MODULUL - FITOTERAPIE

TEMA - FITOTERAPIA IN AFECTIUNILE APARATULUI CARDIO-VASCULAR

REFERAT - “Rolul acizilor grasi tip omega pentru mentinerea starii de sanatate".

LIPIDELE
Consideraţii generale
Lipidele formează o clasă de substanţe organice, larg răspândite în natură atât în regnul
vegetal cât şi în cel animal. Comun tuturor lipidelor le este insolubilitatea în apă şi
solubilitatea lor în solvenţi organici.
Lipidele sunt substanţe de rezervă dar unele joacă rol important structural.
Pe lângă rolul plasmatic şi energetic ce-l îndeplinesc în formarea celulelor şi a ţesuturilor,
participă la formarea membranelor biologice, la permeabilitatea celulară şi la transportul
diferitelor substanţe indispensabile organismului.
Răspândire şi conţinut
Ele se găsesc în natură în stare liberă, predominant ca substanţe de rezervă în seminţe,
fructe, legume cloroplaste, ţesutul adipos, în jurul organelor interne la animale, cât şi
asociate cu proteinele şi glucidele sub formă de lipoproteine.
Clasificarea lipidelor
Acizi graşi din natura se împart în trei categorii:
acizi graşi saturaţi care conţin numai legături simple.
acizi graşi mononesaturaţi cu o singură legătură dublă .
acizi graşi polinesaturaţi cu cel puţin 2 legături duble .
Acizi graşi esenţiali
Chiar dacă organismul poate sintetiza o mare parte din acizii graşi necesari s-a ştiut încă de
la încetutul secolului al XX-lea că o parte din acizii graşi polinesaturaţi nu pot fi sintetizaţi şi
trebuie sa fie preluaţi din hrană. Astfel aceşti acizi au fost numiţi acizi graşi esenţiali .
Acizii graşi esenţiali sunt acidul linoleic (omega 3) şi acidul alfalinoleic (omega 6).
Rolul in sanatatea organismului.
Lipsa din dieta a acizilor graşi nesaturaţi constituienţi ai lipidelor, acidul linoleic, linolenic şi
arahinoic, numiţi acizi graşi esenţiali (AGE) care nu pot fi sintetizaţi de organism, ei trebuind
să fie aduşi prin aport alimentar, provoacă tulburări metabolice grave ca: întârzierea
creşterii, dermite, căderea părului, necroze, leziuni la rinichi, acumularea de grăsimi în ficat,
tulburarea funcţiei de reproducere.
Principalele beneficii:
-îmbunătățește unele dintre funcțiile sistemului nervos, cum ar fi memoria și capacitatea de
învățare. De aceea acest tip de acizi are un rol in reducerea riscului de apariție a depresiei și
a anxietății. Mai mult de atât, aportul necesar de Omega 3 contribuie la scăderea riscului de
dezvoltare a afecțiunilor mintale (Alzheimer, schizofrenie, boală bipolară).
-Întărește sistemul imunitar.
-Prin creșterea nivelului colesterolului bun (HDL), acizii grași Omega 3 reduc nivelul de
trigliceride și scad colesterolul rău.
-Printre beneficiile pe care le oferă acizii grași Omega 3 se numără și reglarea tensiunii
arteriale. Prin menținerea acesteia în parametri normali, scade și riscul de infarct sau de
accident vascular cerebral.
-Consumul regulat de Omega 3 poate ține la distanță osteoporoza, afecțiune care apare des
la persoanele în vârstă și care crește riscul de fracturi. Printre funcțiile acestui tip de acizi
grași se numără și creșterea cantității de calciu pe care o absorb oasele. Totodată, Omega 3
intervine și în sintetizarea colagenului.
-O dietă echilibrată, bogată în Omega 3, poate reduce simptomele sindromului metabolic și
rezistența la insulină.
Alte beneficii pe care le oferă acizii grași Omega 3:
contribuie la un somn odihnitor;
previn și ameliorează afecțiunile cutanate;
mențin tonusul pielii;
ameliorează durerile menstruale;
susțin dezvoltarea armonioasă a fătului în timpul sarcinii;
reduc riscul de apariție a aterosclerozei
pot preveni și ameliora afecțiunile de la nivelul aparatului respirator.

Bibliografie
1. Drochioiu, G., Duţă, I.,: Biochimie Generală, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2003.
2.Neamţu, G., : Biochimie Alimentară, Editura Ceres, Bucureşti, 1997.
3.Gârban, Z., : Nutriţie Umană, Volumul I, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2000.