Sunteți pe pagina 1din 1

Regulamentele Organice

Prin Convenția de la Ackerman, din 1826, divanurile puteau alege domnitori, în


mod direct, pe șapte ani. Convenția avea și alte prevederi referitoare la Țările
Române: suspendarea plății tributului pe doi ani, libertatea comerțului, dar cu
condiția aprovizionării cu grâu a Înaltei Porții.
Conflictul greco-turc s-a internaționalizat și un nou război ruso-turc a izbucnit, dar
care s-a încheiat prin pacea de la Adrianopol, din 1829, care prevedea instaurarea unui
protectorat rusesc asupra principatelor, restituirea raialelor Giurgiu, Brăila și Turnu
către Țara Românească, libertatea totală a comerțului și domnia pe viață a
domnitorilor. Chestiunea Orientală se impune pe agenda marilor puteri europene, din
acest moment și va agita relațiile europene ale secolului al XIX-lea. Aceasta acea să
ducă la ocupația rusească a Țărilor Române, în perioada 1828-1834, urmată de
perioada domniilor regulamentare, dintre anii 1834-1848.
În perioada ocupației rusești, pusă sub comanda generalului Pavel Kiseleff, au fost
introduse Regulamentele Organice, în Țara Românească de la data de 1 iunie 1831,
iar în Moldova cu 1 ianuarie 1832. Prin aceste Regulamente Organice, care este prima
formă constituțională din spațiul românesc, boierii își întăreau poziția social-
economică, în defavoarea țăranilor clăcași. Mai mult boieri erau scutiți de impozite și
doar ei pot ocupa dregătoriile (funcțiile publice).
Totuși Regulamente Organice reprezintă un pas înainte în modernizarea
principatelor, prin diversele prevederi, cele mai importante referându-se la: libertatea
comerțului, instituirea taxei unice numite capitație, instituirea bugetului, reînființarea
unei armate, principiul separației puterilor în stat (puterea executivă este exercitată de
către domnitor; ceea legislativă de către Adunarea Obștească, iar cea judecătorească
de către tribunalele județene, instanțele de apel și de Înaltul Divan Domnesc).
Prevederile asemănătoare au contribuit la pregătirea și răspândirea ideii de unire a
celor două principate.
Domniile regulamentare au fost în: - Țara Românească, Dimitrie Ghica (1834-1842)
și Gheorghe Bibescu (1842-1849)
Moldova, Mihail Sturdza (1834-1849)
Un act adiționale al Regulamentelor Organice, interzicea adoptarea acelor reforme
interne, care puteau dăuna intereselor Rusiei și Turciei. Între timp, tinerii boieri,
trimiși la studii în Occident, mai ales în Franța, au format o boierime liberală,
generație ce urma să fie implicată în revoluțiile pașoptiste, Mica Unire, domnia și
reformele lui Cuza, aducerea unui domnitor străin, constituția de la 1866 și chiar în
obținerea independenței de stat a României, în perioada 1877-1878 și ridicarea la rang
de Regat a României.