Sunteți pe pagina 1din 7

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana

Principii:
· principiul statului de drept si al respectarii legii, cu stabilirea unui sistem
legislativ uniform si asigurarea protectiei drepturilor derivand din
reglementarile comunitare;
· principiul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului-
norma juridica avand valoare universala;
· principiul statului-social;
· principiul pluralismului cultural;
· principiul subsidiaritatii.
Obiective:
· stabilitatea institutiilor ce garanteaza democratia, statul de drept, drepturile
omului, respectul fata de minoritati si protectia acestora;
· existenta unei economii de piata functionale, precum si capacitatea de-a
face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din interiorul Uniunii;
· capacitatea de a-si asuma obligatiile ce decurg din calitatea de membru al
UE, inclusiv aderarea la telurile uniunii politice, economice si monetare.
· consolidarea sistemului politic si a institutiilor democratice;
· crearea unui climat economic si social care sa ofere maximum de
satisfactie si beneficii cetatenilor ei;
· eficientizarea structurilor si mecanismelor economiei de piata;
· intarirea cooperarii politice, economice si culturale cu statele membre ale
Uniunii Europene si cu tarile candidate;
· consolidarea statutului Romaniei pe scena europeana si internationala in
termeni de stabilitate si securitate.
Prioritati:
- Ajustarea structurala la cerintele Pietei Interne a Uniunii si la politicile
comune ale UE :
· atingerea si consolidarea stabilitatii macroeconomice in vederea crearii
conditiilor pentru dezvoltarea economica durabila;
· accelerarea ajustarii structurale a economiei pentru a recupera intarzierile
in domeniul transformarilor economico-sociale;
· aplicarea unei politici monetare ferme, neinflationiste si a unei politici
fiscale capabile sa corecteze deficitul bugetar si sa impulsioneze activitatea
economica, orientata in principal spre export;
· dezvoltarea regionala si locala, cresterea solidaritatii si a coeziunii
economico-sociale;
· atenuarea consecintelor defavorabile in plan social ale reformelor
economice, cu precadere pentru categoriile vulnerabile;
· relansarea dialogului social, la nivel central si local; stimularea consolidarii
si dezvoltarii in continuare a societatii civile;
· armonizarea legislativa (preluarea si implementarea <<acquis
communautaire>>);
· indeplinirea, graduala, a criteriilor de convergenta necesare pentru
participarea subsecventa la Uniunea Economica si Monetara.
- Alinierea la principiile, normele si actiunile Politicii Externe si de Securitate
Comune
- Ajustarea institutionala si operationala si intarirea cooperarii cu statele
membre si candidate in domeniul Justitie si Afaceri Interne;
- O reforma structurala si functionala a administratiei publice, in vederea
cresterii supletei, eficientei si coerentei actului administrativ, reducerii
birocratiei, eliminarii disfunctionalitatilor si suprapunerilor de competente si
sporirii gradului de compatibilitate cu administratiile din tarile comunitare.
Principalele beneficii oferite de aderarea la UE sunt:
· un climat politic si economic stabil care ar stimula o dezvoltare durabila;
· o predictibilitate si o stabilitate crescute ale mediului economic;
· cresterea competitivitatii pe piata interna, ceea ce va conduce la motivarea
si stimularea agentilor economici autohtoni in sensul sporirii productivitatii si
a eficientei prin dezvoltarea de noi produse si servicii, introducerea
tehnologiilor moderne si diminuarea costurilor de productie;
· dezvoltarea comertului, un stimul important pentru economia nationala si
piata fortei de munca;
· accesul sporit la pietele de capital si investitii europene, la noile
echipamente si sisteme informationale, la <<know-how>>-ul managerial si
tehnicile organizationale din tarile dezvoltate;
· prezenta agentilor economici romani pe o piata unica de mari dimensiuni si
cu o portanta deosebita;
· oportunitati deosebite oferite de implementarea Uniunii Economice si
Monetare;
· intarirea securitatii nationale prin integrarea in mecanismele PESC;
· oportunitatea de a participa plenar la procesele de luare a deciziilor privind
viitoarea configurare a Europei;
· cresterea prestigiului si consolidarea statutului Romaniei in relatiile cu alti
actori statali, atat pe plan politic, cat si economic;
· dobandirea de catre cetatenii romani a drepturilor decurgand din acordarea
"cetateniei europene";
· perspective de perfectionare profesionala si acces pe piata europeana a
muncii pentru cetatenii romani.
La aceste avantaje directe se adauga, ca un corolar, si costul in
termeni de "lost opportunities" pe care l-ar genera ne-aderarea
Romaniei la Uniunea Europeana:
· izolarea si indepartarea de la procesele de luare a deciziilor, de la
mecanismele de PESC, implicand dificultati si cheltuieli sporite pentru
impunerea autonoma pe scena politica si economica;
· izolarea economica a Romaniei, in conditiile in care UE detine in prezent
circa 60 % din comertul exterior romanesc;
· restrangerea posibilitatilor de acces a produselor romanesti pe piata
comunitara;
· cresterea vulnerabilitatii produselor romanesti in fata masurilor de aparare
comerciala si a obstacolelor tehnice practicate de UE fata de tarile terte;
· cresterea decalajului economic dintre Romania si tarile din zona care vor
adera la UE, datorita in principal imposibilitatii de a beneficia de fondurile
comunitare de dezvoltare;
· diminuarea sanselor de aliniere in perspectiva la "acquis"-ul comunitar,
avand in vedere ca integrarea intracomunitara evolueaza in permanenta;
· dificultati in obtinerea consensului la nivelul UE pentru aderarea altor tari
candidate, in conditiile cresterii numarului de state membre ale UE;
· scaderea posibilitatilor Romaniei de a dezvolta o agricultura competitiva ca
urmare a neintegrarii la timp in mecanismele Politicii Agricole Comune.

Stadiul implementarii Politicii Europene de Securitate si Aparare


Pozitia Romaniei
Romania saluta evolutiile ce au urmat Consiliilor Europene de la
Helsinki si Nisa si spera ca si Consiliul European de la Laeken va
reprezenta un nou moment de referinta prin operationalizarea partiala a
Politicii Europene de Securitate si Aparare (PESA). Din punct de vedere
politic, acest pas va fi deosebit de important pentru Europa si pentru viitorii
pasi ce vor urma in cadrul evolutiei PESA. Este de asemenea important ca
europenii sa identifice cat mai rapid solutii la aspectele institutionale si
procedurale, in asa fel incat sa poata apoi aborda problemele cele mai
spinoase, precum cea a capacitatilor.
Romania doreste si are un interes aparte in acest proces. Romania a
facut deja o oferta pentru viitoarea Forta Europeana de Reactie Rapida care
este consistenta atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ.
Pentru Romania, ca si pentru alte state candidate, Conferinta de
angajare a trupelor din luna noiembrie 2000 a reprezentat inceputul unui
veritabil parteneriat. Autoritatile competente fac toate eforturile pentru a
putea onora angajamentele asumate initial cu privire la termenele la care
fortele romanesti vor deveni operationale. Potrivit acestor angajamente, o
parte din unitatile anuntate vor deveni operationale inca din acest an, deci
ele ar putea fi trimise in cadrul unor viitoare misiuni conduse de UE.
In cadrul dialogului permanent in format “15+15”,
Romania a propus cateva modalitati pentru stabilirea unui cadru
consistent de dialog politic cu UE pe chestiuni legate de PESA. Una din
aceste propuneri vizeaza relatiile dintre UE si alte organizatii internationale,
cum ar fi NATO si OSCE.
In viziunea Romaniei, participarea la PESA se va realiza plecand de la
urmatoarele doua principii:
 primul, tarile candidate trebuie sa fie implicate cat mai mult posibil in
noua politica a UE, fara discriminari, astfel incat sa poata fi
considerate ca facand parte de facto din PESA;
 al doilea, UE poseda o serie de calitati care se pot dovedi extrem de
valoroase pentru securitatea internationala. Contributia UE in acest
domeniu va trebui sa se adauge la ceea ce NATO a realizat deja si sa
nu conduca la decuplarea europenilor de Alianta.
Viziunea Romaniei in legatura cu raportul dintre UE si NATO este ca cea
din urma trebuie sa ramana actorul principal in domeniul gestiunii crizelor, in
timp ce UE ar deveni un actor important care sa sprijine politic si practic
actiunile NATO si, atunci cand Alianta se decide sa nu se angajeze, sa preia
responsabilitatea conducerii unor operatiuni. Forta de Reactie Rapida si
noile capacitati europene nu trebuie sa submineze capacitatile existente.
Romania este in favoarea unor capacitati europene care sa consolideze
NATO. In acest sens, saluta cele doua semnale politice foarte importante din
ultimele luni date de Presedintele SUA privind rolul PESA si, recent, de catre
Presedintele Frantei, care a afirmat ca PESA trebuie sa evolueze in armonie
completa cu NATO. El a mai afirmat ca acolo unde americanii si europenii
doresc sa actioneze impreuna, aceasta se va realiza prin intermediul NATO.
La randul sau, secretarul de stat american Collin Powell a aratat ca SUA
considera ca PESA va consolida NATO si aceasta este conforma cu
viziunea Romaniei ca PESA este buna pentru UE, este buna pentru NATO
si este buna pentru Romania.
PESA este cea mai vizibila si promitatoare incercare a europenilor de a
transforma in realitate aspiratiile vechi de o jumatate de secol in domeniul
securitatii. Performantele exceptionale ale UE in aproape toate domeniile
incepand cu anii 80 si pana in prezent arata ca UE ofera cel mai potrivit
cadru pentru evolutia PESA. Pentru tarile candidate, aceasta este
importanta si din alt unghi: viitoarea apartenenta la UE le pune intr-o pozitie
speciala fata de PESA. La randul sau, Romania are vointa politica necesara
si este angajata sa aduca o contributie substantiala la aceasta noua
constructie europeana.
PESA este primul proiect european de mare anvergura din istorie la care
ea are posibilitatea de a participa inca de la inceput, iar potentialul de care
dispune in acest domeniu poate fi util partenerilor europeni. Romania este
gata sa mearga mai departe chiar si in acest sens ea examineaza
posibilitatea de a contribui si la capacitatile civile de gestionare a crizelor si
este pregatita sa participe activ la dialogul politic in format “15+15”.

Comitetul Parlamentar Mixt UE-România,


cu privire la procesul de largire
1. A salutat Raportul periodic al Comisiei Europene privind progresele
înregistrate de România în directia integrarii (Progress Report), pe care îl
considera, împreuna cu alte documente, inclusiv raportul domnului Bernard-
Reymond catre Comisia pentru afaceri externe, politica de securitate si aparare,
un instrument important în pregatirea României pentru integrare în UE;
cu privire la pregatirile României pentru integrare în UE
2. A reiterat "...ca deschiderea negocierilor cu România va depinde de masura în
care România este gata sa acceada în Uniunea Europeana. In acest context,
cheama Guvernul României sa lucreze eficient si ferm pentru a pregati România
pentru integrarea în UE, si cheama Comisia Europeana sa sprijine România în
aceasta munca prin Parteneriatul de integrare si alte instrumente ale UE"; a
chemat Guvernul României sa utilizeze la maximum raportul Comisiei ca un
îndrumar de drum pentru reforma;
3. A solicitat Guvernului si Parlamentului României ca, prin adoptarea
legislatiei necesare, sa sustina pregatirea României pentru a fi membra a UE;
4. A notat cu satisfactie adoptarea de catre Guvernul României a Programului
national de aderare la UE, care include si Programul national de adoptare a
Acquis-ului comunitar, subliniind importanta aplicarii eficiente a masurilor
stipulate în acest document si a respectarii calendarului propus;
5. A amintit recomandarea sa de la cea de-a sasea reuniune, care "cheama
Guvernul României sa întreprinda actiunile pregatitoare necesare pentru a
profita pe deplin de sprijinirea procesului de reforma prevazuta în Parteneriatele
de aderare..., asigurând, astfel, îndeplinirea cât mai curând posibil a conditiilor
pentru începerea negocierilor oficiale privind integrarea în UE";
6. A chemat Parlamentul României sa adopte urgent proiectul de lege privind
statutul functionarului public, care poate asigura crearea unei administratii
publice independente si eficiente, fapt care este fundamental pentru integrarea
României în Uniunea Europeana;
7. A notat faptul ca România a facut progrese minime în crearea unei economii
de piata si în ceea ce priveste procesul de privatizare; a notat, în continuare, ca,
începând cu mijlocul anului 1997, s-a înrautatit capacitatea sa de a face fata
presiunii concurentiale si fortelor de piata; a reiterat chemarea sa de la cea de-a
sasea reuniune "...Guvernul României sa continue procesul de privatizare,
precum si procesul de restructurare a întreprinderilor cu pierderi, pentru a
dezvolta o economie viabila si locuri de munca viitoare"; a subliniat, în
contextul restructurarii economiei, importanta asigurarii, cu sprijinul Uniunii
Europene si a institutiilor financiare internationale, a masurilor vizând abordarea
somajului masiv din anumite sectoare ale economiei românesti;
8. A considerat ca este necesar sa initieze o strategie finala de promovare si
sprijinire a întreprinderilor mici si mijlocii prin acordarea unui rol direct
institutiilor nationale si locale si prin utilizarea parteneriatelor internationale si
programelor comunitare, precum si prin simplificarea procedurilor birocratice si
administrative;
9. Si-a subliniat recomandarea de la reuniunea din 24-25 februarie 1998 care
evidentia "... întarirea sistemului judiciar si juridic din România pentru a
continua lupta împotriva crimei organizate si a coruptiei si pentru a promova
încrederea cetatenilor români în acest sistem"; a evidentiat ca aceste masuri sunt
de cea mai mare importanta pentru capacitatea României de a atrage investitori
straini în România; a subliniat, mai departe, în acest context si în spiritul
raportului Comisiei Europene, necesitatea de a adopta legea privind prevenirea
si combaterea coruptiei, care va oferi baza legala pentru aceasta actiune;
10. A luat nota de nivelul scazut al competitivitatii sectorului agricol român,
caracterizat de unitati agricole mici, neadecvate utilizarii utilajelor agricole,
concurenta dezechilibrata si piata subdezvoltata pentru produsele agricole; a luat
nota de procentul ridicat de populatie a României care lucreaza în acest sector; a
chemat Guvernul României sa ia masurile necesare pentru a moderniza sectorul
agricol, incluzând îmbunatatirea masurilor veterinare si fitosanitare cu
respectarea, în acelasi timp, a protectiei mediului;
11. A reiterat din recomandarile sale de la cea de-a sasea reuniune chemarea de
"... a îmbunatati standardele de sanatate si siguranta la locul de munca si
sectorul sanatatii, în general, în România, cu asistenta financiara a programului
PHARE";
12. A luat nota de faptul ca nu exista înca un acord între fortele politice din
Parlamentul României în problema solutionarii corecte si echitabile a chestiunii
proprietatii, astfel încât nu au fost înregistrate progrese semnificative; a chemat
Parlamentul României sa adopte legislatia în aceasta problematica;
cu privire la cerinta de viza pentru românii care intra în Uniunea Europeana
13. A cerut imperios Consiliului sa elimine România de pe lista negativa de tari,
ai caror cetateni au nevoie de viza pentru intrarea în Uniunea Europeana; a
subliniat ca România, împreuna cu Bulgaria, a fost singura dintre tarile asociate
din Europa Centrala si de Est inclusa pe lista tarilor ai caror cetateni li se cere sa
posede viza la intrarea pe teritoriul Uniunii Europene;
cu privire la drepturile omului
14. A salutat pasii pozitivi întreprinsi de România în ceea ce priveste drepturile
omului;
15. A invitat autoritatile române sa continue eforturile în directia respectarii
depline a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale în România;
16. A notat faptul ca Tratatul de la Amsterdam va confirma chestiunea
drepturilor omului în cadrul acquis-ului Uniunii Europene;
cu privire la copii
17. A salutat masurile pozitive luate de Guvernul român în legatura cu situatia
copiilor din orfelinate si a copiilor strazii; a încurajat autoritatile române sa
continue punerea în aplicare a politicii sale cu privire la copii, în special privind
reintegrarea copiilor în familii, care a început sa conduca la rezultate pozitive;
18. A solicitat Guvernului României si guvernelor UE sa lucreze împreuna
pentru a împiedica turismul sexual având ca obiect copiii;
cu privire la programul PHARE
19. A recunoscut initiativa Comisiei Europene de a-si adapta noua sa politica
PHARE la evolutiile si necesitatile din tarile asociate;
20. A amintit recomandarea pe care a facut-o la cea de-a sasea sa reuniune de la
Bruxelles, din 24-25 februarie 1998, si anume: "considera ca România si-a
dovedit capacitatea de absorbtie a fondurilor PHARE. In acest context, cheama
Comisia Europeana sa asigure pentru România un tratament similar cu celelalte
tari asociate din Europa Centrala si de Est în alocarea acestor fonduri".