Sunteți pe pagina 1din 40

Modulul 2

Aplicarea noului Curriculum național


pentru învățământul gimnazial. Disciplina de studiu
din perspectiva didacticii specialității

EDUCAȚIE MUZICALĂ

Autor:
Iulian Teodorescu

2021

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED


Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
SINOPSIS

MODULUL 2 Aplicarea noului Curriculum naţional pentru învăţământul


gimnazial

Tema 2.1. Profilul de formare al absolventului din perspectiva disciplinei de


studiu “Educație muzicală”

Tema 2.2. O lectură conştientă şi sistematică a noii programe şcolare

Tema 2.3. Proiectarea didactică, dincolo de formalism

Tema 2.4. Abordări metodologice – în şi dincolo de programa şcolară

Tema 2.5. Evaluarea nivelului de performanţă al competenţelor specifice


dobândite de elevi la disciplina de studiu “Educație muzicală”

Tema 2.6. Dincolo de trunchiul comun: programa de opţional

2
Tema 2.1. Profilul de formare al absolventului din perspectiva disciplinei
de studiu

Contribuţia disciplinei “Educație muzicală” la formarea competenţelor cheie

Despre felul în care saltul tehnologic din contemporaneitate a transformat modul în care
ascultăm, împărtășim și producem muzică s-a vorbit și s-a scris din belșug. Mediile și
mijloacele de comunicare, contrapunctate de aparatură și programe care se dezvoltă într-un
tempo alert, au deja un impact major asupra educației în general și a celei muzicale în
particular.

Poți avea acces în școală de acasă, poți avea acces acasă de la școală, poți avea acces la toată
lumea de la școală sau de acasă. 1

Este cunoscut faptul că expunerea copilului la stimuli, cum ar fi imagine, sunet, atingere, gust
și miros conduce la dezvoltarea sa motorie, emoțională, comportamentală, cognitivă și socială.
Muzica influențează activitatea cerebrală, iar experimentarea ei inteligentă (cum ar fi, de
exemplu, lecțiile de pian) poate crea premisele unei învățări mai eficiente decât o simplă
instruire pe calculator.2 Un copil poate folosi abilitatea gândirii logice pe care a dezvoltat-o în
ora de muzică pentru rezolvarea unor probleme care nu sunt neapărat strict legate de muzică
(de exemplu: matematică, fizică, etc). Muzica - sufletul creativității, dezvoltă personalitatea,
stima de sine și abilitățile sociale, reprezentând totodată limbajul prin care emoțiile profunde
pot fi exprimate și comunicate. Neurologul și muzicianul Alan Harvey ne propune o călătorie
interactivă prin care descoperim efectul muzicii asupra activității cerebrale.

https://www.ted.com/talks/alan_harvey_your_brain_on_music?language=en

Având în vedere aceste realități se impune implementarea unui proiect curricular coerent,
centrat pe profilul de formare al elevului de gimnaziu. Altfel spus, dacă rolul muzicii în
educație este in mod indiscutabil esențial, rămâne întrebarea: cum îi „cucerim” pe elevi pentru
o experiență muzicală constructivă?

Într-o primă etapă vom analiza convergența structurii profilului de formare al absolventului de
gimnaziu cu beneficiile educației muzicale de calitate.

1
Finney, J. & Burnard, P. (2009), Music Education with Digital Technology, Continuum International Publisching Group, Athenaeum Press

2 Harris, M. (2009), Music and the young mind. Enhancing brain development and engaging learning. Lanham: Rowman & Littlefield

Education / MENC. pag 6-9

3
Competențele cheie din profilul de formare al absolventului de gimnaziu3 raportate la
disciplina Educație muzicală

Competență Descriptori Repere metodologice


cheie
Comunicare Abilitatea de a • imaginarea unui interviu cu un compozitor
în limba exprima idei, • observarea corespondenței ritmurilor poetice și
maternă sentimente și a celor muzicale
experiențe prin
muzica atât în
mod individual
cât și în
colaborare cu alții
• observarea segmentelor componente ale unei
Aprofundarea unui scene/tablou dintr-o operă (uvertură, recitativ,
text liric sau arie, duet, moment de ansamblu etc.)
dramatic cu
ajutorul muzicii
(lied, arie etc.)

Rolul analizei • observarea relației muzică - literatură (inclusiv


muzică programatică)
morfologice și
• identificarea construcției mono-, bi-, tri-partite
sintactice în a unor piese muzicale (de schema formală A,
înțelegerea formei AB, ABA)
muzicale (picior
metric, celulă,
motiv, frază,
• compararea mesajului literar preponderent
perioadă)
între anumite genuri
Comunicare Audierea și • analizarea mesajului verbal și a legăturilor cu
exprimarea muzicală
în limbi interpretarea unui
străine repertoriu
internațional divers • audiția comparată a unor lucrări de muzică din
genuri de divertisment diferite
Facilitarea • http://www.balcescucj.ro/index.php/proiecte/eu-
înțelegerii unor stiu-muzica
expresii idiomatice • https://www.youtube.com/watch?v=JS91p-
prin muzică vmSf0
• https://www.poezie.ro/index.php/poetry/183487
Înțelegerea 9/Regele_ielelor_(Erlk%C3%B6nig)
diverselor culturi
cu ajutorul

3
A se parcurge prezentarea profilului de formare al absolventului de gimnaziu (pagina 5):
http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/12/Profilul-de-formare-al-absolventului_final.pdf

4
muzicilor
tradiționale.

Participarea la
interacţiuni verbale
la nivel funcţional,
pe teme cunoscute
din muzică
Competenţe Manifestarea
matematice şi interesului pentru
competenţe de identificarea unor
regularităţi şi relaţii
bază în ştiinţe matematice • diferențierea intervalelor de la 1p la 8p
şi tehnologii întâlnite în
• identificarea unor intervale muzicale în
rapoartele lucrările studiate
intervalice,
• executarea unor exerciții ritmice
secțiunea de aur,
relațiile dintre • observarea raportului matematic între durate
diferite
durate, diviziuni,
mulțimi

Identificarea
caracteristicilor • exerciții de notare proporțională a duratelor in
matematice diferite masuri (2/4, 3/4, 4/4)
cantitative sau
calitative ale unor
situaţii concrete,
cum ar fi
însumarea
duratelor în
muzică,
diviziunile
excepționale,
sincopele.

Rezolvarea de
probleme în situaţii
concrete, utilizând • observarea unor procedee variaționale
algoritmi şi • observarea utilizării binomului
instrumente repetiție/schimbare în discursul muzical
specifice
matematicii în
citirea ritmică,
analiza procedeelor https://musiclab.chromeexperiments.com/spectrogram/
componistice: • diferențierea proprietăților sunetului cu
repetarea, ajutorul spectrogramei
secvența, variația, • analizarea mecanismului de receptare a
contrastul. undelor sonore cu ajutorul softurilor digitale

Prelucrarea şi
interpretarea
datelor şi dovezilor

5
experimentale şi
reprezentarea
grafică a acestora
prin scrierea • observarea unor diferențieri de ritm, melodică
elementelor de în audiție
limbaj muzical în • diferențierea unor instrumente în funcție de
partitură, analiza sursa de producere a sunetelor
frecvențelor,
intensităților,
armonicilor
sunetelor,
observarea
reacțiilor chimice
și neuronale la
stimuli muzicali
etc.

Manifestarea
interesului pentru
sănătatea fizică
prin perceperea
rolului unor
audiții inteligente
în viața de zi cu zi
Competenţă Utilizarea unor • observarea diferențelor timbrale în cântul vocal
digitală dispozitive şi inclusiv cu ajutorul unui soft (spectrograma)
aplicaţii digitale
pentru căutarea şi
selecţia unor
resurse • înregistrarea pieselor interpretate cu ajutorul
informaţionale şi mijloacelor electronice
educaţionale
digitale relevante
pentru învăţare –
• reprezentarea kinestezică/grafică a unor
programe de structuri muzicale, inclusiv prin utilizarea unor
scriere muzicală, softuri muzicale
editare media, www.musiclab.chromeexperiments.com
redare și www.virtualpiano.net, www.flat.io
înregistrare,
spectogramă,
theremin, jocuri
muzicale, medii
virtuale pentru
compoziții,
instrumente
online.

Dezvoltarea unor • utilizarea unor softuri specifice pentru


conţinuturi digitale alcătuirea unor piese muzicale (în măsura
multi-media, în existenței licențelor/aparaturii de specialitate)
contextul unor
activităţi de • exerciții pentru testarea și dezvoltarea auzului
diferențiat, privitoare la intervalele simple,
6
învăţare - produse agogică, folosind softuri/platforme digitale (de
artistice integrate. ex. www.teoria.com, www.musictheory.com,
www.quavermusic.com
Respectarea www.auditoryneuroscience.com/acoustics/spect
normelor si rogram AUDACITY
regulilor privind Absolute pitch, Perfect Ear etc.)
dezvoltarea si
utilizarea de
conţinut virtual
(drepturi de
proprietate
intelectuală,
respectarea
privatităţii,
siguranţă pe
internet)
A învăţa să Formularea de • observarea tiparului structural al tonalităților
înveţi obiective şi planuri majore/minore
simple de învăţare • observarea utilizării binomului
în realizarea unor repetiție/schimbare în discursul muzical
sarcini de lucru – • utilizarea înregistrării audio-video pentru
algoritmi pentru observarea aspectelor ce trebuie îmbunătățite
citirea unei piese (Videopad)
muzicale,
structuri de
acompaniament.
• exerciții specifice cântului instrumental
Gestionarea (diferențiat, pentru instrumente de suflat, de
timpului alocat coarde, cu claviaturi, de percuție) – elemente
învăţării şi de emisie, intonație și frazare
monitorizarea • exerciții de coordonare a cântului instrumental
progresului în în grup din perspectiva continuității tempo-ului
realizarea unei
sarcini de lucru

Aprecierea
calităţilor
• exerciții de tehnică instrumentală specifică
personale în
vederea • exerciții de coordonare a debutului, a tempo-
autocunoaşterii, a ului și a diferențelor dinamice
• utilizarea înregistrării audio-video pentru
orientării şcolare şi
observarea aspectelor ce trebuie îmbunătățite
profesionale.
• jocuri de improvizație vocală/instrumentală
Învățarea unui
instrument
muzical sporește
stima și
cunoașterea de
sine.
Competenţe Operarea cu valori • discutarea impresiilor personale despre
sociale şi şi norme de lucrările audiate
civice conduită relevante
pentru viaţa
7
personală şi pentru • discuții în grupuri de elevi, pentru
interacţiunea cu recunoașterea caracteristicilor care determină
ceilalţi prin adecvarea muzicii la o situație dată
implicarea în • discuții libere asupra conținutului afectiv și
ansambluri ideatic al unor lucrări
muzicale. • crearea unui moment muzical artistic cu rol de
ilustrare/comentare a unor comportamente
Relaţionarea sociale
pozitivă cu ceilalţi • discutarea contribuției muzicii la dezvoltarea
în contexte şcolare personală (identitate culturală, sentiment de
şi extraşcolare, apartenență, relaxare, identitate școlară)
• observarea rolurilor sociale diverse ale muzicii
Manifestarea în funcție de aspecte de natură istorică,
disponibilităţii geografică, politică, socială
pentru participare • discutarea tematicii razboiului in muzica pop
civică (muzica protest anti – Vietnam la Bob Dylan,
John Lennon etc.)
Spirit de Manifestarea • jocuri de improvizație vocală/instrumentală
iniţiativă şi interesului pentru
identificarea unor • jocuri de compunere a unor ritmuri (prin
antreprenoriat diverse combinații ale unor formule ritmice
soluţii noi în
date)
rezolvarea unor
sarcini de învăţare • jocuri de modificare a nuanțelor într-un
de rutină şi/sau fragment muzical si observarea diferențelor
expresive rezultate
provocatoare

Aprecierea
calităţilor
personale în • alegerea unor piese conforme cu specificul
vederea vocii elevului (conștientizarea caracteristicilor
autocunoaşterii, a personale)
orientării şcolare şi
profesionale

Identificarea unor
parcursuri şcolare
şi profesionale
adecvate propriilor
interese
Sensibilizare Aprecierea unor • observarea relațiilor între structura și
şi exprimare elemente conținutul unei piese și funcția ei socio-
definitorii ale culturală (dans, cântec tradițional, repertoriu
culturală
contextului cultural ocazional etc.)
local şi ale • combinarea mai multor imagini (fotografii,
patrimoniului scurte momente video) care să ajute la
naţional şi perceperea mesajului muzical
universal • explorarea muzicii în multimedia (film, jocuri,
publicitate, etc)
Realizarea de • exerciții de mișcare scenică potrivită tipului de
lucrări creative lucrare muzicală interpretată
folosind diverse • realizarea de portofolii pe teme de cultură
medii, inclusiv muzicală specifice comunității locale

8
digitale, în • alegerea unui fond muzical pentru
contexte şcolare şi proiecte/lucrări realizate la alte obiecte de
extra-şcolare studiu

Aprecierea unor
elemente
definitorii ale
contextului cultural
local şi ale
patrimoniului
naţional şi
universal

Participarea la
proiecte şi
evenimente
culturale
organizate în
contexte formale
sau nonformale

Teme și aplicații

Urmăriți videoclipul https://www.youtube.com/watch?v=JS91p-vmSf0 și scrieți un scurt eseu


despre modalitățile prin care exprimarea artistică, având la bază interpretarea liedului Erlkonig
(muzică: Franz Schubert, text: Johann Wolfgang von Goethe, traducere: N. Argintescu-Amza
https://www.poezie.ro/index.php/poetry/1834879/Regele_ielelor_(Erlk%C3%B6nig), poate fi
folosită în dezvoltarea unor competențe cheie din profilul elevului de gimnaziu.

9
Tema 2.2. O lectură conştientă şi sistematică a noii programe şcolare

Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de


formare al elevului din ciclul gimnazial. În programa anterioară, proiectarea curriculum-ului
pornea de la finalitățile și obiectivele învățământului. Din perspectiva disciplinei de studiu,
orientarea demersului didactic, pornind de la competențe, permite accentuarea scopului pentru
care se învață şi a dimensiunii acţionale în formarea personalității elevului.

Educația muzicală continuă explorarea domeniului, după parcurgerea unor prime etape, în
cadrul disciplinei Muzică și mișcare, prezentă în planul-cadru pentru ciclul primar, în care s-a
vizat un parcurs educativ specific etapei intuitive (pentru primii trei ani de studiu – de la clasa
pregătitoare la clasa a doua), ca primă etapă în realizarea educației muzicale. În clasele a treia
și a patra s-a intrat treptat în etapa notației muzicale, cu elemente de notație a înălțimilor, apoi
și ale duratelor, urmărindu-se conștientizarea utilizării anumitor parametri sonori, însă la
nivelul unui prim contact, în contextul unui demers de tip integrat (prin combinarea elementelor
strict muzicale cu cele ce țin de mișcare), îndrumat de un cadru didactic cu pregătire generală.4

I. Elemente de strategie didactică în noua programă

1. Încurajarea elevilor de a se manifesta prin cânt și de a asculta, cu spirit critic, lucrări cât
mai diverse;
2. Încurajarea elevilor de a învăța să cânte la instrumente. Participarea activă a elevilor ca
acompaniatori (instrumente muzicale simple, percuție corporală) sau prin dirijat (în
vederea coordonării);
3. Încurajarea inițiativelor de realizare a unor momente artistice sincretice, cu participarea
întregului colectiv al clasei, realizate în timpul de desfășurare a orelor de educație
muzicală (cu sprijin de la alte discipline, educație plastică și/sau educație tehnologică -
pentru decor, costume etc.), la nivelul de complexitate posibil în acea clasă;
4. Folosirea noțiunile de limbaj muzical nu doar ca mijloace de investigare a lucrărilor
artistice, ca modalități de înțelegere a structurii lingvistice specifice, ci, în primul rând,

4
Programa școlară pentru disciplina Educație Muzicală, Clasele a V-a – a VIII-a, Ordinul 3393/28.02.2017, Notă
de prezentare (pag. 2) și sugestii metodologice (pag. 18) http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-
progr/63-Educatie%20muzicala.pdf

10
ca modalități cu care tinerii au acces la anumite lucrări muzicale, pentru a le înțelege și
aprecia, nefiind un un scop în sine;
5. Contextualizarea muzicii în universul gândirii și manifestărilor umane prin teme care
vizează aspecte heteronomice și interdisciplinare (literatură, limbi străine, istorie,
matematică, fizică, biologie etc.). Sugestiile repertoriale privitoare la audiții sunt
structurate în ideea susținerii temelor cu aspecte interdisciplinare propuse la competența
generală 3;
6. Corelarea abordărilor de identitate personala si de grup cu achizițiile dobândite la
discipline din aria curriculara Om și societate;
7. Integrarea mijloacelor TIC în orele de educație muzicală;
8. Evaluarea elevilor se va face diversificat, pe tot parcursul anului școlar, implicând
competențele de cânt vocal și/sau instrumental, capacitatea de a observa anumite
caracteristici ale lucrărilor audiate, argumentarea opiniilor personale în aprecierea
lucrărilor audiate, dar și participarea cu propriile sugestii repertoriale etc. Este de dorit
ca evaluarea operării cu elementele de limbaj muzical parcurse să se facă prin soluții
practice, bazate pe cânt și/sau audiție, evitând centrarea pe cerințele de reproducere a
unor definiții sau clasificări tehnice prin teste scrise.

II. Analiză comparativă

1. Programa nouă – Competențe generale Programa veche – Competențe generale

Ordin 3393/2016 Ordin 5097/2009

În programa nouă, competența generală 1 cuprinde la nivel conceptual competențele generale


1 și 4 din vechea programă. Competența generală 2 exprimă operațiuni mentale complexe,
fiind varianta operațională a competenței generale 3 din vechea programă. Formularea
“dezvoltarea capacității de receptare a muzicii” din programa anterioară, fiind o exprimare
greu de verificat și cuantificat, a fost înlocuită cu formularea “aprecierea lucrărilor
muzicale”.

11
1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini 1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative
prin interpretarea unor lucrări muzicale (vocale şi instrumentale)

2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj 3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de


muzical limbaj muzical

3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a 2. Dezvoltarea capacităţii de receptare a


conținutului lor afectiv, atitudinal și ideatic muzicii şi formarea unei culturi muzicale

4. Cultivarea sensibilităţii, a imaginaţiei şi a


creativităţii muzicale şi artistice

2. Programa nouă – Competențe specifice Programa veche – Competențe specifice

(dobândite prin activități de învățare) (asociate cu activitățile de


învățare/conținuturi)

Separarea artificială între competențele generale 1 și 4 din vechea programă a condus la


reducerea competențelor de la 4 la 3. Astfel, numărul competențelor specifice aproape s-a
înjumătățit. Competențele specifice noi sunt exprimate concis, cu verbe care reprezintă
operațiuni cuantificabile. Competențele reflectă ce se poate face realmente cu elevii și vizează
etapele structurării operațiilor mentale: percepție, interiorizare, construire de structuri mentale,
transpunere în limbaj, acomodare internă, adaptare externă. Remarcăm de asemenea în
formularea competențelor din noua programă exprimările clare privitoare la achizițiile elevilor.
În acest context, profesorii beneficiază de un instrumentar de evaluare concret și precis.

Competențe specifice - Clasa a V-a

2.1. Utilizarea notației înălțimilor sunetelor în 3.1. descifrarea cântecelor scrise în


lecturarea unor piese in Do major și la minor tonalităţile Do major şi la minor, utilizând
elementele de limbaj învăţate
2.2. Utilizarea notației duratelor (note și 2.1 audierea cu atenţie a lucrărilor muzicale,
pauze) în fragmente muzicale simple recunoscând elementele de limbaj învăţate
2.3. Operarea cu noțiuni de dinamică și timbru 3.2 identificarea în lucrările interpretate sau
muzical audiate elementele de limbaj muzical

3.1.Descrierea stărilor și ideilor generate de 2.3 exprimarea propriilor impresii privind


audierea unor lucrări muzicale muzica audiată
2.2 compararea fragmentelor audiate,
sesizând anumite diferenţe sau similitudini

3.2. Relaționarea muzicii cu contextul cultural 4.1 participarea afectivă în cântat


în care a fost creată 4.2 improvizarea ritmică pe o temă dată
4.3 identificarea isonului la o melodie dată

12
4.4 reprezentarea prin mişcare, vers, culoare,
desen, conţinutul sugerat de muzică

Competențe specifice - Clasa a VI-a

2.1. Operarea cu intervalele simple 3.1 descifrarea cântecelor scrise în tonalităţi


2.2. Utilizarea unor tonalități și a unor moduri majore şi minore cu o alteraţie la cheie
3.2 identificarea şi redarea formulelor ritmice
2.3. Operarea cu diverse formule ritmice
învăţate
2.4 Observarea unor procedee componistice 3.3 diferenţierea în audiţie a caracterului
major sau minor al tonalităţilor învăţate
3.4 identificarea în lucrările audiate temele
muzicale şi analizarea structurii acestora

2.1 audierea cu interes a unor lucrări


3.1. Perceperea unor concepte muzicale prin
muzicale de diferite genuri, sesizând
audiție direcționată
expresivitatea elementelor de limbaj
muzical
2.2 sesizarea apariţiei temelor caracteristice în
discursul muzical şi fredonarea acestora
2.3 recunoașterea unor lucrări muzicale,
identificând tipul de muzică şi autorul lor
2.4 exprimarea preferinţelor muzicale,
argumentându-le

3.2. Investigarea relației muzicii cu celelalte 4.1 cântarea nuanţată, corelând interpretarea
arte cu mesajul ce trebuie transmis
4.2 diversificarea şi îmbogăţirea
interpretării muzicale
4.3 sesizarea momentelor de intervenţie
instrumentală în cadrul unei cântări vocale
4.4 valorificarea aptitudinilor muzicale ca
interpret
Competențe specifice - Clasa a VII-a

2.1. Citirea unor cântece cu ajutorul partiturii 3.1 descifrarea unor cântece şi teme
2.2. Observarea apariției și comportamentului muzicale în tonalităţile învăţate
alterațiilor accidentale 3.2 identificarea formei fixă sau libere a
genurilor muzicii populare
3.3 cunoaşterea şi diferenţierea
elementelor componente ale genurilor
muzicale scenice

13
3.1. Argumentarea unor diferențieri calitative 2.1 audierea diferitelor lucrări muzicale,
între două sau mai multe lucrări muzicale identificând tipul şi genul de muzică
receptate 2.2 exprimarea interesului faţă de bogăţia
3.2. Explorarea relațiilor muzicii cu științele și şi varietatea folclorului muzical
natura românesc, recunoscând în lucrările
audiate specificul zonal
2.3 sesizarea specificului diferitelor tipuri
de muzică (populară, uşoară, de operă)
2.4 corelarea informaţiilor privind
activitatea marilor compozitori cu
contextul socio-cultural în care au create

4.1 interpretarea cu sensibilitate şi


expresivitate a piesele muzicale abordate
4.2 sesizarea aportului elementelor de
limbaj în planul expresivităţii muzicale
4.3 realizarea unor variaţii muzicale pe
anumite teme ritmice sau melodice
2.3. Realizarea unor scurte fragmente 4.4 descoperirea unor anumite formule de
muzicale, prin utilizarea repetiției, secvenței, acompaniament ritmic sau instrumental
contrastului 4.5 asocierea mesajului muzical receptat
cu imagini vizuale

Competențe specifice - Clasa a VIII-a

2.1. Utilizarea unor tonalități cu mai multe 3.1 descifrarea unor cântece în tonalităţile
alterații constitutive și a unor moduri hexa și învăţate
heptacordice 3.2 analizarea unor elementele de limbaj
2.2. Utilizarea unor elemente de construcție muzical din lucrările învăţate sau audiate
muzicală 3.3 diferenţierea caracteristicilor genurilor
muzicale

2.1 audierea unor lucrări muzicale,


identificând anumite elemente de limbaj
3.2. Explorarea contributiei muzicii la muzical
identitatea personala si de grup
2.2 recunoaşterea unor lucrări muzicale
reprezentative din creaţia universală
2.3 emiterea unor judecăţi estetice
personale asupra operelor muzicale audiate
3.3. Compararea unor genuri ale muzicii de 4.1 interpretarea cu expresivitate a pieselor
divertisment
muzicale abordate
4.2 emiterea de idei personale în
comentariul lucrărilor muzicale audiate

14
3. Programa nouă – Conținuturi Programa veche – Conținuturi

3 domenii: 3 domenii:
1. cânt vocal și instrumental 1. practică muzicală
2. elemente de limbaj muzical 2. elemente de limbaj muzical
3. aspecte culturale eteronomice și 3. elemente de cultură muzicală
interdisciplinare

Conținuturi - Clasa a V-a (diferențe între cele două programe)

Elemente de limbaj muzical - programa Elemente de limbaj muzical – programa


nouă veche
a. intervale muzicale
a. profilul melodic (direcție, repetare, mers
treptat, salturi)
b. tonul și semitonul
c. legato de prelungire și de expresie
d. notația semnelor de repetiție și a voltelor

Aspecte culturale eteronomice și Elemente de cultură muzicală


interdisciplinare
a. date despre lucrările muzicale abordate
a. elemente de relaționare a muzicii cu
contextul cultural în care a fost creată
b. elemente de folclor (tradiții, obiceiuri,
dansuri din diverse regiuni geografice)

Conținuturi - Clasa a VI-a (diferențe între cele două programe)

Elemente de limbaj muzical Elemente de limbaj


a. Intervale simple (1p – 8p) muzical
b. Moduri oligocordice si pentatonice a. Tempoul
c. Procedee componistice b. Nuanţele
(repetiția/schimbarea, varierea discursului) c. Timbrul

Conținuturi - Clasa a VII-a (diferențe între cele două programe)

Elemente de limbaj muzical Elemente de limbaj muzical


Sunetul- fenomen fizic, fiziologic, muzical Melodia: organizări sonore tonale
Stabilitatea intervalelor Ritmul: măsuri simple şi compuse: 2/8, 3/8.
Trisonurile majore și minore 5/8 diviziuni excepţionale: trioletul, ritmul
Alterațiile accidentale măsurat şi nemăsurat
Extinderea tonalității prin cromatisme Tempoul şi nuanţele şi rolul lor expresiv
Timbrul: formaţii instrumentale, solişti

15
Operarea cu elemente de construcție a vocali şi instrumentali de muzică populară,
discursului muzical (repetiția, secvența, cultă, uşoară
contrastul, variația) Elemente de structură: *forma fixă
(strofică) şi liberă (improvizatorică) în
muzica populară românească

Conținuturi - Clasa a VIII-a (diferențe între cele două programe)

Elemente de limbaj muzical Elemente de limbaj muzical


Modurile diatonice hexa și heptacordice Ritmul: combinaţii ritmice binare şi ternare
Masuri compuse eterogene (mixte) rolul expresiv al ritmului orchestra
Elemente de structură formală (forma de rondo) simfonică
Procedee variaționale ritmice și/sau melodice
(sincopare, ritm punctat, ornamentare etc.)

Aspecte culturale eteronomice și


interdisciplinare
Evoluții in context socio-politic ale muzicii
Elemente de folclor (tradiții, obiceiuri, dansuri
din diverse zone geografice)

4. Programa nouă – Activități de învățare


• Activităţile de învăţare sunt relevante pentru competenţa specifică pe care o vizează și
privește activitatea elevului (nu a profesorului)
• Activitățile sunt specifice demersului de învăţare parcurs de elev pentru dezvoltarea
competenţei specifice vizate (sunt contextualizate)
• Valorifică experienţa, contextele de învăţare formală, nonformală şi informală şi
cultura specifice vârstei elevului și stimulează participarea elevilor la propria învățare
Ansamblul activităţilor de învăţare oferă surse de inspiraţie pentru profesori/autori de
manuale în vederea organizării unui demers didactic eficient și susţin deschiderile pluri-, multi-
şi interdisciplinare propuse prin competenţele specifice. Pentru realizarea competențelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare, care valorifică experiența
concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare
variate.

Clasa a V-a
• intonarea gamelor, vocal și cu ajutorul unor claviaturi (inclusiv softuri gratuite
disponibile pe telefoane mobile), pentru diferențierea tonurilor și a semitonurilor
• observarea diferențelor timbrale în cântul vocal (în funcție de vocalele și consoanele
utilizate, soluții de cântat cu gura închisă etc.), inclusiv cu ajutorul unui soft
(spectrograma)

16
• experimentarea unor dansuri din diverse arii geografice
• observarea relevanței contextului istoric al anumitor lucrări muzicale
Clasa a VI-a
• exerciții pentru testarea și dezvoltarea auzului diferențiat, privitoare la intervalele
simple, cu ajutorul unor softuri/platforme digitale (de ex. www.teoria.com,
www.musictheory.com, Absolute pitch, Perfect Ear etc.)
• exerciții pentru dezvoltarea auzului privitoare la scări tonale și modale, inclusiv cu
ajutorul softurilor/platformelor digitale
• observarea corespondenței ritmurilor poetice și a celor muzicale în hip hop
• observarea diferențelor major/minor, vocal/instrumental, binar/ternar,
cruzic/anacruzic, repetiție/schimbare structurală, în audierea unor fragmente muzicale
• observarea relațiilor între structura și conținutul unei piese și funcția ei socio-culturală
(dans, cântec tradițional, repertoriu ocazional etc.
• observarea unor structuri modale oligocordice și pentatonice în lucrări muzicale pop –
rock
• aprecierea relațiilor intre muzica si textul literar
• alegerea unui fond muzical pentru proiecte/lucrări realizate la alte obiecte de studiu
• observarea relației muzică - literatură (inclusiv muzică programatică)
• explorarea muzicii în multimedia (film, jocuri, publicitate, etc)
Clasa a VII-a
• exerciții de dezvoltare a auzului, privitoare la diferențierea acordurilor majore și
minore, inclusiv cu ajutorul softurilor/platformelor digitale
• utilizarea unor softuri specifice pentru alcătuirea unor piese
• crearea și utilizarea unei grile de criterii în evaluarea calitativă a unor lucrări
• observarea raportului matematic între duratele ritmului muzical
• diferențierea proprietăților sunetului cu ajutorul spectrogramei
• analizarea mecanismului de receptare a undelor sonore cu ajutorul softurilor digitale
• descoperirea unor elemente descriptive în anumite lucrări muzicale
Clasa a VIII-a
• diferențierea între limbajul tonal și cel modal (hexa și heptacordic) în muzica pop –
rock
• transpunerea intuitiva a unui cântec în altă tonalitate (pe alte sunete) pentru a
corespunde ambitusului personal
• identificarea construcției de tip rondo a unor piese muzicale (de schema formală
ABACA)
• crearea unor scurte melodii cu structuri bi- și tri- partite
• comentarea unor înregistrări audio-video ale prestației proprii/ansamblului
• discutarea contribuției muzicii la dezvoltarea personală (identitate culturală, sentiment
de apartenență, relaxare, identitate școlară)
• observarea rolurilor sociale diverse ale muzicii în funcție de aspecte de natură istorică,
geografică, politică, socială
• discutarea tematicii războiului in muzica pop (muzica protest anti – Vietnam la Bob
Dylan, John Lennon etc.)

17
5. Sugestii repertoriale în programa nouă

Față de diversitatea de soluții posibile în interpretarea instrumentală în cadrul activităţilor de


educaţie muzicală, programa lasă la dispoziţia profesorului abordarea didactică specifică şi
alegerile repertoriale. Sunt propuse audiții tematice, față de abordarea propusă, care trebuie
interpretate ca un repertoriu orientativ, ce poate fi prezentat parțial sau extins, în funcție de
reacția tinerilor și de strategiile profesorului.

Sugestiile repertoriale privitoare la audiții sunt structurate în ideea susținerii temelor cu aspecte
interdisciplinare propuse la competența generală 3. De exemplu, la clasa a VI-a se propune un
repertoriu specific relației muzicii cu literatura, arte plastice, multimedia. Profesorii își pot
încuraja elevii să preia unele lucrări din repertoriul propus spre audiție în cel ce va fi interpretat
(vocal și/sau instrumental).

Programa actuală încurajează inițiativele cadrelor didactice în extinderea repertoriului muzical


pentru interpretare și audiții, dincolo de sugestiile propuse, în funcție de contextul social,
cultural, de nivelul de alfabetizare muzicală a clasei (dacă au studiat un instrument în clasele
primare), fiind un cadru flexibil de organizare a educației muzicale. Totodată, această libertate
se poate transfera și în integrarea conținuturilor în activitatea extracurriculară și a proiectării în
general al parcursului educațional.

Clasa a V-a
a. Muzica și anumite arii geografice
- Cântece și dansuri reprezentative pentru anumite regiuni geografice ale României (hora,
sârba, brâul, alunelul, călușul, geamparaua etc.)
- Cântece și dansuri reprezentative pentru alte culturi: menuetul, barcarola, tarantela, valsul
vienez, marșul, boleroul, tangoul, ceardașul, samba, flamenco, syrtos etc.
b. Muzica și anumite momente istorice
- Imnuri naționale – istoria imnului „Deșteaptă-te, române“; a imnului „Marseillaise“ etc.
- Imnul Eurovision și Te Deum-ul de Charpentier
- Ch. Gounod - Corul soldaților din Faust (un al doilea imn al Franței)
- L. v. Beethoven - Uvertura Coriolan (inspirată dintr-un episod de istorie antică)
- L. v. Beethoven - Uvertura Egmont (după Goethe, despre Contele Egmont - sec. XVI)
- A. Honegger - Pacific 231
- cântece vechi (trubaduri, menestreli, „Greensleeves“, „Scarborough Fair“, „Sur le Pont
d’Avignon“ etc.)
- Bob Dylan – „The times are changing“

Clasa a VI-a
a. Muzică și literatură
- S. Prokofiev - Petrică și lupul
- S. Prokofiev - Romeo și Julieta (fragmente)
- L. Bernstein - West Side Story (Tony and Maria)
- P. Dukas - Ucenicul vrăjitor (după Goethe)
- R. Strauss - Till Eulenspiegel (cu descrierea momentelor muzicii programatice)
- E. Grieg - Peer Gynt (după Ibsen)
b. Muzică și mitologie
18
- F. Liszt - Dansul piticilor (studiul Gnomen-Reigen)
- R. Wagner - Cavalcada Walkiriilor
- C. Debussy - Syrinx (flautul lui Pan), Preludiu la după-amiaza unui faun (după poemul de
Mallarmé)
- C. Monteverdi - Orfeu
- C. W. Gluck - Orfeu și Euridice
c. Muzică și arte plastice
- M. Musorgski - Tablouri dintr-o expoziție
d. Muzică și multimedia (jocuri video, filme, publicitate)
- Coloane sonore ale unor filme de genuri diverse (comedii, drame, animație), spre exemplu
muzica filmelor din seria Star Wars, Harry Potter, Interstellar etc.
- Coloane sonore ale unor filme de desene animate
Structuri modale în muzica pop – rock:
a. Oligocordice
- Kevin Rudolf - Let It Rock
- Muse - Ruled by Secrecy
- Linkin Park - Wretches And Kings
- Queen – Breakthrough
- Michael Jackson - They Don’t Care About Us
b. Pentatonice
- Robbie Williams – Angels
- Bruno Mars – It Will Rain
- Madness - Night Boat In Cairo

Corespondențe ritmice text - muzică (declamație) în hip – hop


- Grandmaster Flash and the Furious Five - The Message
- Eminem – Rap God
- Outkast – Ms Jackson
- Kendrick Lamar - M.A.A.D. City
- piese de gen din repertoriul românesc

Clasa a VII-a
Muzică și natură
- C. Saint-Saëns - Carnavalul animalelor
- F. Schubert - Păstrăvul
- C. M. v. Weber - Corul vânătorilor din Freischütz
- M. Negrea – Prin Munții Apuseni
- N. Rimski-Korsakov - Cărăbușul (Bumble-Bee)
- B. Smetana - Vltava
- L. v. Beethoven - Simf. a VI-a, Pastorala: Scenă la pârâu și Furtuna
- A. Vivaldi - Anotimpurile
- R. Wagner - Preludiu la Aurul Rinului
- G. Holst – Planetele
Muzică de divertisment (blues, electronică, metal, jazz)
- Judas Priest – Painkiller
- Animals as Leaders - Tempting Time
- Gregory Porter –Hey Laura

19
- Norah Jones - Don't Know Why

Clasa a VIII-a
Structuri modale și tonale în muzica pop – rock
a.modală hexacordică
- Tears For Fears – Mad World
- The Bengals – Walk Like An Egyptian
- ABBA – Gimme! Gimme! Gimme!
b. modală heptacordică
- modul dorian: Simon and Garfunkel - Scarborough Fair
- modul frigian: Pink Floyd - Set The Controls For The Heart Of The Sun
- modul lidian: REM - Man On The Moon
- modul mixolidian: The Beatles- Norwegian Wood
- modul eolian: Take That – Kidz
- modul locrian: Black Sabbath - Symptom Of The Universe
c. tonală
- The Beatles – Michelle
- Bee Gees – How Deep is your Love
- Gotye – Somebody that I used to Know
- Hozier – Take me to Church
- Coldplay – Hymn for the Weekend
Diferențieri între genuri muzicale de divertisment
Pop
- Coldplay – Hymn for the Weekend.
Hip Hop:
- Eminem – Relapse, Recovery
Electronica
- Carpenter Brut - Hang'Em All
Blues:
- B.B. King - The Thrill Is Gone
Rock
- Deep Purple – Smoke on The Water
- OneRepublic – Waking Up

Schema de construcție a programei pentru disciplina Educație Muzicală:

Profilul de formare al Activități de


Strategii didactice Competențe generale Competențe specifice Repertoriu
elevului de gimnaziu învățare/Conținuturi

20
Teme și aplicații

1. Precizați 4 elemente din programa nouă care contribuie la realizarea profilului de formare al elevului
de gimnaziu. Care ar fi cele mai relevante? Argumentați.

2. Reformulați și explicați enunțurile a două competențe specifice pe care vi le oferă formatorul sau
pe care le alegeți spre ilustrare. Căutați și alte exemple de activități prin care se structurează
competența respectivă.

21
Tema 2.3. Proiectarea didactică, dincolo de formalism
Proiectarea didactică este o condiţie de bază a optimizării procesului de învățământ, deoarece
reprezintă:

• expresia pregătirii psihopedagogice şi afirmării creativităţii didactice;


• cadrul la care se poate raporta evaluarea activităților și rezultatelor, în termeni de
eficienţă şi eficacitate;
• ansamblul activităţii didactice, nu numai transmiterea cunoştinţelor.

În proiectarea activităţii didactice un rol esențial îl are conexiunea elementelor componente de


bază: competențe, conţinut, strategie, evaluare. Din corelarea lor rezultă nivelurile de proiectare
şi variante strategice cu un grad progresiv de detaliere: de la proiectarea anuală la lecție.5
Proiectarea activităţii didactice la o disciplină impune respectarea etapelor:

• Lectura Curriculumului disciplinei;


1

• Elaborarea Proiectării calendaristice;


2
• Proiectarea secvenţială (a unităţilor de
3 învăţare, a secvenţelor de învăţare).

Lectura prealabilă a Curriculumului disciplinar se realizează nu doar pentru a lua cunoştinţă de


informaţiile pe care le vom preda şi de ordinea lor, ci, în primul rînd, pentru a cunoaşte
competențele ce urmează a fi dobândite de către elevi în anul şcolar respectiv, prin studierea
temelor şi a subtemelor recomandate. Principala provocare a proiectării didactice este aceea de
a anticipa, în detaliu, întreg ansamblul de activităţi de învăţare despre care presupunem că, dacă
vor fi desfăşurate de elevi într-o anumită ordine, vor avea drept rezultat, în final, dezvoltarea
fiecăreia dintre competențele prevăzute în programă. De aceea, construcția unei secvențe
didactice de succes presupune în primul rând determinarea cu acurateţe a nivelului la care se
implementează, a categoriilor de beneficiari, a tipurilor de rezultate aşteptate, a orizontului de
timp în care fiecare categorie de efecte este probabil să se producă şi a altor asemenea
determinări cantitative şi calitative. Uneori, aplicarea aceluiași proiect didactic la două clase
poate produce rezultate suprinzător de diferite.

5
Jinga, I., Negreţ, Ioan, Design instrucţional, Ed. Edits, Bucureşti, 2002

22
Exemplu: PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ 2020-2021

Instituția:
Disciplina: Profesor:
Clasa: a VI-a Număr de ore pe săptămână: 1 oră
Nr.crt. Unitate de Competențe specifice Conținuturi Nr. de Săptămâna Obs.
învățare ore
1. Cânt vocal și 1.1. Interpretarea vocală a unor piese monodice Recapitulare inițială 6 S1 (14-18.09)
instrumental și pe 2 voci. Evaluare inițială S2 (21-25.09)
1.2. Interpretarea unor piese simple Colinde, colinde S15 (21-22.12)
instrumentale. S18 (25-29.01)
Repertoriu de cântece sem. 1
1.3. Asocierea structurii și mesajului muzical Elemente de tehnică instrumentală S19 (08-12.02)
S35 (14-18.06)
cu gesturi și imagini adecvate. Hai să cântăm!

2. Elemente de 1.1. Interpretarea vocală a unor piese monodice Tonalități – principii de construcție 6 S3 (28.09 – 02.10)
limbaj și pe 2 voci. Tonalități – Do major și laminor S4 (04-09.10)
muzical: 2.1. Operarea cu intervalele simple. Semne de alterație: diez, becar, bemol S5 (12-16.10)
melodic 2.2. Utilizarea unor S6 (19-23.10)
Tonalitatea Sol major
tonalități și a unor moduri.
3.1. Perceperea unor
noțiuni muzicale prin audiție direcționată. Tonalitatea mi minor 12 S7 (26-30.10)
Tonalitatea Fa major S8 (02-06.11)
Tonalitatea re minor S9 (09-13.11)
Recapitulare S10 (16-20.11)
S16 (11-15.01)
Moduri de 2-5 sunete
S17 (18-22.01)
Construirea unor piese bazate pe S20 (15-19.02)
moduri S21 (22-26.02)
Intervale: Prima și Octava, Secunda, S23 (08-12.03)
Terța, Cvarta și Cvinta, Sexta, Septima S24 (15-19.03)
S25 (22-26.03)
S26 (29.03-01.04)

23
3. Elemente de 1.2. Interpretarea unor Anacruza 3 S11 (23-27.11)
limbaj piese simple instrumentale Sincopa S12 (30.11–04.12)
muzical: 1.3. Asocierea structurii și mesajului muzical Contratimpul S13 (07-11.12)
ritmic cu gesturi și imagini adecvate.
2.3. Operarea cu diverse formule ritmice.
3.1. Perceperea unor
noțiuni muzicale prin audiție direcționată.
4. Elemente de 1.3. Asocierea structurii și Procedee componistice simple 4 S27 (12-16.04)
limbaj mesajului muzical cu gesturi și imagini Formele mono, bi, tripartite S28 (19-24.04)
muzical adecvate. Suita instrumentală S30 (10-14.05)
2.4. Observarea unor procedee componistice. Miniatura instrumentală S31 (17-21.05)
3.1. Perceperea unor
noțiuni muzicale prin audiție direcționată.
3.2. Explorarea relației
muzicii cu celelalte arte.

5. Aspecte 1.1. Interpretarea vocală a unor piese monodice Vremea colindelor 5 S14 (14-18.12)
culturale, și pe 2 voci. Muzica religioasă
eteronomice și 1.3. Asocierea structurii și mesajului muzical Contextul istorico-geografic al muzicii S29 (26-29.04)
S32 (24-28.05)
interdisciplina cu gesturi și imagini adecvate.
re 3.1. Perceperea unor noțiuni muzicale prin
audiție direcționată. Legătura dintre text și muzică S33 (31.05-04.06)
3.2. Explorarea relației
muzicii cu celelalte arte Utilizarea elementelor IT în muzică S34 (07-11.06)

ȘCOALA ALTFEL – S22 (01-05.03.2021)

24
Exemplu: UNITATE DE ÎNVĂȚARE: ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL - RITM MUZICAL

Clasa a V-a

Propunem prezentarea unității de învățare: Elemente de limbaj muzical - ritm muzical (valori de note, măsuri), după recapitularea cunoștințelor
dobândite în clasa a IV-a și secvențele introductive legate de deprinderile de cânt și tehnică instrumentală (în contextul cunoașterii potențialului
aptitudinal al elevilor), reprezentând o modalitate simplă, directă și atractivă de interacțiune cu elevii în vederea dobândirii competenței utilizării notației
duratelor în citirea unor fragmente muzicale.

În conceperea unității de învățare, profesorul corelează elementele componente ale programei școlare: competențe – activități de învățare – conținuturi.
Manualele, chiar dacă pot fi resurse folositoare în realizarea competențelor și în măsurarea achizițiilor dobândite de elevi, nu trebuie să condiționeze
procesul de proiectare a unității de învățare. Elevii vor participa activ atunci când devin acompaniatori ( folosind instrumente muzicale simple sau
percuție corporală). Totodată, prin tematică și prin sarcinile de lucru, unitatea de învățare are legături explicite cu matematica (raporturi matematice
între durate) și educația fizică (exerciții de coordonare fizică).

Nr. ore alocate: 3 ore

Detalieri de Competenţe Activităţi de Resurse Evaluare


conținut specifice învăţare

Notația 1.1. Interpretarea Exerciții de - Cântec: Te-ai Observarea sistematică in cadrul grupului de lucru
duratelor vocala a unor coordonare a trezit? Cântă! de
(valorile de notă piese monodice cântului în A. Pașcanu; pag.
întreagă, doime, ansamblu (față de 13 Manual (Ed. Evaluare prin teste audio și fișe de lucru
pătrime, gesturile Aramis)
Rhythm Sound Match Quiz (musictechteacher.com)
optime) și a 2.2. Utilizarea profesorului)
pauzelor notației duratelor - instrumente
Rhythm Sound Match Quiz 2 (musictechteacher.com)
(note și pauze) în Exerciții ritmice; pentru
corespunzătoare
citirea unor acompaniament Muzicograma: https://www.youtube.com/watch?v=Wk43IDUQmTk

25
fragmente Observarea Activitate frontală https://www.youtube.com/watch?v=cHad-I5AJT0&list=PLzPP1Evz0WkRAkDUUT-
muzicale simple raportului urmată de KvVs1CbRbgtdyu&index=2

matematic între activitate în (1) Musicograma MARCHA TURCA de W.A. MOZART. - YouTube
durate diferite perechi (pentru
jocul de
Exerciții de notare compunere a unor
proporțională a ritmuri)
duratelor
Jocuri de
compunere a unor
ritmuri (Ritmurile (1 oră)
compuse vor fi
citite de colegul de
bancă)

Exprimarea unor
impresii asupra
3.1.Descrierea
sentimentelor
stărilor și ideilor
generate de induse de audierea
audierea unor anumitor piese
lucrări muzicale muzicale

2. 1.1. Interpretarea Exerciții de Cântece: Observarea sistematică in cadrul grupului de lucru


Şaisprezecimea vocala a unor coordonare a
piese monodice Ceasul – mel. https://www.youtube.com/watch?v=2bJjigIRo4c
cântului în
Germană, pag. 24 Evaluare scrisă prin teste audio și fișe de lucru pentru grupul de 4
ansamblu (față de
2.2. Utilizarea (Editura Litera) șaisprezecimi
gesturile
notației duratelor profesorului)
(note și pauze) în

26
lecturarea unor Exerciții de notare Zidarii – L. Muzicograme:
fragmente proporțională a Comes, pag. 31
muzicale simple https://www.youtube.com/watch?v=KogDq0c7EG0&list=PLzPP1Evz0WkRAkDUUT-
duratelor (Editura Aramis) KvVs1CbRbgtdyu&index=11

Observarea Audiţii – Marş


3.1. Descrierea grupului de 4 turc de
stărilor și ideilor șaisprezecimi în W.A.Mozart
generate de fragmentele
audierea unor Locomotiva
audiate;
lucrări muzicale „Pacific 231” de
A. Honegger

Exprimarea unor - instrumente,


impresii produse de laptop,
audierea unor videoproiector.
lucrări muzicale
(1 oră)

3. Măsuri de 2 și 1.1. Interpretarea Exerciții de notare Cântece: Ah, vous Observarea sistematică in cadrul grupului de lucru
3 timpi vocala a unor proporțională a dirais-je, maman!
piese monodice duratelor în măsuri – melodie
Muzicograma:
de 2 și 3 timpi https://www.youtube.com/watch?v=W9LtzY42ctI&list=PLzPP1Evz0WkRAkDUUT-
Tactarea măsurilor franceză. KvVs1CbRbgtdyu&index=8

de 2 și 3 timpi Unu, doi – Joc Evaluare scrisă prin teste audio și fișe de lucru pentru observarea
2.2. Utilizarea muzical de A. diferențelor binar/ternar Și eu știu muzică (balcescucj.ro)
notației duratelor

27
(note și pauze) în Observarea Pașcanu pag. 38
citirea unor diferențelor (Editura Aramis)
fragmente binar/ternar în Fișă de răspunsuri:
muzicale simple fragmente muzicale Citire ritmică:
http://www.balcescucj.ro/images/EuStiuMuzica/FisaRaspunsuri2019.pdf
interpretate / Menuet în sol
audiate
major de J.S. Bach Grilă de corectare:
3.1. Descrierea (clasa este
http://www.balcescucj.ro/images/EuStiuMuzica/GrilaCorectare2019.pdf
stărilor și ideilor Discuții libere împărțită în două
generate de asupra conținutului grupe)
audierea unor afectiv și ideatic al
lucrări muzicale unor lucrări Cântece:

Cucule, pasăre
sură,

adapt. I. D.
Chirescu

pag. 40 (Editura
Aramis)

sau

Foaie verde
lămâiţă de D.
G. Kiriac, pag. 33
(Editura Aramis)

Audiţii

28
Fragment -
Simfonia Nr. 94
„Surpriza” Partea
a II-a de J. Haydn

J. Strauss – valsuri

Teste audio pentru


observarea
diferențelor:
binar/ternar

(1 oră)

Evaluare sumativă: Se evaluează competența 2.2. folosind fișa de lucru: Time Signs - How Is Your Timing (musictechteacher.com)

Auto-evaluare:

Foarte bine Bine Suficient

Punctajul obținut 9-10 puncte 7-8 puncte 5-6 puncte

29
Proiectare dincolo de formalism

• evitați un demers formal de proiectare – respectiv completarea rubricilor doar pentru a


realiza un tabel formal,
• când proiectaţi, concentrați-vă atenția doar pe grupul de elevi – tot ceea ce scrieţi în
proiect să se raporteze la activităţile pe care anticipaţi că le vor parcurge
• fiecărei competenţe specifice îi corespunde o activitate de învăţare sau mai multe;
DAR o activitate de învăţare este propusă pentru o competenţă specifică şi numai
pentru una.
• realizaţi o corelaţie reală stânga – dreapta: competenţă – activitate – resursa/resursele
adecvate fiecărei activităţi
• completaţi rubrica resurse cu acele elemente care vă sunt necesare (pentru a le lua cu
dvs atunci cand mergeţi la oră!) – nu treceţi cu copy/paste sintagme de genul: manual/
fişe de lucru/ imagini etc.
• similar pentru rubrica de evaluare – completaţi modalitatea de evaluare doar pentru
ceea ce estimaţi că veţi evalua în mod real.

TEMĂ
Completați tabelul de mai jos pentru proiectul unității de învățare Elemente de limbaj
muzical la clasa a VI-a
Unitate de învățare: Elemente de limbaj muzical

Detalieri de Competenţe specifice Activităţi de învățare Resurse Evaluare


conținut
*Formele mono, învăţare
bi, tripartite

30
Tema 2.5. Evaluarea nivelului de performanţă al competenţelor specifice
dobândite de elevi la disciplina de studiu “Educație muzicală”

A. Introducere

Evaluarea, componentă intrinsecă a procesului de învățământ, implică trei operații:

- măsurarea achizițiilor dobândite de elevi,


- aprecierea nivelului acestora prin utilizarea unei scări de valori
- decizia, validarea rezultatului evaluării printr-un indicator - cifră.
B. Funcțiile evaluării

Funcțiile esențiale ale evaluării sunt:

- diagnosticarea - identificarea lacunelor elevilor şi posibilitățile de înlăturare a acestora;

- prognosticarea – anticipă viitoarele performanțe şi slujesc orientării şcolare ulterioare;

- selecția – vizează clasificarea şi ierarhizarea elevilor în funcție de rezultatele şcolare;

- certificarea – consemnează cunoştințele şi competențele elevilor la sfârşitul unor etape


şcolare.

C. Forme de evaluare

După modul de integrare în derularea procesului didactic, evaluarea poate avea trei forme:

1. Evaluare inițială,

2. Evaluarea sumativă
3. Evaluare formativă (continuă)
Evaluarea formativă are rolul de a verifica achizițiile elevului în cursul învățării, pas cu pas,
sistematic, pe secvențe mici, controlabile, fiind cea mai eficientă formă de evaluare utilizată în
educația muzicală. Evaluarea nu se rezumă la notare, ci se concretizează şi în alte activități
de apreciere, de încurajare etc. Probele se vor construi pe baza descriptorilor de performanță
adaptați la conținutul concret de învățare, astfel încât performanțele elevilor să poată fi
diferențiate pe niveluri ce se pot aprecia prin note.

D. Instrumentele de evaluare

Conform ROFUIP Art. 104. — (1) Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârstă
şi de particularităţile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educaţiei şi de specificul
fiecărei discipline.

Instrumente de evaluare:
- evaluări orale – observarea sistematică

31
Necesitând mult timp, ele pot deveni măsurabile în mod obiectiv, dacă se fixează baremuri
controlabile;
- teste scrise - se evaluează de regulă operarea cu elementele de limbaj muzical;
- experimente, activități practice, care evaluează modul în care elevii şi-au format
diferite deprinderi, furnizând şi informații referitoare la gradul de însuşire a conținutului teoretic
aferent.
- referate
- proiecte
- probe practice

Elementele care asigură construcția coerentă a evaluării sunt: matricele de evaluare


și descriptorii de performanță.

E. Matricele de evaluare
Fiecare matrice propune instrumente de evaluare pentru fiecare competență specifică.
Exemplu - matrice de evaluare
Competențe Instrumente de evaluare
specifice Evaluări Teste scrise Experimente, Referate Proiecte Probe
orale Activități practice
practice

2.1. Utilizarea X X X X
notației înălțimilor
sunetelor în
lecturarea unor
piese in Do major și
la minor
2.2. Utilizarea X X X X
notației duratelor
(note și pauze) în
fragmente muzicale
simple
3.2. Relaționarea X X X X
muzicii cu
contextul cultural
în care a fost creată

F. Descriptorii de performanță
Formularea acestora, prin verbe la modul indicativ (intonează, cântă), exprimă faptul că ei verifică
realizarea competențelor specifice atât din punct de vedere cantitativ cât mai ales calitativ.

32
Descriptorii de performanță „descriu" nivelurile de performanță în dobândirea competențelor
specifice din programă, care devin criterii de apreciere prin note.

Competență Pentru 5-6 Pentru 7-8 Pentru 9-10


specifică

2.1. Utilizarea recunoaşte notele recunoaşte notele recunoaşte cu


notației înălțimilor din gama Do cu din gama Do cu uşurinţă notele
sunetelor în sprijin susţinut acordare de ancore învățate din gama
lecturarea unor Do
piese in Do major citeşte cu sprijin citeşte cu greutate citeşte relativ uşor
susţinut notele din notele din gama Do notele din gama Do
gama Do
scrie notele din scrie cu greutate scrie lizibil notele
gama Do cu sprijin notele din gama Do din gama Do
desprinde desprinde cu desprinde cu
semnificaţia greutate ușurință
noțiunilor cu semnificaţia semnificația
întrebări ajutătoare noțiunilor noțiunilor

cântă cu greutate şi cântă cu sprijin cântă corect


numai cu sprijin cântecele propuse în cântecele propuse
cântecele propuse in Do din gama Do
Do

G. Rezultate și reflecții după evaluare

1. Ce am vizat?

Competențele specifice:

2. Ce rezultat am obținut?
-notele elevilor au fost bune (peste nota 8), în proporție de peste 70%
-primele două competențe au fost atinse de către elevi. Aproximativ 25% din elevii clasei au
întâmpinat dificultăți la cea de-a treia competență.
3. Ce decid pe mai departe, pe baza a ceea ce am aflat la evaluare?
-să lucrăm împreună cu elevii exerciții specifice competenței 3

TEMĂ: Realizați o probă de evaluare având în vedere o competență specifică din programa
pentru clasa a VII-a.

33
Modul 2.6 Exemplu de OPȚIONAL
MUZICA, DANS și ARTĂ SCENICĂ - Clasa a VII-a

Notă de prezentare

Prezentul opțional își propune să formeze competențe și atitudini care să conducă la


dezvoltarea unei personalități armonioase, autonome și creative, la formarea unei gândiri
imaginative și dezvoltarea abilităților de comunicare și interpretare, prin promovarea unei
perspective sintetice asupra relației muzică – dans – artă scenică.

Elevii se vor familiariza cu regulile de conduită pentru dansurile de societate, tipologiile


diverse generate de interacțiunea dansului cu muzica, evoluția unor genuri muzicale în contexte
diferite. Pe de altă parte, opționalul vizează și exersarea memoriei, atenției, imaginației, a
mobilității fizice și psihice pentru comunicare, a spiritului de echipă, diminuarea complexelor
de inferioritate, a nervozității și a inapentenței verbale și de acțiune, fiind totodată o modalitate
de explorare a potențialului creativ latent.

Elementele de noutate oferite de acest opțional sunt:


- prezentarea artei scenice în relație cu dansul și muzica,
- aprecierea muzicii dintr-o perspectivă mai largă, extrinsecă (dansul, teatrul,
socioterapia),
- valorificarea valențelor formative ale muzicii, dansului și artei scenice.
Competențele vizate se află într-o legătură nemijlocită cu intenţiile formative ale disciplinei şi
profilul de formare al absolventului, prin dobândirea competențelor de comunicare, a celor sociale,
civice și, bineînțeles, sensibilizare și exprimare culturală.

Activitățile specifice opționalului formează impresii, trezesc interesul pentru artă și


cultură, contribuie la formarea gustului muzical, stimulează simțul estetic, imaginația și
creativitatea, dezvoltând simțul ritmic și memoria muzicală, dar și aspecte mai generale,
precum dezvoltarea sensibilității, a siguranței de sine, comunicarea asertivă, concentrarea și
relaționarea pozitivă cu ceilalți, permițând transferul optim al unor competențe de nivel mai
complex.

Structura opționalului include, pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente:


A. Competențe generale

34
B. Competențe specifice și exemple de activități de învățare
C. Conținuturi
D. Sugestii metodologice
E. Bibliografie.
A. COMPETENȚE GENERALE

1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini prin interpretare muzicală și coregrafică.

2. Operarea cu elemente estetice, stilistice și comportamentale din perspectiva relației:


muzică-dans-artă scenică

3. Aprecierea unei varietăți de creații muzicale, naționale și universale, asociind muzica,


dansul și arta scenică.

B. COMPETENȚE SPECIFICE ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini prin interpretare muzicală și coregrafică.

1.1 Operarea cu elemente ritmico-melodice specifice muzicii de dans și artă scenică


- exerciții pentru păstrarea unei pulsații constante,
- exerciții de artă a vorbirii, expresivitate corporală,
- exerciții pentru realizarea unor formule ritmice specifice unor dansuri
- exerciții pentru compunerea unor formule ritmice potrivite pentru anumite dansuri
1.2 Interpretarea unor piese muzicale simple destinate artei scenice
- exerciții de coordonare a cântului și dansului în grup
- interpretarea unor lucrări muzicale simple și asocierea ritmului cu anumiți pași de dans
- jocuri de improvizație: melodie la ritm dat, pas – fragment coregrafic
- crearea unor decoruri, costume pentru diferite exprimări artistice
- realizarea unor prezentări publice ale unor lucrări muzicale, la alegere

2. Operarea cu elemente estetice, stilistice și comportamentale din perspectiva relației:


muzică-dans-artă scenică

2.1 Observarea elementelor estetice și stilistice distinctive în diverse tipuri de muzică,


dans și prezentări scenice și adoptarea lor în propriile manifestări artistice
- vizionarea și reproducerea unor maniere specifice dansurilor de societate,
- evaluarea propriilor prezentări publice din perspectivă estetică și stilistică
2.2 Modelarea comportamentului prin gestionarea inteligentă a emoțiilor
- exerciții pentru corectarea limbajului corporal, a spontaneității și experimentării fără
teama de eșec
- jocuri de echipă
- vizionarea unor filme cu impact privind arta și comunicarea eficientă cu cei din jur

3. Aprecierea unei varietăți de creații muzicale, naționale și universale, asociind muzica,


dansul și arta scenică
35
3.1 Descrierea stărilor și ideilor generate de audierea unor lucrări muzicale destinate
dansului
- discuții libere asupra conținutului afectiv și ideatic al unor lucrări
- parcurgerea biografiilor unor personalități reprezentative muzicale și coregrafice
3.2 Relaționarea muzicii cu dansul și arta scenică
- observarea unor dansuri din diverse arii geografice și a modalităților de prezentare
scenică
- observarea relevanței contextului istoric al anumitor lucrări muzicale

C. CONȚINUTURI

DOMENII DE CONȚINUT CONȚINUTURI


Exprimări artistice Controlul intonației, pași de dans, prezentare scenică
Improvizație în diferite stiluri de muzică și dans
Exprimări artistice care îmbină muzica, dansul, text literar,
decoruri, costume
Fundamente ale relației Arta scenică în contexte sociale și culturale diverse
muzică, dans, artă scenică
Operarea cu elemente specifice relației muzică – dans – artă
scenică
Conexiuni interdisciplinare Elemente de istoria muzicii - evoluții ale unor dansuri
Elemente sincretice: conexiuni între muzică, dans, text
literar, decor, costume, manierisme

D. SUGESTII METODOLOGICE

Elementele de bază ale opționalului sunt:


- operarea cu limbajul specific relației: muzică – dans – artă scenică,
- fundamentarea expresiei individuale în contextul diversității culturale contemporane,
- audiția muzicală orientată spre înțelegerea elementelor de limbaj, expresie și sincretism
- parcurgerea diferitelor tipuri de coregrafii, de la clasic la modern.
- concentrarea întregului demers pedagogic pe ofertarea unor experiențe de învățare, care să
conducă la dobândirea competențelor propuse.

Pentru dobândirea competenței (1), exprimarea unor idei, sentimente, atitudini prin
interpretare muzicală și coregrafică se vor folosi dansuri ale căror melodii sunt ușor de
abordat, atât ca înțelegere a limbajului muzical cât și ale modalităților de realizare efectivă
(ritmuri, pași de dans).

36
Competența (2), operarea cu elemente estetice, stilistice și comportamentale din
perspectiva relației: muzică-dans-artă scenică presupune o trecere în revistă a genurilor și
stilurilor diferite de dans, făcându-se referire totodată la manierele specifice și soluții de
realizare scenică. Totodată sunt vizate aspecte legate de creșterea interacțiunii sociale, a
capacității de relaxare și controlare a emoțiilor, a spontaneității și stimei de sine, exersarea
capacității de a lua decizii și curajul de a experimenta fără teama de eșec.

Competența (3), aprecierea unei varietăți de creații muzicale, naționale și universale,


asociind muzica, dansul și artă scenică se dobândește prin audiții orientate spre înțelegerea
elementelor de limbaj în context sincretic, cu prezentarea particularităților unor școli de dans
și de compoziție și prin observarea diferențelor și asemănărilor între dansurile din arii
geografice diferite.

Selectarea materialului bibliografic presupune respectarea următoarelor criterii:


- adaptarea la nivelul de înțelegere al elevilor,
- accesarea cu ușurință de către elevi a materialelor propuse spre vizionare și audiție,
- utilizarea unor prezentări grafice atractive.

Pentru evaluare se vor folosi următoarele instrumente:


- pentru evaluarea inițială – chestionare
- pentru evaluarea formativă – fișe de lucru, examinări orale și practice
- pentru evaluarea sumativă – proiecte, spectacole

Sugestii de audiții

1. Dansuri de salon (vals lent, vals vienez, tango, foxtrot, mazurca, menuet, polca, swing,
blues, twist, quickstep, boogie-woogie)
Frederic Chopin – Mazurci, polci și valsuri
Johann Strauss Tatăl – Valsuri
Tango-uri argentiniene
Count Basie – Swing & alți interpreți din lumea jazz-ului
2. Dansuri latino-americane (bolero, rumba, samba, cha-cha, merengue, jive, paso
doble, bossa nova, mambo, bachata)
Muzică braziliană de dans
Muzica spaniolă dedicată toreadorilor
Pacific Mambo orchestra - mambo
37
3. Dansuri spaniole (flamenco)
Spanish Romantic Flamenco Music Instrumental
4. Balet (clasic, modern, contemporan)
P.I. Ceaikovski – Lacul Lebedelor, Spărgătorul de nuci, Frumoasa din Pădurea adormită
I. Stravinski –Pasărea de foc, Sărbătoarea primăverii
A. Adam – Giselle
L. Delibes - Coppelia
5. Dans urban (breakdance, streetdance, hip-hop)
Hip-hop Dance Songs
6. Dansuri tradiționale specifice unor țări
Folclor tradițional România, Austria, Franța, Ungaria, Spania
Sugestii cinematografice

1. West Side Story


2. The Sound of Music
3. Fiddler on the Roof
4. Grease
5. La la land

E. BIBLIOGRAFIE
1. George V. Grigore – Arta teatrului terapeutic, Ed. Stefadina, 2018
2. Rod Judkins – Arta gândirii creative, Ed. Vellant, 2018
3. Spolin, Viola – Improvizatie pentru Teatru, UNATC Press, București, 2008
4. Tonitza-Iordache Mihaela şi George Banu – Arta teatrului, Ed. Nemira, Buc.2004
5. Claudia Schäfer – Limbajul corpului, Editura Niculescu, 1998
6. Sabine Denuelle – Savoir-Vivre – Mică enciclopedie de stil și eleganță, Editura Ponte,
2012
7. Alexandru Iorga – Dicționar de dans, Ecou transilvan, 2012
8. Dan Viorel Năstase – Un dans, o clipă, un vis și alte povestiri, Editura Paralela 45, 2016

TEMĂ
Realizați nota de prezentare pentru un opțional – disciplină nouă sau integrat.

38
Bibliografie

• http://programe.ise.ro/Actuale.aspx
• *** Raport de activitate comun al Consiliului şi al Comisiei privind punerea în aplicare a
programului de lucru „Educaţie şi formare profesională 2010”. Consiliul Uniunii
Europene, Bruxelles, 2010
• *** Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006
on key competences for lifelong learning (2006/962/EC). [Recomandarea Parlamentului
European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele cheie din perspectiva
învăţării pe parcursul întregii vieţi]. În: Official Journal L 394, 30/12/2006 P. 0010 - 0018
• ***Metodologia privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar – planuri-cadru
de învăţământ şi programe şcolare, aprobată prin ordinul ministrului educaţiei naţionale
nr. 3593/ 18.06.2014.
• Albulescu, I., Albulescu.M., Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane, Editura
Polirom, Iaşi, 2000
• Benet, B., Curriculum la decizia şcolii: ghid pentru profesorii de liceu, Editura Atelier
didactic, Bucureşti, 2007
• Cerghit I, Neacşu I, Negreţ-Dobridor I, Pânişoară I-O, Prelegeri pedagogice, Editura
Polirom, Iaşi, 2001
• Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006
• Cerghit, Ion, Metode de învăţământ, ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.,
Bucureşti, 1997.
• Ciolan, L, Dincolo de discipline. Ghid pentru învăţarea integrată/crosscurriculară, Editura
Humanitas Educational, Bucureşti, 2003
• Cojocariu,V., M., Teoria şi metodologia instruirii, EDP, Bucureşti, 2002
• Cristea S., Teorii ale învăţării. Modele de instruire, EDP, 2005
• Cucoş, C., Teoria şi metodologia evaluării, Editura Polirom, Iaşi, 2008
• De Lansheere, G., Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, EDP, Bucureşti, 1975
• Ionescu, M., Chiş.V., Strategii de predare şi învăţare, Editura ştiinţifică, Bucureşti.1992
• Jinga, I., Istrate, E., Manual de pedagogie, Editura All Educational, Bucureşti, 1998
• Kuhn, S. Th., Structura revoluţiilor ştiinţifice, Editura ştiinţifică şi enciclopedică,
Bucureşti, 1976
• Manolescu, M., Evaluarea şcolară, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2005
• Mara, D., Strategii didactice în educaţia incluzivă, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2004
• Neacşu, I., Stoica, A., (coord), Ghid general de evaluare şi examinare, M.I., CNEE,
Aramis, Bucureşti, 1998
• Nicolescu, B., Transdisciplinaritatea. Manifest, Editura Polirom, Iaşi, 1999
• Păun, E., Potolea, D., Neacşu, (coordonatori), Pedagogie. Fundamentări teoretice şi
demersuri aplicative, Editura Polirom, Iaşi, 2008
• Petty, G., Profesorul azi. Metode moderne de predare, Editura Atelier Didactic, Bucureşti,
2007
• PISA 2018 U.S. Results
https://nces.ed.gov/surveys/pisa/pisa2018/pdf/PISA2018_compiled.pdf
39
• Potolea, D., Manolescu, M., Teoria şi metodologia curriculumului, MEC – Proiectul pentru
Învăţământul Rural, 2006
• Radu, I. T., Evaluarea în procesul didactic, EDP, Bucureşti, 2000
• Stoica, A. , (coord), Evaluarea curentă şi examenele, Editura proGnosis, Bucureşti, 2001
• The Digital Classroom https://thedigitalteacher.com/framework/the-digital-classroom
• Veen, W., Vrakking, B – HomoZappiens, Bucuresti, Sigma, 2015
• Vlăsceanu, L. (coord.), Şcoala la răscruce. Studiu de impact, Editura Polirom, Iasi, 2001
• Vogler Jean (coord.), Evaluarea în învăţământul preuniversitar, Polirom, Iaşi, 2000
• Voiculescu Elisabeta, Factorii subiectivi ai evaluării şcolare. Cunoaştere şi control,
Aramis, 2001

40