Limite de funcţii.

Funcţii continue
Cursul 8

Matematică - anul I

Facultatea de Informatică, UAIC

e-mail: adrian.zalinescu@info.uaic.ro
web: https://profs.info.uaic.ro/~adrian.zalinescu

3 Decembrie 2020

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

Cuprins

1 Spaţii metrice
Şiruri ı̂n spaţii metrice

2 Limite de funcţii

3 Funcţii continue

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Spaţii metrice

Distanţe

z
P

y
x

Dacă P (xP , yP , zP ) şi Q (xQ , yQ , zQ ) sunt două puncte ı̂n spaţiu, distanţa ı̂ntre P
şi Q (sau lungimea segmentului PQ) este
q
d(P, Q ) = (xP − xQ )2 + (yP − yQ )2 + (zP − zQ )2 .

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Spaţii metrice

Spaţii metrice

Distanţa ı̂ntre New York şi Iaşi

Definiţie
Fie X 6= ∅. O funcţie d : X × X → ’+ se numeşte distanţă sau metrică pe X
dacă:
(D1 ) d(x, y ) = 0 ⇔ x = y , ∀x, y ∈ X ;
(D2 ) d(x, y ) = d(y , x ), ∀x, y ∈ X (simetrie);
(D3 ) d(x, z ) ≤ d(x, y ) + d(y , z ), ∀x, y , z ∈ X (inegalitatea triunghiulară).
În acest caz, cuplul (X , d) se numeşte spaţiu metric.

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Spaţii metrice

Propoziţie
Fie (X , d) un spaţiu metric. Atunci:
i) d(x0 , xn ) ≤ d(x0 , x1 ) + d(x1 , x2 ) + · · · + d(xn−1 , xn ), ∀n ∈ Ž∗ ,
∀x0 , x1 , . . . , xn ∈ X ;
ii) |d(x, z ) − d(y , z )| ≤ d(x, y ), ∀x, y , z ∈ X ;
iii) |d(x, y ) − d(x 0 , y 0 )| ≤ d(x, y 0 ) + d(x 0 , y ), ∀x, y , x 0 , y 0 ∈ X (inegalitatea
cuadrilaterală).

În spaţii liniare, unele distanţe provin din norme.

Definiţie
Fie (V , k·k) un spaţiu normat. Atunci aplicaţia d : V × V → ’+ , definită de

d(x, y ) := kx − y k , x, y ∈ ’

este o metrică, numită metrica indusă de norma k·k.

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Spaţii metrice

Exemple
1. Pe ’, aplicaţia d : ’ × ’ → ’+ definită de

d(x, y ) := |x − y | , x, y ∈ ’

este o distanţă, numită distanţa canonică pe ’.

2. Pe ’n , metrica indusă de norma euclidiană se numeşte metrica euclidiană pe
’n şi se notează d2 . Avem
q
d2 (x, y) := kx − yk2 = (x1 − y1 )2 + · · · + (xn − yn )2 ,

pentru x = (x1 , . . . , xn ), y = (y1 , . . . , yn ) ∈ ’n .

3. Fie, pentru p ∈ [1, +∞), aplicaţia k·kp : ’n → ’+ definită de
!1/p
n
kxkp : = ∑ | xi | p
, x = (x1 , . . . , xn ) ∈ ’n .
i =1

Atunci k·kp este o normă.

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020
 Spaţii metrice

Într-adevăr, proprietatea triunghiulară este echivalentă cu

!1/p !1/p !1/p
n n n
∑ | xi + yi | p
≤ ∑ | xi | p
+ ∑ | yi | p

i =1 i =1 i =1

ce coincide cu inegalitatea lui Minkowski.

Putem de asemenea introduce norma k·kp pe ’n chiar ı̂n cazul p = +∞, prin

kxk∞ := max |xi | , x = (x1 , . . . , xn ) ∈ ’n .

1≤i ≤n

Metrica indusă pe ’n de norma k·kp se numeşte distanţa Minkowski şi se notează

dp .

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Spaţii metrice

Astfel avem

 (|x1 − y1 |p + · · · + |xn − yn |p )1/p , p ∈ [1, +∞);



dp (x, y) := kx − ykp =
max {|x1 − y1 | , . . . , |xn − yn |} , p = +∞,


pentru x = (x1 , . . . , xn ), y = (y1 , . . . , yn ) ∈ ’n .

Metrica d1 se mai numeşte câteodată distanţa taxi-cab sau metrica
Manhattan.

Metrica d∞ se mai numeşte distanţa Cebâşev.

Dacă n = 1: dp (x, y ) = |x − y |, ∀x, y ∈ ’, ∀p ∈ [1, +∞].

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Spaţii metrice

4. Aplicaţia d̃ : ’n × ’n → ’+ , definită de
n
1 | xk − yk |
d̃(x, y) := ∑ k
·
1 + | xk − yk |
,
k =1 2

pentru x = (x1 , . . . , xn ), y = (y1 , . . . , yn ) ∈ ’n este o distanţă pe ’n , dar nu este

indusă de o normă, deoarece funcţia x 7→ d̃(x, 0) nu are proprietatea de
omogenitate.
5. Fie X 6= ∅. Funcţia d : X × X → ’+ , definită de

0, x = y ;
d(x, y ) :=
1, x 6= y ,

pentru x, y ∈ X , este o metrică pe X , numită metrica discretă pe X .

6. Pe ’ considerăm metrica d definită de

d(x, y ) := |arctg x − arctg y | , x, y ∈ ’

(am extins funcţia arctg la ’ prin arctg(−∞) := −π/2, arctg(+∞) := π/2).

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Spaţii metrice

Norma uniformă

Definiţie
Fie E 6= ∅ şi B (E ) spaţiul funcţiilor mărginite f : E → ’ (adică, Im f este o
mulţime mărginită). Definim k·ksup : B (E ) → ’+ prin

kf ksup := sup |f (x )| .
x ∈E

Atunci k·ksup este o normă pe B (E ), numită norma uniformă sau norma

supremum. Metrica indusă de k·ksup se numeşte distanţa uniformă, notată dsup .

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Spaţii metrice

Definiţie
• Fie X 6= ∅. Spunem că metricile d şi d0 pe X sunt echivalente dacă există
constantele c1 , c2 > 0 astfel ı̂ncât

c1 d0 (x, y ) ≤ d(x, y ) ≤ c2 d0 (x, y ), ∀x, y ∈ X .

• Fie (V , +, ·) un spaţiu liniar. Spunem că două norme k·k şi k·k0 sunt
echivalente dacă există constantele c1 , c2 > 0 astfel ı̂ncât

c1 k x k 0 ≤ k x k ≤ c2 k x k 0 , ∀ x ∈ V .

Bineı̂nţeles, dacă două norme pe V sunt echivalente, atunci la fel sunt şi metricile
induse.
Teoremă
Pe ’n , toate normele k·kp cu p ∈ [1, +∞] sunt echivalente.

De fapt, pentru toţi x ∈ ’n şi p ∈ [1, +∞) avem

kxk∞ ≤ kxkp ≤ n1/p kxk∞ .

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Spaţii metrice Şiruri ı̂n spaţii metrice

Şiruri ı̂n spaţii metrice

Fie X 6= ∅. Un şir (xn )n∈Ž ı̂n X este o funcţie x : Ž → X .

Definiţie
Fie (X , d) un spaţiu metric şi (xn )n∈Ž un şir ı̂n X .
• Spunem că (xn )n∈Ž este mărginit dacă mulţimea {xn }n∈Ž este mărginită.
• Spunem că (xn )n∈Ž este convergent dacă există x ∈ X astfel ı̂ncât

∀ε > 0, ∃nε ∈ Ž, ∀n ≥ nε : d(xn , x ) < ε.

d
(adică d(xn , x ) −→ 0). În acest caz, vom nota lim xn = x, xn → x,
n→∞ n→∞
X
xn → x sau chiar xn → x; elementul x este numit limita lui (xn )n∈Ž .
• Spunem că (xn )n∈Ž este Cauchy sau fundamental dacă

∀ε > 0, ∃nε ∈ Ž, ∀m, n ≥ nε : d(xm , xn ) < ε sau, echivalent,

∀ε > 0, ∃nε ∈ Ž, ∀n ≥ nε , ∀p ∈ Ž∗ : d(xn+p , xn ) < ε.

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Spaţii metrice Şiruri ı̂n spaţii metrice

Ca şi ı̂n cazul şirurilor de numere reale, se poate arăta că limita unui şir ı̂ntr-un
spaţiu metric space este unică.
Propoziţie
Fie (X , d) un spaţiu metric şi (xn )n∈Ž un şir convergent ı̂n X . Atunci (xn )n∈Ž
este Cauchy.

Reciproca acestui rezultat nu este adevărată ı̂n general, adică nu orice şir
Cauchy ı̂ntr-un spaţiu metric arbitrar este convergent.
De exemplu, X = (0, 1) cu distanţa uzuală (d(x, y ) := |x − y |): şirul
(1/n)n∈Ž∗ este Cauchy, dar nu este convergent.

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Spaţii metrice Şiruri ı̂n spaţii metrice

Şiruri ı̂n spaţii euclidiene

Teoremă
Să considerăm ’m , m ≥ 1 ı̂nzestrat cu metrica euclidiană d2 şi fie (xn )n∈Ž un şir
ı̂n ’m cu
xn = (xn1 , xn2 , . . . , xnm ), ∀n ∈ Ž.

i) Şirul (xn )n∈Ž este mărginit dacă şi numai dacă toate şirurile (xni )n∈Ž ,
1 ≤ i ≤ m, sunt mărginite.

ii) Şirul (xn )n∈Ž este convergent dacă şi numai dacă toate şirurile (xni )n∈Ž ,
1 ≤ i ≤ m, sunt convergente. În acest caz, dacă x := lim xn şi
n→∞
x i := lim xni , 1 ≤ i ≤ m, atunci xn = (x 1 , x 2 , . . . , x m ).
n→∞

iii) Şirul (xn )n∈Ž este Cauchy dacă şi numai dacă toate şirurile (xni )n∈Ž ,
1 ≤ i ≤ m, sunt Cauchy.

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Limite de funcţii

Limite de funcţii

Fie (X , d), (Y , d0 ) spaţii metrice, ∅ 6= A ⊆ X , f : A → Y şi x0 ∈ A0 .

Definiţie
Spunem că un element ` ∈ Y este limita lui f ı̂n x0 dacă

∀ε > 0, ∃δ > 0, ∀x ∈ A : 0 < d(x, x0 ) < δ ⇒ d0 (f (x ), `) < ε.

x →x
În acest caz, scriem lim f (x ) = ` or f (x ) −→0 `.
x →x0

Ca şi ı̂n cazul limitelor de şiruri, putem arăta că limita unei funcţii ı̂ntr-un
punct, dacă există, este unică.
Spunem că funcţia f are limită ı̂n punctul x0 dacă există ` ∈ Y astfel ı̂ncât
lim f (x ) = `.
x →x0

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Limite de funcţii

În cazul particular ı̂n care (X , k·k) şi (Y , k·k0 ) sunt spaţii normate, avem:

Propoziţie
Fie ∅ 6= A ⊆ X şi f : A → Y . Un element ` ∈ Y este limita lui f ı̂ntr-un punct
x0 ∈ A0 dacă şi numai dacă

∀ε > 0, ∃δ > 0, ∀x ∈ A : 0 < kx − x0 k < δ ⇒ kf (x ) − `k0 < ε.

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Limite de funcţii

Caracterizare cu şiruri
Fie (X , d), (Y , d0 ) spaţii metrice, ∅ 6= A ⊆ X şi f : A → Y .

Teoremă
Un element ` ∈ Y este limita lui f ı̂ntr-un punct x0 ∈ A0 dacă şi numai dacă
pentru orice şir (xn )n∈Ž∗ ⊆ A r {x0 } astfel ı̂ncât lim xn = x0 , avem
n→∞
lim f (xn ) = `.
n→∞

Observaţii.
1. Dacă dorim să arătăm că lim f (x ) 6= `, este de ajuns să găsim un şir
x →x0
(xn )n∈Ž∗ ⊆ A r {x0 } ce converge la x0 astfel ı̂ncât f (xn ) nu converge la `.
2. Dacă, mai mult, dorim să arătăm că lim f (x ) nu există, este de ajuns să
x →x0
găsim două şiruri (xn )n∈Ž∗ şi (xn0 )n∈Ž∗ ı̂n A r {x0 } astfel ı̂ncât

lim xn = lim xn0 = x0 , lim f (xn ) = ` şi lim f (xn0 ) = `0 , cu ` 6= `0 .

n→∞ n→∞ n→∞ n→∞

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Limite de funcţii

Exemplu
Fie funcţia f : ’2 r {(0, 0)} → ’ definită de
xy
f (x, y ) := 2 , (x, y ) ∈ ’2 r {(0, 0)}.
x + y2

Atunci (0, 0) ∈ A0 , unde A := ’2 r {(0, 0)}. Dacă luăm un şir

(xn , yn )n∈Ž∗ ⊆ ’2 r {(0, 0)}, xn := n1 , yn := n1 , n ∈ Ž∗ , avem
n→∞
(xn , yn ) −→ (0, 0) şi
1 n→∞ 1
f (xn , yn ) = −→ .
2 2
Pe de altă parte, dacă luăm şirul (xn0 , yn0 )n∈Ž∗ ⊆ ’2 r {(0, 0)} definit de xn0 := n1 ,
n→∞
yn0 := n12 , n ∈ Ž∗ , avem (xn0 , yn0 ) −→ (0, 0) şi

1
3 n n→∞
f (xn0 , yn0 ) = 1 n 1 = 2 −→ 0.
+ n + 1
n2 n4

Concluzia este că f nu are limită ı̂n punctul (0, 0).

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020
 Limite de funcţii

Criteriul majorării

Ca şi ı̂n cazul limitelor de şiruri, următorul criteriu se aplică pentru limitele de
funcţii. Fie (X , d), (Y , d0 ) spaţii metrice, ∅ 6= A ⊆ X , f : A → Y şi x0 ∈ A0 .

Propoziţie
Fie g : A → ’+ şi ` ∈ Y . Dacă
1 d0 (f (x ), `) ≤ g (x ), ∀x ∈ A;
2 lim g (x ) = 0,
x →x0
atunci lim f (x ) = `.
x →x0

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Limite de funcţii

(X , d): spaţiu metric, (Y , k·k): spaţiu normat, ∅ 6= A ⊆ X , x0 ∈ A0 , f : X → Y .

Teoremă
i) Dacă lim f (x ) = `, atunci lim kf (x )k = k`k.
x →x0 x →x0
ii) Dacă lim kf (x )k = 0, atunci lim f (x ) = 0Y .
x →x0 x →x0

Teoremă
Fie ı̂n plus g : X → Y şi ϕ : X → ’.
i) Dacă lim f (x ) = `1 ∈ Y şi lim g (x ) = `2 ∈ Y , atunci
x →x 0 x →x 0

lim (αf + βg )(x ) = α`1 + β`2 , ∀α, β ∈ ’.

x →x0

ii) Dacă lim f (x ) = ` ∈ Y şi lim ϕ(x ) = α ∈ ’, atunci

x →x0 x →x0

lim ϕ(x )f (x ) = α`.

x →x0

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Limite de funcţii

În cazul spaţiilor euclidiene, limitele funcţiilor se pot determina pe componente:

Fie ∅ 6= A ⊆ ’n , f : A → ’m şi x0 ∈ A0 , iar fk , 1 ≤ k ≤ m cele m componente
ale funcţiei f .
Teoremă
Limita lim f (x) = ` ∈ ’m există dacă şi numai dacă pentru orice k = 1, m
x→x0
există limita lim fk (x) = `k ∈ ’.
x→x0
În acest caz, ` = (`1 , . . . , `m ).

Următorul rezultat arată cum să calculăm limitele funcţiilor compuse:

Teoremă
Fie (X , d), (Y , d0 ), (Z , d00 ) spaţii metrice, ∅ 6= A ⊆ X , ∅ 6= B ⊆ Y , f : A → B,
g : B → Z şi x0 ∈ A0 , y0 ∈ B 0 . Dacă
1 lim f (x ) = y0 ;
x →x0
2 lim g (y ) = ` ∈ Z ;
y →y0
3 ∃δ > 0, ∀x ∈ A r {x0 } : d(x, x0 ) < δ =⇒ f (x ) 6= y0 ,
atunci lim g (f (x )) = `.
x →x0
A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020
 Limite de funcţii

Limite iterate
O greşeală des ı̂ntâlnită atunci când calculăm limite de funcţii de mai multe
variabile este să iterăm limita.
Fie f : ’2 r {(0, 0)} → ’ definită de
x 2y 2
f (x, y ) := 2 2 .
x y + (x − y )2
Fixând un y ∈ ’∗ , avem
lim f (x, y ) = 0.
x →0
Lăsând acum y să tindă la 0, obţinem limita iterată
lim lim f (x, y ) = 0.
y →0 x →0

Prin simetrie, deducem cealaltă limită iterată

lim lim f (x, y ) = 0.
x →0 y →0
n→∞
Totuşi, f nu are o limită ı̂n (0, 0), deoarece f ( n1 , n1 ) = 1 −→ 1 şi
n→∞
f ( n1 , 0) = 0 −→ 0.
A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020
 Limite de funcţii

Pe de altă parte, o funcţie f poate să aibă o limită ı̂ntr-un punct, dar nu limite
iterate. 
Fie A := (x, y ) ∈ ’2 | xy 6= 0 şi f : A → ’ definită de

1 1
f (x, y ) := (x + y ) sin · sin .
x y
Atunci |f (x, y )| ≤ g (x, y ) := |x | + |y |. Deoarece lim g (x, y ) = 0, avem
(x ,y )→(0,0)
lim f (x, y ) = 0.
(x ,y )→(0,0)
Dacă ı̂ncercăm să calculăm lim f (x, y ) pentru un y ∈ ’∗ , obţinem
 x →0 
lim x sin x1 = 0 (deoarece x sin x1  ≤ |x |, ∀x ∈ ’∗ ), dar x 7→ sin x1 nu are limită
 
x →0
ı̂n 0. De aceea, deoarece
    
1 1 1 1
f (x, y ) = x sin sin + sin y sin ,
x y x y
1 , k ∈ š∗ .
f (x, y ) nu are limită pentru x → 0 dacă sin y1 6= 0, adică y 6= kπ
Este clar acum că problema existenţei limitei iterate lim lim f (x, y ) are un
y →0 x →0
răspuns negativ.
A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020
 Limite de funcţii

Limite direcţionale

Fie ∅ 6= A ⊆ ’n , f : A → ’m şi x0 ∈ ’n .
Definiţie
• Spunem că o funcţie f are limită ı̂n x0 ı̂n direcţia u ∈ ’n există limita

`u := lim f (x0 + tu).

t &0

Pentru acest lucru trebuie ca u să fie o direcţie admisibilă, adică

0 ∈ {t ≥ 0 | x0 + tu ∈ A}0

(există tn & 0 astfel ı̂ncât x0 + tn u ∈ A, ∀n ∈ Ž).

• Spunem că f are (a k-a) limită parţială ı̂n x0 dacă f are limită ı̂n x0 ı̂n
direcţia ek , pentru k ∈ {1, . . . , n }, unde ek = (0, . . . , 0, 1, 0, . . . , 0).
↑
k

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Limite de funcţii

Existenţa unei limite globale implică existenţa limitelor direcţionale:

Fie ∅ 6= A ⊆ ’n , f : A → ’m şi x0 ∈ A0 .
Propoziţie
Să presupunem că există lim f (x) = ` ∈ ’m . Dacă u ∈ ’n r {0’n } este o
x→x0
direcţie admisibilă, atunci există limita lui f ı̂n x0 ı̂n direcţia u şi este egală cu `.

reciproca acestui rezultat nu este adevărată;

de fapt, chiar dacă limitele ı̂n toate direcţiile există şi sunt egale, s-ar putea
ca o limită globală să nu existe:
xy 2
Exemplu. Fie f : ’2 r {(0, 0)} → ’ definită de f (x, y ) := 2 .
x + y4
Fie (u, v ) o direcţie ı̂n ’2 r {(0, 0)}. Atunci, pentru t > 0,
t 3 uv 2 tuv 2
f ((0, 0) + t (u, v )) = f (tu, tv ) = 2 2 = .
t (u + t 2 v 4 ) u2 + t 2v 4
Deoarece lim f ((0, 0) + t (u, v )) = 0, adică limita lui f ı̂n (0, 0) ı̂n direcţia (u, v )
t &0

 şi este egală cu 0. Totuşi, f nu are limită globală ı̂n (0, 0) deoarece
există
n→∞
f n12 , n1 = 12 −→ 21 6= 0.
A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020
 Limite de funcţii

Limite la stânga şi la dreapta

Când f este o funcţie de o variabilă, vom vorbi de limitele la stânga şi la dreapta.
Fie A ⊆ ’ o mulţime nevidă.
Definiţie
• Spunem că x0 ∈ ’ este un punct de acumulare la stânga a lui A dacă x este
punct de acumulare pentru mulţimea A ∩ (−∞, x0 ).
• Spunem că x0 ∈ ’ este un punct de acumulare la dreapta a lui A dacă x este
punct de acumulare pentru mulţimea A ∩ (x0 , +∞).
Fie f : A → ’m o funcţie.
• Dacă x0 este un punct de acumulare la stânga a lui A, spunem că f are limită
la stânga ı̂n x0 dacă există limita lui f ı̂n x0 ı̂n direcţia −1. În acest caz, vom
nota această limită cu lim f (x ), f (x0 − 0) sau f (x0− ).
x %x0
• Dacă x0 este un punct de acumulare la dreapta a lui A, spunem că f are
limită la dreapta ı̂n x0 dacă există limita lui f ı̂n x0 ı̂n direcţia 1. În acest caz,
vom nota această limită cu lim f (x ), f (x0 + 0) sau f (x0+ ).
x &x0

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Limite de funcţii

Fie f : A → ’m , x0 : punct de acumulare atât la stânga, cât şi la dreapta a lui A.

Propoziţie
Limita lim f (x ) există dacă şi numai dacă ambele limite lim f (x ) şi lim f (x )
x →x0 x %x0 x &x0
există şi sunt egale. În acest caz, lim f (x ) = lim f (x ) = lim f (x ).
x →x0 x %x0 x &x0

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Limite de funcţii

Limite uzuale

lim (1 + t )1/t = e; lim (1 + 1t )t = e;

t →0 t →±∞

loga (1 + t ) 1 ln(1 + t )
lim = (a > 0, a 6= 1); lim = 1;
t →0 t ln a t →0 t
at − 1 et − 1
lim = ln a (a > 0); lim = 1;
t →0 t t →0 t
(1 + t )r − 1
lim = r (r ∈ ’);
t →0 t
sin t tg t
lim = 1; lim = 1;
t →0 t t →0 t
arcsin t arctg t
lim = 1; lim = 1.
t →0 t t →0 t

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Funcţii continue

Funcţii continue

Fie (X , d), (Y , d0 ) spaţii metrice, ∅ 6= A ⊆ X şi f : A → Y .

Definiţie
• Spunem că f este continuă ı̂ntr-un punct x0 ∈ A dacă

∀ε > 0, ∃δ > 0, ∀x ∈ A : d(x, x0 ) < δ ⇒ d0 (f (x ), f (x0 )) < ε.

• Spunem că f este discontinuă ı̂ntr-un punct x0 ∈ A dacă f nu este continuă

ı̂n x0 ; ı̂n acest caz, spunem de asemenea că x0 este un punct de
discontinuitate a lui f .
• Spunem că f este continuă dacă f este continuă ı̂n x0 , pentru orice x0 ∈ A.

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Funcţii continue

Caracterizări

Relaţia cu limitele: f este continuă ı̂n x0 ∈ A dacă şi numai dacă:

fie x0 este un punct de acumulare a lui A şi lim f (x ) = f (x0 );
x →x 0
fie x0 este un punct izolat.

Continuitatea ı̂ntr-un punct poate fi caracterizată de asemenea cu şiruri.

Fie (X , d), (Y , d0 ) spaţii metrice, ∅ 6= A ⊆ X , f : A → Y şi x0 ∈ A.

Teoremă
f este continuă ı̂n x0 dacă şi numai dacă pentru orice şir (xn )n∈Ž∗ ⊆ A astfel
ı̂ncât lim xn = x0 , avem lim f (xn ) = f (x0 ).
n→∞ n→∞

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Funcţii continue

Fie (X , d), (Y , d0 ) spaţii metrice, ∅ 6= A ⊆ X , x0 ∈ A0 şi f : A → Y .

Definiţie
Dacă lim f (x ) = ` ∈ Y , atunci funcţia f˜ : A ∪ {x0 } → Y definită de
x →x0

f ( x ) , x ∈ A r { x0 } ;
f˜(x ) :=
`, x = x0

este continuă ı̂n x0 şi se numeşte extensia prin continuitate a lui f ı̂n x0 .

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Funcţii continue

Operaţii cu funcţii continue

Fie (X , d), (Y , d0 ), (Z , d00 ) spaţii metrice, ∅ 6= A ⊆ X , ∅ 6= B ⊆ Y şi

f : A → B, g : B → Z .
Teoremă
i) Dacă f este continuă ı̂ntr-un punct x0 ∈ A şi g este continuă ı̂n y0 := f (x0 ),
atunci g ◦ f este continuă ı̂n x0 .
ii) Dacă f şi g sunt continue, atunci g ◦ f este continuă.

Fie (X , d) un spaţiu metric, (Y , k·k) un spaţiu normat, ∅ 6= A ⊆ X şi x0 ∈ A.

Teoremă
i) Dacă funcţiile f , g : X → Y sunt continue ı̂n x0 , atunci αf + βg este
continuă ı̂n x0 .
ii) Dacă funcţiile f : X → Y şi ϕ : X → ’ sunt continue ı̂n x0 , atunci ϕ · f este
continuă ı̂n x0 .

A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020

 Funcţii continue

Funcţii continue ı̂ntre spaţii euclidiene

Teoremă
Fie A ⊆ ’n o submulţime nevidă, f : A → ’m şi x ∈ A. Atunci f este continuă ı̂n
x dacă şi numai dacă fk este continuă ı̂n x pentru orice k.

Propoziţie
Dacă T : ’n → ’m este o aplicaţie liniară, atunci T este continuă.

Fie ∅ 6= A ⊆ ’ şi f : A → ’m .
Definiţie
Spunem că f este continuă la stânga (continuă la dreapta) ı̂n x0 ∈ A dacă
f |A∩(−∞,x ] (f |A∩[x ,+∞) ) este continuă ı̂n x0 .
0 0

Propoziţie
Fie x0 ∈ A. Atunci f este continuă ı̂n x0 dacă şi numai dacă f este continuă şi la
stânga şi la dreapta ı̂n x0 .
A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020
 Funcţii continue

C. Canuto, A. Tabacco, Mathematical Analysis II (2nd ed. ), Springer

International Publishing, Switzerland, 2015.
C. Drăguşin, O. Olteanu, M. Gavrilă, Analiză matematică, Editura Matrix
Rom, Bucureşti, 2006.
S. R. Ghorpade, B. V. Limaye, A Course in Multivariable Calculus and
Analysis, Undergraduate Texts in Mathematics, Springer Science, 2010.
R. Heath-Brown, Analysis II. Continuity and Differentiability, Hilary Term,
2016.
R. Luca-Tudorache, Analiză matematică. Calcul diferenţial, Editura
Tehnopress, Iaşi, 2005.
E. Popescu, Analiză matematică. Calcul diferenţial, Editura Matrix Rom,
Bucureşti, 2006.
M. Postolache, Analiză matematică (teorie şi aplicaţii), Editura ”Fair
Partners”, Bucureşti, 2011.
V. Postolică, Eficienţă prin matematică aplicată. Analiză matematică, Editura
Matrix Rom, Bucureşti, 2006.
A. Precupanu, Bazele analizei matematice, Editura Polirom, Iaşi, 1998.
A. Zălinescu (Iaşi) Cursul 8 3 Decembrie 2020