Sunteți pe pagina 1din 68

FONDATĂ TN ANUL 1970

ANUL XXXII, Nr. 344 REVISTĂ PENTRU CONSTRUCTORII AMATORI


If ... '
'l •• . SUMAR
in primul rând, stimaţi cititori, vă mulţumim tuturor celor - şi nu CONSTRUCTORUL ÎNCEPĂTOR . . .... rag. 4·5
Variator de tensiune
luţi ni - care aţi răspuns apelului nostru din nr. 6/2001, Întărindu-ne LABORATORUL UNIVERSITAR .... . pag. 6-9
,entimentul că nu ne zbatem În zadar pentru relansarea revistei .Şi, Termometru electronic - numărător -
bază de timp
line Înţe les , vă cerem scuze că nu putem să vă răspundem Termometru numeric
lecaruia prin poştă, aşa cum s-ar cădea. Vă mulţumim pentru Comandă prin lumină
JVlntele frumoase la adresa revistei, pentru opiniile şi sugestiile RADIOAMATORISM pa CI 10·11
I ansmise, şi nu În ultimul rând pentru observaţiile Minitransceiver CW
Atenuator cu diode PIN
:ritlce, cele mai multe pe deplin Întemeiate. Conectarea la calculator a unei s taţii
Că ar trebui să facem mai mult şi mai bine - este foarte ade- de emisie-recepţie
!arat. mai ales În ceea ce priveşte diversificarea conţinutului, HI-FI ... .. ..................... pag 12-27
:reşterea numărului de colaboratori şi sporirea exigenţei faţă de Preamplificator super HI-FI pentru pick-up
Amplificator cu tranzistoare MOSFET
Irticolele publicate. Dar lucrurile se mişcă greu, mai ales În ceea ce Amplificator de 50 W cu tuburi electrOnice
lriveşte atragerea de noi colaboratori. Avem, totuşi, numeroase Amplificator hibrid
,91llnale pozitive, oferte şi promisiuni. Ca de pildă În ceea ce Amplificator AF de 40 W
Amplificator HI-FI de 1S W
Iriveşte aşteptata rubrică de Internet. LABORATOR ........... .... ... pag. 28·34
După cum vedeţi, editorul nostru - SC Presa Naţională SA - Convertor DC-AC/SO Hz
,I-a materializat intenţia anunţată anterior de a "regulariza" apariţia Cum folosim stabilizatoarele de ten ~lu ne
Receptor CW simplu in banda X
eVlstei prin transformarea ei În publicaţie trimestrială, cu un număr PENETRAŢI PARANORMALUL. .... pag 35-39
,porit de pagini , cu apariţia În ultima lună a fiecărui trimestru. Să Radieslezia şi instrumentele ei
,pe răm că vom putea onora această periodicitate, deşi ATELIER ...... .. ..... .. ....... pag 40-49
Iceasta nu depinde numai de noi. De pildă, acum - la jumătatea lui Optimizarea incinte lor acustice
Procesor de sunet
ebruarie! - când consemnăm aceste rânduri, "Tehnium " Protecţia electronică a incintelor acustl ce
Ir. 7 - decembrie/2001 este "proaspăt" apărută În chioşcuri ... Proiectarea incintelor acustice
Unul din "punctele" frecvent atinse În scrisorile dv. îl reprezintă CONSTRUCŢII ÎN LOCUINŢĂ ...... pari 50-5 1
Să ne confecţionăm o dor..meză
,)Iicitarea unui sprijin concret: procurarea unei scheme, a unei RALIUL INVENŢIILOR ROMANEŞTI. .. pag 52-53
!c hivalenţe pentru diverse componente electronice, a unor copii MODELISM ... ... .............. pag. 54·57
lupa articole mai vechi publicate În revistă, a unor scheme de pro- Staţie de telecomandă
luse electroacustice de fabricaţie industrială, a unor adrese de LA CEREREA CITITORILOR ....... pag 58·59
AUTO-MOTO ................... pag 60-64
Irme ş.a. Cu părere de rău trebuie să spunem că redacţia nu mai Conducerea economică
loate - decât În foarte mică măsură - să onoreze astfel de soli- Dispozitiv pentru măsurarea graduluI
:Itari. Nu numai numeroasele cataloage, cărţi şi prospecte pe care de uzură a pneurilor
Dispozitiv pentru mă su rarea conver'J entel
edacţia le-a deţinut Înainte de 1989, dar chiar şi colecţia revistei Imitator ruptor auto
Tehniu m" - exemplarele de serviciu, legate frumos pe ani - s-au SERVICE-TEHNIUM ......... . paD 67
lus pe apa Sâmbetei. Nici personal redacţional nu mai există pen- Casetofonul CORINA
l u a acoperi şi astfel de servicii. Totuşi, vom Încerca să atragem un
:olaborator permanent, bine documentat şi cu suficient timp liber
lel11ru a Întreţine o rubrică În acest sens. TEHNIUM
In acest scurt răstimp am primit de la dv. şi câteva articole intere- Revistă pentru constructorii amatori
Fondată in anul 1970
,3nte, care sunt reţinute În vederea publicării. Desigur, ele nu pot să Anul XXXII, nr. 344, martie 2002
Ipara imediat, În următorul număr după expedierea scrisorii, ciclul Editor
lesenare - dactilografiere - corectură - paginaţie durând, În noua SC Presa Naţională SA
!-3 riantă de apariţie trimestrială În volum sporit, cel puţin două-trei Piaţa Presei Libere nr. 1, Bucure şti

lIli . Tot În legătură cu articolele trimise vă mai precizăm că, după Redactor-şef: fiz. Alexandru Măreule seu

lublicare, ele se plătesc autorilor la adresele menţionate În Secretariat - macheta artistică: Ion Iva seu
.crlsoare. Conform reglementărilor În vigoare, pentru plata drep- Redacţia : Piaţa Presei Libere nr. 1
Casa Presei Corp C. etaj 1, camera 119
liniar de autori (inclusiv la desene), trebuie să ne comunicaţi Telefon: 224.21 .02 Fax: 224.36 .31
Idresele complete şi codul numeric personal din actul de identitate, E-mail: presanationala @ yahoo COlO
lale acestea scrise citeţ, fireşte. Corespondenţă
Foarte multe din of-urile dv. sunt În legătură cu difuzarea. Revista TEHNIUM
Piata Presei Libere nr. 1
:o nlinuăm să primim informaţii despre oraşe, chiar mari, unde Căsuţa Poştală 68, Bucureşti - 33
Telllliu m" nu a mai fost văzut la chioşcuri de multe luni. Pentru a fi Abonamente
nai siguri de procurare, apelaţi la abonamente. Pe unii dintre dum- La orice oficiu poştal (Nr. 4120 din Catalogul Presei Române
\eavoastră s-ar putea să-i fi derutat numerotarea revistei, de aceea aTP: Clementina Geambaşu; Răzvan Beşleagâ
lr e c izăm că În anul trecut, după nr. 6 - octombrie/2001 nu a mai Editorul şi redaclia işi declină OriCt
loărut nici un alt număr, iar "Tehnium" nr. 7/2001 (decembrie) a fost responsabilitate In privinţa 0plnlilol
recomandări lor şi soluţiilor formulate
in
Ilfuzat În luna februarie a.c. revistă ,
aceasta revenind integral autonlor
Alăturat v-am "divulgat" intenţia de a lansa În numărul viitor un
ISSN 1224-5925
:oncurs pe tema "Economisi rea energiei - Energii neconvenţionale". © Toale drepturile rezervate
. lulţl s-ar putea să fiţi derutaţi sau chiar dezamăgiţi de subiect, pasi- Reproducerea integrală sau parţi a le
lIlile dv. fiind mai "clasice". Tema propusă, Însă , ni se pare deosebit este cu desăvârşi re interzisâ in absenta
le impo rtantă şi adecvată, pentru că, adresându-ne În continuare cu aprobării scrise prealabile a editoru""
Tiparul: Romprint SA
Irecăde re tinerilor, apreciem că un astfel de concurs - completat cu
lrezentarea unor produse şi proiecte industriale - îi va avertiza
.03 r105 asupra a ceea ce vor avea (adică veţi avea) de rezolvat În Abonamente la revista "Tehniurn" se pot face ŞI
"itorul nu prea Îndepărtat, căci "scadenţa" surselor clasice de la sediul se PRESA NAŢIONALA SA , Piata Presei
libere nr. 1, sector 1, Bucureşti , oficiul poştal nr. 33
nergie de pe Terra se apropie, totuşi, ameninţător. Relatii suplimentare la telefoanel e: 224 21.02;
Alexandru Mărculescu 223.26.83 sau la FAX 224 .36 31

r EHNIUM martie 2002 3


--------------CONSTRUCTORULÎNCEPĂTOR----------______--

periculoasă) a transformatorului ,

riator de tensiune Fiz. Alexandru Mărculescu


Încălzirea lui excesivă , variatia neu-
niformă a tensiunii secundare rezul-
tate, instabilitate, Încălzirea exce-
sivă (aparent nejustificată ) a compo-
nentelor variatorului şi altele.
Tocmai de aceea am selecţi onat
din literatura de specialitate una din
puţinele scheme recomandate pen-
In1Umărul trecut, la această V/35 W). Montajele practice rea-
rubrid am Început un serial de arti- tru funcţionarea cu sarCini Inductlve,
lizate de mine au servit la alimenta- şi anume variatorul cu triac şi tiristor
cole (onsacrate variatoarelor de rea ajustabilă a unor băi de me-
tensiul'8, făcând acolo şi o scurtă talizare galvanică funcţionând la din figura 1, unde din considerente
introdl,cere adresată constructorilor de simplificare nu am mai figurat
tensiuni joase (tensiune redresată, transformatorul comandat, ci doar
Începători. De data aceasta putem de până la cca 5 V), În schimb primarul său , simbolizat prin Rs.
intra (Ii rect În subiect, propunân- abşorbind curenţi de până la cca 50
Nu voi descrie În detaliu princ ipi-
(lu-vă ) altă schemă de variator cu A. In astfel de situaţii este evident că ul de funcţionare , cititorii intere saţi
multipln posibilităţi de utilizare prac- avem tot interesul să plasăm varia-

Rl
R2 1100
10kO 2W
l1W

RI
t) 10kO
I1W
0
2}( '/ ....

Il
rr. A
rBION6
S,q.

06
OZ F401 C2
PU2Z 150nF
1 6JOV

t'că, de r şi cu un grad sporit de dificul- torul În primarul transformatorului, putându-I găsi, de exemplu. În
tate În ~ xperimentare şi În realizare. nu În secundar. De fapt, asemenea lucrările "Dispozitive semiconduc-
Est) vorba despre un variator de băi de metalizare se mai realizează toare multijoncţiune", E. Damachi ,
tensiune cu comandă a fazei, care Încă frecvent cu autotransforma- Editura Tehnică , Bucureşti, 1980 şi
5e prr ' tează la alimentarea unor toare reglabile sau chiar cu reostate "Practica electronistului amator",
consul1atori inductivi, În particular a de putere, dar soluţia unui variator colectiv de autori, Editura Albatros,
unui trilllsformator, Mai precis, varia- cu triac mi s-a părut mai "elegantă", Bucureşti , 1984.
torul popus este alimentat la tensi~ mai avantajoasă, dar şi mai "p'rovo: În esenţă, variaţia tensiunii la
Uilea a lternativă a reţelei de 220 V ,,1 catoare". Zic asta pentru ca ma bornele lui Rs se realizează cu aju-
are drfpt sarcină (Rs - figura 1) pn- aşteptam la unele surprize neplă­ torul triacului Tr., care conduce - pe
marul, "lui transformator de reţea cu cute (şi ele au şi apărut),ştiind, pe parcursul ambelor semialternanţ e
putere., de până la cca 400 W. de o parte, că unui transformator de ale tensiunii de retea - controlat În
Consumatorul propriu-zis se ali- reţea "nu-i place" să-i def~rme~i poartă cu ajutorul ' tiristorului Th.La
mentedză (cu sau fără redresare oncum şi oricât tensiunea pnmara, rândul său, tiristorul Th. are unglliui
prealabilă) din secundarul acestuI tradiţional sinusoidală, iar pe de altă de deschidere controlat cu ajutorul
transfcrmator (nefigurat În schemă) . parte, că nici variatoarele cu triace unui oscilator de relaxare echipat cu
Pentru faza experimentală se poate şi/sau tiristoare "nu iubesc" foarte tranzistorul unijoncţiune T1. Pentru a
folosi l n secundar de 12 V sau 24 V, mult sarcinile pronunţat inductive, putea funcţiona pe parcursul ambe-
clln Ci re se alimentează comod cum este cazul unui primar de trans- lor semialternanţe , tlflstoruiui I s-a
c()mbil'i\ţii paralel, respectiv serie, formator. Surprizele neplăcute pot redresat În prealabil tensiunea de
ele cât, două becuri auto de far (12 consta În vibraţia supărătoare (ŞI alimentare cu ajutorul punţii formate

4 TEHNIUM martie 2002


- - - - - - - - CONSTRUCTORUL TNCEPĂTOR - - - - - -

li n diodele D1-
) 4. Mai obser- 8 T
8
la m că tot de la
eţea, prin pun- RsI
PI
Lfl 05 L
..l. ~
L
ea D1-D4 şi prin R5 R6
'eziste nţa
imitare R1 , se
1li mentează
de
şi U2 R'
-;t,
RJ
~ C2 rt
RS2
)sci latorul de
elaxare , căruia i
; ·a prevăzut cir-

P~~
RI R2
: uitul suplimen- rl R7
ar de limitare ..i!!.-
'1 2·Dz (nu este
lo rba de o celulă
le stabilizare, ci - ~V P A

--
C
.le o limitare la
naximum 12 V a
~B2 TI p' C'
ensi unii pul-
BI
~ li-
,atorii ce ali- .<;re :R'
Tlen tează oscila-

r
PR
orul cu TUJ .
: senţial este fap-
(01-04) '. ( P
=~ -E;t- ~ If-
ul ca acest aran-
CI
l' R4 06
- r-
ame nt asigură T
i incro nizarea N

ntre faza reţelei


;1 unghi ul de des-
:hidere a tiris-
82 ~)

orului (a se
te dea detalii În 8 I 8
;urse le menţio­
late) .
Poarta triacu -
ui TI'. este alimen-
.ată (controlat de I -
Iristorul Th.) fie
l rin dioda D5, fie
lrin D6, În funcţie
le semial ternan-
il retelei. Curen-
I
ul de poartă pro-
li ne de la reţea ,
lrin rezistenţa de
IInitare R1 şi
liodele D1 sau
)3,1n funcţie de
] r--
; em ialternantă .
n plus, În poarta .

riacu lui a mai


ost prevăzut cir-
:uitul de limitare-
i untare alcătuit - - I
lin rezistenţele
'15 şi R6 . Vâr-
urile de supra- 8 3 . 8
ensiune de la
lorne le triaculu i
,uni suprimate , cum se obişnuieşte, Despre limitarea plajei de variaţie cu principiu este greşită , abandonân-
)rin grupul R7-C2. ajutorul lui R*, pentru a preÎntâm- d-o cu un gust amar. Mie, de pildă ,
Dacă principiul de funcţionare pina tendinţele de instabilitate, ca şi nu mi-a funcţionat deloc primul
1st8 relativ simplu , la experimenta- despre necesitatea ajustării grupului exemplar de montaj pân ă nu am
Da montajului am avut În primul R5-R6 În funcţie de sensibilitatea de procedat la tatonarea experimentală
,ind de corectat şi de completat poartă a triacului, tot "mama expe- a valorii lui R6, pe care a trebuit să o
Ilversele variante ale schemei Întâl- rienţă" m-a avertizat. Desigur, sunt măresc la 20 Q. La alt exemplar - cu
llte În literatura de specialitate: În- lucruri elementare care nu-şi găsesc un alt tip de triac - a trebuit sa reduc
r-un loc triacul era figurat "pe dos", locul explicativ la fiecare montaj semnificativ ambele valori R5 şi R6.
n altă su rsă lipseau valori esenţiale descris Într-o carte de specialitate, Cea mai mare problemă , însă,
R1) sau erau indicate puteri de disi- dar constructorul Începător nu are mi-au creat-o rezistoarele R1 şi R2,
laţie ce s-au dovedit ulterior total cum să le intuiască şi la primul eşec cu valori ale rezistenţei între 6,8 kQ
iu bdimensionate (R1-2 W) şi altele. poate trage concluzia că schema de (Continuare În pag. 9)

fEHNIUM martie 2002 5


- - - ---LABORATORUL UNIVERSITAR----- - -- --

mediul În care se face măsură­

ERMOMETRU ELECTRONIC
toarea. Astfel, În aer constanta de
timp este În jur de 5 secunde, pe
când În lichide este mult mai mi că .
Senzorul de temp eratu r ă

'" '" '" LM335/135 este conectat printr-un

NUMARATOR - BAZA DETIMP cablu coaxial , catodul fi ind legat la


borna InHi , iar anodulla borna GND.
Tensiunea de referinţă a circuitu-
GE 'l ERALlTĂTI TERMOMETRU ELECTRONIC lui integrat UM7107A se reg l ează
..=;,.;;..:,.;..;,' - ' - - - - - - -
din semireglabilul RV1 , val oarea ei
Termometrul electronic serveşte Montajul este construit În jurul trebuind să fie de 1 V, Între pinii 35 şi
la mă ;urarea temperaturilor care circuitului integrat UM71 07 A, utilizat 36.
arar il procesele tehnologice, În Într-o schemă cu tensiune de refe- Pentru etalonarea termom etrului
rinţă externă . se plasează senzorul de tempe-
gama 0-100°C, cu o precizie mai
mică d.' 0,5%.
Senzorul de temperatură utilizat ratură În imediata vecinătat e a unui

N Lllnărăt orul cu 4 digiţi ce În acest caz este circuitul integrat termometru etalon , iar după câteva
specializat LM335 (sau LM135). minute de aşteptare se re g l ează
echipează aparatul mai poate fi
Funcţia tensiune-temperatură a cursorul semireglabilului RV2 astfel
folo sit ca cronometru ,
circuitului integrat LM335/135 este Încât cele două termometre sa
frecve l1tmetru, periodmetru, contor
liniară , având o pantă pozitivă de 10 indice aceeaşi valoare.
ele evenimente etc.
mV/K (cca 2,73 la O°C). Reamintim că acest termometru
Pel tru a fi folosit ca cronometru , Rezoluţia termometrului este de electronic este destinat gamei de
acp.sta p ri meşte semnal de la o 0,1 °C. temperaturi 0-100°C, dar această
bază de timp ce furnizează sem- Translatarea din scara Kelvin În plajă poate fi extinsă prin experi-
nale r lultiplexate cu perioada de cea Celsius se face prin intermediul mentări.
0.1 5, I s. lui R11, RV2, R12. ATENŢIE! Etalonarea ră m âne
Într Jg aparatul se a limentează Răspunsul În timp al senzorului valabilă atât timp cât nu se
C' I o tensi une de 220 V - la o modificare de temperatură Înlocu i eşte senzorul , cablul sau ten -
;>8 0 V <: .a. diferă de la caz la caz, În funcţie de siunea de alimentare.

Y2 VI V4 Qa Q2
YX
REI9ET ~ 4 Vi 4 ~ 4 ~ 4
1 1 1 1 1 1 1 1

--:1
1C01
GH) MMCae2
• Vi Y2 •
7
4apF -r- 10
YX VI
11
IZ V4
e

....,.:
Q
6< -r R1 (
20M
12
ia
14
oec
oec
VCD
Qa
IS

a
vcc

IR <»
16 Q1
2
11
1
CV1
.AOpF -:; ~ ~ W8 T8T vcc

1
~(H)

cH> ONO
1 GNO
--
TEHNIUM martie 2002
6
· --------LABORATORUL UNIVERSITAR---- - ----

Montajul este alimentat dintr-o ~

, u rsă de tensiune continuă bi ne sta-


Ji l izată, ce foloseşte ca stab ilizator
;Irc uitul integrat LM7805.
<>O
"
~

"
!J
~~...

"" M':.'"
~"""
;
, , 1· . 1·
9 9 •

NUMĂRĂTOR - CRONOM ETRU


.~ 100'_'"

1- "
'j.8t:'01
" "
""""'" ~ }-!-
l!-
,
."
O>
N umără torul având 4 dig iţi este , p , , 9
<-.:!- wf-l-- ,. ,
,l' -\,\.
~

,chipat cu circuitul integrat ".l".~


....
o, ~
~.
.," o.
, .- "
VIMC22925 şi tranzistoarele ~'"
. "' .
3C 107. Acest circuit integrat
"'
:::!!!: .. ..'. . · ",
,
.
"'
"
T

ve În structura i nternă 4 ~
" " , ,• ,
~
:::!!!: .
"
lumă rătoare zecimale " ""
;onectate În c a scadă , 4 "'"
atchuri şi ieşir i multiplexate
;are pot com anda, prin
"" II[
ra nzistoare NPN . cele 4 afişoare cu
;atod comun. · ",l ,.

~...
Circuitul de multiplexare are pro - ·
Jriul să u oscilator ş i nu necesit ă .. """"
l
, ; 1· . 1· r·
9 • .
;emnal extern .
Numărătorul avansează cu un
~ · ~~

'(Y_-.
'"
las la fiecare front negativ al sem - "
"";;:ali
1- "
"l.k"....
lalului de c omandă ce se aplică Ia .!- O>
'" f-!- , o p , , I
Jlnul 11 al circu itului integrat.
".
W!- 0.0

o.
'" f-!---
01 ~
'"
" /O'
"':l...!OC'
, , j' .\,\,
Fre cvenţa maximă a semnalu-
ui de tact este de 4 MHz.
'<UT
"' .. "
"..
~,

.. "' • " . ." I


Un semnal " 1" logic (+5V) apli-
;at pe pinul Reset (12) va aduce
:::!!!: "
~
" .
"
·,.... ., , J!: "
~ .
:::!!!: "
lUmă ră to rul la "O". ""
Un semnal "O" logic (OV) pe fi,
"" ..
ntra rea Latch Enable (5) va opri Pentru a fi utilizat ca cronometru. da de 0.1 s. 1 s ŞI opţ i o n al 1 mln.
lumă rarea . răm â nând afişată va-
numărătorul foloseşte o bază de timp. Montajul num ă r ăto r
oarea respectivă. circuitul integrat Aceasta foloseşte un circuit inte- cronometru este alimentat dintr-o
;ontinuând numărarea. La dispariţia grat divizor de frecvenţă MMC362. sursă de tensiune sta bil i z ată de 5 V.
;emnalului "O" logic. pe afi şor va care furnizează semnale multiplexate ce foloseşte dioda stabilizatoare
lpă rea valoarea curentă.
cu factor de umplere 25%. cu perioa- PL5V1.
4utori: ing . Ştefan Tibacu , studenţii Dorel Chenciu , Andrei Daniel Costescu - Facultatea de Electrotehni că a UPB

Aparatul este destinat măsurării LM 135 este


emperaturilor În gama 0-100°C, liniară, având o
Jrecum şi a timpului În care se
IIunge la re spectiva valoare.
~nsamb lul este compus dintr-un ter-
nometru
;ronometru .
el ectronic şi un
pantă pozitivă de
10 mV/K. La tem-
peratura de O°C,
tensiunea furniza-
tă are valoarea de
TfRMOMHRU
Termometrul lucrează cu pre-
,;Izie r i dicată În gama 0-100°C, uti-
izând circuitul integrat ICL7107 şi
In a fiş or cu 4 digiţ!.
Senzorul de temperatură folosit
2,73 V. Circuitele
din
135/335
seria

impedanţa dinam-
LM
au

ică de ieşire sub 1 ohm , astfel


NUMrRIC măsurătoarea ; astfel, În aer con-

Il montaj este circuitul integrat spe- eroarea de temperatură fi ind mai stanta de timp este de aproximativ 2
;Ializat LM 135, ce furnizează o ten- mică de 1°C.
minute, pe când În ulei este de 2
;Iune e lectrică direct proporţională Răspunsul În timp al senzorului
secunde.
;u va loarea temperaturii mediului În la o modificare de temperatură de Pentru etalonarea termometrului
;are se face mă s urătoarea. Funcţia tip treaptă diferă de la caz la caz În se plasează senzorul de tempe-
ratură În imediata apropiere a unu i
ensiu ne-temperatură a circuitulu i funcţie de mediul În care se face
termometru etalon, iar du pă câteva

r EHNIUM martie 2002 7


- -- -- ------LABORATORUL UNIVERSITAR---- -_ _ __

minute de aşteptare se va regla dintr-<> bază de timp şi un numărător nalului de comandă aplicat pinului
cursonl l semireglabilului RV2 astfel cu 4 digiţi. Numărătorul este echipat 11, Frecvenţa ma xi m ă a semnalulu i
ca cele! d o uă termometre să indice cu circuitul integrat În tehnologie de tact este de 4 MHz. Un semnal 1
la fel. CMOS tip MMC 2295. Acest circuit logic pe pinul RST aduce nu m a ră­
În ca zul În care se doreşte deter- are În structura sa internă 4 torulla O ş i ie ş irea de tran spot CO În
minarea temperaturii unui lichid , se numărătoare zecimale conectate În starea O logic,
VOI iz()l a electric terminalele sen- cascadă , 4 latch-uri şi i eşiri multi- Dacă pe intrarea de comanda a

rO.
4
$15 34
î
A 4B ~
F 41
~$ $2 II 30
A3
F A3~2F
,.,. 27 26 26 H
G
2 A
22B
,S "
A~ F
"r.F.l
11A 1B
• 3 2

AFIŞAJ

r ' r/ • ..."
I

~
I .,

24
GfI)

Al
el
POl~
AB4
E3
F3 11_
19
,. E

t
o
4 • •
C p
o
~
o
TOF5461

G C P
3 3 3 3
o
~ n
o
~ \
12 13 1.
D G C P
1 1 1 1
o

15 16 11 ! 111
,.
25 G2
V.
03 16
03
,. 2 3 • 7 • 10 11

CA
O,2':li1 ?7
NI E2 14
IN. R. 470( 1 -"- 28 F2 13

*
BlfF
1.9" 29 A-l A2 "
00
, "" el; ;"11;;;;"31
JO ... B2 11
C2 110
C Ol
N+ 1Cl7l 0 7
R~
1001<
32 COMMON D2 9

,~ CRCfI •7
: R2
~' 1v2
J~ R4 35
CREf2 EI
GI
•6
I W"'f" 61(2- 36
REflO
REHt
FI
AI
"
Il O~ ~h CI 1~ """-'
TEST 81
CI
,4
1 RI 10Cţ)F 39
OSC2 OI 2
I I 1iiic All
OSC I v+ ~
1-
V~ ~~ ~

CP3 0P2 Cf>1

zorulUi având grijă ca izolarea să nu plexate ce comandă, prin tranzis- latch-urilor LE se a plică O log ic, re-
afecte;-e rezistenţa termică mediu- toare NPN, afişoarele cu 7 seg- gistrul intern va reţine ultima valoare
ca rsul ~, implicit răspunsul În timp, mente cu catod comun , Circuitul de numărată, iar num ă rătoru l va conti-
Acr st montaj poate fi folosit ca multiplexare are propriul său oscila- nua să numere,
Simplu termometru pentru mediul tor şi nu necesită semnal extern . Montajele se alim e nte a z ă la o
ambiallt sau ca accesoriu . Numărătorul avansează cu un tensiune contin u ă de 5 V generată
CRONOMETRUL este alcătuit pas la fiecare front negativ al sem- de o su rsă de alimentare,
AI/tori: 11g, Ş tefan Tibacu, studenţii Dorel Chenciu, Robert Bolovan, Daniel Costescu, Mihai Pă un , Facultatea de Ele ctrote h nică a UPB

" Montajul propus


permite o astfel de
nu prezintă pericol de electrocutare,
deoarece operatorul nu intră În con-

C MANDA "
comandă prin inter-
mediul unei raze de
lumină dată cu o
l anternă de buzu-
nar, rază ce va fi
tact cu acesta,
Din schema de principiu prezen-
tată alăturat se observă că puntea
formată din diodele 01 , 04 p rimeşte
tensiunea de alimentare a retelei de

IN LUMINA
Sunt situaţii când este necesar
ca api inderea unui bec electric să
Realizarea practică nu necesită
Îndreptată către o
mică fantă din uşa
sau paravanul
despărţitor ,

relee mecanice, care sunt costisi-


220 V, În serie cu acest ci rcuit se
află becul de 220 V şi o siguran ţă de
0,5 A, iar În cealaltă diagonala a
punţii se afl ă un tiristor, care are
rolul de a o scurtcircuita ,
Când fototranzistorul FT1 nu
,
se faca dintr-un loc numai de noi toare, ci foloseşte numai compo- este iluminat, el prezintă o rezis-
Şt i ut Ş I fără a folosi un Întrerupător nente statice, De asemenea, modul tenţă foarte mare, la ba za lui T1
mecan ic o bişnuit. cum este realizat şi folosit montajul netransmi ţâ nd u-se practic niCI o

8 TEHNIUM martie 2002


- - - - - - - - - LABORATORUL UNIVERSITAR------- - -

ensi une, deci În această situaţie A şi Bale punţii este acum cuplată Astfel, el poate fi folosit pe timpul
ranzistorul T1 este blocat. Cum T1 rezistenţa internă a tiristorului , care nopţii pentru paza unei incinte,
3ste introdus În circuitul de poartă pentru poziţia "deschis" are o va- când aprinderea unei lanterne sau
11 tiristorului, acesta va fi blocat. loare mică (zeci de ohmi). Prin punte a unui chibrit produce alarmarea
~vând diagonala AB Întreruptă, va circula curentul necesar care va prin aprinderea becului de 220 V; În
,Juntea nu realizează Închiderea cir- face ca becul de 220 V să se locul acestuia sau În derivatie cu
:uitului de reţea şi ca atare becul va aprindă. acesta se poate cupla o s'irenă,
;ta stins. Din cele descrise rezultă că realizându-se În felul acesta şi o
La apariţia unei raze de lumină schema funcţionează atât timp cât alarmare acustică. Se mai poate
;)e suprafaţa activă a fototranzis- fototranzistorul este luminat din folosi pentru iluminarea unei
'orului FT1 , acesta Începe să con- exterior. Pentru a obţine menţinerea Încăperi În care nu este posibilă
Jucă , rezistenţa prezentă Între emi- montajului În poziţia "bec aprins" montarea unui Întrerupător.
'or şi colegtor fi ind de ordinul sutelor imediat ce fototranzistorul a fost ilu- Montajul poate fi folosit , de aseme-
le ohmi. In acest mod baza lui T1 minat, se recomandă a monta În nea, pentru sesizarea apariţiei
iJ rimeşte tensiunea de polarizare, paralel cu becul de 220 V de bază luminii , pentru a verifica
'ranzistorul deblocându-se. Curentul un alt bec, la o distanţă de 10-15 cm funcţionarea unor aparaturi cu raze
; ău de colector se va Închide prin faţă de fototranzistor. infraroşii - de exemplu , poate fi
Joa rta tiristorului , _ducând la Cu această modificare montajul folosit pentru a verifica dacă
'Ieschiderea acestuia. Intre punctele poate avea multiple Întrebuinţări. funcţionează o telecomandă etc.

Paravan "'" ~
~ FT, 25K!2W

@= ------
=-==: : : : R,
05
T1N6

7
.3K
o
~
PL12Z C
Surs6
lu min6 R
2 Bec
~ 5Kl 220V
Raz6
luminoasă
T,
BC107 Sig .
O.5A
1000
~220V

Autori: studenţii Cătălin Doroş , lulian Litu, Constantin Şerbănoiu , Daniel Costea, Ovidiu Mica
Lucrărileprezentate În această rubrică au fost realizate În cadrul Laboratorului de fizică al Universităţii
"Politehnica" Bucureşti, sub conducerea domnului prof. dr. ing. fiz. George Ionescu.
folosesc tiristoare (KY202H) şi triace

Variator de tensiune (Urmare din pag. 5)


(TB10N6, KY208) cu un curent de
amorsare pe poartă cât mai redus.
Nu avem aici spaţiul necesar să
repetăm În detaliu, dar reamintim că
experimentarea unor astfel de mon-
taje constituie un real pericol de
?i 10 kQ, dar cu puteri indicate În 1i- Potenţiometrul P1 poate fi de 68-
'e ratură (2-4 W) mult prea mici. In 100 kQ, liniar. La prima vedere, electrocutare dacă se lucrează cu
inal am obţinut rezultate bune (fără rezistenţa de limitare R* pare facul- montajul sub tensiune. Orice ma-
ncălzirea periculoasă a acestora) tativă, dar experimental m-am con- nipulare (intervenţie cu mâna) se va
vins că ea este necesară şi utilă, face obligatoriu numai după
Joar cu rezistoare de 17 W, chiar şi
lcestea prevăzute cu radiatoare din permiţând limitarea plajei de variaţie deconectarea tensiunii de reţea!
11uminiu În formă de U, cu baza indi- În zona de "stabilitate" a variatorului Tot din cauza tensiunilor Înalte,
:at ă În schema de amplasare a (reglaj uniform , continuu, fără amplasarea pieselor pe plăcuţa de
ol eselor (figura 2) şi cu Înălţimea de "fluierături " În transformator, montaj (figura 2) a fost făcută
:ca 3 cm. Aceste radiatoare le-am "pâlpâiri" ale becului martor sau "aerisit" iar cablajul (figura 3) nu se
:J rins În şuruburi de placa de montaj, supraÎncălzirea unor componente). recomandă a fi pe circuit imprimat,
:u o distantare de cca 3-4 mm. Desigur, valorile optime ale rezis- ci realizat cu conductoare robuste ,
Puntea 'PR poate fi monolitică, tenţelor din montaj sunt dependente foarte bine izolate Între ele .
le tip 1PM8, sau formată din patru de sensibilitatea de poartă a exem- În funcţie de puterea totalâ (ma-
Jiode de tip F112 , F407 , 1N4007 plarelor de tiristor şi triac folosite. ximă) dorită, triacului i se va lăsa pe
3tC. De asemenea, D5 şi D6 pot fi de Având această posibilitate - ca şi un placa de montaj, eventual. loc pen-
Ip Fl 12, F407 etc. tester adecvat - am preferat să tru un radiator mai mare.

rEHNIUM martie 2002 9


- ----- - - - - -- - RADIOAMATORISM - - - -- - - - - - -
-------------------------------------------------------------
Pagini realizate În colaborare cu Federaţia Română de Radioamatorism

RO-71 100 Bucureşti, C.P. 22-50


Tel.lFax: 01-315.55.75

MINITRANSCEIVER CW E-mail: yo3kaa@pcnet.pcnet.ro


yo3kaa@allnet.ro
WEB: www.gsl.netlyo3kaa

Re\ istele de radioamatori din Întreaga lume prezintă


nllmer )ase scheme simple care să poată fi realizate cu
lI S LIrinlă pentru delectarea celor pasionaţi de construcţii
radio. lJn astfel de montaj este şi minitransceiverul Micro
80 pro JUS de SM7UCZ, publicat apoi În SPRAT, Radio
Jurnal 6/98 şi ca
DL 210/99. Puterea de ieşire În 80 m
este de ) cca 200 mW (fig. 1).
T1 3ste oscilatorul , iar T2 funcţionează ca mixer la
recepţ e ŞI ca amplificator la emisie. În 80 m, cristalul
(toloslt in TV) oscilează pe 3,579 MHz. Din trimer
frecve l l!a se poate modifica cu cca 1 kHz.
Cablajul se realizează pe o plăcuţă de 67 x 75 mm
(fig. 2) Dispunerea componentelor se arată În fig. 3.
Bobinf le se realizează pe miezuri mici de ferită.
MOlltajul poate lucra şi pe alte benzi, dar in acest caz
filtrul de ieşire se va modifica după cum urmează:
20 In: C = 270 pF;
L = 0,72 ~IH; 30 m: C = 330 pF; L = 0,98 ~H;
40 m: C = 470 pF; L = 1,28 ~H.

2
1 ; 1 ) ::t ,ao• •" v 3
~1 ,Qll J I JJ'U'0;!~ I
II
1
'HUU 1 ~''''t-r'.'''''
LL\TI
-- . T ~ n ,,,
.J.... ,
t: <II
~ '00p T J .IOP JNUll t---+---'

.... " .. .:.


'" I ! r--n-1
J'OOPŢ ,.lIS ! 100""' ~ J

tOOn : .-
.
I

10 TEHNIUM martie 2002


RADIOAMATORISM

ATENUATO CU DIODE I
Diodele PIN se comportă la frecvenţe mari ca nişte O, , o, o Ol
oZlste nţe a căror valoare depinde de cwentul ce le stră­ ,'.', HH--+4-~""~-""'r-~
)ate. Uzual se folosesc În etajele de intrare ale recep-
oarel or profesionale atenuatoare având configuraţie de
r sau P.
Ate nuatoarele clasice În T, o dată cu creşterea +12 v!-.-;----'
Itenuă ri i , prezintă o creştere a intermodulaţiei cu 0-6
18.
Un montaj performant ce menţine IMD3 la + 30 d8m ,
n t o a tă gama undelor scurte (Ia frecvenţe mai mari de
1.5 MHz) se arată În figura alăturată.
Circ uitul este insensibil la IMD2. Atenuarea creşte o
lata cu creştere a tensiunii pozitive aplicate pe intrarea
\GC.
Diodele D1 - D5 sunt de comutaţie .
Din " QST", SUA

CONECTAREA LA CALCULATOR
AUNEI STATII
, DE EMISIE·RECEPTIE
Pe ntru a putea fi prelucrate , semnalele de JF de manipularea emitătorulu i. Dioda e l e c t rolumlnl sce ntă
il I eş i re areceptorului sunt transformate În impulsuri se aprinde când ie ş irea ampl ifica torului U 1A
rTL. cu ajutorul amplificatoarelor U1 8 şi U1 A" Dioda devine "O".
) 2 as i g ură det ec ţi a de anvelopă . Tranzistoarele Q1
;" Q2 sunt comandate de calculator şi realizează Din "Radio Communication", Anglia

r -____________________ ~~----r_--~~~~TI7-<~-

I
I I

1°, -"''V'v--_~ ~I -
POSITIV [ -
>.l-__
" Ev EO 0-'----1 - I

l R.NS M' TT ER

°°1 : I
I
l
I
I

C
8~
I I
I I
JIi I

rEHNIUM martie 2002 11


- - - - - - - - - - - H I - F I - - - - - - - - - - -- - -

PREAMPLIFICATOR
SUPER HI·FI PENTRU PICK·UP Pagini realizate de praf. ing. Emil Marian

Prelmplificatorul reprezintă unul componente electrice uşor de de ordinul milivoltilor, având din COIl-
(Imtre cele mai importante etaje procurat şi totodată la un preţ de strucţie posibilitatea ca În urma unor
ftmcţicl1ale aflate În componenţa cost acceptabil. polarizări de curent continuu ad ec-
UllUI li nt electroacustic. De perfor- Schema electrică a preampliflca- vate, să realizeze amplificarea unor
rnante e preamplificatorului depinde torului propus şi soluţia tehnică semnale electrice de nivel /11i c.
În mac practic de cele mai multe ori obţinută se bazează pe analiza prezentând concomitent un raport
calitatt a conversiei electroacustice strictă a fiecărei condiţii tehnice semnal-zgomot foarte ridicat. Pentru
CI pn 'flramului audiat. Funcţia definitorii din punct de vedere calita- un semnal electric standard furnizat
e,>entli , Iă a oricărui preamplificator, tiv. Prima condiţie tehnică impusă de o doză electromagn e tică (5
inrilfer·)nt de traductorul care oricărui preamplificator este un mV/47 kQ) se obţine comod un
Illmlzeaza semnalul electric aplicat raport semnal-zgomot cât mai mare. raport semnal-zgomot de peste 76
la IIltr.lrea sa (microfon, doză de Datorită acestui considerent, În mod dB. In privinţa benzii de frecven ta
p' ck-UI '. cap magnetic la redare etc.) obligatoriu preamplificatorul se con- analizând performanţele electri ce
e ~ te a'nplificarea unui semnal elec- struieşte practic folosind compo- ale circuitului integrat LM381 AN
trl(: dE ordinul milivoltilor până la nente electrice active şi pasive care garantate de producător, se observă
alii lge ea unui nivel de ordinul prezintă un zgomot propriu minim. In că pentru o amplificare de cca 60 dB
sutelol de mV, conform unei carac- acest scop se folosesc rezistoare cu a unui semnal de intrare se rea -
tf;r/St,C de transfer intrare-ieşire bine peliculă metalică, condensatoare cu lizează În mod cert functionarea SI·
dt'finlh (liniară , NAB, RIAA etc.) În tantal sau multistrat, iar tranzis- gură În banda de audiofrecventa
V" derE iJ unor prelucrari ulterioare toarele şi circuitele integrate aflate utilă (20Hz-20kHz) pentru once
(i!lllpiiticare suplimentară, corecţii În componenţa montajului se aleg montaj funcţional. Capacitatea de
impUSI ' În banda de frecvenţă trans- din grupa celor cu zgomot propriu supraîncărcare a preamplificatorulUI
rnis ă etc.). Pentru realizat cu circuitul intg rat
obt inel ea unor rezultate LM381AN este Îndeplini-
opt irnE . amplificarea tă, deoarece pentru un
Sp.mna llliui de intrare de \ semnal de intrare de 5
C'l tre I 'reamplificator tre- 0.5 tnV, considerând ca lirnl-
0.3 \.
bi ile S.l fie realizată con- tă de amplificare cu dis-
0.2
comite lt cu respectarea
str/ cta a unor conside- III i"'- torsiuni minime un sem-
nal de cca 450 mV. se
rente f Jarte precise, care 005
......... obţine capacitatea de
cl cllne:;c În linal calitatea .......... supraîncărcare de cca
O.IB ......
li II . COllditiile tehnice pro- oaz .., Imnzls!or . _ 35 dB .
pili ori : ărui preamplifica- 1\ "'"'"--- Estimarea distors lu-
t· I sur t următoarele:
~ 0.01
!..
~o.oos
\ - nilor de tip THD si TID
apoI tul semnal- proprii unui preampliflca-
Z'jomc t: >- 0.003 "- tor reprezintă una dintre
- b IIlda de frecvenţă
non ........ cele mai dificile probl eme
0.001 .- - care apar la acest tip de
r.......... montaje. Factorii defini
capacitatea de 0.0005 ~r.cIj' I _
$lI praÎllcă rcare; 00003 tarii care stabilesc datele
- (Istorsiunile armo-
nlr;8 tctale THD şi distor-
SII Jf]il e ne intermodulatie
00007
(;0001 o T I
problemei sunt conf igu
raţia schemei alese pen-
tru realizarea amplificiHII
TID.
:aracteristica
.
de 1 semnaluluI de Intrare şi
modul de utilizare a
reacţiei negative locale
t',, "sIEI intrare-ieşire;
- I onfJguraţia sche- sau / şi globale apli cate
rne l elf'ctnce; minim. Pentru obţinerea unui montaj pentru reducerea distorsiun llor
- (omponentele electrice uti- compact s-a considerat optimă Pentru aceasta să analizăm o selie
li . ate Il realizarea practică. folosirea unui circuit integrat specia- de diagrame teoretice realizate in
Toa te aceste condiţii tehnice sunt lizat de tipul LM381 AN, care conţine cazul unor situaţii În care este nece-
cn lnpl pt ate de posibilităţile con- două amplificatoare operaţionale sară obţinerea amplificarii În tensi·
st r!lcHI e practice de realizare a pre- identice. Ele sunt specializate la une a unui semnal de intrare de
a mpltli ~ atorului, folosind o serie de amplificarea unor semnale electrice ordinul milivolţilor. În figura 1 este

12 TEHNIUM martie 2002


------------------------HI-FI---------------------------
)rezentat modul de variaţie a pro- superioară celei de 10 kHz . Rezultă că schema ele c trică tre-
~e ntului total de distorsiuni THD În Măsurătorile au ca bază utilizarea buie să conţină o serie de etaje de
'<lZllI utilizării unei amplificări fără unui montaj În care lipseşte reacţia amplificare, care să prezinte fiecare
olosi rea reacţiei negative (deci negativă. De aici apar următoarele o amplificare foarte mare În buclă
lmplificare În buclă deschisă), uti- implicaţii de ordin practic: deschisă , amplificare r edusă de
,zând un tranzistor sau o pereche - utilizarea obligatorie În cadrul reacţia negativă locală. Am plificarea
le tranzistoa re. Se observă că uti- schemei electrice a reacţiei nega- finală se obţine cumulâlld ampli-
~area unui singur ficările blocuril ol amplifi-
rallzlstor este net catoare distincte Înse ri -
l ezava ntajoasă faţă ate, care prezinta separat
le si tuaţia ut i li zării 100
o amplificare rel ativ mică,
In 81 perechi de dar au avantaju l inco n-
ranzlstoare, deoa- testabil de generare a
nce coeficientul TH D 050 unor distorsiuni THD şi
reş te În primul caz
"J aproape un ordin
-- _ dlsto iUlll!Q ",\rulală a • ajului
deÎ/11nn /1 TID minime.
Caracteristica de
le mărime. Spre OlO
1// ,- transfer intrare- ieşire pen-

~~
'~emplu, pentru un tru un semn al electric
\ lesirt
non taj amplificator furnizat de o doză de
5Vr.ms
Ira reacţie neg ativă,
. lin tranzistor ca re
lmplif lcă un semnal
t-i.v - r-
3V
-1- :; 7 '7- - .-
pick-up este reg leme ntată
de prescrjpţiile normatrvu-
lui RIAA. In tabelul 1 sunt
le 1000 de ori (60 prezentate detaliat ampli-
JB). coeficientul pro- 003
1V - L - /
ficările În Întreaga bandă
.entual THD = 1, iar w / de audiofrecvenţ ă, iar În
)ent ru o pereche de
ral1zistoare care
oc Î r--- _. -- 'r-7 --- - figura 3 alura caracteris-
ticii de transfer RIAA.
Irezlntă În final 00 1 Se observa C3 Între
Iseeaşi amplificare, ro 700 300 500 1000 rID 3000 SOC() extremităţile benzii de
FR[(YE~ŢĂ [I/d
)plicientul procen-
lai THD = 0,02. La
Irtma vede re s-ar
2 audiofrecventă exista o
diferenţă de amplifica re
de cca 40 dB.
>'H03 ca distorsiunile Considerănd ca I1lvel de
Ir fi oarecum acceptabile, dar să nu
I,tam că:
- În mod practic, distorsiunile
r HD prezi ntă valori mult mai mari;
A
- pentru amplificare, Într-un (dBI
nontaj se folosesc cel puţin două
ranzistoare conectate de cele mai
Iluite ori În cascadă, deci coeficien-
tii procentual THD creşte multiplica-
I·J.
Aceste considerente impun În
nod practic, În vederea obţinerii
Inei amp lificări cu distorsiuni cât
nal mici ale semnalului de intrare,
Irmaloarele:
fo losirea unei scheme electrice
~re sa incl udă amplificatoare dife-
nnl ale realizate cu perechi de
ranllstoare având parametrii elec-
riCI căt mai apropiaţi;
utiliza rea obligatorie a reacţiei
legative În scopul minimizării distor-
,'unllor.
In figura 2 este prezentat modul 50 soo f( Hz)
le variaţie a coeficientului THD În
tl nr,ţie de banda de frecvenţă În
are lucrează preamplificatorul şi
3
lIvolul amplificării, practic nivelul
'3mnalului de ieşire. Sunt prezen- tive, În scopul minimizării distorsiu- referinţă OdB amplificarea la
'lte diagramele teoretice (reprezen- nilor; frecvenţa de 1kHz, care În mod
ate cu linie Î ntreruptă) şi diagramele - utilizarea reacţiei negative practic trebuie să fie de 20 dB, se
>oll nllte În urma unor măsurători fi- locale, la fiecare dintre blocurile obţine În final o dinamică maximă a
'cp Din analiza diagramelor rezultă funcţionale amplificatoare, În scopul amplificării preamplificatorului de
.~ distorsiunile THD cresc o dată cu obţinerii unei amplificări finale care cca 60 dB. Analizând caracteristicile
reş terea frecvenţei semnalului să fie rezultatul unei multiplicări de electrice de catalog ale ci rcuitului
ludio amplificat. Creşterea Începe amplificări separate ale unor blocuri integrat LM381 AN, se observă că
~ fie prezen tă de la o frecvenţă amplificatoare distincte. amplificarea În buclă des c his ă pen-

r EHNIUM martie 2002 13


----------------------HI-FI--------------------------
tru ce e două amplificatoare ope- satorul C3 produce o limitare a C2, dimensionate astfel Încât ampli-
ra tiona le este de cca 100 dR Având amplificării În zona care depăşeşte ficatorul să deţină o caracteristică
Învedn re cele expuse anterior, pen- limita superioară a benzii de de transfer intrare-ieşire conform
tru ap icarea unei reacţii negative audiofrecvenţă (f 2> 20 kHz), sporind normativului RIAA. Grupul R7 şi
capabi e de a asigura un minim de astfel stabilitatea generală a pream- Rl0 a fost prevăzut pentru sporirea

+ 4V

r~

R4

R3
1kA

• e2 R14
I 22 F
f1 100k,n
4 R13
12kn

c1istors uni, mai ales În zona sem- plificatorului. Concomitent se evită stabilităţii funcţionării montajului În
nalelol de audiofrecvenţă situate la distorsiunile de tip THD şi TID, pre- zona frecvenţelor Înalte_ Printr-un
limita i1fe r ioa ră a benzii (zona frec- venind categoric pericolul de astfel de amplasament, ieşire a
vOllţelr" joase), pentru rezolvarea apariţie a unor osclaţii nedorite În amplificatorului operaţional LM381 AN
proble nei se impune automat timpul regimurilor tranzitorii de "vede" În permanenţă o sarcină
solu tia realizării unei cascade de funcţionare_ Amplificarea În curent rezistivă, funcţionarea fiind foarte
c1nuă 'lmp lificatoare operaţionale . continuu proprie primului etaj este stabilă_ Amplificarea primului etaj la
Fiecar'l dintre ele realizează o stabilită cu potenţiometrul semi- frecvenţa de 1 kHz este de cca 18
amplifi ;are bine definită de o puter- reglabil R2. Amplificarea În curent dB (Al kHz = 1 + R9/R3). Semnalul
nlca r(!ac(ie negativă locală, rezul- alternativ a primului etaj include o de intrare amplificat de primul etaj
tatlll fii al fiind amplificarea cerută cu buclă de reacţie negativă formată de amplificare, având o caracteris-
UII mirnn de distorsiuni THD şi TID. din grupul R8, R9, C6, C7, C8 şi R3, tică de transfer de tip RIAA, se
Sef ema electrică a r----------------------, aplică celui de-al doilea
preal1q)llficatorului etaj. care include un ci r-
este preze ntată În cuit integrat de tipul
figura 4. Semnalul de 0.3 r--,--.-,---,----,---.--,---,-----,--, LM381. Semnalul se
intrare de la doza SV aplică pe intrarea inver-
electrc magnetică se o.L')~-~+----+-----+----I---+--I--+---h l~ soare a amp I·f· I Icatoru IUI.
aplica, prin intermedi- 4V operaţional, prin inter-
III co ndensatorului mediul grupului C 1O,
C 1. Ia intrarea nein- 0.11----+-+-+--11---+--+-+---+-- J {(i'Y3yiTi ///ti R12. Acest al doilea etaj
versoare a amplifica- ///~ LV' de amplificare este de tip
torului operaţional DA' ultraliniar, prezentând În
LM381AN. Rezistenta
v
. I/"d 1V Întreaga bandă de
R 1 , re ro lui de (103 f---+-t--t---I--+-+-+--d.,.'1If-'f->. 1j 'rr--1 aud iofrecven tă TH D ,;
arlapti?re În tre impe- fllI / 0,005%. Amplifica rea
cI:1I1ţa de ieşire a OD2l---+--l--+--f---+--+-+-!J1/;-f~Vf-f/-f-t--i celui de-al doil~a etaj
clntei electromagne-
tl CE! şi impe danţa de
I 11
'/,
este A2 = 20 dB. In acest
fel am obţinut amplifi-
intlare a preamplifica- 001 f---+--l--+--f---+---l-,.(-+~-/-f/;-/-I/-A1f-/+--l--! carea finală a preamplifi-
torului Etajul de VJ catorului , variind Între
intrare diferential aflat cca 20 şi 60 dB, conform
În structura internă a O.OO-';:::::--....,l... Idrfj ) normativului RIAA , cu
/ /V, distorsiuni THD şi TID
amplif:catorului ope-
ralion, I LM381 AN
este ,stfel alimentat
0003 r-...: r---.
I --...... ,......
~
0002 i"---.. ....... '\ ~........_ .... ' li
17r,;J!r
(/'yV / deosebit de lJlici , practic
insesizabile. In figura 5
V,I I
Încâ t ~;a prezinte ca-
racteri:;)ici de zgomot
mlilim. In acest scop a
05 I --....

100?OO
~
~ 1'-.... ~.
~............
sao vvV\
--1

200C ~OOJ 10000 20000


este prezentat modul de
variaţie a coeficient ului
THD În funcţie de
fost vevăzut grupul MA) frecvenţă şi de ampli-
R5. Cfi. R6. Conden- tudinea semnalului de

TEHNIUM martie 2002


14
---------------------------HI-FI--------------------------__

ntrare. Se observă că la frecventa THD $ 0,002% 1 kHz; trată . Se măsoară tensiunea pe pinul 7
ie 10 kHz, pentru un semnal de - distorsiuni de intermodulaţie (8) al amplificatorului operaţio n al
ntrare foarte mare, coeficientul THD TID S 0,001% 1 kHz; conţinut de circuitul integrat LM381 AN
1tinge doar valoarea de 0,03% , va- - raportul semnal-zgomot SIN ~ 75 dB; cu ajutorul unui voltmetru de curent
oa re extrem de greu de măsurat - caracteristica de transfer: RIAA; continuu, acesta având o impedantă
iJractic, care de fapt reflectă ineexis- - tensiunea de alimentare a mare de intrare (Zi = 1 Mn) . Se
e nţa distorsiunilor din punct de montajului UA = +24 V. acţionează cursorul potentiometrului
Jede re audio. semireglabil R2 până când valoarea
tensiunii măsurate pe pinul 7 (8) devine
U 7,8 = 11 V. Reglajul se realizează
f[Hz] A fdB1 pentru fiecare dintre cele două amplifi-
20 -18.6._ catoare operaţionale incluse În circuitul
30 -178 - integrat LM381AN. După aceea se
- deconectează alimentarea montajului,
50 -17
se înlătură ştrapul de la intrarea lui şi cu
60 -16 1 ajutorul unui osciloscop, al unui volt-
70 -153 metru electronic şi al unui generator de
-
audiofrecvenţă se poate ridica o carac-
80 -149
teristică de transfer a preamplificatoru-
- 100 -145 lui pentru un semnal de intrare stan-
150 -10,2 dard (5 mV, 47 kQ). Realizând practic
-
200 -83 diagrama caracteristicii de transfer a
400 -3,8 preamplificatorului pentru fiecare din-
- tre cele două canale informaţionale L
500 -2,6 şi R, se observă că diferenţele faţă de
- 700 -12 caracteristica de transfer ideală
1000 O (impusă de normativul RIAA, vezi
- tabelul 1) nu sunt mai mari de 0.5 dB.
- 1500 +1,4 După aceste modificări montajul se
- 2000 +26 ecranează obligatoriu folosind o cutie
3000 +47 din tablă de fier cu pereţii groşi de
4000 +6,6 minim 0,5 mm.
- Se decupează În cutie găuri
5000 +82 pentru conductoarele de intrare şi
6000 +9,6
7000 +107
8000 +119
-"
.- 10000 +137
;
1200c + 15 3
14000 + 16,6
16000 + 177
18000 + 18,6
-
20000 +196

Semnalul de ieşire al celui de-al


ioilea etaj de amplificare este trans-
nis la ieşirea preamplificatorului
,Jrin intermediul grupului C14, R15.
"entru filtrajul tensiunii de alimenta-
,e UA = +24 V s-au prevăzut con-
'iensator de filtraj general, C13, con- Realizare practică şi reglaje ieşire ale semnalului audio util,
Jensatoarele C4 şi C12 amplasate Montajul se realizează practic pe o transmis obligatoriu prin intermediul
Izic În imediata apropiere a pinilor plăcuţă de sticlostratitex placat cu folie cablurilor ecranate. De asemenea,
: ircuitelor integrate şi filtrajul special de cupru. Schema cablaj ului imprimat se dau găuri În cutie pentru
=\ 11 , C9 pentru primul etaj de ampli- este prezentată În figura 6, iar modul cablurile de alimentare a preamplifi-
'ica re care include circuitul integrat de amplasare a componentelor elec- catorului. Montajul se rigidizează
. M381AN. trice este prezentat În figura 7. După mecanic În mod corespunzător, În
Performanţele electrice ale mon- realizarea cablaj ului imprimat, compo- interiorul incintei În care urmează a
ajulu i sunt următoarele: nentele electrice se plantează cu toată funcţiona (pick-up, staţie de amplifi -
- impedanţa de intrare Zi = 47 kQ; grija, neuitând a se face o verificare care etc.).
- im pedanţa de ieşire Z = 10 kQ; iniţială electrică şi mecanică a fiecăreia Preamplificatorul prezentat con"
banda de frecvenţă <re lucru Llf dintre ele. După montarea componen- stituie o soluţie de vârf a montaje lor
. 10Hz - 22 kHz ; telor electrice, intrările celor dou ă de acest gen, Încadrându-se cu
- se mnalul de intrare Uj = 5 mV; canale, L şi R, se ştrapează (se uşurinţă În normativele inter-
- capacitatea de supramcărcare conectează la masă) şi apoi montajul naţionale HI-FI, fapt ce va fi con-
!l,s = 30 dB/1 kHz ; se alimentează de la sursa de tensiune statat cu deosebită satisfacţie de
- distorsiuni armonice totale U = 24 V, stabilizată şi foarte bine fil- către constructor.

rEHNIUM martie 2002 15


----------------------HI-FI -------------------------

AMPLIFICATOR
UTRANZISTOARE MOSFET Pagini realizate de ing. Aurelian Mateescu

Trallzistoarele cu efect de câmp echipat cu tranzistoare MOSFET microhenri (20 spire CuEm diam.
cir. pu ere s-au răspândit În con- conectate În paralel. Etajul de 1 mm , bobinate În aer pe un dorn cu
slructi.r amplificatoarelor audio comandă are ca sarcină un genera- diametrul de 10 mm). Tot pentru
(Iatoritil faptului că aceste montaje au tor de curent realizat cu 01, T5. evitarea autoo s cilaţiilor, În poarta
cli stors uni reduse şi au o funcţionare Etajul final În clasă B are un tranzistoarelor finale se monteaza
tII mă Iii frecvente Înalte. curent de polarizare În repaus de rezistenţele de 100 ohmi (conectate
Sct ema propusă are un număr circa 10 mA pentru fiecare tranzistor, cât mai aproape de poa rtă).
rr'dus IJe componente şi este relativ reglabil din R11 . Valoarea acestui Pentru alimentarea montajel or
s"n p lă fără a ridica probleme mari curent se poate modifica În sensul celor două canale se recomand ă uti-
ci .. exe :utie. creşterii lui, În limite rezonabile , lizarea a do u ă transformatoare. de
Ca' rlcteristicile tehnice sunt avându-se În vedere creşterea disi- preferinţă toroidale, cu puterea de
lll ,' )a tc arele: paţiei termice la mersul În gol. Prin min . 150 W fiecare, av ancl
- pil ei ea de i eşire de 100 W pe o creşterea curentului de repaus se Înfă şurare a de ieşire de 2 x 4() V
~.I ci n , de 8 0hmi ; Împinge funcţionarea etajului final În c.a./3,5 A eficace. Pentru red l esare
- In I p e d a nţa de intrare de 50 kilo- clasă AB, cu reducerea distorsiunilor se vor utiliza pu nţi de i O A montate
Ol1lfli; de tip crossover, lucru care poate fi pe radiator, iar filtrarea se va face cu
- tEnsiunea la intrare de 1 V pen- necesar dacă parametrii tranz is- condensatoare de min. 10.000 micro-
t · I a SP. obtine puterea de 100 W/8 toarelor utilizate nu sunt suficient de farazi/100 Vcc având curentul de
(l: tln i: apropiaţi.Tranzistoarele finale, de tip Încărcare/des că rcare de min . i OA.
- TI m == 0,03%; 2SK134, cu canal n indus, şi tip La montarea tranzi stoarelor
- b l'lda de frecvenţă pentru coe- 2SJ49, cu canal p indus, se vor MOSFET se vor lua precauţi il e nece-
t· ', ~nt l I de distorsiuni de mai sus monta pe radiatoare cu aripioare, sare spre a se evita defectarea lor
e !" c 'p rinsă Între 10 Hz - 40.000 care vor forma pereţii laterali ai cutiei prin descă rcă ri electrostatice:
li În care se va monta amplificatorul. - ci ocanul de lipit va fi cu
- tE nSlunea de alimentare pentru Supradimensionarea radiatoa· Împământare ;
r' II ~ ro" n o minală este de +/- 65 V. relor va fi benefică dacă va fi nece- - terminale le se vor mentine
Set ema electrică (vezi figura ală­ sară mărirea curentului de prepo- scurtcircuitate pâ nă la lipirea lor in
U rată) cuprinde un etaj de intrare larizare şi ca atare creşterea puterii montaj;
clJ ~eren ' i a l echipat cu Ti , T2, un etaj disipate. - se vor evita man i pu lă r ile Inutile
, Ir cor l a nd ă diferenţial cu ieşire asi- Oscilaţiile de Înaltă frecvenţă ale tranzistoarelor fi nale, iar stocarea
•·1[:tl ic. •. realizat cu tranzistoarele T3, sunt anihilate de filtrul Boucherot se va face În cutii cu sp um ă condu c;-
~ , <In etaj de ieşire În clasă B, conectat la ieş i re şi de bobina de 1 tivă.

R4
61 K1'l.

R!
1()(IK!l
L-+-____~--~-----4------i-----.. .Ua
R5 R6 RI2
C6 I+ IO()~I'/IO()V
5, IK fi 5, IK fi I!~)fi
R17, R 18 CI,!2 15W
R19, R20
Tl , 1'2 . 2S/\872, UDI4 IJ 1'6, n - 2SKI14
D , T~ - 2SD75M, /31)13'1 T7, T9 - 2SJ49

1 "r. TEHNIUM martie 2002


--------------------------HI-FI------------------------

AMPLIFICATOR DE 50 W
CU TUBURI ELECTRONICE
Amplificatorul propus are urmă­ Schema electrică este prezentată ceea ce are ca efect reducerea
oarele caracteristici tehnice: În figura 1 şi cuprinde numai patru impedanţei placă la placă ş i uşurea­
puterea nominală la ieşire de tuburi pe canal. ză construcţia transformatorului de
10 W pentru o impedanţă a sarcinii Etajul de intrare este echipat cu o ieşire.
le 4 sau 8 ohmi: pentodă de zgomot mic şi amplifi- Alimentarea necesita un număr
puterea maximă debitată pe care mare , ceea ce permite ca mare de tensiuni (figura 2), iar pu-
;"lrClna (4 sau 8 ohmi) este de mini- amplificatorul să poată fi utilizat fără terea totală a transformatorulUI este
num 60 W; un etaj de preamplificare de către de min. 250 W. An ozii etaiuiui final
banda de frecvenţă reprodusă majoritatea surselor moderne de sunt alimentaţi la 420 V C.C., tensi-
)ste cuprinsă Între 20 Hz şi 20.000 Hz, semnal (CD-playerul furnizează la une periculoasă, din care motiv nu
;'J o nelinearitate de max. +/- 1,5 dB; ieşire un semnal de 2 V). Primului se vor face manevre şi reglaje sub
coeficientul de distorsiuni etaj i se aplică şi reacţia negativă tensiune. Pentodele şi dublele triode
Irmonice este sub 1% la puterea globală, culeasă de la secundarul sunt alimentate la o tensiune ano-
lOminala; transformatorului de ieşire. Cel de al dică de 240 V C.C., iar filamentele
- coeficientul de distorsiuni de doilea etaj este construit cu o dublă sunt alimentate În curent continuu,
n termodulaţie este sub 2% la pu- triodă şi furnizează o amplificare În pentru a se evita apariţia brumului
crea nominală; tensiune şi defazarea semnalului În de reţea. Filamentele tetrodelor sunt
- raportul semnal/zgomot este de vederea atacului etajului final. Etajul alimentate la o tensiune de
lIinimum 86 dB; final este echipat cu tetrode cu fasci- 12,6 Vc.a., care poate fi Înlocuită cu
impedanţa de intrare - 33 kiloohmi; cul dirijat, de tip 6P3C1. Fiecare o tensiune continuă daca se
tensiunea minimă la intrare balon de sticlă ascunde În el două dovedeşte util pentru reducerea bru-
')ste de 600 mV. tetrode care sunt legate În paralel, mului. Potenţiometrul bobinat de

T1 T2 T3 J4
6)/C 321i 6H 6 iT 6 P3 e l

U A' 240V)

r - - - - U", ' 420V)

R2
270K!l.
RN

Li 1t

Rl
, 71-.1 RlO
I lK
R12

1 20 KA

r :~rJ

1--
1 C5 'lloOpf

rEH NIUM martie 2002 17


---------------------- HI-FI ------------------------
-------------------------------------------------------------
300 ohmi/3W se reglează la probele
ir gol pentru rejecţia maximă a
rptelel.
La Junerea in funcţiune se veri-
fica tel siunile indicate pe schemă şi
apoI se reglează din potenţiome­
trele d,) 10 kiloohmi valoarea nega-
t'varii 11 - 50 V, iar simetria tensiu-
nilor crolor două grile din R14. R. RC: TEA
EXf cutat corect , montajul
f unc ţia lează fără probleme. Cine Pl - 4 .1N 4007

cllspun J de aparatură de măsură Rl 1 K 5'9 2 UA1

r
poate reduce valoarea conden-
sil toru llJ i CI O sub 300 picofarazi, fl,M .;. .v2tl .'
evităm li-se intrarea În oscilaţie a
C2
100)J
8mpli f lcatorului printr-o valoare 630V
pl ea sl: âzută. Performanţele depind
cir cali tatea componentelor şi de
9")a arătată exe-
P2-4>1N 4007
c'lliei 'ransforma-
tOil relor de ieşire , '=Jg 3 Ut. 7
pleselr .,de rezis- IT/lV
t en ţă " din con- c<" 17. 2,tJ , ·2f't?1
structii! propusă .
Pentru tubu riie de
p"tere se pot
recupera din tele-
Vlloarf'le scoase
clln LI' soclurile
P3-10PM1 T 2'N 305 5
ce ram ce ale
flnalel< r de baleiaj U'
~'~ -( +
olilOnt"ll. ca re se
5Ar
pot I Ilonta pe 6,3 Vcc
cabla) imprimat C5
dllpă ) cu răţare 470
atentă cu sol uţie de curăţare pentru
componente electronice. Cablajul
imprim at este foarte simplu şi tre-
,ro'"I
16 v 01
C6
~ 100Jl-r6V
brlle S<l ţină cont de gabaritul com-
ponentelor utilizate. Rezistoarele de R4
ISVca. 3 DO.n!3W Uf2 ; 12,6 Vea
putere se vo r monta cu terminale bobina!
mai IUlIgi. pentru a nu atinge cabla-
jul. -UN (5O\,)
Tuburile .electronice de putere 0 2 1N4007

pot fi nlocuite cu tetrade de tipul


6P3C, ~ âte două montate În paralel. ':UN (SOV)
inaintEa montării, ele se vor
imperE chea pentru o funcţionare În 42 Vea

regi m optim, utilizându-se un


Ci1toml'tru .
Un as tfel de amplificator
cumpărat dintr-un magazin de
HIGH I: ND se poate ridica la câteva
mii de dolari. Desigur, preţul va
includE un design poate mai reuşit,
un aspect mai impresionant, dar vă
Vil lips de plăcerea de a-I arăta cu
mândr e prietenilor. 2
18 TEHNIUM martie 2002
-------------------------HI-FI---------------------

AMPLIFICATOR HIBRI
Ing. Aurelian Mateescu

Amplificatorul constă dintr-un lui de ieşire este mai scăzută din agravează aceste problem e şi face
preamplificator-defazor realizat cu cauza impedanţei de ieşire ridicate necesară reacţia negativă În curent
. ranzistoare care atacă un etaj a pentodelor, ceea ce Înrăutăţeşte continuu, pentru care s-a introdus
'i nal realizat cu două pentode de stabilitatea În c.a. un etaj integrator cu intrare dife-
putere de tipul EL 34. Pentru a Configuraţia ultralineară sta- renţială executat cu CI 741 .
nlătura problemele de offset din bileşte un compromis Între cele Schema electrică a amplifica-
' ransformatorul de ieşire , de tip două variante, prin conectarea torului este prezentată În figura 1.
oroidal, se utilizează un montaj ce grilelor ecran la prize ale Înfăşurării Rezistenţele de 1 kiloohm din grilele
,u prinde un amplificator ope- primare a transformatorului de pentodelor sunt destinate reducerii
'aţional de tip 741. ieşire, culese la circa 40% din riscului apariţiei autooscila ţlilor şi din
În general, etajul final În con- numărul de spire al Înfăşurării acest motivele trebuie montate
. ratimp este mai costisitor decât corespunzătoare tubului respectiv, direct la piciorul corespunzător al
Inul În clasa A cu un singur tub, dar faţă de anod. Se obţine astfel o tubului , şi nu pe cablajul circuitului
prezi ntă o serie de avantaje, Între menţinere a distorsiunilor şi a preamplificator-defazor. Dioda
·;are o putere de ieşire de până la de impedanţei de ieşire la valori la fel Zenner de 30 V determină tensi-
·3 ori mai mare decât cea livrată de de bune ca În cazul folosirii triodelor, unea de negativare a grilelor de
Jn singur tub. Alegerea unui curent dar şi o reducere la circa 65% a pu- comandă, tensiune regl abilă din
.-le repaus corect şi a clasei de terii maxime livrate de etaj, compa- rezistenţa semireglabilă de 10 kilo-
' unctionare AB asigură minimum de rativ cu funcţionarea fără această ohmi.
distorsiuni de crossover. Un alt configuraţie ultralineară. Alimentarea se realizează cu
avantaj este r.eprezentat de faptul că Caracteristicile tehnice: montajul din figura 2, care cuprinde
prin proiectare şi execuţie Îngrijită se - puterea de ieşire este de 40 W un transformator de reţea ce dis-
')oate elimina curentul continuu pe o sarcină de 8 ohmi, la frecvenţa pune de 3 înfăşurări , respectiv o
ezidual din Înfăşurarea primară a de 1000 Hz şi THD = 0,5%; Înfăşurare de înaltă tensiune (340
ransformatorului de ieşire. Armo- - factorul de amortizare a VC.a./800 mA), o înfăşurare de 40 V
licele pot fi mult reduse prin sarcinii = 10; c.a./500 mA pentru alimentarea
mperecherea atentă a tuburi lor - tensiunea la intrare pentru pu- părţii tranzistorizate la +/- 50 Vcc şi
inale. Totodată, etajele În con- terea de 40 W este de 170 mV; o Înfăşurare de 6,3 VC.a ./4A pentru
ratimp asigură o rejecţie ridicată a - raportul semnal/zgomot este qlimentarea filamentelor tuburi lor.
3ursei de alimentare. de minimum 95 dB; Pentru protecţia catozilor la
Pentru etajul final a fost aleasă o - banda de frecvenţă reprodusă descărcări electrostatice, un cap al
:o nfiguraţie ultralineară. Triodele este cuprinsă Între 30 Hz şi 35.000 Înfăşurării filamentelor se va lega la
1sigură cel mai scăzut coeficient de Hz pentru o nelinearitate sub +/- 1 dB. masa montajului. De asemenea, se
listorsiuni atât la funcţionarea sin- Pentru etajul defazor s-a optat recomandă ca tuburile să fie mon-
]ulară , cât şi la configuraţia În con- pentru o variantă care utilizează tate În poziţie verticală pe şasiu
ratimp. La funcţionarea În con- tranzistoare, asigurându-se În acest 'datorită Încălzirii puternice şi
' ratlmp, armonica de ordinul 2 (pre- fel un câştig ridicat, distorsiuni curenţilor şi tensiunilor mari. Se
, lominantă la etajele cu o singură iri- reduse şi un cuplaj În curent atrage atenţia că tensiunea anodică
· )dă În final) este suprimată, astfel continuu. Totodată se elimină posi- este letală şi se vor evita orice
·~ă se obţin distorsiuni foarte reduse. bilităţile de microfonie şi de zgomot manevre fără oprirea alimentării cu
n plus, rezonanţa transformatorului datorat utilizării tuburilor. energie din reţea.
le ieşire, datorată pierderilor În Utilizarea unui transformator de Transformatorul de iesire de tip
nd llctanţa bobinei şi a capacităţii ieşire de tip toroidal asigură o bandă toroidal este mai dificil de executat şi
nfaşurărilor, este amortizată efectiv largă de frecvenţă şi o stabilitate mai poate fi procurat, singur dar şi
le imp edanţa scăzută de ieşire a tri- bună, în special datorită pierderilor Împreună cu transformatorul de
ldelor. Un dezavantaj al etaje lor cu mai mici În Înfăşurări. Pe de altă reţea, tuburi , sociuri, condensatoare
riode este datorat eficienţei parte, trebuie avută În vedere sensi- de Înaltă tensiune şi cablaj de la
3căz ute, comparativ cu etajele cu bilitatea mai ridicată a acestuia la furnizorul olandez AMPlIMO. Tipul
)entode, dar distorsiunile sunt mai saturarea miezului, comparativ cu transformatoarelor este 7N607 -
"idicate, În special distorsiunile un transformator cu tole E+1. transformatorul de reţea şi
wnonice de ordinul 3. Amortizarea Cuplarea directă a unui etaj pream- VDV3070PP - transform atorul de
" ozonanţei proprii a transformatoru- plificator defazor cu câştig ridicat ieşire.

rEH NIUM martie 2002 19


1\.)
o
,.- ' _ M _ _ _ • ___ ~ •• --- - -(. -- ' ; : - .. : ; \'

.;L.."7 ) I I '1 .. i .. _v [; ~, r\ _'

-:- 1:J.
._ _' __r--A--t- -
±-
r
ci ~. _ . , •
r ~-

::"-'-c
I p-.
<tr" ..... . Y

'L~ 04 T C12 470 le 1 pin 7

R3 5 R6 'H 15pF
iO K.n.
-j::=:J-

? D3 RS I
PL301 SSt
Il
?~
~"" I<n-
V ',V2 -EL34
rC 1 - 74 1
NPN- B C6 39
~ Y2
R29
P N P-B C6 4 0 6,8 K.n.
92 91 -15V
R13 I 05 ~ ==
1 ICl pln 4
-1
m f f
c4 I
470nF
47K Sl PL 152 C 13 4?On F

:I - 50V
Z
C
:I
3
...I>J~.
(O
...,
B
C
E
[D
o
o
o
...,o
-------------------------HI-FI-----------------------

AMPLIFICATOR
AF DE 40 W Prof. ing. Emil Marian

De şi tehnica modernă actuală - atenuare la capetele benzii re SVR al amplificatorului ope-


Itili zează circuite integrate specia- de frecvenţă : A = 3 dB; raţional ~A741 , curenţii pre l uaţ i de
izate pentru un amplificator de pu- - raport semnal/zgomot SIN ~ la sursa dublă de ten siune repro-
ere, consider totuşi utilă abor- 65 dB; duc cu fidelitate form a de variaţ i e
larea unui montaj hibrid, pertor- - distorsiuni armonice totale : În timp a semnalului amplificat,
nant ş i totodat ă ieftin . THD :s; 0,2%; fiind totodată În op ozi ţ ie de fază

.-__~--~====+=====~~------~~----~+UA

C4 IESIRE
INTRARE
O,1~F

R141
1 H---c:::=J----+2N3442
T6 Q 10

L---~__----------------~---------o-UA
1
Din aceast ă categorie face - distorsiuni de intermodulaţie : [1:(11 ) = '[ (12) + 180 0 I Aplicand la
Jarte ş i amplificatorul prezentat În TID :s; 0,08%. ie ş i rea amplificatorul ui o pe ra ţional
:ele ce urmează. Schema electrică a amplifica- ~A 7 41 o sarcina o ptimă
Performanţele montajului sunt torului este prezentată În figura 1. (R 7 = 47 Q) , el devine practic un
I rmă toarele: Semnalul audio util se aplică prin generator de curent care poate
- putere nominală PN = 40 W; intermediul condensatorului C1 şi pilota un etaj final con stitu it di n
impedanţ ă de sarcină al rezistenţei R1 la intrarea inver- ramuri de complem entare NPN şi
~e ,, 4 Q ; soare a amplificatorului operaţio­ PNP, dimensionat core s punzăt or
impedanta de intrare nal ~A741 . Acesta Îndeplineşte În sarcinii utile În ceea ce priveşt e
~ 1 ,, 30 kQ; cadrul montajului funcţiunile de curentul nominal de lucru al ampli-
- alimentare: sursă dublă de etaj de intrare, amplificator de ten- ficatorului. Etajul fin al este for mat
ensiune continu ă UA = ±20 V; siune şi etaj pilot. din doi dubleţi complementari,
- ban d ă de frecvenţe : M = 15 Datorită valorii mari a factorului amplificatorul În curent de ti p
-l z-:-20.000 Hz; de rejecţie a tensiunii de alimenta- Darlington, şi anume T3, T5 de ti p

r EHNIUM martie 2002 21


----------------------HI-FI----------------------------

PNP ş i T4, T6 de tip NPN . unde: nuu , formată din R2 şi R3 , aplicată


Semnalul amplificat in tensiune, 110 - curentul de mers in gol al circuitului integrat ~741 menţin e in
pre luat de pe ramurile de ali- amplificatorului operaţional permanenţă simetric potenţialul de
mentwe pozitivă şi negativă a cir- ~A741 , 110 = 1,7 mA (dată de ca- ieşire faţă de tensiunile de ali-
CU itulUI integrat ~A741 este aplicat talog) ; mentare UA şi -UA (deci Uieşire =
slmultdn celor doi dubleţi comple- Id - curentul prin rezistenţele O când Ui = O), chiar şi in cazul in
menta 'i (in bazele tranzistoarelor R5 şi R6. . care acestea nu sunt perfect egale
T3 şi ~4) . Astfel se obţine amplifi- În urma efectuării calculelor se in valoare absolută. Oistorsiunile
carea in curent (şi practic amplifi- obţine: neliniare de tip CROSSOVER s-au
carea in putere) a semnalului R5 = R6 = 270 n. eliminat prin plasarea grupului R8,
aud io util, fapt urmărit iniţial. La elaborarea schemei elec- R9, care face posibil un regla] fin
Amplif carea generală a montajului trice a montajului s-a ţinut cont de al curentului de mers in gol propriu
este mg l eme ntată de bucla gene- posibilitatea apariţiei unor distorsi- celor două tranzistoare finale
rală de reacţie negativă formată uni, şi anume: (10.= 40 mA).
elin grupul R2 , C2, R3, R1 , A = (R2 - distorsiuni neliniare de ne- In vederea protejării amplifica-
+ R3) R1 . Rezistenţele R2 şi R3 simetrie a potenţialului de ieşire, torului la suprasarcină şi la scurt-
clp.termlna totodată şi o reacţie care pot apărea pronunţat la circuit s-au prevăzut mijloace de
np.gati ·/ ă in curent continuu, fapt livrarea puterii nominale; protecţie simple şi eficient e.
C(ire are ca efect menţinerea unei distorsiuni de tip Grupurile T1 , 01 şi T2 , 02 rea-
tensiU lll nule de ieşire in regim CROSSOVER (neracordarea lizează in momentul suprasarcinii
sta tic je funcţionare a montajului semialternanţelor tensiunii amplifi- o protecţie la supracurent de tip
(in lipsa semnalului de intrare). cate, la trecerea prin zero a sem- CLlPPING (limitarea curentului
Acest lucru este valabil şi dacă nalului audio util). maxim de ieşire la o valoare
cp.le oo u ă tensiuni de alimentare Oistorsiunile neliniare de ne- prestabilită). Rezistenţele R12 ş i
UA şi -UA nu sunt perfect egale in simetrie s-au eliminat din start R13 au rolul de sesizori de
va loar'" abso lută . În vederea asi- printr-o polarizare adecvată a eta- suprasarcină , deoarece imediat ce
gurăr i i unei stabilităţi sporite a jului final, astfel incât bucla de curentul de ieşire depăşeşte va-
ampliflcatorului operaţional ~A741 reacţie negativă de curent conti- loarea maximă LI = V2 (1 ,05 ...
in zon'l limitei superioare a benzii
cip. aUdlo frecvenţă, s-a asigurat o
compf' nsare În frecvenţă prin
ampla ;area condensatoarelor C2
ŞI C3. În zona buclei de reacţie
np.gati Iă ge nerală. Condensatorul
C2 1111 permite amplificarea
f rp.cve'l ţelor ultrasonore
(1 . 2(' kHz), iar condensatorul C3
introdllce o compensare in
frecve ltâ cu avans de fază, În ve-
(le rea opti mizării formei semnalu-
lui de ieşire amplificat in zona
f recve lţelo r inalte (f >10 kHz).
2 o • o
Vallrile rezistenţelor R5 şi R6
O C2 T1 R5 O
s-a u al8S astfel Încât În regim sta-
tiC de f Ull c ţionare cei doi dubleţi
comp l l~me ntari să fie aproape blo-
R2g D1 © g •....
RBc> [[J • .......... R10
GND

~18:3g â:~:~::l·O· 0.0 ••


ci1ti (f'lncţ ionarea etajului final in E Ta
clasa AB). S-a asigurat printr-un 8
T.
arti ficiu sup limentar reglajul curen-
tul ui dl' mers În gol , determinat de
c::Jt R1 • 02 R9 OUT

Gj~~1 •e
BT3
re l a ţii II) ~4 ET~
R5 " R6
e tC::lt e-
0.6 V)
( R~ ~ R6) (110 + Id) s: 2,4 V (4 x
3 o
R9
R6
O
-
22 TEHNIUM martie 2002
--------------------------HI-FI----------------------

l ,15)/N] căderile de tensiune de trul BOUCHEROT format din imprimat care interconectează
)e acestea determină intrarea În grupul C4, R14. EI are rolul de a tranzistoarele de putere T5 , T6 şi
; tare de conducţie a tranzis- Împiedica funcţionarea amplifica- componentele R12, R13 , R14, C4
;oarelorT1 şi T2. Acest fapt implică torului În zona frecvenţelor ultra- este prezentat În figu ra 5. Se
,)Iocarea curenţilor din bazele sonore, blocând introducerea menţionează că sudurile şi
ranzistoarelor T3 şi T4, deci În acestora În bucla de reacţie nega- amplasamentul componentelor
inal blocarea curentului livrat de tivă C2, R2, R3, R1 ce regle- respective se realizeaza , după
;ei doi dubleţi complementari. mentează amplificarea finală a efectuarea legăturilor galvanice,
Rezistenţele R 12 şi R 13 din montajului. Protecţia la scurtcircuit prin şuruburile de prindere , cu
,~ mltoarele tranzistoarelor finale T5 accidental al sarcinii este asigu- tranzistoarele T5 şi T6, direct pe
;1T6 Îndeplinesc funcţia de reacţii rată de prezenţa pe traseul circui- partea de cablaj, lăsând Între com-
'1egative locale de curent. Deşi ele tului de ieşire al amplificatorului a ponente şi traseele de cablaj o dis-
tanţă de cca 3 mm . PI ăcuţa de
cablaj imprimat cu aceste com po-
nente se rigidizează În spatele
radiatorului pe care se
amplasează tranzistoarele T5 şi
T6 chiar cu şuruburile de pnndere
ale acestora . Şurub urile se
izolează faţă de radiator prin tuburi
izolante (provenind de la un con-
ductor mai gros care a fost dezizo-
Ii o

-~-l· --_.
lat) şi şaibe izolante , ce vor
--r 1 Îndeplini concomitent ŞI rolul de
(T') distanţori plăcuţ ă-radia tor.
Ii o
Şuruburile de prindere constituie
totodată legături galvanice Între
. .~ colectoarele tranzistoarelor T5-T6
şi plăcuţa cu piese. Pentru izolarea

4 galvanică Între tranzistoarele T3 ,


T4, T5, T6 şi radiatorul comun se
folosesc folii de mic ă de grosime
·educ Într-o mică măsură puterea siguranţei fuzibile F1. 0,2+0,3 mm, unse cu vaselină sili-
··Ie ieşire a etajului final, faptul este Realizare practică şi reglaje conică. Radiatorul pentru tranzis-
pe deplin compensat de Montajul se realizează practic toarele prefinale şi finale se rea-
mbunătăţirea funcţională a aces- pe o plăcuţă de sticlostratitex pla- lizează dintr-un profil de alumi niu,
' uia . De asemenea, acest cat cu folie de cupru. Modul de similar cu cel prezentat În figura 4.
lmplasament sporeşte stabilitatea realizare a cablajului imprimat este În lipsa acestuia , radiatorul se
ermică generală a etajului final prezentat În figura 2, iar dis- poate confecţiona din tabl ă de alu-
ntr-un domeniu larg de tempe- punerea componentelor electrice miniu de grosime 2+2,5 mm, cu o
atun de funcţionare, deoarece este prezentată În figura 3. Din suprafaţă minimă de cca 250
mediat ce apare , datorită considerente de zgomot minim şi mm 2 . În acest caz , Însă , dimensi-
ncălzirii, tendinţa de modificare a stabilitate În funcţionare a monta- unile radiatorului vor fi mult mai
,;urentului de mers În gol, se pro- jului, alimentarea cu energie elec- mari. După montarea tranzis-
'Iuce modificarea căderii de tensi- trică se execută separat, şi anume toarelor prefinale şi final e pe radi-
' Ine la bornele celor două rezis- un grup de conductoare (<1> = 0,75 atorul comun , se mon tează
·e nţe, restabilindu-se prin com- mm) pentru cablajul plăcuţei (bor- plăcuţa cu component ele R12,
, )ensaţie situaţia iniţială stabilă În nele de alimentare marcate) , iar R13, R14, C4 şi se rigidizează
lr ivinţa polarizării. pentru cei doi dubleţi Împreună cu corespunzător. Folosind o tablă de
Pentru asigurarea stabilităţii componentele R12, R13, R14, C4 aluminiu cu grosimea de 2 mm,
Tlontajului la frecvenţe Înalte şi tot- (dispuse pe altă plăcuţă de cablaj Îndoită sub formă de L, se
ldata la funcţionarea În regimuri imprimat) alt grup de conductoare rigidizează partea verticala a radi-
ranzltorii (porniri , opriri, creşteri (<1> = 1,5 mm). atorului. Ulterior se montează
)ruşte de sarcină) s-a prevăzut fil- Modul de realizare a cablajului plăcuţa cu componentel e pe

fEHNIUM martie 2002 23


-------------------------HI-FI-----------------------------

prtrtea orizontală a L-ului, folosind schema electrică şi desenele de montajului, scurtcircuitând Î nsă
dls tan ~ ori izo laţi. Se realizează montaj), deoarece orice greşeală eventualele vârfuri de supratensi-
legatwile galvanice plăcuţă montaj duce la cel puţin nefuncţionarea une de scurtă durată ce ar putea
-- tran .~is toare prefinale - plăcuţă acestuia. Se ştrapează apărea accidental pe ramurile de
c01nponente ţinând cont de (conectează la masă) intrarea alimentare ale sursei.
scheni3 bloc şi notiţele supli- montajului, după care acesta se Reglajele constau În verific area
menta '8 din figurile 3, 6. alimentează de la o sursă potenţialului ieşirii (O faţ ă de masa
Obliga toriu, pentru traseele dublă de tensiune continuă montajului) , după care se r.eglează
UA+, UA- , GND se utilizează la UA = ± 20 V. Sursa de alimentare curentul de mers În gol 10 = 40 mA
rea li zmea conex iunilor conduc- va fi prevăzută cu condensatoare prin acţionarea cursorului poten-
toa re din cupru multifilar (Iiţat) de filtraj de minim 3300 IlF pe ţiometrului semireglabil R9 . D acă
q, '" 1 5 I1lm, iar pentru celelalte fiecare ramură şi totodată va fi montajul este construit În varianta
conexiu ni conductoare din cupru , dotată cu sistem CLlPPING de stereo, reglajele sus-menţion a t e
l1lu ltilila r izolat li> = 0,75 mm. protecţie la supratensiune tranzi- se realizează separat pentru cele
Sig uran ţa luzibilă F1 este pre- torie (diode ZEN NER amplasate două canale, L şi R.
vi'llU t ă cu un suport ce se mon- pe fiecare ramură, În paralel cu Realizat şi montat corect ,
t ează 'n apropierea mufei de ieşire condensatoarele neelectrolitice, amplificatorul va oferi satisfacţie
a amp lilicatorului. cu C r = 0,1 IlF şi PL24Z) . Diodele deplină constructorului , posesor al
Du pă realizarea conexiunilor ZENNER rămân blocate În timpul unui montaj Încadrabil În categ oria
se VE rifică montajul (utilizând alimentării normale cu tensiune a HI-FI.

(+)
O-
ET3
O-
ET5
O- R12
CT3
OUT
O
O

OUT
~R14
CT4
O
O-
ET4
O
ET6 C4
O
GND
O- R13
(-)
O-

5 Zs

+UA
ET5 OUT +UA N
J:
LU BT3 SURSĂ o
Il:
DUBLA ~u:
~
OUT
DE
BT4 TENSIUNE $"~N
ETS -UA N
-UA

6 GND

24 TEHNIUM martie 2002


------------------------- HI-FI ----------------------

AMPLIFICATOR
OI-FI de 15 W Pref. ing, Emil Marian

Di n aceast ă categorie face distorsiuni armonice THD ~ dată cu mărirea imp edanţei de
i)ar te şi amplificatorul audio a 0,1 %; intrare, efectul imediat al configu-
:ăr ui schemă este prezentată În - distorsiuni de intermodulaţie raţiei este liniarizarea caracteristi -
igura 1. Montajul are următoarele TID ~ 0,03%. cilor de transfer intrar e-ieşire ge-
p erfo rmanţe : Semnalul audio se aplică etaju- nerale ale montajului ş i concomi-
- impedanţa de intrare Zi = 100 lui de intrare care conţine tranzis- tent micşorarea procentul ui de dis-
<U; torul T1 . Se observă chiar la torsiuni.
De la etajul de intrare
semnalul audio amplificat
este preluat din colectorul
llA.
tranzistorului T1 SI apl icat
~ 1
R6 u.

, ':j' 50kn
1 ISkIl
R7
4,71<"
(S
820pF
RIO
1,3k.a TI
BO 737
t::; TS
(91
~11*1
18V etajului de adaptare care
conţine
Acest etaj
tra nzistorul T2.
este prevaz ut În
aRi.J
Tr,. \!::>
OOp
:~ scopul realiză rii unei adap-

C6,/~
Br 'b
~
T1
7H8lO 14 tări optime dintre etajul de
. i!pF ~R13
1IJ135
(7: R17 intrare, care are o amplifi-
RI R4 lnF R14 200A O.4b.
-...»a: ~
':, (4
1,S1<n 150<" = 330pF care foarte mare (cca 45
. • dB) şi etajul pi lot care

r
(1
Rn R1S R1t C11
0,411
OpF 7,7kn &7A = O~fI' r - conţine tran zistorul T3.
., R8 R9 IEŞIRE Cuplajele galvan ice dintre

·,fI ~
39S\ / 7,7k.a 3~k.a
R16
ooT& R!9· RlO etajul de intra re, etajul de
=,,_0
3nF
4711 IOA Jul
adaptare şi etajul pilot oferă
~F
1N11W>[
avantajul unui transfer infor-
maţional optim , cu un pro-
cent de distors iu ni TH D ş i
1 .91" TID minim .
Condensa toarele C5 ş i
C6 au fost prevazute În
- Im pedanţ a de ieşire Ze = 4 Q; intrarea etajului grupul R1 , C3 scopul eliminării po s i b il i t ăţilor de
- tensiunea de intrare Ui = 250 care constituie un filtru trece-jos. oscilaţie a etajului de intra re, care
n VRMS ; Acesta a fost prevăzut În scopul are o amplificare ma re, În
- banda de frecvenţă f = 25 eliminării iniţiale a componentelor momentele În care fun c ţi o n a rea
-i z ... 35 kHz ; de frecvenţă ultrasonoră care ar amplificatorului ar putea con ţine
- atenuarea la capetele benzii putea apărea În mod accidental În unele regimuri tranzitorii ş i toto-
le frec venţă A = -2 dB; spectrul de frecvenţă al semnalului dată de limitare a spectrului de
- raport semnaVzgomot SIN ~ de intrare. Analizând configuraţia frecvenţe Înalte În zona l im i tă.
75 dB; etajului de intrare se observă că Din emitorul tranzistorului T2 ,
- puterea m a ximă Pmax = grupul C4, R4, R5 , împreună cu semnalul amplificat se a plic ă
18W; R8, realizează o reacţie negativă tranzistorului T3, galvanic, În baza
- tensiunea de alimentare UA = globală directă între intrarea şi acestuia . Etajul care co n ţi ne
28 V; ieşirea montajului. În acest fel , o tranzistorul T3 repre z i n t ă etajul

rEHN/UM martie 2002 25


- - - - -- - - - - - - - - HI- FI ------------~

pilot. iei are rolul de asigurare a pe aceasta este prezentată În figu- din 'profil de aluminiu, având o
excursie i maxime În tensiune a ra 3. Sursa de tensiune constantă suprafaţă minimă de 8 cm 2 .
semnE lului util amplificat. tip superdiodă se realizează sepa- După realizarea practi că a
Trall zistorul T 4 este amplasat rat pe o plăcuţă de cablaj impri- montajului se verifică co recti-
În cacr ul montajului ca sursă de mat. O variantă de realizare a tudinea amplasării componentelor
tensiu ne de tip superdiodă , nece- cablaj ului este prezentată În figura electrice . Tranzistorul T1 are un
sară po l ar i ză rii etajului final , care 4, iar aşezarea componentelor pe factor de amplificare În curent B;::
con ţin ., tra nzistoarele T5 ş i T6 . acesta În figura 5. 350 , tranzistorul T2 - P ;:: 250,
În ~o l ectorul tranzistorului T3 , Tranzistoarele finale T5 şi T6 tranzistorul T3 - P ;:: 100, iar
În serie cu sursa de tensiune con- Împreună cu tranzistorul T4 se tranzistoarele finale T5 ş i T6 se
sta nt ă, se mai afl ă amplasat montează pe un radiator realizat selecţionează cu acelaşi P (În ca-
gru pu l R1 5, C8 , R16 . Această din tablă de aluminiu cu grosimea talog h21 E) .
co nfi guraţ i e reprezintă o conexi- de 1 mm , asamblată conform fi- Se recomandă testarea
une 8 00TSTRAP, care opti- gurii 6. Modu! de asamblare dintre fiecărei componente Înainte de
mizea/ă f u n cţionarea etajului pilot tranzistoarele finale şi plăcuţa de plantarea pe plăcuţele de cablaj
atât Îr p riv inţa liniarit ăţi i caracte- cablaj a superdiodei , care conţine imprimat. Se alimentează montajul
ri sticilor de transfer intrare-ieşire, tranzistorul T 4, este prezentat În de la o sursă de tensiune stabiliza-
ca t şi a mic ş orării procentului de figura 7. Se menţionează că se tă UA = 28 V, neuitând a Înseri a pe
dlstorEiuni , mai ales În privinţa poate utiliza şi alt tip de radiator traseul de alimentare siguran ţ a
sem nCilelor de frecvenţă joasă .
Etalul final este realizat într-o
con fig l l ra ţle de tip repetor pe emi-
tor c' I ro lul de amplificare În
Ciilent deci practic În putere , a
se mnc'iul ui furnizat de etajul pilot.
Rezi stoarele R17 şi R18 sunt
alTi plasate În emitoarele tranzis-
toare!c'r T5 ş i T6 În scopul realizării
unei I eac ţii negative de curent,
CAre op timi zează funcţionarea eta-
jul ui fii .a l ş i totodată îmbunătăţeşte
comportarea sa din punct de
ve dere al regimului termic Într-o
ga mă l argă de temperaturi.
Semnalul de ieşire preluat de la
etajul fin al prin intermediul con-
dens atoru lui C10 este furnizat
sarcin li. res pectiv incintei acustice . 2
Amplif carea generală a montajului
este ' eg l e mentată de raportul
rez i stEn ţ e lor R9/R5. Rezistenţa R9
rea lizează bucla de reacţie nega- .
tiva gEnerală intrare-ieşire a mon-
C9<?,
taj ului Grupul C11 , R19 constituie y+-ro I
un filtr u Boucherot de tip trece-jos
care e limin ă cu desăvârşire posi-
CTS - ro>=====i,C::(
b ili tăţil e de apariţie În etajul final a
uno r osc ilaţii accidentale , în timpul
ETS -ro :
Ll no r regimuri tranzitorii de ET6 -~ I
f un cţi cn are . CT6 _ (10 I
.. I
Realizare practică şi reglaje GND +-iI~1
'

...
o -

I
Mon tajul se realizează practic
pe o p l ă cuţ ă de sticlostratitex pla- GND - I
cat cu fo lie de cupru. O variantă de I
cablaj este prezentată În figura 2
a -~'-'-""I-I""-
(vede l e dinspre cablaj) , iar
asezal ea componentelor electrice 3 ~ ~
26 TEHNIUM martie 2002
-------------------------HI-FI----------------------------

fuzibilă prevăzută În
cadrul montajului (sigu- PLACA CI8C
ranţa nu apare pe RAD1ATOR T5 SUPERIOARA T6
plăcuţa de cablaj impri-
mat). Se ştrapează
intrarea montajului, se
conectează la ieşirea
acestuia un rezistor de
4 n şi se efectuează re-
glajele de tensiune prin
acţionarea potenţiome­
trului semireglabil R2,
până când În emitoa-
rele tranzistoarelor T5
4 şi T6 se
obţine o
tensiune
egală ca
valoare cu
6a
jumătate 4 NI'TURI ALUMINIU
din va-
loarea ten-
/
siunii de ali- 6 O
mentare
(U eT5 =
3 GĂURJtI> 4 I

_ 'Y~;;~I
UeT6 = 14
V). Apoi se
realizează
reglajul de
c U · ren t
_, 4-.
. ;h . . . o
""
5 acţionând
I
_ cursorul
' )otenţiometrului semireglabil R13 ast- I
Iei Încât montajul să absoarbă un
I;urent de mers În gol 10 = 35 mA.
"

"
I
O O
'1eg lajul se porneşte cu poziţia iniţială -
1 potenţiometrului R13 Înspre termi-
1e
lalul rezistorului R 14. După aceste
{)glaje se deconectează sursa de ali- 76
Tlen tare şi se Înlătură ştrapul de la
ntrarea montajului. Cu ajutorul unui 6b
,)sciloscop (după ce se realimentează
nontajul) se poate vizualiza
orma de undă a semnalului
ludio amplificat. Acesta se ia
le la un generator de
lud iofrecvenţă (200 mVRMS)'
3e constată că montajul confir-
T1ă pe deplin performanţele
nenţio nate iniţial.

7
fEHNIUM martie 2002 27
-------------------LABORATOR----------------------
--------------------------------------------------------------
Dacă transformatorul es te

N"rRTO refolosit În acelaşi mod ca În tel evi-


zor, el absoarbe un curent În primar
de 1,05-1 ,1 A, adică o putere
aparentă de 220 VA. La bomele 10- 10'
se poate obţine , sub tensiunea de

-AC /50 nz
2 x 6,45 V = 12,9 V, un curent de
~,5 A, adică o putere de 58 W.
Infăşurarea 10-10' are 2 x 25 = 50
spire, fiind realizată din conductor
CuEm cu 0 1,35 mm. Aşa cum
Tony E. Karundy rezultă din schema de principiu a
convertorului (fig. 1), transformatorul
Problema practică cea mai difi- foloseşte transformatorul de reţea al este folosit ca ridicător de tensiune.
Cila, dll1 punct de vedere tehnic şi televizorului rusesc "Temp 6" (7) tip Înfăşurarea cu spire puţine (50) fiind
er;onol nic. În realizarea unui conver- TC-200. Acest transformator are primară , iar cea cu spire multe
tor al t ~ n s iunii continue de 12 V (de miezul din tablă silicioasă cu (2 x 394) fiind secundară.
exemp li ) într-o tensiune alternativă grosime mică (0,35 mm) de tip O dată lămurită problema trans-
de 22 [1 V ş i 50 Hz, constă în con- .înfăşurat" , cu grosimea de 40 mm . formatorului , să trecem la
fec tion ~ rea transformatorului final. Infăşurările , numeroase, sunt dis- prezentarea schemei convertoruiui
D i1tă fi rid valoarea coborâtă, indus- puse pe două bobine cuasiidentice, capabil să furnizeze la ieş i re o pu -
t rială, il frec venţei tensiunii de ieşire , cu ieşirile marcate precis cu cifre, şi tere de circa 50 W, suficient ă pent ru
ci r 50 Hz, acesta se va realiza tabelul explicativ lipit pe bobine. Pe alimentarea unui televizor sau a
avimd ca miez tole din otel elec- scurt, un transformator "elaborat" care unui bec.
trolehr lc. Modul de calcul şi 'tehnolo- trebuie şi "merită" refolosit (fig. 2). Schema conţine un multivibrator
gia de realizare au fost arătate În Pentru scopul propus, interesante simetric (generator de impulsu ri
revis ta n oastră. Şi totuşi ... dacă am sunt Înfăşurările dintre punctele 1-2- dreptunghiulare tip "meandre") rea-
plltea ;ă -I " găsim " gata făcut , ne-ar 3; l' - 2' - 3'; 9-10 şi 9' -10' . lizat cu două tranzistoare BD1 35.
fi mult mai uşor! Legând punctele 3 cu 3' şi 9 cu 9', Frecvenţa de oscilaţie este 50 Hz şi
În r rezentul articol vom arăta că, la bornele 1-1 ' se pot obţine 220 V se ajustează cu potenţiomet re l e
de la ca z la caz, se pot folosi trans- dacă la bornele 9-9' se aplică o te[l- trimer de 1 kQ. Pentru realizarea
fonnat'1are de retea luate de la siune alternativă de circa 12 V. In montajului practic, acest multivibra-
vechilf tel evizoare cu tuburi, care nu conformitate cu cele arătate În tor este singurul car\? se realiz ează
ma l ,,rr e n tă" a fi reparate şi folosite, revista TEHNIUM nr. 6/2001, pe circuit imprimat. In figura 3a se
CI trel'uie dezmembrate. Concret, atragem atenţia asupra corectitudinii prezintă desenul cablajului im pn-
COlwel to rul de fată, a cărui schemă legăturilor menţionate, În caz contrar mat la scara 1 : 1, iar În figura 3b
de principiu se' dă În figura 1, transformatorul putându-se distruge. modul de echipare a plăcii cu com-

+ 10V... + 14V

510/7W
lN400 1

10

25sp
01 .35
+
220V
9;9' 50H >

+ 25sp 394sp
01,35 00,69

10'

l
I l N400 1
51 0/7W .J T3
2N3055

1
28 TEHNIUM martie 2002
- - - - - - - - - - - LABORATOR - - -- - - - - - -

ponente. Componentele pot fi recu- prin Înfăşurarea primară Îşi schimbă


pe rate tot din televizoarele
jezmembrate. Ieşirile multivibra- 2 ,- r
sensul ş . a . m.d.
Pentru protecţia la supratensiuni

!~
orului se fac prin patru rezistoare a tranzistoarelor 2N3055. acestea
je egalizare În bazele tranzis- au fost şuntate Între C şi E cu câte o
oare lor de putere. diodă 1N4001.

!~f
:
AI doilea etaj electronic al con - Convertorul trebuie montat Într-o
lertorului este comutatorul de pu- cutie ecranată din tablă de fier cu
·e re. capabil ca, alimentat cu 12 V, St./,imbolol' grosimea 0,8-1 mm . Tran zis toarele
,ă co mute un curent de 4,5 A. S-a de lensiune de putere vor fi montate În exterior
I 8
'lptat pentru varianta de etaj de pu- pe radiatoare. Cablajul etajului de

®
lUI
ere În punte, care nu necesită decât I , putere este absolut clasi c adică ...
,) Înfăşurare primară de 12 V şi nu J
"aerian", folosind, desigur, anumite
do uă (ca etajul clasic În contratimp). III puncte de sprijin (cose, pini etc.).
I
: u transformatorul la dispoziţie s-ar I Pentru aplicarea tensiunii de la acu-
I putut realiza şi un etaj final În con- mulator se vor prevedea două
ratllTlp, dar de la tensiunea primarâ şuruburi cu piuliţe fluture care vor
le 6 V, or acumulatoarele' de 6 V n.l! strânge papucii cabluril or. Pe panou l
;unt o raritate În prezent. cutiei se va prevedea o priză stan-
Schema În punte permite dard de 220 V pentru cuplarea con-
)ga lizarea intervalelor de conducţie sumatorului. Desigur că două sigu-
.11e tranzistoarelor, chiar dacă diferă ranţe, una la intrare şi una la ieş ire ,
';aracteristicile acestora, adică nu nu pot fi decât bine venite, la fel ca
S, JA(llOr}
,~s te necesară o riguroasă sortare a o E3 şi un în trerupător pentru tensiunea
'ranzistoarelor T1 .;- T4 de tip Re.ltq -SllIiDJlz de ieşire .
.~ N3055. Din schemă rezultă uşor o E3
uncţionarea: când la T1 şi T3 se S;JA(llUV) BIBLIOGRAFIE
lplică impulsul pozitiv şi acestea Colecţia
revistei "TEHNIUM"
,~o nduc , pe bazele lui T2 şi T4 tensi- Colecţia
revistei "Radi o" (U RSS,
Inea aplicată este nulă şi acestea Rusia)
,unt blocate. Pentru se mi perioada V. Popescu, Stabilizatoare de
Irmătoare , T1 şi T3 se blochează, tensiune În comutaţie , Ed . de Vest,
ar T2 şi T 4 conduc, deci curentul Timişoara, 1992

-- --
a) •
• •
130

--l ~ --l ~
510/7W
,
+10V ... + 14V 510/7W

b)
,
O o-j
8D135
1000 r. ~ 1000 r.
8D135
O ,
~ f-o 1 ~ f-o
8. 8.
1.50 47J.LF +r 1.50

, 0-/ 1 .50
ro ~+ 47J.LF
r 0-/ 1.50
ro ,
3
TEHN/UM m a rti e 2002 29
-. ------------------------LABORATOR -----------------------
-----------------------------------------------------
8
tabilizatoarele de tensi une
co n tinuă integrate su nt

U~ fOL081~
foa rte fo losite azi chiar şi
de căt re radioamatorii constructo ri.
Cel mai adesea În capsu le tiP
T0220 (fig. 1), aceste stabiliza·
toare se fabrică ş i la noi În tară
(indicativ 78XX pentru tensiuni

AI UlATOARrLr
pozitive şi 79XX pentru cel e nega·
tive) , având tensiunile de OUT 5-6-
8-9- 12-15 şi 18 V, cu un cu rent de
sarcină de până la 1,5 A. Puterea
d isipată , dacă nu e mai mare de
2 W, nu impune radiator pentr u ci r·

TI: 81U f
cuitul integrat. Desigu r că mai bune
(şi deci mai scu mpe) sunt stabiliza-
toarele din seria LM-317 (resp ectiv
LM-337 pentru tensiuni negative) .
care pot da la ieşire ten siuni
reglabile stabilizate Într-o gam ă de
val<;?ri mare (1,2 .;. 37 V).
In cele ce u rm ează vom arata
că şi cu stabilizatoarele fixe se pot
obţ i ne ş i alte tensiuni diferite de
cea nom i nală prescri să , sau alti
curenti de sarc i nă . Mai Întâi trebuie
respe'c t ată recomandare a fabri -
cantului de a plasa un condensator
Y03FGL cu C1 = 330 nF Între termi nalele
1 şi 3, iar pentru amel io rarea
răspunsului tranzito riu un cond en-
sator C2 = 0,1 ~ F Între term inalele
2 ş i 3 (fig. 2) .

OUT
+12V
1 I 7805
J
12 , +6,2v
II
OR02 I°.3J~F

1 J 2
2 3

Ui Uo
78xx
+24V +14, SV 2 +12V
7812 Rl 7805
2 :3
il +SV

r j
:3

Il°onF R2
1 lN4~2
DRD4
IC2

4 ·5
- - - - -
TEHNIUM m a rti e 2002
30
-----------------------~BORATOR------------------------

MARIREA TENSIUNII Uo= 12,SV curent ca În figura 9. Dac ă valoarea


DE IEŞIRE Tensiunea la ieşire poate fi curentului derivat (i) este mult mai
reglată Între S şi 20 V. mică decât a celui de sarcină (1),
Cu schema din figura 3, folosind ceea ce este cazul frecvent , atuncI
Iloda de referinţă În direct DRD2 avem :
l UZ = 1,2S ..- 1,S V) se obţine iNSAHCINĂ
UN
lJo = 6,2 V, care este mai mare I=--=ct
decât UN = S v. În general, punând Mărirea curentului de sarcină R
erminalul 3 (normal , GND, masă) la peste 1 ,S A se poate face cu ajutorul adică I nu depinde de Rs.
lin potenţial pozitiv Uz' se obţine o unui tranzistor de putere npn (exem- Această conexiune poate fi
·:re stere a tensiunii de OUT, Uo. plu, 2N30SS, schema din fig . 6) sau folosită pentru realizarea unui ohm-
La schema din figura 4 se obţine pnp (exemplu, schema din fig. 7) . metru liniar pentru măsu mrea rezls-
'Jo = 14,S V cu ajutorul diodei DRD4 Dioda D s-a pus pentru compen- tenţelor mici (sub 100 U) .
l UZ = 2,6-2,8 V) . sarea tensiunii SE a lui 2N30SS care
Cu schema din figura S se poate ar fi condus la o tensiune Uo < SV Într-adevăr, dacă Rs = FIx. avem:
I lbţme, În principiu, la ieşire , orice (4,4 V). O protecţie la scurtcircuit,
UN
'ensl une mai mare ca UN (nomi- combinată cu creşterea curentului Uo = Rxl = Rx - - de unde
1ala). Tensiunea minimă (UN) se de ieşire, o realizează schema din R
R
' )bţme pentru R2 = O. Pentru R2 '" O figura 8. Rx = - - ·Uo = K - Uo;
';e ob ţine: UN
Uo = UN + R2 (11 + 12) R
Pentru R1 = SOO n şi R2 = SOO n REALIZAREA K =- - = constanta ohmmetru-
,R2 potenţiometru de 1 k n) cu CI = UNUI STABILIZATOR UN
780S, alegând 11 = S mA, obţinem DE CURENT
lui. Pentru măsurarea lui Uo se
Circuitul 78XX poate fi folosit şi poate folosi un voltmetru electronic
UN
12 =--'-'-- = 10 mA; Într-o conexiune stabilizatoare de digital.
Rl

+LJ i
+Ui Uo
78xx

2 Uo
78xx

Rs
j
O,jj ţ.t.'i o,l ţ.t.~I
7 9
T2
+Ui R2 2N4398

2 Uo
78xx
T1
2N6124
3
Q,33ţ.t.'1"
8
rEHNIUM martie 2002 31
--------------------LABOAATOR------------------------
-------------------------------------------
schemă de radioreceptor de trpul

RECEPTOR CW OV2, În care primul etaj este un


detector de microunde, care este
~rmat de două etaje de ampl ificare
In audiofrecvenţă. Există Însă o pro-
blemă iniţială de principiu : radarul

SIMPLU ÎN BANDA X poliţiei este de tip Doppler, cu emisie


conti. nuă nemodulată (CW = con ti-
nuous wave) şi după recepţia unei
asemenea unde rezultă ca semnal
Pagini realizate de dr. ing. Andrei Ciontu
_. -- .-----------------==--------------- detectat o tensiune continuă , care
Un ase menea receptor ar putea există un alt autovehicul (camioneta va fi " mascată" de tensiuni de zgo-
fi fblo};it in sisteme de pază, În Al) reflectant, care este supus tes- mot de joasă frecvenţă şi care nu
cad ru l .barajelor de microunde", dar tu ui de viteză. Avertizorul radar poate fi amplificată şi procesa tă (re-
levată). Rezolvarea acestui impas
ŞI ca a fe rtizo r radar pe autoturisme. montat pe _autoturismul A 2 poate (e
posibil) sa recepţioneze o undă este prezentată În schema bloc din
Pentru cel ca re nu au dolari să-şi
reflectată (utilă pentru el) din
figura 2, În care:
cum pere un astfel de avertizor
mulţimea de unde dispersate În
AH = antena horn;
sofisticat (oferit azi În Român ia de
unele fi rme) , in cele ce urmează se urma reflexiei pe suprafaţa
CMD = cavitatea modulatoare-
dilll In licaţii pentru rea lizarea unei camlonetel A 1. detectoare;
Pentru simplitate se propune o DM = diodă de microunde moclu-
vi1riant~ simple , care să ajute, even-
latoare;
Axul şoselei

Unde
reflectate Vehicul
Vehicul dispersate testat
avertizat
Undă
(rl ~""3
~ ___A_2__~[J~ _____u_til_O--------------~~
reflectatO

I;&-
Radar BordurO
vitezometru

tual. ~ e con ducător ii auto să se


inca dmze În limitele vitezei legale.

Principiul de funcţionare,
Schema bloc +1OV +Ac.
MV A ~--o
Din capul locului trebuie să 10.7... 14,2V
spuneln că avertizarea şoferului de
către acest montaj despre faptul că
În lom l eX istă un radar de-al poliţiei
nu estE' ce rtă , c,i numai probabilă. Să
AP
ne explicăm. In România autove-
hlculel €! de pe şosele sunt iradiate SA
de radarele poliţiei , În vederea
măsur ,i ril vitezelor de mers, din AH
spate ŞI nu din faţă , aşa cum se
obse r vă În figura 1. Rezultă că so
semnalul emis de radar (corect, de
CRtre vitezometrul-radar) nu poate fi
captat de ansamblul receptor R DM CMD
(dife ri t de receptorul radarului) mon-
tat pe olutoturismul A2 decât dacă În
zona de acţiune a radarului mai
2
32 TEHNIUM martie 2002
.- -- - - - - - - - - - LABORATOR - - - - - - - - -- - - -

Um anodul diodei modulatoare, aceasta


O,5ms O,5ms conduce, rezistenta ei internă este
relativ mică şi cavitatea rezonantă
este şuntată, factorul ei de calitate
micşorându-se drastic. Ca urmare,
semnalul de RF ce se detectează
t
este foarte mic. În pauza pintre
impulsuri dioda OM nu conduce si
o tensiunea de RF ce se detectează
este mare . Se rea lizeaza astfel o
anvelopa (ud) modulaţie de amplitudine locală cu
1000 Hz a undei rec epţionat e ,
Înainte de a fi detectat ă. Evident că
prin detecţia de amplitudine a aces-
tei unde se regăseşte semnalul
modulator, dar semna lul detectat
(care va fi procesat În AP) este În
antifază faţă de cel modu letor şi dis-
__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _--1 torsionat, aşa cum se arata În figu-
ra 3. Având În vedere cii dlstorsiu-
DO = diodă de microunde detec-
'oare ;
MV = multivibrator modulator cu
'm = 1 kHz;
AP = amplificator-procesor; 1/2 MMC 4011
SA = semnalizator acustic (difu-
CI,o CI1b
.'or);
SO = semnalizator optic (LED R~
4
pulsant);
A = alimentator. 9K1
Pentru a rezu lta la ieşirea detec-
'orului un semnal prelucrabil (de C,
J oasă frecvenţă) , semnalul de RF de 47nF
'a intrarea lui trebuie să fie modulat. DM
Cum modulatia nu s-a făcut la
'lmlsie (În cadrul radarului) , o vom R, R3
ace la recepţie . Procedeul se 47K 5K
'1umeş te modularea cavităţii (circui-
'ul selectiv de microunde al detec-
orului). Pentru aceasta, cavitatea
nodulatoare-detectoare (CMO) este
prevăzută, pe lân gă dioda detec- 4
oare (DO) , şi cu o diodă modula-
'oare (OM) care o precede pe calea
.,emnalului. Dioda OM este alimen- dreptunghiulare cu duratele egale cu nile tensiun ii detectate nu au, pentru
' ată cu o tensiune tip meandre (sau pauzele şi egale cu 0,5 ms (pentru această aplicaţie, nici o importanţă
ensiun e "sign -sin" = semnul lui frecvenţa modulatoare fm = 1000 Hz). (nu influenţează absolut deloc
;Inus). adică o serie de impulsuri La aplicarea impulsulUi pozitiv pe funcţionabilitatea ansamblului), pen-

1/2 MMC 4011


D,
1N918 CI,d CI1c

10
lK

R,
47K LED
(sa)

5
fEHNIUM martie 2002 33
--------------------- LABOAATOR-------------------------

tru dioda OM nu este necesară o CI1 =MMC4011. Alegând C2 =22 ~F catoare de audiofrecvenţă , formată
diodă s pecială de comutaţie în (condensator cu tantal), pentru dintr-un amplificator operaţional
microunde (de exemplu , o diodă frecvenţa de pulsaţie de 1 Hz rezultă integrat CI1 = 741 N şi o pereche de
PIN), CI se poate folosi acelaşi tip de R2 = 20,66 kn (se va alege un tranzistoare finale complemen ta re
diodă (il si pentru DO. potenţiometru trimer cu rezistenţa (T 1 = B0135; T 2 = B0136) . Cee a ce

CI
~~+~--1--L==~~------------.-------------1----------o+10V
R;
R4
180K

3
de 10 DO
R5 R6 T2
220K 10K
80136
4 ...80
(0.5 ... 1W)

6
Schema de principiu maximă de 25 kU). Spre deosebire trebuie observat deosebit la acea stă
de multivibratorul din figura 4, aces- schemă este grupul rezistiv R l +R2'
În figuri le 4, 5, 6 şi 7 se prezintă ta trebuie să funcţioneze condiţio­ care asigură un mic curent (maxI-
schem'3le de principiu ale modulelor nat, adică numai când există semnal mum 10/ 139. 103 = 72 ~A) de
functlolale. recepţionat. Pentru aceasta, sem- polarizare directă a diodei de tec-
În figura 4 este prezentată nalul de la bornele difuzorului (dacă toare DO. Această polarizare
scheml multivibratorului care dă există) este redresat cu 01 şi C1 şi îmbunătăţeşte sensibilitatea de tec-
tensiu i ·ea modulatoare de 1000 Hz. transformat într-o tensiune continuă, . ţiei, deci măreşte rap ortul
Este rl~a lizat cu două porţi NANO care validează poarta CI13 pe pinul semnal/zgomot al unui re ceptor
(Cl lll ,1 CI 1b) din circuitul integrat 13, astfel îndeplinindu-se condiţia care nu are. totuşi, un amplificator
MMC4tJ0 1. Evident că valoarea de de oscilaţie. de RF la intrare. Potenţiometru l R2
1000 Hz a frecvenţei nu este critică , Schema de principiu din figura 6 se va regla , practic, pentru o intensi-
drH. Ol lcum, ea se poate ajusta cu reprezintă amplificatorul de joasă tate maximă a tonului de 1000 Hz
potenţl:Jmetrul trimer R3. Alegând frecventă al semnalului detectat. redat de difuzor,
C 1 = 47 nF, din relaţia care dă Este o schemă hibridă des întâlnită
frecventa de oscilaţie , f ~ 1/2,2 RC, de cititorii noştri amatori de amplifi- (Continuare În numărul viitor)
se decluce că R == 10--{n, valoare
corectii (se recomandă R > 1 kn).
Rezlstnnta de 10 kn este dată de T,
cea a IJnui rezistor fix (R2 = 7,5 kn) BD135
şi a unui potenţiometru trime! cu 12 ... 14,2V r---, +10V
reZlS te1ta maximă R3 = 10 kn. In ce 1 .. ~,
~
~

pnveşt," rezistenţa R1 . care face + Ac . R1 L_ f.--.l


l/ldlferf'ntă frecvenţa de fluctuaţiile J3900
tensiur ii de alimentare , valoarea sa + +
de 47 ~n răspunde condiţiei ce se
cere, Cil Rl = (2 ... 10)(R2+R 3).
,
C :;: c3 :;:
O s:hemă de principIu similară o
470IJ.F O,
OZ10
~
~ 470IJ.F
are ŞI rnultivi bratorul necesar pentru
a face dioda LED (So) să pulseze,
ceea Ge este important pentru că
O2 ~
1 N4001
~ C'Î
IOOIJ.F

atrage mai bine atenţia . Acest multi-


vibrator (fig. 5) este realizat cu cele-
•• .1. .10

lalte două porţi NANO rămase


dlsponl brle în capsula lui
7
-
34 TEHNIUM martie 2002
----------------PENETRAŢIPARANORMALUL------------------

entru a Înţelege conţinutul

P acestui articol, este nece-


sar să recitiţi articolul
,)recedent (introductiv) şi , de
tor, pe care îl ţine În mână Într-un
anumit fel, constituie "terminalul"
cu ajutorul căruia se citesc rezul-
tatele măsurătorilor. Instrumentul
rie i. Astăzi se folose şte mai mult
bagheta unghiulară , care oferă o
precizie mai ma re şi informaţii
mai sigure. Lungimea baghetei
, ~se m e nea , să aveţi În faţă nu poate lucra singur, ci numai În este de 30-40 cm , iar d i s ta n ţ a
dese nele prezentate În cele zece mâinile unei fiinţe umane. dintre capetele ei dep in de În
ligu ri, deoarece voi face des O altă caracteristică esenţială principiu de operatorul ca re o
'eferiri la acestea În prezentarea care se manifestă atât În con- foloseşte , prin faptul că În poz i ţ i­
'nstrumentelor radiestezice indi- struirea acestor instrumente, cât ile de lucru prezentate În fi gura
, ~atoa re. şi În modul cum sunt ele ţinute În 2, operatorul trebui e să ţ in ă
Di n prezentarea acestor mâinile operatorului pe timpul mâinile paralele şi coatele li pite
,nstrumente vor rezulta: măsurătorilor, este "starea de de corp ; şi atunci va rezulta o
1. modul de constru ire a lor; echilibru precar" care se rea- distanţă tot de 30-40 cm .
2. materialel e din care se pot lizează, permiţând astfel ca un Bagheta poate fi confectio-
~onfec tiona ; semnal extrasenzorial (altele nată şi din sârm ă o t e li tă, ca re

IESTEZIA
SI
,

INSTRUMENTELE EI (II)
Ing. Radian Sorescu

3. modul cum se ţin În mâinile decât cele date de cele cinci oferă o elasticitate co r espunză ­
)peratorului radiestezist; simţuri cunoscute), care este toare alunului. Primul desen di n
4. domeniile În care se pot foarte slab, să poată "strica" acut figura 2 arată că o dată cu apu-
lolosi pentru m ăsurători. echilibrul precar după un algo- carea capetelor bag hetei,
Deoarece toate instrumentele ritm prestabilit de operator, care mâinile operatorului e xerc i tă ş i o
13numerate pot fi folosite aproape de fapt determină sensul presiune Înspre interior, din care
n toate măsurătorile radieste- "dezechilibrului". În funcţie de rezultă două poziţii de ech ilibru
'Ice, În preze ntarea lor voi antrenamentele operatorului, ce trebu ie obţinute Înainte ş i pe
,1ccentua de ce totuşi unele se această stare de dezechilibru timpul măsurătorii , până la
iolosesc eficient doar În anumite realizată În momentul măsură­ recepţionarea semn alului de
~on diţii şi medii . torii se obţine pentru semnale răspuns căutat:
După această prezentare, aşa din ce În ce mai slabe, care de - bagheta unghiular ă În echili-
.~ um am menţionat la sfârşitul arti- fapt . caracterizează "sensibi- bru , cu vârful În jos (pumnul ori-
Golului precedent, voi descrie litatea" radiestezistului. entat cu palma În sus, figura 2 -
modul de folosire a lor În contex- mijloc) ;
lui specific efectuării măsurăto­ 1. BAGHETA - BAGHETA - bagheta unghiul ară ţinută
ilor radiestezice concentrarea, UNGHIULARĂ cu vârful Înainte ( ori zo ntal ă -
.;onstruirea algoritmului care pre- pumnii cu palmele În jos - fi gura
';ede măsurătorile , precum şi Este unul dintre primele 2 dreapta) .
,;âteva metode de antrenament În instrumente radiestezice, folosit Acea stare de "echilibru pre-
>copu l creşterii performanţelor cu mii de ani În urmă de către ca r" trebuie realizat ă În cond i ţ ii
,ndividuale ale operatorului. fântânari şi căutătorii de aur. de frecare minime , şi aceasta se
Ideea de bază În radiestezie Bagheta este reprezentată În obţine prin antrenam ente, iar În
'3ste că măsurătorile se fac În figura 1 prin cele trei tipuri - (1) realitate operatoru l cree az ă
' ~onditi ile În care operatorul nuieluşa , (2) nuieluşa bifurcată , aceste stări fără să se mai gân-
omul) este receptorul sem- (3) bagheta unghiulară , toate dească la ele - devin automa-
'la lelor extrasenzoriale , iar confecţionate din alun - care au tisme.
nstrumentul radiestezic indica- apărut pe rând În decursul isto- Fiind primul instrume nt

rEHNIUM martie 2002 35


- - -- ------ PENETRAŢI PARANORMALUL - - - - - - - --

prezelltat, voi descrie procedeul obiectul căutat se află pe acea numeşte făcându-se cu frecări
de a rJăsi un obiect Îngropat În direcţie,se va roti cu vârful În jos minime. De obicei mânerele au la
pământ cu ajutorul baghetei. În timpul deplasării către obiect, capete un locaş cu dop, În care
Operatorul se deplasează În dacă mă abat de la direcţia cău­ se introduc mostre de material
zon a cercet ată anterior, unde tată, şi va reveni În poziţie ori- similare cu materialele din care
bĂnuieşte că s-ar afla acel zontală atunci când sunt din nou este făcut obiectul căutat. Citind
ohiect Se postează Într-un loc, pe direcţia corectă ; se va roti singuri din bibliografia pe care o
obtine p oziţi a de lucru "a" şi brusc cu vârful În jos când per- voi indica la sfârşit veţi putea afla
Îna intf' de a se roti, menţinând pendiculara pe sol şi pe mijlocul că intrarea În rezonant ă a
instrUI nen tul În poziţia menţio­ segmentului ce trece prin mostrelor puse cu substanţă din
nată, s tabileşte următorul algo- palmele mele se va afla dea- care este făcut obiectul creşte
ritm: .. bagheta mea unghiulară se supra obiectului căutat". sensibilitatea măsurătorii.

11
va misca (roti) spre În sus În Pornind de această dată
pe 2. INDICATOARELE (BARELE)
momentul când, rotindu-mă, mă direcţia găsită, intrând În acea ÎN FORMĂ DE " L"
apropii de direcţia pe care se află stare de concentrare , se va
obiectJI îngropat X şi va ajunge obţine la un moment dat rotirea Indicatorul În formă de L sim-
În poz itie orizontală (ca În poz. b) certă a vârfului baghetei În jos, plu este prezentat În figura 12,
atunci când vârful baghetei va când, ieşind din starea de con- cu dimensiunile aproximative,
indica exact direcţia pe care se centrare, se marchează locul latura mică depinzând de dimen-
află obiectul". După rostirea găsit. siunile palmelor operatorului ,
mentală a algoritmului va intra În În funcţie de experienţa şi pentru o ţinere optimă, cu fre cări
acea stare de concentrare (ce va sensibilitatea operatorului, minime, iar dimensiunile laturii
fi exp icată la sfârşit) care, de numărul de Încercări va fi din ce mari, În general În jurul valorii
fapt, il Izolează de tot ce este În În ce mai mic, indicate, pot fi mai mici sau ca
jurul lui, permiţându-i să După acumularea unei anu- acelea din desen, În funcţie de
urmărească doar mişcările mite experienţe, veţi putea mediul În care se fac măsurăto­
instrumentului În timp ce se observa că rostirea algoritmilor, rile (aer, aer cu vânt, sub apă , pe
roteşte, având deja În obţinerea poziţiilor de echilibru vapor etc.). Materialele folosite
subco'lştient programul indus de corespunzătoare pot dura câteva sunt metal, plastic, lemn , os etc ..
"rostima" mentală a algoritmului. fracţiuni de secundă, dar con- iar latura mică Întotdeauna se
După găsirea direcţiei pe care centrarea se menţine până la face din sârmă oţelită , rigidă ,
se găseşte obiectul căutat, ope- atingerea scopului propus, adică acoperită (bine lustruită). cu vâr-
ratorul "se trezeşte " (a se pe tot timpul rotirii , până la ful care se ţine În palmă bine
intele~le ieşirea din starea de găsirea direcţiei sau pe timpul ascuţit, dar fără rugozităţi.
conce'ltrare) şi, cu bagheta În deplasării pe direcţia găsită, Latura mare, pentru a i se
starea "b", adică În echilibru ori- până la găsirea obiectului. crea inerţie mai mare În functie
zontal (deoarece se află pe Pentru micşorarea frecării, de mediile amintite , poate să
directia căutată - fără a schimba bagheta descrisă, confecţionată conţină un balast (cilindru sau
modul de " ţinere " a baghetei). va din metal elastic şi de forma din paralelipiped lung , prezen tat
ros ti ,Icum mental alt algoritm: figura 11 , are la capete nişte punctat În desenul din figura 12).
, . baghr~ta mea În poziţie orizon- mânere cu rulmenţi, mişcările Această bară ,, ~' se ţine În
talA, , let er minată de faptul că acestui "cadru" cum se mai poziţia de echilibru cu latura

TEHNIUM martie 200 2


36
-----------------PENETRAŢIPARANORMALUL------------------

Inare orizontală, iar latura mică să fie paralele şi uşor Înclinate menţine pe tot timpul m ă sură to­
In poziţie verticală , partea de sub (1 °_2°) faţă de vârful liber pentru rilor şi este aceeaşi pen tru toate
COT se ţine Între cele două a le putea ţine Înspre direcţia tipurile de instrumente.
lalange ale degetului arătător (pe Înainte. Un unghi mai mare de
"cuta" dintre ele) , iar vârful Înclinare ar creşte efortul de 3. PENDULUL
~ scu tit al laturii mici se ţine pe "dezechilibrare" care se produce
Este unul dintre ce le mai uti -
lizate instrumente radiestezice
(prezentat În figura 4) şi este for-
mat dintr-o greutate su s tinută de
un fir flexibil. În fu ~cţi e de
lungimea firului pot fi pendule cu
"""400mm braţul lung, 15-80 cm . sau cu
braţ scurt, cu lungime sub 15 cm .
.-=.
~
După forma greut ăt i i sus-
E pendate se disting pendule
E sferice, cilindri.ce , conice , hexa-
o
o gonale, sub formă de pi că tură ,
I
, -1,5mm tor, cruce, inel , solen oid sau
o combinaţii de forme. Se impune
ro
l condiţia ca centrul de greutate s ă
fie bine echilibrat, adi că rezultan-
ta să fie pe direcţia ş i În co nti-
nuarea firului.
12 Materialul folos it la con-
fecţionarea greutăţii poate fi
lemn , metale, sticl ă, cristale,
. cuta" din palmă, În dreptul dege- atunci când operatorul recepţio­ materiale plastice etc. Ca ş i la
'ulu i mic . Pentru micşorarea nează semnalul şi implicit scade cele două indicatoare prezen-
' re că ri i şi o mai uşoară manipu- sensibilitatea ansamblului opera- tate, şi În cazul pendulului poate
lare de către orice operator, tor-instrument. Comparativ cu fi prevăzut un locaş unde se
mânerul a fost Încastrat În doi bagheta, În cazul barelor, algorit- introduce o mostră din material
r" ulmenţi. Aşa cum se prezintă În mii de căutare a direcţiei şi după similar cu cel al obiectului că utat.
Ilgu ra 3, mânerul are un capac aceea a obiectului se adaptează În figura 4 se observă că firul
liletat care acoperă un locaş În pentru producerea dezechilibru- pendulului este rulat pe un cilin-
Gare se introduce "proba" despre lui În plan orizontal. dru, ceea ce permite lungirea
Gare am vorbit la bagheta Şi atunci, operatorul rotindu-se sau scurtarea braţului după
u nghiulară. unghiular, cu barele paralele necesităţi.
In plus , latura mare poate fi (fig . 13a), atunci când va Întâlni În cazul folosirii pendulului ,
,; o n s tituită din tije interschimba- direcţia căutată, barele se vor cantitatea de informaţ ii ce se pot
11ile În funcţie de necesităţi. Încrucişa sub unghi de 45 ° obţine este mult mai mare, În
Fa tă de baghetă , În cazul (fig. 13b) . directă relaţie cu nu măru l de
I)a rei "L.:' informatiile se obţin prin Pornind pe direcţia găsită, variante de mişcare, toate prece-
roti rea unghiulară a laturii mari În barele rămân la 45° sau tind date de algoritmarea operatoru -
plan orizontal. Se poate folosi o către paralelism funcţie de lui.
s ingură bară "L.:' În măsurători, abaterea operatorului de la Variantele de miş car e ale
:;au pentru obţinerea unei pre- direcţia găsită, corecţi a corectă pendulului: starea de repaus ;
';Izii mai mari ş i a unei cantităţi adu când barele la 45°, iar mişcarea circulară În se ns orar
mai mari se folosesc două bare momentul când perpendicularele sau invers; mişcarea pe elipse cu
câ te una În fiecare mână). la suprafaţa pământului trec prin cele două sensuri ; mi şca rea de
3imetria ansamblului operator- laturile mici ale barelor L ş i translaţie pe o drea ptă care
Instrumente creşte siguranţa .,înţeapă " proiecţia obiectului poate avea orice direcţi e În se mi-
măs u rătorii. subteran pe suprafaţa pământu­ cadranul de 180°. Ch ia r ş i
Poz iţia de echilibru ("precar" lui, atunci barele se Încrucişează amploarea (elongati a) mi şcă rii
,n pla n orizontal de această la un unghi de 180°. Reamintesc poate constitui o info rm a ţi e.
d a t ă) presupune ca laturile mari că starea de concentrare se Corespondenţa Între felul

fEHNIUM martie 2002 37


--------------PENETRAŢIPARANORMALUL------------------

mişcă r ii şi informaţia obţinută Îndeplini condiţiile de definiţie figura 9 şi este o riglă gradată pe
este conţinută În algoritmul care (separare) Între literele şi cifrele ambele margini 0-100 şi 200 la
precede măsurătoarea. Pendulul Înscrise pe el, atunci când se 1000, cu două talere A şi B la
se foloseşte şi În combinaţii cu lucrează cu pendulul. capete.
alte instrumente, după cum vom Gradaţiile, literele, cifrele şi Pe talerul A se aşază de obi-
vedea . semnele de punctuaţie ce pot fi cei proba martor, iar pe talerul B
observate În figura 8, În cazul se aşază proba recoltată ce
4. ANSA asocierii cu ansa pot indica prin urmează a fi analizată. Rigla
determinări succesive cu algo- lucrează În asociere cu an sa sau
Este prezentată În figura 6 şi ritmi şi concentrări specifice: cu pendulul, putându-se obtine
se folc'seş te (roteşte) În plan ori- nume de orice fel, zile ale săp­ precizii destul de ridicate.
zontal la 90 0 faţă de planul În tămânii, denumiri de luni; date În figura 10 se poate vedea
care lucfează bagheta unghiu-
lară. Ansa poate fi folosită sin-
gură, caz În care se aseamănă
cu modul de lucru cu o singură
bară "t..:', bineînţeles diferă forma
şi moelul de ţinere În mână.
Forma şi dimensiunile aproxi-
ma tive sunt prezentate În figura
6. Vârfurile (similare mânerelor
bag hetei) sunt ascuţite şi fără
bavuri În scopul obţinerii unei 13 -0-
x -b- -c -

f(ecări cât mai mici.


Se confecţionează din sârmă
elin otel inox sau oţel acoperit cu (numerice) dintr-o săptămână , modul de lucru În asociere cu
aur, argint, cupru, cu diametrul lună, an; procente care pot expri- ansa.
s;"'lrmei de la 0,5 la 1,5 mm. ma o reuşită, un conţinut, o ben- Dacă avem de determinat cât

An sa se ţine cu vârfurile Între eficitate sau o maleficitate şi la sută din materialul de pro bă
falange le unu ale degetului mare multe alte tipuri de informaţii, totul de pe talerul A se regăseşte În
depinzând de capacitatea opera- compoziţia materialului necunos-
:sus) si ale degetului mijlociu
torului de a forma algoritmi etc. cut de pe talerul 8, atunci se sta-
',jos) cu planul ei perpendicular
Rezultă că o folosire asociată bileşte algoritmarea corespunză­
:J-J suprafaţa pământului şi cu
a raportorului din figura 8 cu o toare şi operatorul se
axa ei de simetrie orizontală,
an să cu dimensiunile celei din deplasează de la un capăt la
spl eciltă cu 1-2 0 pentru
figura 6, ar conduce la un altul al riglei cu ansa perpendicu-
obtinerea acelui echilibru precar.
diametru de 160-200 mm, situ- Iară pe riglă şi cu vârful deasupra
!Insa fiind elastică, se ten-
aţie confirmată de figura 7 În gradaţiilor; la un moment dat vâr-
s10nează puţin astfel ca Înţepătu­
care dacă axa vârfurilor ansei ful ansei va rămâne "agăţat" de o
ra vârfu rilor să nu fie jenantă şi În
este menţinută perpendicular În anumită cifră (de la O la 100), cu
aG :~la$i timp să nu fie scăpată.
centrul raportorului, vârful ansei toate că operatorul continuă uşor
Ansa se foloseşte şi asociată
să nu depăşească limita circu- deplasarea - acela este procen-
CII a lt ,~ instrumente, dintre care
lară a raportorului. În figura 7 se tul căutat.
cui m,1i folosit este raportorul.
poate vedea clar modul de ţinere
a ansei, În care degetul arătător 7. ALTE INSTRUMENTE,
5 . RIGLA SEMICIRCULARĂ -
este liber şi apare ca o bisec- ELECTRONICE BAZATE
RAPORTORUL PE PRINCIPII RADIESTEZICE
toare a unghiului interior al ansei .
Raportorul este un instrument 6. RIGLA UNIVERSALĂ COMPENSATORUL MAURY
auxiliar care se foloseşte . asociat (TURENNE)
cu unul din instrumentele Acest aparat este o invenţie
prE.zentate, mai ales cu ansa, Acest instrument auxiliar franţuzească şi este destin at
dar şi cu pendulul. serveşte la determinarea medicinei, dar nu se cunoaşte
Diametrul raportorului este În adâncimii, Înălţimii, distanţei, funcţionarea , nu se alimentează
relaţie de 2 : 1 În raport cu
volumului, gravităţii unei boli, de la releaua electrică, dar a dat
lungimea anse1 sau a baghetei şi vârstelor etc. Este reprezentat În rezultate spectaculoase.
suficir'llt de· mare pentru a

TEHNIUM martie 2002


38
------------------PENETRAŢIPARANORMALUL-------------------

Construcţia aparatului este 8. ALGORITMARE , CONCEN- - se rosteşte În gând ALGO-


prezentată În figura 14, cu urmă­ TRARE , ANTRENAMENT RITMUL (spre exemplu , cel de
loarele părţi componente: mai sus);
1 - placă de cauciuc; ALGORITMAREA: este acea - se intră În STAREA ALFA
2 - corpul aparatului; condiţionare conştientă şi raţio­ descrisă mai sus, Începându-se
3 - aparat indicator (indicaţie nală, a felului de mişcare a instru- măsurătoarea.
qrosieră); mentului radiestezic, atunci când Orice operator radi estezist
4 - aparat indicator (indicaţie se Îndeplineşte scopul propus care utilizează ansa are raportor
lina); (găsirea direcţiei obiectului etc.). şi există un obicei, ca Înaintea
5 - potenţiometru de reglaj Voi da algoritmul cel mai sim- efectuării oricărei măsurători să
qrosier - gradat; plu În cazul folosirii ansei: se facă o măsurătoare procentu-
6 - potenţiometru de reglaj fin "Deplasându-mă către ală pe raportor, pe algoritmul: "Cât
- gradat; această masă, ansa mea va face la sută am intrat În starea ALFA?"
şi se intră În STAREA ALFA (ca
mai Înainte), măsurandu- se pe
raportor procentul indicat de a nsă.
De obicei operatorul nu Începe
măsurătoarea până ce nu obţine
100% (prin măsuri de relaxare şi
concentrare pe algoritm).
ANTRENAMENT. Operatorul
radiestezist Începător trebuie să
acorde mare atenţie antrenării şi
etalonărilor, trebuind să fie aju tat
de către o altă persoan ă.
Spre exemplu, persoana care
ÎI ajută umple cu apă două ceşti
identice, după care dizolvă În
una sare iar În cealaltă zahăr.
Punând cele două ceşti În faţa
operatorului, acesta se algorit-
14 mează pentru găsirea cu ajutorul
ansei a ceştii care contine sare,
spre exemplu: "vârful ansei mele
7 - sonerie pentru sem- un unghi de 90° spre stânga atunci să indice ceaşca În care a fost
nalizare audio grosieră; când perpendiculara ce trece prin dizolvată sare".
8 - sonerie pentru sem- vârfurile ansei va intersecta mar- Va constata că dup ă câteva
'lalizare audio fină; ginea dinspre mine a mesei". antrenamente precizia va creşte.
9 - LED pentru indicaţie lumi- CONCENTRAREA: constă În Condiţia de bază este ca să
noasă grosieră; deconectarea de la toate eveni- manifeste Încredere totală În
10 - LED pentru indicaţie mentele din jur, care se obţine ceea ce face.
l umi noasă fină. printr-un efort de concentrare În Acest articol trebuie sa consti-
Mod de folosire condiţiile unei inspiraţii profunde tuie stimulentul pentru cei care au
Pacientul pune mâna pe placa şi menţinerea acestei stări pe fost .,infestaţi" cu microbul radi-
de cauciuc - operatorul reglează timpul măsurătorii. Această stare esteziei. Dacă reacţiile de la cititori
po tenţiometrul grosier până se se numeşte .,intrarea În starea vor fi corespunzătoare, se poate
obtine maxim pe aparatul ALFA". Se cunoaşte că la intrarea continua serialul prin răspunsuri la
IJrosier, maximum de iluminare a În "ALFA" activitatea cerebrală Întrebări şi prin Împărtăşirea expe-
LED-ului şi maximum de semnal scade, frecvenţa Înregistrată pe rienţelor acumulate.
;onor. Se face acelaşi lucru pen- encefalogramă coboară la 14-7
' ru partea de reglare fină. Hz de la 21-14 Hz În starea nor- BIBLIOGRAFIE
Se citesc indicaţiile obţinute mală (de veghe sau beta).
pe cele două potenţiometre, PROCESUL DE EFECTU- Paradiagnoza, autori Doina-
, ~rosier şi fin; rezultă un număr ARE A MĂSURĂTORII: Elena şi Aliodor Manolea Editura
care corespunde Într-un tabel cu - se obţine poziţia de echilibru a Aldomar Extrasenzorial
tipu l de boală a pacientului. instrumentului radiestezic (ansa); Manual de radiestezie, autori
Rene Lacroix, A ~Henri

rEHNIUM martie 2002


39
- - - - - - - - - - - A T E L l E R - - - - - - - - - - - --

terea sinusoidală ; Conform celor expuse anteno r,

D
in cele expuse anterior
rezultă următoarele con- - adună puterile muzicale de vârf apar următoare l e ceri nţe majore :
cluzii: ale fiecăru i difuzor din incinta acus- - egali zarea i niţială a imped anţei
- pen tru rea lizarea a două in- tică , rezultând În final nişte "cifre" de sarcină "văzut ă" de AAF pentru
cinte ,Icustice HI -FI identice (sis- apreciabile, total diferite de puterea fiecare subbandă audio ;
temul STEREO) sunt necesare reală a incintei ; - realizarea corecţii l or ulterioare
d ouă difuzoare DJ ş i DI foarte bune, - În majoritatea cazurilor, fabri- ce privesc egalizarea ra ndamentului
sau, soluţi e tehn i că modernă , trei
difuzoare, DJ, DM ş i DI , specializate
a f u nc ţ io na În subbenzile de 2, L 1 L2 C
?t
....-1r -
I
;1
f recvel l ţă menţionate În figura 1;
- ('ste necesar a face multe C 1 L1 C2= :=
co recţi , măsurători şi " completări ",
astfel incât randamentul final elec- ;1 1 p

troac u~ti c al fiecărui difuzor să fie


Identic pent ru ce le două incinte a) b) c)
acustice IA1 si.IA2 ; Filtru trece-jos Filtru trece-banda Filtru trece-su s
- OI Ice difuzor care lucrează Într-o

OPTIMIZAREA
INCINTELOR ACUSTICE (II) Prof. Ing. Emil Marian
-----------~~~:..:..:.=.:..:~---------

anu mit ~ su bbandă audio trebu ie să cantul nu face nici o referinţă la posi- electroacustic;
deţină un .,domen iu de lucru" elec- bilităţile de protecţie a boxei, deşi - fazarea difuzoare lor, ş i anume
tnc- acustlc cu mult ma i mare decât regimurile tranzitorii ale programelor pentru diverse semnale audio de
limitele În f recvenţă ale subbenzii , muzicale sonore sunt destul de diferite frecvenţe "corectate" de
del l m i t , ~te de reţeaua separatoare frecvente , şi totodată "importante" reţeaua separatoare, difuzoarele să

pen tru serviciul nominal ; pentru puteri mari. livreze un semnal acustic confo rm
- Iii depăş i rea puterii nominale Iată de ce , nu de puţine ori, În programului muzical iniţial "ca fază" ,
slnusoldale propri i fiecărei incinte aplicaţiile practice curente, un difuzor deci fără Întârzieri sau deform ă ri:
acustic e, ca z frecvent Întâlnit În ce lucrează Într-o anumită subbandă - eliminarea aspectelor negative
domeniul au dio, pentru orice regim de frecvenţă se distruge iremediabil, ce privesc frecvenţa de rezo nanţ ă a
trallZltc>nu trebu ie prevăzută o pro- deşi amplificatorul audio debitează difuzoru lui Dj , În special În zona
practic o putere sinusoidală cu mult frecvenţelor joase . Acest conslde-
tecţie ra p i d ă şi eficientă . În caz con-
tra r, de cele mai multe ori difu- inferioară puterii electrice care "ar rent i mpl i că alegerea ade cvată a
l oarele se deteriorează ireversibil. trebui" suportată de boxă! unui tip de inc i ntă acustic ă, si tot-
S ă facem primele considerente A doua problemă o reprezintă odată utilizarea unu i WOOF ER
efi c i enţa reţelei separatoare, care corespunzător pentru acesta .
asu pra boxelor mass-media din
come rţ . În majoritatea cazurilor, pro- dirijează puterea electrică a amplifi- În conformitate cu cele expuse
d uc ătoru l indică "pentru reclamă" catorulu i AAF dintr-o anumită sub- până acum , rezultă că trebu ie s ă "ne
bandă de frecvenţă spre difuzorul ocupăm" În mod special de fi eca re
n i şt e cif re " uri aşe" ale puterii , În
to ală I l econ cordanţă cu posibilităţile specializat a lucra În ea. Reţeaua pereche de difuzoare Dj , DM ŞI DI
reale ale incintei acustice, şi anume: separatoare trebuie concepută ast- care echipează incinta acustică .
- no m i nalizează În "cartea fel Încât AAF " să vadă" În perma- ţinând cont de toate cons idere ntele

tehnic,," a incinte i acustice puterea nenţă aceeaşi impedanţă de sarcină menţionate anterior.

el m U71ca l ă de vârf, ş i nicidecum pentru toate difuzoare le, iar În urma Este necesară o " analiz ă compe-
putered s in uso i dală nominală (aşa unor modificări de cca 10-15%, ran- tentă" pentru cele trei zone ce

cu m al fi corect) . Se menţionează că damentul electroacustic al fiecărui privesc subbenzile .de frecve nţă ale
puterea m u z i cală de vârf este de difuzor să fie identic pentru fiecare unei incinte acustice cu tre i c ăi , deci
cca 2, 3 ~3 ori mai mare decât pu- i ncintă aoustică. echipate cu difuzoarele Dj. DM . OI

il 40 TEHNIUM martie 2002


-------------ATELIER-------------

Zona Dj tui fapt, reţeaua separatoare trebuie - urechea - care este de lip logarit-
În această subbandă de să fie foarte bine " acordată" În zona mic şi nicidecum liniară . În figura 4
' recvenţă se transmite majoritatea frecvenţei de tăiere fc. sunt prezentate diagram ele FLET-
pute rii electrice sinusoidale care Considerentele precizate ante- SHER-MUNSON privind audiţia.
defineşte În final puterea incintei rior sunt exemplificate În figura 3 - În urma acestor considerente ,
,lcustlce. teoretice şi reale. apare clar faptul că "o egalizare" a
Reţeaua separatoare trebuie să Problema majoră este Însă alta, două incinte acustice de acelaşi tip
t;onţină un filtru trece-jos, de ordinul şi anume randamentul electroacus- nu se poate face decâ t cu un
1 2 sau 3, prezentând o atenuare În tic final al fiecărui difuzor Dj În sub- aparataj de măsură şi control adec-
iOna delimitată a benzii de frecvenţă banda de frecvenţă unde acesta vat. Avem nevoie de a defmi În final
. frecvenţă de tăiere fc - o atenuare lucrează. o caracteristică de transfer putere

A[dB]

3 jCJM jCMI f[Hz]


de cca 9,12 sau 18 dB. Atenţie, Însă! Deşi
s-au respectat iniţial (com- acustică-frecvenţă ce trebuie să fie
t:::u cât reţeaua separatoare este mai pletări cu măsurători competente) teoretic identică pentru cele două
t ;omplexă, cu atât diferenţa de fază parametrii electrici şi magnetici R, L, incinte acustice.
dintre semnalul electric iniţial livrat H, fc etc. Ia două incinte acustice, Se pune aşadar problema pentru
de AAF şi semnalul acustic livrat de unul din WOOFER-e "sună" mai slab constructorul amator (şi chiar pentru
WOOFER este mai mare. ca celălalt. Dar o apreciere " după cel profesionist) cum pu tem face
Datorită acestui considerent , ureche" nu este concludentă. Să nu aceste reglaje. Soluţii există, şi În
majoritatea fabricanţilor de incinte uităm considerentele de audiome- articolul de faţă o voi recomanda pe
dcustice utilizează filtrele de ordinul trie, care ne spun clar: cu auzul cea mai simplă.
II prezentate În figura 2. Dacă putem să facem o diferenţă netă Se utilizează iniţial AAF-ul
l eţe le le separatoare nu sunt "acor- Între o putere acustică de 2 W şi una stereo, pe care ÎI considerăm "din
Jate" cum trebuie , la un moment dat de 4 W, dar nu mai putem distinge start" bun , adică liniar in banda
I)j si DM "luc rează " simultan În "clar" o diferenţă Între puterile acus- audio 20 Hz-20 kHz.
lceeasi zonă de frecvenţă, iar sem- tice de 12 W şi 14 W, deşi În ambele Se preia semnalul livrat de Di.
'lalul audio iniţial este deformat ca cazuri "diferă" o putere de 2 W. montat În incinta acustică , cu aju-
'aza ŞI implică În final o audiţie Acest fapt rezultă din caracteristica torul unui microfon amplasat frontal
plină" de distorsiuni. Datorită aces- fiziologică a organului auditiv uman faţă de i ncintă la cca 1,5 m.

4 Nivel
FizIc
a) INTENSITATEA SELECTIV),
b)
P I N {foni]
{Pa] [Wlm'] [dB] Hiv.lud
P~jho/ofllce
(fani) o
2000 10' 160

~
200 10' 140 ·1
20 1 120

i~
2 10' 100 ·2
;'10 10' 80
{'1 0 la' 60 ·3
2· 10 ' . 10' 40 40_
;,1 0 ' 10'0 -4
20
2-tO" 10': o
20 50 100 200 500
20

,. 2k
-
-

SI< 1011 20k ffHz)


·5
o 0.1 0.2 0,3 0,4 0 .5 0 ,6 07 t [51

rEHNIUM martie 2002


41
- -- -·- - - - - - - - - - - - A T E L l E R - - - - - - - - - - - -- -

Microfon ul trebuie i niţial verifi- paratoare din figura 6. observă c ă deş i "vom pierde" ceva
CA t, cali bra t şi să fie cu o carac- Acest montaj oferă facilităţi multi- putere e l ectroacustică , cca 5-
tenstica ampl itudine - frecvenţă ple, şi anume : 10%, faptul este pe deplin co m-
c llnoscutâ. Altfel , testul nu este - realizează separarea strictă a pensat de egalizarea str ictă, cu
conc lud ent subbenzilor de frecvenţă ce deli- diferenţe de maximum 2%, a ca-
racteristicilor de f rec venţă
r ce privesc puterile acu stice
PA1 (f) şi P A2 (f) pr oprii
NCI NTA
ft CUSTICA MICROFON celor două difuzoare OJ1 Ş I
Oj2.

CK CP--- PREAMPLI-
FICATOR 1 - LINIAR
LINIAR
AAF.
- REDRESOR
DE
PRECIZIE
Faptul este valab il incllfe-
rent de tipul incinte lor acus-
- -L- tice IA 1 şi IA2 , echipate cu
Oj1 şi Oj2.
I Modul de lucru
Se realizează montajul

EJ
I conform scheme lor bloc
prezentate În figura 5.
VOLTMETRU Se ridică apoi ce le d ouă
5-[AA
pu~F -- G.A.F. ELECTRONIC caracteristici, PA 1(f) SI
PA2(F) , pentru incinte le acus-
tice IA 1 ş i IA2 , În zona
frecvenţe lor joase, unde
Se a p lic ă AAF-ului un semnal mitează zonele de lucru ale difu- lucrează Oj1 şi Oj2 . Ex i st ă patru
elec tric proven it de la un generator zoarelor Oj şi OM ; tipuri de situaţii distincte (puse de
de a u d l of recvenţă , GAF, ce lucrează - oferă posibilitatea de corecţie altfel În ev i denţă de firmele SIAR E ş i
[n Lona frecventelor joase. stri ctă privind puterea acustică radi- WHAFEROALE) , şi anume:
Ser malul electric preluat de la ată - frecvenţă În zonele de lucru Situaţia prezentată În figura 7a
mlcrofc'n se aplică unu i preamplifica- ale difuzoarelor Oj1 şi Dj2 cu Cauze posibile: Rb1 ofcRb2 :
tor IInlill'. completat cu un amplifica- defazaje minime; H1,tH2 .
tor de putere (5-10 W), urmat de un - datorită configuraţiei alese , Remedii recomandate :
redre sor de precizie şi un voltmetru reţeaua separatoare realizează o Se majorează valorile rez is-
electro1lc. Menţionez că acest gen amortizare care Îmbunătăţeşte fun- tenţelor din reţeaua separatoare a
de montaje s-au prezentat .,în amă­ damental funcţionarea difuzoarelor lui Oj1 , R1 şi R2 cu cca 5-10% p ână
nunt" ['1 paginile revistei TEHNIUM, Dj1 şi Dj2 , [n timpul regimurilor la identificarea caracteris tic ilor
da r pent ru ci ne nu posedă numerele tranzitorii de lucru ; PA 1(f) ş i PA2(f) .
respec ·ive. schema bloc din figura 5 oferă posibilitatea corecţii lor putere Se fac cca 3-4 Încercări În ve-
va fi ·3dificatoare. Montaje de tip acustică radiată-frecvenţă În zonele derea optimizăr i i finale , şi nu se utl '
..ampllf cator liniar" , "amplificator de de lucru ale difuzoarelor Oj1 şi Oj2 . lizează componentele din re ţ elele
putere liniar" ş i "redresor de precizie"
le găs ţ i consultând paginile revistei
TEHNIUM. col ecţia 1982-2001 .
Se ridică o caracteristică de R1 R2 L3
trCll1sfer putere acustică-frecvenţă.
folosind montajul prezentat În figura
5. porr ind de la frecvenţa de 10 Hz L1 L2
Ş I jJân.l la cea 800 Hz . Diagramele
se re c') m an dă a fi rid icate pentru
pute ri Ill ectrice iniţiale de 0,5W, 1W, C1 C2 C3
2W. 5W ş i 10W. Recomand con-
structorul ui amator (şi chiar celui
profeSionist) să nu se sperie de o R3 R4
m ul ţi m ~ de "goluri" şi "vârfuri" nejus-
ti ficate din diagrame. Iarăşi, de ce
tot UŞI Inclntele s-ar putea să nu
,su ne" bine? După numeroase
6
[l1cercnri . ca re au durat un număr
ap leclil lJil de ani de m u ncă , propun Analizând din punct de vedere L 1. C1 , R3 şi L2 , C2 , R4.
spre r" aliza re practică reţeaua se- electrotehnic montajul , se Situaţia prezentată În figura 7b.

42 TEHNIUM martie 2002


- - - - - - - - - - - - - A T E L l E R - - - - - - - - -- . -_

Cauze posibile: L h=L2 ; H1 ;iH2, cuplaje mecanice


Merite.
Remedii recomandate:
.. Se " acordează " filtrele Li, Ci, R3 şi L2 , C2, R4 pro- [dB]
prii lUI Dj1 , astfel ca În zonele de frecventă de cca 150
Hz ş i 500 Hz să se obţină atenuările dor'ite. În final se
cere eg~l~zarea _caracteristicilor PAi (f) şi PA2(f) , cu o
lo leranţa In toata banda de frecvenţă de maximum 3%.
Pentru acest lucru se "umblă" şi la valorile rezis-
le nţelor R3 şi R4 (diferenţa maximă admisă fiind de cca
a 2<11 Hz 800 Hz J !Hz)
,W% ). Sunt necesare cca 3-7 Încercări În vederea PA
) bţ i ner i i identităţii finale PAi şi PA2' În zona

)v='~:n
[dB]
' recvenţelor joase .
S ituaţia prezentată În figura 7,c
Cauze posibile : Rb1 ;tRb2; Lb1 ;tLb2 ; H1 ;tH2 ; cuplaje
necanice diferite.
Remediul :
Pentru Dj1 mărim valorile rezistenţelor R1 şi R2 cu
';ca 6-10%. Se amplasează filtrul Li, Ci , R3 cu zona de
b 2 Hz 800Hz J[Hz]
PA I /OJ1 I
lucru fR = 200 Hz şi se măreşte valoarea rezistentei
1~3 cu cca 10-20%. Nu se utilizează reţeaua L2, C2, R4. [dB] ~OJ2
Pentru Dj2 se anulează reţeaua Li, Ci, R3 şi se
,, ''
p ăstrează reţeaua L2, C2 , R4, acordată la frecvenţa fR
~ 400 Hz . Se măreşte sau se micşorează valoarea
I
re z is tenţei R4 cu cca 10%. După 5-7 Încercări şi
' nă su rători , se identifică cele două caracteristici, PAi (f)
!;I PA2(f) , cu o diferenţă de maximum 3%.
C 20 Hz aOo Hz J!Hz]
S ituaţia din figura 7d (rară, dar există) PA
OJ1
Remediu: [dB]
Pentru Dj1 se anulează reţeaua Li , Ci, R3 şi se
\c ordează reţeaua L2, C2, R4 În zona frecvenţei de 400
I.,Z . Pentru Dj2 se anulează reţeaua L2 , C2 , R4 şi se
\c ordează reţeaua Li , Ci , R2 În zona frecvenţei de cca
100 Hz .
La ambele reţele se modifică valoarea rezistenţelor d 20Hz abOHz J[Hz]
1~3 si R4, În limita de cca ±20%, până la identificarea
t:aracteristicilor, PAi (f) şi PA2(f) . Sunt necesare
cca 5 - 8 Încercări. semnalul electric primit de la sursă (AAF) şi semnalul
Din cele expuse anterior se vede clar că acordarea acustic livrat ascultătorului. Aceste diferente sunt sesi-
Incintelor acustice IA 1 şi IA2 În zona de lucru a difu- zabile auditiv uşor, mai ales În zona frecvenţelor medii şi
m arelo! Dj1 şi Dj2 nu este deloc simplă , DAR FĂRĂ Înalte. Datorită acestui fapt se utilizează pentru
MUNCA NU SE POATE REALIZA NIMIC ÎN VIAŢĂ! egalizarea caracteristicilor putere acustică-frecventă
Rezultă o concluzie finală: chiar dacă am făcut un
doar reţelele RC, predominând coloanele R-R , care de'si
. sacrificiu" de putere electrică de cca 10-15%, am reuşit "consumă" o parte din puterea electrică livrată de AAF,
oferă avantajele:
;;;3 e galăm transferul de putere electrică-acustică pentru
cele două boxe , lAi şi IA2 , echipate cu difuzoarele "de - coordonarea egalizării impedanţelor " văzute" de
Joase" Oj1 ŞI Dj2 , conform diagramei din figura 1, fapt AAF, eliminând de fapt diferenţele de ± 15% proprii fabri-
Ils enţ i al pentru regimul HI-FI.
canţilor de difuzoare "mass-media";

Modul de lucru prezentat este valabil pentru boxele - protecţia directă a TWEETER-u lui la pulsuri
construite" , dar şi pentru unele boxe achizitionate din aleatoare de putere, frecvente În gama unui program
co merţ , dotate cu o reţea separatoare mai p~ţin perfor- muzical;
ma ntă decât cea propusă de subsemnatul.
- atenuarea preferenţială coordonată a semnalului
Zona DM şi Di electric livrat de AAF, În scopul obţinerii tonalitaţ ii sonore
Este evident faptul că , din punct de vedere elec- identice pentru cele două canale sonore defi ni te de in-
'rotehnic ş i electroacustic, se vor folosi reţele separa- cintele lAi şi IA2.
'oare LC, completate cu elemente atenuatoare de tip R. De aici rezultă că nu este indicat a lucra cu retele LC
~p a re însă un pericol, sesizat de altfel de toate firmele
În zona frecvenţelor medii şi înalte, deoarece 'putem ,
p roducătoare de aparataj electroacustic: reţelele sepa-
fără anumite măsuri, să deformăm tot programul muzi-
"atoare de tip LC implică automat diferenţe de fază Între cal iniţial. Şi totuşi, reţelele LC există pentru filtrele trece-

TEHNIUM martie 2002


43
- --- -- -- - - - - - - - - - A T E L l E R - - - - - - - - - - -- - -

- difuzoarele pot fi "valorificate " malizare de tip R-R , prezentată În


de către o serie de reţele R-R , care figura 8. Calculul ei este simplu, ŞI
nu modifică faza semnalului audio
util , dar, cu un aranjament adecvat, RE = (RM + Rl) R2
pot fi egalizate . Pentru incintele RM + Rl + R2
acustice ce se doresc a fi HI-FI , din anume :
punct de vedere al impedanţei unde
"văzute " de AAF, soluţia optimă o RE = rezistenta de sa rcină
reprezintă reţeaua R-R . "văzută" de AAF;
RM = rezis tenţa bobine i "difu-
zorului" OM (valabil şi pentru Oi);
R l = rez i stenţa În serie cu difu-
zorul OM (sau Oi);
R2 = rez i s t en ţ a În paralel cu
ansamblul ROM , ROi'
C3 Rezu ltatele practice ale sistemu-
El
lui atenuator Rl-R2 sunt majo re
asupra incinte i acustice IA , ŞI
anume:
- se obţ i n În final varia ţii minime
ale impedanţei incintei acustice IA În
zona frecvenţelor medii ş i Înalte;
- se obţine o liniaritate sub-
stanţial Îmbunătăţi tă a caractensti-
cilor PA(f) În zona frecvenţelo r
medii şi Înalte .
În tabelul 3 sunt prezentate o
serie de valori orientative pentru
C4 rezistenţele Rl ş i R2. După efectu-
R11 area măsurătorilor electroacustlce
ce privesc cele două incinte, IA 1 ŞI
IA2, În zona f recven ţelor medii ŞI
L4 OI Înalte, constructorul trebu ie s ă mai
ajusteze valorile rez i stenţelor Rl ŞI

~---------------~
R2 . În final , AAF-ul trebu ie să "vadă"
o i mpedanţă constantă , dar În
acelaşi timp randamentul electroa-
b an dă si trece-sus pentru incintele Problema pare complicată , dar de custic al celor două incinte tre buie
acu stlce. fapt este simplă . Ajunge să punem o să fie identic teoretic (practic nu se
AicI s-au luat o serie de precauţi­ serie de rezistenţe În serie şi În para- acceptă d i ferenţe mai mari de 3°;').
uni În : eea ce priveşte corecţia de lel cu difuzorul pe care îl avem , astfel După testare , folosind montaJul
ton' ';1 inversarea de fază . Încât să normalizăm incinta acust i că prezentat În figura 5, GAF-ullucrând
Dlfuzo Jre le nu vor fi amplasate aflată În dotare. Evident, se va ţine În zona frecvenţelor medii ŞI Înalte.
oncum , fiind coordonate cu corecţi­ cont de valorile rezistenţe lor, pentru sunt necesare cca 3-4 co r ecţii
lIe amplitud i ne-frecvenţă impuse de că rezistenţa nu "cântă" , dar În mod privnd ajustarea grupulu i Rl , R2.
filt rele LC . Dar pentru corecţi a sigur absoarbe putere. Pentru astfel ca În final incintele IA 1 şi IA2
iniţi ală a difuzoarelor OM şi Oi prezentul articol am făcut o serie de să "sune" la fel.
pnvind răspunsul acestora electroa- experimentări şi probe, În urma căro­ Un alt considerent major pentru
custlC, singura măsură eficientă s-a ra a rezultat că un difuzor bun OM , ş i OM ş i OI îl constituie to le ra nţa de
dovedi' a fi folosirea reţelelor R-A. chiar Oi , nu este solicitat de o reţea ±15% a rez i sten ţelor bobinelo r Rbl
Once ., b o b i nă" sau "condensator" separatoare mai complexă ca a ceea şi Rb2 ce echipează cele do uă In-
schl mt ă sunetul! din figura 8, cinte .
in 1 rma numeroaselor cercetări , Menţi onez că reţeaua de nor- Să nu u i tăm îns ă c ă scopul final
reall za 'e de firme de prestigiu , s-au malizare R-R lucrează bine doar este egalizarea puterilor acu sti ce
stabilit În fi nal următoarele: pentru o impedanţă de intrare a transmise de ce le două difuzoare
- reţ ea u a separatoare "îşi face" sarcinii corect definită. Ea trebuie să OM şi OI ce echipează cele d ouă
treaba ei. fii nd de tipul LC , separând "vadă" o impedanţă strict determi- incinte. În urma experimentă rilor şi
net bellzile de frecvenţă ce se aplică nată a difuzoarelor OM şi Oi, indife- testări lor, constructorul va modifica
dlfuzo, re lor; rent de configuraţia reţelei de nor- valorile rez i s ten ţe lo r Rl ş i R2 astfel

44 TEHNIUM martie 2002


- - - - - - - - - - - - A T E L l E R - - - - - - - - - -- - -_

RM =40 RM=SO Operaţiunile nu su nt si mple ,


, --- durând În medie o zi sau d ou ă de
R,[O) R, [O) R, [O) R, [O) lucru , dar În final s-au obţ inut iden-
! _._- tităţile ce privesc puterile acu stice
2 12 2 39
radiate, considerent esen ţi al pentru
I - - ~-
incintele HI-FI.
, 3,9 8,2 3,9 24
, O ultimă verificare o constituie
6,2 7,5 6,2 20 audierea unui program muzical
1
--- complex , folosind AAF -ul si cele
8,2 6,2 8,2 16
_._- două incinte astfel rea lizate. În mod

Tabelul 3. Valori orientative pentru reţele l e R-R proprii difuzoarelor DM :;oi DI sigur clasa HI -FI a incintelor rea-
lizate Îşi va spune cuvântul.

R, R2 R, Ro R'M R'M R" R" C, C, c, e. L, L, L, L;-


U.M. n o O O n O O O ~F ~F ~F ~F mH mH mH mH
I
-Rb 0,2 0,2 20 20 • • • • •• •• 36 6,8 •• •• 1,18 p, 19
.-

40 I
-
Rb • • • • •• •• 22 4 •• ••
f
80
e>,39 °ll~ 39 ~'il 2/'6 0,41
J_

Tabelul 4, Valorile elementelor componente pentru reţeaua LCI-FI

';3 În final PAM1 (f) = PAM2(f), şi paragraful "zona Dj". În funcţie de Bibliografie
:> AI1 (1) = PAI2(f) , unde: situaţia apărută, se montează după MD. Huli , Building HI -FI sys tems
- puterea rez istoarelor R1 şi R2 cerinţă şi elementele corectoare la Philips a. MBLE , 1977
;e al ege de cca 10 -15 W; una sau chiar la două plăcuţe de Wheerms, How to design, build and
- PAM(f) = puterea acustică cablaj imprimat; test complete speaker systems, 1978
li v rată În zona frecvenţelor medii ; - se conectează la reţeaua 1. Gorgmann , News in electroa-
- PAI(f) = puterea acustică trece-bandă diluzoarele DM1 şi custic for enclonsure - WIRELESS
i lv rată În zona Irecvenţelor Înalte. DM2 şi, În funcţie de cerinţe , se WORLD, 1986
Propun pentru realizarea ajustează valorile rezistenţelor R1 şi G. Yawatha, A new way fo r opti -
mo r incinte acustice HI-FI R2 până la obţinerea finală a iden- mising acoustical encl ons ure -
··;chema electr i că completă a tităţii PAM1 (f) = PAM2(f). Sanyo report - 1894
,m ei reţele separatoare cu posi- - se reia aceeaşi procedură pen- ••• Colecţia reviste i TEHNIUM ,
bili t ă ţ i multiple , prezentată În tru DI1 şi DI2, ajustându-se rezis- 1985.,.2000
f igura 9. tenţele R1 şi R2 până la obţinerea ••• Catalogul firmei SIARE - 2000
Valorile elementelor componente egalităţii PAI1 (f) = PAI2(f). ••• Catalogul firmei WHAEERDALE -
';un t date În tabelul 4, iar valorile 1998
1~ 1 . L1, C1 :;oi R2 , L2, C2 pentru
I eţe lele de corecţie , În tabelul 5,
Modul de lucru general pentru
nClnta acustică cu trei căi implică
jREZ [Hz) C [J.l.F) L[mH] J'
100 4x47 13
Irmâtoarele etape:
- se realizează cele două -
plăcuţ e de cablaj imprimat pentru 150 4 x47 6
ncin te le IA 1 şi IA2 ; -
- se amplasează pe plăcuţele de 200 4 x47 3,37
,;ablaj imprimat elementele ce
';ervesc reţelelor separatoare (fil- 400 2 x47 1,68
'rele trece-jos , trece-bandă şi trece-
;l1s) ; -
500 2 x47 1,07
-- se conectează la reţeaua
rece-jos difuzoarele Dj1 şi Dj2 şi se' -
'ac toate operaţ i unile descrise În Tabelul 5, Valorile elementelor L1C1 şi L2C2 pentru corecţii le difuzorului Dj
-
rEHNIUM martie 2002
45
- - - - -- - - - - - - - - A T E L l E R - - - - - - - - - - -- -

A tunci când semnalul de la deş i iniţial s-a considerat că sunetul


ntra rea unui amplificator stocat digital pe CD reprezintă "nec
depăşeşte va loarea pre -
sCrisă, acesta devine nelinear, sem-
plus ultra" În domeniul audio, azi
părerile sunt divizate, mai ales şi
tria forme i de undă de la iesirea eta-
jului (P2) ; .
un etaj tampon la ieşire ,
care are rolul de adaptare a impe-
[lillul rle la I eş i rea amplificatorului datorită unor CD-uri cu acelaşi danţei . La intrarea sa,
fIInd pllternlc deformat, deci distor- conţinut cu cel al unor discuri de potenţiometrul P3 poate doza
siona!. Dar comportamentul amplifi-

PR CESOR DE SUNET
catoamlo r cu tuburi este diferit de
cel al amplificatoarelor cu tranzis-
toa re îl1 astfel de situaţi i. Examinând
caractf'risticile de transfer ale celor
d ouă 'ipuri de ampli ficatoare se
obse rva că:
Ing. Aurelian Mate8scu
ampli ficatoru l cu tranzis -
toa re solid state) funcţionează li-
[leiH atât ti mp cât semnalul nu vinil, ceea ce a permis compararea amestecul semnalului neprelucrat
depăsuşte o anumită valoare. La
lor. Sunetul furnizat de CD-player de la ieşirea primulu i etaj, cu sem-
depăşirea valorii prestabilite, ampli- este considerat de multi audiofili ca nalul procesat de la ieşirea celUi de
flcato rul începe brusc să limiteze fiind "uscat", lipsit de' căldură , un al doilea etaj. Nivelul semnalu lui de
semna ul de i eşire , transformându-I sunet care nu cuprinde complexi- ieşire se stabileşte din P4 .
in sem'l al dreptunghiular; tatea armonică a tuturor instru- Montajul nu este dificil ş i se exe-
amplificatorul cu tuburi (va- mentelor conform realităţii. Montajul cută pe cablaj imprimat integral ,
cuum ,;tate) nu are niCiodată o ca- reuşeşte să corecteze acest defect. dacă se dispune de socluri imp lan-
r ilcteristică perfect lin eară . La
depăşirea de către semnalul de
Intrare il va lorii care se Încadrează AMPLU,
C~
C~ IJJ F RI~
pe ca rilctertistica cvasiline ară, sem - 0,1 / 1.' IOOV IOKa
nillul de Iesire nu se transformă În
semna dreptunghiular prin limitare
1"
puternică, fen omen numit În limba WKl\.
englez) CLlPPING, ci este limitat /1001\,,1.
n· ... IK ..
plin rotunji rea pronunţată a părţii
superioare si inferioare a sinusoidei.
Siltu rarea unui amplificator cu tuburi
R~t
este gl a da tă. JJII 1'1.
To to d ată, dacă un amplificator cu
tubUri o rime ş te un semnal În dinte
de fe ritst rău de valoare mare, care tU b 1'J{ ElV o~r
siltu rează amplificatorul , semnalul hlKfi .\MESTEC
va fi modificat Într-un semnal
aproape slnusoidal, semnal care are IItU n.
un conţinut armonic mai scăzut. LEU Ul ICI
Armon clle impare care fac semnalul ~C;]2

de inttare triunghiular sunt supri-


mate Ş nu depind de frecvenţă ca În
cilz\J1 l nui fil tru , EI poate fi folosit şi cu alte surse de tate pentru tuburi. În caz contrar se
Daca tuburile sunt forţate să semnal , după gust. vor dispune soclurile pe un L din
Schema electrică a procesorului
lucrezE' la tensiuni anodice reduse , tablă de AI de 1,5 mm grosime , care
atuncI se poate exagera nonlineari- (figura alăturată) cuprinde: se va monta la un cap al plăcii de
tatea ca racteristicii tuburilor. un etaj de intrare echipat circuit imprimat. Conex iunile la
MontaJul de faţă mai poate controla cu o jumătate dintr-un amplificator soclu se vor executa cu fire izolate,
ŞI cant tatea de semnal care se pro-
integrat de zgomot redus (5532 , cât mai scurte. În această variantă,
ceseaza prin rotunjire , util izând un 381, 387) , etaj echipat cu posibili- ca şi În cazul soclurilor implantate,
tatea reglării amplificării cu P1.
etaj de amestec al semnalului legătura la filamentele tuburilor se
neprocesat cu cel procesat. , Când P1 este la capătul din stânga va face cu fire torsadate , direct la
La ~e se poate utiliza montajul? (antiorar), câştigul etajului are va- soclu.
M ulţi 3udlofili cons i deră sunetul loarea 0.5. La capătul celă l alt,
Alimentarea montajului nece sită
arnplifi,~at de tuburi ca fiind mai câştigul are valoarea maximă 25.
Un alt AO În conexiune de com - o tensiune de circa 45 V c.c ./50 mA
"cald" si mai plăcut comparativ cu pentru alimentarea anozilor si 6,3
cel al amplificatoarelor solid state. parator aprinde LED 1 atunci când
semnalul de la ieşirea etajului V/2 A, preferabil tot curent continuu ,
De altf,~I, multe firme de prestigiu se
lauda cu realizările lor În tehnica Începe să fie limitat; pentru alimentarea filame ntelor.
sol.d STate ca re "su nă " ca un amplifi - un etaj echipat cu o dublă Cele două tensiuni se pot stabiliza
c"tor .,"ilcuu m state". De asemenea, triodă cu care se controlează asime- cu stabilizatoare serie simple.

TEHNIUM martie 2002


- - - - -- - - - - - - - A T E L l E R - - - - - - - - -- - - -

PROTfCTIA LfCTRONICĂ
AINCINtfLO A USTIC Ing. Aurelian Mateescu

ncintele acustice sunt componente costisitoare ale apariţia componentei de C.C., de polaritate negativa sau
lanţului electroacustic şi de calitatea şi starea lor de
1 funcţiona re depinde satisfacţia audiofilului. De
lceea, protecţia acestora este bineven ită. Cel mai sim-
pozitivă , cât şi la apariţia unor unde cu frecvenţa prea
joasă (sub 5 Hz) sau În cazul oscilaţiei ampllficatorutui
cu ~recvenţă sonoră foarte joasă.
plu mod de protecţie este reprezentat de montarea, Între In condiţii normale, T1 este blocat iar T2 este În stare
i eşirea amplificatorului şi incinta acustică, a unei sigu- de saturaţie, releul RL este anclanşat şi incinta acustică
lante fuzibile obişnuite. Valoarea acesteia depinde de este conectată la ieşirea amplificatorului.
pute rea incintei acustice şi de impedanţa (rezistenţa În În regim de avarie apar două situaţii:
;u rent alternativ) a acesteia. Pentru alegerea valorii • dacă apare componentă c.c. de polaritate pozitivă,
potriVite se va consulta tabelul alăturat. T1 intră În saturaţie datorită Încărcării conden satoarelor
C1, C2. În consecinţă, T2 intră În stare de blocare ŞI
VALOAREA SIGURANŢEI (A)
releul RL va fi dezanclanşat (1 RL se deschide, 2RL se
PUTEREA INCINTEI (W) IMPEDANTA INCINTEI Închide şi dioda LED semnalizează starea de avarie);
4n an 16 n • dacă apare componentă c.c. de polaritate negativă,
7-10 1 0,5 0,25 T2 trece În stare de blocare deoarece C3 , C4 se descar-
10-15 1,5 0,75 0,37 că pe R2 . În baza lui T2 apare un potenţial electric
15-25 2 1 0,5
25-35 3 1,5 o,a apropiat de cel al masei mentajului şi RL va fi dezan-
35-50 4 2 1 clanşat.
50-75 5 2,5 1,2 Desigur, utilizarea montajului se poate face În para-
75-100 6 3 1,5 lel cu metoda simplă dar sigură menţionata anterior: si-
100-150 7 3,5 1,8 guranţa fuzibilă montată la borna + a incintel acustlce.
150-200 8 4 2

Siguranţele vor fi normale,


,Ieoarece siguranţele rapide vor
lC!lona la vârfurile de putere Între- +2 4V
ru pând audiţia , fără ca aceasta să de la Dl
'Ie justificată. Pentru siguranţă amplificator lN4001
.; porită se poate alege o valoare mai RL .& D2
I nlcă cu un ordin de mărime, mai 7' LED
l les dacă, În mod curent, nu ascul-
aţi muzică la un nivel sonor ridicat
';au nu daţi petreceri "în forţă".
Amplificatoarete cu alimentare
:;i metrică, ce formează majoritatea
'~ ovârşitoare În momentul actual, 2RL
;unt conectate galvanic cu incintele
lcustlce. În cazul În care amplifica-
'Orul se defectează, la ieşirea aces-
'Llla apare o componentă de curent
;ontinuu care va conduce la
';J' ".'/20'
470/loF!25V

~ ~~into
lefectarea incintei acustice prin
depaşl rea puterii disipate de către
bobin a difuzorului woofer. Pentru ocustic o
protecţia Îm potriva unor astfel de
;Ituaţii se poate utiliza montajul din
'gura alăturată , care acţionează la

rEHNIUM martie 2002 47


- - - -- - - - - - - - - - A T E L l E R - - - - - - - - - - -- -

P
scenă , se utilizează deschideri ca re
sunt comparabile ca secţiune cu
suprafaţa wooferului utilizat.
Deschiderile mari, cu lungime
mare a rezonatorului , pot conduce
la apariţia de rezonanţe tip "sunet de
orgă" , dar anomaliile create de

I acest fenomen În curba de răsp uns


sunt situate sub valoarea de 1-2 clB,
care afectează mult mai puţ in Incin-
ta comparativ cu nelinearitaţile
severe care apar În cazul rezon a-
toarelor cu diametru mic. Pentru o
incintă de casă , utilizată la nivel
moderat de putere, nelinearitatea

(III) i ntrodusă de rezonator nu este


foarte Îngrijorătoare dacă diametrul
acestuia se situează la capatul
superior al domeniulu i recoman dat.
Ing. Aurelian Mateescu Se recomandă ca raportul dintre
suprafaţa rezonatorului şi cea a
wooferului să fie de minimum 9/1
Ca/~ulul labe/ar a/ incinte/or ată prin rezonator la fB, din care pentru ca efectele de nelineantate
cauză este necesar să se evite com- să nu fie supărătoare. Şi rapoarte de
După ce decideţi asupra acordu- presia, ceea ce conduce la asigu- 4/1 pot fi considerate rezonabil e in
lUI pe care-I veţi utiliza, se vor folosi rarea unui volum minim egal cu ce~a ce priveşte nelinearităţile .
valorile lUI H, a şi f3/fs pentru a se volumul generat de deplasarea In ceea ce priveşte tuburile de
determina frecventa de acord a in- membranei. Pentru aceasta , PVC care pot fi utilizate pe ntru
clntei (fB). volumul incintei Vb şi diametrul minim al rezonatorului tre- rezonatoare , putem spune că:
frecven ţa f3, cu ajutorul relaţiilor: buie să fie: - un tub cu diametrul de 1" este
Vb = Vas 1 a unde: bun În cazul unui woofer cu
fB ~ H x fs diametrul de 4";
Calculul rezonatorului Helm- 411 ,25Vd - tuburile de 2" se pot utiliza cu
dv ~ 39,37
holtz. Din punct de vedere con- VTB woofere de 4" şi 5", mai puţin reco-
mandate pentru cele de 6";
structl\. rezonatoarele sunt produse
din tuburi de hârtie impregnată, sau dv= dia metrul minim al rezona- - tuburile de 3" sunt recom an-
cel ma frecvent din PVC injectat. Cu torului În inches; dabile pentru 6" şi acceptabile pen-
succeş se pot folosi tuburile de PVC fB = frecventa de acord În herti ; tru 8";
sau p e1i propiienă care sunt utilizate Vd = volumul de aer, În metri - tuburile de 4" sunt recoman-
la real zarea instalaţii lor sanitare şi cubi, creat prin deplasarea mem- dabile pentru woofere de 8" şi 10" si
Crlre SI! pot găsi Într-o gamă destul branei difuzorului. acceptabile pentru 12" şi 15";
de male de diametre şi pot fi tăiate O altă formulă de calcul (Small) - tuburile de 6" sunt recoman-
farfl probleme deosebite la lungimea este: date pentru woofere de 12" si 15" (ŞI
dontă. Tuburile de polipropilenă au dv > 39,37 (fB x Vd)1 /2 chiar pentru woofere de diam etru
dezav,.ntajul că au pereţii mai sub- Dacă se consideră un woofer de mai miC, dar montate În incinte cu
ţiri. Ia r lipirea lor la locul de montaj 10 inches (10" sau circa 254 mm) , dimensiuni destul de mari pentru a
este mai d i f ic ilă. montat Într-o incintă acordată la putea instala practic rezonatorul
Re 7onatoarele se pot construi şi 33,5 Hz, diametrul minim va fi de dac;.ă are o lungime mai mare) .
cu sec:iune pătrată sau dreptunghi- 3,57" În primul caz şi de 2,45" În cel In cazul wooferelor cu diametre
ula ră . din plăci de plastic sau de de al doilea caz. Un diametru de 3" mai mari , pentru care se obţine o
lemn, dar tăierea acestora este difi- sau 4" se poate folosi fără probleme, valoare a lui R mai mare de 2".
cila. ŞI consumatoare de timp. De având În vedere că atât prin pro- soluţia practică o reprezinta uti-
aceea vom lua În considerare gramele de simulare pe calculator lizarea a două sau mal multe
numai rezon atoarele cu secţiune cir- cât şi din practică s-a dovedit că rezonatoare . Pentru două rez ona-
culara. indiferent de diametrul utilizat, toare, d1 şi d2 , se obţine diametrul
Per tru un rezonator cu secţiune rezonatorul are o comportare echivalent:
Circulara, lungimea se poate calcula neliniară. S-a observat că, dacă la p = (d 21 + d22)1 /2
cu fo rmula niveluri mici de putere comporta- In cazul În care lungimea rezona-
unele: mentul rezonatorului este aproape torului este mare şi capătul său se
liniar, o dată cu creşterea puterii apropie la mai mult de 3" de
Lv = 1 ,46~ . 107 . R2 1,463. R aplicate incintei, indiferent de tipul peretele incintei, se poate utiliza un
fB · VB sau forma rezonatorului, acesta cot la 90 de grade, soluţie pe care
compromite performanţele incintei. Small nu o recomandă , fiind genera-
Lv = lungimea rezonatorului În Practic, deşi calculele con duc către toare de zgomot.
Inches (in): utilizarea unui rezonator cu
fB , frecvenţa de acord În herţi; Cuplaje mutuale şi rezonanţe
Vb = volumul incintei in in 3 ;
diametru minim, s-a demonstrat că
rezonatoarele cu secţiune mai largă parazite
R , raza sectiunii rezonatorului asigură o linearitate mai mare Deschiderile rezonatoarelor pot
in inch~s. . indiferent de situaţie. De aceea, În produce o gamă largă de variatii
Toatfl puterea acustică este radi- cazul incintelor de mare putere, de nedorite ale răspunsului incintel . ca

48. TEHNIUM martie 2002


---------------------------ATELIER--------------------------

MUFELE •••
'ezultat al cuplajului acustic dintre
lezonator (rezonatoare) :;oi woofer.
'Jndele staţionare ce apar În incintă
lete rmină apariţ i a de zgomote
11 edorite :;oi colorări ale sunetului.
Fiezonanţele de tip "tub de orgă" ce
\par În deschideri sunt funcţie de
Jlametrul :;oi lungimea rezonatorului.
\tunc i când lungimea :;oi diametrul
I ezonatorului sunt comparabile,
lceste fenomene sunt minime.
Acordul incintei. Această oper-
DEMOLATOARE
,ltie necesită un minim de aparatură Fiz_ Alexandru Mărculescu
le măsură . După alegerea rezona-
'orului se poate face acordul final
Englezul zice că este prea sărac remediat defecţiunea . Când s-a
lupa cu m urmează:
- cu un voltmetru :;oi un generator pentru a-:;oi permite să cumpere "ars" şi al doilea BD, gâ ndul mi-a
';e generează o curbă de impedanţă lucruri ieftine. Înţeleaptă vorbă, pe fugit involuntar la CONECT. Dar nu
>1 se măsoară 18 care apare Între care o ştim , desigur, mai toţi , numai mi-am permis să mă exprim cate-
';ele doyă vârfuri ale valorilor impe- că În tranziţ i a noastră austeră , tot goric până nu am imprOVizat rapid
Jantei. In cazul in care 18 este mai mai mulţi români au devenit prea un circuit de testare. Astfel , În serie
mică sau mai mare decât cea pro- săraci pentru a-şi perm ite să o cu ieşirea alimentatorului meu de 6
pusă, se acţionează asupra lungimii aplice. Aşa se face că multe pro- V/300 mA (reparat din nou , fireşte)
re zonatorului până se ajunge la va- duse de calitate Îndoielnică - am introdus un bec de 6 V/0,2 A, iar
·oarea dor ită; " făcute pe vapor", În drum spre noi
- având În vedere că f8 variază capetele circuitulu i serie le-am
din Extremul Orient, dar din păcate conectat la mufa mamă . În aceasta
'n funcţi e de amortizarea incintei :;oi
de Inductanţa bobinei mobile, pentru foarte multe şi de-ale noastre - mai am introdus apoi repetat un jack tată
In acord mai precis se va utiliza o au Încă mare căutare pe piaţă din la care nu am conectat nimic. Şi sur-
:; ondă de nivel acustic plasată lângă singurul considerent al preţului lor priza a fost mare când am avut con-
'nembrana wooferului :;oi cu ajutorul accesibil. firmarea că becul se aprinde
Inui generator de semnal se Este tocmai ceea ce mi s-a Într-adevăr, chiar dacă nu de fieca re
lJ ustează pentru o putere de ieşire întâmplat şi mie recent , când, având dată . Păstrez şi acum acest circuit
' ninimă , caz când obţinem valoarea nevoie de nişte mufe de conexiune
';o rectă a lui 18. Determinarea lui 18
improvizat, În speranţa că îmi voi
pentru a racorda un medalion lumi- face puţin timp să identific producă­
';e face mai uşor dacă reţeaua de nos la alimentatorul construit de
';eparare este deconectată , iar torul respect ivelor mufe (despre
mine ad-hoc, am optat pentru care vânzătorul de la cme le-a m
'nalerialul de amortizare este scos
lin in Cintă . Dacă incinta este calcu- mufele jack tip cască ("mamă" plus cumpărat mi-a spus că ar fi
a tă să lucreze cu peste 30% din " tată", varianta mono) . Micuţe ,
CONECT-Bucureşti ) şi să -I ,. felicit"
IOllim umplut cu material de amorti- frumuşele - dar mai ales ieftine -
Tot mai sper să fie vorba desp re
'are , atunci acesta se va menţine În acestea mi-au adus Însă mari
vreo altă firmuliţă , vreun SRL care le
n Clntă pentru a nu afecta deter- belele, " prăjindu-mi " de două ori la
fabrică "pe genunchi" într-un beci
Inlnarea lui 18. rând tranzistorul 8D135 cu care am
Parametrii suplimentari sunt sau o magazie ...
stabilizat tensiunea de ieşire a ali-
olosltori în evaluarea performanţelor Tranzistoarele mi s-au ars, dar
mentatorului. Menţionez că având
"lUI difuzor (ca şi în cazul incintelor pe urmă mi-am amintit că şi alte
un consumator nepretenţios
nchlse), aceştia fiind ; randamentul montaje pe care am instalate astfel
(6 V/maximum 120 mA, cu consum
' eficienţ a) de referi nţă, puterea de mufe se află În pericol. De p il dă ,
lCUStlCă de ieşire la deplasare limi-
practic constant şi cu rezistenţe În
serie cu LED-uri , deci care nu putea unui tester portabil alimentat din
a tă şi puterea electrică corespunză­ pastile de acumulatoare i-am mon-
'oare pentru aceasta. pune În pericol alimentatorul) , am
optat pentru un stabilizator simplu, tat recent, În paralel pe sursa de ali-
Randamentul de referinţă (no) În
' ~azul inci ntelor deschise poate fi neprotejat la scurtcircuit. Asta m-a mentare, o mufă mamă gen cască ,
;onsiderat ca randamentul de refe- costat, pentru că nici prin cap nu pentru a putea face mai comod
'Inta în aer Ii~er : mi-ar fi putut trece că mufele cu pri- reÎncărcarea acumulatoarelor. După
no = K (fs x Vas) / Qes cina au "calitatea" de a scurtcircuita acest incident am introdus În serie
unde : uneori bornele Între care se află un între rup ător, pentru a nll pune În
K = 9,64 x 10- 10 Vas În litri tensiunea electrică aplicată mufei pericol acumulatoarele.
K = 9,64 x 10-7 Vas În De fapt, tocma i de aceea am
mamă . Recunosc, uneori doar, la o
netri cu bi dorit să transmit cons tructorilor
anumită manieră de a introduce
K = 2,70 x 10- 8 Vas În
jack-ul tată În mufa mamă , şi anume Începători acest mesaj de averti-
pICioare cubice 1
K = 1,56 x 10-1 Vas În atunci când introducerea nu se face zare, care sper că a fost recepţionat.
~lJ blc inches perfect coaxial, ci u:;oor Înclinat Poate chiar îl va intercepta şi firma
SPL la puterea de 1 W şi dis- (existând un "joc" suficient de mare producătoare a acestor mufe
.i1n!a de 1 m are valoarea: pentru a permite această înclinare) . "demolatoare", care ar fi cazul să
SPL = 112 + 10 log 10 no La "prăjirea" primului 8D135 stopeze invadarea pieţe i Cll astfel de
(Continuare in numărul viitor) am ... pomen it I.P.R.S.- ul şi am rebuturi ruşinoase .

fEHNIUM marti e 2002 49


- - - - - - - CONSTRUCŢII IN LOCUINŢĂ - - - - - - -- -

Elena OPritoiu, corn. Muşeteşti - GORJ

De~ i gur, nu constituie un secret patului şi să lege arcurile Între ele cu putea exista, dacă se pune proble-
faptul ca azi un pat cu arcuri costă sfoară de cânepă. "Secretul" ma numai a reparării dormezei. Este
mulţi bani. in general mobila, atât de meseriei de tapiţer tocmai În asta suficient să spunem că acest q se
necesma tinerilor ce vor să Înte-
mei eze o familie, este foarte
scumpi lata de ce este importantă
ac!iunua de reparare (recon-
dltionare, modificare etc.), precum şi
aceea · de ce nu? - de confecţionare
.,ho me made" a unor articole de
mobilier. Revista "TEHNIUM" vă vine
şi ele data aceasta În ajutor, arătân­
d u- vă cum puteţi să vă confecţionaţi
singuri o dormeza, la un preţ de cost
dp. 3-4 ori mai mic.
Dormeza este un pat cu arcuri
pentru una sau două persoane.
Pentru realizarea ei este nevoie de
ajutorul unui tâmplar (care execută
schele tul acesteia) şi al unui tapiţer.
Daca treaba tâmplarului este clară
şi simpla, tapiţe rul trebuie să fixeze
arcurile de oţel (spirale bitronconice,
fig. 1) pe scândurile orizontale ale constă, În măiestria, aproape realizează din lemn de brad flnisat.
neÎnţeleasă de către
privitori, cu Pentru exemplul din figura 2, scân -
care ei " plimbă" sfoara printre arcuri durile vor avea grosime de 2-2,5 cm
şi o leagă În fel şi chip. Şi sfoara se iar lăţimea va fi de 12-13 cm (cele
va rupe, totuşi, după câţiva ani ... de margini putând fi mai late.
Scopul acestui articol, inovaţia 16-18 cm). Picioarele patului ca ŞI
l.1'l
care o propune, este Înlocuirea slorii cele două suporturi ale scândurilor
N cu sârmă, ceea ce conduce la o orizontale se fac din ştachet de brad
\

, manoperă mult mai simplă (care nu


N cu secţiunea 5 x 5. Menţionăm ca
N necesită măiestrie, fiind la Îndemâ- toate dimensiunile din desenele
na oricui) şi asigură o Întrebuinţare acestui articol sunt date , conform
de lungă durată a dormezei , lucru obişnuinţei din tâmplărie, În cen-
verificat de autor de ani buni, prin timetri. Cum Între scândurile orizon-
5-6 dormeze realizate. tale se pot lăsa spaţii de 5-7 cm ,
Nu insistăm prea mult asupra desenul (fig. 2) poate servi ca bază

1 confecţionării scheletului de lemn al


dormezei, mai ales că acesta ar
pentru a stabili necesarul de lem-
nărie al dormezei.

50 TEHNIUM martie 2002


- - - - - - - - CONSTRUCŢII iN LOCUINŢĂ - - - - - -- --

Arcurile necesare pentru tată comod, ca În figura 4b. folosit). Se pune apoi o m ică saltea
do rmeză nu trebuie să fie neapărat Operaţiunea necesită un simplu umplută cu zegras sau burete tip
11 0 1. Ele pot fi recuperate de la paturi cleşte patent. Fiecare arc este bine RELAXA , sau se pun pur şi simplu
;1 scaune dezmembrate . Arcurile se prins cu patru astfel de bride de alte bucăţi de covor vech i cusute În tre
'lx ea ză cu câte două agrafe pe patru arcuri vecine cu el. Această ele (inventivitatea fiecăr ui construc-
';cân durile orizontale (pe care sunt operaţiune este foarte simplă (mult tor amator poate să se afirm e), după
'narcate centrele cercurilor de mai simplă decât legarea cu sfoară) care totul se acoperă cu o fa ţ ă de
b ază ), astfel Încât oricare patru şi de durabilitate sporită. ţesătură specială pentru astfel de
,lrcuri adiacente să formeze un După ce-am legat toate arcurile dormeze , care, la partea de jos , se
păt rat cu latura de 33 cm (fig. 3). Între ele, este necesar să legăm prinde cu cuie (de tapiţerie , scu rte şi
D up ă prinderea arcurilor urmează arcurile periferice şi de o sârmă cu floarea mare) de scându rile pe-
legarea lor la partea superioară cu o având conturul dreptunghiular, care riferice ale patu lui.
IJ ndă din sârmă de fier cu diametrul să marcheze perimetrul dormezei. În fotografie se ob serva o astfel
.!.5 mm. În figura 4a se arată modul Peste arcurile astfel legate se va de dormeză În plin ă activi tate de
;I Jm trebuie preÎndoită sârma de 9 aşterne o placă dreptunghiulară de recondiţ i onare , după ce s-au rup t
';111 lu ngime pentru a putea fi mon- linoleum (chiar dacă a mai fost sforile.

stachet arc
.~ i ibrida
J
+
-+ 1"

r- _~r-~~r- +-tf- +- + f-
16..
~
1

r---
---pICior

LL
r...... v J-,., Vr- r-.
I I ~~ f'..~ N~ 'r---
1.10 '+ + 1'-
.J...- V
cen t r u
pri ndere
o + +1~ ~~ ~ + + + 'Ţ arc
+ v~ + +-
+ + r:~ ' ++ -1- r- scânduri
+
:l - +r-+-+-+-+-+-+-ţ
din brad
arc
._....,._"--_~~~_~_"--_-zo~~._~~~_-z~"'--_.....,._6C-_-Z_"'--_~~0E:-1 " ...,

fr-:-~ 180 scandura

b)
ro-
@ il \9): ' ~
7

3 r-
r-..
CV)

4
a) 8
TEHNIUM martie 2002 51
,...-_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _---JRALIUL INVENŢIILOR
Nr. brevet: 114655 din 1999 Brevetul se referă la un garaj şi 5), similare, şi cu nişte şuruburi .
Int. C1 6: E04H 6/02 realizat din materiale uşoare, cum În sine cunoscute; carcasa (1) este
Inventator: IANCU
LUCIAN SPIRU ar fi , de exemplu , fibra de sticlă p revăzută cu un capac (6) poste-
armată , materiale plastice etc., rior, articulat cu ajutorul unor bala-
destinat protecţiei autovehiculelor male (7 şi 8) similare, precum ş i cu
Împotriva factorilor de mediu şi a o deschidere (a) laterală , care
furturilor. Conform invenţiei, garajul poate fi Închisă cu ajutorul unei UŞ I
este alcătuit dintr-o ca rcasă (1) (9) care culisează pe o g li s i eră
fixă, montată pe un cadru metalic inferioa ră (10) şi o glisieră supe -
(2), care se fixează pe sol cu aju- rioară (11), montate pe carcas a
torul unor piese intermediare (3 , 4 fixă (1) .

~-------------------_r
RALlUL INVENŢIILOR
Nr. brevet: 115375 d in 2000
Int. CI6 :F03G 6/00
Inventator: CERN OMAZU
DOR EL ; GAVRILIU MIHAI
GABRIEL; LUPU GHEORGHE

MOTOR "

SOLAR
In brevet se descrie un motor solar, pneu-
mat ic, destinat conversiei energiei solare În
energie mecanică. Motorul solar este format din
mal multe dispozitive propulsoare (1), cu silfon,
fixa te pe un suport (2) circular, te rmoizolanl.
Fiecare dispozitiv propulso r (1) este alcătuit din
silfe'nul (1s) propriu-zis, Închis etanş cu nişte
capace (1 a si 1b), din care unul face corp
comun cu o tijă (1c) filetată , prin care se rea-
lizează fixa rea dispozitivului de suport, iar
cel al alt face co rp comun c~ o tijă (1 d) de
acţlJ nare , prin care silfoanele (1 s) acţionează
as upra rotorului. Silfoanele sunt umplute parţial
cu ,m lichid (1 e) volatil şi sunt expuse succesiv
rad l aţie l solare prin intermediul unui disc obtu -
ratN (7) , cu fantă, fixat pe axul (5) al rotorului şi
cam se roteşte solidar cu acesta.

52 TEHNIUM m arti e 20 02
(
ROMÂNEŞTI ----------------------------------------------

ROMÂNEŞTI ------------------------------~~----------'
Pagini realizate de fiz. Petru Ciontu

Brevetul se referă la un peşt i şor artificial, folosit ca


Nr. brevet: 114726 din 1999 momeală, pentru pescuitul sportiv În ape curg ă t oare.
Int. CI6 :A01 K 93/00
Peştişorul artificial este realizat dintr-un corp (1) alun-
Inventator: COZMA EUGEN DORIN
git, prevăzut pe părţile laterale cu câte un canal co n-
cav (a). De co rp (1) sunt fixate un inel (2) pen tru
prin derea peştişo rului de tracţiune , două ine le (3) de
ataşa re a cârligelor (5) şi o barbetă(4) . Datori tă pre-
siunii mai mari a apei pe canalele laterale ale corp ulu i
peştişorului, acesta are o mişca re de pendu lare În
sensul deplasării firului de gută.

..- C\I
-.. -..
<{

,--
<{

/
1

/
/
/ SEcTiUNI 1

r--~

1 ~ ___ \
1
/J A/1
v~ "
A/2
,

" O

-..
<{ 3 . --«
C\I

r EHNIUM m a r tie 2002 53


. -- - - - - - - - - MODELISM - - - - - - - - - - -- -

sale, cu excepţi a uneia dintre ele (N)


care este În 1 logic (+ U). Atacând

STATir v
ci rcuitul următor (intrarea CP),
ieşirea N revine la zero-, iar ieş i re a N
+ 1 ajunge În 1.
Un canal N fiind selecţ i on at (În

de TrLrCO~ANDA
exemplul precedent N = 5) , răm âne
să se genereze un semnal determi-
nat de poz iţ ia mansei de coma ndă
respective ; cu alte cuvinte, po ziţia
unei manşe se caracte r izează prin
durata unui crenel (impuls) de te nsi-
Dr. ing . Sorin Piscati une electrică . Acest impu ls este
(Urmare din nr. trecut)

COOIFICATORUL

Schema de principiu a codifica-


to rului este prezentată În figu ra 4.
Coeli fi catorul trebuie să satisfacă
d ou ă e xigenţe:
- precizia şi stabilitatea timpilor
cAil or (comenzilor);
- s i guranţa funcţionării.
Acest codificator prezintă parti-
cul aritfltea de a fi p revăzut cu un sis-
te m dE protecţie ca re elimină toate
bloc ajo le funcţionării secvenţiale.
F Ull c ţ i 'J narea co dificatorului se
bazea7i'i pe principiul numărăto r ului
În Inel. Comenzile accesibile pilotu-
lUI sunt explorate una după alta de
cat re codificato r. Pentru fiecare din-
tre elE este generat Într-un timp
scu rt (1-2 ms) un semnal a cărui
d u rată este funcţie de poziţia
man etei de comandă respective.
Cân d toate căile sunt explorate, un 405 1 (IC2), multiplexor-demulti- generat de IC4(1) astfel : când
codificatoru l generează la sfârşit un plexor cu şase că i şi un 1029 (IC3)' potenţiometrul unei manşe este
semn al de sincronizare destinat numărător programabil . In această selecţionat, acesta se găseşte legat
decod i'icatorului din receptor. sche m ă IC2 este utilizat ca multi- la:
plexor; schematic, IC 2 este un între- - tensiunea + U, pe de o parte.
ANALIZA SCHEMEI rupător care poate stabili o legătură prin ieşirea lui IC1 , la care este
di rectă înt re ieşirea sa şi una din conectat;
Codificatorul este realizat cu ci r- cele opt intrăr i ale sale. - circuitul monostabil IC4(1 ), pe
cuite in tegrate , În tehnologie CMOS. Selecţiona rea intrării se obţine cealaltă parte , prin IC2.
A c eas i ă tehnologie este foarte
aplicând pe tre i i ntrări de adresare , Începutul explorăr ii că i i (comen -
ava nta ' o a s ă pentru ansamblul nos-
A, B şi C, un mesaj binar constituind zii) N este efectiv atunci când ieş i r ea
tr u per tru că are trei importante ca- numărul intrării validate. Comanda
Iil ,,!ţi: 02 a lui IC4(2) revine la zero. În
de adresare la multiplexor este acest caz ieşirile lui IC4(1) au urm ă­
1. p l ajă Întinsă a tensiunii de ali- disponibilă pe ieşirile 01 ' O2 şi 0 3
mental e: 3 la 15 V; toarele stări: 01 = 1 ş i 01 = O.
ale numărătorului IC 3 .
2. g amă de tem p e ratură , pentru Tensiunea la bornele condensatoru-
f un cţio n are no r mală , cuprinsă între Exemplu lui C1 trece instantaneu de la + U la
- 40" C şi + 85° C; Să presupunem că i eşirile lui IC 3 o tensiune V O' ReÎncă rcarea lui C1
3. co nsum foarte scăzut de sunt: 03 =1, 02 = O, 01 = 1 =) cu Începe prin potenţiometrul P
cu ren t. ceea ce permite realiza rea alte cuvinte 5 în binar; mesajul adre- selecţionat şi se efectuează pân ă la
unui ce,dificato r al că r ui consum este sei date lui IC2 este deci: C = 03 = 1;
o tensiune V 1 care determ i nă
pra ctic neglijabil În comparaţie cu B = 02 = O, A = 01 = 1 şi multiple-
sfârşitul crenel ului generat de
cel al pă rţ i i de Î naltă frecvenţă . xorul realizează o legătură directă
Trei circuite integrate sunt uti- (întrerupător analogic) Între ieşirea monostabil. I eşirile lui IC4(1) Jş.i
lizate pe ntru a "valida" succesiv sa "ouf' şi intrarea sa cu numărul 5. schimbă stările ş i dau: 01 = O şi 01
cail e Icanalele) : un 4022 (IC 1), Numă rătorul 4022 (IC1) dă un O = 1. Această transmis ie rea liz e ază
llur n ă r, itor cu opt ieşir i decodificate ; (zero) logic (masa) pe toate i eş i ri l e simu ltan mai multe comenz i:

TE HNIUM m artie 2002


54
- -- - - - - - - - - - MODELISM - - - - - - - - - -- --

1
~ ".<

uz " .,,\
.•

f-U
pOTENTIOMETRe
[jE MANSE

... . \-u
voo o •
, . ..
o
f
2
VOO

•"
A

·•
• >
'C' 3 ' " 3 IC2

.. " 4022 "• 4051

6 •

. Qf
.
(1 /2) (\12)
1C4 (1) le.. (2'l
R
"
0.0 0$

~ U

03'
(1 / 21
lC~<3)
03 "

4 " , .U

- I eşirea 01 dă un front crescă­ generează pe 02 un impuls (crenel) unea la bornele diodei varicap OCV,
'or care este aplicat la intrările cir- de tensiune + U a cărui durată este provocând un salt de la frecvenţa FO
';uitelor IC1 şi IC3; circuitul IC3 Îşi reglată la 0,33 ms prin R2. la frecvenţa F1 ' cu Înapo ie rea la FO
';c hlmbă starea ieşi rilor sale 01 : 02: Este important de notat că nu se la sfârşitul impulsului. Astfel , cu m
03 ŞI dă o adresă binară unităţii transmite crenelul întreg corespun- arată exemplul din figura 1, durata
precedente. Multiplexo rul validează zător duratei unei căi: aceasta pen- unei căi (comenzi) este Intervalul de
leci ieşirea sa N + 1; tru a putea transmite comenzile suc- timp care separă frontun le crescă­
- Ie şirea 01 dă zero şi dioda 01 cesive cu o codificare simplă. În fapt , toare a două impulsuri succesive pe
'I U mai conduce . Intrarea 82 recade un impuls de 0,33 ms marchează ieşirea modulatorului "sm" (figu ra 4) .
a potenţialu l masei (zero logic), începutul căii K, iar impulsul următor Pentru N = 7 căi corespund 8
'ieomece nu este legată de aceasta marchează , În acelaşi timp, sfârşitul impulsuri. Generarea semnalului de
prin R6. Această tranziţie negativă căii K şi Începutul căii K + 1. Fiecare sincronizare se face prin utilizarea
Jeclanşează pe IC4(2) care impuls la ieş i rea 02 comandă tensi- sistemului de siguranţă. AtunCI cân d

r EHNIUM martie 2002 55


- - - - - - - - - - - MODELISM - - - - - - - - - - - -- -

ex~lorarea ultimei căi s-a terminat,


IC1 şi IC2 se poziţionează pentru
calea următoare, dar nem aifiind
nici o cale de explorat, nu mai este
nici o rezistenţă. În aceste condiţii
.~ _ _._____-c."'.,'--____ _ ... C1 nu se mai poate reîncărca şi
sistemul rămâne În stare blocată;
© C5 se descarcă prin R5. Când
descărcarea este suficientă (con-
stanta de timp R5C5), monosta-
bilul IC5(3) se declanşează şi
repune în zero circuitele IC4(1 şi
36)1e .... 2), IC1 şi IC3 (reîncarcă intrările J

~~0--
programate pe O). Sistemul îşi
reiniţializează poziţia pe calea 1 şi
+ ...
~ frontul descrescător al impulsului
o'
-, de la ieşirea lui IC5(3) , disponibil
pe Q3, declanşează ultimul mono-
I stabil ICS(4) , utilizat ca tampon.

~-------4~:___.i,=S~
Acesta la rândul său declanşează
pe IC4(2) şi ciclul reîncepe
0,33 ms mai târziu prin explorarea
<il, căii 1:
,... .5
_ !-~- ~ n' În Încheierea acestei analize.
_-"0:o.-_ _ _ _ _ _ _ _.G----- ---..."t este necesar să se fac ă câteva
precizări, şi anume:
- ansamblul IC1 , IC2 face
imposibilă influenţarea (deran-
jarea) vreunei comenzi de către
celelalte;
- timpii semnalelor de comandă
sunt foarte stabili - IC4(1 şi 2);
- timpii generaţi de monostabliii
circuitului de protecţie IC5 nu sunt
absolut critici şi deci nu se
reglează;
- funcţionarea normală a
decodificatorului nu este În nici un
, .. ._-_. --- - .,', fel perturbată sau i nfluenţată de

·It
- ---~

," partea de Înaltă frecvenţă;


." - alimenlarea codificatorului
este stabilizată la 7,5 volţi prin
dioda Zenner DZ2 (8,2 V) şi
tranzistorul T6 (figura 4).
Codificatorul fiind cablat pentru
7 căi (comenzi), consumul total al
acestuia este de cca 4,5 mA.

PARTEA DE ÎNALTĂ FRECVENTĂ

Calitatea realizării acesteia


(piese profesionale, acurateţea
execuţiei, corectitudinea şi precizia
10 ---.:~
reglaje lor etc.) are o deosebit ă
'il";. II.' I :t importanţă. In cazul acestui
• J ansamblu, pentru asigurarea unei
funcţionări corecte, saltul de
frecvenţă Fa - F1 trebuie să se
®
Încadreze obligatoriu În limitele de
3-5 kHz. În 27 MHz, rezultă o
variatie relativă maximă a
frecvenţei de 3/2710 3 = 1/10000
5 Pentru Îndeplinirea cu rigurozitate
a acestei condiţii la realizarea părţii

TEHNIUM martie 2002


56
- - - - - - - - - - - - MODELISM - - - - - - - - - - - - -

de Înaltă frecvenţă, s-a făcut apel la frecvenţa acestora indeplineşte aceasta constituind o calitate apre-
1) tehnică ce pretinde o adevărată conditia de mai sus. ciabilă.
precizie, Îndeosebi În legătură cu Tranzistorul T3 este montat ca În capitolul următor va fi Inclusă
,)scllatorul de ÎF. Este de o impor- dublor de frecvenţă. Sarcina sa de schema unui măsurător de câmp
lanţă evidentă să avem un montaj la colector este un circuit oscilant pe pentru emisii FM/AM. Cu acest
'el de stabil "şi pe zăpadă şi sub 27 MHz realizat cu un transformator aparat se va efectua punerea la
';oarele verii:' . blindat de Înaltă frecvenţă. punct a părţii de Înaltă frecvenţă.
Probele şi Încercările pentru Această soluţie prezintă trei După cum am mal amintit,
lcest ansamblu de frecventă Înaltă avantaje importante: frecvenţa de emisie trebuie să fie
,ÎF) trebuie Înţelese ca un studiu - amplificarea semnalului de dublă faţă de cea pe care oscilează
,lsupra stabilităţii frecvenţei oscilaţii­ către etajul T3 permite oscilatorului cristalul de cuarţ. Cu alte cuvinte,
'or la emisie şi la recepţie şi sumei să lucreze la o putere foarte mică, frecvenţa (fundamentală) a cuarţului
denvelor uneia În raport cu cealaltă condiţie necesară pentru o bună este F/2.
n funcţie de temperatură şi de ten- stabilitate. a frecvenţei , . . - - - - - - - - - - - - - - - - - ,
,;I unea de alimentare. generate. In plus, etajul
În partea de Înaltă frecvenţă a asigură o primă ate-
,)miţăto rului (figura 4), purtătoarea nuare a modulaţiei de
,)ste generată de un etaj oscilator frecvenţă parazite;
ocal. ce cuprinde trei tranzistoare, - T3 este În acelaşi
d'n care două cu efect de câmp. timp un etaj tampon,
T1 este un stabilizator de tensi- care izolează oscilatorul
,lne la care s-au asociat elementele de influenţa celorlalte
de filtraj C1 şi BA 1, cu rolul de a etaje ale montajului; o
nterzice orice Întoarcere a Înaltei - cum etajul T3 dă la
' recvenţe spre baterie. ieşi re o frecvenţă dublă
Oscilatorul T2 este montat În faţă de cea de ia intrare,
drenă. EI nu are nici-o sarcină În se multiplică cu 2
drenă (circuit acordat sau bobină de variaţiile de frecvenţă.
'iOC), tocmai pentru a fi deosebit de Astfel, pentru o variaţie
',I abil. Oscilaţia este comandată
lumai de cristalul de cuarţ. Returul
de frecvenţă la ieşire de
3 kHz este suficientă o
6
:a masă al acestuia se realizează modulaţie de 1,5 kHz a
prin bobina l1 şi dioda cu capaci- cuarţului.
Exemplu. Pentru F = 27,045
legătura Între T3 şi T4 se
MHz, frecvenţa de oscilaţie a cuarţu­
ate variabilă (varicap) DCV, Înseria-
'a cu aceasta. efectuează prin Înfăşurarea secun- lui este FQZ = F/2 = 13522,50 kHz.
dară L2 a transformatorului blindat Această soluţie a cuarţului care
l1 singură În serie cu cuarţul
';cade frecvenţa, iar DCV singură În TR1 , calitatea acestui cuplaj fiind oscilează pe o frecvenţă egală cu

;p-ne cu cuartul creşte frecventa superioară celei capacitive. Sarcina lui ju mătatea celei de emiSie a fost

lscilaţiilor. Îns~riind bobina l 1 ~u T4 este- un circuit acordat pe 27 MHz, reţinută de toate firmele construc-
,I!oda DCV, pentru o tensiune de format de asemenea din primarul unui toare de staţii de rad iocomandă cu
polanzare a diodei varicap dată, transformator de Înaltă frecvenţă, modulaţie de frecvenţă.
'nodifică rile de tensiune la bornele TR2, cu un coeficient mare de luând ca exemplu frecvenţa de
lcesteia Îi modifică valoarea capa- supratensiune. Secundarul L3 al emisie de 27,045 MHz . prima
':ltătii şi, În ultimă instanţă, valoarea transformatorului TR2 realizează legă­ armonică a acesteia (54,090 MHz)
' recvenţei generate de etajul oscila- tura cu tranzistorul final 2N 3553 B. este atenuată cu -56 dB (raport
'(lr. Semnalul generat de codificator Tranzistorul T5 al etajului final de 1/400000), iar armonica a doua
a ieşi rea "sm" a acestuia (figura 4) putere are ca sarcină antena de (81,135 MHz) cu -65 dB (1 /3000000).
)ste aplicat printr-un filtru de ÎF emisie. De notat că legătura cu Analiza a fost făcută cu emiţă­
'Înal tă frecvenţă) şi o punte divi- antena se realizează prin două filtre torul ţinut normal În mână şi cu un
'oa re a tensiunii R4/(R5 + P6 + R4), "re". Este o foarte bună adaptare cuplaj inductiv foarte slab al antenei
Jp-terminând mărimea saltului de Între impedanţa de ieşire a tranzis- emiţătorului cu analizorul.
recvenţă FO-F 1 provocat de impul- torului şi cea de sarcină constituită Rezultatele obţinute În condiţii reale
;unle generate de codificator. de antenă. Pe de altă parte, filtrajul de funcţionare au demonstrat exce-
Observaţie. Cuarţul trebuie să frecvenţe lor armonice este excelent.
lenta puritate spectrală a undei elec-
Jscileze pe o frecvenţă care are va- Adaptarea impedanţelor ŞI filtrarea
tromagnetice generate de emiţător.
oarea egală cu jumătate din armonicelor permit obţinerea rand§!-
De notat că reglajele părţii de
'recvenţa de emisie (F/2). Se vor ut/- mentului maxim al acestui etaj. In
Înaltă frecvenţă, care au condus la
iza numai cuarţuri fabricate special plus, antena este acordată la centru
rezultatele de mai sus, au fost făcute
n acest scop, pentru emiţătoare de (ClC), asigurând o propagare ma-
ximă a undelor de Înaltă frecventă.
numai cu măsurătorul nostru de
Ellecomandă cu modulaţie de
'recventă. Cu alte cuarturi montajul În sfârşit, reglajele părţii de Înaltă câmp FM/AM.
frecvenţă sunt precise dar necritice,
1[1 flincţionează , ~hiar dacă (Continuare În paq/ll<l (,SJ

rEHNIUM martie 2002 57


La cererea cititorilor
Fiz. Al'lxandru Mărculescu

Ma' mulţi cititori ne roagă să pu- figurate În paranteze rezistenţele 2. Observăm aicI că, Într-adevar,
blică m - eventual chiar să repu- interne ale celor două surse de ten- pentru situaţia U<Ua, acumulatorul
blleăm .- unele montaje simple dar siune, r şi respectiv ra. De observat nu poate debita curent pe sursa U.
sigure destinate Încărcării acumu- că sursa de tensiune U şi acumula- diode le punţii redresoare PR inter-
jatoamlor Cd-Ni (cadmiu-nichel). torul se conectează "În paralel", zicând circulaţia curentului În sens
Int r-ad wăr, datorită avantajelor lor adică plus la plus şi minus la minus, invers. Dar regula - nu-i aşa? - are
eco nomice considerabile În com- astfel că intensitatea I a curentului Întotdeauna şi excepţii. De pild ă,
pili aţiE cu bateriile obişnuite (de ce va trece prin circuit va fi dictată când suntem pe teren cu maşina şi ,
unică fo losinţă), aceste acumula- de diferenţa dintre cele două tensi- În absenţa reţelei, vrem să Încărcam
loare i U cunoscut În ultimii ani o uni, U-Ua, iar sensul acestui curent o baterie (serie) de acumulatoare
creştel e expone nţială În rândul uti- va fi determinat de semnul diferenţei Cd-Ni, cu tensiunea Însumată Ua2 ,
IIzatorolo r de aparate electronice U-Ua. Mai precis, intensitatea Iare de la acumulatorul mpşinii, având
portab,le (radioreceptoare, minica- valoarea: tensiunea Ua1 (fig. 3). In acest caz,
setofo,me , telefoane mobile, dacă din Întâmplare Ua2 este la un
reportnfoane, radiotelefoane, staţii 1= U - Ua (1 ) moment dat mai mare ca Ua1 , setul
ele tel '1 comandă etc.). Tocmai de R + r + ra nostru de acumulatoraşe s-ar
aceea vom răspunde cu plăcere descărca prin acumulatorul maş inii,
acesto' solicitări , având În vedere
chia r 1entru numărul viitor publi-
cal ea unui grupaj de articole pe
aceast'l temă. k+
~

R ---
I
dacă n-am fi introdus În circuit dioda
de "inte rdicţie " D.
Revenind la circuitul de principiu
din figura 1, amintim că intensitatea
De o camdată răspundem unor ţ :-.
I a curentului de Încărcare este dic-
Înil ebf ri generale formulate de câţi­
'Il (r) U. _ Ac. tată de tipul acumulatorului, În prin -
va citii ori , privitoare la posibilităţile ~ (r.) cipal de capacitatea C a acestuia.
- dar şi de particularităţile construc·
(moda Itătile) de Încărcare simultană tive. De regulă, un acumulator Cd-N i
el e la \ceeaşi sursă de tensiune a
mai m Iitor acumulatoare Cd-Ni de
ca paci ' aţi diferite. eventual chiar de
1 având capacitatea C (exemplu
C = 750 mA . h se Încarcă sub un
curent aproximativ constant, nume-
tensiUI .i diferite. In particular - ne ric egal cu C/10 (Î!1 exemplul dat,
Întreat a un cititor - cum trebuie să În general, rezistenţele interne r 75 mA), timp de circa 14 ore.
proceeam atunci când vrem să şi ra ale celor două surse fiind negli- Desigur, dacă vrem să Încărcam
Încărcam simultan, de la aceeaşi jabile În raport cu R, intensitatea I se simultan mai multe acumulatoare,
sursă, d ouă sau mai multe acumula- calculează cu relaţia aproximativă nu neapărat cu aceeaşi tensiun e
toa re de acelaşi tip, dar cu grade simplificată: nominală, dar de aceeaşi capacitate
cllferite de descărcare? aproximativ (pentru a "accepta"
E li npede că toate aceste Între- 1-_ U -R Ua (2) acelaşi curent de Încărcare), de la o
baii n'3-au fost adresate de con- aceeaşi sursă U, putem conecta
struc tc ri Î ncepători, motiv pentru
care in cercăm să le răspundem Pentru ca
inc~pând tocmai cu ... începutul. acumulatorul
IntE,1. reamintim că un acumula- să se Încarce,
lor e,;te o pilă electrochimică
reversi J ilă , care se caracterizează,
În prin cipal. prin valoarea tensiunii
nominal e UNa (dictată de tipul acu-
sensul curen-
tului trebuie să 22OV~
fie cel indicat
În figura 1,
- I

mu latorului) şi prin capacitatea sa, deci se impune


C, ex pri mată În Ah sau mAh. de la sine +
Tensiu lea la bornele acumulatorului condiţia ca ten- u U. Ac.
este co ntinuă , ea având valoarea siunea U să fie K Tr.
Ua vaiabila În timp În funcţie de obligatoriu mai
Wa dul de descărcare şi putând
scadei! practic de la valqarea nomi-
n al ă LIN până la zero. Ii rugăm pe
mare ca Ua .
Pentru cazul
ipotetic U",Ua,
2
constrllcforii avansaţi să ne ierte că intensitatea
spaţiul nu ne permite aici o deli-
curentului va fi
mitare mai riguroasă între forţa zero, iar pentru U<Ua, sensul curen- acumulatoarele În serie, ca În figura
electr( motoare şi tensiunea la tului ar deveni invers, deci acumula- 4. Pentru ca Încărcarea să aibă loc
borne. torul nu s-ar mai Încărca de la sursa efectiv, tensiunea U a sursei trebu ie
Pel Iru încărcarea unui acumula- U, ci, dimpotrivă, ar debita curent pe să fie mai mare ca suma Ua1 + Ua2
aceasta, descărcându-se. Aceasta + Ua3 + ... + Uan, iar curentu l de
tor se foloseşte În principiu circuitul
numai teoretic, deoarece În marea Încărcare dorit se stabileşte alegand
Sr>rie CII' figura 1, unde U reprezintă majoritate a cazurilor sursa de tensi-
CI s ur~ a de tensiune continuă, nu
valoarea rezistenţei R astfel ca:
une U o constituie un redresor În
n p.; lpă1a t filtrată , iar R este rezis- _ U - (Ua1 + Ua2 + Ua3 + ... + Uan) (3)
punte, conectat În secundarul unui I-
trn ta ~ mie de limitare. Au mai fost transformator de reţea , ca În figura R

TEHNIUM martie 2002


58
Bine - poate comenta un con- Tocmai pentru a sublinia mai fiecare acumulator. Acea stă soluţie
,tructor Începător - este limpede că bine necesitatea precauţii lor ce vor permite, prin dimensionarea
,lentru a avea loc Încărcarea, tensi- fi recomandate, vom ilustra (figura corespunzătoare a lui R1 şi R2 , să
Inea sursei trebuie să fie mai mare 5) unul din modurile greşite de pro- alegem intensităţile curenţilor de
"Iecât tensiunea (nominală) a acu- cedare În astfel de cazuri. Dacă ten- încărcare 11 şi 12. în funcţie de
'nulatorului de Încărcat, respectiva siunile celor două acumulatoare tipurile acumulatoarelor AC.1 şi Ac.2,
j rupului serie de astfel de acumula- AC.1 şi AC.2 ar fi perma-
oare. Dar cu cât mai mare? nent identice - ceea ce
Teoretic, cu cât diferenţa U-Ua nu se Întâmplă În prac-
revenind la figura 1) este mai mare,
;u atât "mai constantă" va fi intensi-
tică - am putea avea o
bază de plecare pentru
lr--+-~W--~91-_,"~l
atea I a curentului de Încărcare, În a accepta o astfel de
uncţie de care se recomandă şi tim- schemă. Chiar şi aşa,
însă, este la fel de puţin
lui necesar pentru Încărcarea com- Ac./ :îUal Ual Au :î
l
lletă a acumulatorului. E limpede că probabil ca şi rezis-

~J
De măsură ce acumulatorul se tenţele interne ale celor
ncarcă, tensiunea Ua creşte, două acumulatoare să
lpropiindu-se de valoarea nominală
m axi mă) UNa fapt ce conduce la
fie egale, ceea ce face
ca unul din acumula-
3
1
toare să absoarbă un L..;;;..._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _....
,căde rea treptată a diferenţei U-Ua,
,1 implicit a intensităţii 1, conform curent mai mare decât r::===::::r=9~======~--l
elaţiei simplificate (2). Practic, Însă, celălalt, suma celor doi [=::J l
'lU se procedează la supradimen- curenţi de încărcare R 1'" Uor...L: Ac.r
,Ionarea exagerată a tensiunii U, ci fiind limitată de R. Cum + U021~Ac2
,e construiesc surse electronice "de însă tensiunile Ua 1 şi T

i :
Ua2 sunt de regulă U UOJ-L:AcJ
T '
';urent constant", aşa cum vom
·eaminti În grupajul promis. Chiar În diferite, vom "asista" la U04 ~:AU
lbse nţa unei astfel de surse de încărcarea acumula-
,;u rent constant, rezultate bune se torului cu tensiunea mai - :
lot obţi ne cu diferenţe U-Ua "rezo- mică atât de la sursa U, Uon -:i:-: AC.n
cât şi din celălalt acu- L-_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _.J....
'labile", dacă se tatonează experi-
mental timpul maxim de Încărcare mulator cu tensiunea
mai mare, până la
4
,l/sau se " umbIă" puţin la valoarea egalizarea practică a W~_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _...
niţială a intensităţii 1.
De exemplu , pentru Încărcarea tensiunilor Ua1 şi Ua2.
Inui grup serie de două acumula- Necazul , însă, este că
'oare Cd-Ni de 1,2 V, având aceeaşi în bucla închisă formată R ,~
din cele două acumula- I
,;apacitate de 750 mAh, folosesc de
.mi de zile, cu bune rezultate, un toare În paralel nu kf +
există alt element de
'edresor simplu (tensiune pulsato-
'ie, nefiltrată) având U=10 V (va- limitare a curentului u
oare eficace). Printr-un grup serie decât suma rezis-

r~
tenţelor interne ra 1 şi
~+ P adecvat, stabilesc valoarea
niţia lă a curentului de Încărcare la
ra2, iar dacă diferenţa
iniţială dintre Ua 1 şi
l proximativ 1=80 mA, iar durata de
Ua2 este apreciabilă,
ncărcare o limitez la 12-14 ore.
:::hiar dacă nu am avut grijă să
curentul mutuali poate
deveni periculos.
5
iescarc În prealabil complet acumu-
atoarele, cum "scrie la carte", nu
lm defectat până în prezent nici
Inul, având perechi de acumula-
Aşadar, o prima
măsură care se impune
În astfel de cazuri este
aceea de a separa între
c::J
R,
---1-
"
+
Il
.
c::Jl--M-~
R2

'oare pe care le încarc În acest mod


ele acumulatoarele, în u
le mai bine de cinci ani.
sensul de a interzice
Atunci când dorim să încărcăm
,Imultan de la aceeaşi sursă două
,au mai multe acumulatoare (sau
,eturi de acumulatoare) diferite în
descărcarea unuia prin
celălalt. Separare care
se poate face cel mai
-1
simplu cu ajutorul unor
;eea ce priveşte curentul recoman- diode redresoare cu sili-
lat de încărcare (deci implicit ciu, aşa cum se arată în figura 6. Tot care acum pot fi sensibil diferite atât
;apacitatea), este evident că nu mai aici este recomandată implicit cea În ceea ce priveşte tensiunea nomi-
Jutem apela la conectarea acestora de a doua măsură de precauţie, şi nală, cât şi capacitatea (curentul de
n serie, ca în figura 4. Cu precauţi: anume introducerea câte unei rezis- încărcare).
le de rigoare , Însă , putem apela la tenţe de limijlare separată pentru
';onectareq în paralel. (Continuare În numărul viitor)

rEHNIUM martie 2002 59


- - -,- - - - - - - - - - A U T O - M O T O - - - - - - - - - --

CONDUCEREA ECONOMiCĂ
Prof. ing. Mihai Stratulat
(III)
Rulajul În regim stabilizat va putea egala viteza maximă Vmax urmare, În această ultimă treime a
de pe pistă, prima fiind inferioară intervalului de viteză medie, costul
Gradul de eficienţă a exploatării celei de a doua. rulajului ajunge la cele mai Înalte cote
unuI autovehicul din punctul de Vm max = (0,7 ... 0,8) Vmax, şi tocmai acest domeniu trebuie evitat
vedere al consumului de combustibil viteză la care consumul rămâne pentru a nu risipi combustibilul. Din
se stabileşte, evident, prin mă­ acelaşi, C100, şi la care trebuie să figură rezultă limpede că consumul
surarea acestui parametru caracte- se determine variaţia de consum În creşte de la simplu la dublu În funcţie
ristic al maşinii. Nu se vor prezenta timpul exploatării.
ald modalităţile practice de de viteza stabilizată a maşinii. Şi, În al
In al doilea rând, dacă conducă­
măsurare a consumului, ci se va torul reduce viteza medie şi o doilea rând, se vede că dacă şoferul
menţiona doar că proprietarul apre- menţine la circa o treime din va- acceptă să nu depăşească viteza
ciază virtuţile economice ale propri-
ulUI vehicul comparând valorile con-
sumului măsurat cu cele oferite de
uzina producătoare. Aceasta Îi (100 - .- -- 1
foloseste mai ales pentru a putea -o
-+-
alege cel mai economic regim de -o o I
rulaj În regim stabilizat. Tocmai În E
l-
OJ Rutej
legătură cu utilizarea În acest scop a x VI
in trafic I
datelOi uzinale se impune o mică o IM'boo I
analiza, 3 E QJ

'Ei
Fabricanţii determină con-
4(100 o Rulnj I
.!!! c stabilizat
sumunle de combustibil exprimate @ o
În litri la suta de kilometri rulând pe c ~ pe pista
piste special amenajate şi cu viteze o
u I
UJ
strict rnentinute ori În cicluri de
viteze care aproximează condiţiile 1
de rulaj urbane, . 2(10 I
În acest fel se determină o ca- I I I
racteristică de consum (fig. 1),
I I I
potrivi' căreia la viteza Vmax, I
it
aleasă din consideretele Iimitării
Ij\l. • • -tVm max Vmmax f V fT1
legale, maşina are un consum C 100
(1/ 100 km), În exploatare Însă nu se
Întrunesc condiţiile de rulaj pe pistă,
vltezel'3 medii de rulare diferă, la fel
1Vmax 1vmax ~vmax VmoxV

ca şi calitatea drumurilor. Aşa Încât


În traficul real nu se poate vorbi de loarea sa maximă, adică Vm max, V' --.G...Vm max
o viteză stabilizată V, ci de una 3
medie Vm, mai mică, datorită servi- atunci el va constata că consnmul el va circula cu un consum redus cu
tutilor fireşti ale traficului urban şi de combustibil al maşinii sale aproximativ 40%. De fapt, el nu va
chiar ale celui interurban. În figură ajunge la aproximativ aceeaşi va- trebui să se limiteze strict la viteza
se constată acest lucru prin felul În loare care a fost atinsă la rulajul pe V', ci va putea rula cu o viteză supe-
care sunt plasate cele două carac- pistă cu viteza Vmax. Sub această rioară, aproximativ egală cu
tenstici de consum: pe pistă şi În --;r 0,6 Vmax, la care consumul este
trafic mal , la aceleaşi consumuri de viteză consumul nu mai scade sem- aproape acelaşi.
combustibil. nificativ sau chiar poate creşte dacă Pentru exemplificare, se va lua
O pri'mă concluzie care rezultă circuitul de ralanti şi sarcini infe- autoturismul Dacia 1300, pentru
de aic este că datele de consum rioare al carburatorului este arhitec- care literatura indică la o viteză sta-
turat În varianta clasică. bilizată pe pistă de 100 _km/h un
furnizate de uzine nu trebuie să fie
Dar când viteza medie este consum de 8,8 1/100 km, In traficul
folosite drept etalon absolut fără o
real, corespondentul acestei viteze
corectie adecvată. Această corecţie mărită de la Vm max la V max, con-
va fi de 75 km/h, cu acelaşi con-
poate 'i adusă dacă se observă că sumul creşte la Început lent, până la sum. Unei viteze stabilizate de
viteza medie maximă Vm max pe circa..2Ym max, după care el 60 km/h Îi corespunde o viteză
care utilizatorul o va putea realiza 3 medie de 45 km/h, cu un consum
pe o d stantă medie determinată nu acuză o rapidă ridicare valorică. Prin mai scăzut, de 5,3 1/100 km, ceea

60 TEHNIUM martie 2002


-----------------------AUTO-MOTO------------------------

;e î nseamnă o reducere a con- la 6 la 15 litri la suta de kilometri, cifrele din grafic se Înmulţesc cu un
,u mului cu aproximativ 40%. Prin câştigulde timp pe această distanţă coeficient care variază de la 0,4
.lrmare, la aceeaşi maşină, nivelul fiind de numai 4,5 minute. Prin pentru motociclete până la 14 pen-
';onsumului de combustibil depinde, urmare economia de timp este prac- tru autobuzele articulate. Pierderile
'n măsură hotărâtoare, de omul de tic nesemnificativă, dar pierderea sunt exprimate procentual şi arată
la volan. Dacă el consimte să nu energetică nu este de neluat În că, la nivelul unui parc de automo-
depăşească 60% din viteza ma- bile, ele Însumează o enormă cifră
seamă.
d mă , rulând mai lent, dar mai uni- care grevează asupra productivităţii
Nu este mai puţin adevărat că
'orm , fără nevoia de a accelera şi a Întreprinderii.
viteza medie de circulaţie are un
' râna mai des, va obţine sub aspec-
impact major
' ul economiei un rezultat care nu
asupra ran-
'3ste deloc neglijabil.
Împotriva acestui îndemn se
ri dică de multe ori argumentul fac-
damentului În
plan global. %
2
Economiştii
'orului timp. Este interesant de cer-
ştiu cădurata
,;etat ponderea acestuia În raport cu 300 - - - --
timpului de
,;onsumul energetic. Plecând de la o
staţionare a
' /i tez ă de mers constantă , calculând
vehiculelor şi 250 Consum
energetic
200
150
C1ştig
/ de timp

~
~
Q)
80
-- - -J--=--t -
70 80 90 100
.
1
k m/h
a: 60
3 40

30 40 50 60
Viteza, kmlh

';âş tigul procentual de timp şi rata nivelul vitezei de circulaţie se res- Rezultă, aşadar, că reducerea
de creşte re a energiei consumate la frâng asupra eficienţei globale pri- vitezei medii de trafic trebuie să fie
Darc urgerea unuia şi aceluiaşi vită la scară statistică. Pierderile făcută numai până la nivelul la care
!rase u, se obţine un grafic ca cel din legate de viteza de recuperare a pierderile de transport menţionate
' igura 2. Se observă că, rulând cu investiţii lor făcute În construcţia şi nu depăşesc câştigul obţinut prin
'/iteza medie de 100 km/h În loc de Întreţinerea drumurilor, În reducerea consumului de com-
30 km/h, timpul de parcurgere a dis- pregătirea şoferilor, În amortizarea bustibil. Această grijă vizează În
. a nţe i alese scade cu 50%, dar can- mijloacelor de transport, În cheltu- egală măsură atât pe şoferi, cât şi
' itatea de combustibil consumată ielile de prelucrare a combustibililor organele abilitate cu organizarea şi
.; reşte de trei ori, adică cu 300%. La şi lubrifianţilor şi altele, se reduc pe reglementarea circulaţiei pe dru-
30 km/h, câştigul de timp este de măsura creşterii vitezei medii de murile publice, care trebuie să
,;ca 35% iar sporul de consum de trafic. În figura 3 sunt prezentate amplaseze indicatoarele de restricţie
150%, cifre raportate tot la viteza de datele care reliefează dependenţa a vitezei, ca şi nivel ul restrictiv al
50 km/h. Aşadar, un traseu de 10 km pierderilor provocate de incompleta acesteia, numai după o matură
n loc să fie parcurs în 12 minute cu folosire a posibilităţilor autove- chibzuinţă, împăcând necesitatea
,O km/h, va fi acoperit În numai 7,5 hiculelor şi blocarea pasageri lor ca siguranţei traficului cu cea cerută de
ninute, deci cu un câştig de 4,5 urmare a reducerii vitezei de trafic consumul minimal şi mai ales î nlă­
'ninute, dar cu o creştere a con· pentru un autoturism convenţional; tu rând restricţiile de viteză inutile.
,umul ui de 150% - de exemplu, de pentru alte mijloace de transport (Continuare În numărul viitor)

fEHNIUM martie 2002 61


- - - - - - - - - - A U T O - MOTO - - - - - - - - - - --
----------------------------------------------------------------------------------

Dispozltl~
pentru mAsu re
gradului de uzurA
pn rllor
Prof. ing. Mihai Stratulat
GRADATII
ECHIDISTANTE
De lm", j
REPERUL ZERO
SE PLAseAzĂ
DeAsUPRA
SU PRAFPTI!I A
Cu o maşina In stare tehnică puncte pe lăţime, se CU Zmm .
bună, kilometrii se parcurg cu o poate construi un grafic
iuţeală care ÎI face pe conducător să al gradului de uzare pe
uite că rulajul Îndelungat se resimte Întreaga suprafaţă a căii
mai alns În starea anvelopelor, chiar de rulare, trăgându-se
elacă p1eurile au fost aduse mereu la concluziile de rigoare.
presiullea nominală iar permutarea De exemplu , dacă
lor s-a făcut operativ şi corecl. Astfel uzura este uniformă, iar
ele automobilişti, mai puţin scrupu- adâncimea profilului se
loşi, riscă să intre În atenţia controlo- Încadrează În limitele
rilor de trafic din poliţia rutieră atunci legale, atunci totul este În
când ,ldâncimea profilului pneului regulă. Dacă uzura este
un amortizor defect sau o roată
este mai mică decât cea reglemen- uniformă, dar şanţurile au o profun-
neechilibrată , uzura uniformă pe
tată pnn codul rutier, sau , şi mai rău, zime mai mică decât prescrie legea, ambele flancuri - presiune de
În unele situaţii de aderenţă precară asta Înseamnă că pneul a fost umflare prea mică ; uzura doar a
sa prneiucă evenimente de drum exploatat corect, dar «vârsta» sa crestei este semn că s-a circulat cu o
nedorite. cere" scoaterea la pensie». presiune prea mare În pneuri etc.
Iat ă de ce În trusa de scule a Dacă există zone cu uzură mai
Măsurările este recomandabil să
fiecăre i maşini este utilă prezenţa avansată decât celelalte, se sta-
se facă fie o dată pe an (de exemplu ,
unui simplu dispozitiv, uşor de con- bileşte cauza şi se Înlătură defectul.
când se pregăteşte maşina pentru
fecţ ion at şi necostisitor, care să per- De pildă , uzura avansată a unuia exploatarea de iarnă) , fie când se
mită măsurarea comodă a adâncimi dintre flancuri indică unghi de cădere face permutarea (rotirea) roţilor.
elesenului căii de rulare a anvelopei. incorect ; uzuri locale pe centru arată
EI este prezentat În schiţa alătu­
rată şi co nstă dintr-o bucşă metalică
În al carei canal interior se introduce
o tijă CJ mânerul gradat În zecimi de
mllimelru. Sub aceasta se plasează
un arc ca re ţine tija ridicată , ansam- Dispozitiv pentru
Asur rea convergenţel
blul fiinel fixat cu ajutorul unei piuliţe
olandeze Înş urubată pe partea
supe ri oa ră filetată a bucşei. Forma,
elimensiunile şi modul de montaj ale
elispozltivului rezultă cu limpezime
din desenele alăturate.
Pentru măsurare , dispozitivul se Dintotdeauna automobiliştii au În diferenţa A-B, a cărei semnificaţie
plasează cu talpa pe profilul tratat cu multă superficialitate modul este relevată În figura 1; incorecta
anvelopei În dreptul unui şanţ şi se de aranjare a roţilor directoare pe reglare a acestui parametru
apasă mânerul tijei, observând şi sol sau, cum se _mai numeşte , provoacă uzura extrem de rapid ă a
acţio n â nd indicaţia privind profun- geometria direcţiei. Intre elementele crestei anvelopei, care, după numai
zimea. caracteristice ale acesteia se câteva sute de kilometri de ru laj,
Da că se măsoară astfel numără şi unghiul de fugă sau con- capătă aspectul din figura 2.
adâncimea desenului anvelopei pe vergenţa roţilor. Aceasta reprezintă Măsurarea convergenţei se face
Întreaga circumferinţă a ei din, să gradul de Înclinare a roţilor de la ateliere cu dispozitive opto-elec-
Zicem, 20 cm În 20 cm şi În cinci direcţie În plan vertical şi se exprimă tronice specializate, iar operaţia

62 TEHNIUM martie 2002


.-------------------------AUTO-MOTO-------------------------

face apel la buzunarul


1
~
familiei , de aceea
multă lume o evită.
Cei care Însă vor să :tI
0'7~
'a că economie Îşi pot ----1----, f

î~-j-·~
,;onstrui singuri un
dispozitiv relativ sim-
plu, ale cărui dimensi-
uni şi cote principale
sunt prezentate În
fi gura 3; elementele
: /_--~---- I
- S~
f--

necotate vor fi rea-


lizate apreciativ. v~
Dispozitivul este
,;onstruit dintr-o ţeavă !/ I "' "i I ,,,---<,,,
1\, care, -la na din I
I
I
I
p ,
'3 xt r emi tăţi . are
: ; udată o lamelă B; I o
o
.~ceasta po<!rtă un ştift I gonflare. Se trasează cu o lYl
~

limitator C. In ţeava A cretă pe flancurile interioare


pătrunde bara D pe
';are se trasează o
:; caIă
milimetri;
gradată În
plasarea
originii scalei pe bară
I\ I -:-·-j-·_:.I'
\
-_J_-
I' :
I
ale anvelopelor din faţă câte
două repere perfect diametral
opuse, apoi maşina se mişcă
uşor,
ocupă o
până
poziţie
când reperele
orizontală şi se
.-
~
ţ
....
~~

nu prezintă impor- '- / montează dispozitivul descris r-


ja nţă. Capătul din ------- Între cele două marcaje pe
care se sprijină cu vârfurile ştif­
1'-- f.-«
dreapta al barei D
'3ste prevăzut cu ace- turilor C. In această situaţie se
' eaşi piese pe care le poartă extremitatea citeşte indicaţia scalei, să zicem că este C>
C>
levii A.
Pentru uşurinţa măsurărilor se poate
"A". Apoi se deplasează uşor maşina , până
când dispozitivul de măsură ocupă o poziţie
-4-
-7
Inonta În interiorul ţevii un arc slab (nefigu-
rat pe schemă) care menţin Îndepărtate
diametral opusă sau se scoate dispozitivul
şi se montează În poziţia B, spre faţa ~
II II
'eava şi bara una de cealaltă. maşinii, citind iarăşi indicaţia de pe scală , L _ _!
Pentru efectuarea măsurătorilor, auto-
mobilul se aduce pe o suprafaţă plană şi
fie ea "B", În milimetri , valoarea ei trebuind
să se Înscrie Între limitele de admisibilitate
!
,) rizo ntaIă , volanul se fixează În poziţie neu-
' ră, iar roţilor li se corectează presiunea de
indicate de fabricant (de exemplu , pentru
Dacia 1300, A-B = - 3 ... 0; Oltcit 0 ... 3 mm) . 3'/ o'~

ITAT R R
AUTO
Y03FGL

Comutatorul mecanic (0-12 V) , care este


ruptorul (platina) din sistemul de aprindere al
Inotoarelor auto, are rolul de a aplica periodic
in impulsuri) tensiunea de + 12 V (sau +24 V
';au + 6 V) Înfăşu rării primare a bobinei de
nducţie care, În fond, este un transformator de
'ensiune. Frecvenţa de repetare (de "choppare"
.] tensiunii continue de + 12 V) a acestor impul-
:;uri (f r) dep!n~e de tur?l la motorulUi cu explozie
In) şi de numarul de cIlindri (N):

f,(Hz) = N_n_
120 1
rEHNIUM martie 2002 63
---------------------- AUTO-MOTO--------------------------

Exemplu. Pentru N = 4 şi n = 600 ture/min Tr


(turaţie minimă de
pentru N = 4 şi n =
ralanti) obţinem f r = 20 Hz, iar
6000 ture/min (turaţie maximă)
+12V
2
se obtine fr = 200 Hz.
Un imitator electronic al acestui ruptor td , ti
mecan ic, necesar În diverse experimentări (atunci
când se realizează, de exemplu, un dispozitiv de
aprindnre electronic), este În fond un generator de O
impulsuri dreptunghiulare cu amplitudinea de 12
V, cu frecve nţa variabilă Între 20 Hz şi 200 Hz,
capabi să dea un curent În sarcină În impuls atât
cât să co mande sigur dispozitivul de descărcare a
acumulatorului de energie (magnetic sau electric),
\0, 69(R2 +R)C2~'69(1~ +R)C l

care poate fi un tranzistor de putere sau un tiristor.


Adesea montajele de aprindere electronică
real.izate de amatori şi netestate complet (din
lipsa un ui imitator cât mai bun al ruptorului În
mişcare de rotaţie) nu au dat satisfacţie deplină
după montarea pe autoturisme. Cauza:
3
n ef un cţio narea corectă În toată gama de
freqyenţă f r'
In figura 1 se dă schema de principiu a imita- ~'erde

torului. Este vorba de un multivibrator clasic cu OtT


tranzistoare (T 1 , T 2 ) cu cUp"laj BC, urmat de un
amplificator de putere (T 3)' In figura 2 se prezin-
tă forma oscilogramei impulsuri lor generate, care
trebuie să se păstreze În toată gama de variaţie
a re zi ste nţei potenţiometrului R.
Imitatorul de faţă a fost conceput În special
pentru autoturismul cel mai răspândit În
România, care este Dacia 1300. Pentru acesta
avem:

ad + ai = 33° + 57" = 90° td = 0,69 (R2 + R) C2 şi


În care 57" reprezintă unghiul ti = 0,69 (R3 + R) C1
Dwell (de rotire a camei Între Alegând C 1 = 300 nF rez ultă
două deschideri ale ruptorului) . R3 + R = 13,45 + 100,88 kD
Unghiurilor ad (de deschidere) şi şi C 2 = 200 nF rezultă R2 +
ai (de Închidere) le corespund R = 15,49 ... 116,32 kQ.
timpii t d şi ti din figura 2.
Pentru R = O vom avea, evi -
Avem:
dent, t d = 1,83 ms şi ti = 3,16 ms
1 30 şi, deci, R3 = 13,5 kQ (pri n
Tr =--f- =--- = t d + ti
r n sortare), R 2 = 15,5 kQ (pri n
sortare). Potenţiometrul comun
30
Trmin = 6000 = 5 ms, va avea Rmax = 100 kQ (liniar).
Alte valori ale parametri lor
componentelor sunt:
adică fr max = 1O~O = 200 Hz R 1 = R4 = 1 ... 2 kQ; Rs = 430
Q; Re = 51 Q.
30 Rezistoarele sunt de tipul
T r max = 800 - 37,5 ms, RPM 0,5 W, cu excepţia lui Re,
care este bobinat, de 3 W.
adică f r min = 1000 = 26,727 Hz T 1 = T 2 = BC107; T 3 = BD 135
37,5 sau echivalente.
În figura 3 se prezintă modul
Cum ti / t d = 57/33 = 1,727 de realizare practic a imitatorului
rezultă electronic de ruptor, Într-o cutie
de plastic de medicamente cu
t d = 0,366 T r şi ti = 0 ,633 T r o = 65 mm şi Înălţime H = 30
mm. Capacul transparent per-
şi deci t d lJ!in = 1,83 ms mite şi realizarea unei scale pen-
t d max = 10,72 ms tru valorile lui fr.
ti min = 3,16 ms
În figura 4a şi b se dau
ti max = 23,73 ms
desenul (nepretenţios) al cablaju-
Din teoria multivibratorului lui imprimat şi modul de echip are
rezultă Însă că: a plăcii, ambele la scara 1 : 1.

64 TEHNIUM martie 2002


--- - -- - - - - - - - - - - M O D E L l S M - - - - - - - - - - - - -

(Urmare din pagina 57) În final, se şlefuieşte cutia cu - se protejează cu vopsea (auto)
hârtie abrazivă granulaţie 400 , apoi sau cu cerneală specială faţa supe -
REALIZAREA CUTIEI cu 600, după care se vopseşte cu o rioară şi traseele celei inferioare ;
EMIŢĂTORULUI vopsea auto de calitate. - după gravarea feţii inferioare,
Dacă dispuneţi de manşe (indus- se realizează o frezare a tuturor
Per tru realizarea cutiei se va uti- triale) ale căror cote diferă de cele găuri lor, la faţa superioară; în acest
liza tal ll ă de aluminiu cu grosimea indicate în figura SA, atunci în locul scop se va utiliza un burghiu sp iral
de 1 n lin . Din această tablă (foarte celor două orificii circulare şi a fere- cu diametrul de 0 3- 0 3,5 mm ,
p lan ă) se va decupa o placă cu strelor dreptunghiulare aferente se ascuţit astfel Încât să intre cât mai
c!'mem lunile 266 x 185 mm. Se vor practica decupări corespunză­ puţi-n În textolit. Se degajează astfel
ma rch, : ază cu un vârf ascuţit traiec- toare manşelor pe care le aveţi. partea superioară a fiecărei găuri pe
un diametru de cca 2 mm , astfel
încât să nu poată fi nici un scurtcir-
7a cuit Între firul de conexiune al vre-
unei componente (tranzistor, rez is-
tor, filtru etc.) şi planul de mas ă.
Anumite găuri nu vor fi frezate , fi ind
destinate realizării legăturii electrice
Între traseele de masă ale montaju-
lui şi faţa superioară, cu rol de
ecran , a plăcii .
Circuitul imprimat al cod ificatoru-
lui prezentat În figura 7 (A şi B) este
realizat din acelaşi material ca şi
placa de Înaltă frecvenţă.
Se va acorda o mare atenţ i e po-
ziţionării găuri lor şi mai ales a acelo-
tOrlile I ldoiturilor (pe faţa inte rioară) , ra În care se implantează pinii ci r-
ulmân I indicaţiile din figura SA. Se REALIZAREA CIRCUITELOR cuitelor integrate.
execut I decupajele indicate cu un IMPRIMATE
ferăst r IU foarte fin (pânză de traforaj
IMPLANTAREA PIESELOR
pentru tăiat metale), după care se Pentru realizarea circuitelor
CODIFICATORULUI
perforE ază diferitele găuri indicate În imprimate ale emiţătorului se va uti-
f'gură. Se Înlătură cu grijă bavurile liza sticlotextolit cu grosimea de 1,2-
Se va ţine cont de figurile 7A şi 7B.
decu pilJelor si găuri lor practicate. 1,5 mm, placat cu cupru pe ambele
Sudaţi În ordine: rez istoarele---7
O ( ' peraţiune relativ delicată, la feţe. Faţa superioară nu va fi coro-
diodele---7 tranzistoarele---7 conden-
ca re tnbuie acordată multă atenţie, dată, ea servind ca "plan de masă".
satoarele şi şocurile.
consta În efectuarea îndoiturilor O asemenea soluţie "cu plan de
masă" are două avantaje: blindaj
Pentru implantarea circuitelor
(pllajeI1r). Pentru aceasta, trebuie
contra paraziţilor exteriori şi stabili - integrate se va utiliza un letcon de
realiza un şablon după indicaţiile
joasă tensiune sau un pistol de lipit
cln ligi ra 5B. În cotele date s-a ţinut tate deosebită a etaje lor de înaltă
frecvenţă (ÎF). cu o putere de cca 30 W . La
cOliI de grosimea Îndoiturilor care
aşezarea acestor circuite integrate
trebUI€ executate, După pliaj, profilul Plăcile de circuit imprimat se
cuti ei t' ebuie să fie cel din figura 5C. realizează În felul următor:
se va da o mare atenţie la sens. Se
sudează în final cele două le gătur i
marcate cu 11 şi 12, în schema de
implantare.
În acest stadiu , efectuaţi o verifi-
rtib care a functionării. Pentru aceasta,
sudaţi (cositori ţi) provizoriu patru

~ rezistoare de 47 kn între ieşirile 1,


2 3 si 4. Puneti sub tensiune mon-
t~jul (prin intermediul unui întrerupă­
tor) şi verificaţi cu osciloscopul
prezenţa a 5 impulsuri şi a semnalu-
nI Ra5uclte lui de sincronizare (nivel jos) cu o
durată de 5-6 ms. Rotiţi pe R2 la
cursa minimă. Dacă montajul este
corect functionarea este imediata .
Un mil'i ampe'rmetru introdus în serie
va indica un consum de aproximativ
4,5 mA. O dată verificarea încheiată,
'7b dezlipiţi cele patru rezistoare şi firele
de alimentare.

TEHNIUM martie 2002


65
------------------------MODELISM--------------------------

Se sudează apoi conexiunile rate , din fir CuEm cu diametrul de


REALIZAREA CIRCUITULUI acestor filtre , iar la "planul de masă", cp 0,25 mm . Spirele se r igi d iz eaz ă
IMPRIMAT AL MĂSURĂTORULUI carcasele (blindajele) lor metalice . apoi cu lac incolor. După uscare , se
DE CÂMP Se realizează apoi bobinele L4' amplasează În locul ei bobina L1 şi
L5 şi L1 (figura 4). se sudează cele două extremită ţ i la
Acest montaj este un măsurător L4: 12 spire din sârmă CuEm cp 1 circuitul imprimat, În locurile Indicate
mi versal de câmp, care mm, pe o carcasă din plastic (cu pe figura 4.
u n cţi onează În FM şi AM. EI miez pentru Înaltă frecvenţă) cu Se sudează tranzistoarele T1 -
e a cţi onează În funcţie de tipul emi- diametrul cp 8 mm. T5. Cuarţul nefiind montat, se pune
il uC\ii şi de puterea primită . LS: 10 spire CuEm cp 1 mm, pe placa de IF sub tensi une
In fi gura 8 este prezentată acelaşi tip de carcasă ca şi la L4. La (12-15 V) , acumulatoarele fiin d
;chema teoretică , iar În figurile 9 şi ambele bobine , Înfăşurarea va fi bine Încărcate.
10, modul de implantare a pieselor spiră lângă spiră. Se verifică tensiunea pe emitorul
Când nu primeşte semnal de IF, L1: Pe o carcasă ciiindrică din tranzistorului T 1, care trebuie să fi e
lpa ratul indică "O" (ajustabil prin plastic, cu diametrul de cp 6 mm , se de 7,5 ± 0,2 V.
,emireglabilul ~ bobinează strâns 25 de spire alătu- (Continuare În numarul viitor)

AnI IKJ() ",m


li carcasa JI4 6 mm cu miez' 1/2
ItJlrt! O,Jmrn
CI n pf C~'.",K
e2 . 4' nF c~,.mk (12 V)
C3 41 nF c",,,mK
C4 0. 1 IJF crroml(
RI 27 Hl 1'4 W
R2 68 kO 114 W
R3 t50 O
R4 I~n
RS 1 kO
Pe 1 kO U.... l'.
P7 ' '0 kO
O : , N "'48
Tl·T2 · FET 2 N 3319
V : 'tUfIWtru 400 ",A

8 Vedere de jos

Po tenţiometrul P7 reglează sen-


' Ibllitatea; între P6 şi P7 există o
lşo ară interacţiune .
După terminarea montajului,
lcesta se introduce Într-o cutiuţă
n e t a li că. Microampermetrul de
10-60 ~A va fi şi el instalat definitiv
n cutia metalică a montajului.
'oten tiometrul P7 trebuie să aibă
....lOsib.illtatea..de a fi reglat din exte-
iorul carcasei (cutiei) montajului . Va
I prevăzută şi o ieşire , legată În
l unctul Y, pentru a se vizualiza pe
)scil oscop _ semnalul de joasă
recventă. In cazul modulatiei de
l mpl itu'dine , poate fi necesară
9
Ilminuarea valorii condensatorului
~ 2 (în funcţie de mărimea semn alu- 10
ui la intrare) .
Indicatorul de câmp poate fi ali-
nen tat din acumulatorii receptoru-
iJ i.

'ARTEA DE ÎNALTĂ FRECVENŢĂ

Circuitul imprimat al acestei plăci


)oa le fi realizat destul de uşor.
:; ău r i le pentru transformatoarele de
n altă frecvenţă (TR1 şi TR2) se per-
o reaz ă cu un spiral de cp 0,8 mm, iar
l enlru condensatoarele ajustabile o
' U () 1-1,2 mm .

TEHNIUM marti e 2002


66
"'"1
m
SERVICE· TEHNIUM
::r - - - - RS - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 088-890100' - ,
z
c .... ( 35
:I
:r 100n
..3
~

!:!.
II>
....
o 2. 3 vAy 5 ohm
o
.... STÎNGA DREAPTA

(1
I

(7
H n+
22}J

$"
: L3

-
'1
' O) ! +12V

ŞASIU

L _ _ _ __ ____ ________ ~

i
CASETOFONUL CORINA _ _ _ _Wfx1N4148
r
~ , JS 34
Casetofonul CORINA realizat În ţară (t) I 1 8 R42
(Tehnoton Iaşi) este portabil , stereo, alimen- \;:;.
=---~O-< 6. r. 390
tându-se de la o su rsă de 12 V. Se pretează L , "-.,; J,ur H ,',FO STCP SŢ~~~
a fi fol osit in autoturisme. Tehnologia lui de L ____ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ "
realizare este hibrid ă: tranzi stoare şi circ uite
integrate (2X TCA 15DT).
O>
01