TIREOTOXICOZĂ

De Postolachi Andriana

Grupa M1628

Coordonator: Bendelic Valentin

 Cuprins

• Etiopatogenie

• Clasificarea

• Manifistările clinice

• Diagnostic

• Tratament
 Definiție

sindrom clinic datorat unui exces de hormoni tiroidieni de orice

geneză (determinat fie de creşterea funcţiei tiroidiene, fie de
destrucţiunea parenchimului tiroidian ori de aportul exogen de
hormoni tiroidieni). Termenul tireotoxicoză se pare preferabil
celui de hipertiroidie, pentru că nu orice exces de hormoni
tiroidieni înseamnă obligatoriu o hiperfuncţie a glandei tiroide.
 Etiopatogenie
Boala Basedow-Graves este responsabilă pentru hipertiroidism
într-un procent de 60-80% dintre cazuri, iar alte cauze sunt
reprezentate de guşa nodulară hipertiroidizată/ nodulul autonom
(toxic) care secretă hormoni tiroidieni, prin aportul crescut de iod
(amiodaronă, substanţe de contrast utilizate în radiologie) şi
tiroiditele. Hipertiroidismul poate sa apară de asemenea
postpartum (după naştere);  dar şi prin administrare neadecvată
de hormoni tiroidieni şi mai rar în unele afecţiuni ale hipofizei
(adenom secretant de TSH) sau în unele carcinoame cu efect
TSH-like (coriocarcinom, mola hidatiforma) sau datorită ţesutului
tiroidian ectopic.
 Clasificare
I. Tireotoxicoza determinată de hiperproducția de hormoni tiroidieni:
Boala Graves
Gușa toxică multinodulară
Adenomul tireotoxic

Adenom hipofizar (prin exces de TSH)
II. Tireotoxicoza exogenă: cauză medicamentoasă

III. Tireotoxicoza prin distrucție tiroidiană și eliberare de hormoni:
Faza tireotoxică a tiroiditelor subacute
Tiroidita de iradiere

După puncția glandei tiroide
IV. Tireotoxicoza determinată de secreția extratiroidiană de hormoni
tiroidieni (metastaze în cancer tiroidian).
 Manifestări clinice
– scădere în greutate importantă, dar cu apetit crescut
– palpitaţii (tahicardie sinusală sau fibrilaţie atrială)
– tensiune arterială sistolică crescută
– transpiraţii, intoleranţă la căldură
– tremor al extremităţilor
– iritabilitate, insomnie, oboseală
– scăderea capacităţii de concentrare
– tranzit intestinal crescut şi 
– posibile tulburări de ciclu menstrual. 
De asemenea pacienţii prezintă de obicei guşă şi semne oculare
caracterizate în special de proeminenţa globilor oculari (oftalmopatie)
datorită edemului şi inflamaţiei musculaturii extraoculare şi hipertrofia
ţesutului conjuctiv.  
 Diagnostic
Diagnosticul de tireotoxicoză se stabileşte pe baza
examenului clinic (examinare simptome, fizice,
evaluarea istoricului medical şi familial), dar şi a testele
de sânge care pot depista nivelurile anumitor hormoni
(T4 – tiroxină, T3 – triiodtironină, TSH – hormon de
stimulare tiroidiană).
De asemenea, există situaţii când poate fi necesară o
ecografie tiroidiană. În cazul în care este suspectată
boala Graves, pot fi recomandate teste de sânge pentru
verificarea unor autoanticorpi tiroidieni (anti-TPO).
 Tratament
Tratamentul hipertiroidismului se face individualizat și presupune scăderea nivelului de
hormoni tiroidieni medicamentos  prin antitiroidiene de sinteză, iod radioactiv sau
îndepărtarea chirurgicală a tiroidei (tiroidectomie). Antitiroidienele de sinteză se
adminsitrează iniţial în doze mari, care se vor scădea progresiv. Ȋn hipertiroidism se
utilizează derivaţi de tiouree de tipul Propiltiouracil sau derivaţi de Imidazol cum sunt
Carbimazol şi Metimazol (de elecţie).  Tratamentul oftalmopatiei include renunţarea la
fumat, evitarea luminii puternice, a frigului, lacrimi artificiale şi în funcţie de caz
corticoterapie sistemică, radioterapie orbitară, decomprimare orbitară chirurgicală. De
asemenea se recomandă tratament cu beta-blocante pentru ameliorarea simptomelor
adrenergice.
Tratamentul cu iod radioactiv se indică în special la pacienţii adulţi sau vârstinici, care au
complicaţii, cu guşi mici si mijlocii, în adenomul toxic; fiind contraindicat la femeile gravide.
Tratamentul chirurgical în hipertiroidism se indică pentru guşi multinodualre voluminoase, în
adenomul toxic, în cazul recidivelor; dar se practică numai după normalizarea hormonilor
tiroidieni.
Ȋn tiroiditele (afecţiuni inflamatorii ale tiroidei) care evoluează cu hipertiroidism se indică
antiinflamatoare nesteroidiene, iar in hipertiroidismul indus de amiodaronă tratamentul se
face în funcţie de tipul acestuia cu antitiroidiene de sinteză sau cu glucocorticoizi şi în
cazurile refractare se indică tiroidectomie.