Student : Pavel Razvan-Ciprian

Grupa: AR1186
Tema de proiect:Cutie de viteze. Autofurgon.
p5-Modalitati de deteriorare normala si anormala

In functie de valoarea rezistentei care se opune inaintarii automobilului, trebuie

modificata forta de tractiune a acestuia. Motoarele cu ardere interna a
automobilelor permit o modificare limitata a momentului motor, respectiv a fortei
de tractiune. Din aceasta cauza, automobilele echipate cu motoare cu ardere
interna trebuie prevazute cu cutie de viteze ce are destinastia principala :
- sa permita modificarea fortei de tractiune in functie de variatia rezistentei la
inaintare ;
- sa realizeze intreruperea legaturii dintre motor si restul transmisiei, permitand
stationarea autimobilului cu motorul in functiune
- sa permita mersul innapoi al automobilului, fara a inverse sensul de rotatie al
motorului.
Principalele defectiuni care pot aparea la o cutie de viteze aflata pe un
autofurgon sunt urmatoarele :griparea cutiei de viteze , schimbarea cu zgomot a
treptei de viteze respectiv bagarea in viteza , cutia de viteze nu cupleaza o treapta
de viteza , defectiuni la mecanismul de actionare a cutiei de viteze , supraincalzirea
uleiului din cutia de viteze…etc.
 Griparea cutiei de viteze.
Acest defect apare cel mai des la plecarea de pe loc , dar poate aparea si in

Figure 1. Inauntrul unei cutii automate gripate.

timpul mersului si de obicei este datorat unei ungeri slabe sau prin ajungerea unor
corpuri straine intre angrenajele cutiei de viteze.
Cauzele griparii cutiei de viteze:
• -ruperea dintilor angrenajelor , a furcilor de cuplare ,explodarea unui
rulment , desfacerea unui surub,ruperea unei sigurante conduce la blocarea
cutiei de viteze atunci cand fragmente din acestea patrund intre dintii
pinioanelor
• -defectarea dispozitivelor de zavorate a treptelor pot conduce la cuplarea
simultana a doua sau mai multe trepte , de unde rezulta o blocare a cutiei de
viteze
 Prezenta unui zgomot la schimbarea
treptelor. De obicei aceasta defectiune apare
doar in anumite trepte si atunci cand se schimba
dintr-o treapta superioara in una inferioara .
Cauza acestei defectiuni este data de sincronul
cutiei de viteze care datorita uzurii , ungerii
slabe , socurilor in transmisie nu mai reuseste sa
egalizeze turatiile la schimbarea treptei de
viteze, deci in momentul cuplarii o sa exista o
viteza unghiulara diferita care o sa duca de Figure 2. Sincron uzat
producerea unor sunete nedorite.
Blocareaia cutiei de viteze intr-o treapta , fara posibilitatea de a mai
cupla alta .
Cauze:
• acest defect apare de obicei iarna , atunci cand datorita unei uzuri foarte
pronuntate a timoneriei patrunde apa cablurile timoneriei care dupa cateva
ore lasate afara ingheata ducand la blocarea schimbatorului de viteze.
• maneta de schimbare a treptei de viteze se poate rupe datorita oboselii
materialului , a fortarii bruste ,
lubrifiere slaba . Aceasta se
poate rupe fie din interiorul
autovehicului , fie din partea
cutiei de viteze.
• exista camioane care au
timoneria pneumatica , deci
daca instalatia de aer a
autocamionului este defecta
aceasta o sa duca la blocarea
Figure 3. Timonerie MAN TGX
cutiei de viteze intr-o
treapta.Este recomandat ca
daca conducem un autofurgon cu timonerie pneumatica si stim ca avem
pierderi de aer in sistem acesta sa fie lasat pe liber .
• - ruperea furcilor de cuplare sau a tijelor culisante se produce datorită
oboselii materialului, schimbărilor brutale sau manevrărilor forţate când
uleiul este congelat.
 Autodecuplarea cutiei de viteze (sub forma populara “ sare din viteza”).
Cauze:
• defectarea dispozitivului de fixare al treptelor conduce la autodecuplarea
treptei.
• Uzura excesivă a danturii pinioanelor se datorează funcţionării îndelungate
sau manevrării incorecte a manetei cutiei de viteze
• o reglare necorespunzatoare a timoneriei
• tampoanele cutiei de viteze prezinta o uzura excesiva. Datorita
imbatranirii/ruperii cauciucului tamponului cutiei de viteze acesta poate
provoca o miscare a cutiei de viteze care se v-a transfera timoneriei
Zgomot continuu mai puternic la mersul în plină sarcină care se datorează
uzurii sau deteriorării rulmenţilor arborilor. De asemenea, el poate apărea şi la
montajul prea strâns, Fiind urmat de încălziri locale ale lagărelor, şi eventual, de
gri părea rulmenţilor.
Bătaia ritmică se, datorează ruperii danturii roţilor dinţate. Dacă bătaia
este la fel de puternică în orice treaptă, rezultă că ruperea danturii s-a produs
la roţi permanent angrenate; dacă bătaia apare numai într-o treaptă anumită
înseamnă că dinţii rupţi sunt ai roţii libere pe arbore
Pierderi de ulei ale cutiei de viteze. Aceasta problema apare cel mai des la
cutiile de viteze care au deja o varsta si un anumit numar de kilometrii. Cel mai
des uleiul de transmisiei al unui autofurgon curge la arborele de intrare , unde
datorita vibratiilor , uzurii semeringul arborelui de intrare in cutia de viteze
inceapa sa piarta ulei. O alta posibilitatea mai putin grava de a pierde uleiul de
transmisie este pe la busonul de supra-plin , care are rolul de a da afara daca in
cutie se afla prea mult ulei.

Figure 4 Pierdere ulei buson supra-plin

Figure 5 Pierdere ulei arbore planetar
 Supraincalzirea uleiului de transmisie. Producatorul recomanda ca la cutiile
manual de transmisie nu este necasara o schimbare a uleiului de transmisie pe
cand , la cele automate acest lucru trebuie facut periodic deoarece
temperaturile la care lucreaza uleiul cutiei automate este mult mai mare. La
autofurgoane care sunt dotate cu sistemul de franare retarder/intarder uleiul
folosit de aceste este preluat din cutia de viteze deci avem racitor de ulei al
transmisiei si la cutiile manuale.

Cauze:
• infundarea radiatorului care raceste uleiul de transmisie
• pompa uleiului de transmisie s-a defectat sau nu lucreaza in parametrii

Figure 6. Radiator ulei transmisie MAN TGA

• uleiul si-a pierdut proprietatile si trebuie inlocuit

• functionarea cu sistemul de franare suplimentar retarder/intarder chiar
daca nu este necesar

Acuma ca am tratat asa in mare defectiunile si cauzele cutiei de viteze ale unui
furgon in continuare o sa abordam mai in detaliu defectiunile a patru piese aflate in
cutia de viteze:-rotile dintate , rulmentii , arborii cutiei de viteze si carterul.
Defectiunile rotilor dintate ale cutiei de viteze a autofurgonului.

In tabelul 7 se indică o clasificare a principalelor cauze de scoatere din uz a

angrenajelor. Cele mai frecvente şi importante cauze, pentru care existăşi baze de

Figure 7 Clasificarea cauzelor scoaterii din uz a angrenajelor.

calcul, sunt scrise cu italic.

1) Ruperea dintelui prin oboseala de încovoiere. Este principala cauză de

deteriorare a angrenajelor din oţel cu flancurile durificate superficial
(HRC>45). În funcţionare, dintele unei roţi dinţate este supus unui ciclu
pulsator de solicitare, iar la roţile intermediare unui ciclu alternant. Când
rezistenţa la oboseală a materialului este depăşită, la baza dintelui în zona
 de racordare unde are loc concentrarea tensiunilor, apar fisuri de
oboseală care se dezvoltă treptat şi conduc în final la ruperea prin
oboseală de încovoiere a dintelui(figura 8.a)
2) Uzura prin ciupitură (pitting). Aceasta este cauza principală de
distrugere a flancurilor dinţilor angrenajelor din materiale u durităţi mici
şi mijlocii (HB<4500 MPa). După un timp de funcţionare (N>104 cicluri) se
observă apariţia pe suprafaţa flancurilor dinţilor a unor ciupituri (gropiţe)
sub forma unor dislocări de material, în special în zona diametrului de
rostogolire (figura 8. b).

Figure 8. Schema uzurii dintilor

Există mai multe teorii care explică distrugerea flancurilor dinţilor

prin uzura de ciupitură(pitting) care consideră în esenţă că aceasta se
datoreşte oboselii de contact a materialului dinţilor şi prezenţei
lubrifiantului în zonele de contact
3) ) Uzura abrazivă a flancurilor. Este cauza principală a defectării
transmisiilor deschise şi a transmisiilor închise care funcţionează într-un
mediu impurificat cu abrazivi. Uzura nu este uniformă pe profil datorită
vitezei diferite de alunecare şi tensiunii de contact inegale. Dinţii capătă
o formă specifică ascuţită (figura 8. d). Uzura flancurilor provoacă
creşterea jocului între flancuri, creşterea sarcinilor dinamice şi a
zgomotului, slăbirea secţiunii dinţilor şi, în final, ruperea lor. Fenomenul
este diminuat în cazul unei întreţineri corespunzătoare.
4) Uzura termică care conduce la gripare .Este caracteristică transmisiilor
rapide, factorul hotărâtor fiind creşterea temperaturii în zonele de
 contact, distrugerea filmului de ungere şi apariţia microsudurilor, a
punctelor fierbinţi în contact. Datorită mişcării relative a flancurilor
dinţilor, aceste microsuduri se rup, apoi la un nou contact se formeazădin
nou şi, în final, apar pe flancul dinţilor, în direcţia vitezei de alunecare,
porţiuni lucioasa, zgârieturi fine, benzi de gripare etc. (figura8 d).
5) Curgerea plastică .Este cauzată de suprasarcini, alegerea
necorespunzătoare a cuplului de materiale şi a tratamentelor lor termice
(o roată dinţată cu flancuri prea moi faţă de cealaltă sau imprimarea
stratului tratat termochimic în stratul prea moale), cât şi de sensurile
diferite şi schimbarea sensului forţelor de frecare pe cei doi dinţi în
angrenare.

CALCULUL LA ÎNCOVOIERE LA PICIORUL DINTELUI

Forţele nominale la angrenajul cilindric cu dinţi drepţi.
La angrenajul cu dinţi drepţi, forţa nominală se aplică în punctul C
de rostogolire (fig. 9), fiind normală la profilul dinţilor în contact pe
direcţia liniei de angrenare NN. Forţele de frecare se neglijează, acestea
fiind mici.

Figure 9.Schema incarcarii rotii dintate

Pentru calculul danturii, arborilor şi lagărelor, forţa Fn se descompune în
forţa tangenţială Ft şi radială Fr:

Calculul dinţilor la încovoiere.

Dintele (fig. 10) se consideră ca o grindă cu un contur profilat, încastratăîn

coroana roţii dinţate şi încărcată cu forţa nominală Fn. Se fac ipotezele: - forţa se
aplică la vârful dintelui şi este preluată numai de un dinte (angre-nare singulară),
(fig. 10 a, b); - secţiunea de încastrare SFn după care se rupe dintele, se determină
prin punctele de tangenţa ale flancurilor dintelui cu dreptele înclinate cu 30 faţă
de axa dintelui (fig. 10 c). Forţa Fn se translează pe linia de angrenare până la
intersecţia cu axa de simetrie a dintelui şi se descompune în forţa tangenţială Ftx
şi radială Frx care produc la baza dintelui o solicitare compusă (încovoiere,
respectiv compresiune).

Se reţine ca solicitare la piciorul dintelui numai solicitarea de încovoiere F,

determinată de relaţia:

Prin introducerea relatiilor de mai sus şi înmulţirea cu modulul m2 la numărător şi numitor,

se obţine:
unde:
Fan - unghiul de presiune corespunzător punctului de aplicare al forţei în vârful dintelui;
 - unghiul de angrenare;
hFa - braţul forţei Ftx faţă de secţiunea periculoasă de la baza dintelui;
SFn - grosimea peretelui (coarda) de la bază în secţiunea de calcul la solici-tarea de încovoiere;
m - modulul;
b - lungimea dintelui.
Pentru danturi cu profilul de referinţa conform STAS 821-82, YFa se de-termină din
diagrama care se gaseste in cartile de specialitate în funcţie de numărul de dinţi "z" şi de
deplasarea de profil "x".
Dacă se considerăşi factorii de influenţă ai forţei reale, atunci relaţia de mai sus pentru
calculul tensiunii de încovoiere la piciorul dintelui devine:

Figure 10.
unde:
KA - factorul de utilizare; ţine seama de forţa dinamică exterioară care apare suplimentar
peste forţa nominală şi este provocată de fenomene din exteriorul angrenajului şi anume de
caracteristicile de funcţionare neuniformă ale maşinilor motoare şi de lucru, de forţele de
inerţie care apar la porniri, opriri modificări de turaţie.
Pentru stabilirea acestui factor se pot utiliza două metode:
- metoda 1: KA se apreciază dintr-un tabel de specialitate
- metoda 2:

unde: KAm - reprezintă efectul maşinii motoare şi se adoptă din tabelul de specialitate pentru
cazul când maşina antrenată are funcţionare uniformă; KA1 - reprezintă efectul maşinii de lucru
şi de adoptă din tabelul STAS 12.268-84.

Defectiunile rulmentilor cutiei de viteze a autofurgonului.

Distrugătorii de rulmenţi sunt acele situaţii care pot determina deteriorarea
rulmentilor aflati in cutia de viteze a autofurgonului şi sfârşitul prematur al duratei
sale de utilizare. Atunci când un rulment nu atinge durata sa maximă de utilizare,
motivul îl constituie, adeseori, una sau mai multe dintre aceste situaţii. Primele
patru cele mai frecvente cauze care pot determina deteriorarea unui sistem de
rulmenți sunt:
1. Lubrifierea insuficientă;
2. Contaminarea;
3. Supraîncărcarea;
4. Manipularea şi montarea necorespunzătoare.

Defect:

• Exfoliere. Oboseală de contact, cauzată

de stresul repetat dezvoltat la
contactele dintre elementele aflate în
rulare şi căile de rulare. “Oboseala” se
manifestă vizibil ca o exfoliere
• decojire a particulelor de material de
pe suprafaţă.
• Este iniţiată ca “pitting”, fenomen manifestat ca mici găuri, adânci de cca. 0,1
mm, generate pe suprafeţele căilor de rulare.
Cauze:
• Iniţierea oboselii materialului sub
suprafaţă. Acumularea ciclurilor de
încărcare conduce către schimbări
structurale şi fisuri ce îşi au originea
în zona încărcată.
• Manipularea sau montarea
necorespunzătoare, pot produce
imprimări pe căile de rulare
repartizate conform spaţierii
elementelor de rulare (role sau bile).
Ca urmare, rularea peste aceste
deformări locale, poate conduce la
exfoliere.
• Dezalinierile în timpul lucrului,
încovoierea axelor,
neperpendicularitatea suprafeţelor
conjugate.
• Sarcinile axiale excesive ce
acţioneazăasupra rulmenţilor, şi pot provoca oboseala prematură a
materialului şi respectiv exfolierea sa, repartizată pe circumferinţa căilor de
rulare (specific rulmenţilor oscilanţi cu role).

Defect:‐ Uzură abrazivă.

Cauze:
‐ Contaminarea lubifiantului cu materiale
abrazive sau pătrunderea particulelor
abrasive, din procesul de lucru în rulment.
Se evidenţiază prin aspectul mat al
suprafeţelor de rulare.
Defect:‐ Supraîncălzirea în timpul
funcţionării. Gripaj. Uzura
neuniformă. Cauze:
• Joc de funcţionare prea mic
sau nul pe o cale de rulare;
• Supraîncărcarea unei căi de
rulare. Motive:
• încălzirea neuniformă a inelului
interior în vederea montării
prin utilizarea unui dispozitiv
neadecvat dimensional şi/sau
depăşirea timpului sau a
temperaturii de încălzire. A
rezultat creşterea
zonalăneuniformă a
dimensiunilor / degradarea
formei inelului interior;
• forma incorectă a axului sau
carcasei;
Calcule de proiectare a rulmentilor radiali-axiali(cei mai utilizati la cutiile de
viteze)

În cazul rulmenţilor radial-axiali (cu bile sau cu role) la care forţa se transmite oblic
cu unghiul de contact β consecinţă a acţiunii forţei radiale apare o forţă axială
internă (suplimentară), Fa’=0,5*Fr/Y, care se evaluează pentru fiecare lagăr (A şi B)
şi influenţează încărcarea axială a lagărelor. În figura si tabelul de mai jos se prezintă
schemele şi respectiv relaţiile forţelor de încărcare a arborilor şi rulmenţilor radial-
axiali montaţi în X, respectiv, în O.

Obs. În cazul în care în rulmentul radial-axial apare numai forţa internă

(suplimentară), deoarece raportul Fa’/Fr este totdeauna mai mic decât factorul e,
sarcina dinamică echivalentă, P = Fr.
Montarea rulmenţilor cu alezaj clindric
Montarea rulmenţilor în carcase şi pe arbori cu ajustaje cu strângere se
realizează cu mijloace mecanice, termice sau hidraulice. Forţa de presare trebuie
să se transmită numai prin inelul care realizează cu arborele sau carcasa ajustajul
de stângere, evitându-se transmiterea acestuia prin intermediul corpurilor de
rulare. Pentru montarea rulmenţilor mici (alezaj mai mic de 50 mm) cu ajustaje
intermediare sau cu strângere în carcase şi/sau pe arbori se folosesc bucşe
speciale cu un umăr sau doi umeri, asupra cărora se aplică lovituri uşoare cu un
ciocan. Prin folosirea bucşei se garantează repartizarea uniformă a forţei (fig. 6.6,
6.7).
 Dacă un rulment nedemontabil trebuie montat simultan pe arbore şi în
carcasă, se intercalează între rulment şi bucşa de montare, o placă pentru a
transmite forţa de presare uniform pe feţele frontale ale inelelor (figura 6.8).
După cum se poate vedea în figura 6.9 pentru incalizrea rulmentilor se
foloseste o baie de ulei aflata in recipientul care este aşezat pe o plită electrică.
Controlul temperaturii uleiului se face cu un termometru, dar de preferat este o
reglare automată a temperaturii (termostat). Baia este prevăzută cu un grătar
(situat deasupra fundului băii) pentru ca rulmentul să nu fie în contact direct cu
plita de încălzire şi totodată, eventualele impurităţi depuse în baie să nu intre în
rulment.In figura 6.10 si 6.11 gasim alte metode de incalzire a rulmentilor pentru o
productivitate crescuta.
Montarea rulmenţilor cu alezaj conic Rulmenţii cu alezaj conic se pot monta
direct pe arbore, pe bucşa de strângere sau pe bucşa de extracţie. Montarea
acestor rulmenţi se face numai cu ajustaj de strângere. Strângerea se realizează
prin deplasarea axialăa inelului interior al rulmentului montat direct pe fusul conic
al arborelui sau prin deplasarea axială a bucşei de strângere sau de extracţie.
Mărimea strângerii se apreciază prin mărimea reducerii jocului radial sau prin
mărimea deplasării axiale. Jocul radial se măsoară cu calibre lamă. Deplasarea axială
a rulmentului montat se măsoară cu ajutorul unui calibru limitative.
Rulmenţii de dimensiuni mici cu alezaj conic montaţi direct pe arbore, pe bucşa
de strângere sau de extracţie după aşezarea pe fusul conic al arborelui respectiv
pe bucşă se deplasează axial cu ajutorul unor piuliţe de fixare axială tip KM şi şaibe
tip MB.
Montarea rulmenţilor cu role cilindrice .Montarea inelului interior în setul role-
inel exterior, sau a setului inel interior-role în inelul exterior nu se face forţat.
Dacă se opune o rezistenţă considerabilă, inelul cu setul de role trebuie rotit
alternativ în timpul montării Pentru uşurarea montării şi evitarea deteriorării
rulmentului se recomandă utilizarea inelelor auxiliare, construite special în acest
scop .

Defectiunile carterului cutiei de viteze a autofurgonului.

Cele mai des intalnite defectiuni ale
carterului cutiei de viteze pot fi :
deformarea carterului , aparatia de fisuri
si sparturilor in constructia lui ,uzura
gaurilor filetate , prezoane rupte in carter
, lacasurile rulmentilor deformate
,probleme de etansitate, ruperea urechilor
ce sustin cutia de viteze.
Cauzele deformarii carterului si aparitiei
de fisuri si sparturi:
-socurile date transmisiei fie din cauza partii
mecanice fie din parte soferului
-vibratiile care ajung in cutie si se transmit
carterului
-defecte de turnare sau de repara re(ex: sudarea
fisurilor)
Cauzele distrugerii gaurilor filetate sau ruperea
prezoanelor:
-defecte de fabricatie
-aplicarea unui moment de strangerea
mult prea mare
-folosirea unui prezon cu pasul diferit
de cel al gaurii filetate
-aplicarea de socuri mecanice
Cauzele aparitiei pierderelor de
etansitate:
-folosirea unui ulei necorespunzator
-supraincalzirea uleiului de transmisie
-defectarea metodelor de etansare(simeringuri , garniturilor)
Defectiunile arborilor cutiei de viteze a autofurgonului.
TIPURI DE DEFECTE
Defectiunile de fabricatie ale arborilor pot fi:
-abateri dimensionale;
-abateri de forma a suprafetelor fusurilor: circularitate, cilindricitate;-
excentricitati ale fusurilor;
Defectiunile care pot aparea in timpul exploatarii arborelui, sunt:
-incovoierea arborelui;
-torsionarea arborelui;
-fisurarea arborilor;
-exfolierea stratului dur exterior al fusurilor;
-ruperea arborilor.
Încovoierea arborilor produce in timpul functionarii sub actiunea unor sarcini
transversale si se verifica cu ajutorul comparatorului cu cadran dupa ce in prealabil
arborele a fost asezat pe doua prisme sau intre varfuri. In cazul incovoierilor peste
limita admisa, arborele trebuie indreptat la rece cu ajutorul unei piese hidraulice cu
care se aplica o forta ce trebuie sa imprime o sageata de sens invers de 10-15 ori
mai mare decat cea masurata. Dupa indreptare se verifica si se repeta la nevoie
operatia pana cand incovoierea scade sub valoarea prescrisa
Rasucirea arborilor se stabileste prin masurarea abaterilor unghiulare a
capatului celalalt al arborelui si este cauzata de calculului gresit al cutiei de viteze,
mai exact ar arborilor sau poate fi causata si de o greseala de productie fiind
folosite alte materiale si tratamente la proiectarea arborelui
Fisurarea arborilor poate aparea in urma oboselii materialului,de obicei la
suprafetele de racordare canelate unde au loc concentrari mari de
eforturi.Determinarea fisurilor se face corect prin defectoscopie magnetica,
electromagnetica sau cu ultrasunete. Daca fisurile sunt mici si numai la suprafata,
iar prin rectificarea fisurilor la treptele de reparatii prescrise dispar, arborii mai
pot fi utilizati. Daca fisurile sau crapaturile sunt profunde si nu pot fi inlaturate
prin rectificare, precum si daca fisurile de identifica pe manivelele arborelui cotit,
acesta se inlocuieste.
Exfolierease poate produce datorita materialului semifabricatului, a
tratamentelor termice incorecte , a vibratiilor si socurilor date transmisiei.