TEST RECAPITULATIV – BACALAUREAT

TEMELE 4, 5 şi 6

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 2 ore

SUBIECTUL I 30 puncte

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A. „Domnul Alexandru Cuza se suie la tribună şi în faţa Adunării şi a ţării face următorul jurământ:
<Jur…că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele patriei mele, că voi fi credincios Constituţiei , că
în toată domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate> (…). După aceasta,
preşedintele Adunării înmânează înălţimii sale domnului Moldovei, Alexandru Ioan Cuza, actul prin
care se constată alegerea sa şi notificaţia către maiestatea sa imperială sultanul.”
(Acte şi documente relative la istoriă renaşterii României, vol.VIII)

B. „După cum am avut onoarea să informez pe Excelenţa Voastră prin ultima mea telegramă, prinţul
Alexandru Ioan I şi-a făcut intrarea în Bucureşti duminică, 8 februarie. El s-a dus direct la Camera
legislativă , unde a fost primit de cler, miniştrii şi deputaţi. [După depunerea jurământului], el a
mulţumit Camerei, care a fost organismul naţiunii române în actul pe care l-a înfăptuit la 24 ianuarie,
act pe care el îl consideră drept consacrarea principiului regenerării naţiunii (…). Părăsind Adunarea ,
prinţul a fost condus cu acelaşi ceremonial la Palatul de stat, unde i-a primit pe miniştrii şi câţiva înalţi
funcţionari. Uralele de <Trăiască Cuza>, <Trăiască domnul nostru> etc., nu au încetat nici o clipă. Nici
un membru al Corpului consular n-a participat la Adunare şi nici unul dintre aceşti domni nu a fost
oficial la Principe.”
(Raportul consului belgian la Bucureşti către ministrul de externe al Belgiei, 1859)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi anul la care se referă ambele surse. 2 puncte

2. Precizaţi conducătorul la care se referă cele două surse. 2 puncte
3. Numiţi, pe baza sursei A, două angajamente asumate de Al.I.Cuza cu ocazia
alegerei sale ca domnitor al Moldovei. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei în care Al.I.Cuza consideră
actul de la 24 ianuarie drept consacrare a principiului regenerării naţiunii. 3 puncte
5. Scrieţi , pe foaia de examen, două informaţii aflate într-o relaţie cauză-efect,
selectate din sursa B 7 puncte
6. Prezentaţi o acţiune politică întreprinsă în timpul domniei lui Al.I.Cuza,
între anii 1861-1865. 6 puncte
7. Menţionaţi o deosebire între prevederile referitoare la români înscrise în Tratatul
de la Paris (1856) şi în Convenţia de la Paris (1858) 4 puncte
SUBIECTUL II 30 puncte

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:

„Principele este mare voievod şi domn (…) el are dominium eminens, stăpâneşte deci întreg pământul
ţării, exercită funcţia legislativă, administrează ţara, împarte dreptatea, exercită funcţia militară.(…)
Administraţia ţării a fost exercitată de puterea centrală [de domnie] cu ajutorul sfatului domnesc, numit
de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi divan.(…) Principalele funcţii ale domniei, în afara cârmuirii de
zi cu zi au fost cele judecătoreşti şi fiscale. Împărţirea dreptăţii a fost întotdeauna o funcţie absolută a
domniei, neîngrădită şi neatacată, îndeplinită de domn în mijlocul sfatului său domnesc”.
(Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini până în zilele noastre)
*Dominium eminens = dreptul suprem asupra pământului.

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi instituţia centrală la care se referă sursa dată. 2 puncte
2. Selectaţi , din sursă, o instituţie care colaborează cu domnia pentru administrarea ţării. 2 puncte
3. Menţionaţi , pe baza sursei, trei domenii în care domnitorul îşi exercită atribuţiile. 6 puncte
4. Menţionaţi,din sursa dată, două informaţii care se referă la sfatul domnesc. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la domnie, ca instituţie
centrală, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia o instituţie centrală este
necesară pentru funcţionarea unui stat român, în secolele al XVII-lea - al XVIII-lea. (Se punctează
pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care
exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
4 puncte

SUBIECTUL III 30 puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România de la stalinism la naţional-comunism,

având în vedere:
1. precizarea epocii istorice în care s-a instaurat stalinismul în România şi menţionarea unei cauze a
acestui fapt istoric;
2. prezentarea unui fapt istoric, desfăşurat în plan extern, la care a participat România în timpul
regimului stalinist;
3. menţionarea a trei elemente de continuitate între stalinism şi naţional-comunism;
4. formularea unui punct de vedere cu privire la regimul stalinist în România şi susţinerea acestuia
printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (pertinenţa argumentării
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în
limita de spaţiu precizată.
 BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Se punctează oricare alte formulări/ modalităti de rezolvare corectă a cerinţelor.

• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat pentru lucrare la 10.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea anului la care se referă ambele surse .
2. 2 puncte pentru precizarea conducătorului la care se referă cele două surse
3. - câte 3 puncte pentru numirea fiecăruia din cele două angajamente asumate de Al.I.Cuza cu ocazia
alegerei sale ca domnitor al Moldovei. 3p x 2 = 6p
4. 3 puncte pentru menţionarea literei corespunzătoare sursei în care Al.I.Cuza consideră
actul de la 24 ianuarie drept consacrare a principiului regenerării naţiunii.
5. 7 puncte pentru menţionarea celor două informaţii aflate într-o relaţie cauză-efect, selectate din
sursa B
6. - 2 puncte pentru menţionarea oricărei acţiuni politice întreprinse în timpul domniei lui Al.I.Cuza,
între anii 1861-1865.
- 4 puncte pentru prezentarea acţiunii politice întreprinse în timpul domniei lui Al.I.Cuza,
între anii 1861-1865.
8. 4 puncte pentru menţionarea oricărei deosebiri între prevederile referitoare la români înscrise în
Tratatul de la Paris (1856) şi în Convenţia de la Paris (1858)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea instituţiei centrale la care se referă sursa dată.
2. 2 puncte pentru precizarea instituţiei care colaborează cu domnia pentru administrarea ţării.
3. - câte 2 puncte pentru menţionarea celor trei domenii în care domnitorul îşi exercită atribuţiile , la
care se referă sursa dată. 2p x 3 = 6p
4. - câte 3 puncte pentru menţionarea , din sursa dată, a celor două informaţii care se referă la sfatul
domnesc. . 3p x 2 = 6p
5. - 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la domnie,
ca instituţie centrală;
- câte 3 puncte pentru selectarea , din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de
vedere formulat. 3p x 2 = 6p
6. - 1 punct pentru pertinenţa argumentării afirmaţiei conform căreia o instituţie centrală este necesară
pentru funcţionarea unui stat român, în secolele al XVII-lea - al XVIII-lea.
- 2 puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susţine afirmaţia dată.
- 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.),
respectiv a conectorilor care exprimă concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
1. - 2 puncte pentru precizarea epocii istorice în care s-a instaurat stalinismul în România şi
menţionarea unei cauze a acestui fapt istoric;
2. - câte 3 puncte pentru menţionarea fiecărui element de continuitate între stalinism şi naţional-
comunism; 3p x 2 = 6p
3. - 3 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric ,desfăşurat în plan extern, la care a participat
România în timpul regimului stalinist;
- 7 puncte pentru prezentarea coerentă a faptului istoric la care a participat România în timpul
regimului stalinist;
4. - 2 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la regimul stalinist în România;
- 1 punct pentru pertinenţa argumentării punctului de vedere formulat;
- 2 puncte pentru selectarea oricărui argument istoric relevant care susţine punctul de vedere
formulat;
- 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.),
respectiv, concluzia (aşadar, ca urmare etc.).

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

• 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric
• 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii)
0 puncte pentru text nestructurat
• 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
• 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu.
 BORDEROU DE CORECTARE ŞI EVALUARE

Nr. SUBIECTUL I SUBIECTUL II SUBIECTUL III Ofi- Media Nota

crt. 30 puncte 30 puncte 30 puncte ciu
2 2 6 3 7 6 4 2 2 6 6 10 4 2 6 10 6 6 10p

CENTRALIZATOR
1-1,9 2-2,9 3-3,9 4-4,9 5-5,9 6-6,9 7-7,9 8-8,9 9-10 Media
pe
clasă