Lingvistica este știința care studiază limbajul uman articulat în general și formele sale specifice de realizare, adică limbile

istorice.

O limba este o forma istorică a limbajului.

Limbaj/Limbă=instrument sau mijloc de comunicare

=mod de interacțiune între oameni

= funcție socială

=un fenomen sau o instituție socială

=un sistem de semne

=o facultate sau o capacitate specifică ființei umane

=o activitate a spiritului

=activitate cognitivă

=activitate de creație, simbolică sau semnificativă

Aceste definiții nu sunt antitetice, ci complementare, reusind, impreuna, sa defineasca limbajul in toata complexitatea
sa.

Fiecare limba este un instrument de comunicare in propria comunitate lingvistica.

Limbajul uman articulat este un concept extrem de vast care inglobeaza toate limbile, atat moarte, cat si cele vorbite
actual

Fiecare limba este creatia poporului respectiv si este viziunea asupra lumii a poporului respectiv

Limbajul este independent de orice relatie exterioara. Limbajul se prezinta ca „facultate„ pt ca este o activitate.

Ce este limbajul?Ce facem atunci cand comunicam?

Intre limbaj si realitatea pe care o desemneaza este conventionala.

Limbile s-au perfectionat prin intermediul vorbitorilor, ajungandu-se la forme subtile si rafinate.
Limbajul este o conventie umana sau este o revelatie divina?

Grecia Antica- Spre deosebire de celelalte spatii culturale, in Grecia nu se porneste de la gramatica, si de la reflectia
filozofica propriu-zisa. In gandirea greaca, problemele teoretice ale limbajului ocupa un loc central. Exista 3 directii:
filozofica, filologica si semiologica. In traditia pre-socratica ne intampina problematizarea limbajului. Grecii se intrebau
care este originea limbajului si ce facem atunci cand comunicam. Deja la Heraclit intalnim ideea ca lucrurile nu au o
realitate inafara de limbaj si toate sunt create din cuvinte. Concluzia lui Heraclit este ca intre lucruri si cuvinte exista o
relatie analogica, astfel incat numele lucrurilor au intotdeauna o justificare. (Platon-Cratyulos- in acest dialog se dicuta
justificarea cuvintelor;Aristotel urmeaza dupa Platon; 3 relatii in cadrul numelui ca atare-orice cuv e format din expresie
si continut, lucrul pe care in desemneaza, raportul in cadrul unei propozitii stabilindu-se un anumit raport intre subiect si
predicat)

Panini-limba sanscrita

Lumea islamica-suprematia textului sacru(coranul), araba este o lb sacra; specialistii dovedesc armonia limbii si
considera ca lb araba detine suprematia; limba oficiala in 20 de tari si neoficiala in 6 tari, 280 mil de vorbitori, lexicul cel
mai bogat=15 mil de unitati

Barbar-pers care bolboroseste limba nativa

Sf Ieronim (sec 2 dHr)este cel care a tradus biblia in lb latina, a facut distinctia intre doua tipuri de traduceri:literara si
creativa(in care traducatorii refac un text in lb in care il traduc)

Roma Antica-cele 7 acte literare ce urmau dupa Trivium(gramatica, retorica, dialectica)

In perioada renascentista sunt redescoperite lb clasice(latina, greaca)

John Lock, Leibniz(orice limba are o istorie de sute de ani; a incercat sa clasifice limbile), Giambattista Vico (diversitatea
limbilor), Wilhem von Humboldt

CARTE: IN CAUTAREA LIMBII PERFECTE

De-a lungul istoriei umanitatii au fost sute de teorii cu privire la originea limbilor si a limbajului

Nr imens al limbilor si diversitatea lor au intrigat spiritul uman.

Humboldt marturiseste intr-o scrisoare: ” Am gasit cheia cu care pot explora toate adancimile universului, si anume
limba” Limba trebuie pusa la baza tuturor trasaturilor umane. Acesta vorbeste despre energia limbajului si ierarhizeaza
toate activitatile umane pornind de la energia limbajului. Opera fundamentala a lui Humboldt este: „Despre
multiplicitatea constructiilor lingvisitce si influenta acestora asupra omenirii”. Energia limbajului se manifesta prin
opera fiintei umane, aceasta energie poate fi numita energie spirituala, fiind vorba despre o activitate permanenta a
fiintei umane. Existenta spiritului, in general, nu se poate concepe decat in activitate si ca o astfel de activitate.

Pentru Hegel, spiritul era in afara omului, spre deosebire de Humboldt care considera ca spiritul se afla la interior. Cel
din urma considera ca omul se deosebeste de animale tocmai prin prezenta spiritului. Oamenii au capacitatea limbajului,
rezultand ca manifesta energia primordiala a limbajului(ob de studiu al lingvisticii este limbajul uman articulat).

Limbajul sau limbile constituie locul in care energia spirituala umana intra in functiune si declanseaza intregul fel de a fi
al omului. Creatia limbajului este o necesitate innascuta a umanitatii. Departe de a se reduce la o simpla nevoie
exterioara destinata comunicarii sociale, limbajul este imanent naturii omului, el este conditia indispensabila pentru ca
omul sa poata fi om, adica sa isi desfasoare fortele spirituale care-l salasluiesc. Omul are nevoie de limbaj pentru a-si
crea o viziune asupra lumii, in special prin intermediul limbii materne. Comunicarea sociala este una secundara, prima
functie a limbii este de a structura realitatea prin cuvintele sale. Comunicarea nu tine de esenta limbajului, esenta este
transformare, generarea, creatia conceptelor, a cuvintelor, a structurilor lingvistice ca atare.

Limbajul nu este instrumentul gandirii, ci este creatorul gandirii. Este generatorul intregii noastre vieti spirituale.

Limbajul este o capacitate a fiintei umane. Acesta reprezinta o creatie sintetica in care se consuma intreaga energie
spirituala, facand posibile arta, filozofia, mitologie, literatura(Mai intai trebuie cunoscute toate conceptele unei limbi).

Noi recream limba de fiecare data cand vorbim.

Fiecare limba isi alege un nr limitat de foneme.

Inv unei lb straine insemamna acumularea unei noi viziuni asupra lumii inconjuratoare.

Ilustrati principiul relativitatii din perspectiva proprie.v

Aprox. peste 7000 de limbi vorbite

Fiecare limbă este importantă fiindcă ONU protejează limbile, și pe cele minoritare. In conformitate cu ONU, o liimba
reprezinta patrimoniul national al poporului respectiv(zestrea culturala).

Fiecare limba descrie un cerc in jurul poporului caruia ii apartine si nu se poate iesi din acest cerc decat intrand in altul.
De aceea, invatarea unei limbi straine inseamna, de fapt, achizitia unuinou punct de vedere in intelegerea lumii.
(Humboldt)

Humboldt este considerat intemeietorul lingvisticii, intreg sistemul de invatamant universitar din Europa a fost conceput
de Humboldt. (Universitatea Fratii Humboldt – Berlin)
CLASIFICAREA LIMBILOR
 Criteriul genealogic
 Criteriul tipologic
 Criteriul areal
 Criteriul sociolingvistic

Au existat multe tentative de a clasifica limbile. Lingvisticii au incercat sa gaseasca similaritati si

diferente intre limbi.
In general, se considera ca limbile au fost clasificate dpdv stiintific, Franz Bopp a elaborat primul tratat
de compararea a limbilor (inceputul sez 19, 1812)
Criteriul genealogic
-cel mai cunoscut criteriu de clasificare al limbilor
-limbile romanice provin din latina vulgara, iar limbile slave provin din slava veche bisericeasca, limbile
germanice au gotica la origine
-limbile lumii sunt grupate in familii de limbi (toate limbile membre deriva dintr-un stramos comun)
-stramosul comun al unei familii se numeste protolimba
-lingvistii care au elaborat acest criteriu au fost lingvistii nemti, s-au ocupat si de limbile romanice si
slave
-limbile indo-europene sunt cel mai bine decsrise, stand la baza altor limbi (limbile slave, romanice,
baltice, germanice, lb armeana – inrudita cu greaca veche, alfabet din sec 4, i-a fost revelat unui
episcop de catre divinitate-, lb greaca-nu are limbi surori, la fel ca si lb armeana si albaneza-)
-sanscrita clasica-lb indo-europeana, descoperirea acesteia a echivalat cu o revolutie
-fam lb indo-europene se imparte in sub-familii
-Romania Occidentala si Orientala-spatiul in care se vb lb romanice
-pt lb slave exista 3 ramuri: orientala, occidentala si meridionala
-lb caucaziene(in Caucaz)-lb georgiana/gruzina/iviriana (peste 4 mil 500 de vb in Georgia, comunitati de
vb si in Turcia), lb cercheza, cecena, lezghina etc
-lb basca are anumite similitudini cu lb caucaziene --> limbile ibero-caucaziene
-lb uralo-altaice, lb ugrofilice (maghiara, estona, finlandeza)
-familia lb semitohamitice, cu subramura araba, ebraica, egipteana veche
-limbile amerindine-totalitatea limbilor vorbite de catre autohtonii din cele doua Amerrici inainte de
colonizarea europenilor (sec 16)
-limbi izolate-nu apartin niciunei familii
-limbi artificiale
Criteriul tipologic
-criteriul morfologic, asemanarile structurale dintre limbi
 Limbile izolante (amorfe sau radicale)
-nu cunosc ceea ce in mod traditional se numeste morfologie
-fara declinari, conjugari ale verbelor
-limbile izolante sunt: chineza, tibetana, birmana, vietnameza, siameza, lb din grupul sudanez
-un cuv poate prezenta numeroase complexe semntice distincte
-in aceste lb exista conceptul de tonalitate
-exista o lege a compensatiei
 Limbile aglutinante
-relatiile dintre elementele constituitive ale enuntului se combina in mod incomplet
-raspandite pe tot Globul (turca, azera, maghiara, estona, finlandeza, japoneza, lb mongolice si
caucaziene
-nu exista declinari sau conjugari propriu-zise

 Limbile flexionare
-sunt cele mai vorbite limbi
-flexiune nominala sau verbala (capacitatea cuv de a-si schimba forma in fct de necesitatile de
comunicare)
-se divid in limbi sintetice si limbi analitice
-lb sintetice-raporturile semantic-gramaticale se realizeaza prin modificarea formei cuv cu
ajutorul desinentelor si afixelor
-lb analitice-aceleasi raporturi se realizeaza in mod preponderent prin mijloace externe-articol,
prepozitii, verbe modale, topica, intonatie
-lb flex sintetice – sanscrita, greaca, latina, lb slave si germana(lb indo-europene moderne)
-lb flex analitica - lb engleza
-limbile de tip sintetic sunt anterioare celor de tip analitic
-nu exista limbi exclusiv analitice, dupa cum nu exista limbi exclusiv sintetice
  Limbile incorporante(polisintetice)
-lb paleosiberiene, ameridiene(nahoati), algon-chine

Criteriul areal
-gruparea limbilor in functie de zona geografica in care sunt vorbite
-unitatea de clasificare se numeste liga lingvistica
-lb romana este o limba balcanica, deoarece in balcan se vb si alte limbi (bulgara, sarba, albaneza,
greaca), sunt limbi vorbite in acelasi spatiu geografic si s-au influentat reciproc, existand anumite
similitudini -->liga lingvistica balcanica
Criteriul sociolingvistic
-criteriu relativ recent
-studierea statutului unei anumite limbi intr-o societate(limba majoritara/minoritara, limba oficiala/de
stat)
-contribuie la caracterizarea limbilor

Limbile trebuie caracterizate din toate aceste 4 criterii.