Lucrare de laborator nr.

4
Filtre active.
Scopul:
 Asamblarea filtrelor cu ajutorul amplificatoarelor operaţionale. Ridicarea caracteristicilor amplitudine
frecvenţă. Compararea datelor experimentale cu datele calculate teoretic.
Consideraţii teoretice:
FILTRE ACTIVE CU AMPLIFICATOARE OPERAŢIONALE
Filtrele active sînt confecţionate din rezistenţe, condensatoare şi amplificatoare (de obicei operaţionale) şi sunt
destinate pentru a selecta din totalitatea semnalelor aplicate la intrare doar anumite semnale de frecvenţe prestabilite.
Aceste scheme se folosesc pentru amplificarea sau atenuare anumitor frecvenţe în tehnologia audio, în generatoare,
aparate seismografice, în liniile de transmisie etc.
Filtrele active (cu tranzistoare bipolare, cu tranzistoare cu efect de câmp sau cu amplificatoare operaţionale )
realizează aceleaşi funcţii ca şi filtrele cu elemente pasive – filtre trece jos, trece sus, trece bandă, etc. – dar sunt
capabile să asigure o amplificare de putere supraunitară şi acoperă un domeniu de frecvenţe mult mai larg, în special
spre frecvenţe joase (fără a necesita bobine şi condensatoare de dimensiuni foarte mari) .
Realizarea filtrelor active cu amplificatoare operaţionale prezintă şi avantajul unei mai bune independenţe a
caracteristicii de transfer şi a parametrilor filtrelor de parametri elementelor active utilizate şi, implicit, de variaţia
acestora la modificări ale mediului ambiant.
Filtrele se clasifică în funcţie de frecvenţa permisă:
Filtru trecere jos, lasă să treacă la ieşire toate frecvenţele
începînd cu frecvenţa nulă pînă la o frecvenţă de tăiere ft , şi atenuează
toate frecvenţele ce depăşesc această valoare. Grafic se poate reprezenta:

Filtre trecere sus lasă să treacă la ieşire toate frecvenţele

începînd cu o anumită frecvenţă pînă la o frecvenţă limită maximă
de lucru.

Filtre trecere banda lasă să treacă la

ieşire toate frecvenţele cuprinse într-un anumit
interval de frecvenţe începînd cu o anumită
frecvenţă minimă pînă la o frecvenţă maximă.

Filtru opreşte bandă lasă să treacă la ieşire toate

frecvenţele, cu excepţia unui anumit interval.

Componente şi aparte necesare

Rezistoare:
Conform variantului.
Amplificator operaţional;
Aparate
sursă de tensiune continuă,
sursă de tensiune alternativă,
sursă de semnal dreptunghiular,
voltmetre.
Metodologia efectuării lucrării
1. Filtre trecere jos:
Construiţi schema de mai jos.

  C2, μF fs, Hz A[dB]   C2, μF fs, Hz A[dB]

varianta 1 5 10 59,4 varianta 16 47 35 -50,2
varianta 2 10 15 28,8 varianta 17 38 42 4,8
varianta 3 3 25 -45,2 varianta 18 21 62 -55,4
varianta 4 8 75 48 varianta 19 90 15 8,6
varianta 5 4 95 66,2 varianta 20 80 26 49
varianta 6 6 100 5,8 varianta 21 55 20 -63,2
varianta 7 2 35 -67,6 varianta 22 35 85 17
varianta 8 10 50 74,8 varianta 23 40 36 -54,6
varianta 9 5 40 -13 varianta 24 65 49 -48,6
varianta 10 9 65 50,2 varianta 25 35 53 59,4
varianta 11 6 30 -40,8 varianta 26 60 19 29,2
varianta 12 15 20 23,6 varianta 27 75 38 -36,6
varianta 13 20 65 -22,4 varianta 28 45 81 -48,2
varianta 14 25 75 -46,4 varianta 29 85 10 -11,6
varianta 15 30 25 60,6 varianta 30 50 5 76,8

Valoarea tensiunii de alimentare se ea in mod aleator (ea nu va influenta asupra masurarilor).

Considerînd valorile propuse conform variantei, calculați valoarea rezistenței R2 astfel încît
frecvența de tăiere sa corespundă cu frecvența propusă, iar R1 să fie aleasă în așa mod încît să
asigure amplificarea A.

Pentru a ridica caracteristica amplitudine frecvenţă vom conecta în schemă un Bode Plotter,
Din diagrama Bode Plotter determinăm frecvenţa de tăiere care corespunde unei amplitudini egale cu
A0
√2 , unde A0 – amplitudinea la frecvenţe joase.

2
 Comparăm frecvenţele obţinute.
2. Filtre trecere sus:
Realizăm montajul de mai jos:

  C1, μF fi, Hz A[dB]   C1, μF fi, Hz A[dB]

varianta 1 40 84 -6,8 varianta 16 36 5 29,6
varianta 2 91 15 -5,4 varianta 17 36 23 -53,8
varianta 3 98 40 -54,8 varianta 18 20 48 -4,2
varianta 4 91 75 72,6 varianta 19 29 27 -3,8
varianta 5 78 87 4 varianta 20 64 91 -11,6
varianta 6 6 15 -19,4 varianta 21 49 7 2,8
varianta 7 52 92 56 varianta 22 63 32 38,4
varianta 8 94 28 -54,8 varianta 23 80 54 -50,6
varianta 9 11 5 28,8 varianta 24 84 7 -5,6
varianta 10 59 9 -74,6 varianta 25 26 82 65,8
varianta 11 35 57 -49,4 varianta 26 40 46 5,2
varianta 12 20 86 -38,2 varianta 27 52 62 -78
varianta 13 17 75 -55 varianta 28 47 18 -64,4
varianta 14 76 2 79,8 varianta 29 47 48 -34,4
varianta 15 23 92 -49,8 varianta 30 41 42 18

Analog ca în modul de mai sus, calculăm rezistențele R1 și R2.

3. Filtrul trecere bandă
  C1, μF fi, Hz C2, μF fs, Hz   C1, μF fi, Hz C2, μF fs,Hz
varianta 1 76 21 62 658 varianta 16 50 30 92 762
varianta 2 2 18 48 197 varianta 17 98 57 26 263
varianta 3 43 69 73 422 varianta 18 30 97 53 718
varianta 4 98 46 46 144 varianta 19 73 33 29 137
varianta 5 39 51 12 80 varianta 20 7 99 42 757
varianta 6 45 53 26 101 varianta 21 27 72 96 439
varianta 7 15 30 89 664 varianta 22 6 32 83 686
varianta 8 91 52 61 968 varianta 23 71 26 66 842
varianta 9 51 86 73 698 varianta 24 55 81 76 553
varianta 10 9 59 10 373 varianta 25 98 91 88 389
varianta 11 37 6 18 448 varianta 26 27 50 37 836
varianta 12 31 83 3 649 varianta 27 9 54 23 755
varianta 13 40 73 26 905 varianta 28 72 64 1 150
varianta 14 84 67 60 383 varianta 29 58 49 10 691
varianta 15 3 61 94 580 varianta 30 83 60 43 567

3
 4. Facem concluziile necesare.

Bibliografie
Gabriel Vasilescu, Şerban Lungu „Electronica”
Б. С. Гершунский “Основы электроники и микроэлектроники”.
И. П. Жеребцов “Основы элетроники”.
В. П. Герасимова “Основы промышленной электроники”.