Sunteți pe pagina 1din 86
VALERIU NISTREANU MIHAELA AMALIA DIMINESCU INDRUMAR DE PROIECT AHE - ARA Editura PRINTECH 2007 Copyright © Printech, 2007 ae | Editura acreditati de Consiliul National al Cercet&rii Stiinfifice din nv timantul Superior TIPAR: Editura PRINTECH (SC ANDOR TIPO SRL) Str, Tunari, nr. 11, sector 2, Bucuresti Telfax 021.211.37.12 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Roméniei YVALERIU NISTREANU INDRUMAR DE PROJECT AHE- ARA Valeriu Nistreanu, Mihaela Amalia Diminescu Bucuresti, Printech, 2007 Bibliogr. ISBN 978-973-718-869-4 © Copyright 2007 Toate drepturile prezentei edifii sunt rezervate editurii si autorilor. Nici © parte din aceasta lucrare nu poate fi reprodusa, stocatd sau transmisa indiferent prin ce forma, far acordul prealabil scris al autorilor. Introducere 1 Shudenpii facultifii de Energeticd, specializirile “Centrale Hidroelectrice”, respectiv “Ingineria Mediului”, au prevzute in planul de invafimant ore de proiect la disciplinele “Amenajari Hidroclectrice” si respectiv “Amenajarea Resurselor de ApA”. Programele analitice prevad ca la aceste ore studentii si se familiarizeze cu modul in care se calculeazi din punct de vedere hidraulic si static principalele uvraje componente ale unei amenajairi hidroelectrice. tn acest scop in lucrarea de fap se exemplificd, pe un caz coneret, unele din aceste calcule: = calculul si trasarea unei chei limnimetrice; ~ calculul si trasarea curbei de capacitate a unui lac de acumulare; - atenuarea undei de viiturd intr-un lac de acumulare; - determinarea indltimii constructive a unui baraj; ~ caleulul inclinarii paramengilor la un baraj de greutate; = calculul coeficientului de stabilitate a unui baraj de beton; = calculul eforturilor totale fa piciorul amonte gi la cel aval al unui barej; ~ determinarea volumului de beton necesar realizarii unui baraj; calculul eforturilor principale si trasatea liniilor de egal efort principal intr-un baraj de beton; = caleulul hidraulic al unui deversor cu profil practic, al unei goliri de fund si al unui disipator de energie; ~ realizarea unei vederi in plan, sectiuni transversale tip gi a unor detalii la uvrajele avute in vedere. Exemplificarea se face in cazul concret al unui baraj de greutate, situat intr-un amplasament fictiv, cu caracteristici morfologice, geologice si hidrologice cunoscute. ‘De asemenea trebuie precizat cX unele faze ale realizarii proiectului sunt simplificate: = planul de situafie fictiv al amplasamentului barajului si profilul transversal al albiei sunt alese de etre student; = curba capacitijii lacului se traseazX dupA relajie analitic data prin tema de proiect, iar volumul util, rezerva de fier $i volumul mort se admit cunoscute, ca niste cote parti din volurnul total; curba de regim a debitelor in perioada de ape mari (anda de viituré) este de asemenea least inigial de catre student; = debitul maxim admis in calcul este ou asigurarea de 1% (fir a verifica clasa de importanfa a constructiei) etc.; Mai tebuie menjonat ob partea gafck a proiectlui (desene, diagrame, grafico) tebuic lucrat& folosind scéri standardizate. Standardele prevad urmftoarele sodri: 1:1; 1:25 (1:2,5); 1 rultipli si submultipli, adicd 1:10; 1:20; (1:25); 1:50; sau 1:200; 1:200; (1:250); 1:500 ete. 1:0.1; 1:0,2; (10,25); 1:0,5 ete. Sclrile puse intre paranteze sunt admise, dar nu sunt recomandate. Nu este adinis s& se lucreze cu alte sc&ri (de exemplu 1:1,5 sau 1:4 ete.). 2 INDRUMAR DE PROIECT AHE ~ ARA TEMA DE PROJECT Pe un curs de ap& a cirui pant este im = 36 (%e), amplasamentul unui viitor baraj de greutate este caracterizat prin urmatoarele date: 1. Date hidrologice & Debitul modul: Q,, = 23 (m’/s); » Debitul maxim cu asigurarea de 1%: Qiy"* = 736 (m*/s); > Durata maximé a viiturli: 9 = 132 (h); > Durata medie a viituri (0,3...0,4)-t, = 39...53 (h); > Durata de crestere a viiturii: . = (0,25...0,3)-t) = 33...40 (A). 2. Date morfologice > Deschiderea vaii la cota retentiei normale: L = 440 (m); Inaltimea de retentie: H, = 104 (m); ‘Volumul total al acumularii la cota retentiei normale: ¥; = 390 (108 m?); Volumul util: ¥, = 0,7-V, =273 (10° m); ‘Volumul mort gi rezerva de fier: V+Ry = 0,3-V, =117 (10° m’); vvvvy BS Curba capacitifii lacului de acumulare: 3. Date geologice > Grosimee medic a stratului de aluviuni si a deluviunilor: hey ~3 (mm); > Grosimea medie a stratului de rock alteratl: hry = 3 (m); > Coeficientul de frecare dintre beton $i rood f= 0,658; » Rezistenta admisibila a rocii de fundagie: dag = 50 (daN/em?), Temes de proiect 3 Memoriul scris gi piesele desenate vor confine in mod obligatoriu urmatoarele: 1. Plan de situafie, profil transversal al vaii, curba capacitatii lacului, cheia limnimetrica a albiei minore. Atenuarea unde de viiturd. Determinarea indltimii constructive a barajului Calculul inciinarii paramentilor barajului de greutate cu parament amonte vertical si cu ambii paramenfi tnclinati 5, Caleulul coeficientului de stabilitate al barajului de greutate in ambele cazuri. Calculul eforturilor totale la piciorul amonte gi la cel aval al barajului de.greutate in ambele cazuri. Determinarea volumului de beton al barajului de greutate in ambele cazuri. 8. Calculul eforturilor principale si trasarea liniilor de egal efort principal pentru lac de acumulare gol si lac de acumulare plin, in cazul barajului cu ambii paramenti inclinafi Caleulul bidraulic al descdrcatorilor de ape mari in cazul barajului de greutate cu ambii paramenfi inclinafi: deversorul cu profil practic, golirile de fund, disipatorul de energie. Vedere in plan, elevafie, sectiuni transversale tip (plot deversor, plot nedeversor) si detalii (rost de dilatatie, coronament, disipatorul de energie) in azul barajului de greutate cu ambii paramenti inclinafi 4 INDRUMAR DE PROIBCT AHE- ARA 1.DATELE GENERALE ALE AMPLASAMENTULUIL 1.1. Planul de situatie si profilul transversal all vaii fntr-o situafie concreti din realitate alegerea amplasamentului unui baraj se face findnd seama de mai multe tipuri de conditii: topografice si morfologice, geologice, hidrologice si geografice [1, pag. 186) ‘Din punet de vedere topogratic, alegerea amplasamentului se face, pe arti topografice cu curbe de nivel, astfe! Inc&t capacitatea acumuldrii realizate sé fie c&t mai mare posibil la o inalfime | dath a barajului, De regula, din acest punct de vedere, se aleg acele amplasamente unde liniile de nivel aratd o ingustare a albiei rdului (secfiunea A~A in figura 1), ceea ce permite ca la un volum cat ‘mai mic al lucrérilor necesare realiz&rii barajului si se obfin& un volum cét mai mare el acumulétii, Figwa 1: Alegerea amplasamentului unui baraj functie de conditiile topografice Folosind planul de situatie si intersectia axei A - A cu liniile de nivel (figura J) rezulta profilul transversal al albiei in viitorul amplasament, {in cazul proiectutui didactic nu dispunem de hirti reale si lastm studentului libertatea sd-gi stabileascA profilul transversal al vaii si implicit planul de situafie al amplasamentului. Aceasta se va face pe un format A; (420 x 297 mm) de hartie milimetricd. Folosind sori standardizate, in Date generale ale amplasamentului 5 partea de sus a formatului, se reprezintd datele cunoscute din tema de proiect: deschiderea vaii Ia cota retentiei normale L si inalyimea de retengie H,. Prin cele dou puncte distanfate cu L si tangent Ja linia situat& mai jos cu Hy, se traseaz4 o forma a vaii, c&t mai apropiat% de o albie naturala. Trebuie evidentiate albia minora si cea major, asa cum se observa in figura 2. Nu se recomand& ca forma aleasd a albiei si fie simetric8. Linia care aratk forma vaii reprezint& linia serenului natural (lim). {n partea de jos a formatului, pe axa viitorului baraj (A — A in figura 2) se transfert punctele de intersectie ale liniei terenului natural cu orizontale duse la diferite cote (de exemplu din 5 in $ m sau din 10 in 10 m), Pe figura 2, punctul B (intersectia Lan. cu orizontala cotei de 440 mdM) se transferd tn B; pe axa barajului etc. Prin aceste puncte (By, Ci, ... ) se traseazA aleatoriu izoli reliefului cu planuti orizontale duse la cote diferite). Profilul transversal al albiei si planul de situatie astfel obfinute devin date cunoscute ale proiectului ile de egal nivel (intersecfile 1.2. Curba capacit&tii lacului in scopul obtinerii regularizArii dorite a debitelor se folosese fie acumulari naturale, fie artificiale, Prin acumuléri naturele se injeleg acele lzcuri sau iazuri existente pe cursurile de apa, la care s-au fcut amenajéri pentru a putea dirija regimul de curgere in aval de acestea, Mult mai des se folosesc ins lacurile create artificial, prin bararea unui curs de apa. Dup& modu! in care sunt wilizate, acumnularile pot fi impArfite = acurmullri permanente, care sunt destinate refinerii apei pe 0 perioad’ mai indelungats, situafia normal& de exploatere fiind mentinerea acumul&rii pline (aceste acumulari se folosesc pentru deservirea cu apa a unor folosinfe diverse); - acunuléri nepermanente, destinate retinerii apei pe 0 perioad& de timp relativ redus, situatia normala de exploatare find de mentine acumulirile goale, ele fiind folosite pentru refinerea apelor mari, in perioada de viiturd (atenuarea viturilor); = acurmuléri de tip mixt, in care se mentine 0 trans permanentl si o trang nepermanentd. De reguld lacurile mari ale amenajarilor hidroenergetice sunt de tip mixt. Orice acumulare se caracterizeaza printr-o curbé de capacitaré a lacului, care reprezinta dependenfa graficd dintre volumul de ap& acumulat in lac si nivelul apei tn lac, V=V(h) sau V=V@). ‘Nivelul poate fi exprimat in cote absolute z, fat de nivelul marii (mdM), sau in cote relative fafa de talvegul sectiunii ransversale le baraj, (mn). Intr-un lac de acumulare exist’ céteva niveluri caracteristice, ilustrate in figura 3, ~ nivelul retentiei normale, NRN, este nivelu} maxim la care se poate ridice apa in lac in conditii normale de exploatare. De obicei acest nivel coincide cu cel Ja care se giseste amplasati creasta deversorului, astfe! inc&t la deptisirea acestui nivel apa incepe sd deverseze peste bara. in perioada de exploatare normala nu este admis depasirea nivelului retentiei normale; HBA [e psroasuen jnqgoad f axfenys ap jug -z aan3eyy Date generale ale amplasamentulus 1 " sunt neglijabile tn raport cu Q/2™ si fn consecinté se poate scrie: ap = oar Sans Bans gy = Mons Aa Folosind relafiile (10), (11) i (12), ecuagia (9) devine: ar a te 14 De s0s AV an Prat Pee ay = i AN = (3) Atenuarea undei de viitur 19 3) Prin rezolvarea ecuagiei (13) rezult& Qgr (t). Rezolvarea grafo — analitica se face in etape succesive, astfel: a, in primul rind se calculeazi termenul din membrul 1 al ecuafiei (9), respectiv (13), cea ce se rezuma la aproximarea curbei reale de viiturd (figura 7), cu una schematizati in trepte, dupa cum este ilustrat in figura 10.a.. rf Q(mn* 1s) i rh mo) Figura 10: Schematizarea curbei de viitur’ Caloulul se va face dup& modelul din tabelul 5: Tabelul 5; Calculul volumelor afluente in lac Timpul Qu Qa * AE avg h mis m im’ a o 5 agi =ar, 2 i Qe APs AVR = (Vy + OV VD saat ara Mega ES =O gs * Vaya 2 waar Oxs Ves tei T)At Quy set gin AV fi = (hag + Vara 20 INDRUMAR DE PROIECT AHE — ARA Datele necesare in coloana Qarse citese de pe curbe de viturs (Agura 7), corespunator momentului respectiv, Ultima coloand a tabelului calculesz’ chiar volumal mediu de api afluent fn lac, in repeilal dt. Trebuie avut insd grijt ca, in cazul in care tmparfirea in intervale de timp @ lui to seve la cituatia din figura 10.b., adicd vérful curbei debitelor afluente cade in interiorul intervalului At, s& se corecteze valoarea av? din ultima coloané a tabelului, cu valoarea Volumului redat la scara desenului de suprafata hagurats. Suma valorilor obfinute astfel pe ultima coloand reprezinta chiar volumul total al viiturii, V.. ‘Conform datelor numerice ale proiectului, sabelul 5 devine: Tabelul 6 ‘Timpul Que Qa At vac i m7) im (a 0 0,0. 0,000 = 5 30,0 0,540 0270 10 82,5 1,485 1,013, 15 200,0 3,600 2,543 20 437,5 7,875 5,738 25 630,0[ 11,340. 9,608 30 705,0 12,690 12,015 35 736,0 13,248 12,969 40 722.5 13,005 13,127 45 700,0 [12,600 12,803 30 650,0| 11,700 12,150 55 575.0 10,350 11,025 60 50,0 9,000 9,675 65 450.0 7,140, 8,370 70 342.5 6,165 6,953 75 2950 5,310 5,738 80 252,5 4545, 4.928 35 210,0, 3,780 4,163 90 175,0 3,150 3,465 95 40,0 2,520 2,835 100 TS 2,025 2,278 105 825 1,485 1,753 no 025 1,128 1,305 1s 42,5 0,765 0.945 120 215 0,495 0,630 125 115) 0315 0,405 130 10,0 0,180 0,248 132 25 0,018 0,099 |S] 147,051. Atenjie: dack durata maxim& a viiturii nu este multiplu de 5 (h), ultimul interval de timp trebuie calculat ca atare, cut valoarea sa in secunde. Atenuarea undet de viiturds Volumul de apa deversat in intervalul de timp 4t va fi AP 2 (as) Lund valori diferite ale in3ltimii lamei deversante si folosind relagiile (14) si (15) se pot calcula datele din tabelul 7. Tabelul 7: Caloulul debitutui devers he eer 4 ¥en (x) (m/s) | aot) ° 0 0 0,5 23,021. 0,207, i 65,113 0,586 15. 119,620 1,077, 2 184,167 1,658, 25 257,381 2316 3 338,336 5045 3,5. 426,353, 3,837 4 520,903 4,688 4, 621,564 5,594 3 727,984 6.552 5, 839,868 7,559 Cu datele din tabel se poate trasa si cheia limnimetric& Q,,, = f(h,), pe un format A4, ca in figura 11. ym Qiwn) Figura 11: Cheia limnimetricd a deversorului 22 INDRUMAR DE PROIECT AHE-ARA 1 6 Folosind datele din tabelul 3 (coloanele he si Vp) si respectiv 7 (coloana - AY,,,) se calculeaza datele din sabeiul 8. Tabelul 8: Calcularea funcfillor epurei atenuftii 7 ‘ $e Vy + } AVee| Vp ~ 4 AV een @ Gem) (om) Gem) | i'm) 0,0) 0,000 0,000 0,000 0,000 0s 4,894 0.207 5,101 4,687 10 9,825 0,586 10,417 9.239 1 14,794 1,07 15,871 13,717 2.0. 19,807 1,658 21,459. 18,143 25 24,846 2,316 27,162 22,530. 3.0 29,928 3,045 32,974 26,884 3.5 35,050 3,837 38,887 31213 40 40,208 4,688 44,897 35,521 4, 45.407 3,594 51,001 39,813 5,0) 50,643 6,552 57,195 44,091 55 55,918 7,559 477 48,359 Cu valorile obfinute in acest tabel, pe un format A3, se traseazi curbele V, = f,(h,) 1 ohare |= fbb) 8 (, 4¥m)= flrs) ‘asa cum se vede in figura 12, = 2 ° 0 Py 0 0 soV (106m?) 60 Figura 12: Curbele fhe), f(ha) si (bs) Atenuarea undei de viiturdt 23 d. Curbele din figura 12 vor fi fotosite pentru integrarea ecuariei (13). Pentru a ilustra modul cum se face acest lucru si presupunem c& la un anumit moment de timp fal desfigurarii fenomenului, nivelul apei in Jac a ajuns la 0 cota corespunzitoare unei indljimi A, a lamei deversante (figura 13). De asemenea presupunem cd in urmatorul interval de timp Ar=t,,,—f, sosegte in lac volumul de api AV" , corespunzitor membrului 1 din relafia (13). Aga cum se vede pe figura 13, pe orizontala corespunzatoare lui hi (care intersecteaza cele trei curbe in punctele B,C,D) se construieste segmentul de dreapth BE = AV 7" . Verticala dust prin punctul E intilneste curba f; in punctul F, iar orizontala acestuia intersecteaza curbele f si fy in punctele G si respectiv H. Proiectia punctului G pe dreapta BE o notam cu I. Deoarece prin constructia geometrici BE = BC+CI+IE 6) BE=AV 74; BO“ SM ys GF =I = FA relatia (16) devine Avie = 5 AP #14 LAF, (6) Compardnd relaiile (13) si (16") deducem logic c& Cle My, adic segmentul CI reprezint’ volumul de apa acumulat in lac in intervalul de timp considerat. Figura 13; Epura teoretic& a stenutrii 24 INDRUMAR DE PROIECT AHE ~ ARA e. in mod logic dact am cunoaste volumele acumulate in lac in fiecare interval de timp, am putea determina nivelul in lac ia sfargitul fiecdrui interval de timp prin constructia succesiva a punetelor C, 1, G. Deoarece insi nu cunoagtem aceste volume acumulate, AV,,.» dar cunoagtem volumele afluente AV", atunci constructia pleacd din punctul B (corespunzitor cotei h,), se realizeazd segmentul BE si se objine punctul F, care corespunde nivelului apei in lac la sfirsitul intervalului respectiv de timp si la inceputul celui urmator. Construcfia se incepe din origine aga cum se araté in figura 14. ° 1 v Figura 14: Calculul nivelului in lac $i al indltimii lamei deversante la diverse momente Plecnd la momentul t= 0 de la nivelul retenfiei normale NRN in lac (/g, = 0 ), se construieste segmentul 01 = AV2, Se duce verticala 12, nivelul corespunzAtor punctului 2, reprezentind nivelul fn lac (hg,) ta sfarsituk primului interval de timp si tnceputul celui de-al doilea. Dup& aceea se construieste segmentul 34 = AV, se ridicd verticala 45, gisind astfel nivelul in lac hg, 1a sfarsitul celui de - al doilea interval si inceputul celui de - al treilea. Atunci cdind segmentul i,+1= AV,f di un punct situat intre curbe, ceea ce dovedeste cin lac sosegte un volum de api mai mic decét cel evacuat de deversor (cazul punctului 19 pe figura 14), construcfia se realizeazA analog, dar verticalele coboard. Cota corespunzatoare acestui moment reprezint& cota maxim in lac, clreia ti corespunde debitul maxim efluent. In continuare se obfine ramura descendent a curbei Qer(1), Se procedeaz in acest mod pand la epuizarea duratei viiturii. Acest calcul, cu valori concrete ale proiectului, este reprezentat in figura 15. Rezultatele objinute succesiv prin constructia aritat4 sunt centralizate in sabelul 9. In acest tabel valorile AV au fost luate din tabelul 6, vaiorile hg s-au objinut prin constructia grafic de pe ‘figura 15, iax valorile Qgr s-au obfinut din cheia limnimetricd a deversorului, sau din formula (14), [pentru fiecare valoare hg, {qnojeo mad gyeurunsayep) Hanya wandy :¢7 DnB y (BOD A oss 00s osr oor ose oe ost oor os 0 A : aa L | C17 z De - et za 7 € rae [AT 7 Z i | ——S a ~ “ 4 —“% | i “ 4 4% id a 4 : Cay st anita ap fapun vasonuary ‘gINyIIA ap Jopun vorunUaY :97 DanSLT @ Ce a oe a 0 os ov oe oz on ° y $1 g | LT d+ VAY ~ SHV LIAO%d 30 UVAANY 9% Atenuarea undei de viitura 27 Tabelul 9: Calculul debitelor efluente t Av Avr | ha Qu ey | G0* m’ cm) _| (ms) (10° m°) | (m)_| (ms) 0 0,00 0 70_|_695 | 3,250 | 497,062 5 0,27 | 0,025 | 0,289 [75 | ~_5,74 | 3,000 | 446,795 10 1,01 [0,125 | 2,878 | 80 | 493 | 2,750 | 399,061 15 2,54 | 0,350 | 14,417 | 85 | 4.16 | 2,500 | 354,362 20 3,74 | 0,775 | 54,302 | 90_| 3.47 [2.275 | 312,457 25 9,61 | 1.475_| 141,153 | 95 | 2,84 | 2,038 | 273,923, 30 12,02 | 2,380_| 259,237 | 100 | _2,27 | 1,825 | 238,321 35. 12,97] 3,238 _| 376,753 | 105 |~_1,76 | 1,625 | 205,699 40 13,13” | 3,875 [473,975 | 110 [1,31 _| 1,463 | 176,214 45 12,80_| 4,125 | 542,339 | 115 | 0,95 | 1,300 | 149,964 50 12,15 | 4,050 | 581,603 | 120 | 0,63 __| 1,138 | 126,625 55 31,03 | 3,900 | 590,950 | 125 [0.41 | 1,000 | 106,476 60 9,68__| 3,725 | 575,130 | 130 | 0,25 [0,875 | 99,474 65 837 | 3,513 | 542,537 | 132 | 011 | 0,768 | 74,915 Cu datele astfel objinute se poate trasa acum curba Qer (1), pe acelasi grafic in care este reprezentat Qu(t). Se obfine reprezentarea din figura 16, in care se araté modul in care s-a realizat stenuarea viituri afluente in lac. De asemenea se poate calcula mai exact coeficientul de atenuare: = St = 590.950 _ 9.3009 a9) O* 736 ceca ce aratd c& atenuarea este eficienté gi deci barajul merit& supraindlfat pentru a objine volumul de protecfie care s& permiti accasté atenuare. 28 INDRUMAR DE PROIECT AHE - ARA 3. Determinarea in4ltimii constructive a barajului indltimea constructiva a barajului este un element important in dimensionarea barajului de greutate, impreund cu alte dou’ elemente: inclinirile paramentilor si volumul necesar de beton Pentru a determina aceastf marime trebuie si se find seama de: = indlfimea de retenfie H,, care reprezint& diferenta intre cota retenfiei normale in lac si cota talvegului in sectiunea barat’; ~ grosimea stratului de aluviuni gi a celui de roc& alteratt, Jay respectiv hyo; deoarece barajul nu se poate funda pe aluviuni gi nici pe roc& alterat acestea trebuie excavate pentru a funda barajul pe o roca stabila; © grosimea de garda f=1 — 2 (m), ce se excaveaz4 din roca sindtoas4, pentru a funda pe o rocd sigura; = in cazul Iacurilor importante, pe care se pot forma valuri, se ia in considerare si indlfimea My @ acestora; = dac& atenuarea viiturii in Jacul de acumulare este eficienta, volumul de protecfie se realizeaz& peste cota retenfiei normale si deci barajul se suprainalfi peste nivelul retenfiei normale (NRN) cu indlfimea maximd a lamei deversante hd"; ~ dacd atenuarea viiturii nu este eficient, volumul de protecie se realizeaz sub nivelul: retentiei normale (NRN), iar acest nivel se asigura cu ajutorul unor stavile pe deversor. Ca urmare, indlfimea constructiva a barajului se calculeazX cu relafiile: Hy, =H, hg thy thy + APM + Iga (a <085) ay Hy =H, lig + hyg thy + Pgs (a@>0,85) (18) Jn cazul barajului pe care fl proiectim, deoarece a < 0,85, folosim relafia (17) si se va considera ca nu exist valuri in lac, in consecinfi bya = 0. Rezulta H, =10443+3+14540=116 (m) Observatie: Se vor alege grosimile straturilor de aluviuni, roca alteraté si cel de garda, in intervalul impus prin tema de proiect, dar astfel incat s& se obfind o valoare a indljimii constructive exprimet’ printr-un numa intreg. Calculul inclindrii paramengilor 2» 4,Calculul inclindrii paramentilor barajului de greutate cu parament amonte vertical si cu ambii paramenti inclinati 4.1. Fortele care acfioneazi asupra barajelor de greutate {n dimensionarea barajelor se tine seama de un numir mai mare sau mai avindu-se in vedere combinatiile cele mai defavorabile posibile. ic de forte, Figura 17: Forfele care actioneazd asupra unui beraj de greutate Cele mai importante forfe cafe se vor lua in calculul de dimensionare a barajului de greutate (vezi figura 17) vor fi enumerate in cele ce urmeazA. in determinarea expresiilor acestor forte s-a considerat cazul unui baraj cu ambii paramenfi inclinati, iar in cazul unui baraj de greutate cu parament amonte vertical nu va aparea forta F;%" {1, p 192 ~ 200]. Expresiile cu care se calculeazt forjele iau in considerare doar 1 metru liniar din lijimea barajului, perpendicular pe figur’. 30 ENDRUMAR DE PROIECT AHE - ARA Greutatea proprie - Fe Este una din forfele importante care solicits un baraj masiv, ea avand un efect stabilizator: Fo=tni+a)Ht a9) Forta trece prin centrul de greutate al barajului gi acjioneaz pe verticalé de sus in jos, asa cum se vede pe figuré. Forte hidrostatice — Fx, Fi, Fy'™, Fv”. Presjunea static& a apei exercit& asupra paramentului amonte, respectiv aval, cite 0 forf& care este perpendicular’ pe parament. Deoarece in calculul eforturilor se folosese momentele acestor forje fatA de centrul de greutate al thlpii de fundatie, se preferd ca fiecare din aceste forte s& fie descompuse in componentele lor pe vertical& gi pe orizontala. Expresiile acestora sunt: on an 1 Fy =a Fo = seh (20) re ahd rr aL yan 21) 8 = yey qvahin “Aceste forte tree prin centrele de greutate ale diagramelor pe care le integreazi (figura 17). Dac& nu existé apii in bieful aval, forfele FA’ si FQ” sunt nule. Forta datorata subpresiunii - Fs Forfa de subpresiune este o forfi care actioneazA de jos in sus pe talpa de fundatie a barajului gi se datoreaz presiunii apei infiltrate dinspre amonte spre aval prin fisurile rocii de fundatie. Rezultanta diagramei din figura este: F, =(a+4)H tho +Lnrlet.-ho)} @) Forfa trece prin centrul de greutate al diagramei subpresiunilor. Fortele seismice - Feo Few Sunt forfe ce solicits barajele in cazul oscilatiilor scoarjei terestre produse de cutremure. ‘Aceste oscilatii sunt caracterizate prin perioada de oscilatie gi prin accelerafia seismic c. Aceste forte actioneaz& asupra masei barajului (Foo) si asupra masei de api din lac (Few) si sunt proportionale cu aceste mase. Expresiile acestor forje sunt: Fog = 50-6, 7+ A )He @) 2 Fo hae, 7-H 4 Calculul inclindrii paramengilor 31 Deoarece directia acceleratiei seismice nu este cunoscuté, pentru cele dou forfe se ia in considerare direcjia cea mai defavorabili pentru stabilitatea barajului. Aceasta este direcfia orizontala, cu sensul dinspre amonte spre aval. Forfa Foo se.aplic& in central de greutate al barajului, iar Fow in centrul de greutaie al diagramei parabolice, care reprezint& suprapresiunile 4H. _ 0,495.1, de bazs. create de cutremur in masa apei din lac, centru care se gseste la an Forele datorate impingerii ghetit Formulele care dau aceste forfe contin date privind grosimea podului de gheafi, variatia temperaturii s.a., care trebuie masurate pe teren. fn lips unor astfel de masurlitori, fara noastrA se foloseste: =10 (tim) Qs) Forjele datorate impingerii aluviunilor - Fay Aceste forfe se neglijeaz’ in cele mai multe cazuri, Fle se au in considerare doar in situatia in care stratul de aluviuni depus la piciorul amonte este suficient de mare. Condi generale pentru determinarea inclinarii paramenfilor in cele ce urmeazi se face conventia c& eforturile de compresiune sunt’ considerate “pozitive”, iar cele de intindere sunt considerate “negative”. Pentra determinarce valorilor 2; si 2 , care arati inclinarea paramentilor, se impun urmatoarele condiii: 1. Efortul total Je piciorul amonte al barajului, egal cu suma eforturilor date de fiecare solicitare, trebuie s& fie mai mare sau la limit egal ou zero, coca ce inseamna cA nu se admit eforturi de Intindere si deci ridicarea piciorului amonte de pe fundafie. Condipia se serie sub forma: om =Siom 20 26) a 2, Coeficientul de stabilitate a alunecare si fie mai mare, sau la limita egal, cu un coeficient de stabilitate admisibil: k, ~Qoe Ke en unde feste coeficientul de frecare dintre beton gi rocd (dat prin tema de proiect). i 32 INDRUMAR DE PROIECT AHE ~ ARA Caleulul eforturilor pe talpa de fundatie, la picioral amonte si cel aval, se face folosind formula solicitirilor compuse: NLM =t—+— (28) o=tty ) fn care: N= forfa care solicit’ normal secfiunea de fundatie; M = momentul forfei care solicit sectiunea de fundatie, in raport cu centrul de greutate al acestei seefiuni; ‘A= aria sectiunii de fundafie; W = modulul de rezistenté al seetiunii. {in cazul concret al acestui proiect forjele Fa, F/'™, Fy Fs dau eforturi atét ca forfe normale la seotiunea de fundatie, cét si datorita momentului produs de ele in raport cu centrul de greutate al sectiunii, Forfele Fx, Fu". Foo, Few, Fy, care au 0 direcfie orizontala, dau eforturi doar datorita momentului in raport cu centru de greutate (1, pag 205, tabelul 3.3]. Sectiunea talpii de fundatie fiind un dreptunghi cu baza Im $i indlfimea (2+ 4,)H,, aria A gi modulul de rezistens& Wau expresiile: A=(i+4)H.-1 (mn) 9) Wa Lara lH 60) Dac& se calculeazi fiecare efort, condigia (26) conduce la 0 ecuatie (26') de gradul 2 in si ds, cu tofi termenii si avind coeficienji numerici 4, B, .... F, care depind de constantele care epar fn expresiile forfelor (, Yo Ge» m, Ho»): AR + BAA, + CA + DA+ E+ F =0 26’) Conditia (27) se mai poate scrie sub forma: sept + FF + Fo~ Fs) care conduce 1a 0 ecuatie de gradul 1 cu cocficienfi numeric MA+NA,+P=0 QP) Sistemul de ecuafii (26°) si (27°) permite, prin rezolvare, aflarea valorilor 4 gi 4, clutate. AR - FR? + Fea + Few + Fy) 4.3. Calculul bratului fortelor Pentru calculul momentelor fiec&rei forte, necesare in calculul eforturilor, este nevoie si se calculeze braful fieckrei forte, adic& distanfa dintre suportal forfei si centrul de greutate al secfiunii tilpii de fundayie (figura 18). In cazul proiectului de fafa se considers c& nu exist apa in avalul barajului, adic& hay=0 si deci FP =0, Fy” =0, F, amy (a+ a). Caleutul inclindrii paramengilor 33 Figura 18: Caleulul brafului fortelor in consecinf& se obfin urmatoarele relatii pentru bratul fiecdrei forje: forta de greutate Fo, are braful e;. De pe figura rezulta: : a=}40='(n0-B4)=1[ Miva teat [=Bee-a) 6) forja de presiune Fy, are braful e3, iar conform desenului de obtine: = 08-143, =1 LH, =A & = OB~5 AB, gt A He ~ 5H Ee 2) = forta de subpresiune Fs, cu braful es 1 at I A, =OB-~BC =| —-=|BC =—BC =—£(4 (33) = OB-=BC (: i }pc gee et +4) (33) forja de presiune Ff, cu bragul e« 34 INDRUMAR DE PROIECT AHE - ARA G4) = forja seismicd asupra masei barajului, es 24H, 35) 3 = forta seismicd asupra masei apei din lac, & eg = LH, =0,425H, G6) an = forja de tmpingere datortt podului de gheaga, cu bral er =H. on 4.4, Calculul inclindrii paramentului aval la un baraj cu parament amonte vertical fin acest caz, deoarece 4, =0 gi hg = 0, se iau in considerare forfele Fg, FA": Fs» Foc: Fo, Fi (ve figura 19). Expresile acestor forge, ale brafelor si ale eforturilor date de ele 1a piciorul amonte si la cel aval sunt redate in tabelul 10. Tabetul 10: Expresile fortelor gi eforturitor in cazul bargjului cu perament amonte vertical Forta | Expresiaforfei | Brayul fortei 1 1 Fe gioh He giile 0 F; J ya-H2 lin 0 ae fe gille 1 it 1 Fi" =H? =H, He i 2 3 sa 1 2 Lac, yH2 4 fi Fow oH 1275-c0yyHe 3 1 1 Fee pocevoHte he Be Fr : He —t Calculul inclindrié paramengilor 35 Figura 19: Barajul cu parament amonte vertical Determinarea valorii A se face folosind condifia (26), iar condigia (27) se utilizeazA pentru verificare. Cu expresiile eforturilor din tabelul 10, conditia (26) ne conduce la relatia: X, om = YH, — mye, ee aret 1,275@ eres Bey, a In cazul temei de proiect din acest indrumar, valorile mArimilor constante sunt: 74 =2,4 (f/m?) a@=05 (yin?) m=0,5 H, 16 (m) Cu aceste date ecuatia (26") devine: 1,92? - 0,124 ~1,068209 = 0 Rezolvénd aceast& ecuatie de gradul 2 se obfine solutia 4 = 0,78208. Cu aceastl valoare, tabelul 10 permite gasirea valorilor numerice @ fiectrei fore si ale fieckrui efort, aga cum se observa in tabelull ENDRUMAR DE PROIECT AHE - ARA ‘Tabelu! 11: Valori numerice, baraj cu parament amonte vertical — Forfa | Valoarea fortei | Braful fortei om (tf/m) (m) (tfim’) [Pee safe i Fs 2630,82 15,120 ~$8,000 0 a 6728,00 38,667 “189,670 189,670 Fow 336,40 49,57 712,081 12,051 Fee 631,40 38,667 “17,799 17,799 ry 10,00 716,000 0,846 0846 Eo, 0,006 220,406 1 Din acest tabel se observa c& efortul total la piciorul amonte este practic egal cu zero (aga cum de altfel am pus conditia), iar cel de la piciorul aval este ites 220406 IO Set = 10961 Coty 9,81-10* om fn continuare trebuie verificat& condiia (27) de stabilitate a barajului. Astfel: S (Fo -Fs) 0,658(12627,92 ~ 2630,82) Fi" + Fog + Foy +P, 6728+336,4+6314+10 omg = 220,006 f ky = 0,854 <1 Conctuzia: barajul cu parament amonte vertical nu este stabil la alunecare. in consecinja este necesar s& se dimensioneze un baraj cu ambii paramenfi inclinafi 4,5, Calculul inclindrii paramentilor la un baraj cu ambii paramenti inclinati fn acest caz, conform figurilor 17 si 18, se iau in considerare urmatoarele forfe: Fiz", Fi" ,Fos Foas Fows Fs Fy. Expresiile forfelor, a brafului fiectrei forfe si a eforturilor date de aceste forfe la piciorul amonte gi la cel aval, eforturi calculate cu formula (28), sunt centralizate in tabelul 12. Caleutul inclindrit paramentilor 37 Tabelul 12: Expresiile forfelor gi eforturilot in cazul barajului cu ambii paramengi inclinafi Fort Ogy, (tim) Fe Ry ro Le W ye weld pae-a s gre Fow poet? Foo | paesroH? (+4) ee eo % / i He @+ay He Gray Determinarea inclinarii paramentilor se face pundnd cele dowd condipit (26) gi (27), exprimate prin ecuayiile (26°) $irespectiv (27). Ecuagia (26°) in acest caz este: 4 sy mylt, — om = WHT my, 6, We age Hoe _ ‘s (ray ata HA+Ay? -1275ac, sau inc’ 22 (yy my) + Aj (yy +27 —2my) +4 (y — my) — ae, Y9 2 ~ocyyyhy -[ranesa+S}e0 Cu datele temei de proiect, se obfine ecuatia 1,9: +3,4- AA, +0,5-4? 012-4 -0,12- A, -1,06821 = 0 ee") Condigia (27) se serie astfel: 38 INDRUMAR DE PROIECT AHE - ARA Ayagnd + Lygti(+a)-Lomet2(a+a,) |= 2 2 2 = x, Je + possi + oes H20 +4,)+F; | sau inca v 2F, Alecaraks ~ Fre +7 - md] Aacsrsk, - £0. -milot{roaeng HE ‘ in cazul temei de fat, cu k=! gi Fy=J0 (tm) se obine 1,78824, +1,1302A ~1,05149 = 0 (27") Sistemul de ecuapii (26") si (27") permite determinarea valorilor 2 i 4). Din (27") se obfine: Ay = 0,58802 ~0,632032, 8) Introducénd aceastd relajie in (26”) se ajunge la ecuafia # —32,20324A +19,64346 = 0 Prin rezolvarea acestei ecuafii se obfine soluyia A= 0,622008 ~ 0,622, iar din (38) se gasegte A, =0,19485 = 0,195 Prin urmare inclindtile celor doi paramenfi ai barajului vor fi: 4a = 0,195 i = 0,622 in continuare, aceste valori se folosesc pentru a face verificarile necesare: efortul total la piciorul amonte gi la cel aval, precum $i coeficientul de stabilitate la alunecare. Folosim in acest scop tabelul 12, in care se inlocuiesc valorile Ay si A gasite mai sus. Se obfin valorile din tabelul 13. Tabelul 13; Valori numerice, baraj cu ambii paramenti inclinafi Forta Valoarea forfei (tim) | Bratul fortel (m) | Op, (tf/m*) (tm?) mT 13192,262 8.255 211,952, 648 Fs 2748 388 15,795 ~58,000 0 Fy 6728,000 38,667 -173,786 173, 786 re 1311,960 39,846 48,765 “2,078 Few 336,400 9.257 -11,079 11,079 Fea 659,613 38,667 “17,038 17,038 Fy 10,000 116,000 “aris [O77 E 0,039 248,048 Calculul inclindrii paramengilor 39 Se observa c& oot =0,030-£ 20,009 2M 20 om 248,068 L = 24,80. < oyyy = 50% cm? m em? cm” Coeficientul de stabilitate la alunecare ‘Concluzii: Condiiile impuse la dimensionare se verifici. fn plus barajul este stabil la alunecare, iar efortul total la piciorul aval poate fi preluat de terenul de fundatie, 40 INDRUMAR DE PROIECT AHE — ARA 5, Determinarea volumului de beton al barajului de greutate in ambele cazuri Deoarece paramentii amonte si aval sunt suprafefe plane, aria profilului barajului le 0 adincime dati 2, este 4, ahGta) (vezi figura 20), {in ipoteza of dupa efectuarea excevatilor, fundofia este formath tot din suprafefe plane, se poate spune oX varia adancimii si a xrelud corespunzator acesteia este linird, pe met liniar de asime. Corpul barajului este impart in mai multe ploturi. Volumul total de beton al barajului este dat de urmitoarea relatie: e 1 « = DM = DLA A alta) Yi-al, @) (9) ‘at sa unde; Al; I8fimea plotului j. Volumul calculat astfel este un volum acoperitor deoarece in corpul barajului exist multe goluri (galeri, pururi de vizitare cfe.). Caloulul este eu att mai exact ou oft se jou mai multe secfiuni A, : Vb A | Ve il i tA t m met Figura 20: Determinarea volumului de beton al barajului Determinarea volumului de beton a ‘Volumul de beton se poate determina si grafic, daca pe profilul sectiunii transversale a vali, la scara desenului, in dreptul fiectrei adincimi z), se pune valoarea 4, corespunzatoare. Suprafaja haguratd pe desen va reprezenta, la scara desenului chiar volumul total de beton al barajului. fn ambele cazuri (parament amonte vertical, respectiv ambii paramenfi inclinaji) calculul se realizeaz§ Iudnd un numér cét mai mare de secjiuni 4j, cu hngime AJ, aferenti. Masurdnd pe desen distanta z, de la coronament la talpa de fundatie (care include si zona excavata) si folosind formula (39), se determin’ volumul necesar de beton. Calculul se face tabelar. in cazul aplicafiei noastre valorile z se mésoari pe profilul transversal al albiei, reprezentat in figura 21, iar calculul volumului se regaseste in tabelele 14 si 15. Rezultatul obfinut arati volumul maxim necesar pentra constructia barajului. fn realitate volumul utilizat va fi mai mic dact se are in vedere existenta numeroaselor galerii, pufuri, camere existente in corpul barajului, De asemenea in zona deversorului nu exist beton. Volumul de beton aferent zonei deversorului se poate ugor calcula cu o formula de forma: May = E+ A) HE b (40) in care b este lajimea cdmpului deversant, stabilita in subparagraful 2.2. si anume b=30 m, iar Hz este diferenta intre cota coronamentului i cota retenfiei normale Hy = Zeon ~Znny = HIM +B, cu Ag) suprainalfarea coronamentului peste NME. fn cazul aplicafiei noastre s-a admis h,, = Osi deci H,=Af™=Sm. Remlti ch in zona deversorului. se vor evonomisi AV gy =4-0,782-5?-30=293 m, Ia barajul cu ent amonte vertical gi fa = param Magy = + (0,195 +-0,622)-5?-30 = 306m” lacel cu ambii paramenti inclinafi. Determinarea volumului de beton 3 A. Parament amonte vertical B.-Ambii paramenti fnclin: 4 =0,78205 A, = 0,19489 ; 2 = 0,622008 loutul volumutul de beton Tabelul 15: Calculul volumului de beton % Ay | Vu Nr. | 4h Ay Vw. ce) | my | oy = Ty Tm) im ow 1 | 18 [497 [966 | 173,86 1 [ie [497 | 10.1 1816 2 15_ | 15,35 | 92,13 1382,01 2 is | 15,35 96,2 1443,5, 3 1S_| 22,36 | 195,50 2932,51 3 15_| 22,36 204,2 3063,0 4 | 15 | 3467 | 47002 | 7050.23 4 [is [34.67 |" 491.0 | 7364.0 5] 15 | 41,83 | 684,20 | 10262,93 3 [as args | 747 [107197 6 15_| 44,13 | 761,50 11422,57, 6 1S_ | 44,13 7954 11931,0 7 15_| 49,61 | 962,37 14435,58, 7 15_| 49,61 1005.2 150781 8g 15_| 57,01 | 1270,89 | 19063,29 8 15_| 57,01 1327,5 199118 He 15_| 63,72 | 1587,65 | 23814,82 9 15_| 63,72 1658,4 248748 10 | 15 | 74,60 | 2164,46 | 32466,96 1o_|15_| 74,40 | 2260.9 | 33912,0 1 | 15 | 76,52 | 2289,57 | _34343,59 1s [76,52 [23916] 358722 12 [15 [7831 | 2397.94 | 35969,15, 12_[ 15 [731 | 2504.8 [7375701 413 | 15_| 83,79 | 2745,29 | 41179,41 13 15 | 83,79 | 2867.6 43012,3 14 | 15 _| 92,78 | 3365,99 | 50489,90 14 15 | 92,78 3516,0 52737,1 15 | 15 | 98,70 | 3809,24 | 57138,66 15 15_| 98,70 3979,0 59681,8 16 | 15 | 102,30 | 4092.19 | 61382,85 16 15_| 102,30 42745 641149 17 {15 _| 103,30 | 4172,58 | 62588,77 17 15_| 103,30 4358,5 65374,5 18 |_15_| 107,09 | 4484.38 | 67265,69 18_[13_[107,09 [4684.2 | 70259,6 19 | 11 | 113,07 | 4999,19 | 54991,05, 19 A_| 113,07 5221,9 57438,6 20 | 11 | 116,00 | 5261,63 | 57877,96 20 H_| 116,00 54961 60454,0 21 | 10 | 112,06 | 4910,27 | 49102,74 21 10_| 112,06 5129,0 51288,2 22 | 15_| 105,56 | 4357,16 | 65357,37 22 15_ | 105,56 | 4551.3 68266,3 23 | 15 | 96,66 | 3653.41 | 54801,11 23 [15 [96,66 [3816.2 [572402 24 [15 | 91,97 | 330748 | 49612,16 [24 | 1s [91,97 [34548 | 518203 25 | 15 | 78,45 | 2406,53 | 36097,88 25_|_15 | 7845 | 2513.7 _|_377045 26 | 15 | 71,89 | 2020,88 | 30313,27 26 15_| 71,89 2110,9 31662,5 27: | 15_| 62,25 | 1515,25 | 22728,69. 27 15_| 62,25 1582,8 23740,3 28 | 15 | 53,19 | 1106.28 | 16594,18 28 15_| 53,19 1155,6 17332,8 29 | 15 | 43,59 | 742,98 11144,73 29 1S | 43,59 7761. 11640,8 30] 15 | 28,07 | 308,10 4621,48 30. 15 -| 28,07 321,8 4827,2 31] 15 | 20,29 | 160,98 2414,68 31 15_|_ 20,29 168,2 2522,2 32 | 20 5,20 10,57 211,47 32, 20 5,20 i) 220,9 ViFEVy| 989232 A=EVy | 1033261 “4 INDRUMAR DE PROIECT AHE - ARA 6. Calculul eforturilor principale si trasarea liniilor de egal efort principal 6.1. Elemente teoretice, formule de calcul [2, paragraful 3.3.4.2] Metoda elementar& de calcul a eforturilor, exprimat& prin formula (28), determina eforturile pe paramenfi. Pentru calculul eforturilor intr-un punct oarecate din corpul barajului s-a folosit teoria clasticitagi, Aceasth teorie exprima eforturile normale o, , $i efortul tangential +, intr-un punct oarecare P(x,z) din corpul barajului (figura 22), ca depinzéind liniar de coordonatele acestuia, adict 0g =a, x4b ez Oy ay -x+b,-z @) Fm ay-x+by-2 Figura 22: Sistemul de refering in teoria elasticitafii Coeficientii mumerici a), az..bs, se determing folosind ecuafile lui Laplace pentru un element plan init mic, din jurul punctului P, si pundnd conditii limita pe paramenfii barajului. Se obtin relapiile Caleulul eforturilor principale. 45 2 2 yp E Aa =2 04) Gray 4A - 4) 1 2 =%5 oe (22) b= Ir "TR, a= 7p ee my 4 Gray Gray 44h bent Aaa), A ABA Ayr ® Stee pba say (uray ak ‘Aceste expresii pentru coeficientii numerici a, az...b3 sunt determinate pentru a,4, #0 $i cazul lacutui plin. Daca lacul de acumulare este gol, expresiile pentru acesti coeficienti se obtin din relafiile (42) in care se considers y = 0. Practic din relafiile sus menfionate riman numai primii termeni. Eforturile normale o,,0,,7, orientate dupa direoile axelor de coordonate, nu reprezinth valorile extreme care actioneazA intr-un punct din corpul barajului, Bforturile maxime sau minime, denumite eforturi principale, actioneaz dupa directii in general diferite de cele ale axelor, numite directii principale. Directiile principale ale eforturilor normale sunt ortogonale intre ele, iar de-a Tungul lor eforturile de alunecare sunt nule. Eforturile maxime de alunecare sunt orientate cu un decalaj de 45° fait de directiile principale. Pentru a avea deci o imagine a modului in care este solicitat corpul unui baraj de greutate se calculeazd in orice punct P(x,z) pe Kanga eforturile o,,0, sit si eforturile principale o,,c, si r,. Acestea din urm& sunt date de relajiile cunoscute (2, paragraf2.2.9]: tothe, 0,440 a3) (44) Foarte sugestive in reprezentarea stiri de efort din baraj sunt linile de egal efort principal, denumite si lini iostatice, care reprezint& locul geometric al punctelos in care acfioneaz4 aceleasi eforturi principale o,,0, si t,- Ecuatiile lor se objin egaland relapile (43) si (44) cu 0 constant parametzio8, egalti cu marimea efortului care tebuie reprezentat pe profil: (, +o)t5) [(e, ~0, +44? <0, =const (45) (46) 46 INDRUMAR DE PROIECT AHE ~ARA 6.2, Trasarea liniilor de egal efort principal (2, paragraful 3.3.4.2] Tema proiectului cere ca pentru barajul cu ambii paramengi inclinafi si se reprezinte grafic starea de eforturi atét in cazul in care lacul creat de baraj este gol, cat gi in cazul cénd acesta este plin. Se cere deci, ca in cele dou’ situafii, s& se traseze liniile de egal efort principal o, = const.; Oy = CONSt.; Ty = CONST. tn acest scop observam ca relafiile (41) se mai pot scrie sub forma o.-(a-Z40}e0 : -(0-2+0) roots @r) o, re=(a-Zeb Oe De pe figura 22 se vede c& raportul = tg B este o valoare constant pe 0 razi (a) care uneste originea cu punctul P (raza OP). Rezulti c& si paranteza va fi o valoare constant (o°,02,72) pe raza respectiva. Dact acum relapiile (41') se introduc in expresiile (43) $i (44) se objine ou=[pleteet)eL etal} a4" | 3) san(ehielcolfear™ jeer: (a#’) in aveste relafii parantezele mari, notate cu a! ,o;,7%,, sunt de asemenea valori constante pe 0 raz dati. indnd seama de aceste constatéri trasarea liniilor de egal efort principal necesita parcurgerea urmétoarelor etape: = calculul coeficientilor aj, ...b3 ou ajutorul formulelor (42); — calculul valorilor constante of,;,...7, pentru diferite raze duse din varful O al barajului (Agura 22) si cuprinse intre cei doi paramenfi, ~ trasarea liniilor de egal efort principal, pentru diferite valori concrete oy), 02,;Tq > folosind relafiile (43') si (44’), adic& calculand pentru.fiecare raz valoarea a ¢: ak; rath, a oO @7 re in care, pe raza respectiva, se regaseste efortul 1), 03,5 T- Caleulul eforturilor principale 47 = valorile 0), 03,4 Ty S© aleg astfel IncatLiniile de egal efort sé acopere intreaga sectiune transversal a barajului; — calculul se poate sistematiza sub forms tabelard, asa cum se aratl in cele ce urmeazd. 6.3, Calculul si trasarea liniilor de egal efort principal in cazul cfnd lacul de acumulare este plin Valorile constantelor din formulele (42) sunt in acest caz urmatoarele: m L a] iy ( 5 } e m) | 0,622 [0.19485 He Ue os |“) Cu formulele respective se obfin urmBtoarele valori ale coeficientilor, w( 5): mm a by UN by ay b; 29404 [09141 | 20080 | 0.6408 [7.2596 | 03918 Pentru valorile 2. $i 41 corespund unghiurile =31,882° si respectiv # = ~11,028°. In consecing’, pentru calculul constantelor o?,0°, ., se vor alege raze duse din 5° in 5°, Incepand cu verticala (B= 0°). Folosind formulele (41’), (43') si (44’) se obfin valorile din tabelul 16. Tabelul 16: Valerileconstante 6°, 0% 42 5) \ p_|-11,03 | -i0 a 0 3 | io | 15 | 20 | 25 | 30 | 31,89 -0,195 | -0,176 | -0,088 9 0,088 _| 0,176 | 0,268 | 0,364 | 0,466 | 0,577 | 0,622 7972 | 0966 | 0939 Toots | o,sne [0.862 [0.95 | os07 | 0.777 | o.7ad| 0,731 0,249 | 0,286 0,465 | 0,640 | 0,816 | 0,995 | 1,179 | 1,371 | 1,577 | 1,799 | 1,889. 0.146 | 0.169 | 0282 [0,392 | 0,502 [ocie|o.729 | 9850 | 0.979 [1.119] 1176 1,000 | _ 1,006 1,071_| 1,192 | 1,356_| 1,546 | 1,756 | 1,985 | 2,235, 509 | 2,62) 0,221 0,246 | 0,334 | 0,362 | 0,349 | 0,311 | 0,258 | 0,193 | 0,119 | 0,035 } -0,002 0,389 [0379 | 0,368 | 0,415} 0,503 _| 0,618 | 0,749 | 0,896 | 1,058 | 1,237 | 1,311 a a la fr Folosind aceste valori si formula (47) in tabelele 17, 18, si 19 se calculeaz& punctele z; ale liniilor de egal efort principal. Valorile o,,, 02, $i Ty Se gAsesc pe prima coloan& a acestor tabele (or, =15,30,45,60..300 (f/m?) 5; =3,7,13..31 (f/m?) si tyj =10,30,50..190 (f/m?) iar pe kK 48 INDRUMAR DE PROJECT AHE - ARA primul rand se gasese valorile constantelor o},0,r, pentru fiecare razi in parte, calculate in tabelul 16. Tabelul 17: Valorile 2 (m) pentra lac plin ~ = constant op [-1103 | 10 | -s | 0 3 | 1 | 15 | 20 | 25 | 30 {31,89 9,° | 1,000 | 1,006 | 1,071 | i,1925 | 1,356 | 1,546 | 1,756 | 1,985 | 2,234 | 2,509 | 2,621 151 15,00 | 14,91 | 14,01 | 1258 | 11,06 | 9,70 | 854 | 756 | 6.71 | 598 | 5,72 301 30.00 129,82 | 28,01 | 25,16 | 22,13 | 19.41 | 1708 [15,11 | 13.43 | 11,96 [1145 45 [45,00 | 44,73 | 42,02 | 37,74 | 33,19 | 29,11 | 25,62 | 22,67 | 20.14 | 17,94 [17.17 60 | 60,00 | 59,64 | 5603 | 50,32 | 44,26 | 38,81 | 34,17 | 30,23 | 26,85 [23,91 | 22.90 75 1-75,00 | 74,55 | 70,04 | 62,89 | 55,32 | 48,51 | 42,71 | 37,78 | 33,57 | 29,89 | 28.63 30} 90,00 1 89,46 | 84.04 | 75,47 | 66,39 | 58,22 | 51.25 | 45,34 | 40,28 | 35,87 [34.34 (Coos }105,00-[ 10436 | 98,05 [88,05 | 77,45 | 67,92 | 59,79 | 52,90 | 46,99 | 41.85 | 40,07 120] 120,00] 119.27 | 112,06 | 100,63 | 88,51 | 77,62 | 68,33 | 60,46 | 53,71 [47.83 [45,79 135; = [126,07 [113,21 | 99,58 | 87,33 | 76,87 | 68.01 | 60,42 | 53,81 | S151 150 |= = = [125.791 110,64 | 97,03 | 85,42 | 75,57 | 67.13 | 59,79 | $7.24 165 |= = = [121,71 | 106.73 | 93,96 | 83,13 | 73,85_[ 65,75 | 62.96 190 [= : = = = [122,90 [108,19 | 95,72 [85,04 [75,73 | 72,50 205 | zi = = = = [116,73 103,28 | 91,75 | 81,71_| 78,22 20 z 7 = : : = [110,83 | 98,46 | 87.69 | 83,95 335 | : = = = = [118,39 [105,18 | 93,66 | 89,67 250 |_| 7 z Z = 5 = = [111,89 | 99,64 [95,40 265 |= 7 = : : : 2 = [118,60 [105,62 [101,12 285 [= : : 7 : x = = [113,59 | 108,75) 300] 7 zi = 7 2 = = [1957 [114.48 Tabelul 18: Valorile z(m) pentru lec plin @, constant [ov | -1103] 10 | -s | 0 s | 1 [15 | 20 | 25 | 30 | 31,89 oy | 0221 | 0247 {03334 | 0362 | 0349 [0.311 | 0.258 | 0,193 | 0,119 | 0,035 | 9,000 3 | 1357 [12,16 | 898 | 828 | 8,60 | 965 | 11,64 | 15.52 | 258 [8637 | 7 _[31,66_[ 28,36 | 20.95 | 19,32 | 20,06 | 22,87 [27,17 | 3621 | 58,76 [201,54] 13 | 58,80 | 52,68 | 38,90 | 35,87 | 37,25 [ 41,81 | 50,46 | 67,25 [10912] = 19_| 85,54 | 76,99 | 36,86 | 52,43 [ 5444 | 6111 | 73,74 | 98,29 [159.48 | = 25-1 113,08 | 101,30 | 74,81 | 68,98 | 71,63 | 80,40 [97,03 [129,33 | = : Bi] = | 125.61 | 92,77 | 85,54 | 8,82 | 99,70 [12032 = = = Tabelul 19: Valorile z (m) pentru lac plin - t= constant /p_[-11.03] 19 | -5 [To s | 1 | 1s | 20 [ 25 | 30 | 31.89 a _| 0,948 | 0,927 | 0,829 | 0.735 | 0,645 | 0,560 | 0,483 | 0.419 | 0,380 | 0,383 | 0,397 10 | 25,68 | 2634 | 27,15 | 24,09 | 19.87 | 1619 | 13.35 | 1116 | 9,46 [8,08 | 7,63 30 | 77,03 | 79,02 | 81,44 | 72,28 | $9.60 | 48,58 [40,04 [33,49 | 28,37 | 24,25 | 22,89 ‘SO [128,381 131,70 | 135,74 | 120,47 | 99,33 | 80,97 | 66,73 | 55,81 | 47,28 | 40,42 | 38.16 70} = = 113,36 | 93.43 | 78,14 | 66,19 | 56,58 | 53,42 90] = = : = }145.75 | 120,12 | 100,47 | 85,10 | 72,78 | 68,68 no | 2 = = - =| 122,79 | 104,01 | 8,92 | 83.94 130_[ = = = : = = a = [122,92 [105,08 | 99,21 Caleulul eforturilor principale 0 in continuare, pe un profil al barajului, desenat la-scaré pe un format A4, pundnd pe fiecare raz valorile 3, determinate in tabelele 17, 18 19 (aceste valori se mAsoara pe vertical, adica pe axa Oz.a profilului), se obfin linile de egal efort principal dorite (flgurile 23, 24, 25). Figura 23: Linii de egal efort principal 1 = const. in cazul lacului de acumulare plin 50 INDRUMAR DE PROIBCT AHE - ARA 25° 30° 31,88° Figura 24: Linii de egal efort principal o2 = const. in cazul lacului de acumulare plin Calculul eforturttor principale 51 -11,03° -10° -5° OF 5° 10? 15° 20P 25% 30° 31,88 Figura 25: Linii de egal efort principal t= const. in cazul lacului de acumulare plin 32 INDRUMAR DE PROIBCT AHE- ARA 6.4, Calculul si trasarea liniilor de egal efort principal in cazul cand lacul de acumulare este gol Neexistind api in lac formulele (42) se simplific si se redue la primul lor termen, iar constantele din formule sunt urmitoarele: m te. a My 05 2.4 (tf/m?) x ifte/m?) | 0,622 | o,19480 Cu formulele respective se objin urmitoarele valori ale coeficientilor,in(tf/m?): a by a by | by {o,1862 | 0,1057_| -1,5362 15281 | 0.8719 | -0,1862 Mai departe se procedeaza in acelagi mod ca si in cazul facului plin, Se obfin valorile constantelor o°,c°,...7°, pentru fiecare razA (tabelul 20) si apoi valorile 2) pentru liniile de egal efort principal (tabelele 21, 22, 23) Tabelul 20: Valorile constante o°,0°, () B [iia | 0 | -s [0 3] 0 | 15 | 20 | 25 [30 | 3189 igf | -0,195 | -0,176 [-0088 | 0 8_| 0.176 | 0268 | 0,364 | 0.466 | 0,577 [0,622 0,069 | 0.073 | 0,089 | 0,106 | 0,122 | 0,139 | 0,156] 0,174 | 0,193 | 0,213 | 0,222 e | 1,827 | 1,799 | 1,663 | 1,528 | 1,394 11,257 | 1,117 | 0,969 | 0,812 | 0,641 | 0,572 7 [.0,356 | -0,340 | -0,263 | -0,186 | -0,109 | -0,033 | 0,047 | 0,131 | 0,220 | 0,317 | 0,356 oe | 1,897 | 1,864 | 1,705 | 1,552 | 1,403 | 1,258 | 1,119 | 0,990 | 0,882 | 0,809 | 0,794 | 0,000 |-0,008 | 0,047 | 0,082 | 0,113 | 0,138 | 0,153 | 0,152 | 0,122 | 0,045 | 0,000 [eq [0.948 | 0,928 | 0,829 | 0,735 | 0,645 | 0,560 | 0.683 | 0,419 | 0,380 | 0,383 | 0.397 Tabelul 21: Valorile 2 () pentrs lac gol - 9, constant op | -11.03[ -10 | -5 o 5 yo | 35 | 20 [ 25 | 30 | 31.89 co | 1,896 | 1,863 | 1,705 [1,552 | 1.403 | 1,258 | iis | 0,990 | 0,882 | 0,810 | 0,794 1s | 791 [805 | 880 | 9,67 | 10,69 | 11,92 | 13.47 | 15,15 | 17,00 [18,52 | 18,88 307] 15.82 [16,10 | 17,60] 19,35 | 21,38 | 23,85 | 26,82 | 30,30 | 34,00 [37.03 [97.77 45 [23.73 [24.15 | 26,40_| 29,00 | 32,08 | 35,77 | 40,22 | 45.45 51,00 [55,55 | 56,65, 60 | 31,64 | 3220 | 35,20 | 38,67 | 42.77 | 47,69 | 53,63 | 60,60 | 68,00 [74,06 | 75,33 75 | 39.55 | 40.26 | 43,99 | 48,33 | 53.46 | 59,62 | 67,04 | 75,75 | 85,00 | 92,58 | 94,42 90-|-47,46 | 48,31 | 52,79 | 58,00 | 64,15 | 71,54 | 80.45 | 90,90 | 102,00 [111.10 [113,30 105 [55,37 | 56.36 | 61,39 | 67,66 | 74,84 | 83,46 | 93,85 | 106,05 | 119,00 | 129,61 | 132,18 120} 63.28 | 64,41 | 70,39 | 77,33 | 85.54 | 95.39 | 107,26 | 121,20] : = 135 [71.19 | 72.46 | 79.19 | 87,00 | 96,23 | 107,31 | 120,67 | = 150 | 79,10 | 80,51 | 87,99 | 96,66 [106,92| 119,24 | = = 5 : 165 | 87,01 | 88,56 | 96,79 | 106.33 [117.61] = = z = 180 | 94,92 | 96,61 | 10559111600 [= > Sree 195 | 102,83 | 104,66 [11438] ~ = = 7 z 7 : Calculul eforturilor principale 83 Tabelui 22: Valorie 2 (mn) pentru ae gol — 0, constant 6B | -11,03 | -10 | -5 o s 10 as | 20 | 25 | 30_| 31,89 2; | 0,000 | 0,008 | 0,047 _| 0,082 | 0,113 | 0,138 | 0.153 | 0,152 | 0,122 | 0,044 | 0,00 1 3 5 7 9 =| 120,74 [21,40 | 12,24 | “ase [7.27 | 653 | 6,56 [8,19 | 22,48 | - : =| 64,19 | 36,71 | 26,65 | 21,80 [19,58 | 19,69 | 24,58 | 67.44 [~~ = = [106,98 [61,19 [44,42 [36,34 | 32,63 [32,81 | 40,97 [11239] = = [149,77 | 85,66 | 62,19 | 50,88 | 45,68 | 45,94 | 57,35 | 157,35] = =| 110,14 [79,96 | 65,41 | 58,73 | 59,06 [773,74 [= z To = =| 134,61 [97,73 [79,95 | 71,78 | 72,19 [9013 | = Bl = ~ [115,50 |94,48_| 84,83 [745,31 [106,51 | = 1s] = = | 433,27 | 109,02 | 97,88 | 98,44 [122.90 | - : vt = = = = 1 133,55 110,93 [111,56 | = 5 Tabelul 23: Valorile 2 (tn) pentru lac gol~ ty constant talB =10 o | s | 1 J 15 J 30 30_| 31,89 x 0,927 0,735 | 0,645 | 0,560 | 0.483 | 0419 0,383 [0397 10 2634 24,09 116 8,08 | 7.63 20 52,68 48.19 22,33, 16,17 | 15,26 [30 79,02, 72,28 33,49 24,25 | 22,89. 40 105,36 96,38 44,65, 32,33 [30,52 30 131,70 [135,74 | 120,47 55,81 40,42 | 38,16 oo | : - - 66,98 48,50 | 45,79 0 | = : - 5 7814 36,58 | 53.42 30 : : = 89,30, 64,67 | 61,05 [90 - = 100,47 72,75 | 68,68 [io0-|= : : = = : = 6s 80,83 | 76,31 aT = = = = = = 122,79 88,92 | 83,94 120_[ = = zi zi = = = 97,00 | 91,57 130] 5 : = 5 = 105,08 | 99,21 (0 = : = : : == = 113,17 [106,84 Reprezentarea grafic a acestor linii se face in mod analog (figurile 26, 27, 28). INDRUMAR DE PROIECT AHE~ ARA -1L@° -1P -° FP 1s OP 25° BP 31,88° Figura 26: Linii de egal efort principal oj = const. in cazul lacului de acumulare gol Caleutul eforturilor principale | / -11,08° -1 -° SF PIS PS? OP 31,88 Figura 27: Linii de egal efort principal o2 = const. in cazul lacului de acumulare gol 56 INDRUMAR DE PROIECT AHE~ARA \ VA 130 \, 140 \ \ 3° 30° 31,88° Figura 28: Linii de egal efort principal t= const. in cazul lacului de acumulare gol Caleulul hidraulic al deversorulut 7 Calculul hidraulic al descdrcatorilor de ape mari fn cazul barajului de greutate Prin desc&reatori de ape mati, in cadrul proiectului de fata, se ingelege ansamblul de uvraje format din deversorul de suprafata, cu profil practic, golires de fund si disipatorul de energie, uvraje al clror calcul hidraulic va fi exemplificat in acest capitol 7.1. Calculul hidraulic al deversorului cu profil practic Descircarea apelor mari, a ghefurilor $i plutitorilor, precum si reglarea nivelului apei din lacurile create de baraje de refinere sau de derivatie, se fac de cele mai multe ori prin intermediul deversoarelor frontale. Ele constau dintr-una sau mai multe deschideri dreptunghiulare, separate prin pile, cu creasta situata sub coronamentul barajului. Pozitia crestei in elevafie se alege astfel fnct deasupra lamei deversante s&i mai rimAnf un spatiu de garda, ca si gabaritul necesar pentru ca tablierul podului si fie sustinut de pile. {in paragraful 2.2. s-a stabilit deja c& evacuarea debitului maxim Q = 736 (m/s) se va face cu ajutorul unu deversor cu profil practic, Creager — Offferov, tip 4, care va avea o latime a campului deversant b = 30 (m) si o indltime maxima a lamet deversante j* = 5(m). Campul deversant va fi format din 3 deschideri cu latime de 10 (m) fiecare, separate intre ele de 2 pile cu Jatimea de 1 (m) fiecare. 7.1.1. Calculul coordonatelor profilului deversorului La inceput trebuie calculate coordonatele profilului deversorului gi verificat dac& deversorul cu profil practic, in cazul barajului dimensionat in paragraful 45. (4) = 0,195 si 4 = 0,622) este de tipul A sau B (figura 29). Cole dows tipuri diferite A si B ale acestui profil rezulti din necesitatea racordarii profilu curbiliniu al deversorului la cei doi paramenti (amonte gi aval) ai barajului. Avand in vedere cX jnolinsrile 2 si Ay ale celor doi paramenti sunt determinate, ca si J, profilul curbiliniu trebuie ‘incadrat intr-un spafiu bine precizat MNPR, tangent a paramentul aval si in acelasi timp la orizontale care delimiteaz’ AP", asa cum se vede din figura 29. Dack profilul deversorului isi are originea in afara cadrului MNPR, racordarea cu paramentul amonte al barajului se face cu 0 58 INDRUMAR DE PROIECT AHE - ARA verticala, rezultind tipul de deversor A, iar dack originea réméne in interiorul cadrului MNPR, racordarea cu paramentul amonte se face cu o dreaptd la 45°, rezultand tipul de deversor B. Tip A TipB Figura 29: incadrarea profilului Creager — Ofijerov la un baraj de beton in acest scop, folosim coordonatele (x*, y*) prezentate 1n literatura de specialitate [1], [5], {6], date de Creager $i Ofiterov, pentru o Inaltime a lamei deversante Ay = J (m) (tabelul 24), Tabelul 24: Coordonatele profilelor Creager — Ofijerov, he = 1 (m) Profil A Profil B * es * x Intrados | Extrados Intrados | Extrados {0,000 | 0,126. -0,831__| 0,000 | 0,043 9,781 10,100 | __0,036 -0,803 | 0,100 | 0,010 0,756 10,200 | _0,007 -0,772_| 0.200 |__0,000_ 0,724 £0,300 | _0,000 -0,740_| 0,300 | 0,005 0,689 [0,400 | 0,007 -0,702_| 0,400 | 0,023 0,648 £0,600 | 0,063 -0,620_ | 0,600 | 0,090. 0,552. 40,800 | 0,153, -0,510_| 0,800 | 0,193 0,435 ™L1,000 | 0,267 -0,380_| 1,000 | __ 0,333 0,293 11,200 | 0,410 0,219 | 1,200 | 0,500. 0,120 11,400 | 0,590 -0,030_| 1,400 | 0,700 0,075. xy. [4.700] 0920 | 0305_| 1,700] 1,050 _| 0.438 -{2,000| 1,310 [0693 [2,000 | 1,470_| 0,860 12,500 | 2,100 1,500_| 2,500 | 2,340 1,710 3,000 | __ 3,110 2,500 __| 3,000 | 3,390 2,760 3,500 | _4,260 3,660 | 3,500} 4,610 4,000 4,000 |_ 5,610 5,000__| 4,000 | __6,040 5,420 4500] 7,150 | 6,540 [4soo[ 7610 | 7.070 Calculul hidrautic al deversorului 39 fn cazul aplicatiei noastre Ap" =5 (m). De aceea coordonatele celor douk profile se obtin multiplicénd x* siy* ou valoarea lui Aj™, adica xexthy™ 48) yey ene ‘Se obfin estfel coordonatele celor dou’ profile (A si B) prezentate in tabelul 25. Tabelul 25: Coordonatele reale ale profilelor A iB, AJ = 5 (mm) Profil A Profil B x f a Tntrados | Extrados TIntrados | Extrados 7000 | 0630 | -4155 | 0000 | o215 | -3,905 0.500 | 0.180 | 4015 | 0,500 | 0,050 | -3,780 1,000 | 0.035 | -3.860 | 1,000 | 0,000 | -3,620 14500 [0,000 | 3,700 | 1,500 [ ooas_| 3,445 2,000 | 0935 | 3,510 | 2000 | ois | 3,240 3,000 [0315 | 3.100 | 3,000 [0.450 | 2,760 4,000 | 0,765 | -2,s50_| 4000 | o96s | 2,175 3,000 [1,335 | -1,900 | s,000 [1,665 | -1.465 6,000 | 2,050 | 1,095 | 6,000 | 2,500 | 0,600 7,000" 2,950} -0,150 | 7,000 | 3.500 | 0,375 2.500 | 4600 | 1.525 | 500 | 5250 | 2,190 10,000 6,550 | 3.465 | 10,000 7.350_| 4,300 12,500 10,500 | 7.500 | 12,500] 11,700 | 8,550 15,000} 15,550_| 12,500 |15,000| 16,950 | 13,800 17,500 | 21,300 | 18,300 [17,500] 23,050 | 20,000 22,3001 28,050 | 25,000 | 22,500| 30,200 | 27,100 25,000 35,300 | 32,700 | 25,000| 38,050 | 35,300 Cu aceste valori, pe céte un format Ad de hartie milimetric8, se reprezintl la scard cele dout profile A si respectiv B. Pe o hattie de calc, folosind acceasi scar, se deseneaza varful ‘triunghiului care reprezint& profilal barajului, precum si orizontala dust sub varf cu Aj“. Prin suprapuneres calcului pe fiecare din cele dout profile A si B, desenate pe hartia milimetrica, se observa care din cele doud profile respect& conditiile de tangent ardtate mai inainte (figura 29). {in cazul aplicetiei noastre a rezultat o& aceste condifit sunt ‘indeplinite de profilul Creager — Ofiterov tip A (valoare mo = 0,49), aga cum se vede din figura 30. INDRUMAR DE PROIECT AHE - ARA Figura 30: Racordarea profilului deversor tip A la barajul de greutate Calculul cheii limnimetrice a deversorului jn continuare trebuie calculati si reprezentaté grafic cheia limnimetricd real a deversorului, Asa cum s-a menfionat deja, deversorul este format din 3 deschideri de céte 10(m) fiecare, separate intre ele cu 2 pile avand fiecare grosimea de 1 (m) (figura 31). 10 1 10 1 10 D 2 iA 4 (A 4 . Bp Bb IN, 4 A aa 2 iy A A pila pil : Figura 31: impirtirea litimii deversorului in e&mpuri deversoare Caleulul hidraulic al deversorutut 61 Debitul real evacuat peste deversor se calculeazA cu relatia: Q=m-bf2g -h,4 (49) Coeficientul de debit m se calculeazai cu o formult de tipul m=moek... (50) 5i deci debitul deversat se va calcula cu formula: Q=my-o-6-k-bf2g-h,4 (1) in care o, & & sunt coeficienti de corectie, egali cu unitatea cAnd deversorul se afla in condifii normale si diferifi de unitate cénd exist abateri de la aceste condifii. Principalele abateri sunt: ~ inecarea deversorului, a cérei influenf& se introduce prin coeficientul de inecare 0; - contracfia lateral, introdusa prin coeficientul de contractie ¢; - oblicitatea deversorului, introdusa prin coeficientul k. in cazul aplicafiei din proiect mp = 0,49 (deversorul este de tip A), are k = = I (deversor neinecat). Coeficientul de contractie se calculeaz& cu formula: (deversor frontal) si o ext-0,ten.g Ae 62) in aceasta formuli n reprezint& numérul contracfiilor laterale (n = 2 pentru un deversor cu o singura deschidere, n= 4 pentru un deversor cu doua deschideri etc.) iar ¢ un coeficient care fine seama de forma capului arhonte al pilelor, avand valorile date in figura 32 a. Valorile coeficientului ¢ scad cfind pila avanseazi in amonte de creasta deversorului (figura 32 6.), in sabelul 26 se prezinta aceste valori pentru diferite marimi ale avansului pilei “a” fa de creasta deversorului. N08, “ a Figura 32: Coeficientul de form& al pilelor - & Tabelul 26: Valori ale coeficientului Forma pilei in amonte Dreptunghiulara_ 0,25 Semicirculard 0,70 0,47 023 Triunghiular’ (= 90°) 0,70 0,47 0,23 (Ogivala 0°) 0,40. 0,24 0,16 Eng Fb 44S a = ut INDRUMAR DE PROIBCT AHE - ARA ey Pentru aplicafia noastr&: = numArul contractor laterale este = 6; + pila are cap amonte semicircular si avansarea in amonte a= 0,5-hj™ (m), deci ¢ = 0,475 astfel c& pentru APS = 5 (m) rezulta: =25 =1-0,16-0,47-= =0,953 b 3 Debitul maxim evacuat la A™ =5 (m) va fi deci: e=1-0,1-n-6 coy - oh 4 OBE = 0,49/1.150,953/30-/2-9,8i -5? = 693,761 (m/s) La calculul cheii limnimetrice reale trebuie finut cont gi de formulele de coreetie a valorii m, pentru diferite valori ale indlfimii lamei deversante. Aceste formule [1, pag. 293] sunt urmatoarele: = pentru profilul tip A: m, =0,49-|0,78540,25—], daca Mt cog (83) ng he fa =049, daca > 08 (54) ne - pentru profilul tip B: m,=048-(085+031-%|, daca 0,5 (55) ip a jhe hig m, = 0,483 _ dact —— > 0,5 (56) ge hg Folosind pentru @ formula (51), pentru ¢ formula (52), iax pentru m forntulele (53) si (54), se obfin datele din tabelul 27. Tabelul 27: Calculul valorilor Q= Qh) ba | im) fos [10 | 15 | 20 125 730 | 35 | 40 | 45 | 50 [35 £ - 0,995 | 0,991 | 0,986 | 0,981 | 0,976 | 0,972 | 0,967 | 0,962 | 0,958 | 0,953 | 0,948 m, | - [0,397 | 0.409] 0,421 | 0,434 [0,446 | 0,458 | 0,470 | 0,483 | 0,484 | 0,490 | 0,496 Q | (m/s) [18,56 | 53,84 | 101,33 | 160,05 [228,76 | 307,32 | 395,49 | 494,15 | 587,98 | 693,76 | 806,19 ‘Cu ajutorul datelor din sabelul 27 se poate acum trasa grafic cheia limnimetric& reala a deversorului, asa cum se vede in figura 33. Calcutul hidraulic al deversorului 63 7 +14 r | 4 4 7 | | ts | 2 : ° L jdt : LL ° 100 200 300 00 seo oo 700 x0 900 Qeminy Figura 33: Cheia limnimetricd a deversorului Din acest grafic se determin indltimea real a lamei deversante in situatia cénd in lac soseste ral o debitul déluent maxim ON, = 736 sianume Ay =5,2 (m). 713. Calculul adancimii contractate De asemenea se poate determina valoarea adancimii contractate A, de la piciorul aval al barajului, adicd de la intrarea apei deversate in disipatorul de energie (figura 34). Conform celor ardtate in [1, pag. 296] se foloseste relafia: A= 4 on 28H, +H, he) w= 68) panaaeaee arr 64 INDRUMAR DE PROIECT AHE ~ ARA (59) Figura 34: Caloulul adancimii contractate h, in cazul aplicatiei noastre rezulta: b, =b+2-b, =3042- qe a = 23 (m/s m) =—36. Yo= ap 335 7 #718 (ms) 4.7182 Hy =5,20+ S428" 6 6391 (ny 2-9,81 Coeficientul de vitezd g, are valori in intervalul (0,97 ... 0,98) gi se va alege 0 valoare medie, iar {ndlyimea de retenjie conform temei de proiect este H, = 104 (m). Rezult&: 23 4h, (60) 0,9754/2-9,81(104 + 6,391—h, Se obfine valoarea he prin iterafi succesive. Daca in prima aproximatic, admitem in relafia (60) be= 0 (am), se obfine valoarea h; = 0,507 (m). Dac acum se foloseste aceasté valoare, din nou in relafia de mai sus, se gaseste A! = 0,508 (m), iar apoi procedénd analog rezulté Ht = 0,508 (m). Se admite deci ca veloare finalls he = 0,508 (m). Calculul hidraulic al golirii de fund 65 7.2. Calculul hidraulic al golirii de fund Golirea de fund este un descdtcdtor de adéncime, situat la céjiva metrii deasupra talvegului. Aceasta indeplineste cdteva sarcini functionale: ~ permite evacuarea parfiald sau totalé a apei din lacul de acumulare pentru a se putea realiza revizii si reparafii ale barajului, prizei de apa sau ale chiuvetei lacului; = realizeaz& spalarea depunerilor de aluviuni din zona amonte de piciorul barajulut; = evacueazi o cot parte a debitelor maxime din perioadele de viitura. Golitile de fund se pot amplasa in corpul barajelor, sub form& de conducte de golire, sau in versanji, sub form de galerii de golire, Intrarea in golire este situata deasupra talvegului, Cota axului se alege lund in considerare viitoarele depuneri aluvionare din fafa barajului, Pentru a evita blocarea vanelor si infundarea golirii cu plutitori de adancime sau impuritafi mari, in amonte se prevede un grétar rar cu lumina de 12...20 om. Lumina este mic& atunci cénd diametrul golirii este redus, cind exist vane de constructie specialé, sau cAnd viteza de acces este mare. La diametre mari, inchise cu vane plane, lumina creste. {in cazul acestui proiect golirea de fund se realizeaz& sub forma unei conducte metalice ce strabate corpul barajului (de 1a paramentul amonte Ja cel aval). La calculul golirii de fund se pun urmitoarele probleme: ~ determinarea numérului de goliri de fund si modul de amplasare al acestora; = stabilirea debitului de calcul al golirii de fund; = calculul diametrului golirii de fund. La golirile de fund debitul de caleul se stabileste finfnd seama de diverse recomandari, Debitul golirii mu se ie in considerare la evacuarea viituril de calcul, dar se conteaz pe aportul lui in cazul debitului de verificare. Se consideré ci Ia un nivel minim golirile trebuie s& evacueze debitul fluent din perioadele necesare eventualelor lucrdsi de reparafii si fatreineri. Se impune de ‘asemenea ca prin goliri si se poatd goli lacul intr-un timp ct mai scurt. Durata goliri este fumefie de importanta lucrarii side capacitatea lacului, faré a exista ins precizAri ferme, Daca prin nici unul din eriteriile de mai sus nu se poate stabili debitul ce trebuie evacuat prin golirea de fund, atunci se admite c& acesta reprezintd intre 20 ~ 30% din debitul maxim. In aplicafia noastrl se va admite: Oeg = 0,25 0%, =0,25-736 =184 (m°/s) Problema alegerii numArului de goliri de fund este destul de importantd si pentra aceasta trebuie finutd seama de valoarea debitului evacuat prin golirea de fund si de numfrul fronturilor deversente, pentra ci de obicei, pentru simetrie, se pot alege atftea goliri de fund cfte fronturi deversante sunt. ‘Dack diametrele care rezulta din calcul nu sunt prea mari, se pot realiza si un numér mai mic de golir, care insd trebuie agezate simetrc, astfel incat in disipatoral de energie curgerea apei sl fie Simetricd, Numarul conductelor de golire trebuie stabilite pe baza unui calcul tehnico ~ economic, Gare a2 ia in calcul costurile att ale conductelor, ct si ale echipamentelor cu care sunt dotate acestea, jin cazul acestui proiect exist 3 deschideri deversante gi se va admite ci se vor realiza 3 conducte de golire, cdte una pe fiecare plot deversant. ‘In consecinf prin fiecare conducta de golire va trebui s& se evacueze: ENDRUMAR DE PROIECT AHE - ARA Qn 2 oi (ns) Figura 34: Calculul hidraulic al golirii de fund Calculul hidraulic al unei golirii de fund se face scriind relatia lui Bemoulli intre punetul 1 de la suprafaa liber a apei in lac si pune 2 dela iesiea pe parament (figura 3). Se obfne: 2 at he Him aS be +2 Phy eh eh 1) rae ee gat hh oo Dac& in relafia (61) se tine seama c&: 2,~2 = H* =sarcina golirii de fund; Px = P2™ Pari (neglijabil); L ve ai ue ni ADDS ‘D=diametrul golirii de fund, se gliseste: 2 wa @) (63) Caleulul hidraulic al golirit de fund 67 Coeficientul Iui Darcy, , al pierderii de sarcind liniara se poate calcula cu una din formulele cunosoute din literaturd, pentru curgeri turbulente (Altgul, Colebrooke - White, Nikuradze etc.). De exemplu se poate folosi formula lui Altsul 68k at A=01 (g-+ (4) Re D yD . Pore numérul Reynolds al curgerii; k= rugozitatea echivalentd a perefilor conductei; ‘y= coeficientul de viscozitate cinematicé a apei. Coeficientii & pentru pierderile locale de sarcind se iau din literatura de specialitate (6), [8], [9]: = intrarea in conduct cu racord gradual: 0,10 ... 0,20; = reducere de sectiune: 0,02 ... 0,05; = vand fluture deschis&: 0,05 ... 0,25; = coturi, in funcfie de unghiul cotului gi de raza de curburé: 0,05...0,15. {in cazul aplicafiei noastre conductele de golire se vor amplasa deasupra talvegului la distanja a~ 4 (en). Rezult& c& sarcina acestora va fi: Hl =2ypy +hE™ ~ 2) a= H, +hy™ -a=104 +5,20-4: ‘De asemenea se vor admite urmAtoarele valori ale constantelor: k=1 (mm)=10" (m); v=1,006-10* [m/s] (6=20°C); Ys, = 05 +0,04 + 0,05 + 0,10 = 0,34 [m]; a= 1,05; L=(A+A,)H* = (0,195 +0,622)-105,2 = 85,95 » 86 (m) 105,20 (m) pe=A0g_4:6133__ 71.622 496 65) mDv- 7-1,006-10° -D D —: 68 ky = eee =0,11] ——— A=) & 4) 2s A=04 (087s. D-t0% +S) (66) 1 1 m 7 L 86-4 Jara 05 +5 = + 0,34 1 m= a) 1394 864 D 2 o=m= fagh* = 2 J2-9381-105,20-m D? =33,664-m-D* (68) Folosind pe rand formulele (65), (66), (67) si (68) se obfin datele din tabelul 28. 68 INDRUMAR DE PROIECT AHE - ARA Tabelul 28: Calculul functiei Qgn = f(D) D () 04 08 12. 1,6 2,0 Re | aot 194,005 97,028 | 64,685 | 48,138 | 38,810 x : 0,02460 | 0,02069_| 0,01869| 0,01740_| _0,01686 m 7 0,38696 | _0,52604 | 0,60529 | 0,65577_| 0.69041 Qen_ | (m’/s) 2,208 12,007_| 31,085 | 59,872 98,491 Cu valorile obtinute fn acest tabel se reprezintd grafic dependenja Qgr = f(D), ca in figura 35. | . 0 » 0» o © wo > © ® 0 HD Figura 35: Debitul evacuat prin golirea de fund functie de diametrul acesteia Pentru valoarea Qgy; =61,33 (m'ls) se glseste diametrul necesar al unei goliri de fund si anume D =1,6 (m). fn concluzie, in barajul de greutate se vor realiza 3 conducte de golire de fund, cte una pe fiecare deschidere deversoare, fiecare avind un diametru de 1,6 (m). Fiecare golire poate evacua 61,33 (m’/s), iar in total cele trei goliri vor evacua 184 (m"/s). i y bh. : O=lam Calculul hidraulic al disipatorulul de energie 6 7,3, Calculul hidraulic al disipatorului de energie [!, paragraful 4.3] Disipatoarele de energie sunt constructii speciale, adiacente descarcatorilor de ape mari, care au rolul de a reduce o parte oft mai mare din energia apei deversate. La barajele importante, descircarea apelor mari se face prin deschideri din ce in ce mai mici, ceea ce conduce Ia debite specifice foarte mari ( 50 - 150 (mo m)) i la puteri concentrate de ordinul a 30 — 350 (MW/n), ‘Accasta aratd c8 energia cinetic& a debitului descArcat depaseste cu mult pe cea necesara intrefinerit curgerii in bieful aval. Surplusul de energie provoac in aval 0 erodare puterniet a albici, cu consecinfe din ce in ce mai grave pentru barajul insusi. fn cazul unui baraj de greutate, la care debitul desclrcat este condus in aval de paramentul barajului, solutia cea mai utilizati este cea a unui bazin disipator la piciorul aval al barajului. Se va adopta solufia unui bazin disipator de form& dreptunghiulard ou Tafimea by=32(m) (vezi paragraful 7. i realizat prin o adincire cu valoarea “d” sub nivelul talvegulti. La iesitea din disipator, dup& pragul aval, se realizeaz8 o rizbermA din piatrd si bolovani de rau. Din punct de vedere hidraulic, in bazinu! disipator, racordarea intre regimul rapid de curgere de pe parament si cel lent din albia aval se face prin fenomenul de salt hidraulic. 7.341. Calculul mirimilor caracteristice ale saltului hidraulic Saltul hidraulic se caracterizeazA prin dod indlimi conjugate, hy Ya intrarea in salt gi hz la iesirea din salt, precum si prin Jungimea I, a saltului (figura 36), (1), [5], 17). fndltimea de intrare hy este deja determinat, ea fiind egala cu indiltimea contractata h,, de la piciorul aval al barajului (vezi paragraful 7.1., relapia (60). Dect: h, = h, = 0,508 (m) ho Figura 36: Mirimile caracteristice ale saitului hidraulic 70 INDRUMAR DE PROTECT AHE - ARA {ndltimea conjugaté hy se determin’ cu relagia (69), [1, pag. 330]: 47 —i-1 (69) gh ] not hs (ne Cum b;=32 (m) si deci g = 23 (=). rezultd imediat: 7 1-08 1 SEs] 2 £0,508" ‘Lungimea saltului hidraulic se poate calcula cu formule empirice, determinate de diferiti cercetitori prin prelucrarea statistic a rezultatelor experimentale [1], [5], [6], [7], [13]. Aceste formule dau lungimea saltului /, functie de inaltimile conjugate hy si hz si de numérul Froude al curgerii in amonte de salt (Fr,). Cateva din aceste formule sunt urmatoarele; ~ relafia lui Safranez 1,= 4,5 ho (70) = relagia \ui Bradley si Peterka 1, = 6,15 by am = relafia lui N.N. Pavlovschi, valabilé in limitele Fr; = 50-160 1=2,5 (1,9 h2- hy) (72) = relapii de tipul 1,=m (ty —hy) (73) cu valori diverse pentru m = 5. = relagia Wi VA. Saumian 2 b, h, 1, =3,6-h, (1-2 ](14 2h 74 iia ( 2) (ee) ue = relafia lui Aivazian »in care s:lo+ VF) 4g it (75) Fi, (by -h,)) 4h, -b, = relagia lui Certousov, valabilé pentru Fr; 2 10 1, =10,3-b, -(/FR -1)" (76) = relatia lui C, Jamandi valabil& pentru Fri > 4 1, = 6,52-(h, —h,)- (logFr, °° (7) este energia specifica disipata in saltul hidraulic Accast& multitudine de relafii, pune problema folosirii lor. Relafiile (70), (71) dau rezultate acoperitoare, relafii de genul (72), (73) se folosesc pentru calcule preliminare, iar relafii de genul celor (74),...(77) dau rezultate care corespund mult mai bine cu realitatea. Practic este bine si se foloseascd ‘mai multe relafii, iar valorile adoptate s& se verifice prin incerc&ri pe modele. Cu valorile h, si hz de mai sus, folosind aceste formule si calculénd numirul Froude Fr, cu relafia Calculul hidraulic al disipatorului de energie n ay? eg? 23? pte 105-23 gh g-he 9,81-0,508° se obtin pentru /, urmatoarele valori fn metri: = 4319 (78) Tabelul 29 Safranez | Bradley. T6444 [88,06 7m=3 | Saumian | Aivazian | Certousov | Iamandi 69,06 5331 51,62, 58,71 59,36 Valoarea obfinuts ou formula Bradley (71) difers mult de celelalte. Elimindnd aceastt valoare si ficdind media aritmetic& a celorlalte se obfine: 1 Lily = 60,46 (m) 79) VA 7.3.2. Calculul dimensiunilor bazinului disipator ‘Asa cum sa ardtat deja la tnceputul acestui paragraf, ne propunem s& realizim un bazin disipator de forma dreptunghiular’ cu ljimea by=32 (mm), adaneft sub nivelol talvegului cu valoarea on ste necesar s& determindm valoarea “A” si de asemenea Iungimea Ja a bazinului disipator (figura 37), De asemenea se cere si se determine grosimes “6” a plc din beton armat a bazimului, precum si alte elemente constructive. Figura 37: Elemente geometrice ale bazinului disipator ‘A. Lungimen bazinului disipator se determing in fumetie de lungimea saltului hidraulic 1, si se verfica prin incercifi pe model. Exist de asemenea multe relajii si diagrame care dau aceast Tungime, De obicei se admite: n INDRUMAR DE PROIECT AHE ~ ARA keh +h (80) Yn care 1; rezult& din condifii de racordare intre desc&rc’tor gi bazin si se adopta o valoare in intervabul [2 ~ 3] m, iar} din relayia Ip = (4...5)-(hy —hy)> 7, (81) De asemenea se recomand& ca lungimea total de disipare L, care cuprinde gi rizberma, si se ia Ly =(6....7) ho (82) Bazinele simple, fri elemente suplimentare de disipare, se recomand& a fi folosite in situafiile la care Fr, S 30. Pentru valori Fry mai mari, bazinele simple incep s& devind neeconomice, dimensiumile saltului i ale bazinului crescéind rapid, fn acest caz se pot reduce aceste imensiuni pundnd unul sau dou’ r&nduri de dingi in bazin. Dac& se admite 1; = 2 (m) si cu formula (81) J, = 4,5(14,391 -0,508) = 62,15 (m) se obfine cu relafia (80): Ty =], +1, =24+62,15 = 64,15 (m) Se va admite o cifrd rotunda, adied ly = 64 (m). B, Adancimea bazinului disipator se determin din condifia ca saltul s& fie inecat in bazin, adic& nivelul apei la capétul aval al bazinului disipator s& nu depaseasca nivelul din bieful aval (hm), nivel care rezulté din cheia limnimetrica a albiei aval (veri figura 37). Aceast& conditie se poate scrie sub forma: (1,05.....1,10):-hy $d+Byy —Az (83) 2 este cderea suprafefei libere la iesirea din bazin. Pentru un calcul By hy acoperitor se poate considera Az= 0 gi rezultt: 1 ,05.....1,10)-hy —Hyy (83°) Cheia limnimetricd a albiei aval a fost determinat in paragrafiul 1.3., pe baza relafiei (2). Valorile Q si May sunt centralizate in tabelul 2, iar cheia limnimetric& s-a reprezentat grafic in figura 6. Din aceasti cheie, pentru debitul maxim Q'%, = 736 (m*/s), se obfine indlfimea apei in bieful aval hay, = 5,2 (m). Cota absolut a nivelului apei in bieful aval va fi: +h, = 400+ 5,2 = 405,2(mdM) (84) Ca urmare, conform relapiei (83), se obfine: 6 =105-14,319 ~ 5,2 = 9,83 (m)- Deci bazinul se adénceste sub cota talvegului cu 9,83 (1m). Valorile Ay gi ha, folosite in acest calcul, s-au determinat aplicénd relajia lui Bemoulli‘(conservarea energiei) si teorema impulsului (conservarea cantitafii de migcare), ambele folosind ca plan de referinfé O ~ O , planul talvegului. Valorile vitezelor v; si v, respectiv a indlfimilor hy gi hz, se vor schimba acum daca energia apei se ia in considerare fafa de planul O; - O;, fundul bazinului disipator (vezi figura 38). Fath de acest now plan de refering, energia potenfial% a apei in amonte va fi mai mare, Fafa de planul 0 - 0 nivelul energetic in amonte era: Hy =H, +hoe + =H, +H, =104+ 6,391 = 110,693 (m) Caleulul hidraulic al disipatorului de energie 3 Figura 38: Schimbarea planului de referin(& la calculul adéncimii bazinului disipator ‘Acum, fafi de noul plan de refering, 0, - O), nivelul energetic in amonte va fi: Hy = H, +d =110,693 +9,83 = 120,469 (m) Ca urmare, viteza in secfiunea contractatt va avea o noud valoare si anume: ¥41 = GeV DBM = 0,975)2-9,81-120,469 = 47,40 (rn) {ndltimea apei Ay in aceasta sectiune va deveni: ae) her eaanaOen ncn iar inaljimea conjugaté hp va deveni eg _,)_.0485 6.23 i 1) 2] 1+ ———_, - 1 ]= 14,67. ha ( rar 2 |\' oaL04ar | oem Rezult& cd iesirea apei din bazin se face la cota: 2 = 29 ~d + hy, = 400 -9,83 + 14,672 = 404,842 (mdM) Cum conform relagiei (84) 2405,2 (mdM), reaulth c& z)z, adic& saltul hidraulic ar fi fost neinecat, era necesari o nou addncire a bazinului disipator. Din condifia (83') se determind aceast4 nova valoare d, =(1,05...1,1 0)hy; Foy care determing un nou plan de referint& O2 ~ Oz. Verificarea cotei apei la iesirea din bazin, z2, se face fafi de acest nou plan O2 - Ox, in acelasi mod ca mai sus. Se determina pe rand noul nivel ‘energetic Hz, apoi viteza va, intlfimea contractat& fy, cea conjugat& fizz si in final z2, care trebuie sh fie sub za. Calculul se reface pani le indeplinirea condifiei care confirma faptul c& saltul hidraulic este inecat. De regul& nu sunt necesare mai mult de 1 ~ 2 iterati. Rizberma se realizeaz din bolovani de rau, la partea superioard cei cu dimensiuni gi greutaji ‘mai mari, agezafi pe un plan inclinat, cu panta 1:3 ... 1:4. C. Grosimea plicii radierului bazinului disipator 5se determing din condifia ca aceasta si fie stabild la plutire. in mod obignuit apa stagneaz in bazin si fundafia acestuia este permanent saturatd. Subpresiunea este data de indltimea de apa din aval. La verificarea stabilitajit se admite subpresiunea corespunzatoare nivelului normal din aval. Conform schemei din figura 39, asupra radierului actioneazA urmétoarele forje: = G, greutatea plicii de beton; + Ga, greutatea apei din bazin; - F,, forta de subpresiune pe placa. 4 INDRUMAR DE PROIECT AHE - ARA in timpul funcfiondrii evacuatorului se formeaz& saitul hidraulic, astfel ‘inc&t greutatea apei din bazin poate fi considerata sub forma unei diagrame trapezoidale cu bazele hy $i hz. Placa radierului va fi stabil la plutire dact: G+G,2F, (85) act prin simplificare considerim placa ca un paralelipiped cu aria bazei A=/,-b si grosimea 5 se pot exprima aceste forte astfel: G=7,48 G, =2 (A, +h,)As 2 in care: inlocuind in relafia (85) se obfine: Ab +E (ht hh)A= rw +d+6)A Simplifieand cu A se obfine relayia b> Ete 4+d+5-05h,-0,5h,) ‘* al (86) (87) (88) Figura 39: Stabilitatea placii radierului In cazul aplicafiei noastre: yl (hm); 7, =2,4 (tflm’); be=5,2 (m); astfel incat se obfine: 9,83 (im); hy=0,508 (m); hy=14,319 (m), Caleutul hidrautic al disipatorului de energie 5 be pyltsiss +8) (88) Ecuajia (88') se rezolva prin apsoximatii succesive si se objine 5 25,5 (m). in consecinta, dacd placa radierului se realizeaz& ou grosimea 5 > 5,5 (mm), ea va stabil8 Ja plutire. D. Lungimea rizbermei se determind pe considerente constructive si se verificé prin studii pe modele de laborator. Exist& si multe relatii empirice (vezi [1] paragraful 4.3.2.), dar care dau Valori foarte diferite si cu torul aproximative. De aceea, in cele ce urmeazA, se va adopta o solutic constructiva, ca fn figura 40. zberma se realizeaz& din bolovani de réu, Ia partea superioar& cu dimensiuni si greuttti mai mari, agezafi pe un plan inclinat, eu panta 1:3 ... 1:4 Rezulta ca I, =3(d +5)=3(0,83 + 5,50)= 46 (m). Figura 40: Rizberma din bolovani der E, Deoarece tn cazul aplicafiei noastre curgerea are Fr)=431,9 (m), tn literaturs se recomanda ca in bazin s& se realizeze si un sir de dinti [1 (5) [13], [15} Pe baza indicafillor din literatura sus menfionaté, in bazinul disipator, la o distanji de aproximativ 0,8-F, fat de sectiunea contractaté, se ageazi un rind de dinfi avénd un profil trapezoidal in sectiune longitudinal, cu inltimea f, baza mic& 0,2-1 si nclinarea 1:1 spre aval, ca {in figura 41. Lafimea dintelui gi distanja dintre dinfi, in sens transversal curgerii, se ie de aproximativ 0,75-1. inalyimea ¢ a dintelui se poate determina din graficul de pe figura 10 — 17, pagina 956, Priscu, volumul 1. Pentru Fr, = 4319 rezulta a. £4 giin consecint& 40,508 = 2,032 (m) Vom adopta ¢=2 (m) si rezulté 024 O75-t De asemenea 08-h, = 0,8-14,3 0,2:2=0,4 (m) 5 (m) 115 (m). 16 INDRUMAR DE PROIECT AHE ~ ARA =e ec by ox | Figura 41: Elemente constructive ale bazinului disipator Dacé, transversal curgeri, atimea unui dinte gi spatiul dintre doi dinti sunt de 1,50 (an), se vor aseza pe un rind 10 dinfi ca fn figura 42. Pragul terminal are lijimea la suprafaph de 2(m) (adoptath Constructiv) $i inclinarea spre amonte 1:1. Zidurile marginale ale disipatorului vor avea layimea de 1(m) si se vor india pand la cota 406 mdM > 2, = 405,20 mdM . Reprezentares la scaré a vederii {in plan si a seotiunii longitudinale prin disipator se poate vedea in figura 42. Pentru a preveni erodarea dintilor datorit& actiunii abrazive a apei, incdrcath cu aluviuni si eventual cu plutitori, acestia se executi din beton cu un dozaj ridicat de ciment (500 ... 600 kg/m*) gi cu agregate rezistente. Muchiile dinfilor se protejeaz8 de asemenea cu profile metalice. fn anexa 1 este ilustrat& sectiunea transversald printr-un plot deversor al barajului si de asemenea vederea in plan a bazinului disipator. Anexa 2 prezinti o secfiune transversal printr-un plot nedeversor, iar anexa 3 confine detalile impuse prin tema de proiect, respectiv detaliu! pei, al Coronamentului si un exemplu pentru rostul de dilatafie. Legenda anexelor J si 2 este: 1 corp baraj; 15 — deversor profil practic ip A; 2—parament amonte; 16 ~ pill 3—parament eval; 17 ~coronament; 4 picior amonte; 18 —tubajie aerisire; 5 — picior aval; 19 ~zid lateral deversor; 6 —redant 20 ~ éisipator de energie; 7— galerie de injectie; 21 ~rost transversal; 8 — galerie de vizitare; 22 — placa bazinalui disipator; 9 voal de injecties 25 — prag transversal; 10~ golire de fund; 24 ~ rost longitudinal al bazinului disipator; 11 ~ getter rar, 25 - rost transversal al bazinului disipator; 12~casa vanelor; 26 ~ tubatic de egalizare a subpresiuai 13 ~ vant plan de lueru; 27 = rizberma; 14 —vana de avari; 28 — lam8 deversant8. oPaojoq np auuoqzy "9 “Tena Rox gu y yeu\BIEw peg mug wom 7 ‘esronsTEN WSO4-T ‘arBraue op sopedssip mnurzeg ‘zp PamRh a8iaua ap imynacgodisip yo 2ymo4prH [AIMED 8 INDRUMAR DE PROJECT AHE ~ ARA LISTA BIBLIOGRAFICA 1. V.Nistreanu, Vi Nistreamu, “Amengjarea resurselor de apa si impactul asupra mediulur, Ed. BREN, Bucuresti, 1999; “Amenajari hidroenergetice”, curs suport electronic, b. 2 4, a % V. Nistreanu, V. Nistreanu, A. Diacon, V. Nistreanu, M. Ghergu, R. Prigeu, Cr. Mateeseu, M.D. Certousov, E. Mogony, P.G. Kiselev, 10. E. Mogony, 11. D. Cioe, 12, §, Hancn, G. Marin, 13. E. Elevatorski, 14. M. M. Grigin, 15. A. Popoviel, “Centrale hidroelectrice si stati de pompare”, vol. 2, Lito UPB, Bucuresti, 1989; “Centrale hidroelectrice si stati de pompare”, vol. 1, Lito UPB, Bucuresti, 1989; *Construcfii hidrotehnice”, Vol I si, Ed. Didactica si Pedagogic8, Bucuresti, 1980; “Hidraulica”, Ed, Didactic& si Pedagogic8, Bucuresti, 1963; “Hidraulicd. Curs special”, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1966; “Water Power Develpment”, PHHA, Budapesta, 1957; “Indreptar pentru calcule hidraulice”, Ed. Tehnic&, Bucuresti, 1988; “Wasserkraftwerke”, Akademiai Kiado, Budapesta, 1956; “Hidraulica”, Bd. Didactic& gi Pedagogic’, Bucuresti, 1983; “Hidraulicd tehnicd si aplicatd”, 2 vol. Ed. Cartea Universitara, Bucuresti, 2007; “Hydraulic Energy Dissipaters™, ‘Me. Graw Hill Book Co,, New York, 1959; “Constructii hidrotehnice”, 2 vol. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1958; “Baraje pentru acumultiri de apa”, 2 vol.. Ed, Tehnicd, Bucuresti, 1992. [pxouy 80 VEDERE PLOT NEDEVERSOR 2 Seare 1506 — auuyayna a0 Isoxartviaa 18 Epxouy Cuprins pag. CUPRINS Introducere 1 Tema de proiect 2 1. Date generale ale amplasamentului 4 1.1. Planul de situatie $i profilul transversal ai viii 4 1.2. Curba capacitatiilacului 5 1.3. Cheia limnimetriod a albiei minore 10 2. Atenuarea undei de viitura B 2.1, Elemente teoretice generale B 2.2. Metoda simplificat& 1s 2.3. Metoda grafo ~ analitic& 18 3. Determinarea in8ltimii constructive a barajului 28 4, Caloulul inclinarii paramentilor barajului de greutate-cu parament amonte vertical si cu ambii paramenti inclinati 29 4.1. Fortele care actioneaz§ asupra barajelor de greutate 29 4.2. Conditii generale pentru determinarea inclindrii paramenfilor 31 4.3. Calculul brafelor forfelor 32 4.4. Calculul inclinarii paramentului aval la un baraj cu parament amonte vertical 34 4,5. Calcutul inclinarii paramentilor la un baraj cu ambi paramenti inclinafi 36 5, Determinarea volumului de beton al barajului de greutate in ambele cazuri 40 6. Calculul eforturilor principale si trasarea liniilor de egal efort principal 44 6.1. Elemente teoretice, formule de calcul 44 6.2. Trasarea liniilor de egal efort principal 46 6.3. Calculul si trasarea liniilor de egal efort principal in cazul cfind lacul de acumulare este plin 7 6.4. Calculul si trasarea liniilor de egal efort principal tn cazul cfind lacul de acumulare este gol 52 7. Caloulul hidraulic al desctre&torilor de ape mari in cxzul barajului de greutete 58 7.1. Calculul hidraulic al deversorului cu profil practic 38 7.1.1. Calculul coordonatelor profilului deversorului 58 7.1.2. Calculul cheii limnimetrice a deversorului 6 .1.3. Calculul adéncimii contractate 4 7.2, Calculul hidraulic al golirii de fund 66 73. Calculul hidraulic al disipatorului de energie 70 7.3.1. Calculul m&rimilor caracteristice ale saltului hidraulic 70 7.3.2. Caleulul dimensiunilor bazinului disipator g Listh bibliografica ISBN 978-973-718-869-4