Sunteți pe pagina 1din 24

Ing.

UVIU MARTIN
TA ILI ATII E ENSlbl C Tr
"....

Pentru a-i scuti pe cititorii noştri de emoţiile


cauzate de «pilpîirile» inerente încă multor reţele
care nu asigură tensiunea cerută, le propunem
construirea unui stabilizator de tensiune bazat pe
principiu! ferorezonanţei.
r
U
L c
=:
Principalele avantaje ale acestor dispozitive con- 1
stau În preţul lor scăzut, confecţionarea relativ ~
simplă, siguranţa În exploatare, inerţia redusă, ran- ~
damentul destul de mare pentru acest tip de aparate IL \ 1L
- pînă la 0,7-0,8 din puterea nominală - şi o
stabilizare a tensiunii de ieşire de aproximativ v Us
0,5-1% in condiţii obişnuite de lucru. 22 O
Principiul de funcţionare al stabiiizatorului fero- 21 O
r
rezonant rezidă În variaţia unei impedanţe înseriate J 'S=180Wf482A)
cu un transformator similar cu transformatoarele 20O
de reţea obişnuite. Scăderea bruscă a valorii acestei 19O I
J I f!J =JOf)W(~3811)

3
impedanţe pînă aproape de zero are loc datorită
saturaţiei miezului magnetic al bobinei L (fig. 1) şi 18O
intrării În acest felin rezonantă a circuitului le 17O il I
(in alte cazuri Re) luat În considerare. Impedanţa 16O J'
acestui circuit va avea o caracteristică tensiune-
curent similară cu curba prezentată În fig. 2. 15O I I
Dimensionarea adecvată a intregului circu. it poate U1 W 14-01 I
situa acest punc! de rezonanţă În dreptul valorii,-.....J 1
13 il
tensiunii dorite. In acest caz, prezentat În fig. 4,
variaţii considerabile ale tensiunii reţelei U in- 12O .. VI
1 IEO 130 1f(J 150 150 17!l18U 1f1U 200 2fQ. 1230 E~qf:J:O
fluenţează extrem de puţin valoarea tensiunii de JZ~U3!LIZll;ţ'J. .
ieşire U '
s
Deoarece gradul de complexitate al acestor dis-
pozitive creşte odată cu mărirea puterii lor, vă pre-
zentăm două variante constructive, pentru două
puteri diferite, ale unui stabilizator ferorezonant
Primul tip, dimensionat pentru alimentarea unui
consumator de maximum 60 W, este de o simpli-
tate deosebită şi poate fi realizat cu un minimum
de ·efort prin adaptarea unui transformator de reţea
obişnuit. Schema de principiu, prezentată În fig. 3,
conţine un transformator cu miezul magnetic for-
mat din tole de transformator monofazat E 30 şi cu
o grosime a pachetului de 30 mm. În orice caz, in-
180
diferent de tola utilizată, secţiunea coloanei prin-
cipale va trebui să fie de 9 cm2 , mărime care trebuie
respectată cu rigurozitate. Caracteristicile bobina-
jului sint date in tabelul 1 in funcţie de tensiunea
reţelei U şi de tensiunea de alimentare stabilizaiă Us
1
pe care urmărim să o obţinem.
Stabilizatorul poate juca astfel şi rolul de transfor-
mator de reţea, cu raporturile de transformare
220/110V, 220/220V şi 110/110\1. Este suficient
pentru aceasta să alegem din tabel numărul de spire
corespunzător tensiunii consumatorului şi tensiunii
nominale a reţelei.
Transformatorul poate fi construit şi pentru am- 8!J POO

-= < ::
bele tensiuni, numărul total de spire corespunzind
tensiunii de· 220 V şi intercalind o priză mediană
pentru 110 V, situată la jumătatea bobinajului. in
acest caz va trebui să utilizăm un conductor cu sec-
ţiunea necesară pentru tensiunea la care este uti-
1:
fltia fURtlE PENTRII Jll?JNGfi?eA
IZOLATfr
lizat tronsonul respectiv din infăşurare. În primar
sînt prevăzute şase prize pentru reglai.ul tensiunii.
Schimbarea prizei se impune de obicei numai În
momentul construirii stabilizatorului şi se va face
numai după ce aparatul a fost deconectat de O?~O OlaO 0200 O O
la reţea. Capacitatea C, de 12 microfarazi, este di- 0900 0100 0710
mensionată pentru tensiunea de 600 V. Rezistenţa
R poate avea orice valoare intre 30 şi 500 de kilo-
o{j5Q 0850 0180 O O C2
ohmi. 0!i(J(J o$l}1J 0770
AI doilea tip de stabilizator, de o construcţie 05~0 0550 015Q
mai complexă, asigură alimentarea unor consuma- O O
0500 0500 012j
tori de maximum 350 V A. Efortul suplimentar depus
pentru construirea acestui aparat este compensat
prin obţinerea unui coeficient de stabilizare extrem
de bun. in fig. 4 este figurată curba de stabilizare
obţinută cu ajutorul acestui dispozitiv În cazul

Iii
2 •
di
alimentării unui televizor (puterea absorbită: 180 W) zător al prizelor şi capacităţilor va permite atinge-
sau a unei combine muzicale care consumă apro- rea unor performanţe apropiate de cele prezentate
ximativ 300 W. la variaţii ale tensiunii reţelei Între mai sus.
140 şi 250 V, tensiunea stabilizată a rămas practic Sîrma de bobinaj utilizată, de obicei conductor Ing. M. IVANOV
la valoarea de 220 V. de cupru emailat, nu necesită o izolaţie suplimen-
Schema de principiu a stabilizatorului (fig. 5) tară. Condensatorii din schemă vor fi aleşi pentru A construi un receptor superheterodină nu este
conţine un transformato!' de o construcţie specială, funcţionarea la tensiunea de 600 V. un lucru dificil (vezi Of. 2/1972»)dar a-I face să lu-
în care cele două coloane au secţiuni inegale. Mie- Restul detaliilor constructive ale stabilizatoruiui creze În condiţii bune implică soituţionarea unor
zul magnetic, confecţionat din tole de tablă sili- ferorezonant de tensiune sînt identice cu cele uti- probleme speciale.
cioasă luate dintr-un transformator vechi sau chiar lizate in cazul transformatoareior monofazate de În cele ce urmează vom căuta să arătăm cum se
dintr-o maşină electrică defectă, are dimensiunile din face reglajul unui receptor superheterodină sau,
mică putere.
altfel spus. cum se face acordul circuitelor de frec-
fig. 6. Pentru executarea miezului, tolele se vor tăia venţă intermediară şi alinierea receptorului, adică
la dimensiunile indicate în fig. 7 şi se vor strînge cu TABELUL
cum se face reglaM circuitelor de intrare şi ill
Tensiunea
unor şuruburi izolate (fig. pentru a evita oscilatorului local pentru a avea f$ - = fi" in
nic.rrl,ari'la şi incălzirile provocate scurtcircui-
220 V 110 V rînd face acordul circuitelor de .j: .. ",,,,,,,,,,~;;;
tolelor. Dacă nu de tablă la dimen- i ... t<> .. "no,~i"",a; şi acest lucru avem nevoie
siunile necesare, putem şi un alt tip de tole, conductor i 0,48 0,7 un voltmetru şi de un
cu conditia ca cele două sectiuni ale coloanelor Primar modulat În amplitudine (construcţia
stabilizatorului să fie de 22,5 cm 2, respectiv 13,5 cm2 , nr. spire 1030 520 te a fost prezentată În revista noastră).
iar fereastra transformatorului să aibă o suprafaţă tează 1n secundarul transformatorului ieşire,
conductor 0,42 0,6 În locul difuzorului, o rezistenţă de 4 confec~
minimă de 120 cm 2 •
tionată din sîrmă de nichelină (de·la o rezistenţă
Înfăşurările vor fi dispuse pe cele două coloane Of. spire 1000 500 de fier de călcat sau de la un reşou electric), bobi-
În poziţiile indicate în fig. 9. Stabilizatorul are patru nată pe o rezistenţă de wattaj (1-4 W) de valoare
bobinaje: infăşurarea primară w ' secundarul ·w '
1 100 350 mai mare de 100 n . la bornele acestei rezistenţe
2 Secundar se conectează voltmetrulelectronic. Reglajele
infăşurarea de compensaţie w şi bobina de rezo- 150 375 amplificatorului audio (volum + ton) se fixează
k
pe poziţia maxÎ/llJ iar pe grila tubului amplificator
nanţă W • Pentru simplificare, În tabelul 2 am pre- prize 800 400 FI-T 2 (EF 89) se aplică un semnal MA cu frec-
zentat iRfăşurările W ' W ' w şi w~, unde W = venta f. = 455 kHz şi cu m = 0,3 . Se aplică la
1 2 k c
850 425
+
= w2 w~. bornelJ primarului transformatofului de medie
frecventă din anodă o rezistenţă de 10 kQ pentru a
Raportul Între tensiuni poate fi acelaşi ca in 900 450 amortiza circuitul primarului. Se aplică la intrare
cazul primului tip de stabilizator prezentat, iar va- un nivel de semnal astfel incit voltmetrulelectronic
lorile corespunzătoare pentru qimensionarea bo- să indice o tensiune de 0,5 V. Se reglează miezul
binajului sînt date În tabelul 2. Infăşurarea prima- de ferită al secundarului transformatorului mediei
frecvenţe În sensul in care se obţine o valoare maxi-
rului se alege, bineînţeles, În funcţie de tensiunea mă la voltmetrulelectronic. În timpul reglajului se
reţelei, iar infăşurările secundare, de rezonanţă şi poate reduce nivelul semnalului la intrare, pentru ca
de compensaţie se aleg În funcţie de tensiunea de TAIBEUJL 2 nivelul de ieşire să nu crească mult peste 0,5 V.
ieşire .dorită. Pentru un stabilizator alimentat la Tensiunea Secundarul este reglat atunci cînd se obţine maxi-
110 V care trebuie să furnizeze 220 V, se va alege mumul indicaţiei voltmetrului -electronic. După
220 V 110 V aceasta se trece la acordul primarului mediei
w = 250 de spire, w~ = 750 de spire, w = 750 de
1 2 frecvenţe. Se scoate rezistenţa de amortizare de
spire, w = 200 de spire şi C = 6 -7 18..u F, cu pri- Primar conductor 1,1 2,4 10 kOdin primar şi se montează la bornele secunda-
k W rului. Se repetă operaţia care s-a făcut pentru pri-
1 nr. spire 500 250
zele şi diametrele indicate În tabel. Condensatorii mar. Se scoate· apoi rezistenţa de amortizare de
din circuitul de rezonanţă, de valori cuprinse intre 10 k.o, cu aceasta terminîndu-se acordul mediei
conductor 0,85 1,2 frecvenţe din anoda tubului T 2' Se trece apoi la
3)1 F şi 6)1 F, se introduc În circuit in funcţie de ne-
cesitatea reglării tensiunii. Mărind această capaci- acordul mediei frecvenţe din anoda schimbăto­
Of. spire 750 375 rulul de frecventă TI' Pentru aceasta, generatorul
tate, tensiunea creşte şi, invers, scăzînd capaci-
500 250 se aplică pe grila 1 a tubului TI' Se amortizează În
tatea, scade şi tensiunea. Pentru introducerea con-
primarul transformatorului FI rezistenta de 10 kQ
densatorilor În circuit, se pot utiliza călăreţi con- Înfăşurarea şi se acordă secundarul ca şi la cealaltă medie
fectionati din sîrmă sau un cordon monofilar cu de 550 275
frecvenţă. Apoi se scoate rezistenţa de 10 kQ din
banane 'Ia capete. Comutarea prizelor se face cu rezonanţă
prize 600 300 primar, se amortizează secundarul şi se face acor-
ajutorul a trei comutatoare cu mai multe poziţii. W'C dul primarului. Se scoate rezistenţa din secundar
Deoarece această solutie este destul de costisitoare, 650 325 şi cu aceasta s-a terminat acordul circuitelor de
iar reglajul se face ext'rem de rar, vă propunem în- frecvenţă intermediară.
locuirea comutatoarelor printr-un sistem de jacuri 700 350 A doua etapă constă în alinierea circuitului de
intrare şi a circuitelor oscilatorului local. Această
şi banane amplasate pe un panou (fig. 10).
conductor 1,25 1,75 operaţie se execută În trei punctea!e scalei, deci
În faţa panoului cu bucşe este preferabil să se pe trei frecvenţe. Se notează CI:J FI' F2 şi Fa cele
fixeze un capac izolant (fig. 11), care În momentul Of. spire 150 315 trei frecvenţe la care se face alinierea. Se notează
deschiderii sale să deconecteze stabilizatorul de cu F 2 frecvenţa din mijlocul benzii, cu FI frecvenţa
la reţea. În acest fel, riscul electrocutării este exclus 500 250 de aliniere minimă şi cu F3 frecvenţa de aliniere
şi se evită schimbarea prizei sau conectarea con- Secundar maximă. Pentru cele trei game de unde frecvenţele
densatorilor in timpul funcţionării, ceea ce ar putea W 550 275 de aliniere sînt:
2
duce la variaţii periculoase de tensiune. Unde lungi
prize 600 300
Pentru conectarea la reţea se va folosi un cordon
cu ştecher obişnuit, iar pentru racordarea consuma- 650 325 FI 159 kHz
torilor se poate monta pe peretele cutiei stabiliza- (1 900 m)
torului o priză plată. 700 350
Dacă se urmăreste obtinerea unor tensiuni dife- F2 220 kHz
rite de cele preze~tate Înarticol - 9 V, 12 V sau conductor 1,2 1,65 (1 370 m)
24 V, de exemplu -, este suficient să se scoată Fa 281 kHz
nr. spire 200 100
prize la un număr de spire corespunzător; For- (1 070 m)
mula pentru calculul numărului, de spire necesar Înfăşurarea 125 60
valabilă secundarul stabilizatorului de de
şi
vii
prize
W . ~
prIZa 180 90
unde Up este tensiunea pe care dorirr~ să o ""' .... n,"",.. 220
Calculul stabilizatorului a fost "făcut
95 I
vedere to/ele utilizate În mod frecvent În I"r.:n",t~,,,,+;.., condensatoare iB 9724
transformatoarelor de mică putere
bricate ia noi În tară. cazul unor tole cu
alte caracteristic! magnetice, un reglaj corespUri-
II IRO N.GAlAMBOS
I
~__~~____________-.------------~~~.-15V

10uF
INTR:E~/·
Aparatul descris mai jos este de fapt un adaptor
pentru obţinerea efectului «vibrato» (<<tre-
molo»), efect prin care, În limbaj electronic,
sunetele sînt modulate În amplitudine cu o
frecvenţă foarte joasă. Acest artificiu, În mod
1
I
i--"""!1II!o----fooG1IIIIIIIIIiI1IIIII

practic, se realizează folosind un etaj preampli-


ficator (intercalat Între instrument şi amplifica-
tor); cu un generator de frecvenţă foarte joasă
se modulează apoi direct etajul preamplificator
sau etajul de amestec separat. ~OŞIJ
Schema din fig. 1 se compune dintr-un genera-
tor Re realizat cu tranzistorii T 2 şi T 3' La Închi-
E
~B
derea circuitului, prin apăsarea Întrerupătorului
K, se modulează pe emitor tranzistorul T ,
1

T1 ... T4 = BC 108 R2
INTRARE fiRI R1 *C1
IES'RE INTRAR.E • V-....·-.---1ţJr---CJ-I.....-+-.....
1". : +

GAi.BEN

!1 e- BOpF-4+
~ ~
• T:r
~~ ~ ~
LA
+9V

l !
<:;::)

1 !'
~

C3 .-lOjlF-e+
C\I
C\i
eL
C\J
c.o


• ~
~
q.:
~
e- 11{ -e

T T •
<p4mm
(8)
--10K -e O r)4mm
•I
®

.
:::r.::
~
~
C\I
C'J ·u
~~ o O
e-BOjlF-e+ O~
O~
O
·
..
,. .
,;....Lt.., ,-lL..
c:::,', ~",~
T
~


folosit ca preamplificator. Potenţiometrul P
1
permite reglarea amplitudinii modulaţiei.
Potenţiometrul semireglabil (trimer) de 100
kil se reglează numai la punerea la punct a
generatorului, În vederea obţinerii unor oscilaţii ----
-- --- ---------------------------
--
- -- - - - --- -----
---------
-- - --
-- -- -- - - -- - ---
- -- - ---
-- -
---
-- -- ----
--
---- -
--- ---
------------
- -------
-- -- -- --
----
sigure.
Adaptorul se intercalează Între instrumentul -- -- - --------- - --- --- - - -- ------
muzical electronic (chitară, orgă etc.) şi amplifi-
cator. Se va folosi cablu de microfon la aceste
legături atît la intrare CÎt şi la ieşire, tresa de
ecranare legîndu-se la masă. Dacă se foloseşte
lllUi nUniu i ULUi mllUmHiI G. D. OPRESCU
un cablu mai lung de 2-3 m, se recomandă
legarea masei la pămînt. În completarea articolelor apărute in revista noastră, publicăm alăturat tabelul şi schiţa unor circuite
de corecţie
cu ajutorul cărora pot fi redate majoritatea discurilor din producţia mondială:
Fig. 2 reprezintă o schemă de VIBRATO E
perfecţionat. Tranzistorii T 3 şi T4 formează
În figura 1 se arată felul de construc-
un multivibrator cu frecvenţă variabilă. Reglajul tie a filtrului, împreună cu etajul am-
Curbă corecţie C C2 R R
se obţine cu ajutorul potenţiometrului RV 2' plificator care compensează atenuarea 1 1 2
Tranzistorul T1. formează etajul preampiificator, lui. În circuitul filtrelor sînt prevăzute
şi două piese suplimentare care au N.A.B.
iar tranzistorul T 2 etajul de amestec. (78 de ture, vechi) 1 000 pF 3000 pF O fără
drept scop limitarea eficacităţii lui la
Frecventa de modulatie a muitivibratorului limita inferioară şi superioară. Astfel, A.E.S.
este aplic~tă pe baza tr~nzistorului T 2 şi astfel condensatorul de 50 pF atenuează (78 de ture, recent)
C.C.i.R.
500 pF 4000 pF O fără

frecvenţele foarte Înalte (fîşîit), rezis-


se schimbă impedanţa emitor-colector a tranzis- tenta de 100 k il reduce nivelul frec-
torului În ritmul frecvenţei de modulaţie. venţelor foarte joase, unde ar putea
tudinea se reglează cu fi remarcat doar zgomotul de trepidaţie
. Cu al moiorului
Pentru care vor să se «tran-
zistorizeze», În figura 2 este prezentat
un de pe
curba

MF electro- DO
litic, C =0,1 MF polistiren, C =2,5 MF electro-
7 S
litic, C =2,S M F electroiitic, S1 = Întrerupător
9
cu buton S K , $ K = bucşă «jack» ($ K este
1 2 1
prevăzut şi cu un contact de întrerupere).
Valorile indicate cu steluţe pe fig. 2 (C , C 4'
1
C ) pot fi mărite in caz că nu se obţine În mod BDRNE PICUP AMPLIFICATOR
S
corespunzător toată gama de frecvenţe solicitată.
Astfel, de ia 0,1 MF se poate ajunge pînă la 10 MF.
La valori mai mari de 0,2 M F se vor utiliza con-
densatoare electrolitice miniatură. Valorile pie- 1/(D..
selor menţionate de instrumentul folosit, --~-9---18v
_--1
de impedanţa dozei de captare şi de impedanţa nJ;'::-5j~:::::-' 20'::'200pF
de intrare a amplificatorului utilizat.
'1 rebuie să mai subliniem importanţa robusteţei FfORNE
În construcţie, Întrucît adaptorul este foarte PICUP
solicitat de un instrumentist cu «temperament». PREAMPL1-
FICATDR
Din acest motiv, şi întrerupătorul $1 trebuie
să fie robust şi să asigure un contact perfect
şi după numeroase acţionări.
DO
Vă urăm succese «vibrante» În construcţie
şi În folosire.
T2 : ORICE TIP AUDIO CU ZGOMOT REDUS
CORECTOR
TRANZISTOR/ZAŢ
În colectorul tranzistorului
terlsame sub forma unor unde drep-
ca funcţionarea trigeru-
şi impedanta de ieşire să fie
ca un generator
cu tranzistorul
emiter. pieselor,
sau tensiunea de
!\lln,n"~IIH poate lucra foarte bine
300 kHz, cu tensiuni
20 mV si 10 V, Nivelul tensiunii
de tensiunea de alimentare E, care
8. PETRESCU 'Intre 12 V. Tensiunea la
variată borna de B
se conectează un potentiometru de kfl.
Verificarea şi reglarea unor montaje electronice emiter, ceea ce face ca impedanta de În punc- dorim ca montaju! să functioneze pînă la
lîngă instrumente de măsură, şi tul A să fie mare. După acest etaj urmează un 300 folosim pentru toate etajele tranzistoare de
adecvate. Din rîndul acestor sem-
!=:;p.lnn,I'iIF!-tF!:st ficator RC, care livrează la ieşire o tensiune EFT 317, EFT 319, iar dacă dorim să lucrăm
nale-test, foarte utilizate sînt impulsurile sub de mare pentru a ataca un «triger ty.c>,,..,,,...,,,+,, de ordinul a 30 kHz, utilizăm tranzistoare
formă dreptunghiulară, care şi-au basculează la fiecare semlperioadă EFT 353, Tr 16 sau OC 72.
te în tehnica televiziunii şi În automatl;~ân special.
Pentru a deveni posesorii unui astfel de generator, 1
vă propunem să realizati schema din fig. 1. Avan- ~~--""------1~----4\ll-'" o-o-E
tajul acestui montaj constă în faptul că utiiizează la
intrare semnalul produs de un generator sinusoidal
a cărui frecvenţă poate fi stabilită după dorinţă, deci
nu necesită etalonări sau măsuri speciale de stabili-
tate a frecventei.
Aşa cum se vede, primul etaj este un repetor pe

o ~t

;=/6.2

moment dat dioda se deschide,

"r~ rl~
simplu, sigur şi foarte stabil. Pentru
transmiţînd impulsurile de scurtă

M~L~~A
realizarea lui sînt necesare 5 tran-
durată la intrarea tranzistorului T 3'
zistoare de fabricatie românească,
Aceste impulsuri determină bascu- tip SC 107. Se pot .fOlosi şi tranz.Îs-
larea «trigeruluj». În mod normal, toarele BCY 59. Intreg montalul
T 3 este deschis, iar T4 este blocat. se poate realiza elegant pe o plăcuţă

CI IAIE CINITAITA T l fiind deschis, tensiunea bazei


ILfI T 5 este coborîtă şi T 5 este
blocat. La apariţia impulsurilor, T 3
de circuit imprimat cu dimensiunea
15 X 7 cm sau pe o placă de pertinax
cu capse. Rezistenţele au wattajul
indicat pe ele, iar condensatoarele

lE TIIP Ing. M. ZAMFIR


se deblochează, ceea ce determină
deschiderea tranzistorului T 5' În
momentul acesta este acţionat şi
releul Rei, care poate Închide două
au tensiunea de lucru de 50 V.
Dioda D este cu siliciu de tip SD-1
sau BAY1 45, iar D poate fi de tip
2
D-7 sau DR. Tensiunea de alimenta-
sau mai multe contacte, după nece- re +E este de 9-40 V, În funcţie
sităţi. Se vede că montajul este de sursa pe care o avem. Din cele
Un accesoriu important pentru
lucrări de laborator îl constituie ~-+ ______________- ,______ ~ ________________ ~ ____- '__ ~-4~

un releu cu o mare constantă de


timp. Analizînd schema, constatăm
+E
că se pleacă de la un multivibrator
astabil (simetric), format din tran-
zistoarele T şi T 2' La ieşirea sis-
1 REiEI!
temului se obtine o «sinusoidă»
dreptunghiulară, care este aplicată
unui circuit de diferenţiere C 4 - R6'
obţinîndu-se impulsuri. de foarte
scurtă durată (fig. 2). In clipa În C1-5{}n
care se acţionează asupra butonului
B , privind sistemul (declanşînd re-
0-
leul), aceste impulsuri se transmit
la intrarea diodei D · Dioda D 2~
1 1
este Închisă, căci tensiunea catodei 501/
este mai mare ca a anodei. Tensiunea
catodei este determinată de curen-
tul de Încărcare a condensatoruiui
C.:;. care determină o cădere mare
d~ tensiune la bornele lui In
timp, acest curent scade şi un .r/6. 1
N.
se face montind la bornele rezistenţe cunoscu-
te, de exemplu, 100 kO,200 kO etc., şi se aduce pun-

ra.,.,,,,t.cni'':' sau un
necunoscută se conectează

pentru a fi măsurată. Apare o punte


(sau potenţiometrul P1 şi dintre
mum.
etalon ale punţii sau se poate realiza cu ajutorul poten-
bornele A şi B se poate pune În
ce În au exact la o loc de cască amplificatoru! de la aparatul de radio,
Se vor lua 3-4 rezistente de auditia făcîndu-se În difuzor. CÎnd Pi se află
(de exemplu, 1 MQ) cu o anumită t,.,!pr-"lnt~ Conectarea punctelor A-B la bornele cifrei 5.
măsurare se va alege cea cu toleranţa cea se face cu ecranat Etalonarea nf"lt.aI1,fin m""t fi III că montajul va da deplină satisfacţie.

loc la un
mentul acţionării B, ce
este funcţie de constanta de
timp a şi de ten-

torul '1 serveşte la descărcarea


completă a lui C s ' iar întrerupătorul
1 pentru o nou~ utilizare a releului
2
de timp şi pentru aducerea monta-
jului În stadiul de «aşteptare». Mon-
tajul are o foarte bună stabilitate 11(
faţă de temperatură şi umiditate.
Axul potenţiometrului P1 (legat la 91/
cursor) va fi prevăzut cu un buton
r/G.1
cu ac indicator, ca cel folosit la
magnetofoanele «Tesla». Cursa lui
Receptorul se acordă pe frecvenţa F l' adică acul
se etalonează În timpi (din 5 În 5 indicator al scalei şi condensatorul variabil se pun
minute), folosind un ceas cu secun- pe această frecvenţă. Nivelul semnalului trebuie să
dar central sau un cronometru. fie de 50-100 )JV, astfel Încît la ieşirea receptorului
Rezistenţa Re de 40 M.Q se realizea-
ză punînd În serie 4 rezistenţe de
ACOROARIA nivelul să nu depăşească 0,5 V.
in această situaţie, este posibil ca la voltmetru
să se constate un semnal slab sau lipsă de semnal.
Se reglează miezul feromagnetical bobinei osci-
10 M (}. Releul Rei este acţionat la
o tensiune de 4-5 V şi la un curent
de 1-2 mA.
RAOIORICIPIORUIUI latorului pentru un semnal maxim la voltmetrul
electronic. Dacă nivelul semnalului la ieşire de-
păşeşte 0,5 V, se mai reduce semnalul de la gene-
rator. Apoi se reglează şi miezul feromagnetical

SUPIRHIIIROOlNA bobinai circuitului de intrare pentru a avea indicaţia


maximă la voltmetrulelectronic. După aceasta,
generatorul se acordă pe frecvenţa F 3' la fel şi
receptorul. Se reglează trimerul de la osciiator şi la
o (URMARE DIN PAG.3) fel cel de la circuitul dţ! intrare pentru a obţine indi-
/ caţia maximă la voltmetrulelectronic. Se revine
Pentru aliniere într-o anumită gamă se aplică la la frecvenţa FI şi apoi iar la F 3' refăcîndu-se încă o
intrare generatorul de semnal prin intermediul dată reglajul de mai sus.
unei antene artificiale, a cărei schemă este dată Debitînd din generator un semnal cu frecvenţa
În figura 1. Montajul pentru realizarea alinierii este F 2' acesta va fi recepţionat În punctul În care pe
o dat În figura 2. Generatorul se aranjează pe frec-
venţa F 1 şi la intrarea receptorului se aplică acest
scala aparatului este notată tot frecventa F 2' În
cazul În care acordul a fost corect executat.
semnal modulat cu un grad de modulaţie m = 0,3. În caz contrar, se repetă operaţia de aliniere.
ale impedanţei antenei (În prezenţa
vîntului de pildă) şi, pe de altă parte,
se evită radiaţia În antenă a oscila-
ţiilor cînd potenţiometrul de reacţie
este peste pragul de acroşaj, deci se
evită perturbarea celorlalte receptoare
din vecinătate ca,re recepţionează ace-
eaşi frecvenţă. Intr-o primă variantă
se poate renunţa la etajul amplificator
de radiofrecvenţă, cuplîndu-se antena
printr-o capacitate de 10 pF la L3'
dar apoi se va monta şi etajul ampli-
ficator cu tubul EF 80. Pentru a recep-
ţiona emisiunile telegrafice de tipul A 1
(purtătoare nemodulată), este sufi-
cient să se regleze potenţiometrul de
Ing. D. ZAM FI RESCU
reacţie puţin peste punctul de amor-
sare a oscilaţiilor, şi din interferenţa
oscilaţiei generate cu cea recepţio­
Realizat cu numai dar factorul de calitate al cir- nată va apărea oscilaţia de frecvenţă
rect executat şi p acordat va creşte audio care poate fi urmărită. Tonul
descris mai jo foarte mult, cu cu cît ne acestei oscilaţii poate fi reglat. dez-
siunilor În aflăm potenţiometrul mai acordînd uşor receptorul În jurul frec-
cele cin de de acroşaj. Selec:tivitatea recepţionate într-o parte sau În
radioam foarte mult, iar am- Principial, in acest mod s-ar
te. Ei de asemenea, astfel putea recepţiona şi emisiuni SSB (cu
devine o singură bandă laterală), dar stabili-
banda sa scăzută a oscilaţiilor generate de
cîţiva kilohertzi. detector cu reacţie face ca prac-
instabilă, să fie imposibil.
şi l3 se dau
În tabel. Se vor utiliza carcase cu miez

ecran şi
fîşîit. Dacă se
de radio, apare
int,,,Yf.:>yon'!'::' Între frec-

frecventa
de oscilaţie a circuitului e z, Cv~.
Acest de intrare în oscilaţie,
numit «prag reacţie», de
condensatorului de a-
de aceea, apare necesitatea
odaM cu modificarea
acordului. este deci mai deli-
cat ca al unui receptor cu amplificare
directă fără reacţie.

cilant
hilată
Alimentarea
intermediul unui
rezistentă de 5
densator de 10 'nF, care
bilitatea autooscilatiei
ficator de '
Pentoda tubului
zată ca detector pe grilă cu
Detecţia se produce circuitul
paralel compus din
RC grilă (rezistenţa de 1 şi
condensatorul de 50 pF) şi dioda for-
!11ată de spaţiul grilă-catod al
In circuitul anodic se obtine
detectată amplificată. Tensiunea de
radiofrecvenţă este atenuată de filtrul
RC, compus din cei doi condensato!'i
de 100 pF şi de rezistenţa de 5 k n,
astfel că pe grila triodei se aplică doar L_
tensiunea de audiofrecvenţă, care, am-

:1
plificată şi de triodă, se aplică căştilor
cu impedanţa de 4 k.o. cuplate capa-
citiv În circuitul anodic al triodei. S-a
evitat cuplarea galvanică a căştilor Acţionînd asupra prizei catodice, J,g 1
pentru a evita electrocutările si o even- se va realiza ca pe fiecare bandă pra- 220l/ir---L.....1II--.
tuală demagnetizare a magne'ţilor căş­ gul de reacţie să se găsească În plaja
tilor la o conectare incorectă. de variaţie a potenţiometrului de reac- . - . - 9-""'I.",mIiIII!IIII!I-&<
Volumul sarcinii se reglează cu aju- ţie de 100 k il şi ca intrarea În reacţie 120 v
torul potenţiometrului de 0,5 M.Q. să se facă lin, cu un uşor pocnet. /(j=7E.4 /(
Particularitatea etajului detecţiei es- Reglînd potenţiometrul de reacţie I
te aplicarea unei reacţii pozitive, care cu puţin sub limita da acroşaj, reacţia
amelior~ază substanţial performanţele pozitivă va fi insufick~ntă pentru a pro- .---------'
receptorului. voca intrarea În auf.ooscilaţie a mon-

imbătrinirea tubului, poziţia condensa- magnetic reglabil de tipul celor folosite


torului variabil de acord, astfel Încît În calea comună la televizoarele «Na-
reacţia trebuie să poată fi dozată la ţional» sau «Grigorescu». Se vor des-
orice moment. face bobinele originale şi se vor bo-
Contribuţia etajului amplificator de bina din nou conform tabelului. Pu-
r",rilini'l'c"'\I(I:>nt~ la selectivitatea tem utiliza şi carcase de la alte tele-
reacţia este vizoare, dar este să aCţlOnam
de amorsare a oS(~l!aţl!l()r asupra numărului spire.
prea importantă, dar acest toarele şi se vor monta În inte-
realizează o Între antenă riorul metalic al ecranului
etajul cu reacţie. acest mod se bobinei. variabili Cv Î
de o modificarea punc-
cu variaţiile posibile ( CONTI N UARE ÎN PAG.1i )
cazul utilizării instrumentului în regim de voltmetru

'llI~
Subliniem faptul că se pot utiliza doi tranzistori de
joasă frecvenţă, de orice fabricatie, avînd f3 cuprins electronic de curent continuu. Dioda 01 este de tipul
între 20 şi 40, cu
puterea de disipaţie de 200 mW, de celor folosite În detectoarele video, de exemplu
exemplu EFT 353. OA 70, OA 90 etc.
Instrumentul indicator este un miliampermetru cu La măsurătorile În banda de 100-200 MHz, bobina
sensibilitatea de 1-5 mA. L 2 se confecţionează din sîrmă argintată cu diame-
Ca voltmetru electronic de curent continuu mă­ trul de 2 mm, din care se Înfăşoară 3,5 spire pe un
soară pe patru game tensiuni pînă la valoarea de diametru de 20 mm şi cu pas de 3 mm. Bobinajul
300 V. este fără suport.

IIIU
O calitate deosebită a acestui instrument o consti- Bobina LI se fixează În interiorul bobinei L 2 fără
tuie impedanţa de intrare: 100 k.Q/V, ceea ce îl suport, diametrul bobinajului este de 10 mm, realizat
recomandă a fi utilizat În măsurători pe circuitele din sîrmă Cu-Em cu ({) = 1 mm, avînd 2,5 spire cu
electronIce cu semIconductori, erorile de măsură pas 3 mm.
neaepaşind 5%. Pentru gama de 50-100 MHz datele constructive
Ca măsurător de cîmp este capabil a acoperi gama ale bobinelor se menţin, cu excepţia dublării numă­
de frecvenţe cuprinse între 50 şi 200 MHz, deci este rului de spire.
destinatîn special zonei FM-TV. După cum se observă, utilizînd circuite oscilante
Principiul de funcţionare este următorul: semnalul pe altă frecventă, schimbăm şi domeniul de utilizare
de radiofrecvenţă selectat de circuitul L 2 C 2 este a măsurătorului de cîmp. Se va utiliza o antenă
detectat (redresat) cu dioda 01' iar componenta de telescopică de la aparatele de radio.
curent continuu este aplicată pe baza tranzistorului Gradarea instrumentului indicator se face prin
TI' mai departe întregul fenomen decurge ca În comparaţie cu alte instrumente.

Valorile locale ale cîmpului electromagnetic, pe o


anumită lungime de undă, ne indică ce tip de antenă
va fi necesară pentru a avea o receptie de calitate şi
înălţimea la care va fi montată (eventual folosirea

În alăturată
de dar şi ca \I('\llttY'lot~1
curent continuu.
aceste functii o constituie
din han·-

Intr-adevăr, este foarte diticil să refaci


circuitele de radiofrecvenţă la aparatura
miniaturizată cînd aparatul are şi 4 lungimi
de undă.
Căutarea unor presupuse defecte În cir-
cuitele oscilante nu se face prin extragerea
bobinelor din aparat, ca apoi să nu se mai
ştie locul fiecărei bobine, şi, bineînţeles,
punctele de conexiune. Cu atît mai dăună­
toare este practica intervenţiilor În bobinaju!
propriu-zis. În afara schimbării valorii in-
ductanţei sigur are de suferit factorul de
calitate al bobinei, a cărui valoare se dimi-
nuează, manifestîndu-se in fina! prin scă­
derea selectivităţii aparatului.
Pentru a remedia «experienţele» (aşa
cum ne scrieti, tov. Sevciuc N., laşi) priete-
nilor, publicăm schema electrică a apara-
tului «Socol» 4 si datele constructive ale
bobinelor din gama undelor medii:
L3 are 88 de splre cu priză la spira 80;
L are 93 de spire cu priză la spira 91,
7
bobinajul făcîndu-se pe 3 galeti a cîte 31
de spire fiecare.
Pentru orice eventualitate, vă informăm
că l4 are 295 de spire cu priză la spira 275.
La rebobinare veti folosi vechea sîrmă.
IlSU

În care există
spre economia de
spaţiu, mesele zilnice ale familiei au loc de
cele mai multe ori În bucătărie. De aici
rezultă necesitatea ca, În afara unui
aranjament cît mai economic al mobilieru-
să existe si o accentuată tendintă de
realizare a un~i ansamblu CÎt mai est~tic şi Se poate da uşor
mai omogen. o gaură într-o foaie
de
Spaţiul din dreptul ferestrei bucătăriei tablă subţire dacă se
prinde tabla în men-
2 constituie unul din «punctele nevralgice», ghină, punînd sub ta-
fiind În general mai dificil de utilizat blă o bucată de lemn.

raţional şi reprezentînd implicit o sursă


importantă de pierderi de spaţiu. Ade-
seori, pervazul exterior al ferestrei fiind
amenajat drept loc de păstrare a buca-
•••••••
Cînd găurit; o placă
telor, este necesar să existe un acces ş!efuită, îmbrăcaţi pe
burghiu o rondelă de
comod la fereastră. De aceea, principala fetru, care va proteja
dificultate a amenajării acestui spaţiu con- suprafaţa plăcii de de-
stă În faptul că În dreptul ferestrei trebuie teriorare, prin conf-act
cu mandrina burghiu-
aşezat mobilier care să nu stînjenească lui, chiar dacă bur-
accesul comod şi să asigure totodată un ghiul trece prin placă.
suport pe care să poată fi aşezate anumite
mîncăruri care trebuie să stea un timp
mai mult sau mai puţin îndelungat la aer.
Alăturat vă prezentăm trei variante de
•••••••
Nu este uşor să mă­
astfel de aranjamente. suraţi lungimea unei
piese curbată În cîte-
Spaţiul din colţul bucătăriei cuprins
va direcţii. Cel mai
între fereastră şi perete este raţional utili- simplu sistem constă
zat prin aşezarea a două dulapuri supra- În lipirea pe piesă a
unei benzi izolatoare
puse a căror înălţime ajunge pînă la (electrice) care se
tavan. dezlipeşte apoi şi se
măsoară în lungime
3
in prima variantă, spaţiul din dreptul foarte uşor.
ferestrei este liber, o măsuţă uşoară pe
care se poate servi masa fiind aşezată la o
mică distanţă În faţa ferestrei, astfel Încît
accesul să nu fie stînjenit.
•••••••
A doua variantă prevede În dreptul Un inel de inchis
ferestrei o masă fixă (sau rabatabilă pe o pungă de plastic
du lapuri), cu spaţiul de dedesubt utili- se poate realiza foarte
uşor dintr-un dop de
zabil, astfel Încît gospod ina să poată material plastic in

• prepara ia aer liber masa zilnică .


A treia variantă prezintă o soluţie
fundul căruia se dă
o gaură.

mai puţin obişnuită, cu o masă cu două


părţi În unghi drept, care Iasă complet
liber accesul la jumătate din fereastră.
•••••••
De fapt. prezentarea acestor rezolvări Un mîner improvizat, care nu taie
nu a urmărit deCÎt să vă sugereze diverse mîna chiar la transportul unor greutăţi
mai mari, se poate realiza dintr-o bucată
posibilităţi Ade amenajare a unui colţ al de furtun de cauciuc sau de material
bucătăriei. In funcţie de necesităţile <do- plastic, care se crestează şi se 1mbracă
cale», urmează să vă (sau să vă pe stoara cu care este legat pachetul
adaptaţi) varianta cea ar-
monizÎnd-o şi cromatic cu celelalte
obiecte de cu În-
căperii, de la fereastră etc.
'l
'\.·.·•.1..•..
.:

interesant uşor de
nopţii - condiţii

sau carton, tub din


110 Vj15 W sau 25W,

r""", ",,,,,, luminos de la bec ilu-


sînt reflectate În len-

ceasului se face cu o clamă din sîrmă, arc sau elastic: cau-


duc.
să apăsăm cOflta<:tu! electric şi

r".".,<:f"r,u't,,, este deosebit de simplă multe


mod ificări, lăsăm latitud i nea cititorilor acestui
- să-şi realizeze acest proiector în

LENTILĂ

••

••••••••••

o RAfl
Se ştie că marginile desenelor executate

RC
pe calc se zdrenţuiesc foarte repede. Evitaţi
acest lucru indoind marginile calculuÎ, in-
troducînd În tivul astfel format o aţă şi
lipind apoi marginile.

••••••
(URMARE DIN PAG. 8) tiometrul de reactie În vecinătatea datele din schemă sau se poate utiliza
punctului de acroşaj (sub acesta pen- un transformator de reţea de la un
tru telefonie şi deasupra pentru tele- oarecare. Se va acorda o
grafie). deosebită montajului, mai ales
şi CVz au 18-25 pF; se pot utiliza Comutarea de radiofrecventă. Conexiunile
secţiunile pentru UKW ale unui con- mutator de cît mai scurte, realizate cu sîrmă
densator variabil dublu. Benzile de Se poate ""',"\<n'II"'\' de cel puţin 1 mm dia-
radioamator pot ocupa între 20 şi comodă a metru, se vor evita unghiurile drepte
50% din scală, funcţie de bandă şi fixînd bobinele pe culoturi de şi alte considerente «de estetică» în
tipul condensatorului. Reglajul se face vechi arse montînd pe şasiu două se vor lipi direct pe
Trei scîndurele, asamblate ca În figură, acţionînd asupra miezului lui ast- soduri adecvate. tuburilor. Din punctul de
formează un «cuier» foarte bun fel ca banda utilă. să se afle la Redresorul este clasic. Se va utiliza vedere al lungimii minime a conexiu-
găleata cu vopsea la vopsitul n;:U"rlnl"i!fH acordîndu-se o redresoare cu se!eniu sau 4 nilor, soluţia bobinelor schimbătoare
emite mij!ocul utile D 7 conectate în punte. Ten- este de preferat. Bobinele
mativ), vom acţiona asupra siunea alimentare anodică nu e fiind ecranate, pot fi montate
lui pentru maximă. Acest poate fi 180-250 V. Se poate una faţă de alta, dar se vor evita co-

•••••••• se face, cu poten- un transformator de reţea cu nexiunile inutil de lungi la comutator.

J
ATELIER '. ATELIER •
T

Student V. CĂLINESCU

Vă prezentăm În cele ce urmează constructia unui chiar cu ceară. Lungimea sa e de 26-27 mm.
aproximativ 15 cm, se recomandă a fi blond, acesta
a cărui functionare are la bază proprie- Tot de cadrul (9) se prind şi celelalte părti compo-
avînd o alungire mare o mai bună elasticitate) se
de a se alungi proportional cu umi- nente ale aparatului: capacul din spate (10), menti-
tensionează cu o de 10-20 g şi se măsoară
ditatea nut la 5-6 mm de două distantiere (11), prinderea Într-un mediu cît mai uscat şi apoi deasupra unui vas
Sensibilitatea şi precizia unui astfel de aparat sînt fiind făcută cu şuruburi; piesa (2) cu rol de prindere În ca.re fierbe Diferenţa de lungime este alungi-
suficient de bune. a firului de păr; carcasa (12) care se prinde de ase- rea. In functie dimensiunile scalei si de înăltimea
Din 1 se pot desprinde alcătuirea şi modul menea cu şuruburi (lateral), in dreptul ferestrei de la care este plasată faţă de axul rolei; de divi-
de ale higrometrului. Firul de păr (1) e vizare se prinde un geam mic sau o bucăţică de ma- ziuni de pe ea va determina un de
prins la unul din capete de elementul fix (2), iar după teriai plastic transparent. Prinderea geamului se dere t( 6), Problema care se pune constă În-
ce a fost înfăşurat o singură dată pe roia (3) e ten- face prin plasarea lui într-un cadru de tablă subtire cadrarea acului provocată de alungirea
sionat de greutatea (4) la celălalt capăt. La o alungire şi care se cositoreşte pe dinăuntrul carcas ei; masa
firului În unghi. Din această conditie se deduce
oarecare a firului de păr, din cauza greutăţii, firul va plastică se lipeşte.
formula:
antrena Într-o miscare de rotatie roia (3). Acul indi- Pentru ca aerul să unde I este
360 şi k este un
cator (5) se va deplasa În fata scalei (6), indicatia serie de orificii «(f> 4- coeficient de a alun-
fiind proportională cu alungirea firului şi deci cu din spate şi pe părtiie şi partea inferioară a
girîi; k = 0,75.
cantitatea de vapori de apă din mediul înconjurător. carcaseÎ. Pentru aceste orificii este evident că nu e
D= K
1T
Scala poate avea două şiruri de diviziuni, primul nevoie de cote.
pentru aprecierea umiditătii, iar cel de-al doilea cu Capacul din spate posedă două zone periferice În cazul cotelor date pe desen, ţ'= 900 şi formula
rol de barometru, avînd În vedere faptul că Între Îndoite uşor, care servesc pentru prindere, pe de-o devine
starea vremii şi gradul de umiditate există o de- parte, şi pentru distantare faţă de perete, pe de altă
pendentă. parte. Ele nu sînt cotate. D =~~I = 0955
Pentru ca sistemul să fie sensibil, roia se află pe Figura 2 reprezintă schiţa de execuţie a cadrului, 1T '
un ax (7) care împreună cu ştifturile filetelor (8) for- iar figura 3 pe cea a rolei, axului şi ştifturilor. Roia Este evident că pentru o scară circulară 6= 360 0
mează un ansamblu de două lagăre pe vîrfuri. Ştif- se face din textolit (sau un material plastic), lemn formula devine:
turile sînt două banale şuruburi de otel 3) În ale sau aluminiu, În nici un caz din otel sau alamă. D=~.
căror capete s-a executat cu un burghiu 3- 4) Cadrul (2), care se execută conform fig. 4, lT
o conicitate. Axul are vîrfurile ascufite si pot fi tablă de orice metal. Aparatul se efalonează după un higrometru fabri-
otel. Se recomandă o uşoară ungere cu' un lubrifiant Scala se face din tablă foarte sau dintr-un cat industrial după un barometru pentru
neconsistent, cu scopul de îm- carton de calitate 5). Capacul spate şi car- scala a doua). atentia că între scala higro-
potriva coroziunii. Prin mai mult casa se fac din conform fig. 7 şi 8. metrului şi cea a barometrului din fig. 6 nu este nici o
sau mai putin În cadrul (9), se pozitionează ansam- in încheiere se indică de calcul pentru
blul ax-rolă-ac indicator. diametrul rolei. Pentru aceasta este necesar ca ex- se poate
Acul indicator se face dintr-o sîrmă foarte subtire să se stabilească alungirea maximă a :ul O' În 10
şi se lipeşte pe rolă cu un adeziv oarecare sau de păr. Pentru aceasta, firul de păr (lung de

,
N. PORUMBARU

Plecînd de ia trat geologic curenţi


mici de fugă; de acest coeficient depinde
are o rezistenţă e aparatul des- rezistenta maximă măsurabiiă.
cris se bazează tocmai pe măsurarea acestor Sursa de curent alternativ are un scop depola-
rezistenţe. rizant.
S-a constatat de asemenea că, infigîndu-se De remarcat că valorile măsurate cu acest
două bare metalice În pămînt la o anumită dis- aparat sînt relative; cu titlu comparativ, totuşi,
tanţă (de exemplu 30 m), rezistenţa măsurată ;e verifică funcţional În felul următor: cu trans-
Între bare este egală cu rezistenţa medie a solului formatorul neallmentat se conectează o rezisten-
pînă la o adîncime de jumătate din distanţa dintre ţă cunoscută ia capetele barelor de măsură. Se
bare (15 m; vezi fig. 1). citeşte valoarea, se ali mentează apoi transfor-
Barele folosite sînt ascuţite la un capăt, au un matorul şi se citeşte din nou valoarea măsurată.
diametru de 10 mm şi o lungime de aproximativ Cele două măsurători, dacă condensatorul elec-
40-50 cm. Drept material se poate utiliza u n, nu trebuie să dea prea
metal oarecare, de cele care nu 10-20%). Se vor lua măsurile
oxidează (bine curăţate Înainte de întrebuinţare). e protecţie la alimentarea de la reţea. Întrucît
La un capăt se fixează cositorire sau sudare) rareori se poate alimenta dispozitivul din reţea,
o sîrmă de de izolată cu plastic sau În 4 şi 5 se dau scheme de convertoare care
cauciuc, de 20-25 m (de eXE~mIDlu. asigură necesară la deplasări. De
de menţionat cu CÎt folosită e mai mică,
3 indicăm măsura la adîncimi mai mari. Convertorul
pentru măsurători. 5 are ieşire o tensiune de 220 Hz
tentei se va folosi orice onmetru cu care se max. 20 W, se poate folosi
mă~u ra onm 500 şi ia alimentarea altor aparate reţea.
satorul să fie de calitate, avînd
70

11
9
~
7

B = acumulator motocicletă.
Consum max. 2,5 A.
T 1 = tole M 55/20 n 2 x 15 spire r:/J 0,35 mm
2
n 1 =2x35spireif;1,1mm -125 . "'06
n - sp1re'fl,
3
Ui = 12 V Ui = tiV Frecvenţa este influenţată de numărul de
C 250Jl F; Ti = tole M 65/27 n = 2 x 34 spire if; 0,3 mm tOle şi presiunea cu care sînt strînse.
2 C = 1 F; T1 tole 65/27

~
n
1
2 x 80 spire q; 1,0 mm n
3
1 800 spire if> 0,25 mm n = 2 x 38 spire if> 1,3 mm
1
220V/20W:J
50 Hz I L
I ][ n = 2 x 34 spire rj) 0,4 mm n;j
2

'" /
'l'.
V
k:::
~

-
.....

!-7
V
1 800 spire ifl 0,25

~ JIf'"'. \.
V ./
~~ r\
l-.c:::: '-= w
7I'~

I -r-- '--
\ /
1 2 '1 5 6 7 ,0
.9 +
Tipul filmului OK-50 DK-50 1:1

IIYIL1TvwwrAlfllWo NP 15
NP 20
NP 27

D-76
4'
5'
7'30"
6'
8-10'
12-13'

Revelator recomandat În mod deo-


sebit datorită

n<:>'"1::.'t.\lt:>ce au umbrele detaliate


un contrast normal.
Reve!atorul are o bună latitudine de
developare şi dă un voal scăzut la
de'velon,are fortată.
Ne'oativele obtinute acest revela-
Ing. C. COTERBIC raporturi de mărire ridicate.
revelatorului cu o parte
nute pentru relevatorul concentrat şi
duce la aces-
Se poate întîmpla ca, uneori, foto-
de a reda ale
graful amator să aibă nevoie de 5 minute pentru cel diluat.
obiectelor.
anumite filme de alţi decît
cei folosiţi În mod obişnuit. se foloseşte
Sau se poate întîmpla ca el să afle DK-50
despre anumite ale unui reve-
!ator, dar să nu-i ştie
in continuare se dau reţetele mai
multor relevatori filme se
şi de
cu aceşti revelatori.

Revelatorul D-11 este recomandat necesară o supraexpunere


obţinerea unor imagini cu con- diafragmă.
mare.
Pentru deveioparea materialelor În
care cer un contrast
revelatorul se diiuează 1:1. La
de developare este de 4

Ing. V.

În gama undelor electromagnetice, radiaţiile lumi- Cercetările au continuat, şi în 1900 Mietne şi Traube vizibil, În actinic obisnuit .
noase (solare) ocupă un domeniu restrîns. Dar chiar şi au reuşit sinteza coloranţilor sensibilizatori speciali din
...... L_. __ .. " _ absoarbe radiaţiile cu lu~gimi
acest domeniu al radiaţiilor solare nu este În întregime daninelor. de undă de peste care le difuzează apoi
vizibil. Se ştie că cea mai mare parte a acestor radiaţii creat astfel pelicule fn!nar::.ti,.<> o Din cauza culoarea albastră
este constituită din infrarosii, a căror sesizare o curbă de sensibilitate spectrală apro- cerului este de acestea.
efectuăm În mod prin i~termediui efectu!ui piată de cea a ochiului omenesc. Se obţin astfel în de peisaje executate
caloric. zi efecte spectaculoase de «noapte cu
Acolo unde ochiul omenesc nu mai vede. «cer ameninţător furtuna», prin rPIIPl"::lr",::.
ratul fotografic poate totuşi prinde extraordinară a chiar invizibili cu ochiul liber,
Dacă mărim diagrama radiaţiilor solare În zona şi de «zăpadă» în plină vară. Ultimul efect este datorat
spectrului observăm că lumina aibă se compune vegetaţiei care apare În pozitiv Într·un alb strident.
dintr-un amestec de culori. Fotografii executate la mari depărtări (peisaje şi
n:ulf\r':ln"ir<> montane) capătă o mare claritate şi adÎn-
prin tăierea aşa-numitei perspective aeriene. Se

~
citează cazuri de fotografii de o mare vigoare şi fineţe a

~~
t :::::,
~, detaliilor executate la distante de sute de kilometri.
În cartografiere şi observ~re aeriană, de exemplu
~ ~':::-, ~
~t.::: ~ ~ ~ ct::i ~ ~
~, ~ 750 700 650 000 600 500 450 fOO 350 pentru fotografiile executate din avion, materialul foto-
~ ~ ~ ~ ~ grafic sensibilizat în infraroşu este de neînlocuit. Din
~ ~ ~ :o;:: It) <:::5 ~ ~ ______ Jt5VJlfl/LITATEA (Jtll/ilLilI0/1ENE5C,fO!?HAL cauza refiectării diferite a radiaţiilor cu lungime mare
t t t t t t t L(J!l61I1rfl
D~~ de undă de către diferite specii de arbori, acest gen de
I ____ _ PfLIC{/LA- nrrl?,r>D,f"JAA'LJ-r°/1
UNOIIIN fotografie devine deosebit de util În tehnica prospec-
:JOO 400 500 600 700 800 9O°I'1/LII1/CRON/ tării marilor terenuri forestiere. Tot în acest fel se pot
(rn;n) ____ PcLIt.VL,{ PAI/CROMATICĂ
detecta extrem de operativ eventualele malad ii apă­
_ .. ____ .. PEfle!!!,! /VEJf/VJ/fJILIZ/Jli rute În vegetaţie, care În acest caz Îşi modifică capaci-
După
cum se ştie, pelicula fotografică negativă constă, tatea de reflecţie În infrarosu.
În principiu, dintr-un suport flexibil şi transparent pe _ _ _ PEilCtiL/I~ JEIVJ/I3/LIZA 1/i/ÎI1/Y;=1?.4;fqJtJ Documentaristică şi tehnică judiciară. Dato-
care este aplicată o emulsie de halogenură de argint În rită proprietăţilor de reflexie şi de permeabilitate la
gelatină. radiatii infrarosii extrem de diferite de la un material la
Aceasta Însă este sensibilă În mică măsură la radiatiile Utilizarea cianinelor drept coloranţi sensibilizatori altul, 'se pot citi prin fotografiere cu material sensibilizat
din spectru! vizibil. Astfel, clorura de argint este ~en­ a permis deplasarea sensibilităţii spectrale a pelliClJlellor În IR, de documente carbonizate scrise cu
sibilă numai În extremu! violet şi În ultraviolet, bro- În domeniul radiaţiilor cu lungimi de mari. cerneală ce pigment opac sau reflectori-
murade argint În albastru, violetşi ultraviolet, iar iodura Limita la care s-a putut ajunge În condiţii normale de acelaşi mod se pot stabiii
de argint are un maximum de sensibilitate În zona violet fotografiere în afara laboratoruiui este de cea 1 400 de documente şi tablouri, Întrucît, de regulă,
(423 mm). O depăşire a acestei valori este foarte dificilă, coloranţii cu care s-a executat falsul, identici cu origi-
Deci la radiaţiile roşu, galben sau verde, halogenura cauza instabilităţii În timp a colorantului utilizat pentru nalulla exarninare în vizibil, apar diferenţiat de
de argint nu este sensibilă. lungimi de undă foarte mari. acesta În infrarosu. titlu de curiozitate se mentio-
În anul 1873, Vogel, adăugînd unor emulsii fotogra- Radiaţiile infraroşii au o serie de n .. r~nr·i<>t':;ti deose- nează posibilitat~a de a documente sc~ise
fice coloranţi verzi ca antihalo, a observat că acestea bite de restul din care iăr- fără deschiderea fiind transparentă,
deveneau sensibile la radiatiile absorbite de colorant. gesc considerabil n/"\,dhi!it~tii"" iar unele opace pentru IRo
Repetînd experienţa cu alţi coloranţi, s-a constatat că Pielea este transparentă pentru radiaţiile
efectul se menţine. Un an mai tîrziu, Becquerel indica Radiatiile infra- infraroşii. astfel de fotografie apar perii din barbă
clorofila, iar Waterhouse eosina pentru sensibilizarea difuzate de particulel~ şi vaporii chiar la o rasă, sistemul venos, pigmenţii ascunşi,
emulsiilor fotografice În zona verde a spectrului. o>ţ'rn...",t"'ir:; în raport cu restul radiatiilor din tatuaje şterse superficial etc.

1.4
20 la 21' pentru un NP 27. Revelatorul riie luminoase, fiind indicat pentru
dă detalii În umbre, subiecte cu multe tonuri deschise,
P-14 Conservarea
Ca şi ultimii doi revelatori prezentaţi, şi capacitatea de lucru
P-14 este un revelator de granulaţie În tabelul 3 se indică, pentru revela-
foarte recomandat În special pen- torii mai Înainte, durata de
tru filmele de developare şi su prafaţa fotosen-
la 2ifC varÎază 20'. fi prelucrată Într-un
Revelatorul bine tonu-

Soluţîa de lucru

6-8
10
6

RETETE

"" u'
1
"" .... la 1 000 cm 3 D-·11 DK-50 D-76 0-25 G-224 P-14
I
Metol 1,0 2,5 2 1,5 6,0 3,0
Sulfit de sodiu anhidru 75,0 30,0 : 100,0 100,0 90,0 90,0
Glicin - - - - - 5,0
Hidrochinonă 9,0 2,5 5,0 - - -
Borax - - 2,0 -- 3,0 1,0 Dizolvarea substantelor se face În În cazul apelor dure, la un litru de
Metaborat de sodiu - 10,0 - - - - apă la maximum 3~0't. La toate soluţie se adaugă 2 9 hexametafosfat
Carbonat de sodiu anhidru 30,0 - - - - 1,0 revelatoarele se dizolvă mai întîi un de sodiu sau 1 9 de sare disodică a
Rodanură de potasiu - - - - 1,0 1,0
vîrf de cuţit de sulfit de sodiu şi apoi acidultJi etilendiaminotetraacetic (com-
Bromură de potasiu 5,0 0,5 - - 0,5 0,5
substanţele componente, În ordinea
Bisulfit de sodiu - - - 15,0 - - plexon III).
lor din tabel.

Industria ·t~xtilă. Lîna este un material opac la da de garanţie), din ce În ce mai redusă odată cu creşte­ formate de razele infraroşii, diafragmarea se va limita
infraroşii, spre deosebire de alte fibre. Se poate stabili rea domeniului de sensibilizare CÎt si din cauza consu- la valorile de mai' jos, valori peste care poate apărea o
astfel cantitativ, În mod nedistructiv, procentul real de mului relativ redus al acestor mater'iale, din comert se intensificare supărătoare a fenomenului de difracţie.
lînă dintr-o ţesătură" S-a descoperit, după cercetări pot procura, de regulă, filme cu sensibilizare maximă
îndelungate. că un colorant textil poate influenţa de cca 760 mJ4. Valoarea recomandată
Distanţa focală a
capacitatea termică a unei ţesături, făcînd-o permea- Fotografii foarte interesante se pot efectua şi cu peli-
cula procurabilă din comerţ ORWO NI 750. obiectivului Înmm pentru fotografierea În lR
bilă sau impermeabilă la radiaţii infrafoşii, există deci
În mod real culori «reci» şi «calde», După cum se observă Însă din diagramă, acest film
posedă şi o sensibilitate remanentă cu maximul În
30+40 1: 2,8+4
Fotografierea şi cinematografierea În obscuri- 1: 4 +5,6
jurul valorii de 530 m.~ (violet). Pentru a obţine ima- 50+58
tate completă. Utilizînd reflectoare de infraroşii cu 1: 5,6 + 8
gini formate În exclusivitate de radiaţii cu lungimi de 75+80
filtre de reţinere a vizibilului, se pot efectua filmări În 1: 8 +11
undă mari, este necesar să folosim un film care să retină
80 + 135
«obscuritate completă», cum este cazul capcanelor
fotografice utilizate În tehnica de poliţie sau al filmărilor celelalte radiaţii. Astfel vom putea utiliza, În funcţi~ de
În săli de spectacole. (Un astfel de exemplu îl constituie scopul .urmărit, un filtru roşu deschis, de exemplu: Prelucrarea peliculei ORWO NI 750 se efectuează
secvenţe de jurnal de actualităţi realizate recent de ORWO-42, ARNZ 901, Meopta R.1; roşu mediu: În. mod analog peliculelor obişnuite alb-negru.
Studioul «Alexandru Sah ia» cu privire la reacţia spec- ORWO-82. ARNZ 902, Meopta R.2; roşu Închis: In funcţie de scopul urmărit, se vor utiliza revelatori
tatorilor în timpul spectacolului cu filmul «love story».) OR WO 84, sau chiar un filtru «negru» permeabil numai ce conferă valori mai mari sau mai ~ici factorului de
Studiul corpurilor calde. Este dificil sau imposibil. la radiaţii ihfraroşÎi (de exemplu.ORWO 583). contrast:
uneori,de a efectua măsurări de temperaturi şi mai ales Rezultate excelente se pot obţine cu acest film În
de repartiţii de temperaturi la .corpuri ce nu au atins fotografieri de peisaje cu mare adîncime şi cu efecte Revelatorul Factorul de(r)
temperatura de incandescenţă. In acest caz este vorba speciale. contrast
de utilizarea În fotografie a emisiei, proprii corpurilor Pentru pelicula ORWO NI 750 se indică o sensibilitate
respective, de radiaţii infraroşii. Se determin"ă astfel echivalentă de cca 18" DIN, sensibilitate care însă, dat ORWO 100 cca 2.,1
mărimea şi repartiţia temperaturilor În diverse organe fiind domeniul de utilizare, constituie o valoare pur (metolhidrochinonă)
mecanice, cuptoare. furnate etc. informativă, experienţa proprie fiind şi În acest caz de
Un loc aparte îl constituie studiul corpurilor calde neînlocuit. Tot cu titlu informativ se indică şi factorii de ORWO F 43
cu emisie extrem de slabă. În acest caz se utilizează prelungire a timpului de expunere de 2 x pentru filtrul (Final) cca 1,4
dispozitive electronice care efectuează o explorare roşu Închis şi -4 x pentru filtre «negre».
punct cu punct a imaginii, o amplificare a semnalelor Pentru peisaje monta.oe executate vara, Între orele ORWOA49
obţinute şi o reproducere a acestora la un nivel utiliza- 8-10şi 15-17, se pot Încerca expuneri În jurul perechii de (Atomal) cca 0,9
bil În tehnica fotografică cu pelicula chiar nesensibili- valori: diafragmă 5,6 şi timp de expunere 1/60 s. Ca regu-
zate. Devine astfel posibilă În tehnica medicală determi- lă generală, pentru planuri foarte îndepărtate se va In Încheiere, se menţionează cu titlu de curiozitate
narea de exemplu a unor tumorJ canceroase ce au majora expunerea determinată prin probe ca optima apariţia unor pelicule color reversibile sensibilizate În
proprietatea de a modifica repartiţia intensităţii radia- cu una pînă la două trepte. infraroşii. În funCţie de puterea de reflexie a diferitelor
ţiilor infraroşii emise de corpul uman. În ceea ce priveşte manipularea peliculei ORWO NI subiecte din natură, infraroşul este reprodus În tente
Cu aceeaşi tehnică se pot obţine imagini ce par a 750, lungimea de undă la care este sensibilizată nefiind de la violet pînă la roşu strident. Restul culorilor sînt
Încălca domeniul scriitorilor de romane ştiinţifico­ prea mare, aceasta nu necesită precauţii deosebite. şi ele redate prin alte nuanţe. Pentru amatori ac;eastă
fantastice .... scene petrecute cu o zi În urmă! Se ci- Totuşi se va ţine seama că radiaţiile infraroşii pene- peliculă constituie un mijloc de a realiza trucaje şi
tează, de exemplu, posibilitatea de a fotografia urmele trează u rmătoareie obiecte: efecte de un inedit deosebit de spectaculos.
unui convoi la 24 de ore după ce a părăsit locul respec- - casete de film nemetaiice;
tiv. - obturatoare cu perdea din ţesătură cauciucată;
În practica fotoamatorilor, fotografia în infraroşu - aparate fotografice cu corpul din materiale plas-
nu este de dată prea recentă. tice;
Fotografia «tip infraroşu», executată cu filtre roşii pe - doze de developaj din materiale plastice.
material superpancromatic (de exemplu, ORWO NP 27))
este frecvent utilizată ca tehnică de efect.
Din cauza refraqiei diferite de spectrul vizibil pe IMPORTANT!
care o suferă razele infraroşii la trecerea prin obiectivul Cititorii din străinătate pot face abo-
Prima peliculă sensibilizată Î.n infraroşu pusă la dispo- aparatului fotografic, imaginea dată de aceste raze se namente, atît la revista «Tehnium» cît
ziţia amatorilor a fost Agfa R. In anul 1938, această peli- formează În spatele imaginii vizibiie la circa 1/400 din
şi la revista «Ştiinţă şi tehnică.», adresindu-
culă se putea procura din comerţ, fiind sensibilizată În distanţa focală respectivă.
se intreprinderii «ROMPRESfllATEUA»
zona 710-720 avînd o sensibilitate echivalentă indi- Unele obiective au marcat pe ele un reper de - Serviciul import-export Bucu-
cată de cca punere la punct pentru notat cu IR sau reşti, Calea Griviţei nr.
Ulterior, atît lungimea de undă care sînt sen- chiar numai cu un punct roşu. nu există,
Box 2001
sibilizate CÎt şi sensibilitatea ectliv,ilelntă au crescut trebuie determinată corecţia de mai
relat-iv mult. sus.
Din cauza Însă a stabilităţii în timp (respectiv perioa- În scopul asigurării unei darităţi maxime a imaginii

1.5
Ing. D. PETROPOL

«Poza asta nu mă arată frumoasă !» ... rea: Oare,dacă ar exista cite o fotografie de acest propriile idei la realitate dacă aceasta nu le
Naivitatea celor convinşi că trebuie gen fiecare dintre evenimentele importan- confirmă. Caracterul de reportaj al oricărei
deCÎt sînt in realitate te vieţii acestor femei) in toate aceste foto- fotografii (chiar dacă nu este destinată publicului)
intrebarea: Nu există ele ar tot atît de fericite? respectarea riguroasă a adevărului. Si-
dintre noi ştie că mai există multe tuaţia este mai complicată decît
alte Întrebări care i-n1'nO'r~1'i::l Îşi poate trăda
a modului toate elementele

poate Întrebări:
Dar nu poate evita Întreba-

laşi tip de revelator, preparat pe bază de fenidon.


I Această substanţă chimică, care se procură de la
magazinele de articole foto, trebuie preparată în
prealabil, întrucît se folosesc cantităţi necÎntărέ

I I bile - foarte mici -, şi de aceea se dizolvă sub-


stanţa şi se adaugă la revelator În stare dizolvată cu
ajutorul unui cilindru gradat Practic aceasta se
rezolvă astfel: se dizolvă 1 9 de fenidon În 100 cm 3
apă, adăugîndu-se pentru conservare şi 1 9 de
G.D.O. sulfit de sodiu anhidru. Se pune amestecul Într-o
sticluţă mică, agitîndu-se din cînd În cînd. În mo-
După cum se ştie, developarea filmelor reversi- Ce avantaje aduce folosirea acestui sistem? mentul preparării revelatorului se agită din nou sti-
bile este o operatLe foarte delicată, care cere con- În primul rînd, prepararea tuturor solutiilor din cla şi se ia cu ajutorul unui cilindru gradat canti-
ditii foarte stricte, In afară de aceasta, soluţiile folo- chimicale care se găsesc la magazinele foto, În tatea necesară, de exemplu 3 ... 4 cm 3 , care se
site la developarea reversibilă alb-negru se epui- al doilea rînd, durată mare de conservare a solutiilor introduce În revelator.
zează destul de repede, amatorul trebuind să-şi - circa 1 an de zil~ (cu condiţia de a fi păstrate la Iată formulele revelatorului şi ale celorlalte so-
prepare pentru fiecare film soluţiile necesare sau rece şi întuneric), In al treilea rînd - fapt care nu luţii folosite În acest sistem:
să lucreze concomitent un număr mai mare de e neglijabil -, timp foarte redus fată de metoda Revelator alb-negru, pentru developarea 1 şi 2:
filme, pînă nu apare degradarea În timp a soluţiiloL clasică, Ultimul avantaj şi ce! mai hotărîtor - obţi­ Apă. , . . , . . . . . , . . 750 cm 3
Idealul ar fi un procedeu simplu, care să folo- nerea unor imagini cinematografice cu o granulaţie Hidrochinonă . , , . . . . . 5 g
sească soluţii ieftine şi care au un termen mai lung extrem de fină şi cu un contrast optim pentru pro- Fenidon , , . , . . . . . ., 0,03... 0,04 9
utilizare, iecţie, chiar În cazul folosirii unor pelicule expirate. Carbonat de potasiu anhidru. 40 50 9
revista «Sovetskoe foto», de acum cîţiva ani, Ce dezavantaje prezintă sistemul? Pare-se că Sulfit denatriu anhidru 25 ... 30 9
a fost publicată o asemenea de solutii nici unul. Soluţia de developare nu conţine otrăvuri, Bromură de potasiu . , . . .
filmelor alb-negru. ca în sistemul clasic. Poate doar dezavantajul că Se completează cu apă pînă la volumul de
toloS~9şte, cu mici amatorii trebuie să-şi prepare singuri solutiile, În Pentru filmele expirate sau aproape de termenul
ani de la loc să le cumpere gata preparate din comerţ". de expirare se introduce În revelator o cantitate de
cu rezultate excelente. Atît prima cît şi a doua developare se fac În ace- 3... 5 miligrame de benzotriazol. Prepararea benzo-
Vasul cu pereţii dubli se poate confecţiona din
plastic, poate chiar transparent, În felul următor:
se taie la dimensiune un fund circular, pe care se
lipesc doi pereţi concentrici; cei doi pereţi se obţin
prin indoirea unor bucăţi de plastic la cald, lipite apoi
in regiunea de joncţiune a capetelor.
Vasul rezultat va fi format din două compartimente,
unu! În care va fi tancul. iar altul în care vor fi paletele
turbinei. În compartimentul mic ai vasului se va monta
la bază un inel, menit să fixeze tancul ia o distanţă
E E convenabilă faţă de al doilea
pentru fixarea tancului se vor monta
distante din plastic sau metal.
Tot
cleme echi-

Pe peretele exterior al vasului se vor practica două


orificii În unghi (fig. 2), la care se lipi două ştuţuri,
unul de intrare a apei şi celălalt evacuare. Se va
ţine cont ca orificiul de evacuare să fie mai mare decît

GI cel de intrare, pe motivul că la intrare apa are o oare-


care viteză (presiune), iar la evacuare iese liberă sau
cu o viteză mult mai mică.
Developarea filmelor foto impune cîteva condiţii, Cei care. nu au posibilitatea să lucreze În acest fel
dintre care: folosirea soluţiei adecvate tipului de (din lipsă de material) vor folosi mic artificiu: se
peliculă, respectarea temperaturii optime, respecta- pot cumpăra din comerţ două vase plastic circulare
rea timpului de lucru şi executarea unei agitări neÎn- cam de dimensiunile necesare, unul mai mic În dia-
a soluţiei. Dintre acestea un rol de seamă metru decît celălalt, dar În care să Încapă tancul si
agitarea, operaţie necesitînd un considerabil se vor lipi între bazele lor de sustinere. Dacă sh;t
În special la developările de lungă durată, cum prea inalte, se vor tăia pe cîte o generatoare la nivelul
ar fi cazul revelatorului Kodak D 76 sau cazul revela- respectiv. Dacă vasul se confectionează dintr-un
torilor pentru filme reversibile color etc. plastic transparent, În timpul funâionării sistemului
Cei mai mulţi fotoamaton neglijează deseori această se vor observa paletele turbinei ÎnvÎrtindu-se, efect
operaţie, însă, sîntem siguri, nici rezultatele lor nu vizual plăcut pentru cel care lucrează.
sînt dintre cele mai bune. Folosirea celor două compartimente ale vasului
Prin lîngă faptul că se Înlătură bulele urmăreşte evitarea contactul ui direct al apei cu tan-
de aer materialului, se realizează şi un cul (doza); in felul acesta temperatura soluţiei de
al doilea efect: developării, crista!ele developare se va modifica pe intregul parcurs
tului metalic, urma reduceriÎ al procesului. alte cazuri, cînd temperatura soluţiei
se organizează astfel Încît se asigură o nu e cea se va putea corecta tocmai
nrr,n,,,,r,,. şi, În consecinţă, o contactul Pentru aceasta se va
a În peretele un orificiu, care
Pentru asigurarea unei astfel de la cu un dop cu filet sau cu un
construi un sistem foarte simplu, din fără
se găsesc uşor. Sistemul foloseşte o Mica dv. turbină o din tablă de
la îndemîna oricărui fotoamaîor-- aluminiu, eventual plastic subţire
nu avem altceva de făcut decît să adăugălm Dintr-o bucată plastic se taie o supra-
de un vas cu cu un care să permită dimen-
cu palete antrenare - un siunii paletelor; se trasează cerc,

LATERALĂ

IEŞIRE APĂ

triazolului se face la fel cum se procedează cu so- Soluţie de clarificare: 2. Spălare 3 ... 5 minute
luţia de fenidon. Prezenţa benzotriazolului - un 3. Albire 3 ... 5 minute
Sulfit de natriu anhidru 50 9
excelent antivoal - măreşte puţin contrastul, Apă pînă la . . . . . . 1 litru 4. Spălare 3 ... 5 minute
la filmele proaspete dînd mai multă strălucire. De
5. Clarificare 3 ... 5 minute
altfel, folosirea benzotriazolului În cantitatea in- Soluţie de fixare: 6. Iluminare: un bec de 200 W plasat deasupra
dicată, la orice fel de revelator, măreşte şansele de
Hiposulfit de sodiu cristalizat 250 .. .400 g tancului plin cu apă, la o distanţă de 20 cm, timp
a .?bţine imagini pline de prospeţime.
Apă pînă la . . . . . . . . . . . 1 litru de 10 minute. Din timp În timp se imprimă o
Intr-un litru de revelator se pot lucra patru-cinci
Cum se lucrează cu aceste soluţii? mişcare de rotaţie spiralei tancului. Pot fi folo-
filme, cu ambele operaţii de developare, 1 şi 2.
În primul rînd se începe cu prepararea lor cu site 2 becuri de 100 W, unul lîngă celălalt.
Ultimele filme, după ai treilea, cer o uşoară mărire
cel putin 12 ore Înaintea primei folosiri. Se foloseşte 7. A doua developare (cu control
cu 10 ... 20% a timpului de developare. După pre- o
apă călduţă la +200 ... +30 C. Apa poate fi obişnuită. vizual) . . . . . . . . . 2 ... 6 minute
lucrarea a cinci filme, soluţia Îşi pierde calităţile.
În caz că apa disponibilă este calca roasă, se va 8. Spălare . . . . . . . . 3 5 minute
În locul carbonatului de potasiu se poate folosi
fierbe, apoi, după răcire, se va decanta sau filtra. 9. Fixare : . . . . . . . 3 ... 5 minute
şi carbonatul de sodiu anhidru, dar factorul de
Pentru spăIările intermediare se foloseşte apă 10. Spălare sub jet de apă 3 ... 10 minute
înnegrire e ceva mai redus, totuşi satisfăcător.
Limitele mari lăsate la dozajul substanţelor nu tre- de la conductă, dar nu la o temperatură mai redusă
de SoC ... i0oC. În cazul folosirii apei reci, pe lîngă Operatii inerente finisării: uscarea, tăierea (Ia
buie să mire. Lucrîndu-se În diverse variante, s-au
apariţiei reticulării peliculei, spălarea poate film de 2 x S mm), rularea pe o bobină, parafinarea
obţinut rezultate care sînt sensibil aceleaşi.
insuficientă la timpii indicati În tabelul de mai jos. marginilor prin frecare uşoară pe un bloc de para-
sînt considerati valabili pentru o temperatură fină (operaţie care uşurează mult proiectarea fil-
Soluţie de albire:
de prelucrare a peliculei de +1s<'C ... mului şi îl păstrează intact multă vreme), apoi mon-
750 cm 3 şi o temperatură a apei de spălare Între tarea lipire.
sulfuric concentrat . . . . . 5 cm 3 +22°C. toate operatiile, cele mai importante sînt
Bicromat de potasiu cristalizat . . 5 9 Care este succesiunea operatiilor? iluminarea (expunerea a doua)
Se completează cu apă la volumul de 1 litru. lat-o În tabelul de mai jos: doua, care se face numai cu
Acidul se toarhă În picătură cu picătură, corecta eventual o
Se acid sulfuric gata di- Timp cazul folosirii acestui
acumulatoare, cantitatea a de S mm ",t"n/~':"'rl
, Prima developare . . . . . . . . 5 ". 6 minute calitate cinematografică.
fiii
'"
TIINIC
" II
Pe bala cunoscutului «Fiat»-850, filiala din un auto- alătu rat
sînt caracteristici le
Milano a firmei italiene «Fiat» a realizat În anul modelul de bază: «Fiat)}-850.
1970 A 112. Printre alte agregate de serie Ca modele de
Motorul este cel pe autoturismele uzinelor din Torino, toloslest:e transmisia A
«Fiat-8S0 şi cu cîteva modi- «Fiatuiui»-1,28. Pentru comparaţie, tabelul teristici

M. PETRESCU

Dat gradul redus de confort scaunelor indi- ia partea din (aţă bucata a
viduale cu care este echipat autoturismul «Trabant», planşetă. Fixarea se tace cu
o călătorie de cea 3--4 ore produce o solicitare ne- avînd lungimea
dorită În zona lombară a corpului. acesteia.
in cele ce urmează redăm modul de Elementul elastic al scaunului il constituie buretele
unui scaun cu un confort considerabil a'l','ll1d dimensiunile din fig. 2.
deveni şi rabatabi! printr-o simplă vom avea nevoie
şase saltele, laterale c
constructiei sînt: burete din scoase dintr-o saltea tăierea acesteia În
alb cu ~ de 4 mm,
' ' ' .... VII'''., "'" ..... ia dimensiunile 440 X stofa în
o doc. măsura­
plastic este preferabil a fi rea riifl;>/f'l"ntil obţinem
bucată întreagă, Însă, la nevoie. poate fi alcătuit şi pentru tăierea cota punctului,
din bucăţi; 'in acest scop, se pot utiliza saltelele existente Imbr;icămintE~a scaunului se cu ajutorul final va trebui să mai tragem şnururile longitudi-
în comert, care au dimensiunile de 700 X 450 x 40 mm unor bucăţi de stofa şi de doc croite conform tiparului d nale astfel ÎnCÎt la partea din faţă a scaunului să avem
şi care au 'preţul de 34 de lei bucata. (fig. 3) şi al unei bucăţi de stofă croită conform tipa- grosimea totală de 175 mm În intervalele 1-11 şi iII-IV,
Vom începe prin a obţine dintr-o planşeta cu dimen- rului e. linia punctată reprezintă jumătatea tiparului. respectiv 170 mm În intervalul 11--111, iar la partea
siunile de 730 X 530 x 13 mm, care se găseşte În librării Pentru două scaune este necesară o bucată de stofă d in spate 150 mm În toate intervalele;
la preţul de 19 lei, piesa din fig. 1. care va constitui baza avînd lungimea de 1,55 m la lăţimea de 1,20-1,30 m. - după aceste operaţii, de-a lungul cusăturii ce
scaunului. Bucăţile se cos la maşină prin două cusături paralele fixează părţile de stofă vom coase un şnur alb de 1,85 m,

il Jf)*
16 r;ĂuRI tP 6
~PLANţl"'Ă
/
I
~ f-~
/
/
I

,W.
~I
Fig. 2

Fig. 3
l;l-BlJItEU

~
t:::> CI::> ~
~ C\J C\J
- - - c- - -- - -'---.---..-~

1T
\

I~
i:t:;~ ,/',
I 'lI

..;o "
~- {;50 ~I
180
I
BtJ
~I
il'

Fig. 1

- COTA LA PARTEA
[jao - COTALA PARTEA INFERIDA I?A
58 CP), ca model de sport. - Cota la genunchi, spate, b 52-67 60-74
Este de remarcat posi bi litatea de rabatere a - Cota la cap - faţă c 91 92
- spate d 84 82
banchetei din spate, A 112 devenind astfel un - Lăţimea scaunelor
mic «autostation», cu o mare de - faţă, e 125 123
cărcare pentru bagaje prin - spate, f 119 122
1,33 m2 ).

- cilindree, cm"
- putere maximă,
rotatii/minut
- moment maxim

--
care va masca această cusătură şi va da.o'llta5rbeCffiolm(Js
- ,
poşta
fig. 4
scaunului.
in continuare procedăm ia.d
spătar şi scheletul metali~
ce În prealabil am demo
t~~~}t~~g~!tl.!r'H Între
după I
I
tapi-
ODe ţerie, care este fixată
Avînd confecţio
fig. 9 (cîte două
şuruburi.
piesele din
proceda la
redactiei 9
nituri din oţel

după liniile a şi b,
este bine ca ele să fie
I SZEKELY 1. - CLUJ
Dorinţa dv. de a participa la raliurile organizate
1i'1iiM'1~>bfn~ la definitivarea formei.
În exterior (fig. 10). de A.C.R. este firească. Informaţiile pe care ni le
cereţi le puteţi însă obtine mult mai uşor de la filiala
a spătarului practicăm
A.C.R. Cluj. In ceea ce priveşte modificarea moto-
corespondenţă cu cea d in piesa
rulul de «Trabanh>, într-adevăr, cu puţin efort şi une-
le investitii, se pot obtine rezultate spectaculoase.
din cele două urechi ale spăta­ În raliul MONTE CARLO ediţia 1970, echipa
bară de oţel cu ~ de 7 mm ce va uzinală din Sachsenring s-a,prezenta:t cu un model
mm Într-o parte şi alta distanţa exte" tip 601 ce dezvolta, la un raport de comprimare
piesele articulate. t=11, o putere de 42-44 CP, turaţiile respective
că Îndoirile pe liniile a şi b se fac pentru fiind de 5000 la 5200 rot/min.
şi «dreapta». A.lte date: bujii M18 cu cifra ·termică În scara
nituirea şi vopsirea pieselor, vom putea monta Bosch de 300; consumul de amestec carburant
realizat în condiţii de raliu a fost însă de ... 15 1/100
I confecţionat. Bara de oţel'" 7 se poate Îmbrăca k.m.
centrală
cu tub din vinilin. BineInţeles, «reţete» de modificare, de regulă, nu
evident că prin scoaterea barei din locaşurile se publică, informaţii cu caracter de principiu
spătarul se poate Înclina pînă la nivelul pernei puteţi totuşi găsi În colecţiile revistelor «Auto-
scaunului din spate. turism» şi «Sport şi tehnică». Aceasta din urmă a
publicat chiarîn cursul anului 19110 «reţetă» pentru
ridicarea puterii la un motor În doi timpi (MOBRA-
50).
Realizarea practică insă a «impingerii» unui
motor,cum este denumită ridicarea puteriitimpune
multă răbdare, un dezvoltat simţ tehnic, un atelier

I
V mecanic cu minimum de dotare etc. Vă sfătuim
./ ""'\ să apelaţi la un club sportiv moto, unde de regulă
V

~ I
f4- se execută asemenea modificări.
/ +
{ ~~ ~8
+ POPESCU V. - SUCEAVA
I\CP 72 ./
~
l
~
r- t-- ro- t--.... Cit «consumă» portbagajul autoturismului?
l.,./ ~ Într-adevăr. un portbagaj amplasat pe acoperişul

--:lJ!L'r-<- f I autoturism ului generează o creştere a consumului


de benzină proporţională cu pătratul vitezei de
deplasare.
I i ao I
I
I
186 80 80 I Pentru calcul vă sfătuim să consultaţi lucrarea lui
fig. 9 C. Ghiulai «Mecahica. automobilului», apărută În
PUNCTUL 1 3 4 5 G 7 8
COTA 1Lf2 128 12..? 12S 11'1 10'1 95 110 Editura tehnică În 1965. Vă atragem însă atenţia
că rezultatele vor fi destul de aproximative.

I
Pentru orientare, vă putem totuşi sugera o
comparaţie cu rezultatele unor probe efectuate

rn~D Fig.7
de centrul brHanic de cercetări auto M.I.R.A.
pe stand de frÎnare cu rulouri, În tunel aerodinamic.
Astfel, prin simularea unei viteze de 100 k.m/h ,
s-a constatat că, am plasînd pe acoperişul auto-
turismului un colet cu sectiunea frontală de 750 x
x 380 mm consumul de benzină s-a majorat
I

de la 9,5 la 14 Iitri/i00 km, iar pentru 110 kmjh de


la 10,5 la 16 litri/100 km.
Desfgur însă că dv. probabil că nu veţi folosi
nici asemenea dimensiune de colet, nici
nea viteze În condiţiile unei astfel de ·I",~.;:;.""a.
acoperiş ...
ce pare Însă mai la prima vedere
este supraconsumu! generat un portbagaj ...
acesta cifrîndu-se, conform aceluiaşi centru,
cea 1 litru /100 km!
social·econom ice,
ăruia are o importanţă deosebită,
ea «omul potrivit la locul potrivit».
it pentru fiecare?
răspuns

personale.
ri, psihologi
ele au elaborat lucrări
pentru
noaştere,
tele de largi
nice
ioconstrucţie etc.)
profil foarte larg,
circulaţie,
stabilirea • •

Inspirîndu-ne din aceste lucrări,


recomandăm un astfel de test complex,
cărui prelucrare indică fiecăruia Îndi-
către o profesiune sau alta.
("orrH)'II'IP din 9

.l:2 să trăieşti sănătos


să scoată În evidenţă \.SI să te antrenezi ;
CÎt şi slabe. c) să ai aptitudini deosebite.
timpul indicat la
I"JI"(~hipmIP sau, cu toată silinţa, nu
2---------------
rezolvare, treceţi
foarte sinceri cu b 3-----
,--------..., 5 . - - - - - - - - - ,
nu va fi cel just.)
Iml~O!·t::ll"lt să rezolvaţi toate cele Impozitele se plătesc pentru ca:
probleme În ordinea indi- să se echilibreze veniturile;
să poată exista statul;
testului să existe fonduri pentru acţiuni
viitor. sociale.
4--------

1-8: Careurile 1 ... 8 contin 5. Dacă soarele nu ar mai lumina:


guri, notate cu a şi b. Alegeţi (âj ar Înceta viaţa pe pămînt;
cele două, după preferinţă, t b) ar fi Întotdeauna întuneric;
zultatul În tabel (de exemplu, c) Pămîntul ar avea o temperatură
Răspuns: • foarte joasă.
5-------------
Careul1 2 345

Figura 6. Părinţii ideali sînt:


aleasă a) aspri, dar drepţi;
b) mărinimoşi, cu vederi largi;
@ plini de dragoste şi consecvenţi.

Acum priviţi din nou toate cele 16 fi-


6-----------
guri şi răspundeţi la Întrebările: 7. legile eXista:
9: Care din cele 16 figuri poate fi un a) pentru ca să nu se comită delicte;
sim~ol al personJ!ităţJi. dv? b) pentru a se şti ce este permis şi
Raspuns: • '() "Jl l:X..r. • ce nu;
® pentru a asigura convieţuirea mem-
10. Care din cele 16 figuri ar putea brilor societăţii.
fi si~bolul pro~uJlii dv.? 7----------------
Raspuns: . lJO.- .. 8. Pentru o căsnicie armonioasă, cea
mai importantă condiţie este:
11. Care din cele 16 Cit ca soţii să se iubească;
fi simbolul dorinţelor,
6) să existe reciproc;
dv.? c) să dea fericirii.
Răspuns:
GRUPA

A a) Pătratul şi triunghiul din careul negru au Aici trebuie doar să socotiţi: pentru
fost folosite pentru trasarea celor şase figuri de aceasta este permis să luaţi hîrtie şi
Cîte un cuvînt din seriile de mal JOS creion. Scrieţi rezultatele În dreptul
nu are legătură cu celelalte. Desemna- mai jos.
Cîte triunghiuri sau pătrate au fost utilizate semnelor egal (timp -1 minute):
ţi-I prin indicarea literei de ordine: 1. 4,7+3,83= t) S~
pentru fiecare figu ră?
1. a) trompetă; b) vioară; c) corn;
(Timp: 8 minute. Nu este permis să se urmă­ 2. 8,0-9,31 = - )h~4.
d) cimpoi 3. 6.0 .5,4 = ~~~~o
Răspuns~
rească contururile cu creionul.)
4. 2,8: 4,1 = 0,
2. a) plat; b) lat; c) rotund; d) de- Răspuns: 1 /4. 5. 3,4+2,21 :1,3+7,5-4,6=

~: ~t,::
parte J Fiecare dintre şirurile de numere de
Răspuns ~ mai jos este construit după o regulă.
3. a) sîrguinţă; b) onestitate; c) com- După această regulă şirul se poate con-

bativitate; d) sănătate d.., ~: bf:" tinua. Care este al şaptelea număr din
Răspuns - -
4. a) cîntăreţ; b) pictor; c) compozi-
6. Z r. fiecare şir? (5 minute)
6. 1/3/5/7/9/11/? rs.
tor; d) scu I ptor b) În fiecare din următoarele 4 figuri sînt cîte 7. 1 j3/4J6j7J9j? II
Răspuns două suprafeţe albe notate cu A şi B. Care din 8. 3J2/4/3/5/4/? G.
5. a) cald; b) moale; c) luminos; d) aceste suprafeţe, înnegrite, ar oferi o estetică 9. 2/3/5/8/12/17/?.2.:::'
rece 10. 4/6/3/7/2/8/? i.
Răspuns --..h.
sporită figurii?
La exerciţiile următoare cifrele sînt
6. a) inegal; b) diferit; c) opus; d) Răspuns: 7. . 1- reprezentate simbolic prin puncte albe
şi negre. Dacă aţi Înţeles exemplul, cele-

Răspuns ~
conic 8.
9. lalte 3 exerciţii sînt simple. Rezolvaţi-le
şi scrieţi rezultatele În locul semnelor
7. Formaţi din următoarele 4 litere 10.
de Întrebare.
un cuvînt care desemnează un aliment Exemplu: 000 + 000 = 0000
(30 secunde): ARSE. ~R-G 11. 000 + 00=
8. Idem - cinci litere (30 secunde): 12. 00 + 000 = o
RENAC. <'11 P-HE" 13. 0000 - 000 = ?
9. Formaţi din următoarele 5 litere
un cuvînt care desemnează un animal a) Din desfăşuratele 1
(30 secunde): PAARC. e~ FAIJ 1 şi2 se pot construi două
10. Formaţi din următoarele 5 litere
un nume de copac (30 secunde): DOMU.
11. Formaţi din următoarele 5 litere
numele unei piese de mobilier (30 se-
ti-·
2
nn

...... [ i
1 ......... 1
corpuri. Ce fel de cor-
puri sînt acestea? Nu sînt
permise decuparea şi În-
doirea (1 minut).
la următorul exerciţiu sînt gru pate
CÎte un cuvînt si CÎte un număr. Fixati-vă
cunde): TUFBE. ~l? 1='€7 R.ăspuns: În memorie ti~p de 1 minut combina-
12. Formaţi din următoarele litere ţiile. '"Acoperiţi apoi textul şi după un
denumirea unei meserii foarte cunos- 1. minut descrieţi din memorie figurile
cute (1 minut): BRIACOTEBIL 2. care corespund numerelor de la 1 la.16
13. Următoarele cuvinte trebuie or- (care vi le amintiţi).
gani~ate Într-o fr:tză (1 minut): ~ b) Figurile 3 şi 4 pot
- urgent, treB"uie, m~, accidentat, fi tăiate cu o dreaptă ast- cămaşă 9 inel 16
deoprece, spita~at, prietenul. eite, grav. fel Încît din cele două haină 15 radio 8
Răspuns"; -..,-- ~ '! jumătăţi să se poată for- pat 1 floare 5
ma un pătrat. Soluţia este tablou 2 şarpe 14
14. Încercaţi să formaţi şi din urmă­ una dintre liniile punc- automobil 3 casă 11
toarele cuvinte o frază (1 minut): tate. Înscrieţi mai jos li- carte 7 cal 10
- regulat, care, o, Ileana, programul, terele din capetele liniei cheie 4 lună 13
este, fată, îşi, modernă, îndeplineşte. alese (1 minut). bărbat 6 vază 12
Răspuns l.!. .t., 3 +-~ t 10 1.. ;r Răspuns:
3. . ~p. ..... . Răspuns (cite combinaţii corecte v-aţi
4 . . 1(H . .... . reamintit?) :
9. Să presupunem că un grup de prie-
teni v-au acordat, pentru o vacanţă, Observaţi cu atenţie cărţile de joc
funcţia de organizator cu puteri abso-
c) Pentru figurile 5-8 trebuie să găsiţi: (16) timp de 30 de secunde. Acoperiţi
lute. Cunoaşteţi deci valoarea fonduri- desenul şi apoi notaţi toate cărţile pe
lor comune. 1) din cîte cuburi e formată construcţia?
2) de cîte ori CÎte două cuburi au feţe comune? care vi le amintiţi. Notaţi mai jos nu-
Care este ordinea În care rezolvati mărul de răspunsuri corecte.
problemele de mai jos? .
5/1 '3 cuburi
a,..procurarea biletelor C. F.R. ;
feţe Răspuns: ~ ...
~ procurarea echipamentului; 5/2 4
"c:.l. informarea grupului; ;7
'CI}stabiiirea planului financiar; 6/1 /0 cuburi
6/2 feţe
'~reţinerea locurilor la cabane;
f) aranjarea orarului;
g) alcătuirea meniului zilnic; 7/1 ~:s cuburi
'i:l).alegerea traseului; 7/2 J~ feţe

i) stabilirea atribuţiilor fiecărui parti-


cipant. j h 8/1 't,'C> 1\ cuburi
9& )4"~1 '~a"t. 8/2 feţe
ţ. ....\,. '> ~ •
10. Observaţi cele 6 desene şi indicaţi
ordinea corectă pentru a ilustra o po-
vestire intitulată «Cearta». 1) Textul B a fost transmis după textul A cu un număr de greşeli. Desco-
Înscrieţi această ordine mai jos (3 mi-
nute): L \
10 Q J <l,.. ) e. le, Q... 1
g periţi-le. E
de greşeli
ceva mai greu deCÎt par:e (3 minute). Scoateţi la răspuns numărul
descoperite.

TEXTUL A
1.5.2. VARIATIA ECHILIBRULUI CHIMIC CU TEMPERATURA

'lI
d
Capacitatea corpurilor dea reacţiona chimic Între ele, denumită afini-
tate chimică (de exemplu, un proces de ardere), interesează În special În
scopul determinării căldurii care se degajă În timpul procesului de reacţie.

b.'
• Joule-Thomson (1853) şi Berthelot (1867) au propus măsurarea afinitătii
chimice prin măsurarea căldurii ce se degajă În timpul procesului, metodă
ce se bazează pe ipoteza egalităţii dintre afinitatea chimică şi căldura molară
de reacţie, ceea ce nu este valabil deCÎt la o temper-atură În apropiere de
zero absol ut.

TEXTUL B
1.52. VARIATIA ECHILIBRULUI CH6MIC CU TEMPERATURA
c
Capacitatea corpurilor de a reacţiona chimic În ele, numite afinitate
chimică (de exemplu proces de ardere ne interesează cu scopul determinării
căldurii ce se degajează În timpul procesului reacţiei. joulle-Thompson.

(CON TI NUARE PAG.22)

Z1
lA APAHAT
R 5-/0/11 P

Bicicliştilor pasionati, <::eior care iubesc muzica, radioului, încărcarea acumuiatoarelor şi iluminat.
le să-şi construiască un aparat de radio Alimentarea cicioradioului se realizează de la patru
bicicletă, simplu şi sigur, care nu necesită acumulatoare de 1,5 fără care
na neuniform. Ar~i1nrllllatc);'lrele
nam
sau
trebuie să
tpl"l<:::lIlnll si un arrlPliltlcaU)f ia tensiune de 10 -+ 15 Comutatorul
cu două etaje asigură ul"il"!n,r::l('!inlll-
tro,(,\i(::"nt::i ta sursa de alimentare aparatul de
suficientă pentru recepţionarea minarea. (fig. 2)
posturilor de radio locale şi chiar a altor posturi. Dinamui bicicletei se montează pe furca roţii din
Circuitul de intrare LI C şi bobina L 2 se amplasează spate. La popasuri, aşezaţi bicicleta astfel ÎnCÎt roata
pe un miez de ferită. Semnalul se transmite de la din spate să se rotească liber. Apoi, rotind pedalele !PRE C(J#/lf#SATU!l Cs
bobina lZl prin condensatorul C5 , la baza tranzisto- bicicletei şi punînd În mişcare astfel dinamul, obţineţi ~\\\~\\\\ \ lE? Of FER/TA
rului TI' In circuitul lui de colector este introdus energie electrică suficientă pentru iluminarea unui
droseru! L3' care reprezintă sarcina primului etaj. mic cort şi alimentarea aparatului de radio.
Semnalul de înaltă frecvenţă amplificat ajunge SPRE PWS SPRE COMUTATORUL P7
prin condensatorul C6 la detectorul D 1 -D 2 • Primul
ŞI CON/)ENSATUf?IJL t,
etaj al amplificatorului de joasă frecvenţă se reali-
zează cu tranzistorul T 2' iar etajul final cu tranzisto-
rul T 3' ce are conectat În colector o cască. Y F
Rezistentele sînt de 0,25 W. Condensatoarele
electrolitice Cg şi C9 au capacitatea de 2,0.;.10,0 MF r!~ ~5p
::~l
la tensiunea de lucru de 10-;-15 V.
Tranzistorul TI se va alege dintre cele de Înaltă
frecvenţă şi de putere redusă (EFT 317-EFT 319,
P401-P403, GT 309), cu factorul de amplificare a
curentului 13 = 40+60.
Etajele de joasă frecvenţă se construiesc cu tran-
zistorii P 13-P 16, EFT 353. Diodele D 1 şi D 2 sînt de
cf--ol LJ:
2 ) 1/
tipul EFD-1 N etc. ..._ _ _ _ _..".JI
Bobinajul antenei LI se face spiră lîngă spiră, pe I
miezul de ferită de diametru 8 mm şi lungimea de
130 mm, cu conductor din liţă 7 x 0,007 (120 de spire)
sau cu un conductor răsucit chiar de noi din 4-5 fire
izolate, de diametru 0,1-:0.12 mm. Bobina de legătură
L se înfăşoară pe o carcasă mobilă şi se compune
di~ 6..;.8 spire din fir 0,25:-0,35.
Bobina inductanţei Ll se amplasează pe mijlocul (1853) şi Berhtelot (1897) a pus măsurarea afinităţii chimice prin măsurarea
miezului, iar L spre capătul bobinei LI' Droselul energiei care se degajă În procesul metodă care se bazează pe ipotezele ega-
L are 200 de s2pire din sîrmă cu (f) = 0,1 .;. 0,15 mm, Iitătii Între o afinitate chimică si o căldură molara de reactie, ceea ce este
îrffăşurate pe un inel de ferită cu diametru! de 8 ';'10 val~bil la o temperatură aprop'iată de o grade absolute. . 1. !>
mm.
Comutatorul P 1 va avea 3 poziţii. Placa de montaj Cît de des se găseşte În rîndurile următoare:

se taie din material plastic cu grosimea de 1,5 +2 mm 2) 6 Înaintea lui 9?


şi dimensiunea de 130x200 mm. După ce aţi mon-
după n (3 minute)
9 9 6 7 1 1 7 8 471 6 3 529 6 6 6 2 9 5 6 3 428 4 5 9 6
tat radioreteptorui complet, fixaţi pe cealaltă faţă
1 2 7 4 9 3.
a plăcii antena de ferită.
6974527 1 6 3 7 1 6 9 842 5 698 5 271 9 5 7 1 956
9 8 3 5 2 7.
REGlAJUl APARATULUI 6 4 5 2 3 4 7 7 2 6 6 7 '4 6 9 7 1 8 4 5 2 9 1 8 4 6 3 7 1 9 9 7 2
Aparatul montat corect începe să funcţioneze
imediat şi reglajul lui se reduce la alegerea conden-
PENTRU 5 5 7 1 8 2.
6 9 8 5 6 9 746 1 6 4 7 1 6 3 2 5 9 6 5 1 9 6 S 4 641 9 6 6 9 9
6 6 9 7 1 1.
satoarelor C2 • C 3 şi C4 , a căror capacitate depinde .~.
de frecvenţa posturilor pe care se r~glează recepţia.
Aşezaţi comutatorul P 1 În poziţia 1. In locul conden-
STA ILI 7 7 1 5 4 7 1 6. Răspuns: 2)
3)
=
=
ori
ori
satorului C 2 se montează un condensator variabil
de capacitate 15 +500,:>F şi>rotind, se prinde semnalul
postului respectiv. După poziţia plăcilor se determină
:TIEI
'1>
De CÎte ori se
4) E mic?
găsesc În textul următor:

5) R? (2 minute)
mărimea capacităţii necesare şi se înlocuieşte con-
(URMARE DI N PAG.21) 6) N mic?
densatorul variabil cu unul de capacitate fixă. se 'intoarse deodată: «Ad-o la mine».
Pentru recepţia posturilor pe unde lungi, la reglaj, În lung din ochi către nevastă-sa, Rodica, apoi cu gesturi mari îi Împinse
paralel cu condensatorul variabil se leagă un con- pe cei ce se aflau acolo spre uşă strigînd: «Ieşiţi toţi, frumos în
densator fix de 300+ 400 pF. curte şi fiţi gata». Rămase o clipă singur În faţa ferestrei... colo
Dacă aparatul oscilează, Încercaţi să depărtaţi sus, îşi continuau larma lor. Se simţea triumfător.
bobina L 2 de bobina LI' Paraziţii pot să apară şi din
cauza unei apropieri prea mari a droserului La de an- Răspuns: 4 ori
tena magnetică. O antenă exterioară - o bucată de 5 ori -
cablu izolat de 1-1,5 m. lungime - legată la cadrul 6 ori
bicicletei permite să se recepţioneze chiar semnalele
unor posturi mai îndepărtate. in final răspundeţi tăind pe da sau nu, după caz, din dreptul frazelor:
7) Să mă concentrez deodată asupra mai multor nu mi se pare
AUMENTAREA APARATULUI greu!
da/i'H:!'
La bicicletă există montat un dinam. Puterea aces- 8) Înainte de a mă apuca de ceva 'imi planific bine mişcările.
tuia (2,5 W) este suficientă pentru alimentarea ciclo- da/fit!d""

22
F ICĂ
SÎRMA
MELOMANĂ
Aparent, o problemă Îndeajuns de sim- • Noile instrumente şi, mai ales, noile
plă: tehnici Hi-Fi exclud probabil orice uimire
Avînd un butoi plin cu vin şi (1 obişnuită faţă de titlul acestui divertisment. De
sticlă de 1000 mi, ni se propune să um· data aceasta Însă, sîrma pe care (II avem
plem sticla cu vin, direct prin cepu! bu- în vedere, dincolo de receptivitatea ei
toiului, fără il întrebuinţa alt aparat decît muzicală, se dovedeşte aptă chiar şi p.m-
însăşi sticla pe care vrem s-o umplem. iru un solo de dans. Cum procedăm?
Evident, putem considera ({operaţia» ca Vom aşeza pe masă două pahare de
fiind de ordinul celor care implică În re- cristal, asemănătoare ca formă, umplute
zolvare trucuri ... cu apă pînă la un sfert din înălţimea lor.
În realitate, Însă, ştiind că butoiul e Vom completa apoi sau scădea cantitatea
plin, e suficient să umplem sticla cu apă, de apă din cele două pahare, pînă cînd
să acoperim gura sticlei cu mina şi să. o - lovindu-le - vom obţine aceiaşi SUi!'U~t
cufundăm apoi, cu gura În jos, fireşte, În (aceeaşi nolă muzicală). Să instalăm, În
Însuşi cepul butoiului. sfîrşit, o sîrmă de fier, uşoară, curbai,ă
Apa, cu o densitate superioară, se va ia cele două extremităţi, deasupra unuia
scurge in butoi, În timp ce vinul va ocupa din cele două pahare şi să provocăm
volumul dislocuit În sticlă. vibraţia celui de-al doilea pahar. Explica·
Ar mai rămîne doar de reflectat asupra bii ca fenomen, vibraţiile celui de-al doi.
C'umplitului blestem al lui Francois ViI- lea pahar se vor transmite imediat celui
C2 20,O-30,O Ion Împotriva celor care toarnă apă În dintîi, ~n timp ce sîrma de fier, Înregis-
vin ... În afara unor astfel de diverlismente. trînd aceleaşi vibraţii, va deveni prin
tagiune... solista unui dans anlu.~a.l1lt.

PI"

FIG. f

CUVINTE ÎNCRUCISATE
,

CUCU VI AUI FIG. 2


ORIZONTAL: 1) Fizician grec, inventatorul «şurubului fără sfîrşit», folosit În antichitate
pentru .scoat~r~a apel di.n put~ri -:- Armă ~e artilerie dotată cu mecanism inzăv<?rîtor; 2)
Mecam~n:.tnmls la pensie - Plrgh~e m~camcă ce pune in mişcare un mecanism; 3l' Ramură
a mecaniCII care se ocupă cu studiul sistemelor tehnice alcătuite din mai multe elemente
mobile; 4) Intrate in rodaj! - Margine îndoită -Dispozitiv care serveşte la blocarea mecanică

IllCIHOIICI
a unui organ mobil al mecanismului unui sistem tehnic; 5) Calitatea unei operaţii de a fi
efectuată cu ajutorul unei maşini care funcţionează cu transmisii mecanice - La baza unui
mecanism! 6) ~ecanici neintrecl!ti - Abac incurcat! 7) Telecomunicatii (abr.) - Fiting care
serveşte la imbmarea a două ţevI - Element de metal cu lungime mare in raport cu celelalte
dimensiuni f~losit pentru schimbarea orientării unei mişcări; 8) Uite! - Una şi cu alta! - În-
~eput de pl~!lre! 9) C.a.l?etele zăvorului! - Uzat - Creatorul calculului algebric special des-
tl~at studiem propozIţIIlor, sChen:el?r de ~ontact, ceea ce a făcut posibilă construirea maşi­
nilor electrOnice de calcul; 10) NimiC mal mult - lnvăţat rus care a Inventat in 1891 roata
dinţată ce ii poartă numele; 11) Intoarce mecanismul ceasului - Automobilul nostru din
caroserie! 12) Introduse in mecallismel - Inventator francez, autor a numeroase meca-
nisme automate, printre care o roată mecanică, războiul mecanic de ţesut mătase etc.
"6.3 VERTICAL:1) Dotarea procesului de producţie cu un complex de mecanisme capabile să
efectueze suite de operaţii, nemaifiind necesară intervenţia omului (pl.); 2) Riz in exterior!
Elementul principal În această cons- sesc condensatoare de gabarit redus. - Filozof mecanicist francez care in matematică a pus bazele geometriei analitice, autorul
trucţie electronică - şi elementul ei Pentru functionarea corectă a Iăm­ teoriei materialiste «animale-maşini»; 3) Leafă, simbrie (in v.) - Primele capitole din cine-
matică! - Timp mijlociul 4) Apărută - Renumit mecanic rus din timpul lui Petru 1, inventa-
atractiv - il constituie un indicator pilor trebuie să dăm la anozi tensiune torul bratului mecanic, al ecluzelor şi al strung ului de copiat; 5) Au timplele albe (fig.) -
luminos electronic sau, aşa cum este pozitivă de 250 V; tensiunea de Încăl­ Diminutiv feminin; 6) Viitori mecanici - La orice şurub sau roată dinţată - Pronume pe
frecvent denumit, un «ochi magic». zire este alternativă şi egală cu 6,3 V. unele. avioane sovietice; 7) Incepe să demareze! - A imobiliza o roată pe un arbore - Loca-
litate in Norvegia; 8) Vaze incurcate! - Inceput de cuplare! - Orăşel şi principat in India;
Schema de principiu a cucuvelei rn schemă se prevede un bloc de ali- 9) Patria lui Ulise - Platformă dotată cu mecanisme de ridicare la inălţimej 10) Tevi incruci-
electronice reiese din figulll alăturată mentare independent, compus din dio- şate! - Plutitor in unele recipiente (dim.); 11) Suiş (ban.) - Comună in Guineea, pe riul
(1). Tensiunea de intrare lin se obţine da redresoare 02(D7J sau 0226), con- Niamdan; 12) Meserie de soldat - Cunoscut mecanic din Alexandria (sec. II î.e.n.) care ne-a
lăsat preţioase date asu-
de la anoda lămpii prefinale a magne- densatorul electrolitic C2 (20,0-30,0 MF pra unor mecanisme şi
tofonului, aparatului de radio, picupu- pentru .0 tensiune de minimum 250 V) automate in cartea sa
«Arta apelor şi a focu-
lui sau a unui amplificator. rn cel de-al şi transformatorul Tr Acest transfor- lui», de la care au rămas
doilea caz, pe transformatorul de ieşire r celebre: aeolipia, moriş­
mator se bobinează pe un miez de fier ca ce foloseşte forta de
al amplificatorului de joasă frecvenţă E 24 x 36, aVÎnd'trei bobinaje: 1-1000 de reacţie a aburului, au-
trebuie să realizăm un bobinaj supli- spire (560+440) din conductor izolat tomatul distribu-
mentar de 300-400 de spire din con- de 0,2 mm, 11-1 140 de spire, tot din "I,~ .... A''''''' ""te.mplu e~.
ductor izolat de 0,08-0,12 mm, iar conductor izolat de 0,2 mm, şi III-ro de
9.0'C,
condensatorul separator C poate fi spire din conductor izolat de 0,5 mm.
scos. Nivelul necesar de semnal se Se poate folosi orice transformator
reglează cu potenţiometrul R1' care avind aceste caracteristici. Alimenta-
împreună cu rezistenţa ~ formează un rea se poate exclude dacă realizăm
alimentarea de la orice dispozitiv radio- 1 - celuloza - mata;
difuzor. Dioda 0 (075 sau 0226) fonic În funcţiune.
1 2 - amoniac - molid;
reprezintă o rezistenţă mică pentru Realizarea cucuvelei propriu-zise 3 - tite - S - hilara;
semiperioadele pozitive ale semnalului 4-cn-la-vita-im;
depinde de imaginaţia dv. Pentru tra- 5 cedt - saruri - A;
şi mare pentru semiperioadele nega- sarea ochilor cucuvelei, În care se fi - ZS - avu -
tive. De aceea, la grilele Iămpilor se montează ochii magici, se indică În elan; 7 -
.aplică o tensiune negativă, proporţio­ fig. 3 înălţimea lor. -aut: 8-
CC-RI; 9 -
nală cu mărimea semnalului şi care Reglajul aparatului se face cu ajuto- trui - n;
acţionează ochii cucuvelei. lanţul rul potenţiometrului Rr la nivelul rari - 81)a;
R C îmbunătăţeşte filtrarea tensiunii - anemica:
3 3 maxim de semnal, sectoarele intune- IT - metale:
de la reţea. rn schema propusă se folo- eate ale ochilor trebuie să se închidă. cleală - oţet

Z3
-

Tov. "ARADI IOSIF, Aleea Olte- de amatori. Tov. MARCEL B ESCU - Ciuj soidală cu frecvenţa de 800 Hz şi la
nilor 2 - Hunedoara Atit dv. cît şi altor corespondenţi Măsurarea rezist unui conden- temperatura de +20"C.
Procurarea radiotelefoanelor şi a solicitanti ai unor documentaţii privind sator se face la mperatură de
autorizaţiei de folosire trebuie rezolva- constru~ia aparaturii electronice me- Tov. ZĂRNESCU MIHAI - Roman
+20°C, iar tensiun se aplică este: Reglajul amplificatorului, fără in-
tă de conducerea întreprinderii şi nu dicale, le recomandăm să se adreseze 10±1 V pentru con atoare cu ten-
de salariaţi. medicului specialist, care Îşi va da strumente de măsură corespunzătoa­
siunea no Iă 100 V; re, este Într-adevăr dificil.
Traseul unor conducte Îngropate avizul şi va indica modul de folosire ±
100 15 V pentru en satoare cu
se poate stabili comod utilizînd un a unui astfel de aparat, construit În Se pot regla totuşi primele etaje În
tensiun minaiă cuprin- felul următor: conectaţi la intrarea
aparat de tipul «Detector de metale» orice caz de o firmă specializată. să Între şi 500 V;
descris În «Tehnium» nr. 8/1971. amplificatorului o sursă de semna/-
500±50 V pentru densatoare cu picup, aparat de radio - şi ascultaţi
Tov. PAUL GEORGESCU- Tov. EMY BARABAS - Călan,
tensiunea minală 500 V. într-o cască, rind pe rînd, semnalul
Bucureşti jud. HunedoarC\
Mai trebuie spus, , că rezistenţa la ieşirea primului etaj, apoi la al doilea
Vă prezentăm mai jos schema elec- Receptorul LOWE-OPT A poate fi
de izolaţie depinde de capacitatea ş.a.m.d. Etajul prefinal şi final 'ridică
trică a magnetofonului SONYMA TIC- repus in funcţiune inlocuind tubul
condensatorului şi această dependen- probleme speciale. fn orice caz, utili-
TC 900, pentru a vă putea ghida 'in electronic UY 21 cu o diodă sem icon-
ţă este mai importantă la condensa- zaţi şi aici numai piese de bună cali-
refacerea conexiunilor la comutator. toare de valori mai mari de 100 nF.
După refacerea exactă a conexiuni-
tate şi cu toleranţe minime ale valori-
Această rezistenţă de izolaţie prezintă lor; În felul acesta poate nu mai ne-
lor, măsuraţi semnalul dat de tranzis- interes, de exemplu, atunci cînd se cesită intervenţii ulterioare.
torul T7 direct pe capul de inregistrare foloseşte pentru blocarea tensiunii con·
- de aici poate proveni defectul şi tinue. (Asupra acestei probleme vom Tov. GAAL IMRE - Moldova
nu din comutator. Nouă
reveni de altfel, mai pe larg, într-unul
Potenţiometrul de volum R are din numerele viitoare.) Alimentarea amplificatorului de an-
12 tenă o puteţi realiza prin cablul coaxial
valoarea 10 KQ. la redresor puteţi rn legătură cu a doua intrebare, la
de coborîre ,În felul următor: înfăşu­
folosi diodele DR-304, D 226. condensatoarele electrolitice se folo-
..raţ; pe cîte un suport izolant 20 spire
din sîrmă Cu-Em cu diametrul if> = 0,5
-1 mm.
Faceţi două astfel de şocuri.
Ieşirea cu semnal de la amplificator
conectati-o la cablul coaxial printr-un
condensator de 50-100 pF. La fel in-
trarea in televi2!-or.
Între sursa de curent alternativ (se
vortrimite8 V) şi cablul coaxial se leagă
un şoc, iar sus la antenă,între transfor-
matorul de alimentare şi cablul coaxial,
al doilea şoc.
Alimentarea o conectaţi la înfăşu­
rarea de 6 V a transformatorului de la
amplificator. rn felul acesta eliminaţi
cablul de alimentare.

DIN SUMARUL
NUMARULUI VIITOR:
Trei miniautomatizări;
receptor superheterodină
tranzistorizati adaptor
pentru măsurători Lei
staţie cu telecomandă
proporţională; conver-
toare de curent continuu;
practica acoperirilor me-
talice; fototehnică: tem-
peratura şi timpul de de-
velopare; utilizarea fil-
trelor de laborator; Tehni-
um-atelier: foarfeca pen-
Tov. DRAGOI 10AN, str. Emi- ductoare de tipul D 226 - DR 304. seşte in locul rezistenţei de izolaţie tru menghină, aprinzător
nescu 3 - Lipova Rezistenţa R are valoarea 500.0 /6 noţiunea de curent de fugă, care este de aragaz etc.; autoser-
Utilizarea in scopuri terapeutice a W şi este conftcţionată din sîrmă de mărimea curentului ce trece prin con- vice: sursele de paraziti
unor aparate electronice medicale fără cromnichel (se poate procura direct densator atunci densatorului şi reglarea aprinderii etc.;
recomandarea şi supravegherea me- din comerţ). R are valoarea 40-100 i se aplicătensi nominală. week-end şi divertismen-
2
diţului duce de cele mai multe ori D/2V.J. Tangenta ung de pierderi este te sportive; graficienii re-
la grave accidente. Atenţie la sensul de conectare a raportul dintre le de putere vistei vă recomandă. .. ; noi
Cu atît mai periculos poate fi un diodei! Eventual consultaţi un cunos- activă şi puterea a condensa- invenţii româneşti.
aparat, mai ales pentru somn, construit cător. torului măsurate

La realizarea acestui număr au


ASO-A colaborat: stud. V. Călinescu, N.
ANIVERSARE Galambos, ing. M. Ivanciovici, ing.
AU. T. C. M. lauric, ing. V. Lauric, ing. L.
Martin, ing. 1. Mihăescu, G. D. 0-
prescu, ing. D. Petropol, ing. L.
Cu prklejul implinirii a 50 de ani de la Înfiinţarea Uniunii Tineretului Rubel, fiz. M. Schmoll, ing. Ileana
Comunist a fost pusă În circulaţie o marcă poştală specială, Înfăţişînd Sudu, ing. Dinu Zamfirescu.
emblema U.T,C. înconjurată de tauri, avînd În mijloc cifra «50», iar
În colturile de sus - «1922-1972». Realizată după macheta tinerei grafi- Prezentarea artistică:
ciene 'Rodica Coteanu, marca este tipărită În culorile albăstrui, galben ŞI Adrian Mateescu
bronz. pe hîrtie cromo dantelată. S-a pus În circulaţie şi un pljc «Prima Prezentarea grafică:
zi a emisiunii», cu un desen simbolic, francat cu noua marcă, obliterată cu Arcadie Daneliuc
o ştampilă specială.

24

S-ar putea să vă placă și

  • Vara Nu Dorm
    Vara Nu Dorm
    Document2 pagini
    Vara Nu Dorm
    oravetzn
    Încă nu există evaluări
  • 7311
    7311
    Document24 pagini
    7311
    oravetzn
    Încă nu există evaluări
  • 7310 Rev. Tehnium
    7310 Rev. Tehnium
    Document24 pagini
    7310 Rev. Tehnium
    Stefan Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • 7312 Rev. Tehnium
    7312 Rev. Tehnium
    Document24 pagini
    7312 Rev. Tehnium
    Stefan Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • Tehnium 02 1974
    Tehnium 02 1974
    Document24 pagini
    Tehnium 02 1974
    iifoarte
    Încă nu există evaluări
  • Tehnium NR 1 - 1974
    Tehnium NR 1 - 1974
    Document24 pagini
    Tehnium NR 1 - 1974
    mamitzu74
    Încă nu există evaluări
  • Tehnium NR 9/1973
    Tehnium NR 9/1973
    Document24 pagini
    Tehnium NR 9/1973
    Dan Onofrei
    Încă nu există evaluări
  • Tehnium NR 6/1973
    Tehnium NR 6/1973
    Document24 pagini
    Tehnium NR 6/1973
    Dan Onofrei
    Încă nu există evaluări
  • 7307 Rev - Tehnium
    7307 Rev - Tehnium
    Document26 pagini
    7307 Rev - Tehnium
    Stefan Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • 7308
    7308
    Document26 pagini
    7308
    Stefan Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • Tehnium 3 1973
    Tehnium 3 1973
    Document24 pagini
    Tehnium 3 1973
    Popica Cosmin
    100% (1)
  • Tehnium NR 4/1973
    Tehnium NR 4/1973
    Document24 pagini
    Tehnium NR 4/1973
    Dan Onofrei
    Încă nu există evaluări
  • Revista Tehnium Anul 1972 NR 12
    Revista Tehnium Anul 1972 NR 12
    Document24 pagini
    Revista Tehnium Anul 1972 NR 12
    Gorni
    Încă nu există evaluări
  • 7209 Rev. Tehnium
    7209 Rev. Tehnium
    Document24 pagini
    7209 Rev. Tehnium
    Stefan Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • 7301
    7301
    Document25 pagini
    7301
    oravetzn
    100% (1)
  • 7302
    7302
    Document24 pagini
    7302
    oravetzn
    Încă nu există evaluări
  • 7208
    7208
    Document24 pagini
    7208
    oravetzn
    Încă nu există evaluări
  • 7305
    7305
    Document24 pagini
    7305
    oravetzn
    100% (1)
  • Tehnium - 1971.12 (Color)
    Tehnium - 1971.12 (Color)
    Document24 pagini
    Tehnium - 1971.12 (Color)
    Marincov Daniel Zoran
    Încă nu există evaluări
  • 7211 Filtru Tub, Amp TV, Pian
    7211 Filtru Tub, Amp TV, Pian
    Document24 pagini
    7211 Filtru Tub, Amp TV, Pian
    Stefan Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • 7210 Rev. Tehnium
    7210 Rev. Tehnium
    Document24 pagini
    7210 Rev. Tehnium
    Stefan Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • Tehnium NR 3 - 1972
    Tehnium NR 3 - 1972
    Document22 pagini
    Tehnium NR 3 - 1972
    mamitzu74
    100% (1)
  • 7207 Rev. Tehnium
    7207 Rev. Tehnium
    Document24 pagini
    7207 Rev. Tehnium
    Stefan Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • Tehnium NR 5 - 1972
    Tehnium NR 5 - 1972
    Document24 pagini
    Tehnium NR 5 - 1972
    mamitzu74
    Încă nu există evaluări
  • 7202
    7202
    Document24 pagini
    7202
    oravetzn
    Încă nu există evaluări
  • 7206
    7206
    Document22 pagini
    7206
    Gorni
    Încă nu există evaluări
  • Tehnium 1-1972
    Tehnium 1-1972
    Document22 pagini
    Tehnium 1-1972
    negrotei
    Încă nu există evaluări
  • 7112 pdf12
    7112 pdf12
    Document24 pagini
    7112 pdf12
    Revnic Florin
    Încă nu există evaluări
  • Tehnium 11 1971
    Tehnium 11 1971
    Document24 pagini
    Tehnium 11 1971
    iifoarte
    Încă nu există evaluări