Sunteți pe pagina 1din 82

CALITATEA AERULUI

Sisteme de măsurare a calității aerului.


Legislatie. Echipamente.
Metode de măsură și control
GENERALITATI
• Atmosfera – un amestec de gaze care inconjoara suprafata terestra, incluzand si
stratul de ozon.

• Compozitia atmosferei:
- componenti permanenti: N2 (78.08%) si O2 (20.9%)
- componenti secundari: Ar (0.93%),
CO2 (0.033% sau 300ppmv), Ne (18ppmv), He (5ppmv),
https://www.google.com/search?q=pictures+atmosphere+&tbm
=isch&ved=2ahUKEwjpoo7klNjoAhWL8IUKHXCYArMQ2-
CH4 (2ppmv), etc; cCegQIABAA&oq=pictures+atmosphere+&gs_lcp=

- componenti variabili: H2O(v) (3%), O3 (0.05-10ppmv), SO2, NOx, CO, COV,


pulberi in suspensie (PM), ioni si radicali liberi, etc;
- masă molară medie: 28,9 kg/kmol
GENERALITATI
▪ Poluarea atmosferica – introducerea in atmosfera de catre om, direct sau indirect, de
substante sau energie avand actiune nociva, de natura sa puna in pericol sanatatea
omului, sa strice resursele biologice, ecosistemele, sa deterioreze bunurile materiale,
valorile de agrement si alte utilitati legitime ale mediului inconjurator (Directiva CEE 84/360
din 28.06.1984).
▪ Poluarea transfrontaliera – poluarea atmosferica ale carei surse sunt cuprinse total
sau partial intr-o zona supusa jurisdictiei nationale a unui stat si care exercita impact de
mediu intr-o zona supusa jurisdictiei altui stat, la o distanta astfel incat, nu este in general
posibil sa se distinga aportul surselor individuale sau in grupe de surse de emisie
(Conventia de la Geneva din 13.11.1979).
GENERALITATI
▪ Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu dificil de controlat; odata ajunşi în
atmosferă, sub influenta parametrilor meteorologici, poluantii se dispersează rapid in
mediul inconjurator si nu mai pot fi captaţi in vederea reducerii nivelului de poluare.
▪ Reprezinta totodata un mediu propice desfasurarii unor reactii chimice intre componentii
permanenti ai aerului si poluantii emisi din surse naturale/antropice in prezenta radiatiilor
solare cu obtinerea unor noi compusi cu diverse grade de nocivitate pentru populatie
şi/sau mediul inconjurator.
▪ Efectele poluarii aerului ca urmare a activitatilor umane, prin schimbarea compozitiei
acestuia stau la baza unor grave probleme de mediu, precum:
- poluarea urbană,
- ploile acide,
- schimbarile climatice.
GENERALITATI
▪ Poluarea urbana reprezinta efectul cumulat al emisiilor datorate traficului rutier intens, a
emisiilor din activitatile industriale, al managementului defectuos al serviciilor de salubritate din
marile orase, etc.
▪ Poluanti specifici zonelor urbane cu efect asupra sanatatii:
- pulberi in suspensie: PM10, PM 2.5 si pulberi totale
- metale grele (Cd, Ni, Pb, Cr, As) si PAH-uri adsorbite pe pulberi
- oxizi specifici proceselor de ardere: NOx, SOx, CO, CO2
- compusi organici volatili (COV): BTX, formaldehida
- ozon si precursori ai ozonului (solventi si hidrocarburi)

▪ Acidifierea aerului si ploile acide – o consecinta a poluarii


aerului cu oxizi specifici proceselor de ardere (NO2, SO2, CO2)
care, in prezenta umiditatii din aer, pot conduce la obtinerea acizilor
oxigenati corespunzatori (H2SO4, HNO3) si, implicit, la o scadere
a pH-ului precipitatiilor cu consecinte dramatice asupra mediului
in general, a cladirilor, monumentelor istorice dar si asupra faunei,
florei si sanatatii populatiei.
https://www.google.com/search?q=pictures+acid+rain&tbm=isch
&ved=2ahUKEwj6_rfrlNjoAhUOMRoKHWVfCMAQ2-
cCegQIABAA&oq=pictures+acid+rain&gs_lcp=
GENERALITATI

▪ Schimbari climatice - modificari pe perioade lungi de timp (peste 10 ani) ale proprietăților
statistice ale sistemului climatic, schimbari care ies din tiparul obișnuit și devin periculoase
pentru viața omului și a celorlalte viețuitoare de pe planetă.
▪ încălzire globală - principalul fenomen asociat schimbărilor climatice, este cauzat de
cresterea necontrolata a emisiilor de gaze cu efect de sera:
- dioxid de carbon – CO2;
- metan – CH4; CH4 NOx CFC CO2

- protoxid de azot – N2O; 6 % 10 %


- hidrofluorocarburi – HFC-uri; 19 % 65 %
- perfluorocarburi – PFC-uri;
- hexafluorură de sulf – SF6
procese
▪ Surse ale emisiilor de gaze cu efect de seră : transporturi industriale

• arderea combustibililor fosili pentru producerea 20 %

de electricitate, transport, industrie (emisii CO2); 40 %


• depozitarea deşeurilor ( emisii de CH4); 20 %

• utilizarea gazelor industriale fluorurate. surse agricultura


• cresterea bovinelor si schimbări in utilizarea terenurilor rezidentiale
20 %
despaduriri
arderi
(defrişari);
GENERALITATI
▪ Schimbari climatice – consecinte ale schimbarilor climatice:
• incalzirea globala (emisii de gaze cu efect de sera)
• acidifierea oceanelor (emisiilor mari de CO2)
• creșterea nivelului mărilor și oceanelor,
• deșertificarea,
• topirea ghețarilor si cresterea nivelului marilor/oceanelor
• intesificarea fenomenelor meteorologice extreme
GENERALITATI
▪ Schimbari climatice – reglementari privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera
▪ Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC), 1992, Rio de
Janeiro; obiectivul principal: stabilizarea concentraţiilor gazelor cu efect de seră în atmosferă la un
nivel care să împiedice perturbarea antropică periculoasă a sistemului climatic - nu si-a atins
scopul;
▪ Protocolul de la Kyoto, 1997, stabileşte angajamente ferme de reducere a emisiilor faţă de anul
de bază (1990) pentru ţările industrializate si propune doua etape in reducerea emisiei de gaze cu
efect de sera:
• prima perioada de angajament, 2008-2012, majoritatea Statelor Membre, şi-au asumat o
ţintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 8% faţă de anul de bază 1989 –
respectata de toti semnatarii;
• a doua perioadă de angajament, 2013-2020, a fost stabilită prin prevederile
„Amendamentului de la Doha” iar UE şi-a luat angajamentul de a reduce emisiile cu 20 %
faţă de 1990.
▪ Acordul de la Paris, decembrie 2015, acord care va ghida acțiunile la nivel global pentru
limitarea creșterii temperaturii medii globale sub 2°C; este primul instrument multilateral
obligatoriu din punct de vedere juridic și cu participare universală în domeniul schimbărilor
climatice, începând cu anul 2020 la care au aderat 195 state.
DEFINITII SI CLASIFICARI

Emisia de poluanţi
presupune eliminarea
in atmosfera a unor
poluanţi solizi, lichizi
sau gazoşi din sursele
de emisie.

Imisia defineşte transferul poluanţilor în


atmosferă către un receptor (omul şi factorii
sistemului său ecologic, bunuri materiale etc.)
şi se cuantifica prin valorile concentratiei
substantelor poluante in aerul inconjurator.
DEFINITII SI CLASIFICARI
● Poluant – orice substanta solida, lichida, gazoasa/vapori sau forma de energie
(radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii) care, introdusa in
mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune
bunurilor materiale;
a) Clasificarea poluantilor dupa modul de formare si raspandire in aer:
❖ poluanti primari: generati si emisi direct din surse
de poluare: pulberi, CO, SO2, NOx, HCl, COV-uri, etc;
❖ poluanti secundari: rezultaţi in urma reactiei
poluanţilor primari între ei sau cu alti compusi din
atmosfera în prezenţa unor factori favorizanţi
(parametri meteorologici, radiaţia solară etc.):
ozon, ioni si radicali liberi, COV-uri, etc;
https://www.google.com/search?q=pictures+classification+of+pollutants+in+air&tbm
=isch&ved=2ahUKEwiIromAl9joAhXT44UKHQwHB58Q2-
cCegQIABAA&oq=pictures+classification+of+pollutants+in+air&gs_lcp
DEFINITII SI CLASIFICARI
b) Clasificarea poluantilor dupa natura surselor de emisie:
❖poluanti naturali: proveniti din surse naturale (activitate vulcanica,
eroziune sol, incendii, fenomene meteorologice, etc):
pulberi, SO2, CO, CO2, NH3, CH4, H2S, COV, etc;

❖poluanti antropogeni: proveniti din activitati umane


(arderea combustibililor si a deseurilor, prelucrarea metalelor si a minereurilor, industria
chimica si de prelucrare a petrolului, etc): pulberi, SO2, CO, CO2, NH3, CH4, H2S, COV,
HCl, HF, dioxine si furani, etc.
DEFINITII SI CLASIFICARI

c) Clasificarea poluantilor dupa starea de agregare:

❖ poluanti gazosi /in stare de vapori:


SO2, CO, CO2, NH3, CH4, H2S, COV, etc;

❖ poluanti lichizi: picături fine dispersate în atmosferă


(produse petroliere, vopsele, acid sulfuric, acid azotic, etc);

❖ poluanti solizi: pulberi


DEFINITII SI CLASIFICARI

d) Clasificarea poluantilor dupa efectul asupra organismului uman:


❖ poluanti toxici: pulberi,SO2, CO, NH3, H2S, metale grele, COV, etc;
❖ poluanti cancerigeni: anorganici (azbest, crom hexavalent,
Ni, Co, compusi ai arsenului, compusi ai beriliului) si
organici (benzen, PAH-uri, clorura de vinil,
monomeri folosiţi la fabricarea maselor practice,
insecticide, pesticide, etc);
❖ poluanti alergeni: pulberi, fum, polen, aerosoli;
❖ poluanti radioactivi: radon, thoron, etc;
❖ poluanti mutageni: COV-uri, coloranti.
POLUANTI TOXICI SI EFECTELE LOR
• Dioxidul de sulf (SO2)
- surse antropice: centrale termoelectrice, procese industriale (siderurgie, rafinarii,
producerea acidului sulfuric, etc), producerea celulozei si a hartiei,
sisteme de incalzile ale locuintelor care nu atilizeaza gaz metan;
- surse naturale: eruptii vulcanice, incendii de vegetatie, descompunerea biomasei;
- efecte asupra mediului: contribuie la acidifierea precipitatiilor cu efect distrugtiv asupra
cladirilor, monumentelor istorice, solului si vegetatiei;
- efecte asupra sanatatii umane: produce
dificultati respiratorii severe, poate
potenta efectele periculoase ale ozonului
asupra sanatatii.

https://www.google.com/search?q=pictures+acid+rain&tbm=i
sch&ved=2ahUKEwj6_rfrlNjoAhUOMRoKHWVfCMAQ2-
cCegQIABAA&oq=pictures+acid+rain&gs_lcp
POLUANTI TOXICI SI EFECTELE LOR
• Oxizii de azot (NO/NO2)
- surse antropice: procese de combustie in industria energetica, industria chimica,
utilizarea combustibililor fosili in transportul rutier, naval, aerian;
- surse naturale: eruptii vulcanice, incendii de vegetatie
- efecte asupra mediului: contribuie la formarea ploilor acide
si la acumularea nitratilor la nivelul solului
conducand la alterarea echilibrului ecologic.
Prin procese fotochimice, in prezenta COV,
genereaza smogul;
- efecte asupra sanatatii umane: concentratii usor peste
valorile limita afecteaza tesutul pulmonar;
https://www.google.com/search?q=pictures+nitrogen+air+pollution
concentratiile ridicate - efect letal. &tbm=isch&ved=2ahUKEwj-k5PqmdjoAhVGIRoKHYIuB5YQ2-
cCegQIABAA&oq=pictures+nitrogen+air+pollution&gs_lcp
POLUANTI TOXICI SI EFECTELE LOR

• Smogul - un amestec complex de poluanţi atmosferici (gazoşi, lichizi şi solizi) cu potenţial


toxic foarte ridicat, ca un nor difuz de culoare galben-brună deasupra marilor aglomeraţii
urbane cu manifestare in timp de la câteva ore la câteva zile sau săptămâni;
- smogul chimic (industrial) – datorat poluarii chimice excesive a aerului asociată cu factori
geografici şi meteorologici
- smogul fotochimic – specific marilor aglomerari urbane - în prezenţa radiaţiilor solare (în special
radiaţii UV), poluanţii specifici traficului
rutier (NOx, CO2, CO, COV) sunt implicaţi în
procese fotochimice complexe, cu formare de O3
si alti poluanti secundari;
- prezinta o compoziţie mai complexă decât
smogul industrial fiind format atât din poluanţi
primari (SO2, CO, NOx, VOC, PM etc.) cat si din
poluanti secundari (ozon, aldehide, cetone,
peroxizi, peroxinitraţi, peroxiacetilnitraţi, clorperoxiacetilnitraţi etc.)
POLUANTI TOXICI SI EFECTELE LOR

• Smogul
- factori favorizanti: topografia zonei geografice (zone depresionare), factori meteorologici (viteze
reduse ale vantului, inversia termica, absenta precipitatiilor, temperaturi peste 18oC), factori
temporali (preponderent vara);
- efectele smogului sunt asociate cresterii concentratiei de O3 si al poluantilor suplimentari
obtinuti prin reactii secundare cu efect asupra:
❖ indivizilor umani (afecţiuni respiratorii grave, accese
puternice de tuse, iritaţia ochilor etc.);
❖ vegetaţiei (sunt distruse parţial frunzele, este afectată
creşterea plantelor în proporţie de 10 - 40 %);
❖ materialelor plastice, cauciuc, textile, coloranţi etc.

Exemple de poluari accidentale generatoare de smog:


• Glasgow (1909),
• Londra (1948, 1952, 1956) - Anglia,
• Valea Meusei (1930) - Belgia,
• Donora (1948), Cincinatti, St. Louis, New York, Los Angeles (1950-1960) - SUA
POLUANTI TOXICI SI EFECTELE LOR

• Monoxidul de carbon (CO)


- surse antropice: arderea incompletă a combustibililor fosili, siderurgie, rafinarea
petrolului, traficul rutier, aerian şi feroviar.
- surse naturale: eruptii vulcanice, incendii de vegetatie, descarcari electrice
- efecte asupra sanatatii umane: gaz toxic, în concentraţii mari (aprox. 100 mg/m3) fiind
letal prin reducerea capacitatii sangelui de a transporta oxigenul;
• Ozonul (O3)
- surse : ozonul troposferic, reactii secundare intre
compusii prezenti in aer sub actiunea radiatiei UV;
- efecte asupra sanatatii umane: iritarea traiectului
respirator şi al ochilor;
- efecte asupra mediului: daune produse vegetaţiei prin
atrofierea unor specii de arbori. https://www.123rf.com/photo_25252133_molecules-ozone-and-oxygen-schematic-
process-photochemical-ozone-formation-ozone-is-a-form-of-oxygen.html
POLUANTI TOXICI SI EFECTELE LOR
• Pulberi in suspensie ( PM10, PM 2,5, pulberi totale)
- surse antropice: activitati industriale diverse, centralele termoelectrice, sitemul de incalzire
al populatiei cu combustibili solizi, traficul rutier, constructii.
- surse naturale: eruptii vulcanice, incendii de vegetatie, eroziunea
solului si resuspensia
- efecte asupra sanatatii umane: prin patrunderea in aparatul
respirator pot provoca afectiuni de la
astm pana la cancerul pulmonar; efectele
pot fi agravate de prezenta altor compusi
toxici (PAH, metale grele) adsorbite
pe/in masa pulberilor.
https://www.google.com/search?q=pictures+air+pollution+with+heavy+metals&tbm=isch&ved=2ahUKEwjjp
LKQnNjoAhUBlBoKHYDaBtcQ2-cCegQIABAA&oq=pictures+air+pollution+with+heavy+metals&gs_lcp
POLUANTI TOXICI SI EFECTELE LOR
• Metale grele ( Pb, Cd, As, Ni, Hg)
- surse antropice: din combustia carbunilor, carburantilor si a deseurilor menajere, din
diverse procese industriale de prelucrare a metalelor, industria chimica;
- efecte asupra mediului si sanatatii umane: in atmosfera se regasesc adsorbite in masa
pulberilor in suspensie ( PM10 si PM 2,5) accentuand efectul nociv al acestora; se
acumuleaza in organism si pot afecta sistemul nervos, functiile renale, hepatice si
respiratorii;
.

https://link.springer.com/chapter/10.1007/398_2019_24
POLUANTI TOXICI SI EFECTELE LOR
• Benzen si Hidrocarburi Aromatice Policiclice (PAH)
- surse antropice: arderea combustibililor fosili (carbuni, lemn), gazele de esapament,
industria petrochimica, fabricarea/utilizarea mixturilor asfaltice;
- 90% din benzenul prezent in aer provine din traficul rutier; restul din
evaporarea combustibilului la stocarea si alimentarea automobilelor.
- efecte asupra sanatatii umane: majoritatea compusilor prezinta efect cancerigen si
mutagen;
SISTEME DE MONITORIZARE/EVALUARE A CALITATII AERULUI
• Cadrul legislativ
- Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru
Europa;
- Directiva 2004/107/CE privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul,
hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător, preluata prin:
- LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător,
care reglementeaza inclusiv evaluarea calităţii aerului înconjurător si sistemele de
monitorizare pe baza unor metode şi criterii comune europene pentru SO2,NO2,
NOx, particule în suspensie PM10 şi PM2,5, plumb, benzen, CO, arsen, cadmiu,
nichel, benzo(a)piren;
evaluare - orice metodă utilizată pentru a măsura, calcula, previziona sau estima niveluri;
nivel - concentraţia unui poluant în aerul înconjurător sau depunerea acestuia pe suprafeţe într-o perioadă de timp dată;
PM10; PM2,5 - particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum este definit de
metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM10, SR EN 12341, cu un randament de separare de 50% pentru un
diametru aerodinamic de 10 µm, respectiv 2,5 µm;
SISTEME DE MONITORIZARE/EVALUARE A CALITATII AERULUI

Evaluarea calităţii aerului înconjurător pentru fiecare zonă sau aglomerare presupune
clasificarea zonelor si aglomerarilor în regimuri de evaluare, funcţie de pragurile superior şi inferior
de evaluare, astfel:
• regim de evaluare A, în care nivelul este mai mare decât pragul superior de evaluare,
unde evaluarea calităţii aerului înconjurător se realizează prin măsurări în puncte fixe;
• regim de evaluare B, în care nivelul este mai mic decât pragul superior de evaluare,
dar mai mare decât pragul inferior de evaluare, unde evaluarea calităţii aerului înconjurător
se poate realiza prin utilizarea unei combinaţii de măsurări în puncte fixe şi tehnici de
modelare şi/sau măsurări indicative;
• regim de evaluare C, în care nivelul este mai mic decât pragul inferior de evaluare unde
tehnicile de modelare şi/sau măsurări indicative sunt suficiente pentru evaluare;

• prag superior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, se poate
utiliza o combinaţie de măsurări fixe şi tehnici de modelare şi/sau măsurări indicative;
• prag inferior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, este suficientă utilizarea
tehnicilor de modelare sau de estimare obiectivă;
• măsurări indicative - măsurări care respectă obiective de calitate a datelor mai puţin stricte decât cele solicitate pentru
măsurări în puncte fixe
SISTEME DE MONITORIZARE/EVALUARE A CALITATII AERULUI

• Evaluarea calităţii aerului înconjurător


Valorile pragurilor de evaluare pentru indicatorii reglementati prin Legea 104/2011

Prag superior de evaluare, Prag inferior de evaluare, µg/m3/


Poluant
µg/m3/perioada de mediere perioada de mediere
evaluat
orara zilnica anuala orara zilnica anuala
SO2 75 50
NO2, NOx 140 26 100 32
PM 10 35 28 25 20
Plumb 0.35 0.25
Benzen 3.5 2
CO 7000 (8ore) 5000 (8ore)
Arsen 0.0036 0.0024
Cadmiu 0.003 0.002
Nichel 0.014 0.010
Benzo(a)piren 0.0006 0.0004
SISTEME DE MONITORIZARE – MASURARI IN PUNCTE FIXE

• Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA)


➢ 148 statii fixe de monitorizare continuă a calităţii aerului;
- dotare: echipamente automate pentru măsurarea
concentraţiilor poluantilor in aer;
- Indicatori monitorizati: SO2, NO2, NOx, PM10 şi PM2,5,
plumb, benzen, CO, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren
si a parametrilor meteorologici: direcţie şi viteza vânt,
presiune, temperatura, radiaţie solară, umiditate relativă,
nivel precipitaţii;
➢ 8 statii mobile – autolaboratoare pentru masurare calitate aer
si parametri meteorologici
SISTEME DE MONITORIZARE – MASURARI IN PUNCTE FIXE

• Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA)


- Tipuri de statii fixe de monitorizare:
• 30 staţii de tip trafic evaluează influenţa traficului asupra calităţii aerului;
aria de reprezentativitate: 10 - 100 m;
• 58 staţii de tip industrial evaluează influenţa activităţilor industriale;
aria de reprezentativitate: 100 m - 1 km;
• 37 staţii de tip fond urban şi 13 statii de tip fond suburban evaluează
influenţa "aşezărilor umane"; aria de reprezentativitate: 1 - 5 km;
• 7 staţii de tip fond regional sunt staţii de referinţă pentru evaluarea
calităţii aerului; aria de reprezentativitate: 200 - 500 km;
• 3 staţii de tip EMEP (European Monitoring and Evaluation Programme) - monitorizează şi evaluează
poluarea aerului in cadrul Convenţiei Europene asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distante
lungi - sunt amplasate în zona montană la altitudine medie: Fundata, Semenic şi Poiana Stampei;
SISTEME DE MONITORIZARE – MASURARI IN PUNCTE FIXE
• Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA)
Exprimarea si interpretarea rezultatelor:
➢ concentratia poluantilor in aer raportat la Valoarea Limita stabilita prin Legea 104/2011
Valoari Limita (VL), µg/m3/perioada
Poluant
de mediere
evaluat
orara zilnica anuala
SO2 350 125
NO2, NOx 200 40
PM 10 50
Plumb 0.5
Benzen 5
CO 10000(8ore)
Arsen 0.006*
Cadmiu 0.005*
Nichel 0.02*
Benzo(a)piren 0.001*
*valoare tinta
SISTEME DE MONITORIZARE – MASURARI IN PUNCTE FIXE
Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA)
Exprimarea si interpretarea rezultatelor:
➢ indici specifici de calitate a aerului – sistem de codificare a nivelului de poluare in statiile fixe de
monitorizare bazat pe concentratiile inregistrate, carora li se asociaza calificative si culori:
Indici specifici de calitate a aerului
1 2 3 4 5 6
foarte
excelent foarte bun bun mediu rau
Poluant rau
verde
verde vernil galben portocaliu rosu
inchis
Interval de concentratii medii orare, µg/m3
SO2 0-50 50-75 75-125 125-350 350-500 >500
NO2 0-50 50-100 100-140 140-200 200-400 >400
O3 0-40 40-0 80-120 120-180 180-240 >240
CO, mg/m3 0-3 3-5 5-7 7-10 10-15 >15
PM10 0-10 10-20 20-30 30-50 50-100 >100

➢ indice general/statie – cel mai mare dintre indicii specifici poluantilor monitorizati in statie
SISTEME DE MONITORIZARE – MASURARI IN PUNCTE FIXE

• Gestionarea calitatii aerului inconjurator – incadrarea fiecarei zone sau aglomerari


in regimuri de gestionare prin raportare la Valorile Limita stabilite prin Legea 104/2011:
- Regim de gestionare I - se referă la ariile din zonele şi aglomerările în care nivelurile
pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM10 şi PM2,5,
plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mari sau egale cu valorile limită;
- Regim de gestionare II - se referă la ariile din zonele şi aglomerările în care nivelurile
pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM10 şi PM2,5,
plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mici decât valorile limită.

➢ Planuri de calitate a aerului – documentatii de mediu obligatorii pentru zonele sau


aglomerarile in care sunt depasite Valorile Limita, deci in care se aplica regimul de
gestionare I, cu scopul de a reduce nivelul de poluare sub valorile limita.
SISTEME DE MONITORIZARE – MASURARI IN PUNCTE FIXE
• Programul GAW (Global Atmosphere Watch) coordonat de Organizatia Mondiala
de Meteorologie (OMM) la care participă aproape toate institutele de meteorologie din lume, in
staţii GAW regionale şi globale (staţii de poluare de fond) unde sunt monitorizariti urmatorii
indicatori:
- gaze cu efect de seră
- ozon (troposferic, profil vertical);
- radiaţie solară, incluzând radiaţia ultravioletă;
- chimia precipitaţiilor;
- proprietăţile chimice şi fizice ale aerosolilor,
incluzând adâncimea optică a coloanei de aerosoli;
- gazele reactive (monoxid de carbon, dioxid de
sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili);
- poluanţi organici persistenţi şi metale grele; Statia GAW Fundata
- radionuclizi (Kripton-85, Radon-222, Beriliu-7, Plumb-210); parametri meteorologici.
SISTEME DE MONITORIZARE – TEHNICI DE MODELARE
• Modelarea matematica a dispersiei poluantilor in aer - tehnica de evaluare/
estimare a concentratiei de poluant in aer – aplicabila Regimurilor de evaluare B si C
- Modele de dispersie - programe care utilizează algoritmi matematici pentru a simula
imprastierea poluanţilor în aer, şi uneori, mecanismul reactiilor în atmosferă.
- Tipuri de modele de dispersie a poluantilor in aer:
- Modelul Gaussian - cel mai vechi şi probabil cel mai utilizat model; consideră dispersia
poluanţilor dupa o distribuţie Gaussiană, respectiv o probabilitate normală de dispersie a
poluantilor in aer;
- Modelul Lagrangian: calculează dispersia poluantilor in aer prin calcularea statisticilor
traiectoriilor unui număr mare de pachete de poluare care se deplaseaza odata cu pana de
poluant.
- Modelul Eulerian: similar modelului Lagrangian cu diferenta că modelul Eulerian
urmareste pana de poluant indepartandu-se de zona analizata.
SISTEME DE MONITORIZARE – TEHNICI DE MODELARE
• Modelarea matematica a dispersiei poluantilor in aer - modelul Gaussian
➢ Ecuatia modelului si evolutia in timp si spatiu a penei de poluant

C Concentratia de poluant, g/m3 Q Debitul sursei, g/s


x Coordonata orizontala longitudinala, y Coordonata transversala, cu
cu originea in sursa si cu sensul originea in sursa si cu sensul pozitiv
pozitiv pe directia prevalenta a spre stanga sursei, m sau km
vantului, la cota sursei, m sau km
z coordonata verticala, cu originea in u viteza prevalenta a vantului, la cota
locul de ampolasare al sursei, la sursei, m/s
nivelul solului si cu sensul pozitiv in
sus, m sau km
σy abatere medie standard σz abatere medie standard verticala, a
transversala, a distributiei emisie, m distributiei emisie, m
Z Inaltimea la care se calculeaza H’ Inaltimea efectiva a sursei deasupra
distributia poluantului emis de sursa, solului, m Evolutia penei de poluant in timp si spatiu
m
SISTEME DE MONITORIZARE – TEHNICI DE MODELARE
• Modelarea matematica a dispersiei poluantilor in aer
➢ Date de intrare necesare modelarii matematice:
• Parametri meteorologici: viteza şi direcţia vântului, presiunea, umiditatea, temperatura (de
regula se utilizeaza date meteo validate de Institutul National de Meteorologie);
• Parametrii surselor de emisie: locaţia, înălţimea sursei de emisie (suprafata in cazul
surselor de suprafata), diametrul sursei, viteza,
temperatura şi debitul masic la evacuare;
• Rugozitatea terenului la sursă şi la receptor
(relieful in zona analizata);
• Localizarea, înălţimea şi lăţimea oricăror obstacole
(clădiri sau alte structuri) aflate în calea penei de
poluant.
➢ Rezultatul modelarii: harti de dispersie a poluantilor in aer
SISTEME DE MONITORIZARE – TEHNICI DE MODELARE
• Modelarea matematica a dispersiei poluantilor in aer – curbe de izoconcentratii

Harta de dispersie
Roza vanturilor
apoluantilor in aer
SISTEME DE MONITORIZARE – MASURARI INDICATIVE (discontinue)

• Reglementari privind calitatea aerului inconjurator (imisii)


➢ Legea 104 din 28.06.2011 privind calitatea aerului inconjurator - stabileste metodele
analitice de referinta si Valori Limita pentru indicatorii care intra sub incidenta legii: SO2,
NO2, CO, O3, PM10 şi PM2,5, benzen, plumb, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren
in aerul inconjurator;

➢ STAS 12574-87 Aer din zonele protejate. Conditii de calitate – standard national care
stabileste metode analitice si valori ale Concentratiei Maxime Admise (CMA) pentru alti
poluanti decat cei reglementati de Legea 104 din 2011: amoniac, hidrogen sulfurat,
formaldehida, mercaptani, acid clorhidric si acid florhidric, methanol, pulberi totale
in suspensie, clor, etc;
DETERMINAREA POLUANTILOR DIN AER
• Reglementari privind calitatea aerului inconjurator (imisii)
➢ Exprimarea concentratiei de poluanti in aerul inconjurator, respectiv a Valorii
Limita (VL) /Concentratie Maxima Admisa (CMA):

- pentru poluantii gazosi: in care,

- mg/Nm3 – concentratia de poluant in aerul inconjurator in conditii de referinta


(temperatura: 293.15 K si presiune: 101.3kPa)

- pentru restul poluantilor: in care,

- mg/m3 – concentratia de poluant in aerul inconjurator in conditiile de masurare


DETERMINAREA POLUANTILOR DIN AER

AUTOMATA NO2, SO2, CO, O3

PRELEVARE prin retinere in:


MASURARE - Solutii absorbante: NH3, H2S, formaldehida, metanol,
mercaptani, clor, etc
- Adsorbant solid: BTEX, aldehide, hexan, etc
- Filtre: pulberi si compusi retinuti pe pulberi (metale, PAH-uri)

NONAUTOMATA
ANALIZA prin:
- Spectrofotometrie UV-VIS: NH3, H2S, formaldehida, metanol,
mercaptani, clor
- Spectrometrie AAS: metale din pulberi
- Cromatografie : BTEX, aldehide, hexan
- Gravimetrie: pulberi in suspensie si sedimentabile
DETERMINAREA POLUANTILOR DIN AER – MASURARI AUTOMATE
• Analize automate - efectuate cu ajutorul analizoarelor automate, oferind rezultate
in timp real pentru: NO2, SO2, CO, O3; de regula sunt montate pe
autolaboratoare
➢ Standarde de metoda:
• SR EN 14212 "Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată
pentru măsurarea concentraţiei de dioxid de sulf prin fluorescentă în
ultraviolet".
• SR EN 14211 "Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată
pentru măsurarea concentraţiei de dioxid de azot şi monoxid de azot
prin chemiluminiscenţă".
• SR EN 14626 "Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată
pentru măsurarea concentraţiei de monoxid de carbon prin
spectroscopie în infraroşu nedispersiv".
• SR EN 14625 "Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată
pentru măsurarea concentraţiei de ozon prin fotometrie în
ultraviolet".
DETERMINAREA POLUANTILOR DIN AER – MASURARI AUTOMATE

• Analize automate - efectuate cu ajutorul analizoarelor automate, oferind rezultate in timp real
pentru: NO2, SO2, CO, O3;
➢ Echipamente:
Poluant Tehnica aplicată Analizoare automate
Tip analizor Domeniu de LOD
masurare, ppm
NO2 Chemiluminiscenţă Horiba APNA-370* 0-0,1/0,2/0,5/1,0 0,5ppb
SO2 Fluorescenţă Horiba APSA-370* 0-0,05/0,1/0,2/0,5 0,5ppb
CO Spectrometrie IR HoribaAPMA-370* 0-10/20/50/100 0,02ppm
nedispersiv
O3 Fotometrie în UV Horiba APOA-370* 0-0,1/0,2/0,5/1,0 0,5ppb
* http://www.horiba.com/process-environmental/products/ambient

➢ dotate cu sisteme de programare şi stocare a datelor care permit


transferul şi prelucrarea acestora în diverse programe de calcul.
➢ programabile pentru a exprima rezultatele masurarilor in conditii de
referinta ( µg/m3 la 200C si 101,3kPa);
DETERMINAREA POLUANTILOR DIN AER – MASURARI NONAUTOMATE

➢ Prelevare – solutii absorbante + Analiza – spectrometrie UV-VIS


➢ Standarde de metoda:
• SR ISO 6767: 2000 - Calitatea aerului. Determinarea dioxidului de sulf. Metoda
spectrofotometrică cu pararosanilină
• STAS 10329-75 - Puritatea aerului. Determinarea dioxidului de azot
• STAS 10812-76 - Puritatea aerului. Determinarea amoniacului
• Determinarea formaldehidei - Metode de Analiză Toxicologică – Ministerul Ind.
Chimice, 1981, pag. 33
• Determinarea hidrogenului sulfurat - JIS K 0108 (JIS Handbook Environmental
Technology 1995) , pag.892
• Determinarea mercaptanilor - Chimie Sanitară a Mediului (S. Stănescu, M. Cucu,
1994) metoda II, pag. 250
• STAS 11194-79 - Puritatea aerului. Determinarea acidului sulfuric
DETERMINAREA POLUANTILOR DIN AER – MASURARI NONAUTOMATE

• Determinarea CH2O, NH3, SO2, H2S si mercaptani prin prelevare in solutii


absorbante si analiza prin spectrometrie UV-VIS
➢ Parametri de prelevare:

Debit de prelevare, L/min Volum sol.


Analit Solutia absorbanta,
momentana zilnica absorbanta, ml
CH2O 1-2L/min 1L/min apa distilata 10
mercaptani - 1-3L/min sol AgNO3 1% în H2SO4 10% 10
NH3 2-3L/min 1L/min H2SO4 0,01N 20
SO2 1L/min - sol HgCl2 si EDTA in apa 40
sol ZnSO4 x7H2O si
H2S 1,5 L/min - 20
(NH4)2SO4 in apa
DETERMINAREA POLUANTILOR DIN AER – MASURARI NONAUTOMATE

• Determinarea CH2O, NH3, SO2, H2S si mercaptani prin prelevare in solutii


absorbante si analiza prin spectrometrie UV-VIS
Parametri de analiza:
Lungimea
Analit Principiul metodei
de unda, nm
Formaldehida reactioneaza in mediu acid cu fenilhidrazina, rezultand
CH2O fenilhidrazona care, prin oxidare cu K3Fe(CN)6 formeaza un complex 520
colorat roşu-vişiniu
Mercaptanii reactioneaza cu AgNO3 rezultând mercaptide de argint,
mercaptani 420
insolubile în amoniac
Amoniacul reacţionează cu reactivul Nessler formând un complex de
NH3 450
culoare galben - brună
Dioxidului de sulf este retinut in solutie de tetracloromercuriat de sodiu
cu formarea unui complex diclorsulfitomercuric iar ionii nitrit formati
SO2 550
in solutie reactioneaza in prezenta acidului sulfamic cu formaldehida
si clorhidrat de pararosanilina rezultand un complex violet.
H2S şi ionii de S2- reacţionează în mediu acid şi în prezenţa ionilor de
H2S 670
Fe3+ cu paradimetilfenilendiamina, formând un complex verde
DETERMINAREA POLUANTILOR DIN AER – MASURARI NONAUTOMATE

• Determinarea benzenului prin adsorbtie pe carbune activ si analiza prin


cromatografie de gaze
Metoda: Principiul metodei:
SR EN 14662-2/2005 - Calitatea aerului Prelevare prin adsorbţie pe tubusoare continand
inconjurator. Metoda standardizata pentru carbune activ si desorbtie in sulfura de carbon
masurarea concentratiei de benzen. Partea 2 : urmata de separare si cuantificare prin
Prelevare prin pompare urmata de desorbtie in cromatografie de gaze cu detector FID conform
solvent si cromatografie in faza gazoasa; SR EN 14662-2/2005
DETERMINAREA POLUANTILOR DIN AER – MASURARI NONAUTOMATE

• Determinarea pulberilor in suspensie in aer (PM10, PM2.5, pulberi totale)

Metoda: Principiul metodei:


➢ SR EN 12341:2014 - Calitatea aerului. Metoda Extracţia şi reţinerea pe filtru a fracţiei PM10 sau PM2,5
standardizata de masurare gravimetrica pentru din aer cu un echipament care sa permita separarea
determinarea fractiei masice de PM 10 sau PM fractiilor dimensionale. Diferenţa în greutate a filtrului,
2.5 a particulelor in suspensie înainte şi după expunere, raportată la volumul de aer
➢ STAS 10813-76 - Puritatea aerului. aspirat reprezintă concentraţia de pulberi in aer, µg/m3;
Determinarea pulberilor în suspensie

Filtre expuse
DETERMINAREA POLUANTILOR DIN AER – MASURARI NONAUTOMATE

• Calcul/ exprimare rezultate – exemplificare pentru concentratia de SO2 in aer


➢ Calculul concentratiei de SO2 in aer
c
CSO2 = [ mg/m3 ] unde,
V
CSO2 - concentraţia de SO2 in aer, mg/m3;
c - conţinutul de SO2 citit pe curba, µg;
V - volumul de aer prelevat normalizat (Vstd), litri.

➢ Normalizarea volumului de aer prelevat fata de temperatura si presiune:


293,15 pa
Vstd = V x unde,
273,15 + t 101,3
Vstd - volumul de aer prelevat, normalizat, litri.
V - volumul de aer prelevat, litri.
pa - presiunea atmosferică, kPa;
t - temperatura aerului, 0C;
EMISII DE POLUANTI IN AER
Sisteme de măsurare.
Legislatie. Echipamente.
Metode de măsură și control
EMISII DE POLUANTI IN AER - GENERALITATI

• Poluarea atmosferica, ca si proces, comporta trei etape:


- Emisia de poluanti in aer – eliminarea in atmosfera a unor poluanti solizi, lichizi
sau gazosi prin intermediul surselor de emisie;
- Transmisia şi transportul poluanţilor – dispersia poluanţilor din zona de emisie în
restul atmosferei, sub influenta parametrilor meteorologici si ai reliefului;
- Imisia poluanţilor - pătrunderea poluanţilor
dispersaţi în atmosferă în zona receptorilor
sensibili, unde concentratia acestora in aer
trebuie sa respecte valorile limita stabilite
de reglementarile de mediu in vigoare.
EMISII DE POLUANTI IN AER - GENERALITATI

a) Clasificarea surselor de emisie dupa modul de evacuare a efluentului gazos in


atmosfera*:
- Emisii din surse fixe – evacuari in aerul inconjurator generate de utilaje, instalatii, inclusiv
de sistemele de ventilatie, din activitatile de constructii sau alte lucrari fixe care produc sau prin
intermediul carora se evacueaza substante poluante;
- Emisii din surse mobile – evacuari in aerul inconjurator generate de mijloacele de transport
rutiere, feroviare, navale si aeriene, echipamente mobile nerutiere echipate cu motoare cu
ardere interna;
- Emisii din surse difuze - evacuari in aerul inconjurator din surse de emisie nedirijate, cum
sunt sursele de emisie fugitive, sursele naturale si alte surse care nu au fost definite specific;
emisie fugitiva – emisie nedirijata, eliberata in aer prin ferestre, usi si alte orificii, sisteme de
ventilare, care nu intra in mod normal in categoria surselor dirijate.

*Legea 104/2011 Legea calitatii aerului inconjurator


EMISII DE POLUANTI IN AER - GENERALITATI

b) Clasificarea surselor de emisie dupa forma si dimensiunea surselor de


emisie:
- Surse punctiforme /fixe /stationare /dirijate – cosuri de dispersie, localizate,
imobile;
- Surse liniare – emisie identificata de-a lungul unui traseu de cale ferata, şosele şi
autostrăzi cu o circulaţie foarte intensă, magistrale electrice;
- Surse de suprafata - emisie localizată într-un
perimetru determinat în care sursele nu sunt strict
localizate: depozite de deseuri, halde de steril,
aglomeraţii urbane luate ca intreg;
- Surse regionale – zona geografica industrializata,
puternic poluata asimilata unei singure surse:
extracţia şi prelucrarea unor minereuri, a cărbunilor, a petrolului, zona agricola, etc;
EMISII DE POLUANTI IN AER - GENERALITATI

c) Clasificarea surselor de emisie dupa predictibilitatea emisiei:


- Sursa continua – caracterizeaza instalatiile cu functionare in flux continuu:
cosuri de dispersie ale instalatiilor mari de ardere, ale combinatelor chimice,
metalurgice, etc ;
- Sursa discontinua – caracterizeaza procesele de productie in regim
discontinuu: unitati industriale de mica capacitate;
- Sursa accidentala - datorate unor evenimente inpredictibile: avarii, accidente,
incendii, eruptii vulcanice, etc;
EMISII DE POLUANTI IN AER - LEGISLATIE

- Ordinul nr. 462/1.07.1993 emis de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului


pentru aprobarea “Conditiile tehnice privind protectia atmosferei” si “ Norma
metodologica privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse
stationare”;
- Legea nr. 278 din 24.10.2013 privind emisiile industriale;
- Legea nr. 188 din 18.07.2018 privind limitarea emisiilor
in aer ale anumitor poluanti proveniti de la instalatiile medii
de ardere;
- Legea nr. 264 din 20.12.2017 privind stabilirea cerintelor
tehnice pentru limitarea emisiilor de compusi organici
volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si din distributia
acesteia de la terminale la statiile de distributie a benzinei, precum si in timpul alimentarii
autovehiculelor la statiile de benzina;
EMISII DE POLUANTI IN AER – LEGISLATIE (exemplificare)

3. Focare alimentate cu combustibil solid (carbune, lemn)*


3.1. Valori Limita la Emisie (VLE)

*Ordinul nr. 462/1.07.1993 emis de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru aprobarea “Conditiile tehnice privind
protectia atmosferei” si “ Norma metodologica privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare”;
EMISII DE POLUANTI IN AER – LEGISLATIE

Exprimarea concentratiei de poluanti emisi in aer din surse fixe, respectiv a


Valorii Limita la Emisie (VLE in reglementarile de mediu):

- emisii din procese tehnologice: in care:

- mg/m3 – concentratia de poluant in efluentul gazos rezidual emis in atmosfera in


conditiile de masurare
- mg/Nm3 – concentratia de poluant in efluentul gazos rezidual emis in atmosfera in conditii
de referinta (temperatura: 273.15 K si presiune: 101.3kPa)

- emisii din procese de ardere: in care:

- n% O2 – referinta fata de O2, functie de natura combustibiliului utilizat: combustibil gazos


si lichid: n=3%; combustibil solid: n=6%; deseuri arse in incinerator: n=10%
DETERMINAREA POLUANTILOR DIN EMISIILE SURSELOR FIXE

AUTOMATA NO2, SO2, CO, O3, COV

PRELEVARE IZOCINETICA prin retinere in:


MASURARE - Solutii absorbante: NH3, H2S, formaldehida, methanol,
mercaptani, clor, etc
- Adsorbant solid: BTEX, aldehide, hexan, dioxine si furani, etc
- Filtre: pulberi si compusi retinuti pe pulberi (metale, PAH-uri)

NONAUTOMATA ANALIZA prin:


- Spectrofotometrie UV-VIS: NH3, H2S, formaldehida, metanol,
HCl, HF
- Spectrometrie AAS: metale din pulberi si solutii absorbante
- Cromatografie : BTEX, aldehide, hexan, dioxine si furani
- Gravimetrie: pulberi
- Electrochimie: HF
PRELEVAREA IZOCINETICA

Prelevarea cu aceeasi viteza cu a efluentului gazos care circula prin cos/conducta;


Definitie

Prelevarea poluantilor emisi din surse fixe: pulberi si compusi retinuti pe pulberi
Aplicativitate
(metale grele, PAH-uri, dioxine si furani) HCl, HF, NH3 – tendinta fiind de utilizare
pentru toti poluantii emisi din sursele fixe.

- masurarea parametrilor efluentului gazos reZidual (EGR): temperatura,


Masurari umiditate, presiune diferenţială (cu tubul static Pitot) sau viteza gazului;
- calculul parametrilor de izocinetism: diametrul duzei si debitul de prelevare
preliminare (utilizand soft-uri dedicate);
- stabilirea strategiei de prelevare: determinarea numarului si modului de
amplasare in plan a punctelor de prelevare functie de diametrul (aria) conductei;
PRELEVAREA IZOCINETICA

• Calculul parametrilor de izocinetism


PRELEVAREA IZOCINETICA

Strategia de prelevare – pentru sectiuni circulare


➢ stabilirea numarului de linii si puncte de prelevare in planul de prelevare al
conductei (SR EN 15259:2009)
PRELEVAREA IZOCINETICA

Strategia de prelevare – pentru sectiuni circulare (SR EN 15259:2009)


➢ calculul distantei punctului de prelevare fata de peretele conductei (xi)

Planul de prelevare al
conductei
PRELEVAREA IZOCINETICA

Sistem de prelevare izocinetica cu retinere pe filtru


(SR EN 13284-1:2018)

1. Duză de intrare
2. Portfiltru
3. Tub Pitot
4. Senzor de temperatură
5. Indicator de temperatură
6. Măsurare presiune statică
7. Dispozitiv măs. presiune dinamica
8. Tub suport (dispozitiv „în coş”)
9. Sistem de răcire şi uscare
10. Unitate de aspiraţie
11. Manometru de presiune
PRELEVAREA IZOCINETICA

• Sistem de prelevare izocinetica cu retinere pe filtru si solutie absorbanta ( metale,


HF, HCl, NH3) SR EN 14385:2004
1 duză
2 sondă
3 filtru (înainte sau după sondă)
4 uscător
5 valvă pentru fluxul unic
6 valvă by-pass
7 pompa
8 contor de gaz
9 absorber
10 debitmetru
11 măsurarea temperaturii şi presiunii
PRELEVAREA IZOCINETICA

• Sistem de prelevare izocinetica cu retinere pe filtru, adsorbant solid si condensator


(dioxine si furani, hidrocarburi policiclice aromatice) SR EN 1948-1:2006

1. duza 4. condensator 7. recipient cu rășină XAD


2. sondă încalzită 5. recipient condens 8. pompă cu volum controlat
3. carcasă încintă încălzită pentru filtru 6. control temperatura 9. coș evacuare efluent gazos
EMISII DIN SURSE FIXE

• Determinarea concentratiei de pulberi


Metoda:
SR EN 14662-2/2005 - Calitatea aerului
inconjurator. Metoda standardizata pentru
masurarea concentratiei de benzen. Partea 2 :
Prelevare prin pompare urmata de desorbtie in
solvent si cromatografie in faza gazoasa;

Principiul metodei:
Prelevare prin adsorbţie pe tubusoare continand Balanta analitica
carbune activ si desorbtie in sulfura de carbon
urmata de separare si cuantificare prin
cromatografie de gaze cu detector FID conform SR
EN 14662-2/2005

Etuva
EMISII DIN SURSE FIXE

• Calculul concentratiei de pulberi in conditii de referinta (temperatura, presiune,


umiditate, continut de O2)
EMISII DIN SURSE FIXE

• Determinarea concentratiei de metale


Metoda:
SR EN 14662-2/2005 - Calitatea aerului
inconjurator. Metoda standardizata pentru
masurarea concentratiei de benzen. Partea 2 :
Prelevare prin pompare urmata de desorbtie in
solvent si cromatografie in faza gazoasa;

Principiul metodei:
Prelevare prin adsorbţie pe tubusoare continand
carbune activ si desorbtie in sulfura de carbon
urmata de separare si cuantificare prin
cromatografie de gaze cu detector FID conform SR
EN 14662-2/2005

spectrometru AAS cu cuptor de grafit


EMISII DIN SURSE FIXE

• Determinarea concentratiei de dioxine si furani

Metoda:
SR EN 1948-1,2,3 :2006 - Emisii de la surse fixe.
Determinarea concentratiei masice de PCDD/PCDF
si PCB tip dioxina

Principiul metodei:
Efluentul gazos rezidual este prelevat izocinetic din
conducta/cos cu respectarea tuturor cerintelor impuse de
standardele SR EN 13284-1:2008 si SR EN 1948-1:2006.
PCDD/PCDF-urile prezente in efluentul gazos vor fi retinute
pe filtru, adsorbant solid (XAD-2) si in condensator; sunt
extrase in toluene si analizate prin HRGC-HRMS Cromatograf de gaze HRGC-HRMS

Sistem de prelevare
EMISII DIN SURSE FIXE

• Determinarea concentratiei de COV individual (BTX, hexan, percloretilena, etc)


Metoda:
SR CEN/TS 13649/2015 - Emisii de la surse fixe. Principiul metodei:
Determinarea concentraţiei masice a compuşilor Pelevarea prin adsorbţie pe tubusoare cu carbune activ a
organici gazoşi individuali. Metoda de prelevare a compusilor organici volatili prezente in efluentii gazosi
probelor prin adsorbţie, urmată de extracţie cu reziduali, desorbtia acestora in sulfura de carbon urmata de
solvent sau desorbţie termică separare si cuantificare prin cromatografie de gaze cu
detector FID/ECD/MS conform SR CEN/TS 13649/2015.

Preluare carbune activ si extractie Cromatograf de gaze


EMISII DIN SURSE FIXE

• Prelevarea pentru determinarea COV individual (BTX, hexan, percloretilena, etc) cu


- retinere pe adsorbant solid
- dilutie dinamica
➢ Sistem de prelevare cu retinere pe carbune activ si dilutie dinamica inainte de prelevare (1)
EMISII DIN SURSE FIXE

• Prelevarea pentru determinarea COV individual (BTX, hexan, percloretilena, etc)


➢ Calculul debitului de dilutie functie de temperatura si umiditate
EMISII DIN SURSE FIXE

• Determinarea concentratiei de NH3 si HCl

Metoda:
➢ SR EN 1911:2011 - Emisii de la sursele fixe.
Determinarea concentratiei masice de cloruri
gazoase, exprimata in HCl. Metoda de referinta
standard.
➢ ISO/DIS 21877:2018 Emisii de la surse fixe.
Determinarea concentratiei masice de
amoniac. Metoda manuala.

Principiul metodei:
➢ HCl: Prelevare izocinetica în apă lipsita de cloruri. Ionul
clorura reacţionează cu sulfocianura mercurică
eliberand ionul sulfocian, care cu ionii de fier trivalent
formează sulfocianura ferică colorată în roşu portocaliu
fotometrabila la 460nm.
➢ NH3: Prelevare izocinetica în H2SO4 0,05M; Ionii de
amoniu reactioneaza la pH de aprox. 12.6 cu ionii de
salicilat si hipoclorit in prezenta nitroprusiatului de sodiu Spectrofotometru UV-VIS
producand o culoratie albastra fotometrabila la 655 nm
EMISII DIN SURSE FIXE

• Determinarea concentratiei de HF – metoda electrochimica

Metoda:
SR ISO 15713:2008- Emisii ale surselor fixe.
Prelevarea si determinarea continutului de fluoruri in
stare gazoasa

Principiul metodei:
Prelevare izocinettica in NaOH 0.1M; electrodul ion
fluor selectiv interactioneaza cu ionii fluorură
producandu-se o diferență de potențial între
electrodul de măsură și electrodul de referință
direct proportionala cu concentratia fluorurilor din
proba.

Multiparametru Mettler Toledo


EMISII DIN SURSE FIXE – masurari automate
• Determinarea concentratiei de NO2, SO2, CO, H2S, O2
Metoda:
Principiul metodei:
SR EN 14662-2/2005 - Calitatea aerului
Prelevare prin adsorbţie pe tubusoare continand carbune
inconjurator. Metoda standardizata pentru
activ si desorbtie in sulfura de carbon urmata de separare si
masurarea concentratiei de benzen. Partea 2 :
cuantificare prin cromatografie de gaze cu detector FID
Prelevare prin pompare urmata de desorbtie in
conform SR EN 14662-2/2005
solvent si cromatografie in faza gazoasa;

➢ Echipament de masurare
EMISII DIN SURSE FIXE – masurari automate
• Determinarea concentratiei de NO2, SO2, CO, H2S, O2
➢ Calculul concentratiei de gaze de ardere:
EMISII DIN SURSE FIXE – masurari automate
• Determinarea concentratiei de compusi organici volatili sub forma de TOC

Metoda:
SR EN 12619: 2013 - Emisii de la surse fixe.
Determinarea concentraţiei masice de carbon
organic gazos. Metoda cu detector continuu de
ionizare în flacără

Principiul metodei:
Determinarea curentului de ionizare ce rezultă din combustia
compuşilor organici într-o flacără de hidrogen. Curentul
depinde de numărul de atomi de carbon ce ard în flacăra
gazului combustibil, de tipul legăturilor (catenă liniară sau
ramificată) şi de constituenţii legăturilor.
Concentraţiile de TOC pot fi exprimate în ppm (v/v) sau
mgC/Nmc.
EMISII DIN SURSE FIXE – masurari automate

• Determinarea nivelului de zgomot

Metoda:
SR ISO 1996-2/:2018 - Acustica. Descrierea,
masurarea si evaluarea zgomotului din mediul
ambiant. Partea 2: Determinarea nivelului de
zgomot din mediul ambiant

Principiul metodei:
estimarea nivelului de presiune acustica continuu echivalent in
conditii meteorologice bine definite in timp ce se monitorizeaza
foarte atent conditiile de functionare ale sursei;
Rezultatul masurari exprimat in dB.

hm=isch&ved=2ahUKEwjW38PE2o_pAhXNNOwKHeA
Sonometru VBnIQ2-cCegQIABAA&oq
ttps://www.google.com/search?q=MASURARI+DE+ZG
OMOT%2C+IMAGINI&tb
MASURAREA
CONCENTRATIEI
DE MIROS
Legislatie. Echipamente.
Metode de măsură și control
MASURAREA CONCENTRATIEI DE MIROS - Generalitati

➢ Mirosul - senzatia care apare atunci când substantele volatile interactioneaza cu


sistemul olfactiv, provocând transmiterea de impulsuri catre creier. La stabilirea
semnalului transmis creierului concura atat particularitatile cantitative ale
mirosului cat si cele calitative.

➢Pragul de miros – concentratia minima pe care creierul o poate identifica pentru


un miros specific.
▪ NH3: 0,028 mg/m3 (CMA30 min: 0,3 mg/m3) – de 10 ori mai mic CMA*
▪ H2S: 0,00071 mg/m3 (CMA30 min: 0,035 mg/m3) – de 50 ori mai mic CMA*

Concentratia maxima admisa (CMA) – concentratia de poluant in aer care asigura populatia neprotejata impotriva efectelor nocive specifice
(STAS 12574-87 pentru zonele protejate)
MASURAREA CONCENTRATIEI DE MIROS - Generalitati

➢ Surse de miros:
▪ emisii dirijate : cosuri de dispersie, sisteme de ventilatie etc.
▪ emisii difuze : depozite de deseuri, adaposturi pentru
animale, statii de epurare, mlastini etc.
➢ Activitati generatoare de miros:
▪ emisii din industrie: fabricarea si procesarea aromelor,
vopselurilor, hartiei, cauciucului, produselor farmaceutice;
rafinarea, produselor petroliere etc.
▪ emisii din alte activitati: ferme de crestere intensiva
a animalelor, abatoare, depozite de deseuri, industria textila,
statii de epurare si biogaz, obtinerea ingrasamintelor prin compostare
precum si imprastierea acestora pe terenurile agricole.
➢ Compusi chimici cu miros specific, neplacut:
▪ compusi organici : amine, aldehide si cetone, alcooli, acizi
organici, mercaptani si alti compusi cu S;
▪ compusi anorganici (H2S, NH3, Cl2, SO2 etc.)
MASURAREA CONCENTRATIEI DE MIROS

• Determinarea concentratiei de miros din emisiile surselor fixe


➢ Metoda de determinare a concentratiei de miros prin olfactometrie dinamica - SR EN
13725:2008 - utilizeaza membrii din panel ca si senzori.

▪ membrii din panel (evaluatori) - persoane care trec


printr-un program strict de selectie/instruire si au o
sensibilitate si fidelitate compatibile cu cerintele
standardului; testarea si calibrarea se realizeaza cu
gaze de referinta ( n-butanol la diferite concentratii).

▪ Unitate europeana de miros: ouE/m3 - cantitatea de


substante mirositoare prezente in unitatea de volum
(1m3) de gaz odorant in conditii standard (200C si
101,3kPa) la pragul de perceptie al grupului de
evaluatori;
MASURAREA CONCENTRATIEI DE MIROS

• Determinarea concentratiei de miros din aerul inconjurator prin modelarea


matematica a emisiilor de miros in aer:
➢ identificarea surselor si masurarea
concentratiei de miros emis prin
olfactometrie dinamica (SR EN 13725:2008);
➢ Modelarea matematica a mirosului in aer
si realizarea curbelor de izoconcentrtie;
➢ Interpretarea rezultatelor obtinute prin
raportare la limitele impuse de legislatia
nationala si internationala
MASURAREA CONCENTRATIEI DE MIROS

• Reglementari privind Valori Limita pentru miros:

➢ Spania

➢ Italia

➢Romania : - nu exista Valori Limita pentru concentratia de miros in aer


- Ordinul 119/2014 pentru aprobarea normelor de igiena si sanatate publica privind
mediul de viata al populatiei – stabileste distantele pentru zonele de protectie sanitara in jurul surselor
de emisie miros;
MASURAREA CONCENTRATIEI DE MIROS

• Echipamente de prelevare si masurare miros:

a)

c)

b)
PENTRU UN AER MAI CURAT IN LUME