Sunteți pe pagina 1din 30

CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMANIA

FILIALA SALAJ

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI


CONTABILE

Stagiar:
POP ANA

ZALAU 2011
DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

1.Ce este profesia contabila?

Profesia contabila este in mod curent definita ca totalitatea activitatiilor, serviciilor care
presupun cunostinte in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza, precum si
organismele lor profesionale.
Profesia contabilă este o profesie reglementată în toate statele membre din UE.
Accesul la profesie se obţine prin autorizare de către autorităţile competente din statul
membru desemnat în conformitate cu prevederile legislative, de reglementare sau statutare ale
acelui stat, pentru a obţine totodată o calitate profesională condiţionată de buna practică în
domeniu.
Calificări profesionale pentru contabili la nivel european:
 Sistemul de calificare a pregătirii- deţinătorul a terminat un anumit curs de educaţie
şi pregătire – element esenţial în obţinerea calificării funcţionale.
 Sistemul de calificare funcţională – calificare profesională care permite
deţinătorului să exercite îndatoririle specifice la care numai această calificare
permite accesul.
Calificarea funcţională nu este de obicei incompatibilă cu deţinerea altor calificări
profesionale care pot asigura deţinătorului accesul la un domeniu mai larg de activităţi.
Profesia contabilă fiind o profesie liberă şi autonomă acolo unde există liberate şi
democraţie, asumându-şi riscul compensării, experţii contabili trebuie să-şi îndeplinească
activităţile independent şi liber indiferent de modul în care sunt constrânse, limitate şi impiedicate,
libertatea, independenţa, autonomia şi conducerea democratică.
Este sarcina organismelor profesionale de a reflecta şi a asigura capacitatea comună a
membrilor profesiei şi solidaritatea profesiei.

2.Care sunt principalele activitatii componente ale profesiei contabile?

Profesia contabila este o profesie cu o arie de activitate larga si diversa. In toate statele
membre UE , in pofida diferentelor istorice economice, juridice si culturale, poate fi regasit un
cumul de activitatii, care sunt rezervate prin lege sau prin practica profesiei contabile, legate mai
mult sau mai putin de procesul de elaborare si validare a informatiilor financiare, contabile sau
fiscale.
Lista principalelor activitatii/servicii care compun profesia contabila cuprinde:
1. Tinerea contabilitatii
2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare;
3. Audit statutar;
4. Alte lucrari de audit finaciar-contabil;
5. Management financiar-contabil ;
6. Servicii fiscale (consultanta, consiliere si asistenta fiscala);
7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor;
8. Evaluari de intreprinderi si titluri;
9. Alte servicii contabile si para contabile;

Serviciile profesionale

Alte servicii
contabile si Tinerea
Evaluari de paracontabile contabilitatii
intreprinderi si
titluri

Elaborarea,
Servicii de studii examinarea si
si consultanta prezentarea
situatiilor finacaire
Servicii fiscale

Management
financiar –
Audit statutat
contabil Alte lucrari de
audit financiar
contabil

Diversitatea profesiei contabile este o realitate foarte importanta, chiar daca in anumite
organizatii profesionale membrii se ocupa in fapt de una singura sau de foarte putine dintre aceste
activitatii.
Sfera de activitate a profesionismului contabil acopera auditul statutar, auditul in sectorul
public, contabilitatea, auditul furmizorilor si achizitiilor, auditul elementelor nemonetare, lichidari,
insolvabilitate, expertiza juridica, consultanta, consiliere si reprezentare fiscala, consiliere in
investitii, alte tipuri de consiliere cum ar fi organizarea, strategia, gestionarea si tehnologia
informatiei etc.
Numai motive intemeiate de competenta, integritate, independenta si obiectivitate pot
limita aria de practica profesionala a profesionistilor contabili.
Activitatile componente ale profesiei contabile se pot organiza si esercita:
− prin componente proprii;
− prin externalizare.
Dintre toate activitatiile componente ale profesiei contabile numai auditul statutar este in
mod obligatoriu organizat si exercitat ca activitate externa oricarei entitati supuse unui astfel de
control.
Alte servicii furnizate exclusiv de profesionistii contabili sau partajate cu alte profesii
sunt:
⇒ resurse umane si administrative: intocmirea statelor de plata, proceduri de control
intern, relatii cu institutiile de securitate sociala, asistenta in litigiile legate de
resursele umane, recrutate etc.;
⇒ misiuni de consultanta si consiliere contabila si fiscala;
⇒ servicii financiare: eveluarea afacerilor, verificarea financiara prealabila, analiza
investitiilor, planificarea financiara, restructurarea datoriilor si recapitularizarea,
gestionarea protofoliului, controlul administrativ si financiar, brokerajul etc.;
⇒ servicii juridice: intocmirea documentelor juridice pentru persoane fizice, sprijin
juridic si administrativ pentru Adunarea generala, consiliere privind Legea
companiilor etc.

3. Cum se clasifica profesionistii contabili?

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic in:


- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale
profesiei contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liberprofesionistilor contabili ,
acestia pot sa-si desfasoare activitatea:
- individual;
- in forme asociative potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau ca
furnizori de servicii, in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru
o bun aguvernare a intreprinderilor.

4. Ce intelegeti prin audit in genral;dar audit finaciar;dar prin audit


statutar?

Prin audit, în general, se înţelege “examinarea profesională a unei informaţii , efectuata de


o persoana competenta si independenta in scopul emiterii unei opinii motivate prin raportarea la un
criteriu de calitate: standard, norma sau reglementare”
Elementele fundamentale fara de care activitatea nu poate fi definita ca fiind un audit sunt :
- examinarea este strict profesionala si presupune colectarea si evaluarea unor probe privind
informatia/informatiile examinata/examinate;
- persoana care examineaza trebuie sa detina competenta necesara si as fie independenta;
- obiectul examinarii: orice informatie economica, tehnica, tehnologica, financiara, fiscala,
juridica etc.;
- scopul examinarii: emiterea unei opinii, care consta in determinarea si raportatrea gradului
de conformitate a informatiei la criteriul de calitate prestabilit;
- calitatea opiniei: motivata;
- criteriul de pareciere: un standard, o norma sau o reglementare.
Prin audit financiar se intelege “orice interventie cu caracter de control, analiza, verificare,
cercetare sau studiu in contabilitatea unei entitati, efectuata de un profesionist contabil competent
si independent” daca celelalte elemente fundamentale ale definitiei auditului in general sunt
reunite.
Altfel spus , “auditul financiar este auditul in general, cu precizarea ca obiectul examinarii
il constituie informatia financiar contabila, iar persoana competenta si independenta trebuie sa fie
profesionist contabil”.
Prin audit statutar se intelege “examinarea profesionala efectuata de un profesionist
contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in
scopul emiterii unei opinii motivate responsabile si independente in legatura cu imaginea fidela
clara si completa a pozitiei, a situatiei financiare si a performantelor financiare, prin raportarea la
standardele nationale sau internationale de audit”.
Tipul de audit
Nr.
crt Audit in general Audit financiar Audit statutar
Elementele auditului
(criterii definitorii)

1. Denumirea actiunii Examen Examen Examen


profesional profesional profesional
2. Obiectul actiunii Orice informatie Orice informatie Situatiile
financiar- financiare in
contabila ansamblul lor
3. Profesionalismul care Orice profesionist Profesionist Profesionist
caracterizeaza actiunea competent contabil contabil
independent in competent si competent si
domeniul sau de independent, independent,
pregatire membru al unui autorizat sa
organism presteze servicii
profesional de audit statutar
recunoscut
4. Scopul actiunii Imbunatatirea Emiterea unei Emiterea unei
informatiei in opinii motivate, opinii motivate,
domeniul responsabile si responsabile si
respectiv independente independente
5. Obiectul opiniei Calitatea Calitatea Imaginea fidela,
informatiei informatiei clara si completa a
financiar- pozitiei, situatiei
contabile si performantelor
financiare
prezentate prin
situatiile
financiare in
ansamblul lor
6. Criterii de referinta Standardul, norma Standardele Standardele
sau reglementarea profesionale nationale sau
specifica emise de o internationale de
autoritate audit
profesionala
independenta
si/sau
reglemantarile
aplicabile

5. Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar?


Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale prin
oferirea unei reasigurari referitoare la cinci aspecte care privesc intreprinderea :
 acuratetea situatiilor financiare;
 continuitatea activitatii si solvabilitatea firmei;
 existenta/inexistenta unor fraude;
 respectarea de catre firma a reglementarilor specifice si generale;
 comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si problemele
sociale.

6.Ce este auditul intern?


Auditul intern este activitatea care are ca obiectiv verificarea existentei, adaptabilitatii si
modului de aplicare a dispozitivelor, procedurilor si metodelor care formeaza sistemul de control
intern al entitatii. Aceasta activitate poate fi realizata printr-un compartiment distinct al entitatii sau
externalizata prin profesionisti contabili independenti.
Controlul intern al unei intreprinderi constituie un obiectiv al auditului intern si un mijloc
pentru realizarea obiectivului auditului statutar.

7.Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul


statutar?
Auditul intern si auditul statutar sunt doua activitatii complementare in care sunt antrenati
profesionistii contabili. Conceptual, exista deosebiri esentiale intre cele doua tipuri de audit, cum
ar fi :
 Statutul : Auditorul intern face parte din structurile intreprinderii, auditorul statutar
este un prestator de servicii independent juridic de intreprindere.
 Beneficiarii auditului: Auditorul intern lucreaza in folosul responsabililor
intreprinderii, auditorul statutar face certificarea situatiilor financiare in folosul tuturor
utilizatorilor situatiilor financiare.
 Obiectivele auditului:Obiectivul auditorului intern este sa aprecieze bunul control
asupra activitatilor intreprinderii si as recomande masuri pentru imbunatatirea acestuia; obiectivul
auditorului statutar il constituie certificarea regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele a conturilor,
situatiei financiare si rezultatelor intreprinderii.Pentru atingerea acestor obiective auditul statutar
va trebui sa aprecieze si el disozitivele de control intern ale intreprinderii; deci controlul intern este
pt auditul statutatr un mijloc in timp ce pentru auditul intern este un obiectiv.
 Domeniul de aplicare al auditului: Auditul statutar inglobeaza tot ceea ce participa
la inglobarea rezultatelor si la elaborarea situatiilor financiare, insa in toate functiile
intreprinderii;auditul intern are un domeniu de aplicare mai vast : cuprinde nu numai toate functiile
intreprinderii, ci si toate dimensiunile acestor functii.
 Prevenirea fraudei: deosebit de obligatiile legale de divulgare, auditul statutar se
preocupa de orice frauda de indat ace aceasta are sau se presupune ca are o influenta asupra
situatiilor financiare; auditul intern , desi nu are drept scop descoperirea fraudelor, avand o arie
mult mai larga de lucru, are o mai mare posibilitate de prevenire a fraudelor, suspectand si
adancind controlul pentru orice nerespectare a procedurilor de control intern.
 Independenta : independenta auditorului statutar este cea a titularului unei profesii
liberale, este juridica si statutara, este una absoluta; indepententa auditorului intern este restrictiva;
el este independent fata de structurile auditate, dar nu si fata de conducerea entitatii.
 Periodicitatea auditurilor:auditorii statutari nu sunt prezenti in intreprindere, ei
actioneaza in perioada propice elaborarii situatiilor finaciare si au de regukla aceiasi interlocutori;
auditorul intern lucreaza tot timpul in intreprinderea sa si schimba frecvent interlocutorii.Din punct
de vedere al prezentei in intreprindere auditul statutar este periodic, iar auditul intern este
permanent, iar din punct de vedere relational auditul intern este periodic, iar auditul statutar este
permanent.
 Metoda : auditorii statutari isi efectueaza lucrarile dupa metode verificate, pe baza
de comparatii, analize, inventare etc,;metoda auditorilor interni este specifica si originala, adaptata
la cultura intreprinderii.

8. In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?


Profesia contabila inca de la inceputurile mediului de afaceri modern a lucrat cu
impozitarea clientilor ca fiind unul dintre serviciile sale fundamentale.
In prezent profesia contabila este principalul furnizor de servicii fiscale pentru toate
sectoarele de afaceri
Serviciile fiscale constituie o parte componenta a profesiei contabile in ansamblul ei si
sunt oferite in interesul public.
Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile.la inceputurile
profesiei contabilelegislatia fiscala era destul de directa, reflectand mediul de afaceri si sectorul
public, legislatia fiscala devine tot mai sofisticata si se exprima printr-un set complex de reguli care
implica o varietate de impozite directe si indirecte. Deasemenea, internationalizarea afacerilor si
miscarile mai mult sau mai putin libere de capital au impus guvernelor sa isi protejeze baza fiscala
cu reguli din ce in ce mai complexe.
Activitatea fiscala ca parte componenta a profesiei contabile, acopera la randul ei o arie
larga de servicii: conformarea la regulile fiscale, planificare si consultanta fiscala, reprezentarea in
fata instantelor juridicesi servicii legate de impozitarea corporatiilor. Obiectivul unui profesionist
contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele de raportare si completare a
returnarilor de impozite in tarile in care detin active si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-
o planificare si o consultanta corespunzatoare.
Serviciile de consiliere fiscala au o arie larga de aplicabilitate deoarece orice operatiune
angajata de o intreprindere sau de o persoanava avea implicatii fiscale;
Consiliera fiscala inseamna furnizarea unei opinii ,formularea unui sfat sau asistarea
clientilor in orice problema fiscala,in special cu privire la impozitarea personala,impozitarea
corporativa,TVA,impozitul pe castiguri de capital etc.
Cele mai frecvente sarcini sunt:
 intocmirea declaratiilor de impozitare;
 evaluarea implicatiilor fiscale ale unei operatii sau tranzactii;
 sugerarea acordurilor sau planurilor eficinta in domenil fiscal;
 asistenta la negocieri cu autoritatile fiscale si cu completele de judecata;
 Planificarea fiscala,in scopul gestionarii optime a obligatiilor fiscale in conformitate cu
legislatia aplicabila;

9. Cum explicate necesitatea reglementarii profesiei contabile?


Modul in care ar trebui reglementata profesia contabla a constituit in ultimii ani subiectul
multor dezbateri si in consecinta au avut loc multe schimbari deoarece profesionistii contabili ,
clienti lor, organismele lor profesionale si guvernamentale cauta sa se asigure ca profesia contabila
continua sa furnizeze servicii de inalta calitate si contribuie la cresterea si dezvolatre economica
globala.
Rolul organismelor profesionale se regăseşte în cele trei comandamente de bază ale
acestora:
• Educaţia: asigurarea unei dezvoltări profesionale continue a membrilor săi;
• Etica: comportamentul deontologic al membrilor sai;
• Calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor.
O profesie,în general, este definită şi judecată prin cunoştinţele, aptitudinile,atitudinea şi
etica celor implicaţi în această profesie;
Reglementarea unei profesii este un răspuns precis la nevoia de Standarde sigure, care să
fie îndeplinite de membrii acelei profesii.
Necesitatea reglementării şi natura acestei reglementări depind de:
⇒ Profesia însăşi, capacitatea ei de a răspunde efectiv şi eficient cererilor economiei şi
societăţii;
⇒ Condiţiile de piaţă în care activează profesia;
⇒ Calitatea serviciilor furnizate de membrii săi, reglementarea este necesară pentru a
certifica faptul că serviciile contabile de pe piaţă sunt de calitate adecvate, ceea ce implică:
- adoptarea de standarde profesionale tehnice,
- adoptarea de reguli etice,
- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractaţi ai serviciilor contabile, precum
investitorii, creditorii, etc. (Legea Sarbanes-Oxley în SUA, Legea securităţii financiare
în Franţa).
Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calitatii si de abordare a unor
aspecte aferente pietei serviciilor contabile cel putin datorita urmatoarelor cause:
- existenta unui dezechilubru in ceea ce priveste cunostintele intre clientul care primeste
serviciile contabile si furnizorul acestor servicii care dispune de experienta
profesionala;
- in afara furnizorului si beneficiarului de servicii contabile exista si terte parti care pot
cumula beneficii sau costuri semnificative de pe urma furnizarii de servicii contabile;

10. Aria de acoperire a reglementarii profesiei.


Reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:
• Cerinţele de acces şi certificarea sau autorizarea;
• Cerinţele referitoare la educaţia continuă;
• Monitorizarea comportamentului profesioniştilor contabili;
• Standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii contabili trebuie să le respecte;
• Sistemele şi procedurile disciplinare în cazul în care profesioniştii contabili nu
îndeplinesc cerinţele de mai sus.

11. Care sunt conditiile de calitate a reglementarii profesiei contabile?


Reglementarea trebuie să fie de calitate pentru a răspunde interesului public, adică trebuie
să fie: - proporţională,
- transparentă,
- să nu fie împotriva competiţiei,
- nediscriminatorie, precisă,
- segmentată în funcţie de ţinta sa,
- implementată consecvent şi just,
- supusă unei examinări periodice.
Efectul unei reglementari bine elaborate va consta in furnizarea asigurarii potrivit careia
natura si calitatea serviciilor contabile raspund atat nevoilor beneficiarilor, cat si nevoilor
economiei in general.
12. Modalitati de implementare a reglementarii profesiei.
Sunt trei modalitati de implementare a reglamentarii:
1. Autoreglementarea, specifică economiilor liberale: Organismul profesional este
recunoscut de guvern, care îi deleagă responsabilitatea de a reglementa profesia;
2. Reglementarea externă : Profesia este reglementată de guvern, fie prin intermediul
unei agenţii guvernamentale,fie prin intermediul unei agenţii independente, căreia
guvernul i-a delegat sarcini de reglementare;
3. Coreglementarea: Reprezintă o combinare între autoreglementare şi reglementarea
externă
Autoreglementarea şi reglementarea externă trebuie să se comporte în aşa fel încât să fie
complementare, şi nu să se concureze.
Modalităţi de combinare între autoreglementare şi reglementarea externă:
- Autoreglementarea împreună cu supravegherea întreprinsă de o agenţie independnetă:
supravegherea este complementară reglementării şi o întăreşte
- O combinare în care organismul profesional este responsabil pentru anumite aspecte ale
reglementării, iar guvernul sau o agenţie independentă, pentru alte aspecte.
Combinarea intre autoreglemantare si reglementarea externa poate depinde de urmatorii
factori :
- experienta istorica;
- performanta de autoreglementare a organismului profesional;
- orientarea politica generala catre reglementarea ca instrument de conducere economica;
- calea de dezvoltare a economiei;
- natura si caracteristicile esecurilor pietei.
Organismele profesionale trebuie săjoace un rol hotărâtor în reglementarea profesiei fiind
cel mai bine poziţionate pentru apărarea interesului public:
• Publicul are nevoie de servicii de calitate, dar şi reputaţia organismului profesional va
reflecta calitatea serviciilor oferite de membrii săi;
• Ele sunt apropiate de pieţele în care operează membrii lor şi deci cunosc felul în care
reglementarea poate afecta comportamentul;
• Ele pot urmări eficienţa sistemului de reglementare;
• Ele au responsabilitatea de a comunica şi de a lucra cu guvernele în interesul public.
La randul lor, guvernele trebuie sa se asigure ca reglamentarea respective isi atinge
obiectivul referitor la interesul public la cel mai scazut cost posibil. Pentr aceasta , guvernele
trebuie:
⇒ Să înţeleagă natura şi caracteristicile problemelor pe care reglementarea caută să le rezolve;
⇒ Să beneficieze de un sistem de monitorizare a performanţei organismului însărcinat cu
reglementarea profesiei;
⇒ Să se bazeze pe rezultate, respectiv calitatea generală şi consecvenţa serviciilor contabile;
⇒ Să aibă abilitatea de a amenda legislaţia şi reglementarea atunci şi acolo unde este nevoie.
Organismele profesionale şi guvernele au interese şi obiective comune: profesioniştii
contabili să servească interesul public prin utilizarea de standarde de înaltă calitate în serviciile
prestate.
Abilitatea cea mai importantă a profesiei contabile este aceea de a pune pe primul loc
interesul public, lucru care va face ca profesia să câştige respectul comunităţilor şi al organelor de
reglementare din ţară şi la nivel global.

13. Reglementarea profesiei contabile la nivel european.


1.Reglementarea generală
Profesia contabilă este reglementată de Directiva 89/48/CEE înlocuită prin Directiva
2005/36/CEE cu privire la recunoaşterea calificărilor profesionale.
PROFESIONISTUL CONTABIL este definit ca fiind specialistul care a absolvit într-un
stat membru cel mai înalt nivel de pregătire şi formare cerut în acea ţară pentru activitatea de
profesionist contabil şi care are acces fără restricţii la toate srviciile şi activităţile componente ale
profesiei contabile, inclusiv, odată autorizat, la activitatea de audit statutar.
Acesti profesionisti contabili au :

⇒ Studii universitare de specialitate;


⇒ Un stagiu practic de cel puţin trei ani;
⇒ Au promovat un test de aptitudini
⇒ Calitatea profesională obţinută are diferite denumiri:“expert contabil” (în ţările latino-
continantale), “chartered accountant” (zona anglo-saxonă), “contabil public” (CPA) în
SUA
2.Reglementarea specială
Reglenentata distinct prin Directiva 84/253/CEE, cunoscută sub denumirea de a 8-a
Directivă ,înlocuită prin Directiva 2006/43/CF, cunoscută şi sub denumirea de noua Directivă a 8-
a.
Prevederi principale ale Directivei a 8-a:
• Condiţiile de autorizare şi de retragere a autorizării unui profesionist contabil de a
efectua audit statutar. Condiţii ce trebuie îndeplinite de o persoană fizică să fie autorizată să
efectueze audit statutar sunt:
- să aibă studii universitare relevante sau un nivel echivalent;
- să fi susţinut un examen de acces la calitatea de profesionist contabil;
- să fi efectuat un stagiu de pregătire practică de cel puţin trei ani;
- să fi promovat un examen de competenţă profesională
• Condiţiile speciale privind independenţa auditorului, calitatea prestaţiilor de audit
statutar şi standardele aplicabile
• Crearea unui sistem de supraveghere publică asupra activităţii de audit statutar şi a
auditorilor statutari.
Auditul statutar încheie fluxul informaţiilor desprinse din situaţiile financiare înainte
acestea să ajungă la utilizatorii (consumatorii) finali – auditorul statutar plasându-se ca ultim
apărător al interesului public.

14. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea interesului public.


Exercitarea profesiei liberale de expert contabil şi contabil autorizat presupune asumarea
răspunderii de a acţiona în interes public, nu numai de a satisface nevoile unui client sau ale unui
angajator.
Acţionând în interes public, format din clienţi,finanţatori, autorităţi publice, angajatori,
investitori –expertul contabil şi contabilul autorizat ca membru al unei profesii liberale, trebuie să
onoreze încrederea care i s-a acordat, respectând anumite norme de conduită, în mod deosebit
conştiinţa profesională şi Independenţa.
Rolul profesiei contabile = Protejarea interesului public
15. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.

Progresul uman duce la dezvoltarea pietelor,dar aceste nu se pot dezvolta fara profesionisti
contabili deci profesia contabila satisface un interes general.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblu lor constituie cea mai buna carte de
vizita a unei intreprinderi,iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.
Profesionisti contabili au un rol important in dezvoltarea economica durabila prin
satisfacerea interesului public numai daca exista la nivel national organisme profesionale puternice
care sa lupte pentru aplicare standardelor internetionale in domeniul auditului si contabilitatii.
Profesionisti contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale.
Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili ,in orice sector din economie ar lucra ,sunt
foarte diversificate:
• Ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara;
• In mamagement;
• In fiscalitate;
• In sisteme informatice;
• In finante corporative si inteligenta manageriala,
• Ca auditorui interni sau externi,
• In consultanta,in educatie,etc;
• Asigura guvernele in atingerea obiectivelor lor economicesi sociale;
• Contribuie la performantele pietelor financiare etc.

16. Necesitatea existentei unor organisme profesionale puternice.

17. Modalitatii de organizare a profesiei contabile.

18.Criteriile de recunoastere a unui organism profesional.

Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale,un organism


national al profesiei contabile trebuie:
 sa fie un organism necomercial si neguvernamental;
 sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai;
 membri sai sa fie profesionisti contabili;
 sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului;
 sa aibe capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile (etica,
disciplina, practica profesionala, controlul calitatii);
 membrii trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil, activitatiile
treditionale efectuate de profesionistii contabili;
 sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si
obiectivelor sale.

19. Despre IFAC


Federatia Internationala a Contabililor (IFAC)
S-a infiintat in anul 1977 cu 63 de membri fondatori din 51 de tari ca raspuns la provocarile
perioadei:sustinerea contabililor in rezolvarea unor probleme tehnice si de afaceri mai complexe,
furnizarea unei directii si a unui mecanism institutional care sa orienteze contabilii din intreaga
lume pe calea dreapta si etica.
In prezent, IFAC este o organizatie globala, semnificativa, care cuprinde 155 de organisme
membre si asociate din 118 state, reprezentand peste 2,5 milioane de contabili care lucreaza in
practica publica sau angajati in industrie si comert, educatie, institutii publice etc.
IFAC este organizatia globala pentru profesia contabila care acopera toate sectoarele si
toate specializarile profesiei: contabilitate de afaceri, consultanta fiscala, audit, tehnologia
informatiei, insolvabilitate etc.
Misiunea IFAC o constituie intarirea profesiei contabile capabile sa contribuie la
dezvoltarea economiilor internationale prin promovarea aderarii la standarde profesionale de inalta
calitate.
IFAC colaboreaza cu alte organizatii si normalizatori internationali precum Organizatia
Internationala a Comisiilor Titlurilor de Valori, Comitetul Basel privind Supravegherea Bancara,
Forumul de Stabilitate Financiara, Asociatia Internationala de Supraveghere a Sistemului de
Asigurari si Banca Mondiala. IFAC elaboreaza standardele, cu aplicabilitate la nivel global, in
domeniile: educatie, etica, calitatea serviciilor, audit, contabilitate publica.
Pentru a deveni membru IFAC, organismul profesional solicitant trebuie:
 sa fie recunoscut fie printr-o lege, fie prin consens general ca fiind un organism national
profesional major care isi desfasoara activitatea in jurisdictie. In cazul consensului general s-a
constatat faptul ca el trebuie sa fie sustinut de comunitatea de afaceri;
 sa participe sau sa contribuie la procesul de normalizare profesonala;
 sa demonstreze ca acorda o atentie deosebita atunci cand isi selectioneaza membrii;
 sa furnizeze standarde si orientari privind comportamentul si practicile profesionale
personelor carora li s-a acordat o functie sau alte imputerniciri de catre o autoritate recunoscuta sau
carora organizatia le-a acordat o functie si care trebuie sa respecte criteriile statutului de membru;
 sa se oblige sa participe in IFAC si sa promoveze importanta IFAC si a programelor,
activitatilor si hotararilor luate de IASB;
 sa fie solvabil financiar si operational;
 sa aiba o structura operationala interna care furnizeaza sprijin si reglementari pentru
membrii sai.
Profesia contabila din Romania este reprezentata la IFAC prin CECCAR - membru plin din
anul 1996 si CAFR - din anul 2005

20. Despre FEE.

Federatia Expertilor Contabili Europeni (FEE) este organizatia - recunoscuta de IFAC -


care gestioneaza profesia contabila la nivelul Uniunii Europene; cuprinde organisme profesionale,
admise conform principiului de tara, din toate cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene,
CECCAR este membru FEE din anul 1996. FEE are ca obiectiv intarirea profesiei contabile la
nivelul Uniunii Europene si aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si
auditului.
Pentru ca un organism profesional dintr-o tara sa devina membru FEE este necesar:
- sa nu fie organism guvernamental;
- sa fie un organism stabil in cadrul profesiei contabile;
- sa fie recunoscut prin lege sau prin consens general;
- sa provina dintr-o tara europeana.
Cand dintr-o tara exista o a doua candidatura pentru calitatea de membru este necesara
consultarea membrului existent;

21. Despre organizatiile si gruparile regionale.

IFAC este recunoscuta drept o organizatie mondiala a profesiei in general in ceea ce


priveste stabilirea standardelor profesionale. Organizatiile regionale reprezinta profesia din
regiunea respectiva in fata organismelor guvernamentale si de dezvoltare din acea regiune si, in
anumite cazuri, in fata organizatiilor internationale in care sunt importante din punct de vedere
regional.
Scopul final al organizatiilor regionale il constituie facilitarea dezvoltarii relatiilor
economice in regiunile respective.
Pentru a fi recunoscuta de catre IFAC organizatia regionala trebuie sa demonstreze ca :
• va subscrie obiectivelor IFAC si va fi de acord sa promoveze activ aceste obiective, si
se va asigura ca prin intermediul propriilor organisme membre sunt promovate in regiune
reglementarile si standardele IFAC si IASC;
• are ca obiectiv dezvoltarea si intarirea unei profesii contabile pe baza larga in regiunea
respectiva;
• constituie o regiune de tari definita corespunzator si care este in general reprezentativa
pentru profesia contabila;
• nu este alcatuita deja dintr-un numar substantial de organisme membre din tari deja
deservite de o organizatie regionala;
• contine un numar suficient de organisme contabile care sunt deja membre ale IFAC;
• este infiintata corespunzator atat din punct de vedere financiar, cat si tehnic, a
functionat pe o perioada rezonabila de timp si dispune de infrastructura si resursele organizationale
si financiare necesare indeplinirii eficiente a responsabilitatilor si participarii la activitatile IFAC.
In urma recunoasterii de catre IFAC, organizatia regionala si IFAC isi asuma anumite
angajamente si responsabilitati reciproce.
Organizatiei regionale i se va cere:
⇒ sa continue sa sustina activ IFAC si sa asigure diseminarea pe scara larga a
reglementarilor tehnice;
⇒ sa asiste IFAC in relatiile si comunicarea cu organismele membre(de exemplu,
colectarea datoriilor), dupa cum se cere, si in legatura cu potentiale organisme membre
din regiuni;
⇒ sa furnizeze periodic Secretariatului IFAC rapoarte de activitate;
⇒ asa cum se cere, sa permita presedintelui IFAC sau reprezentantului sau sa participe la
intalnirile Consiliului(sau la structura de conducere echivalenta);
⇒ sa furnizeze informatii si sa participe la activitatile tehnice ale IFAC(comitete, grupuri
de lucru etc.) in acele situatii in care o reprezentare regionala sau un punct de vedere ar
fi potrivite;
⇒ sa trimita un reprezentant, preferabil presedintele organizatiei regionale, sa participe la
intalnirile Consiliului de Administratie al IFAC, la intalnirile cu presedintele,
vicepresedintele, directorul executiv si presedintii Comitetelor; reprezentantul poate sa
fie insotit de un consultant tehnic;
⇒ sa informeze Secretariatul IFAC despre orice schimbari propuse in Constitutia sau in
randul membrilor organizatiei regionale;
⇒ sa mentina o comunicare directa, adecvata, cu alte organizatii regionale recunoscute,
privind diverse intalniri, noi reglementari tehnice, proceduri de lucru, buletine
informative etc.
In mod similar, IFAC va trebui:
 sa furnizeze Secretariatului organizatiei regionale exemplare din toate reglementarile
tehnice ale IFAC si alte comunicari administrative, precum si minute sau alte comunicari
administrative, precum si minute sau alte documente legate de Consiliul de Administratie al
IFAC;
 sa se sfatuiasca si sa se consulte cu organizatia regionala asupra oricaror modificari propuse
pentru Constitutia IFAC si privind orice modificari in randul membrilor;
 dupa cum se cere, si in masura in care este posibil, sa furnizeze asistenta organizatiilor
regionale in desfasurarea misiunii lor si in diseminarea reglementarilor tehnice ale IFAC;
 dupa cum se cere, sa furnizeze vorbitori sau alti reprezentanti la conferinte regionale si
seminarii pentru a promova coeziunea dintre IFAC si organizatia regionala;
 sa sfatuiasca organizatia regionala asupra activitatilor Comitetului de Nominalizare privind
recomandarile IFAC asupra alcatuirii Consiliului de Administratie al IFAC si a Comitetelor.
Gruparea regionala reprezinta asocierea mai multor organisme profesionale din tarile
aceleiasi regiuni, care insa nu indeplineste toate criteriile mentionate pentru o organizatie
regionala.
Pentru a fi recunoscuta de IFAC gruparea regionala trebuie sa demonstreze ca:
- exista o grupare sau o organizatie infiintata si sustinuta(care poate fi cunoscuta ca
organizatie regionala pentru propriile sale scopuri locale);
- gruparea sustine obiectivele si reglementarile IFAC si IASC;
- zona acoperita de grupare are o marime suficienta cu potential pentru un numar
semnificativ de organisme contabile profesionale; gruparea are potential sa indeplineasca eventual
criteriile pentru recunoasterea oficiala de catre IFAC, are o intentie si un plan evident in vederea
obtinerii acestei recunoasteri.
Gruparile regionale recunoscute nu vor primi dreptul de a participa la intalnirile Consiliului
de Administratie al IFAC ca observatori, cu exceptia unei decizii specifice a Consiliului de
Administratie de a emite o invitatie pentru a participa a o anumita intalnire, pentru un anumnit
scop.
Gruparile recunoscute vor primi exemplare din toate publicatiile IFAC in schimbul platii
unei cotizatii anuale rezonabile. Acestea vor fi incurajate sa contribuie la raspunsurile pentru
proiectele de expunere ale IFAC si pentru reglementari si alte documente inaintate.
Principalele organizatii si grupari regionale care functioneaza in Europa sunt:
 Federatia Expertilor Contabili Europeni (FEE)
 Federatia Expertilor Contabili Francofoni (FIDEF);
 Federatia Expertilor Contabili Mediteraneeni (FCM);
 Comitetul de Integrare Latina Europa-America (CILEA);
 Parteneriatul Sud-Est European pentru Dezvoltarea Contabilitatii (SEEPAD).
Sistemul de supraveghere publica trebuie sa aiba o finantare sigura si libera de orice
influenta negativa a auditorilor statutari sau a firmelor de audit.
Persoanele care asigura guvernarea sistemului de supraveghere publica trebuie sa reprezinte
toate partile interesate: furnizorii si utilizatorii situatiilor financiare, investitorii, organismele si
asociatiile profesionale, normalizatorii de standarde, mediul academic, mediul de afaceri etc.
Interesul public este afectat ori de cate ori profesia contabila este excesiv reglementata,
aceasta impiedicand competitia si concurenta, sau cand reglementarea este discriminatorie sau
netransparenta.
Exista tendinta, mai ales din partea unor guverne, de a limita, prin reglementari,
rationamentul profesional contabil, iar excesul de reglementare sau reglementarea rigida franeaza
procesul de globalizare , de internationalizare si de modernizare a economiilor.

22. Structura legala si organizationala a unui organism profesional.

In elaborarea structurii legale si organizationale a unui organism profesional nou de


contabilitate, este important sa se convina in principiu asupra scopurilor, obiectivelor si
activitatilor cheie ale organizatiei si asupra unui termen general de implementare.
Factorii de decizie ai organizatiei trebuie, de asemenea, sa aiba in vedere si diferentele intre
necesitatile tehnice si schema de reglementare dorita pentru persoanel sin practica publica, precum
si pt membri cu diverse roluri.
Cativa dintre factorii care trebuie analizati sunt :
 scopul infintarii organismului profesional;
 cadrul legal existent;
 numarul de contabili calificati din tara si natura generala a calificarilor acestora;
 protectia legala;
 natura sarciniilor;
 care va fi interactiunea dintre profesie si guvern;
 standardele de contabilitate si audit;
 necesitatea in cadrul profesiei a unor programe de formare continua;
 cererea viitoare estimata de profesionisti contabili in toate sectoarele din tara;
 extinderea si calitatea sistenului educational pentru pregatirea profesionistilor
contabili;
 activitatile si programele specifice care for vi derulate de organismul profesional de
contabilitate si cele care vor fi asumate de organisme guvernamentale sau alte
organizatii;
 resursele care vor fi disponibile pentru finantarea organismului profesional de
contabilitate;
 numarul de contabili din tara care tin de un organism profesional de contabilitate
din afara tarii.
Deciziile iniţiale cu privire la structură vor implica cel puţin următoarele aspecte:
 Categorii şi cerinţe pentru a fi membru (ex. cu drepturi depline, asociat, stagiar,etc.)
 Prevederea de menţinere a “drepturilor dobândite” pentru calitatea de membru;
 Componenţa, utoritatea şi responsabilitatea organismului suprem de conducere şi a altui
comitet executiv sau grup împuternicit să acţioneze în numele Consiliului;
 Autoritatea şi responsabilitatea directorului executiv;
 Autoritatea şi responsabilitatea Comitetelor Permanente;
 Desemnarea ca membru.
Dupa ce s-a ajuns la un consens cu privire la activitatile organizatiei propuse si asupra
aspectelor structurale mentionate mai sus, poate incepe activitatea de elaborare a documentelor
oficiale de organizare(statutul, actul constitutiv si regulamentele).

23. Colaborarea organismului profesional cu Guvernul.

O colaborare eficientă cu administraţia şi alte părţi interesate poate duce la dezvoltarea unui
organism profesional care respectă necesităţile administraţiei, ale profesiei şi ale interesului public
în general.
Organismele profesionale au responsabilitatea de a ramane implicate in zone care afecteaza
profesia.Organismul profesional trebuie sa adica o contributie la efortul altor parti in elaborarea
standardelor si legislatiei care vor avea impact asupra profesiei
Pentru ca profesia sa se dezvolte si sa obtina o recunoastere publica, trebuie sa existe un
cadru legal si de reglementare corespunzaror care sa guverneze profesia. Acest cadru trebuie sa
respecte filozifiile guvernamentale de baza. De asemenea, trebuie luate toate masurile pentru
evitarea impunerii de obligatii de reglementare excesiva asupra contabililor sau pentru evitarea
limitarilor care nu sunt necesare sau care sunt inadecavte ale autoritatii organismului profesional de
contabilitate.
Pentru realizarea diverselor obiective ale membrilor profesiei, individual şi ca grup,
organismul profesional de contabilitate trebuie să poată acţiona în mod eficient în calitate de
purtător de cuvânt al profesiei cu privire la aspectele contabile, fiscale şi financiare în faţa
administraţiei, publicului, precum şi în faţa altor grupuri interesate.
Un organism profesional de ocntabilitate castigarespectul publicului atunci cand isi
demonstreaza angajamentul de mentinere si imbunatatire a calitatii serviciilor furnizate de membri
sai si cand declaratiile si pozitia publica sunt percepute ca fiind de interes public.
Un organism profesional de contabilitate nu trebuie doar să facă ceea ce se cuvine, ci
trebuie să aibă un plan oficial care:
o Să promoveze cunoştinţele, abilităţile şi competenţa membrilor;
o Să facă declaraţii publice cu privire la politica publică, cu implicaţiile contabile, de audit
sau fiscale;
o Să facă dovada unor procese transparente pentru acordarea calităţii de membru, calificări şi
regulamente.

24. Organele de conducere si de executie ale unui organism profesional.

Organul principal de conducere este Consiliul (în anumite ţări este numit “Consiliu”)
Consiliul este condus de un Preşedinte ales de ceilalţi membri ai Consiliului sau de masa de
membri.
Personalul angajat poate:
 să influenţeze şi să maximizeze contribuţia voluntarilor;
 Să asigure respectarea directivelor organului de conducere;
 Să execute funcţii importante administrative, de relaţiipublice şi de legătură;
 Să asigure o contiuitate şi o perspectivă istorică;
 Să îndeplinească activităţi operaţionale pentru realizarea obiectivelor Consiliului;
 Să îşi asume un rol consultant, inclusiv să ofere voluntarilor îndrumări cu privire la aspecte
statutare; să acţioneze ca punct de contact pentru membri
Responsabilităţile Consiliului:
• Conducerea organismului pentru realizarea obiectivelor şi pentru asigurarea ca
organismul să funcţioneze efectiv şi eficient;
• Responsabil de strategia oranismului şi de politicile generale de monitorizare a
activităţilor
• În primii ani de funcţionare va avea probabil un rol direct în abordarea problemelor
operaţionale şi tehnice.
Sarcinile şi funcţiile Consiliului includ:
 aprobarea planului strategic şi ainiţiativelor cheie ale organismului profesional de
contabilitate;
 Aprobarea bugetului şi raportului anual ale organismului;
 Aprobarea eventualelor modificări ale statutului organismului;
 Aprobarea politicii în domeniile de importanţămajoră.
Presedintele
Presedintele – este liderul organismului profesional de contabilitate ales de Consiliu sau de
membri, in genral pe termenlimitat.
Rolul presedintelui implica reprezentarea, conducerea, comnuncarea si promovarea
organismului profesional de contabilitate
Presedintele pastreaza legatura cu menbrii organsimului, stagiarii, potentialii membri,
publicul, guvernul si organele dereglementare.
Presedintele colaboreaza strans cu directorul executiv si cu personalul organismului
profesional de contabilitate
Comitetele
Comitetele sunt structuri ale Consiliului care genereaza o judecata logica de grup, asigura
continuitatea gandirii si ajuta la consolidarea cunostiintelor si experientei membrilor.
Comitetele pot fi infintate pentru a asigura faptul ca viziunile voluntarilor care sunt membri
sunt luate in considerare in mod coresunzator. In cadrul unei organizatii mici comitetele pot
executa sarcini care in cadrul unei organizatii mai mari sunt delegate personalului executiv.
O buna structura a comitetului permite organizatiei sa fie la curent cu mediul in care
profesionistii contabili isi desfasoara activitatea.
Structura managementului
Consiliul trebuie să numească o persoană cu normă întreagăpentru responsabilitatea de
management al organizaţiei- director executiv.
Directorul executiv va trebui să fie:
 Un manager cu experienţă;
 Capabil de a gândi şi planifica în mod strategic;
 Creativ şi plin de energie, având dorinţa de a dezvolta organizaţia;
• persoană cu abilităţi excelente de comunicare;
• Sociabil şi capabil de a stabili şi crea contacte-cheie în afaceri, guvern şi învăţămant
Rolul directorului executiv:
• De a dezvolta o strategie comprehensivă detaliată şi un plan de lucru care să includă
date-ţintă specifice;
• De a dezvolta şi conduce structura de personal pentru executarea activităţilor;
• De a acorda asistenţă şi consiliere preşedintelui, memebrilor Consiliului şi altor
voluntari;
• De a crea şi păstra relaţii eficiente cu guvernul, comunităţile de afaceri şi profesinale şi
instituţiile de învăţământ;
• De a asigura că procedurile de autorizare şi disciplinare sunt realizate imparţial şi
eficient conform statutului sau regulilor organismului profesional;
• De a asigura că Consiliul, membrii şi alte persoane relevante sunt ţinute la curent cu
evoluţiile internaţionale, religioase şi naţionale care afectează profesia de contabil;
• De a administra resursele şi personalul organizaţiei conform bugetelor şi politicilor
aprobate de Consiliu;
• De a raporta Consiliului cu privire la progresul spre obiectivele organizaţiei.

25. Finantarea unui organism profesional.

Finantarea organismului se realizeaza din surse externe si/sau din surse interne.
Astfel finantrea interna se realizeaza prin fondurile colectate de la membri prin două
modalităţi:
- Sub formă de cotizaţii, cu plată pentru drepturile şi privilegiile în calitate de membru;
- Recompensă pentru serviciile primite cum ar fi cursurile, examinările, activităţile de
dezvoltare profesională şi participarea la manifestările promoţionale.
Sursele externe de venit sunt:
 Subvenţii de la guvern (în mod limitativ şi numai în cazuri izolate);
 Sponsorizarea iniţiativelor specifice;
 Donaţii;
 Agenţii de ajutorare din străinătate;
 Surse caritabile;
 Spaţiu publicitar; firme
26. Marketingul şi promovarea profesiei.

Componentele-cheie ale mediului de marketing sunt


* macromediul – factori sociali, legali,economici, politici şi tehnologici;
* micromediul – studenţi şi membri, părţi interesate (lideri industriali, angajatori, organe de
reglementare, instituţii de învăţământ), furnizori (de pregătire) şi concurenţi (la nivel naţionalşi
global);
* mediul intern –oameni, finanţe, resurse şi infrastructură.
Marca este un instrument puternic în comunicarea către studenţi, stagiari şi
comunitatea de afaceri a valorilor şi poziţiei pe piaţă a organizaţiei.
O imagine puternică de marcă ajută la identificarea organizaţiei şi percepţia de calitate şi
profesionalism.
Componentele de marcă uşor de implementat includ:
- Un nume care transmite ceea ce face şi reprezintă organizaţia;
- Valorile de marcă aliniate la obiectiveleorganizaţiei;
- Un logo uşor de reţinut care va fi folosit în toate comunicările;
- Un design şi un stil consecvent care se folosesc la corespondenţă, documente şi referinţă şi
website;
- Recrutarea şi formarea oamenilor care se încadrează în valorile de marcă ale organizaţiei.
Revistele şi buletinele informative sunt un mediu eficient de comunicare către membri a
ultimelor noutăţi cu privire la organizaţie şi problemele curente care afectează profesia.
Internetul este un mecanism foarte important de comunicare a informaţiilor şi de încurajare
a interacţiunii cu clienţii şi părţile interesate.
Proiectarea unui website trebuie să ţină cont atât de structură, cât şi de conţinut pentru a
asigura faptul că informaţiile relevante pot fi obţinute de către toţi potenţialii clienţi şi toate părţile
interesate.
Promovarea către potenţialii membri şi studenţi trebuie să fie planificată şi coordonată
pentru a furniza un exerciţiu de recrutare de succes şi pentru formarea durabilă a studenţilor şi
membrilor.
O campanie de promovare eficientă va include o combinaţie a următoarelor activităţi:
-saloane, congrese, seminarii şi mese rotunde;
- prezentări, întâlniri biunivoce;
- Publicitate;
- Crearea de relaţii cu angajatorii potenţialilor membri sau studenţi.
Introducerea de iniţiative, cum ar fi obiective cu privire la nivelul serviciilor, analiza
gradului de satisfacţie, proceduri conforme şi scheme de sugestii, poate asista satisfacerea
aşteptărilor clienţilor,comunicarea obiectivelor de servicii pentru clienţi şi facilitarea unei culturi
bazate pe inovaţie şi îmbunătăţire.

Publicitatea şi oferta sunt permise exclusiv pentru profesioniştii contabili – membri activi ai
CECCAR
Sunt interzise:
• Inserările personale făcute în presă, în publicaţiile profesionale sau altele, prin scrisori,
afişe, circulare, reclame, cinema, TV, radiodifuziune şi, în general, toate procedeele
publicitare, atunci când acestea folosesc comparaţii cu alţi membri sau, prin modul de
prezentare şi conţinut, aduc prejudicii în vreun fel altor membri;
• Oferta atunci când prin ea se atribuie remize din onorariu, comisioane, tarife, reduse sau
alte avantaje.

Anunţurile sunt permise:


Anunţurile în presă, cu condiţia să nu contravină regulilor de etică profesională, să aibă un
caracter sobru şi informativ, să respecte un format corespunzător pentru fiecare publicaţie;
Inserarea în presa locală a unor avize informând publicul despre o primă deschidere de cabinet sau
schimbare de adresă;
Inserările în anuare, cărţi de telefon, cataloage de firme etc. sunt autorizate cu condiţia de a fi
limitate la indicarea informaţiilor necesare utilizatorului pentru a contacta cabinetul.

27. Despre Standardele Internaţionale de Educaţie.

Standardul Internaţional de Educaţie pentru Contabilii Profesionişti 7 “Dezvoltarea


profesională continuă: Un program de învăţare de durată şi dezvoltare continuă a competenţei
profesionale”, stabileşte referinţa internaţională de dezvoltare profesională continuă pentru toţi
contabilii profesionişti.
Standardul promovează activităţile dezvoltării profesionale continue care sunt relevante
pentru munca membrului individual, care pot fi estimate şi verificate.
Conţinutul programelor de educaţie
Programul de educaţie trebuie să dezvolte cunoştinţele şi abilităţile profesionale. Setul de
cunoştinţe se va schimba în mod constant şi condiţiile locale vor determina, de asemenea,
modificări în ceea ce priveşte baza de cunoştinţe necesare.
Programul trebuie să conţină următoaiirele domenii vaste:
a. Contabilitate, finanţe şi cunoştinţe aferente
b. Cunoştinţe de organizare şi afaceri
c. Cunoştinţe şi competenţe IT (tehnologia informaţiei)
Programul de educaţie trebuie să dezvolte o gamă de abilităţi profesionale necesare pentru
contabilii profesionişti, inclusiv:
- Abilităţi intelectuale;
- Abilităţi tehnice şi funcţionale;
- Abilităţi personale
- Relaţii interpersonale şi comunicare;
- Abilităţi de management de organizare şi afaceri
Programul de educaţie trebuie să ducă la un angajament în ceea ce priveşte:
- Interesul public şi responsabilităţile sociale;
- Perfecţionarea continuă şi învăţarea de durată;
- Încrederea, responsabilitatea, oportunitatea, politeţea şi respectul,

Experienţa practică
Programele de preacreditare a profesioniştilor contabili includ o cerinţă, şi anume candidaţii
să aibă experienţă practică înainte de acordarea acreditării complete.
Stagiarii trebuie să îşi găsească de lucru într-un mediu adecvat şi în urma unor îndrumări
corespunzătoare, care să le ofere provocări şi oportunităţi de dezvoltare a abilităţilor profesionale.
Stagiarii şi angajatorii trebuie să păstreze o documentaţie a trainingului şi experienţei
practice dobândite, şi trebuie reexaminată periodic pentru asigurarea faptului că cerinţele stabilite
de organismul profesional de contabilitate sunt îndeplinite.
Organismul profesional de cotabilitate îi pot asista pe angajatori şi studenţi prin furnizarea
de instrucţiuni scrise detaliate cu privire la programul de experienţă practică şi rolurile şi
responsabilităţile acestora.
Evaluarea competenţei profesionale
Standardele Internaţionale de Educaţie prevăd un proces corespunzător de evaluare a
competenţei profesionale.
O componentă a acestui proces pentru persoanele care doresc să se califice este un examen
final administrat de sau cu implicarea organismului profesional de contabilitate sau a autorităţii de
reglementare.
Alternatie de reducere a costurilor privind stabilirea şi administrarea unui program de
examinare profesională:
1. Afilierea cu un organism profesional de contabilitate existent pentru a folosi unii dintre
examinatori;
2. Organismul profesional de contabilitate să îşi unească forţele cu unul sau mai multe
organisme de contabilitate din ţările învecinate pentru a dezvolta şi administra în comun
examinările

28. Despre Standardele Internaţionale de Calitate.

Controlul calitatii este abordat pe trei niveluri:


• La nivelul misiunii-control intern
• La nivelul cabinetului(firmei)
• La nivelul organismului profesional-control extern
Sistemul de control al calitatii la nivelul firmei trebuie sa include politici si procedure care
se refera la fiecare din elementele urmatoare:

• Responsabilitatile conducerii pentru calitatea din interiorul firmei constau in:


a. Stabilirea de politici si procedure al caroro scop este de a promova o cultura interna bazata
pe recunoasterea faptulyu ca in realizarea misiunilor calitatea este esentiala
b. Stabilirea structurilor sau persoanelor care isi asuma responsabilitatea finala pentru
sistemul de control al calitatii in cadrul firmei
c. Persoanele care au atributii cu privire la sistemul de control al calitatii in cadrul firmei
trebuie sa detina experienta si capacitate suficiente si adecvate, precum si autoritatea
necesara.

• Cerintele etice constau in stabilirea de politici si procedure care sa-I ofere firmei asigurarea
rezonabila ca firma si personalul acesteia respecta cerintele etice
relevante;integritatea,obiectivitatea,competent
profesionala,confidentialitatea,profesionalismul si independent.

• Acceptarea si continuarea relatiei cu clientii si misiuni specific presupun:

⇒ Stabilirea de politici si procedure pentru acceptarea clientilor


⇒ Stabilirea de politici si procedure pentru continuarea relatiilor cu clientii si pentru
retragerea din misiunea sau din relatiile cu client
• Resursele umane se refera la :

 Stabilirea de politici si procedure pentru a oferi asigurarea rezonabila ca firma detine


sufficient personal cu capacitatile si competentele necesare, care se refera la: recrutarea
personalului,evaluarea performantei,capacitatile, competent, dezvoltarea
carierei,promovarea

• Realizarea misiunilor presupune stabilirea de politici si procedure pentru:

 Asigurarea realizarii misiunilor in conformitate cu standardelel profesionale si cu cerintele


legale
 Modul de acordare a consultatiilor
 Modul de solutionare a divertelor de opinii in cadrul echipei miiunii sau dintre echipa si
celalalte structure ale firmei
 Examinarea independent a controlului de calitate
 Documentarea misiunilor

• Monitorizarea presupune stabilirea de politici si proceduri pentru:


- Asigurarea rezonabila ca politicile si procedurile cu privire la
sistemul de control al calitatii sunt:relevante,adecvate,functioneaza
efficient si sunt respectate in practica
- Analiza si evaluarea continua a sistemului de control al calitatii
- Inspectia periodica a unor misiuni deja incheiate

29. Despre Standardele Internaţionale de Etică.

Consiliul pentru Standarde de Etica pentru Contabili (IESBA) din cadrul IFAC a emis
Codul etic al profesionistilor contabili care cuprinde standard etice de inalta calitate, precum si alte
prevederi pentru profesionistii contabili din intreaga lume.
Codul etic IFAC stabileste principiile fundamnetale ale eticii profesionale pentru
profesionistii contabili si furnizeaza un cadru conceptual si indrumari pentru aplicarea acestor
principia.
Obligatiile organismelor profesionale member IFAC se refera la urmatoarele:
a. Organismele membre nu trebuie sa aplice standard mai putin stingente decat cele stipulate
in Codul etic IFAC
b. Acolo unde responsabilitatile elaborarii codurilor nationale de etica refin tertilor,
organismele membre trebuie s aurmareasca convergenta codului national cu codul IFAC,
depunand cele mai sustinute eforturi pentru a-I convinge pe cei resonsabili cu elaborarea
codurilor nationale sa incorporeze codul IFAC

In Romania codul etic IFAC a fost adoptat, cu unele mici modificari, drept Cod etic
national al profesionistilor contabili, inca din anul 2002.

30. Despre Standardele Internaţionale de Contabilitate.

IFAC, prin Consiliul pentru Standarde international de Contabilitate pentru Sectorul


Public(IPSASB),emite Standarde international de Contabilitate pentru secorul Public(IPAS), iar
consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate(IASB) emite Standarde international de
raportare financiara(IFRS).
Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu standardele international de
contabilitate se refera in principal la depunerea celer mai sustinute eforturi pentru:
a. Incorporarea cerintelor IPSAS-urilor in cerintele nationale de contabilitate pentru sectorul
publicsau, acolo unde responsabilitatea elaborarii cerintelor nationale de contabilitate
pentru sectorul public revine guvernelor sau altor terti, convingerea acestor responsabili sa
se conformeze IPSA-urilor
b. Asistenta la implementarea IPSAS-urilor sau a standardelor nationale de contabilitate
pentru sectorul public care incorporeaza IPSAS-urile
c. Incorporarea cerintelor IFRS-urilor in standardele nationale de contabilitatesau, acolo unde
responsabilitateapentru elaborareastandardelor nationale de contabilitate revine Guvernului
sau tertilor sa se conformeze IFRS-urilor sau sa fie convergente IFRS-urilor\
d. Asistenta la implementarea IFRS-urilor sau a standardelor nationale care incorporeaza
IFRS-urile