B a n i S B n u m ă r u l
Iilemeiati i, 183« » « o rg e Bariţie Cu tăt dispreţul peatru papor, aristocraţii şi oligarhii aici 94 de orc «-«■ fl
fost in stare sâ susţină singuri statul (Istoria Transilvaniei)
Reöoctía şî Râmînîs^M®
Braşov, Str. Prnndulri -**• 1®. <^p©,x© s e a ia îrx fiecsixe z l cS.© l'u.eria.
Telefon
niu în faţa Camerei Constatări politice „Suntem recunoscători futuror
Personalitatea distinsului factorilor politici cari an făcut ca
toţi împreuLă să ce gândim la vi­
bărbat al Ardealului, şeful itorul neamului românesc. Să fiţi
partidului naţional, dl Iuliu încredinţaţi că noi am venit cu
Maniu s’a evidenţiat cu o inima desihisă şi irăţească p atru
toţi patrioţii din vechiul regn*
covârşitoare influenţă şi pu­ Am reprodus acest pasagiu din
tere cu prilejul declaraţiilor expozeul dlui Iuliu Maniu şeful
pe cari le-a făcut în Ca­ partidului naţional şi unul din cei
mai autorizaţi conducători ai ace­
meră în şedinţa dela 22 lui bloc parlamentai pe care or­
Decemvrie. ganul pratldulull.beral „Viitoml* îl
numeşte „Blocul urei politice* scri­
. In cuvântarea sa, dl Iuliu ind astfel despre el:
Maniu a readus temperanţa
„In politica internă blocul par­
parlamentară în diseuţiunile lamentar a urmărit şi urmăreşte
prin mjloace adesea violente şi
Camerei, ocolind personali­ totdeauna nedrepte, combaterea
tăţile şi încriminările dela unui partid politic din vechiul
partid la partid, punându-se regat*.
Iar mai la vale aceiaşi ziar în
pe baza de idei, eviden­ acelaşi articol de fond spune că
ţiind cu o analiză precisă
„în esenţă politica lui (a blocului)
şi adânc judecată întreg e crelată din venin şi ură*.
rostul vremurilor prin cari Cei obiectivi conitite raum din
care parte vorbeşte veninul şi ura.
am trecut şi datoriile viito­ * ricirei şi măririi neamului româ­
âjraasa rului. Nimic mal uşor pentru măscărici
de târguri de cât să-şi frângă mâi­
Cuvântarea sa rămâne o pildă strălucită de superiori­ nile „de durere* ia faţa publicului
tate de gândire politică a unui bărbat de stat care înţelege Aşa şi cu unii oratori cari că­
să pună preocupările de interes general ale ţărei deasupra zând pe panta demagogismului se
bat în piept după Bănat. Durerea
luptelor interne politice şi, prin afirmarea adevărului curat, neamului întreg a expriroat-o aşa
a recunoscut meritele fie-eărui factor care a lu c ra t p en tru do convingător cel mai chemat s’o
facă, şeful partidului naţional.
binele şi fericirea ţărei şi pentru unitatea poporului româ­ Nu mai avem dar nevoie de alte
nesc de pretutindeni. discursuri ori câte banchete ar fi
Dl Iuliu Maniu viue cu o notă de senină gândire în dispus să dea dl Manolacke Calo-
glu oratorilor.
momentul în care diseuţiunile şi luptele politice transpu­
se şi în Cameră luaseră un caracter în destul de vio­
lent. D-sa a expus Parlamentului problemele guvernului de
şi rolul tuturor partidelor politice, în superioara lor în­
ii ds il
ţelegere — ridicându-se prin aceasta la o înălţime de gân­
dite care indică nu numai o personalitate puternică dar şi Bună cuviinţă!
• cumpănire a faptelor care trece dincolo de orice patimă A fost odată)
Ori mai bine să mi iau seama
atică, ceea-ce- alcătueşte fondul insecabil al adevăratului şi să mă întorc la timpurile noastre.
**bat politic. Aşa dar... mai zilele trecutei
Ardealul trimite distinsului său reprezentant încrederea Intr’o ţară frumoEsfi, cu munţi
ji speranţele cele mai frumoase, după prima sa manifestare înalţi şi cedrii fără sfârşit, cil ape
limpezi şi câmpii mănoase — gâclţi
în faţa reprezentanţilor întregului popor românesc. care-d? — ; într’o ţară, binecuvân­
tată de D-zeti, locuită de un popor
de neam mare, cu suflet luminos
şi blând, alături de care, pe acelaş
RABDARE cuprins de pământ, trăesc şi alte
neamuri deosebite ca suflet, ca
limbă, ca temperament,
încă înainte de a fi putut cari. az: ameninţă guvernul cu in această tară, unde floarea in-
j . i ___*.y — - i----- -
avea timpul necesar c e n tru f n t (o li.t Ar*. P ! / . 4 ! « î . 1
sâ desfăşoare o muncă necurmată,
a-şi manifesta capacitatea sa decât indivizi ce se tem de pentru a desvoita cultura să na­
de muncă, gpvernul actual a noua eră a cinstii şi demo­ ţională, precum şi pentru a o
ajuns ţinta spre care se în­ cratismului, care va da cu pi­ impune streinilor, nu prin silu­
dreaptă cu o furioasă înver­ ciorul tuturor cari îi vor sta ire brutală, ci prin firescul ascen­
dent, ce o cultură superioară exer­
şunare săgeţile înmuiate în o- în cale. cită asupra vfcor culturi mai
trava şatimei de partid. Zi­
Ameninţarea guvernului cu slabe Sau incomplete; în această
arele anumitor partide caută di misia prefecţilor şi a celor­ ţară unde toţi factorii reprezei.U-
înainte de vreme, să distrugă lalţi funcţionali din adminis­ tivi trebue să lucreze mână în
încrederea pe care ţara şi-a traţie nu trădează decât slă­ mână, într’o colaborare că ăazită
de cel mai îoaH respect reciproc—
pus-o în noul guvern, califi- biciunea şi intenţiile slab e-
ce s’apucă să facă într’o zi, un
câadu-1 incapabil de muncă dificatoare ale celor ce se fo­
domn poliţai, — reprezentant ai
şi de ducerea la îndeplinire losesc de astfel de manopere puterii executive — într’un oraş
a programului său de acti­ şi nici .jdecnnt o clătinare a oarecâre, hai să-i zicem Braşov,
vitate. tăriei conducerii de azi a sta­ într’o stradă orrecare, hai . s’o
numim şi pe ea: Strada Orfanilor
Spun aaume că situaţia tului. Recunoaştem că siste- Nr, 19.
greoae în care se află noul j mul funcţiilor de stat în Ro-
— Cine şade aici ? pentru :e n’ai
guvern dia cauza inexperien- ! mânia a fost în aşa chip a- venit cocoană lă pol ţie să înştiinţezi
ţei sale politice, agravată prin ranjat ca să servească, la oca
autoritatea de chiriaşii d-tale, bal?
faptul că-i lipsesc bărbaţii zie, în primul rând scopurile — Bitte, meîn Herr, erîauben Sie
şcoliţi pentru preluarea înal- celor de sus şi nu atât inte­ m ir,... răspunde îngiimat cucoana,
teler funcţiuni în administra­ resele ţării. Suntem siguri în­ o streină.
ţie — după ce cei vechi îşi să că actualul guvern va şti Erîauben, ne-eHăuben, nu vreau
sâ ştiu; d-ta trebuia să vii Ia poli­
ver da demisia, — ar fi în­ şi va birui să treacă şi peste ţie să mă anunţi,
ceputul sfârşitului de exis­ această piedică, dând aceeaşi Şi dnpâ ce îi trage o săpuneaiâ
tenţă a cenducerii de azi. dovadă de chibzuinţă, pe ca­ bună, dă să iasă afară.
Cântec de cucuvae, care re a manifestat-o în irecerea
Cucoana de colo n’«*re de lucru
numai îa inima slabă a su­ impasurilor ce i s-au aruncat b;tte, mein herr, bei mir wohnt
perstiţioşilor poate prinde! până acum în drum. âuch ein Hetî Profesor, er ist Ru-
Răbdare, şi se vor convin­ măner er heist Teodorescu-
Acei, cari la început nu
ge cei pripiţi că orice acuze — Ce, profesor, întrerupe furios,
voiau să creadă şi răspândeau domnul poliţai — ce-i aia piofe*
neîncredere în posibilitatea premature sunt zadarnice,
sor, nu vreau să ştiu de profesor,
formăriV actualului guvern, Piedicile ce se *pun actua­ neprofesor, la mine nu există pro­
caută acum. după naştere, să-i lului guvern în drum se vor fesor,
curme viaţa>rin atentate de prăbuşi rând pe rând ca şi — Aber er ist doch Rumăae,
tot soiul. Efsctyi acestei des­ sistemul care le-a creiat şi-şi — Dă m! pace, cncoaaă, profe­
perate porniri v^k# însă tot caută adăpost în ele. sor, neprofesor, rumân, nerumân,
atât de zadarnic şi cel la mine e tot una. Trebuia să-mi
Situaţia grea în care şi-a spui mai curând, ce mă faci să-mi
dintâi. - luat naştere şi se află noul pierd vremea... şi eşl trântind uşa.
încrederea pe care ţard o guvern e o moştenire a tre­ Tâlcul povestii: iacă, aşa ştim
are în actualul guvern nu poa­ cutului, iar luptele pe cari gu­ noi, autorităţile româneşti, să impu­
te fi zdruncinată de arme, a! vernul le poartă pentru delă- nem streinilor respectul psntru
statul nostru, exprimând a ne necu­
căror ascuţiş taie,^tocmai în ma- turarea acestor stări, îi vor o- viincios faţă de categoriile noastre
nuatorii lor. Dacă trecutul ţă­ ţeli şi mai mult puterile pen­ sociale; vorbind dispreţuitor de
rii româneşti a creiat, în ur­ tru acea făurire de viitor, pe profesor, de magistrat, de doctor
ma păcatelor conducătorilor care ţara întreagă o aşteaptă etc şi încă... în fata streinilor. Nu
cumva, domnul poliţai, păstrează
lui politici, o situaţie de care dela dibăcia lui. o rancună postumă scoaiei... din
conducătorii-i actuali nu pot
motive personale... şi din această
fi făcuţi răspunzători, suntem pricină di8preţueşte pe profesori?
în drept să spetim rcă aoet Petru /, Tcodoresca
S â m b ă tă 2 7 O u e
a BARIŢ1U
D EC LA R A ŢIILE
D l Dr. Iuliu Maniu: (Oratorui
e primit Ia tribună cu aplauze şi
ovaţiuni prelungite)
B le Preşedinte, ororată Ca­
meră.
Când pentru întâia dată iau
cuvântul în această Cameră, a tu­
turor românilor, cu adâncă evlavie
mă înch’n măreţelor umbre, care,
în decursul secolelor, mânate de
gânduri înalte, de sentimente sfinte
aducând da atâtea ori jertfa vieţei
lor proprii, au făcut ca noi aslâz*,
cei cari erl încă eram răsleţi la
atâtea împărăţii, însumaţi la un
singur Ioc să căutăm cărările fe»
nesc (aplauze).
Dar s mţimintele noastre de sin­
ceră gratitudine a acelor cari am
venit de peste Carpaţl, nu se în­
dreaptă anmai în spre cei trecuţi,
dar se îndreptă şi spre marii con­
timporani al vechiului regat, care
în vremuri de grea cumpănă au
$tîut să aleagă cărarea adevărată
a mlatuirei neamului (aplauze).
S ă cred eţi D -v. că p e s te
le a le deosebirile de v e d e ri ,
care în via ta politică s u n t
inevitabile şi p e ste to a te a d ­
versită ţile politice c a ri u n e o ri ,
în m o i f a t a l ies la su p ra fa ţă ,
este sen tim en tu l n o s tr u d e
sin ceră şi a d â n c ă re c u n o ş­
tin ţă fa ţă de to ţi factorii vie­
ţei p u b ice a i n e a m u lu i rom â­
n esc, c a re a stă zi au făcut, ca
n o i îm p re u n ă să g â n d im a-
s u p r a viito ru lu i n ea m u lu i ro­
m â n e s c . (A p la u ze p re lu n g ite).
Să credeţi D-v. că noi, fără de­
M trebue să existe unitate de vederi
Când îmi iau libertatea în nu­
mele part dului din care am onoa­
rea a face parte, să fac o scuită
privire asupra pol.tieei actualului
f.bţot érái**Ji îs.
miteţL O ierată Camere, ca să fac
în materia discuţiuneî acestei ches­
tiuni două categorii principale.
Categéria prim i aceia unde în­
tre noi nu este şi nu poate fi nici
o deosebire : categoria acelor ex­
puneri care se referă la trecutul
ţârei acesteia, la faptele vechiului
regat, ia peripeţiile p r’n cari au
trecut desbaterile tratatului până
îa momsntui câad am ajuns la ul­
timat şi când a trebuit guvernul
actual să ia decizianea sâ-1 sem­
neze.
Penlru că, Onorată Cameră, poate
oare sâ fie între noi deosebire,
când este vorba să apreciem acea
mare hotărâre â vechiufui Regat
da a lua arma pentru mântuirea
întregului Neam Românesc? Oare,
ar putea să fie întfe nei o deose­
bire de vederi, când este să apre­
ciem faptele acelea îh adevăr
ptgle oii te ihărejie istorică, care
Ie-a săvârslţ . gîoiioasâît noastrs
armate române, atunci când şi-au
luat avântul, pentru a face în fapt
desrobirea noastră, a celor robiţi?
Oare poate să fie deosebire intre
noi, când este vorba să apreciem
acea retragere, pbt zice glorioasă
pe dâre a trebuit să o facă armata
română, după ce a fost trădată şi
abandonată ? Oare na cu toţii tre-
b u ţ să fim uniţi şi suatem cu
toţii uniţi atunci când apreciem a-
cela sforţări pe cari au trebuit să
le facă bărbaţii noştri politici ai
vechiului regat şi armata întreagă
câod a trebuit din nou să şe re­
facă, ea să-şi ia din nou avântul
său vitejesî ? Şi toţi plângem de
durere când ne aducem aminte de
suferinţele acelea îngrozitoare, la
cari a fost supusă populaţiunea
românească din vechml regat, a-
tunci câod in faţă stătea o oaste
de oţel, la spate o armată răsvră-
tită, iar în casă era jale, era du­
rere, era foame 1
Şi nu ştiu care era mai mare
supărarea bietei femei rămasă a-
casă, supărarea pentru bărbatul
care sângera pe câmpul de luptă
ori durerea că copiii Ji mor de
foame acasă?
Cred, Onorată Cameră, că în a-
precierile acestea nu poate să fie
între noi deosebiri, w« poate sâ
C&ieàzhm3Q anunţurilor şi abonantantúar « mi« Mmm Ag
Bemrnă dm publicitslo BH. ILIESCU Bucuroşii, «. ionica
Rbonamenfuh
Ps an an . . . . . . . . . . . .
Pa V. an. . . . . . . . . . . . .
Pa ‘/* a n . . . . *.......................... ,
Lf
„
„
Pe^m ttmnălcfc inăosi
Discuţiile din Adunarea Naţional
D -lui IU L IU
— Preşedintele partidului naţional face o expunere «trăim
examinând programul guvernului şi chestia externă.—
T e x tu l cuvântărei, după notele sten o g ra fice, — L-
osebire, ne gândim cu sinceră noi am pierde o parte din ce s’ar zite azi* — noi tr
mulţămită la toate aceste gropari Banat. Dar nu am p'erde nu­
politice, la toţi atei bărbaţi politici să-l socotim dej sfânt şi îi
mai un teritoriu din Banat, fără loare (Aplauze|. Noi, <
cari, ori unde or fi stat, au lucrat
în conştiinţa curată şi în adevă­ a nu p’erde şi o parte însem­ credem aşa că tratatele
rat patriotism pentru fericirea şi nată din părţile aşa numite se fac în vremiti grele,
pentru unirea întregului neam ro­ ungurene, locuite de Româii. în interes reciproc şi în
mânesc (aplauze prelungite). Şi când noi cu adâncă tris­ cazul, pentru a bsigura în
Să fiţi încredinţaţi D-Ior, că a- teţe, vedem, că pierdem acea tor, în baza Acelui tu
tuoci când noi am venit de peste parte din Banat, şi când ne drepturile aceluia care pei
Carpaţi încoace, ara venit cu mâna silim ca să căutăm motive moment are importanţa ca
deschisă şi frăţească pentru fie-, pentru această desconsiderare
care fiu patriotic al vechiului re­ care în viitor poate să fie
gat. D-lor, noi ştim prea bine că a aspiraţiunilor noastre iste- mic în putere, dar cu toa1
ceeace s’a făcut pentru desrobirea graie, pare că am mai putea ceste drepturile Iui trebi
noastră s’a făcut din partea între­ găsi unele, cari ar avea apa- să fie în mod egal respect
gului popor românesc şi din par­ remţa unor justificări. cu acelea ale celor mai
tea vitezei noastre armate (aplauze
prelungite).
Dar mai adâncă durere ne (Aplauze prelungite).
cuprinde, când vedem cum «i în In consecinţă, atunci c
Dar mai ştim prea bine, că ori
ce curent mare, #rice curent feri- acele părţi ale aspiraţiunilor în baza acestui tratat, n
cltor ar trece peste capul unui po­ noastre teritoriale asupra că­ ne revine integritatea asp
por, dacă nu suut băi baţi politici« rora absolut’ nici un motiv ţiunilor noastre, şi atunci e
bărbaţi ţ.oiitici 6au literaţi cari justificat nu există de contes­ vedem că acest tratat e
să ştie înţelege aceste curente, şi tare, că totuşi isterfcseie noa­ socotit, este de feîne înţe
cari sâ ştie îndruma neamul în stre sânt desconsiderate.
mersul acestor curente fericitoare, că acest fapt t înregist
ele vor trece fără urmă peste acel Pierdem terito rii din p a rtea cu adâncă şi urilnimă dur
popor. De aceea noi ne închinam spre Ungurii , ceeace în sea m n ă şi cu acea mâtmjrecare p(
cu sinceră recunoştinţă tuturor a- că în tr u n m o m e n t d a t consi­ s’o simtă o naţiiţne, care
celor factori cari au şt ut pricepe liul su p rem a p re cia ză contrar
aceste curente într’un moment d.it, vede în drepturile sale
şi au ştiut a arăta în vechiul re­ dispoziţiunilor tratatului, mai nită (Aplauze).
gat calea adevărată a mărire! nea­ mult interesele inamicului de­
mului românesc. cât cele ale noastre.
Noi ’cu drept cuvânt a$U[
dela cei »are hotărăsc azi so
Chiar şi astăzi, domnilor, stăm Noi onorată Cameră, care am lumei întregi
înaintea unei asemenea grele răs­ declarat pé vede unirea Ardealu­ ţiuni cari a
lui, a Bi natului şi a părţilor ro­ trei înfl dini
pântii.
mâneşti din Ungaria cu vechiul hotărâtor şi
Ouvernul actual care nî se pre­ regat, a n hotărât acest lucru din considerate ş
zintă arată două atitudini cari pre­ libera veioţă, pentru totdeauna şi Şi mai ales când aceste teri
tind luarea noastră aminte. Prima în mod Integral.
pe cari noi le revendicăm în t
este aceea a semnărei tratatului şi integralităţei aspiraţ unilor no?
In consecinţă, no! priu această
cea de a doua este a politicei sale hdărâre am zis, eă întreg Banatul le revendicăm şi în baza d
interne, care crede s’o urmeze, tnbue să fie pe veci şi meondi- tului de autodeierminaţiune,
ţbnel alăturai la vechiul regal. prin urmare oii se consideră
(Ap’ahîo preluugiit şi îndeiung ceste teritorii în baza tfatat
repetate). care s’a încheiat şi pe eire
fie între noi deosebiri, nici în a- Noi, această hotărâre a noastră pret ndem să JJe împlinit, ori
precierea luptelor din nou îaee- am produs-o îa deplină coM^linţă consideră âcjastâ
pute, cari au dat ca rezultat cele a faptelor pe cari le-am desă­ rU 'i în baza principiilor a st <
mai victorioase pagini ale Istoriei vârşit, In hotărârea aceasta nu ara terminaţiunei: nu şvem nici -e
'te;
Anioin că. aceste teiitorii trei
^ P l l í Ydesteá "n îT ‘poaie tim & ts m * ' l i 1“ ,J?8t& lecaToî să ne revie neui (Aplauze).
să fie între noi deosebiri, nu poate lângă aceasta şi din motive naţio­ In tot cazul, onorată cameră,
să fie nici în moâvl de apreciere, nale, absolut necesare exigenţelor tot în justele noastro pretenţi
in ceeace priveşte tratamentul de naţionale şi integrale româneşti. şi aspiraţi uni suntem : ori că c
care am foit ]tmpârlcşiţi după a- Noi am fost de credinţă şi sun­ siderâm chestiuţieâ diotr’o p
coste mari fapte ale neamului ro­ tem şl azi de credinţă, că în ade sau dinir’alt?, ori ® luăm pe h
mânesc, (Aplauze). văr, acest Banat întreg trebue să contractului şl tratatului, oii c
apar pnfr nouă, tn baza dreţ. ti lai luăm pe baza princiţiiului accei
Ararstiţiul dela Be’gvad istoric, n bazaconfiguraţiurei sate tz\ în lumea civilizată, putem :
Cu toţii Suntem de acord, că în geografice, în baza situaţ unei et­ câ dreptui este de partea noas
nografice şi In baza tuturor con- şi îa consecinţă că pe noi t
adevăr, după aceste mari jertfe şi d ţiunilor d i natură economică şi
fără nici o deosebire, ne atli
mari sacrificii încheiat ün ar­ d î natură militară (Aplauze).
adânc durerea când vedem câ
mistiţiu, care uu lua în seamă in­ mândouâ bazele isunt abandon
teresele adevărate ale neamului Şi prin urmare, d-ior, dacă pe
şi că se comite un act, care
rothânesc. Él nit ţine3 tont de cineva poate să atingă dureros punctul de vedere al 4reptnr\
realitatea care o prezenta poporul acea Hotărâre, în sensul că o part*
românesc, cu hotarele sale geogra­ a Banatului ar fi rupià dela noi, noastre naţional» if put m so
ect u n a el injust şi neavenit <
fii*. Şi cu toţii, cu durere am pu­ atunci în primul rând, şi în mă­ plduze).
tut sâ constatăm şi constatăm şi sura Cea mai mare, ne atinge pe
acuma, că in decursul acestui a i DOî dureros, căci aceâ parte a Ssi- Delegaţia dela Parii
am Îniâmpinât adeséá ăcCente, natuiui este ffup din trupul nostru,
cari pentru nti şi In nci numai este suflet dis sufletul nostru (A- Onorată Camerâ, în toate ace
durere âu putut să nască şi au plauze prelungite). coasideraţ'uni credem şi c
puiuţ numai sa ne întărească în Ş i noi, n e a m u l rom ân d in zut câ suntem pe depliu lu ac*
credinţa că jertfele cari Ie-a adus T ra n silva n ia , Bot&ai ş i Unga­ cu întreg neamul românesc. Şi
Neamul Românesc, In special ve­ r ia ca re am a d u s această hotă­ aceea onorată Cameră, când
chiul regaf, nn primesc în toate râre, vom ţine in veci la a- prezefltanţiî oficiali al Româi
părţde acele aprâcieri pa cari ca ceastă h o tă râ re [A plauze pre­ întregite pe âceaetâ bază au p
iie p t le-am putea aştepta. (A- lungite). tins înaintea conferinţei de pa
pîauze)* Şl n u p u te m decât să c o n s­ respectarea integralităţei aspira
Mai departe, domnilor, oafe tatăm fa p tu l că peste d e cisiu - uiior noastre, când reprezenta!
poaie să fie între noi vr*-o deo­ n u lle vre m eln ice c a ri s& a d u c oficiali ai României întregite
sebire asupra felului cum s’a în> şi se Sem nează m o m e n t susţinut întregul crez al gândi
cheiat actul de pace cu Austria şi d a t, ce$'Sfă c o fiştin ţa veşnic româaeştî înaintea lumei din ah
cum se plănueşte a se încheia pa­ v ie a n a ţiu n e t care n u va p u ­ noi poporul românesc din' Trs
cea cu Ungaria, în ceeace priveşte tea să lase nioi câ n d nesus- silvania. Bmai şi din părţile i
aspiraţiunile noastre naţionale, în­ fin u t tot ceea ce p en tru inte­ garene, am stat ca un zid ia bj
tru cât acest act nu este în ra­ g rita te a vieţei şl fiin ţe i sale tele acestor reprezentanţi of ici
port cu jertfele mari aie Neamu­ n a ţio n a le se p rezin tă ca ab­ ca să dăm totdeauna ţâ orice cli
lui Românesc? (Aplauze pre­ solută necesitate n a ţio n a lă (A - şi în orice moment iaată tăria
lungite) planer). tot sprijinui moral pe care i’a f
tut da un popor de aţâtea miiioa
Eu cred, d-lof, că în această (Aplauze).
Banatul şi pârţile ungurere privinţă ou poate să existe între f
Noi poporul româies: din Tr«
Faptul câ tn ceeace priveşte iloi nici ua fel*de deoseb're; dar
cred câ Mi există nici un alt siivania, Banat şi tţ/n părţile i
revendicaţiunile noastre terito­ punct de vedere, în ceeace pri­ gurene, am stat neclintiţi ca loi;
riale un Cjlţ scump de ţară veşte tratattul de pace. tate, fidelitate, în ajutorul guv
se pare eă’l perdem, acest nuîui român, care după a noas
fapt, pentru fiecare dintre noi Tratatul din 1916- convingere a reprezentat gândi
întreagă a neamului nostru roo
trebue să ne umple cu adâncă Vechiul Regat s’a hotărât uesc, atunci câhd a pretins la
durere: dar trebue să jude­ într’un moment istorie, ca să cui competinte, fle respect
căm cu tot calmul, ca să nu ia parte la această luptă mon­ toate drepturile ri aspiraţiunile
trecem marginea pe care nu dială, de partea aliaţilor; băr­ legale ale neamului române
(Aplauze).
poate s’o treacă cineva, când baţii politici cari au luat răs­ Am fâ*ut, D lor6 acesta peD
interesul neamului trebue să punderea politică pentru acest aceea, fiindcă ne-a fo^t toideat
aducă o judecată. lucru, au bine meritat înaintea convingerea că in chestiunii3
D-voastră şUt* Prea b*ne> naţiunei. România a încheiat cari trebuiau să fie reprezeutab
că în sensul acestor tratate un tratat, care tratat — ori faţa ştrăinăWtei, nu este ertat
 0■
Mtjlocut nosft dar şi peutrucl aveam convinge- Şi dacă, cu toaţe a â avtit,a ajuns ia
ie dimim
e). if ___ _
rea şi avem şl
d-lui Ion Brătf
trebjja^să cauză sfântă
că ^Éffovenul
a represent« 0
ea areopagului Camere convingerea mea, că a-
greutăţi în care trleşte astăzi
daci vechili regat pentru desro
birea noastră, din ţara în care cur­
ea /<fctfoţ(P(Ap£oze)|
,n ProRramaf
:o . iM despre
pentra a reprezenta european. Şi câ atunci când a sus­
fi ffttregl ale ţinut integralitatea aspiraflunilor
(Aplauze).
cest guvern în fruntea căruia în­
tâmplător stă im ardelean, nu prea
ar fi fost îndreptăţit, ca să nu
gea cu adevărat „râuri de miere
şl lapte* astăzi a ajuns acea sta­
re, încât toate forţele naţionale
gau tăgădui^ t face ace**ta
arata calea p e ^ r e crede
va putea atinge a£*t s ?op! Aces
intïrnà a
noastre şi demnitatea naţională guvern este expresiuiib* adevăra­ U a in tivvfofr —
Cameră, nu nu- şi-a făcu*'0 mare datorie, o dato­ semneze acest tratat şl că dacă trebue să le fnbinăm pentru a o telor idsî democratice deşeuri noi
aceasta em ttat cu rie sfântă pentru ţară şi pentru s’ar fi pt'g pe panta politicei de reface măcar în parte, atunci în suntem adânc pătrunşi. Noi ne în­ A* je rk : Agéirtl* Unlt-Kxpresg public* un in+enrtev acordat de
a, ca un zid la spa- i Ee*m şi că ar fi făcut o mare gre- nesemneze, ar fi făcut o mare gre- treb eu puteam noi, din provin- chipuim că viaţa de stat în toate J |n a n d el României unui trimis spécim. Regele s o r b i t mult
uf, care reprezenta şală, dacă ar fi făcut altfel. (A- şală politică. (Aplauze). eide alipite, să venim ca să vă manifestafiupile sale trebue să ss Z ?iluat,a ‘^ r c ă şi de noul prcgrsm ai guvernului ţi a spus între
l aspiraţiile roma«*», * plauze) Clauzele jignitoare au fost cerem, să vă pretindem, să vă im­ bazeze pe păturile largi ale popo­ actele:
punem prin votul nostru, să vă rului, ca îu adevăr fiecăruia să Chestiunile ordin intern reclamă actualmente în Ro­
ide M e deosebirea de vederi modificate
în a in te d e to a te , fin să
punem deasupra capetelor dv o
nouă jertfă de resistenţă, să vă
cerem dună sacrificiile cele fără
i-se dea posibilitatea netăgăduită, mânia, cea mai mart> atenţie. Prima noastră datorie este de
de a’şi transpune gândul său în a consolida România n^jă.
onorat^ Cameră clar, rea lume), nu sunt încă ajunse observ că a c est g u v e rn s'a gândul statului întreg şi de a’şi
;stcr chestiuni, între de margini, pentru o chestiune ca­ transpune puterea sa îa puterea Eu personal cred, că chestia capitală este re fo rm a agrară,
poate să existe.
în stadiu de realizare, ci sunt decis la s e m n a r e a tra ta tu lu i re în primul rând ne aparţine naţiunai întregi (aplauze). care după părerea mea, va fr leacul definitiv contra bolşe-
ţre noi încape să fie numai în stadiu de precizare atunci, Qârid a n u m e d e te n n i nouă, să vă cerem din nou toate Noi credem eă aceste straturi v'smului. Această reformă de ahfel e de acum aplicată în q
»ste vorba de a semna şi de începere de a le pune n a ţiu n i din tra ja t şi din con acele greutăţi care îe poate aduce sociale ale întregei structuri naţi­ buna parte a teritonilui românesc. Sunt convins, câ atunci,
ai se impune. Guver- la cale — atunci când noi, în ven ţiu n ea a su p ra m in o rită ţilo r după sine o politică de rezistenţă onale, trebue sâ se bucure de când această reformă va fi înfăptuită, nu vom mai avea să
emnat tratatul, şi noi aî cărui capăt nu-1 vedem, dar a- ioa\ă profesiunea şi de tot ajuto­
baza acestor principii şi aces­ cari înir a d e v ă r erau su p ă ră ­
veinul actual a făcut tor vederi credem, că nu nu­ to a re p e n tr u d e m n ita te a ţă rii
ie cărei consecinţe le putem cu rul statului; căci menirea adevă­ ne temem de nici o mişcare iredentă în nouile teritorii cari
iephnlt o datorie na- prisosinţă constată ? (Aplauze pre­ rată a unui stat nu este numai a ne-au fost îi duse în urma războiului.
i semnat. (Aplauze mai ţara noastră şi neamul I ş i p a r i a tin g e a i în sp ecia l lungite si îndelung rep tale.) domn*, fără a da inânâ de ajutor Nu vom proclama autonomia Transilvaniei, totuşi popR-
băncile blocului), nostru, dar şi întreaga ome- reia ţiu n i din vech iu l regat, Noi credem Onorată Cameră und« e I psă: este da . datoria Iu* lalia, care nu « <ie rasă românească, se va bucura de cea
tdeţi onorată Cameră, nime are să-şi găsească alte a u fo st şte rse (A p la u ze). că dacă noi în situaţia actuală da a face validă puterea acolo mai desăvârşităr;Jndependenţă religioasă şi vor avea dreptul
n aţiunea de mai îoa- căi de fericire decât până a- Ş tim că p re a m b u lu l, vestit politică a vechiului regat, am unde este o adevărată şb sănătoasă nu numai să vorbească ofictos în limba lor, ci să o predea
îunea aceasta, este cum, noi credem că ar fi fost şi a tâ t d j su p ă ră to r p e n tru fi impus prin forţa noastră — putere şi unde ea se poate folosi
Ulcere. spre bine e naţinnei, a societăţii în şcolile lor, cât vor dori.
greşit ca noi, în acest mo­ d em nitatea n o a stră n a ţio n a lă întâmplător numerică — ţârei umane şi civilizând generale. (Â*
«te. ş i p e n tru v e c h iu l reg a t , acel o politică de rezistenţă, atunci
Maniu: Nu, guver- ment, să ne desolidarizăm de plaaze).
j trebuit să tragă în
lecinţeie unei situa*
aliaţii noştri (aplauze.)
Credem că nu ar fi fost
p re a m b u l a fo s t şters. Ş tim ,
de a se m e n ea o n o ra tă ’ C a­
când acele dispoztţiuni cari
pentru vechiul regat erau în
Dar, onorată Cameră, în efa'â
de ideia mare democratică care j •
Un nou discurs a! prim­
m eră , că acei a rticoli din adevăr în măsura cea mai mare, stăpâneşte pe noi suntem domi­
ţste.
bine şi pentru aceea, că prin
intrarea într’o rezisten ţă , noi
Maniu: S’tuaţlunea ne-am fi izolat de acea lume,
tra c ta t asupra m inorităţilor,
ca ri a tin g e a u re ia ţiu n i în
supărătoare au fost eliminate,
noi credem că am fi făcut o
naţi şi de marile principii naţio­
nale. Credem, câ pe lângă curen­
iţi Vaida la
tele mari democratice, imsfiluţiunile Răspunsul oratorilor la discuţia în jurul
, ,:;iiera uitimatul şi nu care azi pe lângă forţele noa­ d eo seb i p riv ito a re la vech iu l mare greşeală politică şi cre­ statului nostru trebue să fie domi­
’ sibilate decât aceia, stre proprii naţionale, este cel regat, au fo s t m o d ifica ţi şi dem că guvernul actual a făcut nate şi de gândurile adevăr d n i- ctecîaraţiei guvernului
\ politică de rezistfnţă, (ionale (aplauze).
" Observ, onorată Ca- mai mare sprijin al nostru. a u f o s t sc h im b a ţi în a şa fet, un mare fapt, un- mare act (S erviciul telefo n ic a î R ed a cţiei n o a ste bacureştem
ţiunea politică a su- în c â t a lia ţii ş i consiliul su ­ patriotic, când a luat asupra
'v^ schimbări din mo* Un exemplu strălucit. prem , a u socotit a f i a ra n ­ sa sarcina de a scăpa de a- Stat naţional dar nu B u c u r e ş t i 25 Dec. tratatul dela Saint German
c#nfjrm tratatului dela Vei
3 guverna', d lui Ion Admir, Onorafă Cameră, cu (oată ja tă a cea ch estiu n e p r in tr o eastă greşeală întregul regat oprimator D-l prira-ministru Vaida luând
Roi nu avem d eptul să $'
\ dat dcmîsiinea. T ttie mstiiufiuni/e c!a stat trebue
cuvântul în şedinţa ás e ri (24
puterea sufletului meu, arta de a m ă s u ră p o rn ită din su v e r a ­ şi mai ales de a scepa de a- Dec.) a csroerel observă, ca în tratate internaţionale fără c
imul d lui Ion B'ă- conduce soarta naţiune! sale, a n ita te a leg islapunin din s u ­ eeastă neiertată greşeală poli­ să stea fn serviciu/ gândurilor aci»- ţămâatul Ligei Naţiunilor.
? abzlcerea d n cau- discuţiunile cari au urmat în ju­
puternicii Britanii. Este adevărat i vârât naţionale, ca î» adevăr prin rul deelaraţîuaii guvernului unii o- Domnul Brătianu a re cuc
' K aiuaci reprezen- v era n ita te a sta tu lu i rom ân. tică pe aceia care au onoarea ele eă se propage cultura şi pu­
că Anglia, Marea Britanie este ratori au alunecat în considera­ câ Domoia sa a semnat traimu*
văaean la delegaţlu- naţiunea şi .poporul, care, după A stfel, O n o ra tă Cameră, a - de a sta alături de d. prim- terea naţ ooaîâ în stat. Este ade­ dela Versaiiles iară să-l fi cunos­
d. Alex. Vaida Voe- ceste lu cru ri , cari în a d e v ă r ţi uni istorice şi ceee-ce este mai
vechii roman», mai bine au ştiut ministru d« astăzi (ap auze vărat că această gândire se poa'e trist în eonsideraţiuni personale. cut. Deci a semnat în a b, UdD
■ferim-ministru (apiau- ca N să-şi însuşească arta de a erau a tâ t de su p ă ră to a re p e n ­ prelungite). traduce îa viata practică mai ales matubm’a găsii îa faţa unei po­
deputaţilor Ardea- domni lumea. Şi de bună seamă în aceie părţi alo României între­ Trebuie să luăm o atitudine faţl
tru d em n ita tea vechiului re g a t Eu cred Onorată Cameră, de ciocnirea, care s» dă între par­ liţe semnale de domnul Brătian»
d. Icn Brătianu se că acest ilustru popor, a putut să gite care s’au unit prin hoiărîrile şi pe care ra’ara văzut constrâns
Paris, ini-a trimis un — dacă se m a i p o a te face că guvernul actual nu merită din Aiba-Iulia autnai cu ua pro­ tidele istorice ale trecutului şi par­
facă acest lucru, pentrncâ ştia s’o sornuez şi eu. Umilirea care
•festa ţin să o constat totdeauna ea, cuvenită mândriei a cea stă d e o se b ire între n o i ocară, ci merită din partea cedeu uman şi privara’or. Noi, sib tidele cit viitor de curând create.
Ş* unele şi altele sunt produsele era în prima redactare a tratatului,
carea d-sale — mi a ce-iŞtiîDtei naţionale, să-şi alesgă — acestea au fo s t şterse. noastră a tuturor recunoştinţă ideia naţ onelă, tare ars să dom­ a dispărut ?n a doua.
\ port în care a scris ţintele, să Ie ţină clare şi perpetue sinceră, că în situaţiunea dată neasca teaie instituţiunile atestai ţări, a:e acelui^ş ^pământ. Pentru nune
Ica de rezistenţi nu Ardealul năpăstuit nu înţelegem nici pe dsoparte o opri- partidele istorice nn înseamnă par­ Rezistenţa e frum oşi., când in­
înaintea oJulor şi să precizeze a luat asupra sa această grea teresele tării o cer, dar de în­
de reuşită gi eu — bine cărările pe care avea să mara pentru acela popoare, pa cara tide de trădători. Ele au avut în
Valda’Veevod, ac- Şi atunci lucrurile supărătoare sarcină şi a primit îndatorirea soarta ie a pus fn mijlocul nostru SÎnul lor oameni xnari începând dată ce am scăpat de partea umi­
meargă în spre aceste ţiuite. Insă şi jignitoare, cari suni in acest dela^ 1848 şi pârii la Unirea inte­ litoare, nu ne rămâne decât să
Hn’stru, — cer şi do­ acea t;r puternică Anglie, esre pe de a semna acest tratat, cari (Aplauze)
inea pâ fără amă- tratat au ajuns a se referi în cea grală a Românilor. Am avut multe esecuiăm tratatei deia Versaiito*
vremea morţei Reginei Victoria,' mai mare parte chiar asupra pro­ de şi are multe sparţi dure- Dincontră, noi eredem, şi sun­ Nu pergamentele şi paiaj
e insistente, ca s i se tem convinşi că viaţa naţională neajunsuri deia unii bărbaţi po­
era la culmea înflorire! şi a mă* vinciilor (Cum alipite către vechiul roase, deşi are fttâţia spini litici din vechiul regat şt unui dm provenind ele chiar deia
cât se poete de fk- rirei sale şi care ducea atunci * s*atuiuî românesc, va fi cel mai
u ţară şi pentru neam. regat. Căci neconvde/area aspira- adânc sfâşietori, dar to tu şi în­ a eşt a a părăsit soartea Românilor fac independenţa unei ţări, «
politica aceea care se numea po­ pun lar ntasire integrale tuito- sigur scut pertru libeitatea tutu­ rimea propriilor noastre forţ
d-.*a, că întrucât se a m n ă p en tru n o i realizarea ror popoarelor, cari. trăiesc |»n a- din Ardeal îu mâniie Ungurilor.
litica izoîaţionei tplendtoe, pentru riale, se refeiă cu durere la nai,
w se fa:e, d Lui îşi câ credea că in lume nu are de u n itâ fe i naţio n a le p en tru vecie ceastă ţ..ră Nimeni nu va tind$ Dl prim ministru aduce elogii Să fun conştienţi de rhi
Hotarole noastre din Ardea*, Ba­ memoriei marelui Român Nicu actelor înfăptuite şi trăinicia
•! nde^ea. lipsă nici un sprijin a’tal decât al nat şi ţmuturiie Ungurene au fost (iap la u ze prelungite). ca să oprească aceste popoare îu
situaţlunea după ce vaselor sale şi stindardului său desvoliarea ior culturală şi naţio­ Filipescu, d~lor \1. Brătianu, T. nă de noi. Nu simt nici o i .
nesocotită, teritoriul nostru ost3 De aceia acest guvern are Joneseu şi Marghiloman şi regreta de rău, că am semnat. Pc
ru Ion Brătianu, se înaintea cărora se închină întreaga ciungărit şi trupul nostru sânge­ nală; nimeni nu va sta în calea
Parié«; şi atunci d-lor lume, în mijloiul puterii sale a* întreaga noastră încredere. lor pentru a’şi cu tiva limba ior, că patimi aşa de mari au săpat roana de spini po care imit !
rează in urma aceste operaţiuni, desbinări aşa de grozave îatre nii-au înfipt-o pe cap, şti
ti să dau expresia proape ameţitoare au venit băr­ după convingerea noastră nedreaptă D. Grigerescu Sihlea : Nu ştiu cu’tura lor, tradiţtunlle lor stră­
s ’gu perdtit două baţii cuminţi ai poporului englez, da ă are şl încrederea Marelui Car­ moşeşti şi nimeni nu va împiede­ fruntaşii vieţei noastre publice. dreptatea viitorului o va sc
a acelora, cari hotârîse soarta uea in cunună de lauri. Aş fi
ue se puteau folosi cari au abandonat această politică n urilor în z-ua de astăz1. Iar în tier Generai. ca ca să se îtichme înaintea alta­ România & fost reprezentată la
un s’au folosit (a- a izolaţiunei sp’endide şi s’au pus D. preşedinte N. lorga : Vă pu­ rului sufletului lor propriu. Ceeace conferinţa de pace vupariar şi e să votăm cu bună înţelegi
ce priveşte chestiunea minorităţi­ forme*e, ajutând astfel nu t
jîie deputaţilor Ar- în alianţe, care au adu« victoria lor este clar că ea atinge în cea teaţi dispensa delà această decla­ fesă nimeni nu va putea tfenega sta­ greşit când se spune că a fost
r| oiştilor, poporului englez, aşa zicând asu­ raţie, care nimeni nu ©aştepta delà lului nostru este fn adevăr, câ acest rău*reprezentată, dovada suni co- veni, ci ţara.
mal mare măsură, poate astăzi ex­
este. pra lumei întregi (aplauze) clusiv chiar, Ardealu*, ţinuturile autoritatea dv. stat să stea fn serviciu suveranităţii misiunile cari lucrează în prezent Ia faţa situaţiai grele inte
Şi acum onorată Cameră, dacă ungurene, Banatul, Basarabia şi naţiunii remineşti, acea suverani­ la Paris şi cari au depus o inuucâ externe, solicit întregul D-v
sui rez stenii? acest popor englez, care aşa bine Bucovina. Program ai politic al tate pe care noi «m moştenit-o sîi guincloasă. sprijin. Apelez la înţelege
ştia să-şi aleagă ţintele şl cărările de ia legiunile romane — pe Cu privire la semnarea tratatului turor din b oc şi din afară d
» Maniu: Eu onorată D. A. C. Guza: In cea mai mare (Aclamaţiuni şi aplauze î
gând, sâ mă o- şi mijloacele a ţinut intr’un mo­ care ara moştenit-o de la stră- d-sa declară, că îndată ce a fost
măsură stlsge Moldova. moşli noştri! locuitori băştinaşi al gdc\)
i două sau trei luni, ment dat, să abandoneze această D. Dr. lulm M aniu: Acest §u- semnat tratatul dola Vereaiiies
D. Iuliu Maniu: Aceste neajun­ ve/n are încrederea nea^Uă şi pen­ acestei ţâri, a suveranltăţei noastre
1 arăt pentru ce îzolaţiune a sa, crede onorata Ca­ suri ie va suferi de sine înţeles urma neapsrat să fie semnat şi
a dată, credem meră, că am lucra bine, noi nea­ tru ea ci edem, că programul poli­ întregi Şl fireşti paste aceste plaiuri
ţara întreagă, dar pentru moment tic, pe care l-a prezentat răspun­ şl in drepte! acestei suveranităţi iară
că tratatul a fo.t mul românesc, dacă noi chiar azi
între re­ am intra în această izoîaţiune?
ne atinge în cea mai mare mă­ de necesităţilor reale ale neamu­ a aştepta, hetarîrl streine, am recu­ Telegram. Agenţiei I
semnare. Şi aci sură pe noi. lui remânesc (aplauze p r e l u n g te). n oscu t ş l am d a t în d r e p tă r i p e n tr u
Crede onorata Cameră că roí, p a ­ toate neamurile mult fntrecătoare
•, sunt absolut de
al românesc, că
pom! românesc, care sbla acum
am înfăptuit această unitate na- Opinia publică şi i existenţa Noi, în programul acestui guverp,
vedem tendinţa şi năzuinţa • de a celor ee alţii vroiau să ni le impună Guvernul sârb. dispus sâ facă
i, că tara rqm»-
intregtt?, tere timp sfii1$ • n f i j W S Î r l âSş- desfăşurat în m odâ următor: Nu i democratica edificiul mare al va respecta aceste drepturi cn'ar
in b ara id ealu rilor d em ocratice la
concesiuni m privinţa Banatului
gre a putut să ducă mane, fără nici un prietin sincer din Ardeal, Banat şi părţile nn- României întregite (aplauze pr*~
ungite). cf.re noi suntem aserviţi pentru
zistenţă cu deplin în apropiere, crede că acest neam gurene am dat tot concursul nos­
şi această ţară românească ale tru, am dat cel mai mare ajutor, Noi suntem de credinţă, câ pro­ totdeauna (aplauze prelungite) România va ajula în schimb alimentarea Sârbici
, o lume întreagă
cărei hotare, nu sunt incă definitiv fără nici o rezervă şi fără scop gramul acesta însemnează în ade­ Dar, onorată Cameră, încrederea
de duşmani, da cred
văr ţinta îa are trebue să tindem o dăm acestui guvern, nu numai Poiiicare îndeam nă la o înţelegere
.o duce şl în pre- sratornîcite, că acest neam româ­ special, acelei lupte mari diploma­
nesc va putea azi chiar să ia tice, care sa dus pentru integrali­ cu toţii în ceeace priveşte compu­ pentru programai său, cât şl pen­ amicală Intre cele două state
) splendida Îzolaţiune pe care a a- tatea aspiraflunilor noastre. Noi nerea dia viitor a statiîui ro nâ- tru credinţa ce o nutr'm faţă de
Tara R o m â n ea scă bandonat-o cea mai puternică ţară am făcut- din partea noastră tot, se. dânsul, c i îa serviciul ccesiui pr§- B u c u re şti . Ministrul sârb Marinovici, care a sosit pentru a
R o m â n e a sc ă are din lumo într’un timp da netă­ ce omeneşte se poate, ca în ade­ Noi vedem în acest program în- gram de fapte, va putea susţine cere .ajutorul guvernului român în chestiunea alimentării Ser­
uitoare, ca p o r- găduită tărie? Crede poporul r o ­ văr aceste aspiraţ>u d şi aceste făŢşată tendinţa de unificare de­ în ţara ncmtră adevăratele virtuţi biei care trece nrin cele mai grele zile, a declarat că g u ver­
i g â n d clar, ca mânesc că va putea «ă o facă, drepturi sâ fie îa întregimea ior săvârşit,! a vieţii de stat şi a vie- cetăţeneşti. nul sâ rb în schim bul acestui a ju to r e dispus a relua tratati­
câ»d nici o putere oricât da mare salvate, inii'un moment dai, însă, ;si naţionale a României iutregite Noi credem, că guvernul acesta
te a sa cărările 'Aplauze prelungite). v ele ş i a fa c e co ncesiuni în p riv in ţa B anatului, în special
ar fi c-a astăzi nu este suficientă onoiată eameiă, sau făcut alege­ va avea putere, in tot ca zoi va a
avânl înaintea vea cinstita năzuinţă ca să aducă e d isp u s a ceda oraşele ş i linia fe r a tă V ârşef ~ Biserica albă.
pentru a înfrunta valurile duş­ rile şl în acest moment opinia pu­ Noi suntem de credinţă, că de­
le despicate, a - mane, care se aprop e ameninfâod blici a vechiului reget s’a declarat clarând si înfăptuind pentru vecie îa viaţa publică, prin exemplul D l M u n iu îm p reu n ă ca g u v e rn u l întreg e d isp u s s â în­
tea publică or- tot ce a rezultat dm un groaznic în contra pohlîeei de rezistenţă. unirea României întregite, trebue său propriu, spiritul adevărat de ceapă tra ta tive sp re a o ju ta p e Sârbi.
\n d întreaga fo rţă răsbol al lamei întregi? (Aplauze). să tindem prin toate căile prin datorie şi spiritul adeeăiot de B e lg ra d Poincare a declarat la dineul intim oferit la
gândire r o m â - Onorată Cameră, neamului ro ­ latreb Onorată Cameră: atunci toate mijloacele, ca în adevăr jertfă naţionali (ip'auze prelun­ Paris principelui moştenitor sârb, că va sprijini emaniciparea
mânesc nici odatâ nu va fi aşa eâod optoîa publică politică din unificarea acestui stat sa se gite şi îndelung reperate).
irviciul unei r e ­ Orice program mare, orice p ro ­ Serbiei de ori ce robie financiară şi economică.
mic la sufet, ca sâ creadă că a- vechiul regat s’a declarat în con­ întâmple afât pe ' depiia şi Slîf-
ia cred că a c e a - leteşte şi în i stitoţiuoiîe sate de gram care în singulare determina- P oincare a insistat a p o i să se re a lizeze o înţelegere
tunci când i vorba de adevăratele tra politicei de rezistenţă...
i, naţiunea ro - şi vitalele sale interese, nu va avea D. A, C. Caza: Nu este exact. stat (aplauze prelungite). ţiuni, ar putea fi cSt se poate da a m ic a lă cu R om ânia.
R o m â n ea scă , şi destulă putere în sine peuim a (Zgomot întreruperi). ©norată Cameră, atunci când splendid, dacă îu adevăr la baza
\e fa ce . putea sâ înfrângă acele pericole am decretat unirea, ara decretat o lui nu stă spiritul de jertfă Ra­
te. (Aplauze.) care vin asupra capului siu . Tot
J a e i: Este foarto exact.
D. A. C. Cuta: Problema rezis­
atunci, cred însă că naţiunea ro­ tenţei nu s’a pus înaiotea alegă­
Recondiţionat, şi nerezervânl drep­
turi speciale provinciale, pentru
ţională, nu stă tendinţa de a în*
troduce aeevt spirit do jertfă na­ .Prefecţi gospodari“
miaz între oarele 3—5. îu cance­
laria Eforiei şeoi ire. Preţurile pe*,
Insă, domnilor, în că am fost şl sunt de credinţa ne­ ţională în fiecare strat care cora* »Guvernul nu va mai face poli­ tru târnă sunt următoarele : Gris
mână va şti să aprecieze valoarea torilor. tică ci administraţie*, declarase în Cor. 5 40. F únáfiná Cor 5. Făi­
cum vedeam noi acelor fo^ţo streine, dar amice, strămutată, că România întregită pure acest sistem social al statului,
,UWIUIIIC, I- .e de a se aj inge care îi pot veni in fcjutor pentru O voce: Aţi spus-o chiar dv. trebue să fie una în corpurile aces* program nu are multă va­ una din primele şedinţe ale C a­ nă de fiert Cor. 3.69. Faină d®
a fcxami re ? împrejurării, că a înfrânge atun:i când situaţiunea D. N . loiga: D. Maniu are drep­ salo legiuitoare, trebue să fie una loare (aplauze prelungite, înde ung merei dl ministru Viad, Iar acum pane -Cor. 1 60. Preţui pentru za-
re s pin 4 face o acţiune, ori sa creată prin atâtea jerţfe nu e tul &ă~şi aibă punctul d*s&ie de îa guvernământul său, trebue să repetate j. de curând la Senat tot dânsul răs ­ h r Cor. 10.
t p ' Oi tre e sâ trecem întâi ia încă definitiv statornicită şi defi­ vedere, care su este numai al dum­ fio una în sufletul său, în gândi­ Eu «red, că livrarea guvernutai punzând ynei iaterpelăria d u* gen. atlerols noastre esi Unsra-
xambarea o2că este b’ne, dacă nitiv precizată. (Aplauze/ nealui. rea sa şî în toate insriiuţiumle pu­ actual va însemna tendinţa ade­ Lambru, a spus cn în locul pre­ r a . Consiliul de miniştri ţinut a-
.fte neeşsm , ori dacă este util, D. I. Mania : Când constat re­ blice de stat (aplauze prelungite). vărată de a transpune prin exem­ fecţilor de până acum, regimentali laităeri la Bucure iii s’a ocupat în­
a »â faosyt •eastă supremă în- Guvernul zultatul — şi poate să constate Pentru ca aceste instiîuţiuni de plul propriu convingerea îafieca-e în d ferite partide, pune bărbaţi tre aitele şi cu chestiunea rectifi-_
ordara s i >ri ior naţionale, (A- fiecare — ci în vechiul regat m a­ stat, croiate, întărite şi desvol- cetăţeaD, că drepturile pe care el |liberi da astfel de preocupări) pre­ cărilor la frontiera cu Ungaria. D.
„ î ^ , _ _ \
|g| f
Aceste consideraţiuui mă fac sâ joritatea opiniei nubtice nu se a- le are în stat, au la spatele lor şifecţi gospodari în local prefecţilor Dr. I Cantacuzino, primul delegat
spun că nu e bine să încercăm taşează anei politice de rezistenţă, taîe în spirit naţional să poată
;^ci on|r-tă cameră, părerea contribui în mod organic la unifi­ datorinţe mari, acelea de a-şi politici. al României, care era de faţa ia
ii ea este momentul dat, a în s'tuaţiunea creastă prin uitima­ avem noi putinţa morală de impu­ jertfi totul pentru ţară şi pentru Cine cuno3şte rostul şi intere­ consiliu, a primii instrucţiuni îu
tul cuonscut o rezistenţă. Şi a- nere vechiului îegat o politica de carea spiritului româLesc, care
■ ?a u - ? . n -iţlla g a românească şi
a
până acum, timp de secole a fost naţiune, aceasta mai ales în vre­ sele la csri era înjugată adminis­ această nrivinţâ. D-sa tm-jreuni
* iu îiitr’o rezistenţă, cum onorată Cameră să-mi per­ rezistenţă (aplauze). Eu pot să de­ murile de astăzi, când refacerea traţia vechiului regat umbră a par­ cu d-l Ghica va pleca Vineri la
miteţi ca un sentiment de oareşî- plâng acest lucru, pot să 1 cons­ supus la atâtea vânturi vitrege, a
»litieeşte, nu ^ t e bine. Ş; pentru fost împărţit şi adfei a împiedecat acestei ţări, câod întronarea acestei
tidelor * dela putere, va înţelege Paris unde va lua parte la lucră­
î nu? Iuaintţde toate, pentru cari durere, să remarc, câ în de­ tat, sau pot să-l aprob, dar a-1 schim­ ţâri pe veci, când întărirea şi în­ po deplin situaţia ce se va creia rile privitoare ia încheierea păcii
cursul desbaterdor • s’a amintit ba au-! pot. în desvoltarea sa unitară până
:eiaş lucru nuie%te, bine pentru acum. florirea pe viitor depinde chiar de prin înfăptuirea declaraţiilor, dlui cu Ungaria.
ire guvernul Alai Ion Brătianu, vorba că a venit un guvern Ar­ epiritul de jertfă pe care îl va a- ministru Aurel Viad. Vom avea o
t’mpul său, n ^ a găsit de b ne delean, care să semneze această Archalnl na putea cere ve­ Statul româaeţc întregit va avea răta guvernul actual şi îl va trebui Censurat de Ion Br tea
după concepţia noastră viitorul administraţie, care va căuta să ape
i sâ nu semneze,tratatui le pace pace. să-l arate întreaga ţară {aplauze
E de sine înţeles, cred cei pu­ chiul®- regat un nos sacri­ sâa asigurat pentru toate timpurile, re atât interesele statului cât ^î
i Germania — pentru aceea
întru câ noi credem că nu este
ne, că este chiar Periculos pen-
ţin că na este necesar să arăt că
acest guvern nu este un guvern
ficiu
Noi trebue sâ înregistrăm fap­
dacă în adevăr întreg neamul ro­
mânesc va fi nait îa gânduri, va
prelungite, tndslung repetate. Stri­
găte de bravo. Blocul guvernului
aplaudă în picioare).
ale particularilor, nelâsându se a
fi instrumentul de ocazia al politi­
cei de partid
JEKEÜÜS
i ţară, ca sa ue desolidarizăm ardelean (ap'auze), tul, care înaintea noastră trebue
fi imit în simţire şi va fi, încunju
rând orice zguduire, unit'în toate Definitivarea prefecţilor însem­ o s u tiu n iiiu ti
aliaţi. (Aplauze.) Ante-vcrbitorii mei, care şi-au să fie hotârîior. Şi atunci Onora­ Aviz. Societatea da vânat exis­ nează încă un pas în spr» viitorul
instiiuţianile sale, astfel ca un sin­
ebu»e sâ stăm aliaţi arătat sprijinul faţă de acest gu­ tă Cameră, vă întreb pe dv: când gur duh, să pătrundă toate insti- tentă în Braşov aduce la cunoş­ cara se scutură tot mai mult de AVIZ S — Aducem la cu­
vern, au dovedit mai mult decât vechiul regat, a adus saer.îiciu de it-.ţiunile sale şl toţi membrii săi. tinţa membrilor cât şi a celor ce manoperiie şi păcatele trecutului. noşti nţâ onor. public, câ ma­
Astăzi, când întreaga lume trebue eu să dovedesc, că acest aproape ua milion de suflete ş ; au permis de vânat pentru 1919 gazinele noastre vor rămân«
te încă în fierbere, atunci guvern nu se bazează numai pe vieţi pentru desrobirea noastră, Ideia democratică, na exclude că rugărde pentru câştigarea drep­ Cooperativa, tovărăşie de con­ închisa până Sâmbătă la 27
id acele gândiri pe sari opinia publică politică a Ardealu­ atunci când vechiul regat pentru des­ tului de vâuat pe 1920 să fie pre­ sum dm Braşov Schel, disiribue
lui, dară se bazeeză pe toată torţa robirea noastră a provinciilor alipite, ideia naţională zentate dlui dr. Branovatzky, sir. membrilor ei începând de azi bo­ Da«emvrie.
aţii vor să le nună în apîi- aşa zicând a opiniei publice din a caîm-î«/>.-»+ ce a fost mai voinic C om ercianţii de feră rte
De sine înţeles onorată C.imeră, Neagră 2h, pânăxel mai târziu 29 nuri pentru faină şi zihâr. Bonu­
ocârmui- România întregită. (Aplauze iţnle sale şi cate din- că această pr»facere trebue să sa Decemvrie ort. * rile se distribue numai după a- I—2 a i B ra şo vu lu i.
TipograJiia A. Mureşian Branisce & €om Bpraşov.