Programul national de educatie pt colesterol

sau

NCEP = National Cholesterol Education Program

Ghidul vizeaza masuri terapeutice de schimbare a stilului de viata.

Rolul sau este de a preveni bolile cardiovasculare (dislipidemia sta la baza aterosclerozei).
3 tipuri de masuri:
1. Dieta
2. Controlul greutatii
3. Combaterea sedentarismului
Controlul greutatii corporale – atingerea si mentinerea greutatii ideale, in limitele de
normoponderalitate (IMC intre 20 – 25 kg/m2), cu obiective ajustate de la individ la individ.
Daca cineva este mult in afara intervalului de referinta, nu ii trebuie fixate obiective de
neindeplinit. Putem in schimb sa-i spunem ca e un castig daca nu s-ar mai ingrasa sau daca ar
slabi oricat de putin(obiective mici, consecutive, usor de atins).
La persoane obeze cu diabet de tip II, controlul glicemic se amelioreaza daca scad in greutate cu
7% din greutatea actuala.
Combaterea sedentarismului – implica miscare minimum 30 minute/zi, 5 zile pe saptamana.

Dieta – masurile dietetice pe care le luam pt un stil de viata sanatos constituie partea
tratamentului non-farmacologic.
MNT = Medical Nutrition Therapy = utilizarea unor alimente cu valoare terapeutica
Este important sa nu avem grasimi saturate si colesterol peste anumite proportii in ratia
calorica.
Pt o persoana sanatoasa, aportul maxim de colesterol permis pe zi este de 300 mg.
Pt cineva care are dislipidemie, nu mai mult de 200 mg/zi.
Evitarea grasimilor de natura animala, saturate (hidrogenate), ele fiind incriminate in aparitia
unor compusi care intra in compozitia placii de aterom (in procesul de ateroscleroza), pt un om
sanatos acestea nu ar trebui sa reprezinte mai mult de 10% din aportul caloric total, iar pt un
pacient cu dislipidemie nu mai mult de 7%.
Adaugarea in dieta a unor compusi care scad absorbtia si metabolizarea lipidelor in sensul
aterogenezei:
- Fibre alimentare = fibre de celuloza, care sunt foarte activ osmotic, atrag apa in intestin
si contribuie la formarea bolului fecal (de asemenea, ele stimuleaza peristaltismul,
contribuind la sanatatea mucoasei intestinale). Se gasesc in legume si fructe, iar fibrele
trebuie consumate preponderent din legume, deoarece fructele contin glucoza si
fructoza (aport caloric suplimentar) . Cantitate recomandata: 10-25 g/zi.
- Steroli/stanoli vegetali, care sunt fitoestrogeni = niste subst biologic active (hormoni),
care, din pricina faptului ca sunt din regnul vegetal, sunt in concentratii atat de scazute
incat au efecte benefice pe metabolismul intermediar lipidic si nu au efectele secundare
ale estrogenilor. Fitosterolii pot fi gasiti in extracte de catina, salvie. Cantitate
recomandata: 2 g/zi.

Distributia nutrientilor in ratia calorica

Necesar caloric zilnic – se calculeaza avand ca obiectiv atingerea si mentinerea greutatii ideale.
Dieta normocalorica – mentinerea greutatii
Dieta hipercalorica – pt crestere in greutate
Dieta hipocalorica – pt scadere in greutate
Principalii nutrienti au o proportie diferita in functie de valoarea lor energetica.
1. Carbohidrati: 50-60% (principalul combustibil)
2. Grasimi: 25-35% (combustibil energetic de rezerva). E bine sa mancam grasimi
polinesaturate (peste 10% din aportul caloric) si mononesaturate (peste 20%). Spre
deosebire de grasimile saturate (de origine animala, care genereaza produsi care intra in
compozitia placii aterosclerotice), grasimile polinesaturate previn transformarea lor in
compusi aterosclerotici. Grasimile „bune” sunt de origine vegetala si pot fi gasite in
seminte, nuci, migdale, uleiuri vegetale.
3. Proteine: 15% - NU SUNT SUBST ENERGETICE! Doar un organism malnutrit arde proteine
pt a obtine energie. Aportul de fibre recomandat: 20-30 g/zi.

Stabilirea necesarului caloric

Necesarul caloric depinde de obiectivul avut in vedere (mentinerea greutatii/crestere/scadere)
si de tipul de activitate al persoanei respective (sedentar/activ).
In repaus, aportul trebuie sa fie de 25 cal/kg/zi. Daca vrem sa scadem in greutate, aportul
trebuie sa fie sub 25 cal/kg/zi.
Activitate usoara – 35-40 cal/kg/zi
Activitate medie – 40-45 cal/kg/zi
Activitate intensa – 45-60 cal/kg/zi

Metabolism bazal = MB
sau
BMR = Basal Metabolic Rate

Necesarul pt metabolismul bazal (intretinerea functiilor vitale in conditii de repaus total) este
considerat:
- 1 cal/kg/ora (barbati)
- 0,9 cal/kg/ora (femei)
Pornind de la metabolismul bazal:
- Pt activitati sedentare: + 50%
- Pt activitati usoare: +60%
- Pt cei care desfasoara o munca fizica grea: de la +100% pana la +200%

Greutate: 75 kg
MB: 1 x 75 x 24 = 1800 cal/zi
Activitati sedentare: 0,5 x 1800 = 900 cal/zi
Total: 1800 + 900 = 2700 cal/zi

In afara activitatii fizice, trebuie tinut cont de anumite stari fiziologice:

- Sarcina: +350 cal/zi
- Alaptare: +300-450 cal/zi
In functie de varsta, aportul variaza astfel:
- Varstnici – se scade 10-15%
- Sugari – se adauga intre 100-180 cal/kg/zi
- Intre 1-2 ani – se adauga 90 cal/kg/zi
- Intre 2-6 ani – se adauga 70-80 cal/kg/zi
Se observa ca valoarea acestui aport suplimentar scade odata cu diminuarea perioadelor de
crestere si dezvoltare (scade odata cu inaintarea in varsta).
Necesarul caloric pt termoreglare – daca temperatura ambientala e mai scazuta, aportul
nutritional trebuie sa fie mai mare pt a satisface termoreglarea.

Necesarul pe principii alimentare

La adulti:

 Glucide: 5-8 g/kg/zi

 Proteine: 1 g/kg/zi
 Lipide: 0,5-1 g/kg/zi
La sugar:
1. Alimentati natural (lapte de la mama)
 Glucide: 10-15 g/kg/zi
 Proteine: 2-2,2 g/kg/zi
 Lipide: 5-5,5 g/kg/zi
2. Alimentati artificial (lapte artificial = lapte praf)
 Glucide: 15 g/kg/zi
 Proteine: 3 g/kg/zi
 Lipide: 5 g/kg/zi
Laptele de la mama este un aliment complet, din care lipseste doar Fe. Insa, in perioada de
sugar, exista o rezerva de Fe provenita de la hemoliza neonatala. Unul din primele alimente cu
care se face diversificarea alimentatiei la nou-nascut este galbenusul de ou (bogat in Fe).
Cel mai mare avantaj al laptelui matern este aportul de imunoglobuline, cu proprietati speciale.
Ele nu sunt degradate de catre enzimele proteolitice si ajung sub forma de proteine la suprafata
de absorbtie, putandu-se absorbi prin pinocitoza (sub forma de picaturi). Laptele matern este o
sursa unica de Ig pt sugar, importanta in contextul in care imunitatea sa este foarte diminuata
(maturitatea imunologica este atinsa la 15 ani).
Organismul nou-nascutului nu poate sintetiza nicio clasa de Ig, chiar daca are toti aa necesari la
dispozitie. Sistemul imunitar e incapabil sa asambleze aa in Ig mature. Sinteza de IgG si IgA, la
nastere, este 0. IgM se poate sintetiza (eventual) doar la 2-3% din capacitatea de sinteza a unui
adult.
Prin urmare, nou-nascutul primeste la nastere IgG de la mama (singurele Ig care pot traversa
bariera fetoplacentara), fiindu-i astfel asigurata o oarecare aparare imunitara, intarita de Ig din
laptele matern.
Laptele matern este esential pana la varsta de 6 luni a sugarului.
Contactul prematur cu laptele altei specii creste riscul aparitiei diabetului zaharat de tip I
(este factor de risc) si creeaza intolerante alimentare.
Recomandari in functie de gen:
- La femei, aport suplimentar de Fe in perioada fertila (pierderi lunare prin menstruatie).
Fe poate fi gasit in carne, ficat si galbenusul de ou. De asemenea, e recomandat aportul
suplimentar de vitamina D (in menopauza).

Necesarul hidric – se bea pe masura senzatiei de sete.

Alimentarea la pat: in decubit lateral stang.
Alimentatia enterala – recomandata, se face direct la nivel gastric, duodenal sau jejunal.
Alimentatia parenterala – administrare intravenoasa de nutrienti (solutii de glucoza 5-10%,
solutii perfuzabile, vitamine).