Asociatia de Educatie Sociala “ARES” Ploiesti

Regulament pentru Formatul de Dezbateri Academice Karl Popper

I. Introducere

Formatul de dezbateri academice tip Karl Popper se axeaza de multe ori pe discutarea unor
chestiuni controversate, punand accentul pe devoltarea gandirii critice si a tolerantei pentru
puncte de vedere divergente. Pentru a facilita aceste scopuri, debaterii lucreaza in echipe de 3 si
trebuie sa faca documentare pe ambele parti ale fiecarei motiuni. Fiecare dintre echipe are ocazia
sa ofere argumente si intrebari echipei adeverse. La finalul oricarei runde de dezbateri, arbitrii
ofera feedback, comentand asupra greselilor logice, dovezilor si argumentelor pe care debaterii
le-au adus in timpul meciului.

Dezbaterile academic de tip Karl Popper ar trebui

• Sa se axeze pe partea centrala a unor chestiuni controversate;

• Incurajeze toleranta pentru puncte de vedere multiple;
• Incurajeze dezvoltarea gandirii analitice;
• Promoveze valorile muncii in echipa;
• Sa dea ocazia debaterilor sa dezbata motiuni din campuri cat mai variate.

II. Regulile Formatului Karl Popper

Urmatoarele reguli care definesc scopurile si procedurile Dezbaterilor Academice de tip Karl
Popper, sunt facute sa se asigura ca debaterii, participand la astfel de runde, intra in meci cu
asteptari comune privind procedurile uneirunde de dezbateri academice. Arbitrii nu pot impune
reguli suplimentare asupra debaterilor.

Decizia unui arbitru intr-o runda de dezbateri academice este finala. Doar in cazul in care se
dovedeste ca o echipa a castigat o runda folosindu-se de dovezi falsificate, debaterii nefiind
onesti din punct de vedere intelectual, o decizie poate fi reversibila, dar doar inainte de incepere
urmatoarei runde de dezbateri, si numai atunci.

Incalcarile urmatoarelor reguli pot atrage de la sine scaderea punctajului, pierderea unei runde de
dezbateri. In cazul unor incalcari severe, un arbitru se va consulta cu Directorul de Turneu
inainte de a impune sanctiuni debaterilor. Directorul de Turneu, sau un comitet desemnat de
acesta, poate, in cazuri extreme, sa descalifice un arbitru, un debater, o echipa din cadrul
competitiei.

Forumul National de Dezbateri Academice, Ploiesti, 2010

 Asociatia de Educatie Sociala “ARES” Ploiesti

A. Motiuni si pregatire
1. In Debateul Karl Popper, mai multe tipuri de motiuni sunt acceptate. Motiunile trebuie sa
atinga punctul central al unor chestiuni controversate si sa fie formulate adecvat pentru a facilita
un background corect pentru dezbatere.
2. Documentarea sta in principal in datoria debaterilor, nu in datoria antrenorilor si profesorilor
acestora.
3. Pentru a permite documentare eficienta, motiunile vor fi anuntate cu cel putin o luna inainte
de turneu.

B. Intepretarea motiunii
1. Echipa afirmatoare are datoria sa intepreteze si sa defineasca motiunea.

Echipa afirmatoare trebuie sa intepreteze motiunea in felul in care ar fi rezonabil interpretata in

sfera publica. O echipa afirmatoare nu trebuie neaparat sa aduca o interpretare literala motiunii.
Obiectivul unei echipe afirmatoare este sa construiasca un caz adecvat pentru intepretarea pe
care a adus-o motiunii. In acest sens, echipa afirmatoare trebuie sa introduca unul sau mai multe
argumente in sprijinul motiunii pe care au interpretat-o si sa sustina acel caz pe parcursul rundei.

2. Echipa negatoare se opune pozitiei afirmatoare.

Echipa negatoare poata ataca intepretarea echipei afirmatoare in ceea ce priveste interpretarea
motiunii, daca cred ca aceasta nu este rezonabila.

Echipa negatoare poate contesta orice aspect al cazului afirmator, si poate oferi un caz propriu.
Spre exemplu, poate contesta intepretarea motiunii, bazele analitice si factuale ale cazului, sau
presupunerile nerostite ale cazului afirmator.

C. Reguli in timpul unui Debate Karl Popper

1. Documentarea nu este permisa in timpul unei runde.

Documentarea trebuie sa fi fost terminat inainte de inceperea rundei. Odata ce incepe o

dezbatere, participantii nu mai pot face documentare – folosind internetul sau alte mijloace
electronice sau de alta factura.

2. Asistenta exterioara nu este permisa.

Nicio persoana nu poate face documentare in timpul debateului si apoi transmite aceste
informatii in mod direct sau indirect debaterilor. Debaterii pot consulta orice materiale au adus
cu ei in cadrul dezbaterii.
Forumul National de Dezbateri Academice, Ploiesti, 2010
 Asociatia de Educatie Sociala “ARES” Ploiesti

3. Debaterii trebuie sa fie capabili sa aduca surse pentru citatiile directe.

Cand se refera la orice informatie publica, debaterii trebuie sa fie pregatiti sa dea, la cerere,
detalii complete privind sursa de unde au obtinut informatia respectiva – atat echipei oponente
cat si arbitrului. Citatia trebuie sa fie indeajuns de satisfacatoare pentru a permite oricarei terte
persoane sa acceseze acel material folosindu-se de citatie. Citatia include: numele autorului (daca
exista), data publicatiei, pagina, web-siteul etc.

4. Debaterii trebuie sa fie onesti din punct de vedere intelectual.

Elevii trebuie sa citeze argumente si statistici intr-un mod veridic si sa nu fabrice in nicio
circumstanta dovezi.

5. Debateul este o activitate de echipa.

Oricare echipa este compusa din 3 debateri care vor tine discursurile anuntate la inceputul
rundei. Debaterii isi pot schimba pozitia de la runda la runda.

III. Formatul de Dezbateri Academice de tip Karl Popper

1. Afirmatorii si negatorii au timp egal la dispozitie pentru a-si prezenta argumentele
2. O runda de dezbateri academice se compune din 10 parti. 6 dintre acestea sunt discursuri
neintrerupte tinute de un vorbitor desemnat. Celelalte 4 parti sunt chestionari incrucisate - si
anume o serie de intrebari si raspunsuri implicand un vorbitor din fiecare echipa.
3. Mai jos, partile unui debate Karl Popper

Discurs Vorbitor Timp

Primul Discurs Constructiv Afirmator A1 6 minute
Chestionare Incrucisata N3 adreseaza intrebari A1 3 minute
Primul Discurs Constructiv Negator N1 6 minute
Chestionare Incrucisata A3 adreseaza intrebari N1 3 minute
Discursul de Reconstructie Afirmator A2 5 minute
Chestionare Incrucisata N1 adreseaza intrebari A2 3 minute
Discursul de Reconstructie Negator N2 5 minute
Chestionare Incrucisata A1 adreseaza intrebari N2 3 minute
Discursul Conclusiv Afirmator A3 5 minute
Discursul Conclusiv Negator N3 5 minute

Forumul National de Dezbateri Academice, Ploiesti, 2010

 Asociatia de Educatie Sociala “ARES” Ploiesti

4. Fiecare runda are 16 minute timp de pregatire (8 minute pentru fiecare echipa). Timpul
nu este programat in prealabil, iar impartirea acestuia ramane la discretia fiecarei echipe, inaintea
unei chestionari incrucisate sau a unui discurs.
5. Fiecare discurs si fiecare chestionare incrucisata are un scop specific.
a) Primul Discurs Constructiv Afirmator

In acest discurs, este de asteptat ca echipa afirmatoare sa ofere argumentele complete pe care le
are in favoarea motiunii. Chiar daca vorbitorii 2, 3 pot repeta anumite puncte sau extinde, acest
vorbitor trebuie sa pezinta cazul echipei sale in intregime, inclusiv definitiile si criteriul.

b) Prima Chestionare Incrucisata Negatoare

Cei 2 debateri implicati se vor aseza cu fata catre public (si nu unul catre celalalt). Vorbitorul 3
negator va adresa intrebarile si nu va construi scurte discursuri in timpul alocat. Vorbitorul
afirmator va raspunde la aceste intrebari si nu va contrui scurte discursuri in timpul alocat. A1
poate face concesii in acest discurs, dar pentru a fi luate in considerare de catre arbitru, trebuie sa
fie capitalizate in discursul imediat urmator al echipei negatoare.

Ceilorlalti membri ai echipei nu le este permis sa ajute membrii participanti la chestionarea

incrucisata in timpul acesteia. Numai cel care adreseaza intrebari va adresa intrebari si numai cel
care este desemnat sa raspunda la intrebari va raspunde. Nicio comunicatie orala intre cei
implicati in chestionarea incrucisata si membrii echipelor lor nu este permisa.

c) Primul Discurs Constructiv Negator

Ca si echipa afirmatoare in primul discurs, echipa negatoare trebuie sa ofera o argumentare

completa in acest punct al dezbaterii (impotriva pozitiei afirmatoare). Daca definitiile sau
criteriul nu sunt contestate in acest discurs, acestea raman valide pe parcursul dezbaterii.
Negatorii trebuie sa atace argumentele afirmatorilor (nu neaparat in totalitatea lor) si au dreptul,
dar nu sunt obligati, sa aduca argumente proprii impotriva motiunii.

d) Prima Chestionare Incrucisata Afirmatoare

Regulile pentru Prima Chestionare Incrucisata Negatoare se aplica si in acest caz.

e) Discursul de reconstructie afirmator

A2 are 2 scopuri in acest discurs. Mai intai, acest vorbitor, trebuie sa contracareze atacurile aduse
de echipa negatoare la adresa cazului afirmator. In al doilea rand, trebuie sa contraargumenteze
un eventual caz propriu negator. Daca A2 nu contraargumenteaza un anume argument, atunci

Forumul National de Dezbateri Academice, Ploiesti, 2010

 Asociatia de Educatie Sociala “ARES” Ploiesti

acesta sta in picioare in favoarea echipei negatoare. Dovezi, rationamente, analogii exemple noi
pot fi prezentate, dar nu argumente constructive noi.

f) A doua Chestionare Incrucisata Negatoare

Regulile pentru Prima Chestionare Incrucisata Negatoare se aplica si in acest caz.

g) Discursul de reconstructie negator

Negatorul 2 are un scop analog vorbitorului 2 afirmator. In acest punct in dezbatere, poate fi deja
atrasa atentia arbitrului cu privire la argumentele abandonate de echipa afirmatoare. Dovezi,
rationamente, analogii exemple noi pot fi prezentate, dar nu argumente constructive noi.

h) A doua Chestionare Incrucisata Afirmatoare

Regulile pentru Prima Chestionare Incrucisata Negatoare se aplica si in acest caz.

i) Discursul conclusiv afirmator

Rolul vorbitorului 3 afirmator este unul reactiv. El sau ea trebuie sa se comporte ca un arbitru
partinitor care incearca sa explice de ce echipa sa a castigat meciul. Acest debater va identifica
ariile de conflict si va indica cele mai importante puncte de decizie. Nu este neobisnuit pentru A3
sa renunte la anumite argumente pentru a avea mai mult timp pentru cele mai importante puncte.
In acest punct, nu mai pot fi prezentate nici dovezi, nici argumente noi.

j) Discursul conclusiv negator.

In esenta, acest discurs este analog celui de A3. Arbitrii trebuie sa fie foarte atenti la introducerea
unor argumente noi in acest punct, in special pentru ca echipa adversa nu mai are timp sa
raspunda. Orice argumente noi vor fi ignorate de catre arbitru.

IV. Rolul Arbitrului

A. Un arbitru trebuie:
1. Sa se asigura ca debateul decurge conform regulilor mai sus enuntate.
2. Se se asigure de respectarea tuturor regulilor care cad in incidenta arbitrului.
3. Sa nu adauge, impuna sau sa-si bazeze decizia pe o regula neinclusa in standardele mai
sus mentionate.
B. Un arbitru trebuie sa se consulte cu directorul de turneu privind regulile pentru feedback
oral si anuntarea deciziilor.
C. Decizia unui arbitru trebuie sa se bazeze pe continutul unui debate.

Forumul National de Dezbateri Academice, Ploiesti, 2010

 Asociatia de Educatie Sociala “ARES” Ploiesti

D. Decizia unui arbitru trebuie sa se bazeze pe performanta unei echipe ca intreg si nu pe

evolutia vorbitorilor individuali. Consecventa este ceea ce aduce succesul unei echipe de
dezbateri.
E. Sub nicio circumstanta poate un arbitru sa isi modifice decizia sau punctajele obtinute de
debateri dupa o discutie cu echipele implicate.

Forumul National de Dezbateri Academice, Ploiesti, 2010