POVESTEA LUI HARAP-ALB

ION CREANGĂ

Basmul = specie a genului epic, in proza, in care elementele fantasticului se imbina

cu cele reale, in care se duce o lupta intre bine si rau, personajele avand
puteri supranaturale, in final invingator fiind binele

 Trasaturi
A. Tema
 Lupta dintre bine si rau
 Victoria binelui
B. Cifre si obiecte magice
 Trei si multiplii de trei
 Sapte si multiplii de sapte
C. Obiecte magice
 Micele, surcele, apa vie, apa moarta, aripi fermecate, etc.
D. Eroul
 Mezinul unei familii imparatesti
 Protagonist (personaj pricipal pozitiv)
 Este parcurs unor probe, parcurge un drum initiatic de la statutul de naiv si neinitiat
ajungand la finalul drumului la statutul de matur si initiat
 Nu are puteri supranaturale
 Este un model existential
E. Personjele
 Personajul pozitiv –eroul (protagonistul)
 Personajul negativ (antagonistul)
 Personaje reale cu puteri supranaturale –calul, furnicile, albinele, etc.
 Personaje zoomorfe
 Personaje mitologice –Sfânta Duminică
F. Formule specifice
 Formula initiala –„Amu cică era odată”
 Formula mediana –alcatuita din verbe de miscare
 Formula finala –in nota comica
-fraze rimate si ritmate
-are rolul de a face trecerea de la fantastic la real
 Motive literare specifice basmului
 Motivul imparatului fara urmas
 Motivul superioritatii mezinului
 Motivul probelor/muncilor
 Motivul calatoriei
 Motivul supunerii prin viclesug
 Motivul pedepsirii raufacatorului
 Motivul casatoriei

 Incadrare
 A aparut in anul 1877 in revista „Convorbiri literare” la Iași

 Specia
 Este un basm cult
Basmul cult = specie narativa ampla cu numeroase personaje ce poarta valori simbolice,
cu o actiune ce implica mai multe tipuri de fantastic, supranaturalul, fabulosul si
miraculosul, in care se infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou, iar
lupta/conflictul dintre bine si rau se incheie cu victoria/triumful binelui

 Tema
 Este victoria/triumful binelui asupra raului

 Motive literare (narative)

 Dezvolta tema basmului
 Motivul mezinului
 Motivul probelor
 Motivul imparatului fara urmas
 Motivul calatoriei (drumului initiatic)
 Motivul supunerii prin viclesug
 Motivul pedepsirii raufacatorului
 Motivul casatoriei

 Acțiunea
 Actiunea basmului este lineara  urmeaza ordinea cronologica a intamplarilor
 Procedeul de realizare al actiunii lineare se numeste Procedeul inlantuirii

 Perspectiva narativă
 Este obiectiva, se realizeaza la persoana a III-a, insa specific acestui basm este ca autorul
intervine deseori prin diverse comentarii sau adresari directe cititorului, astfel incat
naratorul chiar daca este omniscient isi pierde din obiectivitate
 Ex. de comenatrii: „Mă rog, foc de ger era, ce sa spun mai mult”
„Aista nu-i semn bun din cate stiu eu”

 Incipitul basmului
 Contine formula introductiva initiala si reperele spatiale si temporale
 Tot in incipit se realizeaza fuziunea dintre real si fantastic

 Reperele temporale si spatiale

 Sunt specifice basmului nedeterminate
 Spatiul: -actiunea se petrece in imparatie apoi de-a lungul drumului eroului
-taramul: acesta/ celalalt
 Timpul: unul mitic al inceputurilor (ilo tempore)

 Clișee compozitionale
a. Formula initiala/ de inceput
 „Amu cică era odata”
adv. de timp
adv. de timp trecerea de la vb. la imperfect
real la fantastic (la trecut)

timp nedeterminat
b. Formula mediană/ de mijloc
 „și merg ei o zi și merg dou și merd patruzeci si nouă și mai merge cât mai merge”
 Repetarea verbului „merge” are rolul de a dinamiza/ accelera actiunea, de a introduce
secventa narativa urmatoare
c. Formula finală/ de sfârșit
 „Și a ținut veselia ani întregi și acu` mi ține încă, cine se duce acolo be și mănâncă iar de la
noi cine are bani bea și mănâncă, cine nu, se uită și rabdă”
 Rolul formulei finale este de a trece de la fantastic la real „pe la noi”
 Utilizarea unor fraze ritmate si rimate
 Nota de originalitate a basmului lui Creangă reiese din prezenta comicului

 Momentele subiectului
I. Expozițiunea
 Expozitiunea prezinta situati initiala, de echilibru, afland totodata ca actiunea se petrece
intr-un tinut indepartat, intr-un timp mitic
 Ne este prezentat motivul imparatul fara mostenitor, motiv de la care pleaca intreaga
actiune a basmului
 Verde imparat ii cere fratelu sau, Craiul, sa-l trimita pe cel mai voinic fiu al sau pentru a-l
urma la tron, intrucat el are numai fete
II. Intriga
 Pentru a-i incerca, craiul se imbraca intr-o piele de urs si se ascunde sub un pod
 Fii cei mari se sperie de urs si se inorc la curte, fiind dojeniti de tata: “nici tu nu esti de
imparat, nici imparatia pentru tine”
 Mezinul, pentru a-si alina tatal se gandeste sa-si incerce si el norocul. In timp ce isi varsa
amraciunea in gradina, “o baba garbova de batranete” ii cere pomana, dupa care il sfatuieste
sa-si roage tatal sa-l lase sa-si incerce si el noricul
 Totodata, ii spune sa-si aleaga “calul, armele si hainele cu care a fost el mire” iar cand calul
sa puna o tava cu jaratec in mijlocul hergheliei ca sa-l aleaga pe cel care va veni sa manance
jaratec
 Urmand intocmai sfaturile babei, voinicul pleaca la drum, iar dupa un scurt timp “numai
iaca ii iesa si lui ursul inainte”
 Trece cu bine aceasta prima incercare primind binecuvantare tatalui si totodata sfatul de a
se feri “de omul ros, iara mai ales de omul span”
III. Desfășurarea acțiunii
 Fiul craiului, odata plecat la drum, ajunge in codru unde intalneste “un om span” care se
ofera sa-I fie sluga. Acesta il refuza de doua ori insa a treia oara, spanul, metamorfozat, de
data aceasta “imbracat altfel si calare pe un cal frumos”, pacalindu-l pe fiul craiului.
Crezand ca s eafla in “tara spanilor”, il angazeaza drept calauza
 Ajunsi la o fantana fara roata si cumpana, spanul intra in put pentru a-si umple plosca,
sfatuindu-l sip e voinc sa faca la fel
 Tanarul il asculta pe span, care tranteste capacul fantanii si-l oblige sa-I povesteasca totul
despre el: “cine esti, de unde vi si incotro te duci”. Sub amenintarea mortii, feciorul jura ca
ii va fi spanului slaga, acesta preluandu-I identitatea.
 Fiul craiului este obligat sa pastreze taina “pana cand va muri si iar va invia”. El primeste
numele de Harap-Alb
 Odata cu sosirea celor doi la curtea imparatului unde craiul, foarte arrogant, il trimite pe
Harap-Alb sa doarma cu caii si chiar il plezneste pentru a-si arata calitatea de stapan
Asistam de aici in colo la numeroase secvente care constituie probele impuse de imparat
 Intr-o zi, avand la masa “salati foart minunate”, care se aflau in gradina ursului, fiind foarte
greu da obtinut, spanul hotaraste sa-si trimita sluga dupa bunatati in gradina ursului. Calul
inaripat il duce pe Harap-Alb la Sf. Duminica, care il ajuta sa-si indeplineasca misiunea si sa
treaca proba
 Urmatoarea proba il pune din nou pe Harap-Alb la grea incercare, trebuind sa aduca “pielea
cerbului cu cap cu tot, asa batuTĂ cu pietre scumpe, cum se gasesc”. Din nou, el este ajutat
de Sf. Dumnica, eroul trecand cu bine si aceasta incercare
 In cadrul uni ospat regal,dat in cinstea nepotului regelui, dup ace aflase despre fiica
imparatului Ros,spanul ii porunceste lui Harap-Alb sa i-o aduca pe fata acestuia
 In drumul parcurs pentru indeplinirea acestei probe, tanarul intalneste pe un pod o nunta de
furnici si milos, trece prin apa pentru a nu le omorî. Regina furnicilor ii ofera drept rasplata
o aripa, careia sa-i dea foc cand va avea nevoie de ea sa-I sara in ajutor
 Dupa aceea, voinicul intalneste un roi de albine care nu aveau unde sa stea. In timp ce el le
ciopleste un adapost el le lasa sa stea choar in palaria sa. Drept rasplata, el primeste si de la
regina albinelor o arip, in cazul in care va avea nevoie de ea
 Dupa intalnirea cu aceste vietuitoare neajutorate, Harap-Alb intalneste in drumul sau, pe
rand, cinci personaje fantastice: Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila.
Harap-Alb trece cu noii sai prieteni prin numeoase peripetii, acesta considerand ca ii vor fi
de ajutor cand va ajunge la curtea imparatului Ros
 Ajunsi acolo, imparatul Ros ii supune la probe fabuloase, Harap-Alb reusind de fiecare data
sa le treaca cu ajutorul celor cinci prieteni fabulosi ai sai
 Acesta reuseste sa convinga imparatul sa-I dea fata, ajutat si de albine
 Fata imparatului doreste sa-l supuna si ea unei probe. Trimite calul lui Harap-Alb cu
turturica ei ca sa-i aduca dintr-un loc stiut numai de ea “trei smicele de mar dulce si apa vie
si apa moarta”. Calul se intoarce primul iar fata imparatului porneste cu ei la drum. Harap-
Alb se indragosteste de fata imparatului Ros
 Intre timp, turturica ajunge la curtea impartului Verde, vestind sosirea lui Harap-Alb
impreuna cu fata de imparat
IV. Punctul culminant
 Punctual culminant al basmului il constituie momentul in care spanul se repede sa o
imbratiseze iar aceeasta il respinge, spunand ca Harap-Alb este adevaratul nepot al
impartului
 Drept razbunare ca a fost demascat, spanul taie “dinr-o lovitura de palos” capul lui Harap-
Alb
 Vazandu-si stapanul doborat, calul se repede la span, facandu-l “praf si pulbere”
 Fata de imparatului Ros, personaj fabulous la randul sau, ii pune capul lui Harap-Alb la loc
pritr-un ritual starvechi
V. Deznodământul
 Dupa ce isi revine, ca dintr-un somn adanc, cei doi indragostiti primesc binecuvantarea
imparatului. Deznodamantul basmului, mereu fericit, prezinta nunta imparateasca, veselia a
tinut :ani intregi si mai tine inca”

 Caracterul bildungsroman
 Caracterul bildungsroman al basmului/ operei rezulta din faptul ca personajul principal este
un tanar care pe parcursul drumului sau initiatic dobandeste diverse insusiri si calitati, care
il maturizeaza

 Personajele
 Ca in orice basm, si acest basm cult contine o galerie de personaje care vor reflecta
conflictul dintre bine si rau
 Sunt purtatoare de valori simbolice
I. Harap-Alb
 Protagonistul basmului, un simbol al binelui
 Spre deosebire de alte basme, acest personaj nu are puteri supranaturale si nici insusiri de
exceptie, dobandeste pe parcurs prin trecerea probelor cateva calitati si valori etnice
precum: mila, bunatatea, generozitatea, prietenia, respectarea juramantului, curajul si alte
calitati necesare conducerii si intemeierii unei familii si a unei imparatii
 Sensul moralizator al basmului este redat in cuviteele personajului Sfanta Duminica
adresate lui Harap-Alb „Când vei ajunge și tu odată mare și tare, îi căuta să judeci lucrurile
de-a fira păr și vei crede celor asupriți și necăjiți, pentru că știi atunci e necazul”
 Persoanjul este caracterizat si prin nume:
-„Harap” -fiind persoana cu pielea de culoare inchisa Harap-Alb puritate
-„Alb” -sugerand ideea de puritate
întuneric  lumină
 Statutul sau social este ca in orice basm  fiu de Crai

II. Spânul
 Este antagonistul basmului, un simbol al raului
 El reprezinta „răul necesar” rol de initiator pentru Harap-Alb
 Intruchipeaza conceptia populara conform careia omul insemnat este om rau
 Spre deosebire de alte basme, moartea sa nu survine prin actiunile eroului basmului ci este
omorat de calul nazdravan, astfel incat protagonistul ramane imaculat
 Principala trasatura a Spanului este viclenia
III. Personajele donatori
 Sunt furnicile si albinele
 Sunt personaje numite donatori deoarece ajuta prin obiectele magice donate eroului la
trecerea unor probe
 Sunt personaje zoomorfe, cu puteri supranaturale

IV. Personajele ajutoare

 Sunt personaje himerice, fantastice, creatii originale ale lui Creangă
 Aceste personaje sunt: Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila
 Sunt foarte buni tovarasi ale lui Harap-Alb, avand trasaturi reflectate in nume
 Calul este si el unul dintre aceste a personaje, in acelasi timp este un personaj real cu puteri
supranaturale
 La fel si Sfanta Duminica se incadreaza in acestea categorie a personajelor ajutoare dar este
si un persoanj mitologic, ce-l ajuta pe Harap-Alb cu sfaturi intelepte.

 Specific acestui basm este modul in care se individualizeaza personajele

 Astfel majoritatea personajele sunt tipologii in sensul ca au o trasatura dominanta de
caracter
 Personajul Harap-Alb este o exceptie, acesta evolueaza pe parcurs
 O alta caracteristica in sensul evolutiei personajelor sunt portretele celor 5 tovarasi a lui
Harap-Alb in sensul ca in ciuda infatisarii grotesti ei ascund trasaturi pozitive, cum ar fi
bunatatea si prietenia
 O alta trasatura specifica personajelor este individualizarea prin limbaj, astfel personajele
din acest basm vorbesc precum taranii din Humulești

 Registre stilistice
 In acest basm exista registre stilistice, limbaj popular, regional si oral
a. Registrul stilistic popular
 Rezulta din utilizarea unor termeni si expresii populare introduse in text, in general „vorba
aceea”
b. Registrul stilistic regional
 Utilizarea regionalismelor lexicale si fonetice
c. Registrul stilistic oral
 Este dat de utilizrea:
-unor expresii onomatopeice (interjectii): „iacătă”, „ia”, „măi”,
-fraze rimate si ritmate: „De-ar şti omul ce-ar păţi, dinainte s-ar păzi”
-exprimare afectivă: -dovedeste implicarea subiectiva a naratorului
-ex. se utilizeaza dativul etic (posesiv) relația afectivă (naratorcititor)

„și, când mi ți-l inșfacă...”

pron. pers. cu valoare posesivă

 Limbajul prozei narative
 Caracteristic acestui text este utilizarea unor termeni si expresii populare, regionalisme
fonetice si lexicale si o realotate a stilului
 De asemenea specific textului este umorul care se realizeaza cu ajutorul catorva surse
precum: ironia, diverse porecle, diminutive cu valoare augumentativa „buzișoare”,
„băuturică” sau diverse expresii „dă-i cu cinstea să piară rușinea”

 Elemente de originalitate din basm

 Modul in care se individualizeaza personajele
 Protagonistul dobandeste trasaturi pe parcurs
 Moartea antagonistului nu i se datoreaza protagonistului
 Prezenta comicului
 Protagonistul nu are puteri supranaturale
 Autorul intervine prin diverse comentarii
 Sunt mai mult de 3 probe ce trebuie trecute de protagonist
 Umanizarea si localizarea fantasticului
 Formula initiala care contine cuvantul „cică”, acesta relativizeaza totul