S

I
G

Sisteme Informatice de Gestiune

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea

 S
I
G Conținutul cursului

• Tipologia sistemelor informatice

• Ciclul de viață al sistemelor informatice

• Modele de parcurgere a etapelor aferente ciclului viață al sistemelor informatice

• Necesitatea unui sistem informatic și modalități de obținere a acestuia

• Calitatea informației

2
 S
I
G

Tipologia sistemelor informatice

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 3

 S
I
G Tipologia sistemelor informatice

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 4

 S
I
G Sisteme informatice - Nivel operațional
• Sisteme de procesare a tranzacțiilor (Transaction Processing Systems – TPS)

Funcționalități: • efectuează și înregistrează tranzacțiile de rutină zilnice, necesare desfășurării

activității organizației.

Exemple: • sistem pentru gestiunea vânzărilor, sistem pentru achiziții, sistem pentru
facturare, sistem pentru gestiunea salariaților etc.

Utilizatori: • angajații din spațiile de lucru sau personalul de primă linie, care furnizează
datele de intrare necesare gestiunii operațiunilor (ex. angajați în
departamentul servicii pentru clienți)

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 5

 S
I
G Sisteme informatice - Nivel cunoștințe (I)
• Sisteme destinate activității de birou (Office Automation Systems - OAS)
Funcționalități: • prelucrarea tranzacțiilor, obținerea de rapoarte periodice sau rezolvarea unor
probleme decizionale, pe o scară mai redusă.
• software specializat pentru:
Exemple:
o procesare texte (ex. Microsoft Word)
o comunicare electronică (email, mesagerie vocală, fax etc.)
o colaborare electronică (videoconferințe, sisteme de lucru colaborative - collaborative
work systems, ședințe de lucru electronice - electronic meeting, groupware etc.)
o procesare imagini (managementul documentelor, prezentări grafice, sisteme
multimedia etc.)
o managementul activității de birou (planificare electronică, managementul activităților
etc.)

Utilizatori: • șef de echipă, asistent manager etc.

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 6

 S
I
G Sisteme informatice - Nivel cunoștințe (II)
• Sisteme destinate gestiunii cunoașterii (Knowledge Work Systems - KWS)

Funcționalități: • ajută la crearea și promovarea de noi informații și cunoștințe, prin

intermediul unor instrumente grafice, analitice, de comunicare și de
gestionare a documentelor.

• sisteme de proiectare asistată de calculator (Computer-Aided Design - CAD),

Exemple: sisteme de realitate virtuală (virtual reality), stații de lucru financiare
(financial workstations)
Utilizatori: • ingineri, arhitecți, consilier tranzacții etc.

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 7

 S
I
G Sisteme informatice - Nivel management (I)
• Sisteme informatice pentru conducere (Management Information Systems - MIS)

Funcționalități: • sprijină activitățile de planificare, control și de luare a deciziilor.

• sistem de bugetare, sistem de raportare destinat managerilor (Management

Exemple: Reporting Systems - MRS), sistem pentru gestiune resurselor umane (Human
Resource Management Systems - HRMS) etc.

Utilizatori: • manageri de nivel mediu (middle managers): director de departament,

director de filială, etc.

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 8

 S
I
G Sisteme informatice - Nivel management (II)
• Sisteme suport de decizie (Decision Support Systems - DSS)

Funcționalități: • sprijină procesul de luare a deciziilor de către manageri, permițându-le să

proiecteze în viitor potențialele efecte ale deciziilor lor

Exemple: • sisteme interactive de asistare a deciziei, sisteme expert etc.

Utilizatori: • manageri de nivel mediu (middle managers): director de departament,

director de filială, etc

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 9

 S
I
G Sisteme informatice - Nivel strategic
• Sisteme informatice ale executivului (Executive Support Systems - ESS)

Funcționalități: • sprijină managerii de nivel înalt să analizeze mediul în care operează

organizația, să urmărească activitățile concurenților, să monitorizeze
performanța, să identifice oportunitățile și tendințele pe termen lung și să
planifice direcții adecvate de acțiune
Exemple: • Sistemele informatice ale executivului (Executive Support Systems - ESS) sunt
extensii ale sistemelor informatice pentru conducere (Management
Information Systems - MIS) și ale sistemelor suport de decizie (Decision
Support Systems - DSS), de cele mai multe individualizate și dezvoltate
personalizat în funcție de specificul organizației. Acestea centralizează date
interne din MIS și DSS, precum și date din surse externe.
Utilizatori: • manageri de nivel înalt (top managers): director general (chief executive
officer – CEO), director financiar (chief financial officer – CFO), director tehnic
(chief technology officer - CTO) etc.

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 10

 S
I Sisteme de gestionare integrată a resurselor
G
(Enterprise Resource Planning - ERP)

Asigură un cadru unic și unitar de prelucrare a

tranzacțiilor, de monitorizare și control a activității și de
previzionare și planificare, pentru întregul flux de procese
și domenii funcționale ale organizației, la toate nivelurile.

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 11

 S
I
G

Ciclul de viață al sistemelor informatice

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 12

 S
I
G Ciclul de viață al sistemelor informatice

Ciclul de viață al sistemelor informatice constă în parcurgerea într-o succesiune logică a

proceselor care conduc la obținerea sistemelor informatice, într-o manieră structurată și
metodică, astfel încât acestea să îndeplinească cerințele utilizatorilor.

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 13

 S
I
G Etapele ciclului de viață al sistemelor informatice
Analiza preliminară → Identificarea scopului; analiza cost-beneficiu

Planificarea → Planificarea activităților; identificarea resurselor necesare

Definirea cerințelor sistemului → Colectarea cerințelor; definirea specificației sistemului

Analiza și Proiectarea sistemului → Elaborarea modelelor de analiză și proiectare a sistemului

Implementarea (Construcția) → Implementarea componentelor sistemului

Integrarea și testarea → Integrarea componentelor sistemului și testarea

Acceptarea și instalarea → Instalarea sistemului în locația în care va fi utilizat

Exploatarea → Exploatarea propriu-zisă și suportul oferit utilizatorilor

Mentenanța → Remedierea erorilor; adaptări; îmbunătățiri

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 14

 S
I Ciclul de viață al sistemelor informatice
G
- procese organizatorice -
– managerul proceselor aferente ciclului de viață al sistemelor informatice
• Administrare desfășoară activități de inițiere a proiectului, planificare, gestiune a execuție,
monitorizare și control, precum și de încheiere a proiectului.
– pe parcursul desfășurării proceselor aferente ciclului de viață al unui sistem
• Infrastructură informatic sunt efectuate activități pentru stabilirea și menținerea infrastructurii
necesare.
– pe baza experienței câștigate în dezvoltarea anterioară a unor sisteme
• Îmbunătățire informatice, sunt desfășurate activități de stabilire, evaluare și îmbunătățire a
proceselor aferente ciclului de viață al proiectelor curente și viitoare.
– la nivel administrativ și tehnic se dezvoltă un plan de instruire, sunt create
• Instruire materiale și sunt efectuate cursuri de instruire pentru asigurarea unui nivel
ridicat de pregătire a personalului.

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 15

 S
I
G

Modele de parcurgere a etapelor aferente

ciclului viață al sistemelor informatice

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 16

 S
I
G Secvențial vs. iterativ
Etapele ciclului de viață al sistemelor informatice pot
fi parcurse în două moduri:
• Secvențial – etapele sunt parcurse linear într-un
singur sens. În momentul în care o etapa a fost
finalizată se trece la următoarea, fără să existe
posibilitatea întoarcerii la o etapa precedentă.
• Iterativ – implică parcurgerea ciclică a etapelor,
fiecare iterație adăugând noi funcționalități
sistemului dezvoltat și permițând evaluarea
rezultatelor obținute până în momentul respectiv.
Spre deosebire de abordarea secvențială, în această (Sursa: IBM Corp., 2006)
abordare riscurile sunt atenuate încă din primele
faze ale ciclului de viață al sistemului și se poate
realiza o adaptare la modificarea cerințelor pe
parcursul procesului de dezvoltare.

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 17

 S
I Modele de parcurgere a etapelor aferente
G
ciclului viață al sistemelor informatice

Modelele de parcurgere a etapelor ciclului de viață al sistemelor informatice se bazează fie pe

una dintre cele două abordări prezentate anterior (secvențială sau iterativă), fie reprezintă o
combinație între acestea.
Principalele modele utilizate în dezvoltarea sistemelor informatice sunt: modelul cascada
(waterfall), modelul incremental, modelul spirală, modelul evolutiv, modelul fântână
arteziană, modelul tridimensional, modelul minge de baseball, modelul pinball, modelul RAD,
modelul Agil.

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 18

 S
I
G Modelul cascadă
• Trecerea de la o fază la alta se realizează
secvențial, o fază fiind executată doar după ce
toate activitățile și sub-activitățile fazei
precedente au fost parcurse în totalitate.
• Atingerea tuturor obiectivelor dezvoltării unui
sistem informatic prin modelul cascadă se
poate realiza doar în situația în care toate
cerințele sistemului sunt clar definite de la
început și nu se modifică de-a lungul ciclului de
viață al sistemului.
• Pe baza modelului cascadă au fost dezvoltate
două variate îmbunătățite ale acestuia:
modelul în V și modelul în W.

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 19

 S
I
G Modelul incremental

• După definirea cerințelor globale ale

sistemului, se realizează independent
componentele sale, fapt ce permite livrarea
către beneficiar a componentelor pe măsură ce
sunt finalizate.
• Împărțirea proiectului în segmente mai mici
ajută la reducerea riscului inerent, dar pot să
apară dificultăți la integrarea acestora pentru
obținerea sistemului final.

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 20

 S
I
G Modelul spirală
• Etapele aferente dezvoltării sistemului
informatic sunt parcurse în spirală, fiecare
buclă având drept rezultat un prototip utilizat
pentru identificarea și validarea cererilor
utilizatorilor, cât și pentru validarea soluției
obținute până în momentul respectiv, soluție
ce reprezintă baza dezvoltării proiectului în
următoarea buclă.
• Fiecare ciclu presupune parcurgerea aceluiași
set de 4 pași.
• Modelul spirală poate fi utilizat pentru
dezvoltarea oricărui tip de sistem informatic,
indiferent de complexitate, dar prezintă un
dezavantaj față de alte modele, având costuri
superioare și o durată mai mare de realizare.

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 21

 S
I
G Modelul RAD (Rapid Application Development)

• Este un tip de model incremental.

• Planificarea cerințelor se face luând în
considerare: modelarea afacerii, modelarea
datelor și modelarea proceselor.
• Modulele funcționale ale sistemului sunt
dezvoltate în paralel ca prototipuri, fiind
integrate în mod continuu, în scopul unei livrări
rapide a produsului final.

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 22

 S
I
G Modelul Agil

• Sistemul informatic este împărțit în produse

intermediare mai mici, rezultate în urma mai
multor iterații.
• Fiecare produs intermediar incorporează noi
funcționalități, cel final având toate
funcționalitățile solicitate de către client.
• Iterațiile au o durată de 1-3 săptămâni și au
drept rezultat produse funcționale.

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 23

I
S
Managementul așteptărilor
G

https://brainsandbeards.com/blog/expectation-management
Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 24
 S
I
G

Necesitatea unui sistem informatic și

modalități de obținere a acestuia

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 25

 S
I Care sunt rațiunile care determină necesitatea unui
G
sistem informatic nou/actualizat într-o organizație?
• Există activități care sunt efectuate manual sau cu mijloace mai puțin performante, care ar
putea fi automatizate;
• Modul în care se desfășoară o serie de prelucrări automatizate (prin sistemul informatic
curent) ar putea fi îmbunătățit (prin sistem informatic optimizat/nou);
• Organizația modifică modul în care desfășoară anumite procese (Business Process
Reengineering), ceea ce implică actualizarea sistemului informatic existent sau
implementarea unuia nou;
• Organizația începe să desfășoare noi tipuri de activități pentru care este necesar un sistem
informatic.

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 26

 S
I
G Modalități de obținere a sistemelor informatice

• Achiziție

• Dezvoltare

• Externă (outsourcing)

• Internă (insourcing)

• Personală (selfsourcing)

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 27

 S
I
G

Calitatea informației

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 28

 S
I
G Calitatea informației
• Acuratețe – trebuie să reflecte situația reală a fenomenului
• Completitudine – trebuie să furnizeze toate cunoștințele necesare celui care o
recepționează
• Relevanță – trebuie să prezinte importanță pentru cel care o primește
• Oportunitate – trebuie să fie primită la momentul potrivit pentru a putea fi utilizată în mod
eficient
• Accesibilitate – trebuie să aibă o forma de prezentare care să o facă ușor de procesat
• Raport adecvat cost – beneficiu: costul obținerii informației nu trebuie să depășească
beneficiile aduse de aceasta, în termeni monetari

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 29

 S
I
G Bibliografie
• Zaharie D. și colectiv (2014), Dezvoltarea sistemelor informatice de gestiune, Editura ASE,
Bucuresti
• Freerks, C. (2004), Conformity between V-Model and ISO 12207, http://www.informatik.uni-
bremen.de/gdpa/part3/p3iso2.htm
• JTC1 (2008), ISO/ IEC 12207 Systems and software engineering —Software life cycle processes
• IBM Corp. (2006), Essentials of Rational Unified Process v7.0- Student Guide

Conf. univ. dr. Cristina Țarțavulea 30