Suport de Curs EAFSCE

- ACADEMIA DE FINANȚARE -
Curs practic pentru scrierea

proiectelor
www.academiadefinantare.ro
1. Concluzii privind accesarea
fondurilor europene în
perioada 2014-2020
Zeci de mii de proiecte românești au fost finanțate cu fonduri

europene de la momentul aderării României la Uniunea
Europeană și până în prezent. De la 1 ianuarie 2007 și până
acum, beneficiarii români au primit peste 50 de miliarde de
euro din partea Uniunii Europene.
Datorită fondurilor europene nerambursabile, comunități

întregi sunt racordate la rețeaua de apă și canal, și-au
modernizat rețelele de transport și internet de mare viteză, au
creat incubatoare și centre de afaceri pentru mediul privat. În
același timp, firmele românești au primit finanțare pentru a
crea noi locuri de muncă, pentru a-și cumpăra noi utilaje și
echipamente și pentru a rămâne, în acest fel, competitivi pe
plan internațional.
Doar în perioada 2014-2020, România are la dispoziție aproape

31 de miliarde de euro pentru agricultură și pescuit, resurse
umane, infrastructură mare, competitivitatea întreprinderilor
mici și mijlocii.
Până la finalul lunii ianuarie 2019, peste 20% din acești bani
erau deja absorbiți, iar gradul de absorbție va continua să
crească până în 2023, pe măsură ce proiectele selectate pentru
finanțare în ultimii ani sau chiar în 2020 vor fi implementate cu
succes.
Gradul de absorbție al fondurilor europene se calculează
gradual pe măsură ce proiectele selectate la finanțare își
efectuează cheltuielile din bani proprii, își primesc banii de la
autoritățile naționale, iar acestea, la rândul lor, vor încasa
fondurile europene aferente plăților deja efectuate. Având în
vedere faptul că se aplică regula N+3, abia la finalul anului 2023
vom avea o imagine clară privind succesul fondurilor europene
alocate României în perioada 2014-2020.
Pentru a înțelege mai bine acest mecanism, iată care a fost

gradul de absorbție al fondurilor europene pe care România le-
a avut la dispoziție în perioada 2007-2013:
• la finalul lunii octombrie 2015, era de peste 58%;
• la finalul lunii octombrie 2016 această rată a crescut la peste
80%.
Diferența majoră de la un an la altul a ratei de absorbție este o

consecință a faptului că multe proiecte selectate pentru
finanțare pe durata anului 2013 (ultimul an al perioadei) au fost
implementate cu succes în următorii trei ani.
Prin urmare, gradul de absorbție de doar 20% înregistrat în

prezent nu reprezintă un motiv de îngrijorare, acesta urmând să
crească până la finalul anului 2023.
În perioada 2014-2020, România a putut utiliza fondurile

repartizate în opt direcții principale:
• Infrastructură mare;
• Capital uman;
• Competitivitate;
• Dezvoltare regională;
• Agricultură și dezvoltare rurală;
• Pescuit;
• Capacitate administrativă;
• Asistență tehnică.
Programul Operațional este un document oficial al fiecărui stat
membru și aprobat de Comisia Europeană, prin intermediul
căruia se stabilește care este modalitatea în care se vor
consuma banii europeni într-o anumită perioadă de timp.
Fiecare Program Operațional este împărțit în Axe prioritare sau

măsuri, acestea beneficiind de câte un Ghid al solicitantului ce
cuprinde regulile specifice pentru fiecare sesiune de finanțare
ce urmează a fi lansată.
În cadrul ghidului solicitantului se detaliază:

• tipurile de activități finanțate;
• bugetul disponibil;
• categoriile de solicitanți eligibili;
• cheltuielile eligibile și cheltuielile neeligibile;
• modalitatea de completare, evaluare, contractare și
implementare a proiectelor.
Iată care sunt principalele caracteristici ale principalelor

programe operaționale lansate în perioada 2014-2020 în
România:
Programul Operațional Infrastructură Mare
Programul beneficiază de o alocare financiară de peste 9,200

miliarde de euro pentru această perioadă și vizează:
• construirea de drumuri și autostrăzi, metrou, linii feroviare
și aeroporturi;
• îmbunătățirea căilor navigabile și porturilor;
• asigurarea accesului la apă și canalizare, reciclarea
deşeurilor, monitorizarea calității aerului.
• Până la finalul lunii ianuarie 2019, rata de absorbție efectivă
a fost de aproximativ 16%.
Programul Operațional Competitivitate
Acest program de finanțare a avut o sumă de 1,3 miliarde de

euro în perioada 2014-2020 și urmărește:
• accesul cercetătorilor și IT-iștilor la infrastructura de
specialitate.
• finanțarea unor proiecte de cercetare, dezvoltare
tehnologică și inovare.
• dezvoltarea tehnologiei informației și comunicațiilor pentru
afaceri derulate cu ajutorul internetului;
• îmbunătățirea serviciilor publice electronice din România în
administrație, educație, cultură sau sănătate.
Cel mai recent grad de absorbție raportat de autorități pentru

acest program de finanțare este de 15%, însă va continua să
crească în următorii trei ani.
Programul Operațional de Capital Uman
Cei 4,3 miliarde de euro alocați în ultimii șapte ani au putut fi

folosiți pentru:
• locuri de muncă pentru tineri;
• îmbunătăţirea nivelului de competenţe;
• participarea angajaților la programe de formare
profesională;
• reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie
sau excluziune socială;
• alfabetizare digitală;
• sprijinirea unor activități antreprenoriale mici.
Gradul de absorbție este, în cazul acestui program de finanțare,

de 13%.
Programul Operațional Regional
Programul Operațional Regional dispune în aceeași perioadă de

6,8 miliarde de euro pentru mediul privat, dar și pentru
investiții derulate de sectorul public.
Mediul privat poate primi bani pentru:

• dezvoltarea afacerilor și achiziția de noi utilaje și
echipamente;
• crearea infrastructurii de sprijin a afacerilor (incubatoare de
afaceri și transfer tehnologic).
Sectorul public are la dispoziție bani europeni pentru:

• măsuri pentru transport urban;
• dezvoltarea infrastructurii educaționale, sanitare, sociale;
• investiții în reabilitarea patrimoniului cultural;
• dezvoltarea turismului.
Deși foarte vast, Programul Operațional Regional are un grad de

absorbție raportat la începutul anului 2019 de doar 8%.
Programul Național de Dezvoltare Rurală
Programul a beneficiat în această perioadă de resurse

financiare foarte importante, fiind al doilea program ca valoare
a bugetului disponibil, după Programul Operațional de
Infrastructură Mare.
Astfel, peste 9 miliarde de euro au fost disponibili între 2014 și

2020 pentru:
• dezvoltarea fermelor și livezilor;
• investiții în fabrici de procesare alimentară;
• instalarea tinerilor fermieri;
• investiții în infrastructura rurală de bază pentru drumuri
comunale, rețele de apă și canal, spre exemplu.
Programul Național pentru Dezvoltare Rurală are cel mai ridicat
grad de absorbție dintre toate cele opt programe de finanțare
din fonduri europene, la finalul lunii ianuarie 2019 având un
procent de aproximativ 40%.
Programul Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime
Programul pentru Pescuit gestionează un buget de doar 170 de

milioane de euro în perioada 2014-2020, banii fiind alocați
pentru:
• investiții în ferme piscicole;
• prelucrarea peștelui;
• acvacultură ecologică.
Gradul de absorbție al acestui program de finanțare este de

10% la finalul lunii ianuarie 2019.
Programul Operațional Capacitate administrativă
Programul Operațional de Capacitate Administrativă beneficiază

de 550 de milioane de euro, iar banii pot fi utilizați pentru:
• introducerea de standarde comune în administrația publică
și în sistemul judiciar;
• îmbunătățirea sistemului de achiziții publice.
Din banii disponibili pentru întreaga perioadă, la începutul

anului 2019 au fost absorbite mai puțin de 8% din fonduri.
Programul Operațional de Asistență tehnică
POAT are la dispoziție un buget total de 250 de milioane de

euro pentru:
• sprijinirea instituțiilor implicate în administrarea fondurilor
europene pentru ca acestea să ducă la bun sfârșit proiectele
finanțate;
• dezvoltarea unui sistem informatic funcțional și eficient
pentru aceste instituții.
Gradul de absorbție este, la nivelul aceleiași perioade, de peste
30% din fondurile totale alocate.
2. Noutăți în perioada 2021-2027
Prioritățile programelor de finanțare din fonduri europene se

schimbă periodic, astfel că alocarea acestor bani nerambursabili
se face pe orizonturi de timp de șapte ani. Astfel, după
perioada 2007-2013 și 2014-2020, România va continua să
atragă fonduri europene în perioada 2021-2027, însă nevoile de
dezvoltare ale țării noastre și ale mediului antreprenorial local
sunt diferite.
În cadrul acestei lecții vom discuta despre:

• prioritățile naționale de investiții după anul 2020;
• domeniile în care România va accesa finanțări
nerambursabile începând cu anul 2021;
• regiunile eligibile în cadrul noii politici europene de
coeziune;
• bugetul alocat României în perioada 2014-2020;
• principale modificări ale regulamentelor aplicabile;
• măsurile luate pentru simplificarea accesării fondurilor
europene nerambursabile în această perioadă.
Prioritățile naționale de investiții în perioada 2021-2027
Politica de coeziune în perioada 2021-2027 va viza cinci

obiective:
• Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare,
transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și
mijlocii;
• Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare
a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică,
energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor
climatice;
• o Europă conectată, cu rețele strategice de transport și
digitalizare;
• o Europă mai socială, pentru drepturi sociale și sprijinirea
calității locurilor de muncă, a învățământului, a
competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la
sistemul de sănătate;
• o Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea
strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a
dezvoltării urbane durabile în țările Uniunii Europene.
Aceste obiective de politică vor fi urmărite în perioada 2021-

2027 prin lansarea programelor operaționale și domeniile în
care fondurile europene naționale vor fi direcționate.
Domeniile în care România va accesa finanțări nerambursabile

în perioada 2021-2027
Pentru următorii șapte ani, fondurile europene nerambursabile

pornesc de la premisa îmbunătăţirii şi simplificării anumitor
aspecte lipsite de eficiență pentru a veni în sprijinul
beneficiarilor politicii de coeziune.
De asemenea, va fi urmărită descentralizarea deciziilor și

creșterea rolului actorilor locali și regionali implicați.
Prin urmare, în perioada 2021-2027 vor funcționa în România

următoarele Programe Operaționale:
Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD)

• Acest program se va axa pe probleme de energie, mediu,
dar și pe problemele specifice zonei Deltei Dunării și ale Văii
Jiului;
Programul Operațional Transport (POT)

• Programul se va axa pe dezvoltarea rețelelor de transport
de mărfuri și pasageri.
Programul Operațional Creștere Inteligentă şi Digitalizare
(POCID)
• va finanța, printre altele, măsurile de e-guvernare,
integrarea soluțiilor digitale în administrația publică
centrală.
Programul Operațional de Sănătate (PNS)

• va sprijini atât investițiile în construcția sau modernizarea
unor spitale regionale și județene, cât și dezvoltarea
serviciilor medicale, a resurse umane implicate, dar și
digitalizarea sistemului de sănătate.
Programul Operațional Capital Uman (POCU)

• va acorda sprijin financiar acelor măsuri ce vizează educația,
ocuparea, incluziunea socială, combaterea sărăciei, etc.
Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate

(POAD)
• se vor finanța măsurile de sprijin acordat persoanelor
dezavantajate (alimente, rechizite, îngrijirea nou-născuților.
Programul Operațional de Dezvoltare Teritorială Integrată

(PODTI)
• va finanța proiecte din sfera patrimoniului cultural,
turismului, siguranța cetățeanului, dar și proiectele de
dezvoltare a infrastructurii sociale, sănătate, educațională.
Programele Operaţionale Regionale implementate la nivel de

regiune (8 POR)
• vizează sprijinirea proiectelor de investiții în orașele mari și
mici, atât cele susținute de mediul public, cât și cel privat.
• se vor acorda finanțări pentru dezvoltarea infrastructurii
sociale, educaționale, soluții de tip smart city în cazul
autorităților publice, în timp ce mediul privat va putea
accesa finanțări nerambursabile pentru dezvoltarea
afacerilor și digitalizare
Programul Operațional Asistenţă Tehnică (POAT)
• va sprijini funcționarea sistemului finanțărilor
nerambursabile în România, sprijinind acele ministere care
coordonează fondurile europene în țara noastră.
De asemenea, vor funcționa alte două programe de finanțare

complementare, axate pe dezvoltarea mediului rural și a
agriculturii, pe de o parte, și a sectorului piscicol, pe de altă
parte:
Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR)

• Programul va continua măsurile implementate în perioada
2014-2020, fondurile urmând a fi alocate către autoritățile
publice locale în vederea sprijinirii investițiilor în
infrastructura de bază (asfaltare, rețele de apă și așa mai
departe);
• de asemenea, agricultura va fi foarte bine finanțată prin
măsuri dedicate dezvoltării fermelor, livezilor, micilor
fermieri și așa mai departe.
Programul Operațional de Pescuit (POP)

• Programul vizează investițiile din sectorul piscicol în
perioada 2021-2027.
Regiunile eligibile în cadrul noii politici europene de coeziune
Fondurile europene nerambursabile alocate României în

perioada 2021-2027 vor putea fi accesate în funcție de
clasificarea regiunilor de dezvoltare din România:
Regiuni mai puțin dezvoltate

• al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75% din PIB-
ul mediu al UE-27
Regiuni de tranziție
• al căror PIB pe cap de locuitor se situează între 75% și 100%
din PIB-ul mediu al UE-27
Regiuni mai dezvoltate

• al căror PIB pe cap de locuitor depășește 100% din PIB-ul
mediu al UE-27
Rata de cofinanțare asigurată din fonduri europene proiectelor

de investiții selectate pentru finanțare este diferită în funcție de
regiunea în care respectivul proiect se implementează:
• rata de cofinanțare este de 70% în cazul regiunilor mai puțin
dezvoltate, în scădere de la 85% în perioada 2014-2020;
• rata de cofinanțare este de 40% în cazul regiunilor mai
dezvoltate, în scădere de la 80% în perioada 2014-2020.
În ambele cazuri, diferența până la 100% o reprezintă

contribuția României din ajutorul financiar nerambursabil
efectiv alocat unui proiect. În cazul în care ajutorul financiar nu
acoperă în întregime valoarea eligibilă a proiectului, atunci
beneficiarii investiției vor asigura la rândul lor o parte din
fondurile necesare.
Bugetul alocat României în perioada 2021-2027
România va beneficia de o creștere cu peste 7 miliarde de euro

în perioada 2021-2027, în comparație cu precedenta perioadă
de programare financiară.
România ar urma să primească puțin peste 30 de miliarde de

euro în perioada 2021-2027 în cadrul politicii de Coeziune,
beneficiind de al patrulea cel mai mare buget alocat, fiind
devansată doar de Polonia (72,7 miliarde), Italia (43,4 miliarde)
și Spania (38,3 de miliarde).
Acestor fonduri alocate prin intermediul politicii de coeziune se
adaugă peste 13 miliarde de euro pentru agricultură și
dezvoltare rurală.
Principale modificări ale regulamentelor aplicabile
Regulamentele pe baza cărora sunt alocate fondurile europene

au suferit o serie de modificări pentru perioada 2014-2020, iar
cele mai importante sunt următoarele:
• reducerea ratei de cofinanțare din fonduri europene și
creșterea contribuției din fonduri naționale, atât în regiunile
dezvoltate, cât și în regiunile mai puțin dezvoltate;
• termenul de dezangajare va fi în această perioadă N+2, față
de N+3 aplicabil în perioada 2014-2020. Dezangajarea
reprezintă „pierderea” sumelor alocate anual în cadrul unui
program operațional, care nu sunt acoperite de prefinanțare
sau de o cerere de plată a Statului Membru către Comisia
Europeană, pe o perioadă definită.
• TVA va fi neeligibil pentru toate investițiile, cu excepția
proiectelor care au o valoare totală mai mică de 5 milioane
de euro. În perioada 2014-2020, TVA-ul a fost eligibil dacă
nu se putea recupera (dacă era nedeductibil);
• Eliminarea prefinanțărilor inițiale și reducerea tranșelor
anuale de prefinanțare la 0,5% din alocarea
anuală/program;
• Limitarea numărului cererilor de plată anuale la 4 cereri /an
transmise de statul membru către CE
Măsurile luate pentru simplificarea accesării fondurilor
europene nerambursabile în această perioadă
Pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de

sprijinul Uniunii Europene, noul cadru 2021-2027 oferă mai
puțină birocrație și modalități mai simple de solicitare a
plăților.
Comisia Europeană propune, de asemenea, controale mai

relaxate la programele cu istoric bun, o mai mare încredere în
sistemele naționale și extinderea principiului „auditului unic”,
pentru a evita suprapunerea verificărilor.
Iată care sunt cele mai importante măsuri de simplificare de

care beneficiarii fondurilor nerambursabile se vor bucura în
perioada 2021-2027:
1. Acordul de Parteneriat nu se va mai modifica după

aprobarea inițială
Acordul de Parteneriat va coordona la început negocierile

programelor, dar nu va mai fi modificat ulterior. În perioada
2014-2020, toate modificările de program au trebuit să fie
reflectate într-un Acord de Parteneriat modificat – o povară
administrativă pentru autoritățile programului.
2. Modificările și corecțiile minore nu necesită decizia Comisiei
Modificările autorităților programului și modificările de

redactare și editoriale pot fi făcute acum direct de către statele
membre, fără a aștepta decizia Comisiei Europene.
3. Eligibilitatea TVA
Au fost introduse norme mai clare și mai simple cu privire la

eligibilitatea TVA:
• eligibilitate completă pentru proiecte sub 5 milioane euro;
• fără eligibilitate peste acest prag.
Nu există zone gri de recuperabilitate/deductibilitate.
4. Cheltuieli și proiecte în afara statului membru
Proiecte pot fi implementate în afara statului membru – și în

afara Uniunii – cu condiția să contribuie la obiectivele
programului.
5. Reducerea numărului de verificări
Verificările se vor face în funcție de riscul implicat, în loc să

acopere 100% din operațiuni, ceea ce va conduce la reducerea
costurilor administrative cu până la 3%.
Se vor introduce, de asemenea, cerințe mai simple cu privire la

audit și mai puține obligații pentru programele care au avut o
evoluție bună în trecut.
Comisia Europeană va audita numai autoritatea de audit

națională dacă statul membru asigură colaborarea cu Parchetul
European.
6. Perioadă clară de păstrare a documentelor pentru

beneficiari
Documentele vor trebui păstrate pe o perioadă de cinci ani

începând de la sfârșitul anului în care autoritatea de
management efectuează ultima plată către beneficiar.
După absolvirea cursurilor organizate de Academia de
Finanțare, mulți dintre cursanții noștri și-au întocmit singuri
planurile de afaceri și au obținut finanțare pentru propriile
proiecte.
De asemenea, absolvenții cursurilor noastre încep o carieră în

consultanță, întocmind și implementând proiecte pentru
diverse programe de finanțare.
Iată, în această secțiune a Academiei de Finanțare, câteva

povești de succes:
Citește
poveștile de succes
3. Circuitul fondurilor europene
România se află la debutul unei noi perioade de programare de

șapte ani, perioadă în care va avea la dispoziție peste 30 de
miliarde de euro în cadrul Politicii de Coeziune pentru
finanțarea unor proiecte de investiții în diverse domenii,
realizate atât în mediul privat, cât și în sectorul public.
În cadrul acestei lecții vom discuta despre etapele parcurse de

un stat membru de la negocierea sumelor de bani alocate
pentru dezvoltare și până la încasarea efectivă a banilor
cuveniți.
Negocierea Cadrului Financiar Multianual cu Comisia

Europeană
Cadrul financiar multianual (CFM) reprezintă bugetul pe termen

lung al Uniunii Europene. El stabilește limitele cheltuielilor UE –
în ansamblu, dar și pentru diferitele zone de activitate
În urma negocierilor, România a obținut următoarele alocări de

fonduri europene pentru perioada 2021-2027:
• peste 30 de miliarde de euro în cadrul politicii de Coeziune;
• peste 13 miliarde de euro pentru agricultură și dezvoltare
rurală;
• acestor sume se vor adăuga alți bani alocați Programului
Operațional de Pescuit.
Adoptarea Acordului de Parteneriat
Acordul de Parteneriat este documentul strategic național,

negociat de fiecare stat membru UE cu Comisia Europeană,
care stabileşte obiectivele de dezvoltare şi alocarea fondurilor
europene în perioada de programare.
Acordul de Parteneriat urmează să fie definitivat în cursul

anului 2020, primul termen anunțat, respectiv martie 2020 fiind
depășit. După semnare, Acordul de Parteneriat va putea fi
descărcat din această pagină.
Aprobarea Programelor Operaționale
Un program operațional este documentul strategic multianual

(pe 7 ani) prezentat de un stat membru și adoptat de Comisia
Europeană, care definește strategia de dezvoltare asumată prin
Acordul de Parteneriat.
Programele Operaționale pentru perioada 2014-2020 vor fi:

• Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD)
• Programul Operațional Transport (POT)
• Programul Operațional Creștere Inteligentă şi Digitalizare
(POCID)
• Programul Operațional de Sănătate (POS)
• Programul Operațional Capital Uman (POCU)
• Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor
Dezavantajate (POAD)
• Programul Operațional de Dezvoltare Teritorială Integrată
(PODTI)
• Programele Operaţionale Regionale implementate la nivel
de regiune (8 POR)
• Programul Operațional Asistenţă Tehnică (POAT)
De asemenea, vor funcționa alte două programe de finanțare
complementare, axate pe dezvoltarea mediului rural și a
agriculturii, pe de o parte, și a sectorului piscicol, pe de altă
parte.
Acreditarea Autorităților de Management
Autoritatea de Management este structura responsabilă de

gestionarea și implementarea unuia sau mai multor programe
operaționale și răspunde pentru utilizarea eficientă și
transparentă a fondurilor.
Pentru perioada 2021-20227, Autoritățile de Management vor

fi:
Ministerul Fondurilor europene pentru următoarele programe

operaționale:
(POCID)
(PODTI)
Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor

Agențiile de Dezvoltare Regionale:

• Programele Operaţionale Regionale implementate la nivel
de regiune
De asemenea, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va
gestiona în perioada 2021-2027:
• Programul Național de Dezvoltare Rurală;
• Programul Operațional de Pescuit.
Lansarea în consultare publică a ghidurilor
Înainte de lansarea apelurilor de proiecte, Autoritățile de

Management lansează în consultare publică ghidurile. În timpul
consultării publice, factorii interesați pot transmite propuneri și
sugestii pe marginea acestor documente, la adresele de e-mail
indicate în anunțul de lansare a consultării publice.
Deschiderea apelurilor de proiecte
După consultarea publică, Autoritatea de Management publică

ghidul și anunță perioada în care va fi deschis apelul de
proiecte.
Ghidul solicitantului va conține informațiile necesare privind

pregătirea proiectelor, a documentelor atașate, dar și indicații
privind depunerea proiectelor, evaluarea lor și semnarea
contractelor de finanțare.
Depunerea proiectelor de către beneficiari
Solicitanții vor putea depune proiectele în sistemul informatic

utilizat de Autoritatea de Management, doar în perioda în care
apelul de proiecte este activ:
• aplicația disponibilă pe site-ul www.afir.info pentru
Programul Național de Dezvoltare Rurală;
• MySMIS pentru toate celelalte programe operaționale
amintite anterior.
Evaluarea proiectelor
Ghidul solicitantului publicat înaintea deschiderii apelului de

proiecte conține grila de punctaj și criteriile de evaluare în
funcție de care proiectele depuse vor fi verificate. În urma
evaluării proiectului, solicitantul va fi selectat pentru finanțare
sau respins de la finanțare.
Semnarea contractelor de finanțare
Proiectele selectate pentru finanțare vor semna contracte de

finanțare, având la bază planul de afaceri depus și aprobat.
Semnarea contractului de finanțare stabilește drepturile și

obligațiile beneficiarului în relația cu Finanțatorul pe durata
perioadei de implementare, dar și de monitorizare a investiției.
Începerea implementării proiectelor de către beneficiari
Implementarea proiectelor va demara imediat după semnarea

contractului de finanțare. Perioada de implementare are o
anumită durată, perioada maximă fiind stabilită în ghidul
solicitantului. În această perioadă (de un an sau doi ani în cele
mai multe situații)beneficiarul trebuie să finalizeze procedurile
de achiziție, să procure bunurile și serviciile din planul de
afaceri, să își îndeplinească obligațiile asumate și să solicite
ajutorul financiar nerambursabil.
Decontarea cheltuielilor făcute de beneficiari în proiecte
Pe măsura implementării proiectului sau la finalul acestei

perioade, beneficiarii vor solicita încasarea ajutorului
nerambursabil într-una sau mai multe tranșe.
Deși există posibilitatea de a solicita un avans după semnarea
contractului de finanțare, cele mai frecvente situații sunt cele în
care beneficiarii implementează proiectul din fonduri proprii
sau credite bancare, urmând să primească decontarea
cheltuielilor eligibile după depunerea cererii de rambursare.
Cererea de rambursare trebuie să fie însoțită de documente

justificative pentru plata, livrarea și punerea în funcțiune a
echipamentelor achiziționate.
Transmiterea declarațiilor de cheltuieli la Ministerul Finanțelor

Publice – Autoritatea de Certificare
În baza sumelor decontate beneficiarilor, Autoritatea de

Management realizează declarații de cheltuieli pe care le
transmite Autorității de Certificare din cadrul Ministerului
Finanțelor Publice. Aceasta este o etapă intermediară din
rambursarea de către Comisia Europeană a banilor cheltuiți de
România în proiectelor europene.
Verificarea declarațiilor și transmiterea aplicației de plată la

CE
Declarațiile de cheltuieli transmise de fiecare Autoritate de

Management sunt verificate de către Autoritatea de Certificare
din cadrul MFP, iar apoi sunt transmise Comisiei Europene
documente pentru rambursarea sumelor eligibile cheltuite în
cadrul proiectelor europene.
Rambursarea fondurilor cheltuite de către CE
După ce analizează aplicațiile de plată, Comisia rambursează

sumele cheltuite în cadrul proiectelor din fondurile europene
alocate României.
4. Instituții implicate și sursele oficiale
de informare
Înainte de a pregăti un proiect în vederea obținerii unei

finanțări nerambursabile va trebui să ne informăm din surse
sigure, clare și transparente. Având în vedere numeroasele
programe de finanțare lansate și domeniile de activitate cărora
acestea se adresează, vom prezenta în cadrul acestui articol
principalele site-uri pe care le putem urmări pentru o informare
prealabilă.
Programele lansate în România în perioada 2021-2027 sunt

diferite în funcție de domeniile de activitate pe care acestea le
sprijină, zonei în care se implementează, tipului de solicitant
eligibil și așa mai departe. Prin urmare, nu există o singură sursă
de informare pentru toate programele de finanțare disponibile
pe durata unui an, astfel că va trebui să prezentăm cele mai
importante site-uri web pe care ar trebui să le urmărim.
Având în vedere complexitatea programelor de finanțare

lansate pe durata unui an, este foarte util să putem găsi un
calendar cu perioadele din an în care programele de finanțare
vor fi lansate.
În prezent, cel mai complet calendar de acest tip este realizat și

publicat lunar de către Agenția pentru Dezvoltare Regională
(ADR) a Regiunii Centru, aferentă județelor Alba, Sibiu, Brașov,
Covasna, Harghita și Mureș.
Începând cu anul 2021, cele 8 Agenții de Dezvoltare Regională
vor avea atribuții privind derularea Programului Operațional
Regional respectiv. Prin urmare, este de așteptat ca toate
aceste agenții să publice periodic un calendar al surselor de
finanțare active la acel moment.
Calendarul disponibil în prezent pe site-ul ADR Centru este

actualizat lunar și este disponibil pe pagina oficială a instituției.
Fondurile europene sunt împărțite în programe operaționale și

programe complementare, iar Autoritățile de Management vor
publica periodic informații privind accesarea fondurilor
nerambursabile, calendarul apelurilor de proiecte, dar și
rapoartele de evaluare și selecție a proiectelor depuse.
Ministerul Fondurilor Europene
Acest minister este autoritate de management pentru patru

programe operaționale:
(POCID)
(PODTI)
Informațiile despre aceste programe de finanțare și alocările de

fonduri nerambursabile sunt disponibile pe site-ul oficial al
ministerului.
În secțiunea aferentă fiecărui program de finanțare sunt
publicate documentele și informațiile pe care antreprenorii
trebuie să le cunoască pentru pregătirea și depunerea unui
proiect.
Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor
Acest minister este autoritate de management pentru:

Informațiile vor fi disponibile pe site-ul oficial al ministerului.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Acest minister coordonează fondurile europene alocate pentru

două programe complementare:
• Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR);
• Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime
(POPAM).
Cu toate că ministerul beneficiază de un site oficial unde cele

două programe sunt prezentate, totuși informațiile actualizate
sunt prezentate prin intermediul a două site-ul distincte:
Investițiile în agricultură și afaceri din spațiul rural sunt

coordonate de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor
Rurale, iar documentația aferentă acestor fonduri este
publicată pe un site dedicat PNDR.
În același timp, investițiile realizate prin intermediul POPAM

sunt prezentate prin intermediul unui site propriu.
5. Etapele parcurse de un proiect
Orice proiect, indiferent de particularitățile sale, parcurge cinci

etape de la apariția ideii și până la stingerea obligațiilor
contractuale față de finanțator.
Indiferent de tipul de finanţare (nerambursabilă sau

rambursabilă), de provenienţa fondurilor (europene sau
naţionale) sau de forma de organizare a solicitantului finanţării
(PFA, Î.I, S.R.L. sau O.N.G.), proiectul parcurge, de la apariţia
ideii de proiect şi până la stingerea obligaţiilor contractuale, un
număr de cinci etape, conform acestei scheme.
ETAPA DE IDENTIFICARE
Etapa de Identificare este etapa de debut și se referă la

identificarea ideii de proiect şi a celei mai potrivite soluţii de
finanţare. În această etapă, solicitantul va analiza mediul în care
societatea pe care o va înfiinţa îşi desfășoară activitatea și va
stabili necesitatea realizării proiectului.
Analiza mediului înconjurător poate oferi informații importante

unui antreprenor, precum:
• Cât de bine este aprovizionată piața cu bunuri și servicii.
Astfel, în cazul în care sunt identificate anumite lipsuri,
rezultă o oportunitate ce poate fi fructificată prin
implementarea unui nou proiect;
• Schimbarea preferințelor consumatorilor i-ar permite unei
societăți să răspundă mai rapid noilor așteptări și, astfel, că
câștige rapid o cotă de piață importantă;
• Nevoia de digitalizare a unor servicii, precum facturarea,
managementul vânzărilor a operațiunilor, intermedierea
unor vânzări, etc
De asemenea, și în mediul intern al organizației se pot identifica

probleme ce necesită soluții de rezolvare:
• Utilajele învechite vor face necesară implementarea unui
proiect pentru retehnologizarea întreprinderii;
• Personalul slab-calificat va conduce la nevoia de a organiza
cursuri de formare profesională, calificare, instruire
suplimentară;
• procedurile slab implementate sau puse în practică în mod
greșit vor necesita reorganizarea sistemelor de lucru;
• lipsa serviciilor post-vânzare ar putea duce la crearea unui
departamnent de relații cu clienții prin care satisfacția
consumatorilor să fie măsurată și după vânzare, în scopul de
a face posibile recomandările către alți posibili consumatori
sau comenzile noi ale acelorași clienți.
Toate cele de mai sus sunt aspecte ce trebuie îmbunătățite, fie

că vorbim despre probleme sau oportunități, iar acest lucru se
poate face prin implementarea unui proiect.
După ce ideea de proiect a fost stabilită, rămâne ca firma să își

găsească singură sau cu ajutorul unei firme de consultanță
programul de finanțare potrivit.
Identificarea programului optim de finanțare este o sarcină

dificilă pentru antreprenori, având în vedere numeroasele
programe de finanțare lansate pe durata unui an și
documentația extrem de complexă care le însoțește pe fiecare
dintre acestea.
Totuși, alocarea fondurilor nerambursabile europene sau
naționale este un proces ce poate fi simplificat la doar cinci
criterii esențiale:
• domeniul de activitate pentru care se solicită finanțare;
• amplasamentul proiectului;
• vechimea firmei care solicită fonduri nerambursabile;
• valoarea maximă a fondurilor nerambursabile acordate;
• valoarea contribuției proprii.
Identificarea programului optim de finanțare se poate face doar

citind condițiile menționate în ghidul solicitantului pentru
fiecare program în parte sau folosind o aplicație electronică de
acest tip:
• este suficient să cunoști codul CAEN și să îl introduci în
celula gri din aplicația aceasta;
• după ce apeși ENTER, aplicația va afișa programele de
finanțare în cadrul cărora activitatea respectivă este
eligibilă;
• aplicând celelalte patru criterii amintite în acest articol, poți
identifica programul de finanțare potrivit;
• analizează ghidului solicitantului pentru măsura de finanțare
identificată în acest fel.
Aplicația prezentată funcționează pentru moment pe baza

programelor de finanțare lansate în perioada 2014-2020.
Imediat ce noile ghiduri ale solicitantului vor fi disponibile,
aplicația va fi actualizată și va fi disponibilă de asemenea pe
platforma Academiei de Finanțare.
Aplicația este disponibilă aici.

ETAPA DE PREGĂTIRE
Etapa de pregătire a documentaţiei începe imediat ce s-a

identificat linia de finanţare, acum fiind posibilă pregătirea
documentaţia conform precizărilor din Ghidul Solicitantului.
La fel ca şi etapa de identificare, pregătirea documentaţiei nu

are o durată prestabilită, putând dura de la câteva săptămâni,
până la câteva luni de zile. Durata etapei de pregătire este
determinată de complexitatea documentaţiei şi experienţa
membrilor din echipa de redactare. Sigur, trebuie ţinut cont de
termenul legal pentru eliberarea unor avize, autorizaţii,
certificate, documente şi de multe ori acestea au o durată în
timp mai mare decât elaborarea efectivă a planului de afaceri.
Analiza ghidului solicitantului
Ghidul Solicitantului este cel mai important document al etapei

de pregătire, asigurând cadrul în care va trebui să-ţi derulezi
pregătirea şi implementarea proiectului.
Ghidul Solicitantului prezintă regulile pentru pregătirea,

întocmirea și depunerea proiectului, precum și modalitatea de
selecţie, aprobare şi derulare a proiectului.
Fiecare linie de finanţare are un ghid al solicitantului propriu şi,

mai mult decât atât, acesta se va actualiza cu ocazia fiecărei
sesiuni de depunere a proiectelor.
Structura acestui document este unitară, astfel că dacă te

familiarizezi cu parcurgerea documentului pentru o linie de
finanţare, te vei descurca mai uşor cu ocazia depunerii unor
proiecte viitoare.
Prin intermediul ghidului solicitantului se stabilește care este
documentația necesară obținerii unei finanțări nerambursabile.
Aceasta este formată întotdeauna din trei părți:
• plan de afaceri;
• documente justificative;
• cerere de finanțare.
Întocmirea bugetului
Bugetul investiției trebuie să fie stabilit în funcție de specificul

fiecărui ghid al solicitantului. Astfel, investițiile dorite de un
antreprenor vor fi clasificate drept eligibile și neeligibile în
funcție de lista cheltuielilor acceptate la decontare de către
finanțator. Cheltuielile exceptate de la finanțare vor fi suportate
integral de către beneficiar din fonduri proprii.
Pentru întocmirea bugetului vom folosi noțiuni precum:

• Valoarea totală a investiției;
• Valoarea totală eligibilă a proiectului;
• Valoarea totală neeligibilă a proiectului;
• Ajutorul financiar nerambursabil;
• Contribuția proprie a beneficiarului.
Pentru întocmirea unui buget se folosesc machete de lucru

adaptate specificului fiecărui ghid al solicitantului. De
asemenea, se poate folosi aplicația electronică disponibilă
online în cadrul platformei Academia de Finanțare.
Pregătirea planului de afaceri
Planul de afaceri este documentul care prezintă investiţia

propusă pentru finanţare. Trebuie să ţii cont de contextul
existent la momentul întocmirii acestuia, dar şi de estimările
realiste făcute pentru o perioadă de timp de până la cinci ani (în
cele mai multe situaţii).
Finanţatorul solicită completarea Planului de Afaceri conform
unei anumite structuri impuse prin intermediul ghidului
solicitantului.
Atunci când proiectul conţine lucrări de construcţii este

necesară obţinerea unei Autorizaţii de Construire, astfel că
planul de afaceri va fi înlocuit de un Studiu de Fezabilitate.
Obținerea documentelor justificative
Documentele suport reprezintă o denumire generică dată

tuturor actelor, avizelor, autorizaţiilor, certificatelor solicitate
pentru susţinerea informaţiilor prezentate în Cererea de
Finanţare sau Planul de Afaceri.
Spre exemplu, dacă în Cererea de Finanţare sau Planul de

Afaceri se menţionează că societatea a avut profit din
exploatare în ultimul exerciţiu încheiat, pentru conformitate se
vor ataşa Bilanţul şi Contul de Profit şi Pierdere.
La fel, atunci când prezentăm bugetul investiției spre aprobare,

el trebuie să fie susţinut prin ataşarea la dosar a unor oferte
financiare şi devize.
Nu există o listă general valabilă în cadrul liniilor de finanţare,

astfel că documentele solicitate pot fi diferite de la un caz la
altul.
Lista completă a acestor documente solicitate este amintită în

Ghidul Solicitantului şi în opisul Cererii de Finanţare.
Neataşarea documentelor solicitate va atrage neconformitatea

proiectului şi va face imposibilă parcurgerea etapelor ulterioare
ale Evaluării.
Întocmirea cererii de finanțare
Cererea de finanţare este primul document amintit în Ghidul

Solicitantului, însă este ultimul care se completează în practică.
Explicaţia provine din faptul că Cererea de finanţare este un
rezumat al întregii documentaţii, iar până la momentul
redactării Planului de Afaceri şi obţinerii documentelor suport
nu există date pentru completarea sa.
La fel ca Planul de Afaceri, Cererea de Finanţare este un

document impus de către Finanţator, orice modificare ducând
la respingerea automată a proiectului încă din etapa de stabilire
a Conformităţii.
Despre întocmirea cererii de finanțare vom discuta în amănunt

în cadrul unei lecții viitoare a acestui curs.
Depunerea proiectului
Atunci când documentația este întocmită, proiectul este depus

în format electronic prin intermediul unei platforme disponibilă
pe site-ul finanțatorului și amintită în ghidul solicitantului.
Documentele obținute fizic sunt scanate, iar documentele

întocmite electronic (cerere de finanțare, plan de afaceri) se
atașează ca atare.
Proiectul poate fi depus doar în cadrul unor sesiuni de

depunere a proiectelor, înainte ca termenul limită să expire. Din
momentul în care documentația este transmisă finanțatorului
în format electronic, va începe etapa de evaluare a proiectului.
ETAPA DE EVALUARE
Începând cu depunerea proiectului, documentaţia se va afla în

posesia finanţatorului și a echipelor de evaluatori desemnați de
acesta. Prin urmare, începând cu acest moment, fiecare etapă
are o durată precisă.
Etapa de evaluare a proiectelor durează de la momentul

depunerii proiectelor şi până la momentul semnării
contractelor de finanţare. Toate activităţile cuprinse între
aceste două evenimente trebuie să fie parcurse într-un interval
recomandat de 90 de zile.
Conformitate
Imediat după depunerea proiectului se declanşează procedura

de verificare a Conformităţii proiectului. Aceasta este o
verificare de formă a documentaţiei ataşate, verificându-se
existenţa şi nu conţinutul documentelor suport, a Cererii de
Finanţare şi a Planului de Afaceri.
Evaluatorii ce stabilesc conformitatea unui proiect lucrează pe

baza unei liste de întrebări, răspunsurile fiind de forma DA /
NU:
• S-a ataşat Cererea de Finanţare, conform ultimei versiuni
disponibile pe site?
• S-au ataşat Bilanţul şi Contul de Profit şi Pierdere pentru
ultimul exerciţiu financiar încheiat?
Orice răspuns negativ duce la respingerea documentaţiei ca

fiind Neconformă.
Eligibilitate
Doar Proiectele declarate conforme vor fi verificate sub

aspectul eligibilităţii.
În acest moment se verifică fondul (conţinutul) documentaţiei:
• S-au completat corect şi complet toate secţiunile Cererii de
finanţare?
• Există profit din exploatare?
Doar proiectele declarate conforme şi respectiv eligibile vor fi

verificate din punct de vedere tehnico-economic.
Verificarea tehnico-economică
Importanţa acestei verificări constă în nevoia departajării

proiectelor şi selectarea celor mai bune pentru semnarea
contractelor de finanţare.
Nu toate criteriile sunt obligatorii, dar asumarea şi îndeplinirea

lor vor genera un punctaj mai mare şi implicit şanse mai mari
de selectare.
Imediat ce sunt asumate, criteriile devin obligatorii şi vor trebui

puse în practică în perioada de implementare şi menţinute cel
puţin în etapa de Monitorizare. În caz contrar, se aplică corecţii
financiare pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale şi se
poate ajunge la soluţia extremă, respectiv rezilierea
Contractului de Finanţare şi returnarea sumelor de bani primite
cu titlu gratuit.
Îndeplinirea punctajului minim nu este o garanţie că finanţarea

va fi obţinută, acest lucru fiind dependent de bugetul
disponibil, numărul proiectelor depuse şi calitatea acestora.
Se întâmplă frecvent ca proiectele se fie declarate conforme,
eligibile, dar fără finanţare, întrucât au fost selectate proiecte
cu un punctaj superior.
Solicitarea de clarificări
În situația în care evaluatorii proiectului consideră că anumite

aspecte ale proiectului necesită clarificări suplimentare, vor
transmite o solicitare la care termenul de răspuns va fi de cinci
zile.
Raportul de evaluare
Raportul de evaluare se întocmește la finalul evaluării

proiectelor, după centralizarea eventualelor clarificări. Toate
proiectele se vor regăsi în cadrul acestui raport, fiind precizat
atât punctajul total obținut, dar și criteriile ce au fost
îndeplinite.
Formularea contestațiilor
După publicarea raportului de evaluare, solicitanții care se

consideră neîndreptățiți pot formula o contestație. Aceasta se
va analiza, ținându-se cont de:
• informațiile incluse în planul de afaceri;
• motivația descrisă în contestație;
• prevederile ghidului solicitantului;
• prevederi legislative;
• alte aspecte pe care solicitantul le consideră relevante.
Raportul de selecție
Contestațiile admise pot conduce la finanțarea unor proiecte

suplimentare față de cele aprobate deja prin intermediul
raportului de evaluare.
Solicitanții care se regăsesc în cadrul raportului de selecție vor fi
programați pentru semnarea contractelor de finanțare.
ETAPA DE IMPLEMENTARE
Etapa de impementare a proiectului demarează la semnarea

Contractului de Finanţare şi se încheie atunci când Planul de
Afaceri a fost pus în practică, activităţile au fost finalizate, iar
Ajutorul Finaciar Nerambusabil a fost încasat în întregime.
Prin semnarea Contractului de Finanţare, solicitantul de fonduri

europene devine Beneficiar al finanţării nerambursabile, chiar
dacă, efectiv, în acest moment nu a încasat încă Ajutorul.
Durata perioadei de implementare
Liniile de finanţare au o durată maximă ce nu poate fi depăşită.

În funcţie de specificul proiectului, la momentul redactării
Planului de Afaceri, solicitantul îşi poate alege o perioadă mai
mică decât termenele din tabel. Atunci cînd anticipează că
respectarea termenului de implementare nu este posibilă,
poate solicita prelungirea acestuia, dar cu respectarea
termenului maxim.
Cele mai frecvente termene impuse de către Finanţator sunt

prezentate în tabelul următor. Perioada de implementare este
amintită în cadrul Ghidului Solicitantului pentru fiecare program
de finanțare.
Semnarea contractului de finanțare
Semnarea contractului de finanțare declanșează startul

implementării proiectului, în condițiile ghidului solicitantului.
Prin semnarea contractului de finanțare, beneficiarul se obligă
să respecte obligațiile impuse de către finanțator în privința:
• publicității proiectului;
• realizării achizițiilor;
• decontării sumelor cuvenite.
Publicitate și informare
Beneficiarul este obligat să respecte întocmai prevederile din

Manualul de Identitate Vizuală, un document diferit pentru
fiecare linie de finanţare. Această activitate este obligatorie,
neîndeplinirea ei ducând la rezilierea Contractului de Finanţare
şi recuperarea Ajutorului financiar încasat.
Cele mai permisive produri se regăsesc în cadrul Programului

Naţional de Dezvoltare Rurală, unde beneficiarul este obligat să
instaleze un panou publicitar în care să menţioneze:
• titlul proiectului,
• valoarea investiţiei,
• valoarea ajutorului nerambursabil
• sursa finanţării.
În cazul unor proiecte derulate prin intermediul Programului

Operaţional pentru Capital Uman sau Competitivitate sau
Programul Operațional Regional, beneficiarul este obligat:
• să organizeze conferinţe de presă,
• să redacteze comunicate de presă,
• să imprime fiecare material (suport de curs, pix, foi, etc) cu
informaţii privind sursa de finanţare şi proiectul supus
finanţării.
Organizarea procedurilor de achiziție
În vederea achiziţionării de servicii, bunuri sau lucrări,

beneficiarii trebuie să respecte prevederi speciale privind
încredințarea contractelor de livrare bunuri, prestare servicii
sau execuție a unor lucrări. Astfel, beneficiarii vor respecta:
• instrucţiunile simplificate, oferite ca anexă la Contractul de
Finanţare, atunci când ei sunt agenți economici privați.
• prin aplicarea legislaţiei naţionale în domeniul achiziţiilor
publice, atunci când proiectele sunt derulate de instituții
publice.
Organizarea procedurilor de achiziție vor fi prezentate le larg în

cadrul unei lecții noi a acestui curs online.
Implementarea proiectului, efectuarea cheltuielilor, achiziția

de bunuri, servicii și lucrări
Procedurile de achiziție se vor finaliza cu semnarea unor

contracte pentru livrarea de bunuri, prestarea unor servicii sau
execuția unor lucrări de construcții.
După semnarea efectivă a contractelor, beneficiarul va face

plăți către furnizorii săi și va recepționa bunuri, lucrări sau
servicii.
Crearea de noi locuri de muncă
Una dintre principalele obligații asumate de către beneficiar

prin planul de afaceri depus și apoi prin contractul de finanțare
semnat este crearea de noi locuri de muncă. În baza acestei
obligații asumate, planul de afaceri a beneficiat de un punctaj
suplimentar în etapa de evaluare, fiind selectat pentru
semnarea contractului de finanțare. Astfel, crearea de noi locuri
de muncă este obligatorie și se referă la:
• Crearea de noi locuri de muncă pentru o perioadă
nedeterminată;
• Noile locuri de muncă trebuie să fie create pentru normă
întreagă de opt ore pe zi:
• Menținerea locurilor de muncă pentru etapa de
implementare, dar și monitorizare;
• Atunci când numărul de posturi se reduce prin demisie sau
demitere, se vor crea noi locuri de muncă, astfel încât
numărul asumat să fie respectat.
Schimbarea funcțiilor asumate în planul de afaceri cu unele noi

se poate face cu notificarea în prealabil a finanțatorului, atât
timp cât numărul minim asumat este respectat.
Decontarea cheltuielilor
După efectuarea cheltuielilor, beneficiarul urmărește

decontarea lor, în condițiile ghidului solicitantului.
Decontarea cheltuielilor se va face într-o singură tranșă sau mai

multe tranșe, în funcție de prevederile ghidului solicitantului și
disponibilitățile financiare ale beneficiarului.
Decontarea cheltuielilor este posibilă doar dacă următoarele

condiții sunt îndeplinite simultan:
• Cheltuielile au fost efectiv realizate;
• Bunurile au fost livrate, serviciile au fost prestate, iar
lucrările au fost executate;
• Se vor deconta doar cheltuielile eligibile, nu și cheltuielile
neeligibile;
• Ajutorul financiar nerambursabil se aplică doar cheltuielilor
eligibile, nu valorii totale a proiectului;
• Beneficiarul investiției va contribui financiar la realizarea
proiectului.
Dosarul cererii de rambursare va cuprinde:
• Facturi;
• Ordine de plată;
• Extrase de cont;
• Procese verbale pentru predarea-primirea, recepția și
punerea în funcțiune a bunurilor;
• Dovada îndeplinirii condițiilor asumate, așa cum este
crearea de noi locuri de muncă.
Modificarea contractului de finanțare
În anumite condiții, contractul de finanțare semnat de

beneficiar poate fi modificat, însă doar în situația în care sunt
aduse justificări rezonabile.
Printre cele mai importante modificări ce pot fi aduse

contractului de finanțare putem avea:
• prelungirea perioadei de implementare, dar fără a depăși
termenul maxim prevăzut în ghidul solicitantului;
• Modificarea specificațiilor tehnice ale echipamentelor
achiziționate, însă înainte de a demara procedura de
achiziție;
• Modificarea, în anumite condiții, a locului de implementare
a proiectului;
• schimbarea responsabilului legal, a proprietarului afacerii,
etc.
ETAPA DE MONITORIZARE
Etapa de monitorizare este obligatorie în cazul tuturor

proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile europene sau
naţionale şi va genera o serie de obligaţii asumate de către
beneficiar prin Contractul de Finanţare.
Durata procedurii de monitorizare este cuprinsă între trei ani

(în cazul fondurilor naţionale) şi cinci ani (în cazul proiectelor
finanţate din fonduri nerambursabile europene).
În cadrul acestei perioade are loc cel puţin o vizită în teren a
finanţatorului, pentru a confirma respectarea obligaţiilor
asumate. În cazul vizitei în teren, beneficiarul investiției este
obligat să pună la dispoziția echipei de control documentele
contabile solicitate.
Printre cele mai importante obligaţii, vom regăsi:
• derularea aceleiaşi activităţi finanţate în întreaga perioadă

de monitorizare;
• interzicerea înstrăinării bunurilor achiziţionate prin proiect;
• investiţia nu poate fi folosită în alte scopuri decât cele
declarate şi aprobate;
• nu se poate schimba amplasamentul proiectului;
• trebuie menţinute acele locuri de muncă ce au determinat
punctaj suplimentar în etapa de Evaluare;
• respectarea indicatorilor economici prognozaţi în Planul de
Afaceri.
Totuși, beneficiarul investiției este liber să dispună de afacerea

sa, astfel că poate lua decizii în privința:
• deschiderii unor noi puncte de lucru;
• autorizarea unor coduri CAEN noi;
• încheierea de parteneriate.
Inclusiv vânzarea afacerii prin cedarea părților sociale sau a

acțiunilor este posibilă, însă în acest caz obligațiile proiectului
sunt asumate de către noul proprietar pe întreaga durată
rămasă a etapei de monitorizare.
Firma beneficiară de fonduri nerambursabile poate depune un

proiect nou pentru obținerea finanțării nerambursabile oricând
în perioada de monitorizare sau după încheierea acesteia, cu
evitarea dublei finanțări pentru activele noului proiect.
Cursuri practice, interactive, în care cursanții primesc modele reale de proiecte
și aplicații complete pentru generarea planurilor de afaceri.
6. Serviciile de consultanță pentru
întocmirea proiectului
Activitățile desfășurate de un consultant încep înainte de

semnarea contractului de consultanță și vor fi realizate până în
momentul încasării ajutorului financiar nerambursabil de către
beneficiarul finanțării.
Interacțiunea dintre consultant și antreprenor în vederea

obținerii unei finanțări nerambursabile parcurge mai mulți pași.
Înainte de semnarea efectivă a contractului de consultanță,

firma de consultanță trebuie să se asigure de faptul că
respectivul client este eligibil pentru accesarea fondurilor
nerambursabile, îndeplinește condițiile de eligibilitate și poate
susține cheltuielile implicate de derularea unui proiect.
În cele mai multe situații, aceste activități desfășurate înainte

de semnarea contractului de consultanță sunt oferite gratuit
din următoarele considerente:
• analiza are rolul de a sorta firmele eligibile de cei neeligibile;
• depunerea unui proiect pentru un client neeligibil conduce
la respingerea din start a proiectului, iar firma de
consultanță își va câștiga un renume prost, în timp ce
solicitantul va face cheltuieli cu pregătirea proiectului pe
care nu le va mai putea recupera;
• chiar dacă proiectul este aprobat, eventualele probleme
financiare ale clientului îl vor împiedica să-și implementeze
corect și la timp planul de afaceri, ceea ce va conduce la
rezilierea contractului de finanțare.
Cele mai multe firme de consultanță vor percepe plata
serviciilor oferite după semnarea contractului de consultanță
pentru:
• Întocmirea și depunerea proiectului;
• Implementarea proiectului după semnarea contractului de
finanțare.
Cu alte cuvinte, serviciile de consultanță acoperă etapele de

pregătire, evaluare și implementare pe care le-am prezentat în
cadrul lecției anterioare.
Contractul de consultanță
După ce oferta de consultanță este discutată, negociată și

acceptată, cele două părți vor semna un contract de
consultanță care va stabili care sunt serviciile prestate, dar și
care este contravaloarea acestora.
Valoarea contractului de consultanță este negociat de

consultant și solicitantul de fonduri nerambursabil și nu poate fi
impus din exterior, nici măcar de către finanțator. Totuși, ghidul
solicitantului stabilește pragul maxim până la care serviciile de
consultanță se vor deconta efectiv și vom întâlni două situații
diferite:
• Până la 5% din valoarea eligibilă a proiectului în cazul
proiectelor simple, fără lucrări de construcții, ci doar
achiziții de utilaje și echipamente;
• Până la 10% din valoarea eligibilă a proiectului în cazul
proiectelor complexe care conțin atât lucrări de construcții,
cât și achiziția de echipamente.
În primul caz, serviciile de consultanță privesc:
• Întocmirea planului de afaceri;
• Redactarea cererii de finanțare;
• Depunerea proiectului și asistență în etapa de evaluare;
• Asistență pentru implementarea proiectului, întocmirea
documentației de achiziții și decontarea cheltuielilor
eligibile.
În cea de-a doua situație, serviciilor de consultanță descrise mai

sus li se adaugă serviciile de consultanță tehnice ce apar în
cazul lucrărilor de construcții:
• Întocmirea studiului de fezabilitate (ce înlocuiește în acest
caz planul de afaceri);
• Obținerea de avize și autorizații;
• Plata studiilor de teren;
• Plata proiectului tehnic.
După aprobarea proiectului și semnarea contractului de

finanțare, beneficiarul va putea recupera parțial sau total
cheltuielile cu consultanța plătite pentru serviciile menționate
anterior.
Dacă am vorbit despre activitățile derulate înainte de semnarea

contractului de consultanță, haideți să vedem ce se întâmplă
după ce acest document este semnat de consultant și clientul
său:
1. Managementul documentelor
Una dintre activitățile cele mai importante o reprezintă

managementul documentelor în relația cu solicitantul finanțării
nerambursabile.
De aceea, firmele de consultanță întocmesc formulare / fișe de
proiect pentru a ține evidența documentelor necesare
întocmirii planului de afaceri și a cererii de finanțare:
• Documente privind înființarea firmei;
• Documente contabile;
• Oferte financiare și tehnice pentru investiția dorită;
• CV-uri și diplome pentru personalul societății;
• Etc.
2. Documentarea în vederea redactării proiectului
O firmă de consultanță va prospecta piața pentru a colecta

informațiile necesare realizării planului de afaceri și a cererii de
finanțare:
• date despre concurență;
• date despre clienții potențiali ai afacerii;
• date despre activitatea desfășurată de solicitantul finanțării.
3. Realizarea prognozelor economice
Pe măsură ce informațiile sunt colectate de la clienți, iar analiza

de piață stabilește prețul de vânzare și cantitățile vândute pe
durata unui an, se vor putea realiza prognozele economice.
Structura unei prognoze economice este întotdeauna aceeași:

• Întocmirea bugetului pe baza ofertelor financiare colectate
de către beneficiar;
• Încadrarea și eventual corectarea valorilor în funcție de
prevederile ghidului solicitantului;
• Realizarea prognozei veniturilor pe care societatea le poate
obține pe durata analizei;
• Estimarea cheltuielilor pe care societatea le va susține în
aceeași perioadă de timp;
• Realizarea prognozelor economice pentru 3, 5 sau 10 ani de
prognoză, conform ghidului solicitantului.
Realizarea prognozelor este o sarcină importantă în cadrul
elaborării unui proiect, iar greșelile nu trebuie să intervină în
această etapă. De aceea, consultanții folosesc machete de lucru
pentru generarea analizelor financiare. Pe măsură ce datele
sunt introduse în aplicație, macheta generează venituri,
cheltuieli și indicatori economici.
O astfel de machetă de lucru se utilizează în cursul practic

pentru scrierea proiectelor, iar cursanții o pot utiliza după curs
în propriile proiecte.
4. Întocmirea planurilor de afaceri
Pe măsură ce activitățile detaliate anterior sunt finalizate,

informațiile ajung la consultanții însărcinați cu întocmirea
planurilor de afaceri. Aceștia vor prelua prognozele economice,
dar și informații din contabilitatea beneficiarului și din analiza
de marketing și vor completa planul de afaceri impus prin
intermediul ghidului solicitantului.
5. Depunerea proiectelor
Depunerea proiectelor se realizează întotdeauna prin

intermediul unor platforme online, în intervalul de timp pe care
finanțatorul îl lasă la dispoziție antreprenorilor pentru
transmiterea planurilor de afaceri.
6. Asistență acordată solicitanților de fonduri nerambursabile
După transmiterea proiectelor către finanțator, acestea vor

intra într-o etapă de evaluare în care planurile de afaceri și
informațiile prezentate în cadrul acestora vor fi analizate de
către o echipă de evaluatori externi.
Eventualele erori, neconcordanțe sau neclarități trebuie să fie
lămurite în termen de cinci zile de la momentul primirii
solicitării de clarificări.
Ulterior, dacă toate informațiile solicitate au fost transmise în

timp util, iar planul de afaceri primește un punctaj suficient de
mare, antreprenorii vor fi programați pentru semnarea
contractelor de finanțare.
Abia în acest moment se consideră că pregătirea proiectului a

fost încheiată, iar primul obiectiv major al firmei de consultanță
a fost atins, respectiv obținerea finanțării nerambursabile
pentru planul de afaceri întocmit.
Din momentul semnării contractului de finanțare se va intra în

etapa de implementare.
În această etapă a proiectului se vor derula de către consultant

pentru clienții săi următoarele activități:
• Organizarea procedurilor de achiziție și selectarea
furnizorilor de bunuri, echipamente, servicii în cadrul
proiectului;
• Redactarea cererilor de rambursare pentru solicitarea
ajutorului financiar nerambursabil.
În această etapă, echipa de consultanță trebuie să aibă în

componența sa experți în achiziții publice pentru derularea
procedurilor impuse de ghidul solicitantului. Ei vor ajuta
beneficiarul investiției să-și întocmească caietul de sarcini, să
redacteze anunțurile de participare, invitațiile de participare.
De asemenea, consultanții îl vor ajuta pe client să-și selecteze

furnizorii și să încheie contractele de vânzare-cumpărare de
bunuri, servicii sau lucrări.
Pe măsură ce plățile sunt efectuate, iar echipamentele sunt
livrate și puse în funcțiune, echipa de consultanță preia
documentele financiar-bancare (facturi, ordine de plată,
extrase de cont, procese verbale și garanții) și întocmește pe
baza lor cererile de rambursare.
Doar după încasarea ajutorului financiar nerambursabil se

consideră că proiectul a fost implementat cu succes. De
asemenea, acesta este și momentul în care contractul de
consultanță ajunge la final, iar contractul de consultanță își
încetează obiectul.
7. Identificarea programului optim de
finanțare
Identificarea programului optim de finanțare este o sarcină

dificilă pentru antreprenori, având în vedere numeroasele
programe de finanțare lansate pe durata unui an și
documentația extrem de complexă care le însoțește pe fiecare
dintre acestea.
Totuși, alocarea fondurilor nerambursabile europene este un

proces ce poate fi simplificat la doar cinci criterii esențiale:
• domeniul de activitate pentru care se solicită finanțare;
• amplasamentul proiectului;
• vechimea firmei care solicită fonduri nerambursabile;
• valoarea maximă a fondurilor nerambursabile acordate;
• valoarea contribuției proprii.
1. Clasificarea programelor de finanțare în funcție de codul

CAEN al activității sprijinite
Primul criteriu în funcție de care vom clasifica programele de

finanțare este activitatea desfășurată de către solicitant,
respectiv codul CAEN pentru care se solicită sprijin financiar.
Cele mai uzuale finanțări sunt acordate pentru:

• activități de producție;
• activități de IT și servicii creative;
• agricultură și procesare alimentară;
• servicii generale.
Astfel, pentru a identifica programul optim de finanțare
trebuie să cunoaștem, înainte de orice alt detaliu, codul CAEN
al activității finanțate prin proiect.
Codul CAEN format din patru cifre se introduce în celula gri a

aplicației afișate, iar pentru a exemplifica acest proces, vom
alege situația unui antreprenor debutant care dorește să-și
înființeze în mediul rural o activitate de producție a sucului
natural din fructe.
Pentru această activitate, codul CAEN este 1032 - Fabricarea

sucurilor din fructe și legume.
Pentru această activitate am identificat, în acest pas, trei

programe de finanțare ipotetice:
• Programul Național de Dezvoltare Rurală, prin intermediul
submăsurii 4.2 (mai exact, este vorba despre submăsura
4.2.a destinată procesării fructelor);
• Programul Start-up Nation;
• Programul de Microindustrializare.
Pentru a alege dintre aceste trei programe de finanțare, măsura

optimă pentru proiectul nostru, va trebui să aplicăm criterii
suplimentare de departajare.
2. Clasificarea programelor de finanțare în funcție de

amplasamentul proiectului
După ce am identificat pe baza codului CAEN care sunt

programele de finanțare potrivite unei activități de producție a
sucului natural din fructe, va trebui luăm în calcul
amplasamentul proiectului:
• unele programe de finanțare sunt destinate sprijinirii
investițiilor realizate doar în mediul urban sau, din contră,
doar în mediul rural;
• alte programe de finanțare nu țin cont de amplasamentul
proiectului, acordând șanse egale de finanțare proiectelor
din mediul urban și rural.
Dacă acest criteriu nu permite o departajare clară a

programelor de finanțare identificate în pasul anterior, vom
aplica un criteriu de departajare suplimentar.

vechimea firmei
Vechimea firmei care solicită finanțare nerambursabilă este un

criteriu esențial în toate programele de finanțare.
În funcție de acest criteriu, programele de finanțare se împart

în două categorii:
• programele care finanțează activitățile debutante (de tip
start-up);
• programele care finanțează societățile cu istoric la data
depunerii proiectului.
4. Clasificarea programelor de finanțare în funcție de valoarea

fondurilor necesare
Mărimea ajutorului financiar nerambursabil ce poate fi atras

pentru finanțarea proiectului este un criteriu important, de
asemenea.
Programele de finanțare alocă fonduri nerambursabile de la

câteva mii de euro și până la milioane de euro. Cu cât
finanțarea alocată este mai mare, cu atât se solicită o
contribuție proprie mai mare din partea beneficiarului.
contribuția proprie solicitată
Acest criteriu de departajare derivă din punctul anterior

discutat: cu cât finanțarea acordată este mai mare, cu atât mai
mult devine o certitudine faptul că solicitantul de fonduri
nerambursabile va trebui să contribuie financiar cu o sumă
proprie mai mare.
În cazul în care antreprenorul nu poate dispune de sume de

bani pe care să le investească în realizarea proiectului,
programul Start-up Nation devine singura soluție de finanțare
pe care o poate accesa, deși înființarea unei fabrici de producție
a sucului de fructe era posibilă și prin intermediul Programului
Național de Dezvoltare Rurală.
În concluzie, repetând cei cinci pași amintiți mai sus, puteți

identifica programul optim de finanțare și pentru alte activități
economice:
• este suficient să cunoașteți codul CAEN și să îl introduceți în
celula gri din aplicația de mai sus;
• după ce apăsați ENTER, aplicația va afișa programele de
finanțare în cadrul cărora activitatea respectivă este
eligibilă;
• aplicând celelalte patru criterii amintite în acest articol,
puteți identifica programul de finanțare potrivit;
• analizați ghidului solicitantului pentru măsura de finanțare
identificată în acest fel.
8. Cine poate accesa fonduri
europene?
Accesarea fondurilor europene nerambursabile este

condiționată de îndeplinirea unor condiții de eligibilitate
impuse de către finanțator prin intermediul ghidului
solicitantului. În unele situații, condițiile sunt specifice acelei
finanțări nerambursabile, însă multe altele sunt generale,
aplicabile tuturor programelor de finanțare.
Înregistrarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului
În primul rând, accesarea fondurilor nerambursabile este

posibilă doar dacă în prealabil a fost înregistrată o întreprindere
la Oficiul Național al Registrului Comerțului.
Pașii necesari, dar și documentele solicitate sunt detaliate pe

site-ul Registrului Comerțului, în funcție de forma juridică
aleasă. De altfel, acesta este cel mai important criteriu în
funcție de care vom alege viitoarea formă juridică a activității
pe care o vom desfășura.
Cele mai multe programe de finanțare au impus, încă din

momentul aderării României la Uniunea Europeană,
înregistrarea unei societăți comerciale la Registrul Comerțului,
în timp ce o persoană fizică autorizată (PFA) poate depune
cereri de finanțare în cadrul unui număr foarte redus de
programe de finanțare.
Astfel, forma juridică recomandată este cea a unei societăți cu

răspundere limitată (SRL).
Principalele documente necesare înregistrării unui SRL sunt
amintite, după cum spuneam, de Registrul Comerțului:
• rezervarea denumirii firmei;
• actul constitutiv al viitoarei societăți, un model fiind
disponibil pe site-ul www.onrc.ro;
• documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului
cu destinaţie de sediu social;
• actele de identitate ale fondatorilor și administratorilor;
• specimenele de semnătură ale reprezentanţilor societăţii;
• alte documente menționate de către Registrul Comerțului.
Durata minimă pentru înființarea unei societăți este de 3 zile

lucrătoare, iar în cazul în care dosarul depus este incomplet sau
anumite aspecte ar trebui lămurite suplimentar, acest termen
poate fi prelungit.
În mod evident, nu doar firmele nou înființate pot accesa

fonduri europene nerambursabile, ci și firmele cu istoric. În
cazul lor se aplică reguli de eligibilitate suplimentare:
• trebuie să aibă situațiile financiare încheiate pentru ultimul
an fiscal cu profit;
• nu sunt acceptate firmele aflate în dificultate la momentul
depunerii proiectului sau cu capitaluri proprii negative.
Lipsa datoriilor la stat
Un alt criteriu de eligibilitate extrem de important avut în

vedere la momentul depunerii proiectului se referă la lipsa
datoriilor la bugetul general sau bugetele locale.
Astfel, firmele care au datorii fiscale nu pot depune o cerere de

finanțare până în momentul în care nu își achită restanțele la
bugetul general sau bugetele locale.
Verificarea lipsei datoriilor fiscale se face în două feluri:
• printr-o declarație pe proprie răspundere la momentul
depunerii proiectului;
• prin prezentarea certificatelor fiscale la momentul semnării
contractului de finanțare, dacă proiectul a fost aprobat.
Definiția IMM
Întreprinderile mici și mijlocii sunt definite la nivel european

prin raportarea la trei criterii:
• numărul de angajați;
• cifra de afaceri;
• valoarea activelor totale.
În categoria întreprinderilor Micro, Mici şi Mijlocii (IMM) sunt

încadrate întreprinderi care:
• angajează mai puţin de 250 de persoane;
• care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de
milioane de euro;
• şi/sau deţin active totale de până la 43 de milioane de euro.
În Uniunea Europeană se înfiinţează în ultimii ani tot mai multe

microîntreprinderi. Noua definiţie a IMM-urilor ia în
considerare această evoluţie prin stabilirea de praguri
financiare pentru acestea, cu scopul sprijinirii lor, mai ales în
faza de debut.
Micro-întreprinderile sunt definite ca întreprinderi care au

până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau
deţin active totale de până la 2 milioane de euro.
Întreprinderile mici sunt definite ca întreprinderi care au de la

10 până la 49 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă
sau deţin active totale de până la 10 milioane de euro.
Întreprinderile mijlocii au între 50 și 249 de angajați și
înregistrează o cifră de afaceri de până la 50 de milioane de
euro sau active totale de până la 43 de milioane de euro.
Noțiunea de întreprindere unică
Încadrarea solicitantului de fonduri nerambursabile în categoria

microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici sau mijlocii nu este
suficientă dacă facem referire la definiția anterioară.
Întreprinderile intră în relații juridice și comerciale cu alte

întreprinderi, astfel că analiza datelor unei singure firme nu
este, de cele mai multe ori, suficientă.
Prin urmare, se impune definirea noțiunii de întreprindere

unică.
Întreprinderea unică include toate întreprinderile între care

există cel puțin una dintre relațiile următoare:
• o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale
acționarilor sau ale asociaților unei alte întreprinderi;
• o întreprindere are dreptul de a numi sau revoca
majoritatea membrilor organelor de administrare sau de
conducere ale unei alte întreprinderi;
• o întreprindere are dreptul de a exercita o influență
dominantă asupra altei întreprinderi în temeiul unui
contract încheiat cu întreprinderea în cauză sau în temeiul
unei prevederi din contractul de societate sau din statutul
acesteia;
• o întreprindere care este acționar sau asociat al unei alte
întreprinderi și care controlează singură, în baza unui acord
cu alți acționari sau asociați ai acelei întreprinderi,
majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale
asociaților întreprinderii respective.
Din analiza acestor relații rezultă trei situații pe care le vom
întâlni în practică:
• Întreprinderi autonome - Întreprinderea deține mai puțin
de 25 % din capital sau din drepturile de vot la o altă
întreprindere sau situația inversă în egală măsură: O altă
întreprindere deține mai puțin de 25 % din capitalul sau
drepturile de vot ale întreprinderii analizate;
• Întreprinderi partenere - Întreprinderea deține peste 25 %
dar mai puțin de 50% din capital sau din drepturile de vot la
o altă întreprindere sau situația inversă;
• Întreprinderi legate - Întreprinderea deține peste 50% din
capital sau din drepturile de vot la o altă întreprindere sau
situația inversă.
Ajutoare de minimis
Ajutorul de minimis reprezintă o măsură de sprijin acordată

unei întreprinderi, indiferent de mărimea acesteia, care nu
depăşeşte 200.000 euro pe o perioadă de trei ani fiscali (doi ani
fiscal încheiați și anul fiscal în curs). În cazul întreprinderilor
care activează în sectorul transporturilor, ajutorul de miminis
trebuie să se încadreze în pragul de 100.000 euro pe aceeași
durată de timp.
Prin urmare, la momentul întocmirii proiectului este important

să cunoaștem ce alte ajutoare de minimis a încasat societatea
în ultimii doi ani fiscali încheiați și doar diferența până la
200.000 de euro poate fi solicitată.
Se impun două clarificări:
• în categoria ajutoarelor de minimis se încadrează și

ajutoarele pentru programul Rabla, Rabla +, garanțiile
oferite de stat pentru contractarea unor credite sau
dobânda subvenționată, dacă este cazul, precum și alte
ajutoare similare;
• Nu toate fondurile europene sunt ajutoare de minimis. În
cadrul ghidului solicitantului se va face precizarea clară dacă
respectiva finanțare este sau nu un ajutor de minimis. Ca o
regulă generală, programele de finanțare ce acordă până la
200.000 de euro sunt ajutoare de minimis (Instalarea
tinerilor fermieri, Programul Operațional Regional prin
măsura 2.1.A, de exemplu), în timp ce ajutoarele financiare
mai mari de 200.000 de euro nu sunt ajutoare de minimis
(Programul Operațional Regional prin măsura 2.2., spre
exemplu).
Acestea sunt cele mai importante criterii de evaluare ce trebuie

urmărite anterior întocmirii proiectului. Alte criterii de
eligibilitate vor fi menționate în ghidul solicitantului și trebuie
respectate pentru a reuși depunerea unui proiect conform și
eligibil și care să intre în procedura de evaluare fără probleme
de eligibilitate.
proiecte.


povești de succes:
Citește
9. Elementele comune ale fondurilor
europene
Programele de finanțare lansate pe durata unui an sunt foarte

diversificate și răspund unor nevoi diferite: în timp ce unele
sprijină firmele debutante, altele sunt oferite firmelor cu istoric.
Unii antreprenori își finanțează afacerile agricole, în timp ce alții
solicită fonduri pentru IT sau Cercetare-Dezvoltare. Cu toate
acestea, fondurile europene nerambursabile au mai multe
elemente comune și le vom aminti pe cele mai importante pe
durata acestei lecții.
Sunt în continuare fonduri nerambursabile
Acest lucru înseamnă că se acordă beneficiarului, fără ca acesta

să fie obligat la rambursarea lor. Evident, atunci când regulile
sunt încălcate, iar Contractul de Finanţare nu este respectat,
Finanţatorul va solicita returnarea ajutorului acordat sau va
aplica penalități proporționale cu gradul de neîndeplinire a
obligațiilor asumate.
Există un set de reguli clare – Ghidul Solicitantului.
Ghidul Solicitantului este cel mai important document al Etapei

de Pregătire. Toate regulile privind eligibilitatea solicitantului,
regulile minime pentru acordarea sprijinului, tipurile de
activităţi permise, cheltuielile eligibile şi neeligibile, valoarea
ajutorului, regulile de pregătire, depunere şi evaluare a
documentaţiei sunt tratate în acest document.
Se recomandă întotdeauna verificarea ultimei variante a
Ghidului, întrucât pot interveni modificări sau completări, iar
accesarea fondurilor se va face conform ultimei versiuni
disponibile.
Solicitarea este înaintată sub forma unei Cereri de Finanţare
Cererea de finanţare este documentul cadru care

reglementează acordarea ajutorului financiar nerambursabil.
Este rezumatul întregii documentaţii, iar în cadrul aceleiaşi linii
de finanţare toţi solicitanţii sunt obligaţi să respecte forma
documentului.
Întotdeauna, Cererea de Finanţare este însoţită de Plan de

Afaceri şi Documente suport.
Pentru accesarea oricărei linii de finanţare, ai nevoie de 3 seturi

de documente:
• Cererea de Finanţare;
• Planul de Afaceri;
• Documentele suport / Documente justificative.
Dacă primele două documente sunt solicitate întotdeauna, în

cadrul documentelor suport pot fi diferenţe semnificative de la
o măsură de finanţare la alta.
Există un buget total alocat ce se consumă conform regulilor

exprimate în Ghidul Solicitantului.
Orice alocare de fonduri nerambursabile dispune de un buget

total. Bugetul se va consuma integral atunci când se vor depune
suficiente proiecte, iar valoarea lor cumulată atinge sau
depăşeşte bugetul alocat.
Fondurile se alocă prin intermediul unor sesiuni de depunere
Proiectele nu pot fi depuse în orice moment al anului, ci doar în

cadrul unor sesiuni de depunere stabilite de către Finanţator.
Sesiunile au o dată de început şi (de cele mai multe ori) și o
dată de încheiere şi doar proiectele depuse în acest interval pot
fi evaluate şi ulterior selectate.
Sesiunea de depunere funcţionează ca un concurs de idei de

afaceri.
Nu toate proiectele depuse primesc finanţare, ci doar cele mai

bune dintre acestea. Fiecare sesiune are stabilite regulile de
selecţie a proiectelor, anunţate prin intermediul Ghidului
Solicitantului.
Departajarea proiectelor se face conform Grilei de

Departajare
Grila de departajare se aplică pentru ierarhizarea proiectelor

declarate conforme şi eligibile. Doar acele proiecte care
îndeplinesc punctajul minim pot fi selectate pentru finanţare.
Mai mult, îndeplinirea punctajului minim nu este o garanţie de
acordare a finanţării, întrucât există concurenţă, iar fondurile
sunt limitate.
Fiind fonduri nerambursabile, există concurenţă
Îţi recomand să urmăreşti întotdeauna obţinerea unui punctaj

cât mai mare, întrucât şi alţi antreprenori vor fi interesaţi de
finanţarea nerambursabilă dorită de tine. De multe ori se
întâmplă ca proiecte cu 80 sau 90 de puncte, dintr-un maxim de
100, să nu primească finanţare, iar asta se datorează
concurenţei.
Orice proiect parcurge 5 etape
Indiferent de provenienţa fondurilor, orice proiect parcurge

etapele amintite anterior în cadrul acestui curs:
• Etapa de identificare;
• Etapa de pregătire;
• Etapa de evaluare;
• Etapa de pregătire;
• Etapa de monitorizare.
10. Programul Operațional de
Creștere Inteligentă și Dezvoltare
Programul Operațional de Creștere Inteligentă și Dezvoltare

este un program operațional nou ce nu a funcționat în perioada
anterioară 2014-2020. Preia și dezvoltă unele măsuri urmărite
în cadrul Programului Operațional de Competitivitate, urmărind
finanțarea proiectelor dezvoltate de firmele private și
organizațiile publice din domeniul cercetării, dezvoltării și
inovării.
Beneficiari eligibili:
În cadrul Programului Operațional pentru Creștere Inteligentă și

Dezvoltare vor fi eligibile pentru finanțare proiectele dezvoltate
în mod individual sau în parteneriat de către:
• microîntreprinderi;
• întreprinderi mici și mijlocii;
• Întreprinderi mari;
• organizații de Cercetare-Dezvoltare și Inovare (centre de
cercetare, universități, etc);
• instituții publice
Autoritatea de Management a Programului Operațional pentru

Creștere Inteligentă și Dezvoltare este, în perioada 2021-2027
Ministerul Fondurilor Europene.
Site-ul oficial unde vor fi disponibile informațiile privind acest

program de finanțare este mfe.gov.ro.
Aici vor fi disponibile informațiile privind:
• Programul Operațional;
• Măsurile de finanțare lansate în perioada 2021-2027;
• Lansarea apelurilor de proiecte;
• Ghidurile solicitantului aferente măsurilor lansate.
Axe prioritare și descrierea programului
Conform informațiilor disponibile la data la care acest material

a fost pregătit, Programul Operațional pentru Creștere
Inteligentă și Dezvoltare este structurat în șase Axe Prioritare:
Axa Prioritară 1: Creșterea competitivității economice prin

cercetare și inovare
Prin intermediul acestei axe prioritare se vor finanța proiecte

pentru dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și
adoptarea tehnologiilor avansate.
Iată câteva exemple de proiecte ce vor putea fi finanțate în

perioada următoare:
• dezvoltarea unor infrastructuri de inovare (platforme
tehnologice, open data, science park, hub-uri de inovare);
• proiecte din domeniul specializării inteligente;
• finanțarea unor servicii de Cercetare Dezvoltare și Inovare
de tip experiment.
Axa Prioritară 2: Dezvoltarea unei rețele de mari infrastructuri

de CDI
Rețelele de mari infrastructuri de CDI se referă la proiecte

strategice, de valori mari, ce vor viza:
• construcția/modernizarea/extinderea marilor infrastructuri
CDI;
• dotarea acestora cu echipamente și instrumente de
cercetare.
Axa Prioritară 3. Creșterea competitivității economice prin
digitalizare
Axa prioritară 3 va permite realizarea unor proiecte de investiții

în domenii precum:
• finanţarea infrastructurilor critice necesare serviciilor
publice esentiale (fiscalitate, pensii);
• formarea unor baze de date interconectate la nivelul
serviciilor publice digitale;
• dezvoltarea de platforme informatice alimentate cu datele
generate de administrația publică;
• consolidarea siguranței cibernetice;
• Noi tehnologii (IoT, automatizare, robotică, inteligență
artificială);
• customizare de masă (imprimare 3D, manufacturare digitală
directă).
Axa Prioritară 4. Dezvoltarea infrastructurii de comunicații în

bandă largă
Această axă prioritară vizează îmbunătățirea conectivității

digitale, în special în așa numitele zone albe, respectiv zonele în
care rețelele de internet nu sunt dezvoltate sau nu ating un
standard minim acceptat în privința vitezei și a calității
serviciilor oferite.
Axa Prioritară 5. Instrumente financiare
Axa urmărește dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare

și adoptarea tehnologiilor avansate.
Axa Prioritară 6. Creșterea capacității administrative
Proiectele eligibile în cadrul acestei axe prioritare vor propune

dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă,
precum și tranziție industrială și antreprenoriat.
Transport
Prin intermediul acestui program de finanțare se vor finanța, în

special, rețelele de transport necesare conectării României la
sistemul european.
Beneficiari eligibili:
Autoritatea de Management a Programului Operațional de

Transport este, pentru perioada 2021-2027, Ministerul
Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, iar informațiile
oficiale privind proiectele de investiții eligibile în cadrul acestui
program vor fi publicate pe site-ul www.mt.gov.ro.
De asemenea, în cadrul acestei platforme vor fi publicate

informații despre sesiunile noi de finanțare, condițiile de
eligibilitate pe care solicitanții trebuie să le îndeplinească, dar și
rapoartele de evaluare și selecție a proiectelor în vederea
semnării contractelor de finanțare.
Axe prioritare și descrierea programului
Programul Operațional de Transport este structurat, conform

informațiilor publicate la data realizării acestui curs online, în
zece axe prioritare:
Axa Prioritară 1. Îmbunătățirea conectivității prin dezvoltarea

rețelei TEN-T de transport rutier
În cadrul acestei axe prioritare sunt vizate investițiile pentru

construcția și modernizarea rețelei de transport rutiere TEN-T.
Rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T) este un proiect
al Uniunii Europene ce prevede crearea unei rețele complete de
transport auto, feroviar și naval și joacă un rol crucial în
asigurarea libertății de mișcare a pasagerilor și bunurilor în
Uniunea Europeană.
Rețeaua urmează să conecteze pe teritoriul Uniunii Europene

infrastructura de transport, telecomunicații și energie a statelor
membre. Crearea acestor rețele are ca obiectiv stabilirea de
legături între punctele periferice ale Uniunii Europene și zona
sa centrală.
Finalizarea reţelei TEN-T va avea un impact major în reducerea

timpului călatoriei pentru pasageri şi bunuri şi în acelaşi timp va
aduce importante beneficii mediului prin diminuarea poluării.
Axa Prioritară 2. Îmbunătățirea conectivității prin dezvoltarea

infrastructurii rutiere pentru accesibilitate teritorială
Prin intermediul proiectelor finanțate în cadrul axei prioritare 2

sunt vizate:
• construcția de variante ocolitoare;
• construcția de drumuri de racordare a municipiilor cu sector
autostradă;
• construcția de drumuri naționale cu impact regional.
Axa prioritară 3. Îmbunătățirea conectivității prin dezvoltarea

rețelei TEN-T de transport pe calea ferată
Axa prioritară nr. 3 va finanța proiectele de investiții realizate în

rețelele de transport pe calea ferată ce vor asigura
interconexiunea cu rețeaua europeană de transport TEN-T:
• construcția și modernizarea infrastructurii feroviare;
• achiziția de trenuri de lucru și echipamente conexe
• modernizarea gărilor și trecerilor la nivel.
Axa prioritară 4. Îmbunătățirea mobilității naționale, durabilă
și rezilientă în fața schimbărilor climatice prin creșterea
calității serviciilor de transport pe calea ferată
Mobilitatea națională va fi sprijinită prin achiziția materialului

rulant necesar operării pe rețeaua feroviară națională.
Axa prioritară 5. Îmbunătățirea conectivității prin creșterea

gradului de utilizare a transportului cu metroul în regiunea
București-Ilfov
În perioada 2021-2027 se vor încuraja investițiile în

infrastructura de metrou existentă la nivelul municipiului
București, dar și extinderea acesteia către localitățile limitrofe
prin:
• construcția de noi tronsoane și stații aferente;
• achiziția garniturilor de metrou și modernizarea instalațiilor
de întreținere;
• realizarea unor investiții în echipamente conexe, inclusiv în
sisteme de siguranță.
Axa prioritară 6. – Îmbunătățirea conectivității și mobilității

urbane, durabilă și rezilientă în fața schimbărilor climatice
prin creșterea calității serviciilor de transport pe calea ferată
Axa prioritară urmărește sprijinirea investițiilor bazate pe

planurile de mobilitate urbană prin achiziția și exploatarea unor
rețele de trenuri metropolitane.
Axa prioritară 7. - Dezvoltarea unui sistem de transport

multimodal
Conectarea rețelelor de transport rutier și feroviar (în special)

va fi încurajată prin investiții realizate prin intermediul axei
prioritare nr. 7. Sunt vizate:
• investiții în modernizarea terminalelor intermodale, dar și
dezvoltarea unora noi;
• Investiții în instalații și echipamente de transfer intermodal.
Axă prioritară 8. - Creșterea gradului de utilizare a căilor

navigabile și a porturilor
Prin intermediul acestei axe se vor încuraja:

• investiții în scopul îmbunătățirii condițiilor de navigație pe
Dunăre, inclusiv canale navigabile;
• investiții în suprastructură portuară;
• modernizarea și dezvoltarea infrastructurii portuare.
Axă prioritară 9. - Creșterea gradului de siguranța si securitate

pe rețeaua rutieră de transport
Se vor încuraja investițiile care să conducă la îmbunătățirea

siguranței traficului și securității pe rețeaua rutieră TEN-T. Sunt
vizate atât măsuri hard:
• Modernizarea infrastructurii;
• Implementarea unor soluții de iluminat, realizarea unor
treceri de pietoni;
• Montarea unor parapeți pentru separarea sensurilor de
deplasare;
• Realizarea și modernizarea refugiilor și parcărilor.
Cât și măsuri soft:

• instalarea unor panouri informative;
• realizarea de campanii de informare;
• etc.
Axă prioritară 10. - Asistență Tehnică
Ultima axă este destinată dezvoltării capacității administrative și

asigurarea instrumentelor necesare pentru coordonarea și
managementul Programului Operațional de Transport.
Fondurile disponibile în cadrul acestei axe vor putea fi accesate
doar de către Ministerul Transporturilor și organismele,
direcțiile aflate în subordinea acestuia și care au atribuții în
derularea și monitorizarea Programului Operațional de
Transport.
Dezvoltare Durabilă
Programul Operațional pentru Dezvoltare Durabilă va finanța în

perioada 2021-2027 investițiile realizate în special de
autoritățile publice pentru dezvoltarea rețelelor de apă și apă
uzată, protecția mediului și gestionarea riscurilor naturale,
precum secetă, inundații și eroziunea solului. De asemenea,
beneficiarii privați sunt și ei eligibili în cadrul unor măsuri
pentru creșterea eficienței energetice în spațiile de producție
utilizate de aceștia.
Autoritatea de Management a Programului Operațional pentru

Dezvoltare Durabilă va fi Ministerul Fondurilor Europene, iar
informațiile privind ghidurile solicitantului, apelurile de proiecte
ce vor fi lansate în următorii ani, dar și rapoartele de selecție
vor fi publicate pe site-ul www.mfe.gov.ro.
În cadrul acestui program operațional sunt eligibili solicitanții

din următoarele categorii:
• primării;
• autorități ale administrației publice;
• administratorii şi custozii ariilor naturale protejate ;
• organizații neguvernamentale, asociații, fundații;
• institute de cercetare;
• întreprinderi mari.
Programul Operațional pentru Dezvoltare Durabilă este

structurat pentru perioada 2021-2027 în patru axe prioritare:
Axa Prioritară 1. Tranziție energetică bazată pe eficiență
energetică, emisii reduse, sisteme inteligente de energie,
rețele și soluții de stocare
În cadrul acestei axe prioritare sunt planificate pentru finanțare:

• proiecte de eficiență energetică în IMM-uri;
• proiecte de eficiență energetică în întreprinderi mari.
De asemenea, sunt prevăzute măsuri adiacente de sprijin

pentru întreprinderile mici, mijlocii și mari pentru tranziția la
sisteme inteligente de energie și soluții de stocare a energiei
verzi.
Fondurile europene nerambursabile vor putea fi utilizați pentru

a acoperi parțial următoarele cheltuieli:
• echipamente şi sisteme inteligente pentru asigurarea
calității energiei electrice;
• implementarea de soluții privind stocarea energiei;
• implementarea de soluții digitale pentru izolarea defectelor
și realimentarea cu energie în mediul rural și urban;
• digitalizarea stațiilor de transformare şi soluții privind
controlul rețelei de la distanță;
Sunt prevăzute măsuri de sprijin pentru creșterea capacității

disponibile pentru comerțul transfrontalier.
Axa Prioritară 2 - Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă

uzată și tranziția la o economie circulara
Vor fi finanțate proiectele ce vizează:

• reabilitarea și construcţia de stații de tratare, transport și
distribuire a apei destinate consumului uman şi apă uzată;
Vor fi eligibile pentru finanțare localitățile cu mai mult de 2.000
de locuitori, având însă prioritate localitățile cu peste 10.000 de
locuitori.
Se va încuraja extinderea operatorilor regionali către

comunitățile care nu beneficiază, în prezent, de rețele de apă
curentă și canalizare.
De asemenea, accentul va fi pus în perioada 2021-2027 pe

extinderea și modernizarea rețelelor de canalizare.
Și gestionarea deșeurilor la nivel județean se va afla în prim-

planul finanțărilor nerambursabile în următoarea perioadă
financiară. Proiectele pentru gestionarea deșeurilor vor urmări:
• extinderea capacităților de sortare și reciclare;
• încurajarea colectării separate a deșeurilor;
• realizarea de capacități de compostare pentru deșeurile
verzi.
Axa Prioritară 3 - Protecţia mediului prin conservarea

biodiversităţii, asigurarea calităţii aerului şi decontaminare a
siturilor poluate
Prin Programul Operațional pentru Dezvoltare Durabilă se vor

realiza investiții în rețeaua Natura 2000, precum:
• elaborarea și implementarea Planurilor de management a
siturilor Natura 2000;
• elaborarea unor Planuri de acțiune pentru specii;
• măsuri de menținere și de refacere a siturilor Natura 2000
pentru specii și habitate.
Prin intermediul axei prioritare 3 se vor finanța, totodată, studii

științifice pentru creșterea nivelului de cunoaștere a
biodiversității și a ecosistemelor.
O altă operațiune urmărită de Programul Operațional pentru
Dezvoltare Durabilă va fi îmbunătățirea calității aerului, unde
principalul beneficiar va fi Rețeaua Națională de Monitorizare a
Calității Aerului.
Investițiile finanțate pentru îmbunătățirea calității aerului vor

viza dotarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității
Aerului cu echipamente noi pentru măsurarea poluanților în
aerului ambiental cu respectarea prevederilor directivelor
europene.
Pentru decontaminarea siturilor poluate și potențial

contaminate vor fi finanțate investițiile ce vizează ecologizarea
zonelor și protejarea sănătății umane.
Axa Prioritară 4 - Promovarea adaptării la schimbările

climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor
Axa prioritară 4 urmărește finanțarea unor investiții pentru:

• managementul inundațiilor;
• reducerea impactului fenomenelor naturale asupra
populaţiei, proprietății și mediului înconjurător;
• reducerea impactului manifestării secetei și furtunilor
asupra populaţiei, proprietății și mediului;
• măsuri de limitare a efectelor negative ale eroziunii solului.
Sănătate
Programul Operațional de Sănătate nu a avut corespondent în

cele două perioade de finanțare pe care România le-a încheiat
de la momentul aderării la Uniunea Europeană și până în
prezent. Totuși, programul de Sănătate va continua în perioada
2021-2027 unele măsuri de finanțare urmărite în anii
precedenți de Programul Operațional Regional, Programul
Operațional de Capital Uman sau Programul Operațional de
Competitivitate.
Beneficiarii eligibili în cadrul acestui program operațional vor fi,

în următorii ani, următoarele categorii:
• Ministerul Sănătății;
• Casa Națională de Asigurări de Sănătate;
• Institute de cercetare medicală;
• Autorități ale administrației publice;
• Unități medicale;
• Sindicate din domeniul sanitar;
• ONG-uri, asociații și fundații.
De asemenea, Autoritatea de Management a programului va fi

Ministerul Fondurilor Europene, iar potențialii beneficiari,
precum și consultanții vor găsi materialele aferente
Programului Operațional de Sănătate pe site-ul
www.mfe.gov.ro.
Programul este împărțit în șapte axe prioritare:
Axa Prioritară 1 - Continuarea investițiilor în spitalele

regionale
Proiectele ce urmează să fie finanțate în cadrul acestei axe

prioritare vor viza construcția și dotarea spitalelor regionale de
urgență, iar printre scopurile urmărite vom regăsi:
• creșterea accesului egal și în timp util la servicii medicale de
calitate;
• modernizarea sistemelor de protecție socială;
• îmbunătățirea serviciilor de îngrijire pe termen lung.
Se vor finanța proiecte care urmăresc:

• elaborarea unor planuri de formare a personalului;
• eficientizarea fluxurilor de pacienți;
• elaborarea unor proceduri interne pentru spitalele
regionale;
• inventarul echipamentelor și transferul lor de la spitalele
vechi către noile spitale regionale.
Axa Prioritară 2. Servicii de asistență medicală primară,

comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu
Îmbunătățirea serviciilor medicale în regim ambulatoriu se va

face prin finanțarea următoarelor investiții pentru
modernizarea și dotarea:
• cabinetelor medicale;
• centrelor de permanență;
• cabinetelor școlare, inclusiv cabinete stomatologice în
cadrul unităților de învățământ;
• dezvoltarea unei infrastructuri de calitate în școli, cu
prioritate pentru mediul rural;
• altor unități sanitare care oferă servicii medicale de tip
ambulatoriu.
Se propune, de asemenea, prin intermediul obiectivelor
finanțate de axa prioritară 2, redefinirea pachetului de asistență
medicală primară şi introducerea mecanismelor de plată bazată
pe criterii de performanță.
De asemenea, va fi asigurată dezvoltarea continuă a

competențelor și a cunoştinţelor furnizorilor din asistenţa
medicală primară si asistenta medicala comunitară în funcție de
evoluția practicii medicale și a noilor tehnologii.
Axa Prioritară 3. Servicii de recuperare, paliație și îngrijiri pe

termen lung adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire
a populației și a profilului epidemiologic al morbidității
Solicitanții de fonduri nerambursabile vor putea propune prin

intermediul axei prioritare 3 din cadrul Programului Operațional
de Sănătate proiecte pentru modernizarea și dotarea:
• unităților sanitare care furnizează servicii de recuperare;
• rețelei balneare;
• unităţi sanitare care oferă servicii de îngrijire medicală și
recuperatorie pe termen lung.
Se vor finanța, de asemenea, măsurile pentru pregătirea

personalului angajat în cadrul acestor unități sanitare, dar și
elaborarea de:
• politici publice;
• standarde de funcționare;
• ghiduri de practică;
• proceduri de „parcurs terapeutic”.
Axa Prioritară 4. Creșterea eficacității sectorului medical prin
investiții în infrastructură și servicii
Prin intermediul axei 4 se vor finanța proiecte pentru investiții

prioritare în infrastructură. În această categorie se vor regăsi
construirea, dotarea, modernizarea sau extinderea:
• unităților sanitare;
• a laboratoarelor de analiză medicală;
• a unităților oncologice și boli rare;
• a infrastructurii de testare a sângelui și procesare a plasmei;
• alte structuri publice implicate în controlul și supravegherea
bolilor transmisibile;
Sunt eligibile pentru finanțare și unele servicii medicale,

precum:
• dezvoltarea și implementarea de programe de screening
populațional;
• programe de schimbare a stilului de viață într-unul sănătos;
• diagnostic pre/postnatal al bolilor genetice.
Se vor finanța inclusiv proceduri de lucru, norme sanitare și se

va asigura pregătirea profesională a personalului medical
angajat în aceste unități sanitare.
Axa Prioritară 5. Abordări inovative în cercetarea din

domeniul medical
Operațiunile urmărite în cadrul axei prioritare 5 vizează:

• cercetarea medicală, inovare și digitalizare a sectorului
medical;
• programe dedicate cercetării și/sau utilizării clinice;
• cercetare în domeniul bolilor transmisibile/ netransmisibile;
• infrastructură de cercetare în domeniul genomicii.
Axa Prioritară 6. Informatizarea sistemului medical
Banii alocați în cadrul acestei axe prioritare vor fi direcționați

către:
• refacerea și modernizarea sistemului informatic;
• observatorul național pentru date în sănătate;
• uniformizarea fluxurilor informaționale în sistemul sanitar.
Axa Prioritară 7. Măsuri FSE care susțin cercetarea,

informatizarea și utilizarea de metode de investigare,
intervenție, tratament
Axa prioritară 7 va aloca fonduri nerambursabile către

finanțarea unor:
• măsuri de formare/ specializare - utilizare echipamente
medicale;
• utilizarea metodelor moderne de investigare și tratament.
14. Programul Operațional Capital
Uman
Programul Operațional Capital Uman 2021-2027 continuă

acțiunile vizate încă din 2007 prin intermediul Programului
Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, urmărind,
printre altele, adaptarea ofertei de educație și formare
profesională la dinamica pieței muncii, dar și unele măsuri de
antreprenoriat și economie socială.
Programul Operațional de Capital Uman va fi implementat prin

coordonarea Ministerului Fondurilor Europene, autoritate de
management păstrată încă din orizontul financiar 2014-2020.
Beneficiarii eligibili în cadrul acestui program operațional vor fi:

• autorități publice centrale și locale;
• organizații nonguvernamentale, fundații și asociații;
• furnizori de formare profesională acreditați;
• organizații sindicale și patronale.
Programul Operațional Capital Uman va fi împărțit în perioada

2021-2027 în nouă axe prioritare:
Axa Prioritară 1. Valorificarea potențialului tinerilor pe piața

muncii
Proiectele finanțate prin intermediul axei prioritare 1 vor

urmări următoarele activități:
• înființarea/dezvoltarea de centre/cluburi de tineret;
• promovarea și furnizarea unor pachete integrate de măsuri
de activare a tinerilor;
• stimularea angajatorilor pentru utilizarea unor forme de
muncă flexibile.
Măsurile finanțate vor conduce la:

• înregistrarea tinerilor la furnizorii de servicii de ocupare
publici sau privați;
• oferirea unor servicii de consiliere deschisă şi individuală
pentru tineri;
• dezvoltarea competențelor antreprenoriale, civice și sociale;
• oferirea unor prime destinate acoperirii cheltuielilor cu
instruirea, transportul și masa oferite tinerilor.
Se propune, de asemenea, înființarea programului “Voluntar

Sâmbătă” ce va asigura:
• familiarizarea tinerilor cu rigorile solicitate la un loc de
muncă;
• dezvoltarea unor competențe transversale precum munca în
echipă, respectarea termenelor, punctualitatea;
• obținerea experienței în muncă.
Axa Prioritară 2. Prevenirea părăsirii timpurii a școlii și

creșterea accesului și a participării grupurilor dezavantajate la
educație și formare profesională
Această axă prioritară va finanța proiectele implementate la

nivelul:
• educației timpurii;
• învățământului primar și gimnazial;
• învățământului secundar superior;
• învățământului terțiar.
Proiectele finanțate trebuie să contribuie la combaterea

abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii adresat
copiilor și tinerilor.
Se vor finanța cheltuieli precum:
• elaborarea de strategii;
• asigurarea materialelor educaționale;
• oferirea de sprijin suplimentar de tipul: vouchere,
îmbrăcăminte, încălțăminte, rechizite, acoperirea/
decontarea cheltuielilor de masă;
• înființarea unui sistem de monitorizare a formării continue
și a efectelor acesteia;
• servicii de consiliere și orientare școlară și profesională;
• asigurarea costurilor cu internatul și transportul;
• Extinderea programului A doua șansă.
Axa prioritară 3. Creșterea calității și asigurarea echității în

sistemul de educație și formare profesională
Măsura vizează îmbunătățirea calității sistemului de educație și

formare pentru piața muncii, pentru a sprijini dobândirea de
competențe cheie, inclusiv a competențelor digitale.
Se va urmări:
• asigurarea unui acces echitabil la o educație de calitate
pentru toți elevii;
• asigurarea unor resurse educaționale deschise, și softuri
educaționale, pentru elevi, studenți și cadre didactice;
• sprijinirea mobilității internaționale Erasmus+ pentru
învățământul preuniversitar.
Axa prioritară 4. Adaptarea ofertei de educație și formare

profesională la dinamica pieței muncii și la provocările inovării
și progresului tehnologic
Operațiunile eligibile finanțate prin intermediul acestei axe sunt

următoarele:
• formarea cadrelor didactice din învățământul primar și
gimnazial în vederea facilitării dobândirii competențelor
cheie, cu accent asupra competențelor digitale și a celor
antreprenoriale;
• dezvoltarea parteneriatelor între unități de învățământ și
agenți economici/ organizații publice și private;
• participarea activă la programe de educație și formare, în
acord cu interesele elevilor, cât și cu nevoile pieței muncii;
• adaptării programelor de studii la nevoia de competențe
cerută de piața muncii.
Axa prioritară 5. Creșterea accesibilității, atractivității și

calității învățământului profesional și tehnic
Axa prioritară asigură creşterea participării la programele de

formare profesională prin acordarea de sprijin financiar pentru
nevoile de cazare, masă și transport ale elevilor.
De asemenea, se urmărește dezvoltarea caracterului practic,

aplicativ al disciplinelor predate.
Alte măsuri vizate:

• sprijinirea dezvoltării competențelor profesionale ale
elevilor prin finanțarea stagiilor de practică;
• finanțarea programelor de dezvoltare a competențelor
antreprenoriale la elevii din învățământul profesional și
tehnic;
• dezvoltarea de manuale și auxiliare curriculare în format
digital, softuri educaționale, resurse educaționale deschise
împreună cu mediul economic și partenerii sociali.
Axa prioritară 6. Creșterea accesului pe piața muncii pentru

toți
Programele finanțate în cadrul acestei axe prioritare vor

trebui să asigure îmbunătățirea accesului pe piața muncii
pentru toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.
Orientativ, operațiunile urmărite vor fi următoarele:
• îndrumare pentru persoanele din grupurile dezavantajate în
vederea facilitării accesului pe piața muncii;
• programe de formare profesională / ucenicie la locul de
muncă / stagii și alte programe de pregătire;
• pachete de măsuri pentru stimularea mobilității forței de
muncă, inclusiv stimulente financiare pentru relocare;
• încurajarea migrației sezoniere.
De asemenea, se va finanța amenajarea unor spații destinate

supravegherii și îngrijirii copiilor cu vârstă antepreșcolară, în
vederea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea de
familie a femeilor angajate.
Axa prioritară 7 : Antreprenoriat și economie socială
Una dintre măsurile vizate de axa prioritară 7 este înființarea

”Săptămânii antreprenoriatului” - respectiv organizarea de
conferințe, forumuri sau reuniuni cu privire la oportunitățile de
afaceri locale sau în sectoare de activitate.
De asemenea, vor fi susținute programele de sprijin

antreprenorial prin oferirea de ajutor financiar nerambursabil
pentru:
• formare în competențe antreprenoriale;
• mentorat, consiliere;
• inclusiv prin sprijinirea unor persoane aparținând grupurilor
dezavantajate pentru lansarea de afaceri și angajării pe
cont-propriu.
Se vor acorda granturi pentru inițierea de noi afaceri prin unele

scheme de tip Strat-Up Student, Diaspora, Rural, Restart, dar și
pentru antreprenoriat social.
Axa prioritară 8: Susținerea reformelor pe piața muncii în
acord cu dinamica pieței muncii
Această axă prioritară urmărește:

• stimularea angajatorilor și în mod special a celor de tip IMM
pentru crearea unor condiţii de muncă menite să le asigure
lucrătorilor confortul fizic, psihic şi social;
• finanțarea serviciilor de susținere a îmbătrânirii active prin
implicarea lucrătorilor vârstnici de peste 60 de ani în
programe de tip shadow/tutelă/tutoriat pentru formarea
lucrătorilor noi;
• Stimularea / încurajarea inițiativelor de voluntariat în rândul
vârstnicilor;
• Încurajarea dialogului social pentru piața muncii.
Axa prioritară 9: Consolidarea participării populației în

procesul de învățare pe tot parcursul vieții pentru facilitarea
tranzițiilor și a mobilității (prioritate comună
Educație/Ocupare)
Se vor urmări măsuri precum:

• formarea continuă a formatorilor, instructorilor și
coordonatorilor de ucenicie pentru dezvoltarea și furnizarea
de programe de formare de calitate și flexibile;
• dezvoltare de noi standarde ocupaționale pentru diverse
calificări profesionale conform noilor cerințe;
• facilitarea dobândirii unei calificări profesionale de către
persoanele care au părăsit timpuriu școala.
proiecte.


povești de succes:
Citește
15. Programul Operațional Regional
Programul Operațional Regional este unul dintre cele mai

importante programe de finanțare ce au funcționat în anii
trecuți în România, având un impact semnificativ asupra
mediului privat, dar și a investițiilor realizate în sectorul public,
la nivelul administrației centrale și locale.
În perioada 2021-2027 se propune o descentralizare mai mare

a managementului, fiecare regiune de dezvoltare beneficiind de
fonduri publice nerambursabile la nivel regional.
Procesul de lansare a măsurilor de finanțare, evaluarea

proiectelor, contractarea și monitorizarea implementării
acestora urmează să fie luat de fiecare dintre cele opt regiuni
de dezvoltare.
Autoritățile de management vor fi Agențiile pentru Dezvoltare

Regională, fiecare având propriul site prin intermediul căruia
solicitanții de finanțări nerambursabile vor putea urmări
lansarea liniilor de finanțare.
Potențialii beneficiari ai programului Operațional Regional sunt

extrem de diversificați, fondurile disponibile putând fi accesate
de către întreprinderi private, ONG-uri, autorități publice locale
și centrale. În cadrul fiecărei axe prioritare prezentate în cele ce
urmează vor fi amintite categoriile de solicitanți eligibili ai
fondurilor nerambursabile.
La nivelul celor opt regiuni de dezvoltare vor funcționa, prin
intermediul Programului Operațional Regional, următoarele axe
prioritare:
Axa Prioritară 1: O regiune competitivă prin inovare,

digitalizare și întreprinderi dinamice
Obiectivul specific urmărit în cadrul axei prioritare 1 este

dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și
implementarea tehnologiilor avansate în cadrul activităților
desfășurate de către beneficiari.
Fondurile nerambursabile pot fi accesate în parteneriate între

IMM-uri și organizațiile de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, așa
cum sunt universitățile sau centrele de CD.
Banii alocați pot fi utilizați pentru:

• înființarea unor centre de inovare prin construirea sau
modernizarea clădirilor necesare și dotarea cu
echipamente, mobilier și echipamente IT și software;
• înființarea unor incubatoare și acceleratoare de afaceri,
parcuri tehnologice și științifice, clustere;
• brevetarea unor noi tehnologii de producție;
• inovare de produs, serviciu, de proces.
Se va urmări, de asemenea, valorificarea avantajelor

digitalizării în beneficiul cetățenilor, al companiilor și al
guvernelor.
Întreprinderile mici și mijlocii vor primi fonduri nerambursabile

pentru a putea susține investiții în tehnologii noi, Internet of
Things, automatizare, robotică, inteligență artificială,
customizare de masă.
Axa Prioritară 2: O regiune cu orașe Smart
Fondurile alocate pentru axa prioritară 2 vor putea fi accesate

de către primăriile de oraș pentru susținerea digitalizării
serviciilor publice la nivel local.
Se vor finanța proiectele de tip smart-city, cu accent pe:

• siguranța publică;
• servicii și utilități publice;
• monitorizare energie, mediu, rețele de trafic si transport
public;
• iluminat public.
Axa Prioritară 3: O regiune cu orașe prietenoase cu mediul
Prin intermediul axei prioritare 3 se vor finanța investițiile

realizate de către primării pentru:
• reabilitarea termică a clădirilor rezidențiale în vederea
îmbunătățirii eficienței energetice;
• reabilitarea termică a clădirilor publice.
Sunt propuse, de asemenea, activități de consolidare în funcție

de riscurile identificate și măsuri pentru utilizarea unor surse
alternative de energie, acolo unde este posibil.
Acțiunile finanțate prin intermediul acestor proiecte vor viza, de

asemenea, refacerea teraselor, a fațadelor, înlocuirea rețelelor
de apă, schimbarea sistemului de iluminat în spațiile comune
sau a ascensoarelor.
De asemenea, axa prioritară 3 va finanța proiectele ce vizează

regenerarea spațiilor urbane degradate prin acțiuni precum:
• reconversia funcțională a terenurilor virane degradate/
neutilizate/ abandonate;
• modernizarea/ extinderea spațiilor verzi existente;
• achiziția de echipamente pentru măsurarea poluanților în
aerului ambiental.
Se va sprijini promovarea mobilității urbane multimodale

sustenabile prin:
• extinderea liniilor de tramvai și achiziția materialului rulant,
respectiv a tramvaielor;
• achiziționarea de troleibuze sau autobuze acționate de
surse curate de energie;
• realizarea pistelor de biciclete;
• realizarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, ca
de exemplu stații pentru încărcarea autoturismelor
electrice.
Axa prioritară 4: Dezvoltarea sistemelor de încălzire

centralizate
Prin intermediul acestei axe prioritare se vor finanța proiecte ce

urmăresc îmbunătățirea eficienței energetice în domeniul
încălzirii centralizate.
Axa prioritară 5: O regiune accesibilă
Accesibilitatea regiunilor presupune modernizarea și crearea

legăturilor cu rețelele de infrastrutură TEN-T:
• drumuri județene;
• descărcări de autostradă.
Axa prioritară 6: O regiune educată
Proiectele finanțate prin intermediul axei prioritare 6 vor

contribui la îmbunătățirea accesului la servicii de calitate în
educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin
dezvoltarea infrastructurii.
Activitățile finanțate vor fi cele din domeniul:
• construcției, modernizării, extinderii și dotărilor creșelor,
grădinițelor, școlilor gimnaziale, liceelor;
• construcției, modernizării, extinderii și dotărilor centrelor
de educaţie şi formare profesională / învățământ dual.
Axa prioritară 7: O regiune atractivă
Axa prioritară vizează:

• valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și a serviciilor
culturale;
• îmbunătățirea infrastructurii de turism, în special în zone
care dispun de un potențial turistic valoros;
• dezvoltarea turismului balnear și balneo-climateric;
• investiții în infrastructura din domeniul cultural;
• înființarea și modernizarea taberelor pentru elevi și
preșcolari;
• creșterea securității spațiilor publice.
Axa prioritară 8: Asistență tehnică
În special, fondurile disponibile în cadrul axei 8 vor fi utilizate în

scopul dezvoltării capacității administrative și asigurarea
instrumentelor necesare pentru coordonarea și managementul
POR.
16. Programul Operațional pentru
Ajutorarea Persoanelor Defavorizate
Programul Operațional pentru Ajutorarea Persoanelor

Defavorizate beneficiază de o finanțare din două instrumente
financiare europene, respectiv Fondul European pentru
Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul Social European (FSE),
astfel că programul va spriijni două tipuri de activități:
• construcția și dotarea cu echipamente, mobilier și software
a unor clădiri utilizate în scopul activităților eligibile ale
proiectului;
• sprijinirea unor activități, procese, servicii care să asigure
funcționarea pe termen mediu și lung a beneficiarului
finanțării nerambursabile.
De asemenea, Programul Operațional pentru Ajutorarea

Persoanelor Defavorizate îmbină activități finanțate în perioada
2014-2020 prin intermediul Programului Operațional Regional
și Programului Operațional pentru Capital Uman.
În cadrul acestui program operațional sunt eligibile următoarele

categorii de solicitanți:
• Grupuri de acțiune locală;
• ONG-uri;
• Instituții Publice.
Acest program operațional este împărțit într-un număr de opt

axe prioritare:
Axa prioritară 1: Dezvoltarea locală plasată sub
responsabilitatea comunității prin intermediul Grupurilor de
Acțiune Locală
În funcție de nevoile comunității, grupurile de acțiune locală vor

putea finanța dezvoltarea de servicii sociale, educaționale, de
sănătate, de ocupare.
De asemenea, Grupurile de Acțiune Locală vor putea să

favorizeze incluziunea socială a grupurilor dezavantajate și
infrastructura socială sau sportivă, educațională, de agrement
sau turistică.
Axa prioritară 2: Dezvoltarea locală plasată sub

responsabilitatea comunității
Axa prioritară va urmări finanțarea infrastructurii de turism,

maparea obiectivelor turistice și de patrimoniu cultural.
Axa prioritară 3. Comunități marginalizate
Axa prioritară nr. 3 își propune integrarea socio-economica

a unui număr estimat de 2.000 de comunități marginalizate
prin implementarea unor măsuri precum:
• echipe comunitare compuse din: asistent social, asistent
medical, îngrijitor de bătrani, mediator scolar, consilier
ocupare cu munca de teren, în funcție de nevoile
comunității (populație școlară sau îmbătrânită, pre-existentă
sau nu a acestor specialiști în comunitate etc).
• sprijin pentru 100 de autorități locale în vederea identificării
și reglementarii juridice și cadastrale a comunităților
marginalizate.
Axa prioritară 4. Reducerea disparităților între copiii în risc de
sărăcie și/sau excluziune socială și ceilalți copii
Măsurile sprijinite prin intermediul acestei axe prioritare

vizează acordarea de sprijin familiilor monoparentale sărace, în
vederea îmbunătățirii angajabilității și autonomiei părintelui
singur:
• acordarea de vouchere before/after school;
• acordarea de vouchere pentru activități de weekend ale
copiilor (sport, creație, artă);
• finanțarea cursurilor de recalificare pentru părintele singur
cu venituri mici, care dorește schimbarea domeniului
profesional.
Se va finanța, de asemenea, în perioada 2021-2027 organizarea

de tabere pentru copiii proveniți din familii sărace, pentru a le
da posibilitatea să experimenteze învățarea prin activități
culturale, sportive, recreative, să fie autonomi și sa socializeze.
Se va urmări sprijinirea tinerilor care urmează să părăsească

sistemul de protecție specială și a celor care au părăsit sistemul,
prin:
• consiliere;
• orientare în carieră;
• dezvoltare personală și dezvoltarea de abilități de viață
independentă;
• monitorizare post-intervenție în vederea asigurării
sustenabilității măsurilor;
• asigurarea locuinței gratuite prin plata în totalitate a chiriei
pentru 12 luni și continuarea tranziției prin perceperea încă
12 luni a unei chirii sub prețul pieței imobiliare.
Axa Prioritară 5 - Servicii pentru persoane vârstnice
Axa prioritară 5 încurajează incluziunea activă a persoanelor în

vârstă prin măsuri ce asigură îmbătrânirea activă.
Se vor finanța înființarea unor call center-e de urgență și

dispozitive (brățări etc.) pentru asistarea persoanelor
dependente.
Se va asigura, de asemenea, pregătirea specialiștilor și a

personalului ce lucrează cu persoanele în vârstă.
Axa prioritară 6. Sprijin pentru persoanele cu dizabilitati
Se va finanțare asigurarea unui pachet integrat pentru

sustinerea încadrării pe piața muncii sau a creșterii
angajabilitatii persoanelor cu dizabilități.
Acțiunile vor fi întreprinse de către furnizori publici sau privați

de servicii de ocupare și vor viza:
• organizarea de activități de informare;
• identificarea unor angajatori;
• evaluarea abilităților profesionale și sociale;
• organizarea unor burse locuri muncă destinate persoanelor
cu dizabilități;
• măsuri de acompaniament pre și post angajare, pentru o
durată de cel puțin șase luni.
• persoanele dependente de alcool și droguri;
• persoanele proaspăt eliberate din sistemul penitenciar;
• persoanele fără adăpost.
În funcție de nevoile acestor grupuri țintă, măsurile finanțate

vor fi pentru asistență socială și medicală, cazare temporară în
cadrul unor spații având această destinație, consiliere juridică,
etc.
Axa prioritară 8. Ajutorarea persoanelor defavorizate
În cadrul acestei axe se vor finanța activități precum:

• suport material (alimente, produse igienă);
• pachet sprijin școlar (rechizite, îmbrăcăminte și
încălțăminte);
• masă caldă (cantine sociale);
• măsuri de acompaniament.
Prin intermediul proiectelor finanțate în cadrul acestei axe
prioritare se asigură persoanelor cu dizabilități și următoarele
tipuri de servicii:
• asigurarea asistenței juridice pentru persoanele fără
capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu
restrânsă;
• dezvoltarea de servicii de îngrijire de zi destinate copiilor cu
dizabilități;
• dezvoltarea serviciilor de îngrijire pe termen lung, în
vederea prevenirii instituționalizării persoanelor cu
dizabilități.
Axa prioritară 7. Sprijin pentru grupuri vulnerabile
În cadrul acestei axe prioritare se vor finanța activități privind

incluziunea socio-profesională a migranților prin oferirea a
două tipuri de pachete:
Pachetul pentru adulți:

• accesul la servicii medicale, de consiliere psihologică;
• organizare cursuri de limba română;
• certificarea competențelor profesionale.
Pachetul pentru copii:

• asigurarea serviciilor educaționale;
• accesul la servicii medicale, de consiliere psihologică;
• organizare cursuri de limba română.
Evident, prin intermediul acestei măsuri este eligibilă

reabilitarea spațiilor disponibile pentru cazare temporară, aflate
în administrarea Ministerului Afacerilor Interne.
Alte grupuri vulnerabile ce vor fi eligibile în cadrul acestei axe

prioritare sunt:
• victimele traficului de persoane;
• victimele violenței domestice;
17. Programul Operațional Asistență
Tehnică
Programul Operațional de Asistență Tehnică are drept scop

asigurarea unui proces de implementare eficientă şi eficace a
fondurilor europene în România. Categoriile de beneficiari
eligibili în cadrul acestui program operațional vor fi în perioada
2021-2027 .
Programul Operațional de Asistență Tehnică va oferi sprijin

autorităților de management, structurile din subordinea
acestora și personalul angajat cu atribuții fazele de derulare a
fondurilor europene structurale și de coeziune:
• pregătire;
• monitorizare;
• evaluare;
• informare și comunicare;
• control și audit.
Fondurile alocate prin intermediul acestui program operațional

vor fi alocate pentru:
• întărirea capacității beneficiarilor de a pregăti și implementa
proiecte finanțate din FESI și diseminarea informațiilor
privind aceste fonduri;
• sprijin pentru coordonarea, gestionarea şi controlul FESI.
• creșterea eficienței resurselor umane implicate în sistemul
de coordonare, gestionare şi control al fondurilor europene
în România.
Dată fiind natura acțiunilor prevăzute, la nivelul de coordonare
și control al tuturor FESI, lista de beneficiari de finanţare POAT
este alcătuită în principal din structurile responsabile de
coordonarea și controlul FESI, respectiv:
• Ministerul Fondurilor Europene;
• Autoritatea de Audit;
• Autoritatea de Certificare și Plată din cadrul Ministerului
Finanțelor Publice;
• Autoritatea Naţională pentru Achiziții Publice;
• Departamentul pentru Lupta Antifraudă.
Rezultatele pe care România le va obţine prin implementarea

POAT 2021-2027 pot fi rezumate, după cum urmează:
• eficacitate sporită în pregătirea și implementarea
proiectelor;
• nivel ridicat de conștientizare cu privire la proiecte
co‐finanțate de UE;
• cadrul îmbunătățit pentru coordonarea și implementarea
FESI;
• sistem informatic integrat, care generează date corecte și în
timp util, pentru realizarea unui management corect
şi eficient al programelor operaţionale finanțate din
fonduri europene;
• personal motivat, responsabilizat, stabil
și înalt calificat în procesul de coordonare, gestionare şi
control al FESI.
18. Programul Operațional pentru
Dezvoltare Teritorială Integrată
Programul Operațional pentru Dezvoltare Teritorială Integrată

va fi finanțat din cadrul fiecărui program operațional amintit
anterior, corespunzător tipurilor de intervenții sprijinite.
Astfel, zona de Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării va

beneficia de fonduri nerambursabile speciale, separate de
celelalte zone sau regiuni ale țării, evitându-se, astfel,
concurența agenților economici și beneficiarilor publici din
această zonă cu cei din restul țării.
Finanțările alocate zonei de Investiții Teritoriale Integrate Delta

Dunării vor viza investițiile din arealul format din 38 de unități
administrativ-teritoriale din cadrul Rezervației Biosfera Delta
Dunării, Județul Tulcea și nordul Județului Constanța.
Acest program operațional va aloca finanțări nerambursabile

pentru infrastructură și servicii de tip CLLD, adică Dezvoltare
Locală asigurată de Comunitate.
Dezvoltarea Locală asigurată de Comunitate reprezintă un set

de activităţi utilizabil la nivel subregional.
Aceasta este o abordare de tip bottom-up (de jos-în-sus) care

presupune formarea unor Grupuri de Acţiune Locală (GAL),
alcătuite din reprezentanţi ai intereselor socio-economice
locale ale sectoarelor public şi privat, teritoriul de interes fiind
reprezentat de suprafaţa unităţilor administrativ-teritoriale
cuprinse în GAL.
Obiectivul urmărit este acela ca România să își reducă
dezechilibrele teritoriale prin implicarea comunităților locale.
De asemenea, el este un instrument complementar altor forme

de sprijinire a dezvoltării locale, putând fi asociat cu intervenţii
stabilite la nivel naţional sau regional.
Alte domenii pentru care se vor acorda finanțări

nerambursabile prin intermediul Programului Operațional
pentru Dezvoltare Teritorială Integrată:
• turism;
• cultură și patrimoniul cultural;
• investiții pentru siguranța cetățeanului.
19. Programul Naţional de Dezvoltare
Rurală
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2021-2027 este

programul prin care se acordă fonduri nerambursabile de la
Uniunea Europeană şi Guvernul României pentru dezvoltarea
economico – socială a spaţiului rural din România.
Implementarea tehnică și financiară este asigurată de către
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rural,, iar informațiile
necesare privind acest program de finanțare vor fi disponibile
pe site-ul www.afir.ro.
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2021-2027 vizează

finanțarea investițiilor din mediul rural efectuate de autorități
publice locale, ONG-uri și alte forme de organizare pentru
investiții precum crearea și dezvoltarea infrastructurii de bază,
protejarea patrimoniului cultural.
De asemenea, PNDR va finanța investițiile făcute de către

beneficiarii privați în agricultură, procesare alimentară,
instalarea tinerilor fermieri sau încurajarea cooperării între
agricultori și alți agenți economici pentru desfacerea propriilor
produse.
Principalele priorități de dezvoltare rurală pentru perioada de

programare financiară 2021-2027 sunt următoarele:
Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole
În cadrul Programului Național pentru Dezvoltare Rurală se vor

aloca fonduri europene nerambursabile pentru modernizarea
agriculturii românești, banii putând fi accesați în perioada 2021-
2027 atât de ferme noi, cât și de fermele existente pentru:
• ferme vegetale;
• ferme zootehnice;
• ferme mixte (cultivarea cerealelor și creșterea animalelor);
• ciupercării;
• creșterea albinelor.
Investițiile eligibile în cadrul măsurilor pentru creșterea

viabilității exploatațiilor agricole vor permite:
• construcția, modernizarea sau extinderea construcțiilor din
cadrul fermei (grajduri, silozuri, clădiri pentru depozitarea
produselor agricole sau pentru procesarea lor);
• achiziția de utilaje și mașini agricole, echipamente
tehnologice pentru diversele operațiuni din cadrul fermei;
• mijloace de transport specializate (remorci agricole, remorci
pentru transportul animalelor, cisterne de lapte, etc).
Fondurile alocate pentru astfel de investiții vor putea fi

accesate de către:
• persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și
întreprinderi familiale;
• microîntreprinderi, întreprinderi mici și întreprinderi
mijlocii;
• asociații agricole, societăți agricole.
Se încurajează proiectele agricole implementate de fermele de

familie, precum și proiectele agricole implementate în zone cu
constrângeri naturale, dar și producția ecologică de produse
agricole.
Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea
instalării tinerilor fermieri
Una dintre cele mai importante probleme ale agriculturii

românești, pe lângă fărămițarea exploatațiilor agricole, o
reprezintă îmbătrânirea populației ocupate în acest domeniu de
activitate. Prin urmare, Programul Național de Dezvoltare
Rurală va continua și în perioada 2021-2027 o măsură începută
încă de la momentul aderării României la Uniunea Europeană
ce privește preluarea exploatațiilor agricole de către tinerii
fermieri.
Sumele acordate pentru instalarea tinerilor fermieri la

conducerea unei exploatații agricole au oscilat de-a lungul
timpului, de la 25.000 de euro ajungându-se la 50.000 de euro
la momentul ultimului apel al acestei linii de finanțare, fiind
estimate creșteri ale acestui ajutor financiar nerambursabil în
perioada următoare.
Suma acordată pentru instalarea unui tânăr fermier la

conducerea unei exploatații agricole este una forfetară, astfel
că nu este necesară o contribuție proprie din partea
beneficiarului, ajutorul nerambursabil acoperind în întregime
valoarea eligibilă a investiției.
Banii pot fi utilizați pentru finanțarea oricărei cheltuieli ce se

dovedește utilă și necesară pentru dezvoltarea afacerii agricole:
• achiziția de utilaje și echipamente agricole;
• achiziția de teren agricol;
• construcția de spații agricole necesare în cadrul fermei;
• plata unor cheltuieli operaționale, precum salarii, chirii,
combustibil sau materii prime.
• constituirea unui capital de lucru necesar activității viitoare
a fermei.
Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție
pentru atragerea investițiilor în zonele rurale şi crearea de noi
locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului rural.
Lipsa infrastructurii de bază în mediul rural este unul din

principalii factori pentru care investițiile atrase în mediul rural
sunt încă la un nivel nesatisfăcător.
De aceea, Programul Național de Dezvoltare Rurală alocă

fonduri europene nerambursabile pentru crearea infrastructurii
de bază în spațiul rural, fiind eligibile satele și comunele de pe
întreg teritoriul național.
Investițiile eligibile finanțate de către PNDR în sfera

infrastructurii rurale se referă la:
• rețelele de apă și canal;
• drumuri comunale;
• infrastructură educațională (grădinițe, școli cu profil
tehnologic sau profesionale);
• infrastructură socială (creșe și after-school).
Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea

creării și dezvoltării IMM-urilor în sectoarele non-agricole din
mediul rural
Agricultura reprezintă o activitate sezonieră, ce nu poate oferi

venituri mulțumitoare tuturor persoanelor din mediul rural,
multe practicând agricultura de subzistență sau semi-
subzistență, o bună parte a producției fiind destinată propriului
consum și o parte nesemnificativă fiind destinată
comercializării.
De aceea, PNDR sprijină demararea unor activități non-agricole

în spațiul rural care să întrerupă dependența persoanelor din
spațiul rural de activitățile agricole și să ofere premisele creării
de noi locuri de muncă.
Sunt încurajate lansarea unor activități de producție industrială:
• ateliere de tâmplărie, fabrici de mobilă;
• ateliere de confecții textile;
• producția de obiecte artizanale sau meșteșugărești.
De asemenea, se oferă fonduri nerambursabile și demarării

unor activități de servicii:
• mici ateliere de reparații ale obiectelor gospodărești;
• frizerii-coafor;
• servicii de contabilitate;
• spălătorii auto sau service-uri auto.
Promovarea sectorului pomicol
Sectorul pomicol a fost finanțat încă din momentul aderării

României la Uniunea Europeană, având chiar linii de finanțare
dedicate în perioada 2014-2020, evitându-se, astfel, concurența
proiectelor agricole.
Fondurile alocate sectorului pomicol pot fi utilizate pentru:

• înființarea sau modernizarea plantațiilor pomicole sau de
arbuști fructiferi;
• procesarea fructelor obținute în cadrul livezilor de pomi sau
arbuști fructiferi.
Investițiile eligibile cuprind, în special:

• achiziția de mașini, utilaje și echipamente agricole necesare
întreținerii livezilor;
• construcția, modernizarea sau extinderea spațiilor frigorifice
sau a spațiilor de procesare alimentară a fructelor;
• dotarea spațiilor cu utilaje, echipamente necesare fluxului
tehnologic;
• achiziția de mijloace de transport specializate.
Un accent deosebit se pune pe proiectele ce asigură un lanț
alimentar complet, fiind asigurată nu doar obținerea de materie
primă, ci și procesarea alimentară și comercializarea acesteia.
Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea

comunității prin intermediul abordării LEADER
Scopul investițiilor în cadrul acestor măsuri de finanțare este

acela de a sprijini parteneriatele privat-publice locale pentru
elaborarea strategiei de dezvoltare locală.
Prin intermediul acestui tip de finanțare banii sunt alocați de la

nivel central la nivel local, către zona acoperită de Grupurile de
Acțiune Locală, fiind finanțate acele proiecte identificate ca
fiind prioritare în cadrul strategiei de dezvoltare locală
elaborată.
În acest fel se asigură o alocare eficientă a fondurilor

nerambursabile către nevoile existente la nivelul GAL-ului,
concurența externă fiind eliminată. Banii rămân și sunt utilizați
pe plan local pentru înființarea de noi afaceri și crearea de noi
locuri de muncă.
De asemenea, autoritățile publice locale primesc fonduri

pentru mici proiecte de investiții în infrastructura locală, dar și
în mod indirect, ca urmare a creșterii impozitelor și taxelor
locale colectate de la agenții economici finanțați.
20. Programul Operațional de Pescuit
Programul Operațional de Pescuit 2021-2027 își propune în

principal creșterea producției în acvacultură și procesare. De
asemenea, programul vizează creșterea profitabilității
operatorilor economici, conservarea biodiversității și protecția
mediului, dar și menținerea și crearea de locuri de muncă, în
special în zonele pescărești.
Autoritatea de Management a Programului Operațional de

Pescuit se va menține, în perioada 2021-2027, la fel ca în
ultimele perioade financiare, respectiv Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale. Informațiile necesare potențialilor
beneficiari, apelurile lansate, precum și ghidurile solicitantului
vor fi publicate în cadrul site-ului www.ampeste.ro.
Fondul European pentru Afaceri Maritime și Activități

Pescărești se va concentra, pentru perioada de după 2020, pe
patru priorități:
• promovarea activităților pescărești sustenabile și
conservarea resurselor biologice marine;
• contribuția la securitatea alimentară în Uniunea Europeană
prin intermediul unei acvaculturi și a unor piețe sustenabile
și competitive;
• facilitarea dezvoltării unei economii albastre sustenabile și
stimularea prosperității comunităților costiere;
• consolidarea guvernanței internaționale a oceanelor și
asigurarea siguranței, securității, curățeniei și gestionării
sustenabile a mărilor și oceanelor.
Pescuitul comercial în România este o activitate cu o
îndelungată tradiție, în special datorită rețelei hidrografice și a
resurselor piscicole existente. Atât în zona de coastă, în zona
Dunării, în zona adiacentă principalelor râuri (Prut, Siret, Olt),
dar mai ales în Delta Dunării, o mare parte a populației are ca
activitate tradițională pescuitul, aceasta având atât un rol social
cât și de asigurare a resursei alimentare, recunoscute și astăzi în
Delta Dunării unde este alocată o cotă pentru pescuitul familial.
Programul Operațional pentru Pescuit va funcționa în perioada

2021-2027 pentru atingerea a trei obiective majore:
Obiectivul 1: Pescuit
În urma consultării actorilor implicați în activitatea de pescuit în

special în zona de sud-est a României, ce deține cea mai
importantă suprafață în care se desfășoară activitatea de
pescuit comercial, s-a identificat oportunitatea dezvoltării
turismului pescăresc, în special în zona Deltei Dunării, prin
crearea unei infrastructuri specifice, a unor pachete turistice cu
specific pescaresc şi prin activităţi de informare privind
obiectivele turistice naturale, culturale sau de recreere din
zonă.
Obiectivul 2: Acvacultură și Procesare
În România există un Interes ridicat al operatorilor economici

pentru noi investiţii, cu integrarea verticală a activităţilor de
producţie, procesare, comercializare şi distribuţie.
La nivel național au fost identificate capacităţi de producţie cu

potenţial de modernizare şi extindere.
Fermele piscicole pot furniza servicii conexe pescuitului:
• turism;
• pescuit recreativ/sportiv;
• activităţi educaţionale legate de cunoaşterea şi protecţia
biodiversităţii acvatice.
Pentru creşterea veniturilor acvacultorilor, se are în vedere

sprijinirea acestora pentru iniţierea de activităţi
complementare atât din domeniul pescăresc cât şi din afara
acestuia.
Obiectivul 3: Dezvoltare Locală
Activitățile pescărești se îmbină cu tradiţiile locale existente în

zonele pescărești, precum și cu meșteșugurile, cultura, arta
culinară, port popular, obiceiuri. În unele zone pescăreşti se
păstrează tradiții și activități locale, cum ar fi:
• metode de pescuit;
• prelucrarea tradițională a peștelui;
• artă culinară specifică;
• tradiții și obiceiuri ale minoritӑţilor locale;
• activitӑţi artizanale și meșteșugărești;
• confecţionarea și repararea de ambarcaţiuni şi unelte de
pescuit.
Aceste lucruri favorizează dezvoltarea durabilă şi contribuie la

diversificarea bazei economice şi întărirea structurii socio-
economice în special a zonelor rurale.
Existența fondurilor europene oferă cadru pentru finanțarea

unei game largi de proiecte cu obiective socio-economice și de
mediu.
În zonele rurale, finanțarea poate sprijini:
• dezvoltarea infrastructurii specifice de bază precum
și obținerea de valoare adăugată produselor din sectorul
pescuitului și acvaculturii prin prelucrare în mod
tradițional.
• dezvoltarea activității de marketing, aproape inexistente în
cadrul multor comunități pescărești.
• Reducerea dependenței excesive de activitatea de pescuit și
va îmbunătăți perspectivele creării de locuri de muncă.
• Investițiile pot fi direcționate și pentru gestionarea
resurselor naturale concentrându-se pe conservarea
biodiversității naturale asigurând menținerea acesteia la un
nivel ce permite exploatarea pe termen lung.
În perioada 2014-2020, Mӑsura - Activitӑţi de cooperare a fost

introdusӑ ca o mӑsura pilot, fiind implementatӑ spre sfârşitul
perioadei de progamare, fiind prioritare proiectele care includ
activități de cooperare la nivel naţional.
S-au înființat, astfel, Grupuri de Acțiune Locală pentru Pescuit,

denumite FLAG-uri.
În perioada următoare, aceste acţiuni ar putea fi folosite pentru

a încuraja cooperarea inter-teritorială pentru a creşte
capacitatea de a accesa şi alte tipuri de finanţări.
Principalele activități desfăşurate în cadrul reţelei FLAG sunt:

• diseminarea de informații;
• consolidarea capacităților administrativ-instituționale ale
FLAG-urilor;
• schimbul de bune practici şi sprijinirea cooperării între
FLAG-uri la nivel inter-teritorial;
• facilitarea ideilor pentru dezvoltarea de proiecte inovative;
21. Ghidul solicitantului
După identificarea programului și a măsurii optime de finanțare

pentru investiția vizată, în fazele incipiente ale etapei de
pregătire vom descărca ghidul solicitantului de pe site-ul
finanțatorului. Acest document se publică mai întâi în dezbatere
publică urmând ca, după centralizarea sugestiilor din partea
potențialilor solicitanți și a altor factori interesați să fie
disponibilă și varianta finală a ghidului solicitantului.
Accesarea fondurilor nerambursabile presupune, după cum am

amintit în lecțiile anterioare ale acestui curs, pregătirea a trei
seturi de documente, indiferent de linia de finanțare urmărită
sau complexitatea proiectului:
• planul de afaceri;
• documentele justificative;
• cererea de finanțare.
Având în vedere faptul că pregătirea acestor documente

necesită timp pentru colectarea informațiilor și realizarea
prognozelor economice, se recomandă o rezervă de 30 de zile
până la depunerea proiectului, iar primul pas al etapei de
pregătire este analiza ghidului solicitantului.
Indiferent de linia de finanțare aleasă, ghidul solicitantului are

întotdeauna aceeași structură, iar informațiile sunt prezentate
aproximativ în aceeași ordine de fiecare dată, indiferent că
vorbim de proiecte agenților economice sau de cele ale
instituțiilor publice sau ONG-urilor.
Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile
În această secțiune a ghidului solicitantului sunt detaliate

categoriile de solicitanți eligibili pentru accesarea fondurilor
nerambursabile.
În cazul în care documentația este întocmită de către un
solicitant ce nu îndeplinește criteriile menționate în această
secțiune, proiectul va fi respins încă din fazele de debut ale
etapei de evaluare.
De asemenea, sunt indicate criteriile minime necesare pentru

acordarea sprijinului. Simpla înregistrare juridică a solicitantului
nu este suficientă pentru depunerea proiectului și semnarea
contractului de finanțare.
În această secțiune se vor menționa criteriile suplimentare pe

care solicitanții eligibili trebuie să le îndeplinească. De cele mai
multe ori, în această secțiune se menționează faptul că:
• solicitantul nu trebuie să fie în dificultate la momentul
depunerii proiectului;
• solicitantul nu trebuie să aibă datorii la stat sau la bugetele
locale la momentul depunerii proiectului sau al semnării
contractului de finanțare;
• solicitantul trebuie să dovedească capacitatea de a susține
financiar implementarea proiectului prin acoperirea
cheltuielilor ce îi revin;
• localizarea proiectului trebuie să fie, după caz, în mediul
rural sau urban sau în anumite regiuni ale țării;
• se poate solicita, de asemenea, o anumită vechime a firmei
ce se va dovedi la depunerea proiectului.
În funcție de specificul finanțării urmărite, această secțiune a

ghidului solicitantului poate avea alte cerințe suplimentare față
de cele amintite anterior.
Tipurile de activități eligibile
În această secțiune se menționează ce activități economice sunt

admise pentru finanțare. Se vor preciza codurile CAEN, iar
acestea sunt singurele activități pe care finanțatorul le va
accepta pentru finanțare.
Nu se poate face o listă general valabilă cu activitățile

economice eligibile pentru finanțare. Fiecare linie de finanțare
vizează anumite domenii de activitate, iar unele sunt extrem de
diverse. De aceea, accesarea a două programe de finanțare de
către o societate este practic imposibilă pentru aceeași
activitate economică.
Totodată, trebuie reținut faptul că programele de finanțare nu

sprijină următoarele activități economice:
• producția și comercializarea de tutun sau alcool;
• emiterea monezilor;
• activitățile de jocuri de noroc;
• producția de armament;
• alte activități similare.
Tipurile de cheltuieli eligibile
Un program de finanțare are cel mult 3 categorii de cheltuieli

eligibile:
• cheltuieli cu investiția de bază;
• cheltuieli cu serviciile suport;
• cheltuieli operaționale.
În categoria cheltuielilor cu investiția de bază am inclus

bunurile pe care societatea le achiziționează o singură dată și le
va utiliza pe timp îndelungat în activitatea economică finanțată
prin proiect. În cele mai multe situații, în această categorie
includem mijloacele fixe, acele bunuri care au o valoare de
achiziție de cel puțin 2.500 de lei și o durată de viață mai mare
de un an.
Bunurile care nu îndeplinesc simultan cele 2 cerințe sunt
considerate obiecte de inventar și un sunt eligibile în toate
programele de finanțare. Prin urmare va trebui să urmărim
indicațiile din ghidul solicitantului pentru a stabili dacă cerem
decontarea acestor cheltuieli sau nu.
În categoria cheltuielilor cu serviciile suport am inclus

cheltuielile pe care beneficiarul investiției le face pentru
pregătirea și implementarea proiectului. Existența acestor
cheltuieli este determinată chiar de existența proiectului: Dacă
proiectul nu s-ar realiza, cheltuielile din această categorie nu ar
exista.
Cheltuielile operaționale
Această categorie de cheltuieli eligibile este rară în cadrul

programelor de finanțare. Totuși, unelele linii de finanțare le
decontează pentru o perioadă de timp, și anume în perioada de
implementare a proiectului. Ele se pot referi la:
• salarii și contribuții sociale;
• utilități;
• chirii.
De asemenea, orice ghid al solicitantului amintește care sunt

cheltuielile neeligibile și anume acele cheltuieli pe care
finanțatorul nu le va deconta. Totuși, dacă ele sunt necesare
implementării proiectului, ele pot fi incluse în buget, însă vor fi
suportate integral din contribuția proprie a viitorului beneficiar.
Cele mai frecvente exemple de cheltuieli neeligibile sunt:

• utilajele și echipamentele achiziționate second-hand;
• cheltuielile efectuate înainte de semnarea contractului de
finanțare, cu mențiunea că serviciile de consultanță se vor
deconta chiar dacă au fost achitate înainte de acest
moment;
• achiziția de teren și clădiri, în cele mai multe situații;
• cheltuielile cu dobânzile, comisioanele, impozite și taxe.
Principiile și criteriile de selecție ale proiectelor
În multe situații, bugetul disponibil pentru un apel de proiecte

nu este suficient pentru a finanța toate proiectele depuse. Prin
urmare, se vor aplica anumite criterii de departajare a
planurilor de afaceri, selectarea proiectelor la finanțare fiind
făcută în ordinea inversă a punctajelor obținute.
În primul rând, ghidul solicitantului prevede un punctaj minim

pe care fiecare solicitant trebuie să îl depășească. În caz contrar,
proiectul nu poate fi selectat pentru finanțare, indiferent de
numărul proiectelor depuse.
Ulterior, finanțatorul dorește să se asigure de faptul că

investiția propusă își aduce contribuția la îndeplinirea anumitor
obiective comune. În această categorie, cele mai des întâlnite
criterii de selecție sunt:
• crearea de noi locuri de muncă și în special pentru
persoanele defavorizate;
• achiziția în special de utilaje și echipamente;
• îndeplinirea unor condiții privind calitatea resursei umane
implicate în proiect (obligația de a urma anumite cursuri, de
a avea anumite calificări);
• vechimea firmei de la înființare, dar și în respectivul
domeniu de activitate.
La finalul aplicării tuturor criteriilor, se poate întâlni situația în

care mai multe proiecte se află la egalitate de punctaj. În acest
caz, ghidul solicitantului prevede care sunt modalitățile de
departajare suplimentară, astfel că anumite criterii vor căpăta o
importanță mai mare decât a altora.
Spre exemplu, dacă două sau mai multe proiecte obțin același
punctaj, va fi selectat proiectul care va crea cele mai multe
locuri de muncă. De asemenea, criteriile suplimentare se vor
aplica succesiv, până la o departajare reală a tuturor proiectelor
depuse.
Valoarea sprijinului financiar acordat
Ghidul solicitantului va prevede întotdeauna care este valoarea

maximă a finanțării publice nerambursabile pe care o acordă
unui singur proiect.
Valoarea finanțării nerambursabile se exprimă ca valoare

absolută și reprezintă un prag pe care niciun proiect nu îl va
putea depăși.
De asemenea, ajutorul financiar nerambursabil este exprimat și

sub forma unui procent. El se aplică nu valorii totale a
investiției, ci doar valorii eligibile a proiectului. Cu alte cuvinte,
după cum am menționat puțin mai devreme, cheltuielile
neeligibile nu vor fi finanțate prin intermediul ajutorului
financiar nerambursabil și vor fi în sarcina exclusivă a
beneficiarului.
De asemenea, în cazul în care pragul maxim este depășit,

beneficiarul va suporta inclusiv diferența din valoarea
cheltuielilor eligibile.
Depunerea proiectului
În cadrul ghidului solicitantului este explicată procedura de

transmitere a proiectului în vederea evaluării.
În cazul fondurilor europene sunt două platforme folosite
pentru transmiterea proiectelor, respectiv:
• www.afir.info pentru proiectele finanțate prin intermediul
Programului Național de Dezvoltare Rurală;
• www.2014.mysmis.ro pentru toate celelalte programe
europene.
Proiectele finanțate prin intermediul fondurilor naționale (așa

cum sunt Start-up Nation, Comerț-Servicii sau
Microindustrializare) se vor transmite în vederea evaluării prin
intermediul site-ului www.imm.gov.ro.
Etapele transmiterii unui proiect sunt detaliate, de asemenea,

în cadrul ghidului solicitantului:
• înregistrarea unui cont de utilizator în cadrul platformei
online și alegerea numelui și a parolei aferente;
• după confirmarea datelor introduse, contul devine activ;
• documentele proiectului (plan de afaceri, cerere de
finanțare și documente justificative) se vor pregăti și semna.
Deși se acceptă, în unele situații, și semnătura olografă,
semnătura electronică va căpăta o importanță din ce în ce
mai mare;
• documentele astfel pregătite se vor încărca în cadrul
platformei, înainte ca data limită a apelului de proiecte să
fie atinsă;
• aplicația va genera un număr de înregistrare unic pentru
proiectul transmis;
• aplicația electronică va deveni inactivă atunci când termenul
limită este atins, făcând imposibilă încărcarea unor proiecte
noi.
Verificarea documentației transmise
Ghidul solicitantului amintește pașii susccesivi pe care

evaluarea proiectului îi presupune.
Stabilirea conformității proiectului depus presupune

inventarierea documentelor solicitate prin ghidul solicitantului.
Stabilirea eligibilității proiectului presupune verificarea

condițiilor solicitate prin intermediul ghidului solicitantului cu
privire la forma juridică a solicitantului, a vechimii firmei, a
lipsei datoriilor și așa mai departe.
De asemenea, în această etapă a evaluării proiectului se verifică

și conținutul documentelor solicitate și valabilitatea lor la
momentul încărcării proiectului.
În această etapă, evaluatorul poate formula solicitări de

clarificare, în cazul în care anumite aspecte ale planului de
afaceri, bugetului sau al celorlalte documente încărcate nu sunt
suficient de clare.
În final, evaluatorul va verifica criteriile de selecție și va stabili

punctajul proiectului.
Indicații privind semnarea contractului de finanțare
Ghidul solicitantului oferă instrucțiuni privind semnarea

contractelor de finanțare. În cazul în care proiectu la fost
selectat pentru finanțare, beneficiarul trebuie să se prezinte
pentru semnarea efectivă a contractului.
La momentul semnării contractului de finanțare, beneficiarul
trebuie să respecte în continuare criteriile de eligibilitate
menționate în ghidul solicitantului. Spre exemplu, firma nu
trebuie să aibă nici în acest moment datorii restate către
bugetul general sau bugetele locale.
Instrucțiuni privind implementarea proiectului
Ghidul solicitantului prezintă într-o manieră succintă

principalele etape ale implementării proiectului, efectuarea
procedurii de achiziție, efectuarea plăților în cadrul proiectului
și încasarea ajutorului financiar nerambursabil.
Aceste informații vor fi reluate într-o formă foarte elaborată la

momentul semnării contractului de finanțare, sub forma unei
anexe la acest document.
Aspectele ce privesc implementarea proiectului vor fi discutate

în cadrul lecțiilor următoare ale acestui curs online.
Lista documentelor solicitate la depunerea proiectului
Solicitanții de fonduri nerambursabile vor putea regăsi în cadrul

ghidului solicitantului o listă a documentelor solicitate la
depunerea documentației, alături de planul de afaceri și
cererea de finanțare.
Aceste documente cuprind documentele de înființare ale

solicitantului, oferte financiare și tehnice pentru investiția
propusă, copii a actelor de identitate pentru responsabilii legali
ai proiectelor, dar și diverse declarații pe proprie răspundere.
De asemenea, ghidul solicitantului este însoțit de modele

pentru declarațiile pe proprie răspundere solicitate din partea
responsabilului legal al proiectelor.
proiecte.


povești de succes:
Citește
22. Planul de afaceri
Pregătirea unui proiect pentru accesarea de fonduri europene

sau naționale nerambursabile presupune întocmirea unor
documente specifice, conform indicațiilor furnizate în ghidul
solicitantului. Dintre acestea, planul de afaceri reprezintă în
egală măsură cel mai important și cel mai complex document
pe care antreprenorul trebuie să îl completeze și să îl depună
pentru obținerea de fonduri nerambursabile.
Structura acestui document este stabilită întotdeauna prin

intermediul ghidului solicitantului și poate fi diferită de la un
program de finanțare la altul. Prin urmare, respectarea
instrucțiunilor furnizate de către instituția finanțatoare este
obligatorie, în caz contrar fiind posibilă respingerea proiectului
depus.
Planul de afaceri este parte componentă a proiectului întocmit

pentru obținerea unei finanțări nerambursabile, alături de
cererea de finanțare și documentele justificative menționate în
ghidul solicitantului.
Planul de afaceri este solicitat în mod obligatoriu în cazul

proiectelor ce vizează investiții simple pentru achiziția de utilaje
și echipamente și se transformă în studiu de fezabilitate în cazul
proiectelor complexe ce propun, pe lângă achiziția de mijloace
fixe și realizarea unor lucrări de construcții și montaj.
Planul de afaceri este reglementat prin intermediul ghidului
solicitantului, fără a exista cadru legislativ pentru elaborarea
sa.
Pe de altă parte, Studiul de fezabilitate este reglementat prin

intermediul Hotărârii de Guvern nr. 907 din 2016. Această
hotărâre stabilește, de asemenea, care este structura devizelor
pe obiect și a devizului general, care este structura analizei
cost-beneficiu și studiului de prefezabilitate. Aceste documente
sunt utilizate în mod obligatoriu în cazul proiectelor complexe,
după cum am menționat anterior, dar și în cazul investițiilor
realizate de instituții publice, indiferent de sursa de finanțare.
Iată care sunt cele mai importante capitole ale oricărui plan de
afaceri:
1. Prezentarea societății solicitante de fonduri nerambursabile
Prima parte a planului de afaceri va cuprinde o scurtă descriere

a societății care solicită sprijin financiar nerambursabil pentru
implementarea unui proiect.
Prin urmare, în această secțiune se vor prezenta informații

privind:
• denumirea societății;
• data de înființare a societății;
• sediul social și locul în care proiectul se va implementa;
• activitatea pentru care se solicită finanțare, respectiv codul
CAEN aferent proiectului depus;
• asociații firmei și ponderea acestora în capitalul social.
2. Prezentarea activității propuse spre finanțare
Activitatea pentru care societatea solicită finanțare

nerambursabilă va fi prezentată în detaliu, insistând pe
principalele tipuri de produse realizate ca urmare a efectuării
investiției descrise în proiect. Totodată, cel care elaborează
planul de afaceri trebuie să prezinte informații despre
caracteristicile produselor realizate și felul în care acestea se
diferențiază de produsele similare realizate de către firmele
concurente existente pe piață.
3. Resursele implicate în implementarea proiectului
În cadrul planului de afaceri se solicită detalierea resurselor pe

care beneficiarul le pune la dispoziția proiectului, pentru o bună
implementare a tuturor activităților prevăzute.
Resursele aflate la dispoziția proiectului se împart în cinci

categorii:
• Resursele umane implicate în implementarea proiectului se
referă, pe de o parte, la managementul societății, respectiv
persoanele cu atribuții de conducere a afacerii. Din rândul
acestora se va desemna și angajatul cheie al societății,
pentru care se vor prezenta calificările, specializările pe care
le deține. Pe de altă parte, resursele umane vizează și
personalul cu atribuții de execuție, respectiv persoanele
care vor fi angajate după implementarea proiectului. Aceste
noi locuri de muncă trebuie să fie corelate cu specificul
proiectului și să acopere necesarul de forță de muncă;
• Resursele financiare se referă la toate sursele de bani pe
care beneficiarul le poate atrage pentru implementarea
proiectului. În această categorie vom regăsi, înainte de
toate, ajutorul financiar nerambursabil încasat de către
beneficiar după semnarea contractului de finanțare.
• De asemenea, în această secțiune a planului de afaceri
trebuie să amintim, de asemenea, creditele bancare
contractate de societate în vederea susținerii investiției, dar
și resursele financiare proprii aduse de beneficiar sub forma
unor aporturi sau împrumuturi. Nu în ultimul rând, în
această categorie se vor regăsi și resursele financiare
interne ale societății (capital social, disponibilul perioadei
anterioare sau încasările din activitatea operațională).
• Resursele materiale se referă la terenurile, clădirile,
echipamentele și utilajele, dar și alte bunuri pe care
societatea le pune la dispoziția proiectului. Ele se pot afla în
dotarea societății la demararea investiției sau pot fi
procurate după semnarea contractului de finanțare prin
implementarea proiectului. În această categorie se vor
regăsi exact bunurile pentru care solicităm ajutor financiar
nerambursabil.
• Resursele informaționale se referă la cunoștințele,
procedurile, bunele practici pe care societatea trebuie să le
dețină în vederea implementării proiectului în bune condiții.
În această categorie vom include toate regulile și condițiile
ce decurg din legislația națională, ghidul solicitantului sau
contractul de finanțare.
• Timpul este, de asemenea, o resursă extrem de importantă
aflată la dispoziția unui beneficiar de fonduri
nerambursabile. El reprezintă perioada maximă de timp în
care activitățile proiectului trebuie să se încadreze și este
reglementat de contractul de finanțare încheiat de
beneficiar cu finanțatorul. Fiecare activitate are o dată de
start, o perioadă de implementare și o dată de finalizare.
Trebuie ținut cont, de asemenea, de faptul că unele
activități sunt dependente de altele (De exemplu, nu putem
realiza lucrările de construcții dacă nu am obținut, în
prealabil, autorizația de construire), în timp ce altele sunt
independente de desfășurarea celorlalte (publicitatea
proiectului se va realiza pe toată durata proiectului,
indiferent dacă celelalte activități înregistrează sau nu
întârzieri).
4. Analiza pieței
În continuarea planului de afaceri se vor prezenta informații

despre următoarele aspecte:
• piața potențială de desfacere, prezentând cerințele,
așteptările clienților față de produsele similare;
• concurenții existenți și concurenții potențiali;
• potențialii clienți și furnizori ai societății ca urmare a
implementării planului de afaceri;
• strategia pe care societatea o va pune în practică pentru a-și
atrage clienții și pentru a-i fideliza.
• Această secțiune a planului de afaceri necesită o
documentare în prealabil pentru colectarea datelor
necesare.
Sursa de proveniență a acestor date poate fi:

• contabilitatea firmei beneficiare, în cazul principalilor clienți
și furnizori;
• piața, pentru analiza concurenței, dar și pentru
fundamentarea prețurilor de vânzare;
• studii, cercetări de marketing, pentru a evalua tendințele de
creștere ale domeniului de activitate analizat.
5. Prognozele financiare
Proiectul trebuie să fie implementat în condiții de eficiență

economică, astfel încât să fie posibilă susținerea afacerii din
fonduri proprii ale firmei după ce ajutorul financiar încetează.
Prin urmare, se vor prezenta informații despre:

• cantitățile produse și comercializate;
• prețurile de vânzare;
• costurile de producție implicate;
• profitul estimat;
• fluxul de numerar al afacerii;
• indicatorii economico-financiari ai investiției.
În această secțiune se detaliază, de asemenea bugetului

investiției ce grupează cheltuielile eligibile și neeligibile ale
proiectului.
Lista de investiții prezentată de beneficiar va fi comparată cu

lista cheltuielilor eligibile din cadrul ghidului solicitantului. În
cazul în care cheltuielile estimate de către beneficiar nu se
regăsesc între cele pe care finanțatorul este dispus să le
deconteze, atunci ele vor fi menționate în categoria cheltuielilor
neeligibile și vor fi suportate integral din fonduri proprii.
Întocmirea bugetului și încadrarea cheltuielilor ca fiind eligibile

sau neeligibile sunt tratate în cadrul cursului online Cum
întocmim bugetul oricărui proiect, curs disponibil în cadrul
platformei Academia de Finanțare.
6. Justificarea necesității și oportunității investiției
Având în vedere faptul că planul de afaceri este realizat din

fonduri publice nerambursabile, antreprenorul trebuie să
demonstreze faptul că investiția propusă este atât necesară, cât
și oportună.
Prin urmare, în această secțiune se vor prezenta, printre altele,

și informații privind:
• impactul finanțării asupra realizării proiectului;
• impactul realizării proiectului asupra mediului de afaceri;
• felul în care comunitatea locală va beneficia de pe urma
investiției (taxe locale, locuri de muncă, venituri mai mari
pentru alți agenți economici, creșterea nivelului de trai în
comunitate, etc).
Studiul de fezabilitate
În cazul în care proiectul necesită realizarea unor lucrări de

construcții și montaj, atunci Planul de afaceri va fi înlocuit de un
Studiu de fezabilitate.
Secțiunile prezentate anterior rămân, în mare parte, și în

structura Studiului de fezabilitate. În plus, acest document va
solicita informații privind:
• studiile tehnice solicitate prin legislație pentru realizarea
lucrărilor de construcție;
• descrierea amplasamentului;
• analiza de riscuri, precum și măsuri de prevenire sau
diminuare a acestora;
• planuri de amplasare în zonă;
• planuri de fațade și secțiuni caracteristice de arhitectură
cotate;
• scheme pentru rezistență și instalații;
• scheme funcționale.
23. Cererea de finanțare
Cererea de finanțare reprezintă un scurt rezumat al întregului

proiect, preluând informații atât din planul de afaceri, cât și din
documentele justificative atașate acestuia în momentul
depunerii la finanțator. Cererea de finanțare este primul
document anunțat în cadrul ghidului solicitantului, însă în
practică el se întocmește la final, când planul de afaceri este
finalizat, iar documentele justificative au fost obținute.
La fel ca și planul de afaceri, cererea de finanțare are o

structură-cadru impusă prin ghidul solicitantului, diferită de la o
linie de finanțare la alta, și orice modificare a acesteia va
conduce la respingerea proiectului în urma evaluării.
În funcție de gradul de complexitate, în cadrul programelor

europene de finanțare se disting două tipuri de cereri de
finanțare:
Cereri de finanțare simple, organizate sub forma unui rezumat

al proiectului.
Aceste cereri de finanțare sunt întâlnite în cadrul Programului

Național pentru Dezvoltare Rurală.
Cererea de finanțare se descarcă de pe site-ul finanțatorului,

împreună cu ghidul solicitantului, modelul de plan de afaceri și
celelalte documente necesare întocmirii proiectului.
În cadrul acestui program, Cererea de finanțare este disponibilă
sub forma unui PDF ce permite completarea anumitor secțiuni,
în timp ce păstrează alte secțiuni blocate. Prin urmare, este
imposibilă ștergerea sau adăugarea unor secțiuni noi, în afara
celor dorite de finanțator.
Structura unei astfel de cereri de finanțare este simplă:
Se solicită, în prima etapă, completarea unor informații privind

denumirea solicitantului, titlul ales al proiectului și date
succinte despre amplasamentul investiției.
Aceste informații se obțin fie din documentele de înființare ale

societății, fie din planul de afaceri ce este, la data întocmirii
cererii de finanțare, încheiat la rândul său.
O altă secțiune extrem de importantă a cererii de finanțare în

cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală este
reprezentată ce bugetul estimat al investiției.
Datele necesare completării acestui document se colectează

din cadrul planului de afaceri, însă cererea de finanțare asigură
o completare automată: în cazul în care apar unele greșeli în
privința calculării valorilor proiectului, aplicația va genera erori
automate ce vor trebui corectate.
Evident, bugetul proiectului disponibil în cadrul Cererii de

finanțare va trebui să fie identic cu cel menționat în Planul de
afaceri. În caz contrar, finanțatorul va transmite o solicitare de
clarificări în acest sens.
O altă secțiune a cererii de finanțare utilizată în cadrul

Programului Național de Dezvoltare Rurală solicită
inventarierea documentelor justificative sub forma unui cuprins
al întregului proiect.
Documentația încărcată în cadrul aplicației va fi formată din:
• Cererea de finanțare;
• Planul de afaceri;
• toate documentele justificative inventariate în cadrul cererii
de finanțare.
Cereri de finanțare complexe, a căror completare se face

direct în cadrul aplicației online.
În cadrul celorlalte programe, cererea de finanțare se

completează direct în cadrul aplicației online. Secțiunile cererii
de finanțare sunt mai complexe și preiau mai multe informații
din cadrul planului de afaceri.
Pe lângă informațiile sumare privind denumirea solicitantului,

locul de implementare al proiectului și datele de identificare ale
reprezentantului legal, cererea de finanțare solicită informații
privind:
Diagrama Gantt sau planul de activități al proiectului
În această secțiune se vor detalia toate activitățile și

subactivitățile planificate pentru implementarea proiectului. Se
vor menționa activitățile obligatorii, precum:
• organizarea procedurilor de achiziție;
• auditul extern al proiectului;
• comunicarea și publicitatea proiectului;
• managementul general al proiectului.
Dar și activități specifice, așa cum sunt:

• achiziția de bunuri, lucrări sau servicii;
• eșalonarea cererilor de plată sau rambursare;
• crearea noilor locuri de muncă.
Această secțiune a cererii de finanțare trebuie să fie corelată cu

bugetul investiției și perioada de implementare a proiectului.
Planul de achiziții
În cadrul cererii de finanțare se vor prezenta achizițiile

planificate pentru lucrările de construcții, achiziția de bunuri
sau achiziția de servicii.
În funcție de pragul valoric al fiecărei achiziții planificate, se vor
aplica diverse proceduri pe care le vom exemplifica într-o lecție
viitoare a acestui curs.
24. Contractul de finanțare
În cadrul procesului de evaluare, planurile de afaceri depuse

vor parcurge mai multe etape succesive de verificare, iar
primele proiecte, în ordinea punctajelor obținute, vor semna
contractele de finanțare în limita bugetului disponibil. Începând
din acest moment, antreprenorii își asumă mai multe obligații
față de finanțator pentru întreaga perioadă de implementare,
dar și pentru următorii trei sau cinci ani, cât durează etapa de
monitorizare a investiției.
Proiectele depuse în cadrul unei sesiuni de finanțare vor

parcurge succesiv mai multe etape de verificare:
• evaluarea conformității;
• evaluarea eligibilității;
• atribuirea punctajului.
Ulterior, proiectele care îndeplinesc condițiile solicitate și obțin

un punctaj suficient de mare se vor regăsi în cadrul raportului
de selecție pentru semnarea contractelor de finanțare.
Contractul de finanțare reprezintă documentul care stabilește

drepturile și obligațiile celor două părți (beneficiarul fondurilor
nerambursabile și finanțatorul) pe întreaga durată a perioadei
de implementare și monitorizare a investiției.
Neîndeplinirea de către beneficiar a obligațiilor asumate poate

conduce, în cel mai rău caz, la rezilierea contractului de
finanțare și restituirea ajutorului financiar încasat.
Iată care sunt obligațiile beneficiarului în perioada de
implementare a proiectului
1. Crearea de noi locuri de muncă
Principala obligație asumată de către beneficiar o reprezintă

crearea de noi locuri de muncă și păstrarea acestora pentru
durata de monitorizare a proiectului.
De asemenea, antreprenorul trebuie să asigure în întreaga

perioadă amintită structura locurilor de muncă (persoane
defavorizate, șomeri sau noi absolvenți).
În cazul în care în perioada de implementare și monitorizare

locurile de muncă devin vacante, indiferent de motiv, societatea
este obligată să angajeze noi persoane în cel mult 30 de zile.
2. Respectarea procedurilor de achiziție
Ajutorul financiar nerambursabil încasat de către firmele

beneficiare reprezintă fonduri publice, astfel că acestea sunt
obligate să desfășoare anumite proceduri de achiziție prin care
să se asigure economicitatea, eficiența și eficacitatea utilizării
fondurilor.
De asemenea, achizițiile nu pot fi realizate de la societăți care

au legături cu acționarii sau asociații firmei beneficiare. Astfel,
procedurile de achiziție trebuie să fie desfășurate în condiții de
piață.
În cazul în care procedurile nu sunt respectate sau finanțatorul

are suspiciuni sau neclarități, acesta este îndreptățit să solicite
clarificări sau să respingă motivat acordarea ajutorului
nerambursabil.
3. Prezentarea documentelor justificative
Pentru cheltuielile efectuate, dar și pentru celelalte elemente

care au adus punctaj suplimentar proiectului în etapa de
evaluare, beneficiarul este obligat să prezinte documente
justificative:
• contracte de muncă pentru noile locuri de muncă;
• adeverințe de șomaj pentru șomerii angajați în cadrul
proiectului;
• diplome de absolvire pentru persoanele angajate în cadrul
firmei în baza prevederilor privind noii absolvenți;
• documente justificative pentru persoanele defavorizate
angajate;
• documente contabile pentru achizițiile realizate.
4. Autorizarea activității economice desfășurate
Înainte de a solicita ajutorul financiar nerambursabil,

beneficiarul este obligat să își achiziționeze bunurile și
echipamentele ce fac obiectul finanțării și să își autorizeze
activitatea la sediul social sau la punctul de lucru.
Pentru a dovedi acest lucru, beneficiarul va prezenta împreună

cu documentele privind rambursarea cheltuielilor eligibile și
următoarele acte:
• contractul de spațiu (proprietate, comodat, închiriere, etc);
• certificatul constatator emis de Oficiul Registrului
Comerțului pentru a dovedi înregistrarea punctului de lucru,
dar și pentru a dovedi autorizarea activității desfășurate prin
proiect.
În lipsa acestor documente, ajutorul financiar nu se va plăti.

5. Asigurarea bunurilor achiziționate
Una dintre principalele obligații asumate de către beneficiar

prin implementarea proiectului o reprezintă încheierea unei
polițe de asigurare pentru bunurile și echipamentele
achiziționate.
Polița de asigurare se poate încheia pe întreaga perioadă de

implementare și monitorizare (reprezentând o perioadă de
patru ani) sau pentru câte un an, beneficiarul având obligația de
a prezenta succesiv actul adițional de prelungire a asigurării.
Obligațiile finanțatorului
Finanțatorul are, la rândul său, o serie de obligații față de

beneficiar:
• în primul rând, finanțatorul va achita ajutorul financiar
nerambursabil ce i se cuvine beneficiarului, dacă toate
procedurile au fost respectate;
• va monitorizare respectarea obligațiilor asumate prin
contractul de finanțare atât în perioada de implementare,
cât și în etapa de monitorizare a investiției.
Obligațiile beneficiarului în perioada de monitorizare a

investiției
După realizarea investiției, în întreaga perioadă de

monitorizare, beneficiarul va avea următoarele obligații
principale:
• să păstreze noile locuri de muncă pe durata perioadei de
monitorizare a proiectului și să ocupe în termen de 30 de
zile eventualele locuri de muncă rămase neocupate;
• să mențină investiția realizată pentru trei sau cinci ani de la
finalizarea implementării;
• să nu utilizeze bunurile în alte scopuri decât cele finanțate
prin contractul de finanțare;
• să nu schimbe locul de implementare decât cu respectarea
prevederilor ghidului solicitantului și cu notificarea
finanțatorului;
• menținerea poliței de asigurare pe durata perioadei de
monitorizare;
• încheierea unor rapoarte anuale de progres și transmiterea
lor până la termenul limită prevăzut.
25. Proceduri de achiziții în cadrul
proiectelor europene
După aprobarea proiectului și semnarea contractului de

finanțare, achiziția de lucrări, bunuri și servicii trebuie să fie
făcută cu respectarea procedurilor indicate de către finanțator
privind transparența și eficiența utilizării fondurilor europene.
Beneficiarii pot achiziționa doar acele bunuri, servicii și lucrări

ce au fost aprobate în urma evaluării planului de afaceri și a
eventualelor corecții aplicate.
De asemenea, procedura de achiziție va lua în considerare nu

sumele cerute de către beneficiar ca urmare a depunerii
planului de afaceri, ci sumele aprobate la finanțare și care au
fost înscrise în contractul de finanțare semnat.
Având în vedere faptul că între momentul întocmirii planului de

afaceri și semnarea contractului de finanțare pot trece mai mult
de șase luni, beneficiarul poate considera necesară efectuarea
unor corecții a echipamentelor aprobate. Aceste modificări pot
fi determinate de:
• modificarea prețurilor pe piață;
• identificarea unor echipamente cu caracteristici tehnice
superioare în același buget;
• identificarea unor noi potențial furnizori cu oferte financiare
și tehnice mai bune decât cele avute în vedere la data
elaborării planului de afaceri.
Trebuie reținut faptul că beneficiarul nu poate aduce
proiectului modificări esențiale, așa cum ar fi:
• schimbarea totală a echipamentelor aprobate și
achiziționarea unor bunuri care nu au fost incluse în proiect
în momentul depunerii;
• solicitarea unui ajutor financiar mai mare;
• modificarea radicală a caracteristicilor tehnice aprobate.
Imediat după semnarea contractului de finanțare și înainte de a

demara efectiv procedura de achiziție, beneficiarul are
posibilitatea de a face unele modificări proiectului aprobat, însă
va trebui să solicita acordul finanțatorului pentru această
modificare prin depunerea unui memoriu justificativ.
Schimbările posibile vizează corectarea unor caracteristici

tehnice trecute eronat în planul de afaceri și care ar putea
îngreuna procedura de achiziție dacă ar fi păstrate la fel.
De asemenea, pot fi modificate caracteristicile tehnice pentru a

extinde numărul potențialilor ofertanți în cadrul procedurii de
achiziție ce urmează a fi lansată.
După ce eventualele modificări au fost aprobate de către

finanțator, beneficiarul poate demara procedura de achiziție,
iar aceasta diferă în funcție de sursa de finanțare a proiectului,
având trei situații posibile:
• beneficiarii publici vor fi nevoiți să urmeze instrucțiunile
menționate în Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice;
• beneficiarii privați ce au obținut fonduri nerambursabile
prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală
vor urma instrucțiunile finanțatorului disponibile pe site-ul
Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale;
• beneficiarii privați ce au obținut fonduri nerambursabile
prin intermediul altor programe de finanțare vor urma
instrucțiunile ordinului 1.284 din 2016.
Având în vedere faptul că beneficiarii privați trebuie să aplice
două proceduri distincte, în cele ce urmează le vom prezenta
separat.
Iată principalele etape pe care un beneficiar privat trebuie să le

parcurgă pentru a parcurge cu succes procedura de achiziție a
lucrărilor de construcție, achiziție bunuri sau servicii:
Programul Național de Dezvoltare Rurală
În cazul proiectelor derulate de către beneficiari privați prin

intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală,
instrucțiunile de achiziții prevăd trei proceduri aplicabile:
Selecția de oferte
În cazul contractelor de lucrări, bunuri sau servicii cu o valoare

mai mare de 15.000 de euro, se aplică procedura selecției de
oferte.
Iată care este succesiunea de etape în acest caz:

• publicarea pe site-ul www.afir.info a unei invitații de
participare împreună cu detalii privind prețurile și
caracteristicile tehnice urmărite;
• oferirea unui termen de cel puțin zece zile lucrătoare pentru
întocmirea și transmiterea ofertelor;
• deschiderea ofertelor simultan, după expirarea termenului
limită prevăzut;
• întocmirea unui raport de evaluare pentru departajarea
ofertelor recepționate și selecția a ofertelor câștigătoare;
• criteriul aplicat pentru selectarea ofertei câștigătoare este
prețul cel mai mic, dacă cerințele menționate în
instrucțiunile pentru ofertanți au fost respectate;
• întocmirea contractelor cu furnizorii declarați câștigători.
O singură ofertă
Cea de-a doua procedură de achiziție prevăzută în cadrul

Programului Național de Dezvoltare Rurală se aplică în cazul
bunurilor, lucrărilor și serviciilor ce au o valoare mai mică sau
egală cu 15.000 de euro.
În acest caz, beneficiarul privat încheie un contract de prestări

servicii sau vânzare-cumpărare bunuri cu orice ofertant și va
depune spre verificare doar următoarele documente:
• contractul încheiat cu ofertantul;
• o declarație privind evitarea conflictului de interese;
• certificat constatator care să certifice faptul că ofertantul
este autorizat să desfășoare activitatea ce a stat la baza
încheierii contractului.
Achiziție directă utilizând Baza de date cu prețuri de referință
Cea de-a treia procedură prevăzută în cadrul Programului

Național de Dezvoltare Rurală este specifică acestui program de
finanțare și constă în consultarea bazei de date cu prețuri de
referință disponibilă pe site-ul www.afir.info, indiferent de
valoarea estimată a achizițiilor.
În cazul în care bunurile ce fac obiectul achiziției sunt

identificate în această bază de date, beneficiarul poate selecta
furnizorul în mod direct, fără a mai realiza procedura de selecție
de oferte.
Dacă va aplica această procedură, beneficiarul va încheia un

contract de achiziții cu furnizorul ales și va prezenta ulterior
doar documentele necesare decontării cheltuielilor eligibile
efectuate.
Alte programe de finanțare din fonduri europene
În cazul programelor derulate prin intermediul celorlalte

programe de finanțare din fonduri europene, pragul valoric sub
care bunurile și serviciile pot fi achiziționate direct este de
30.000 de euro. În cazul lucrărilor de servicii, acest prag valoric
este de 100.000 de euro.
În cazul în care achizițiile de bunuri, servicii și lucrări depășesc

pragurile valorice menționate anterior, beneficiarii privați vor fi
obligați să aplice o procedură competitivă.
La fel ca și în cazul achizițiilor finanțate prin intermediul

Programului Național de Dezvoltare Rurală, beneficiarii privați
vor trebui să publice mai întâi un anunț pe site-ul
www.beneficiar.fonduri-ue.ro.
Nepublicarea anunțului pe site-ul web menționat, dar nici într-

un ziar regional sau național, în format tipărit sau online, atrage
după sine o penalizare de 25% din valoarea contractului de
achiziție.
Anunțul va conține, în mod obligatoriu, valoarea estimată a

achiziției, dar și ora și data limită până la care ofertanții pot
transmite ofertele lor.
Specificațiile tehnice nu se publică în mod obligatoriu împreună

cu acest anunț, însă ele trebuie să fie furnizate la cerere de
îndată.
Pentru a se asigura o publicitate suplimentară pentru procedura

de achiziție desfășurată, beneficiarul este obligat să transmită,
în ziua publicării anunțului, cel puțin două invitații de
participare la procedura competitivă către operatori economici
identificați.
În acest caz, termenul limită prevăzut pentru recepționarea
ofertelor trebuie să fie de cel puțin zece zile calendaristice de la
data publicării anunțului și transmiterii invitațiilor de
participare.
Dacă în acest interval de timp beneficiarul primește solicitări de

clarificare privind procedura derulată din partea unor ofertanți,
el este obligat să aducă la cunoștința tuturor participanților la
procedura de achiziție răspunsurile în cauză.
După expirarea termenului prevăzut pentru transmiterea

ofertelor, beneficiarul analizează ofertele primite prin
raportarea la cerințele publicate în anunț și în invitația de
participare și va declara câștigătoare acea ofertă care asigură un
raport preț/calitate competitiv.
La finalul procedurii, în termen de cinci zile calendaristice de la

semnarea contractului de achiziție, beneficiarul va completa pe
site-ul beneficiar.fonduri-ue.ro informații despre ofertantul
declarat câștigător. În caz contrar, beneficiarul va primi o
corecție financiară de 5% din valoarea contractului de achiziție.
Ambele proceduri de achiziție derulate de către beneficiarii

privați, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare
Rurală, cât și prin intermediul celorlalte programe de finanțare
din fonduri europene, sunt disponibile în cadrul platformei
Academia de Finanțare.
De asemenea, în cadrul secțiunii de cursuri online este

disponibilă procedura de achiziție urmată de către beneficiarii
privați finanțați prin intermediul programelor naționale de
finanțare, așa cum este cazul programelor Start-up Nation,
Comerț Servicii sau Microindustrializare.
26. Managementul contractului de
finanțare
Organizarea procedurilor de achiziție publică reprezintă doar

una dintre activitățile obligatorii pe care beneficiarul unei
finanțări nerambursabile europene trebuie să le parcurgă din
momentul semnării contractului de finanțare.
În această lecție a cursului vom discuta despre obligațiile

asumate de către beneficiar față de finanțator pe durata
perioadei de implementare a proiectului și derularea
contractului de finanțare fără a atrage penalizări financiare.
Perioada de implementare a proiectului demarează în

momentul semnării contractului de finanțare și se va derula
până în momentul în care obligațiile asumate sunt îndeplinite,
iar ajutorul financiar nerambursabil este plătit beneficiarului.
Cele mai importante obligații asumate de către beneficiar în

etapa de implementare sunt următoarele:
• organizarea de proceduri de achiziție pentru lucrările,
bunurile și serviciile necesare implementării proiectului;
• informarea și publicitatea în cadrul proiectului;
• auditul extern al proiectului;
• crearea de noi locuri de muncă;
• modificări aduse contractului de finanțare;
• încasarea ajutorului financiar nerambursabil.
Organizarea procedurilor de achiziție
Fiind vorba despre fonduri publice, organizarea procedurilor de

achiziție reprezintă o condiție esențială impusă de finanțator în
vederea acordării ajutorului financiar nerambursabil.
Beneficiarul trebuie să publice anunțuri, să transmită cereri de

ofertă, să recepționeze oferte și să le evalueze unitar, pe baza
acelorași criterii tehnice. Eliminarea sau depunctarea unor
oferte, precum și declararea altora câștigătoare reprezintă
obligații pe care finanțatorul trebuie să le îndeplinească.
Criteriile menționate sunt impuse beneficiarilor cu scopul de a

asigura tratament egal, fără discriminări, tuturor agenților
economici care vor să participe în cadrul acestor proceduri de
achiziție drept ofertanți.
Întreaga procedură de achiziție va fi avizată de finanțator și

doar în această situație ajutorul financiar nerambursabil va fi
deblocat.
Despre felul în care sunt organizate procedurile am discutat în

cadrul lecției anterioare. De asemenea, în cadrul platformei
Academia de Finanțare sunt disponibile trei proceduri de
achiziție distincte:
• procedura de achiziție derulată de către beneficiarii privați
ce obțin finanțări nerambursabile prin intermediul
fondurilor naționale, precum Start-up Nation, Comerț-
Servicii și Microindustrializare;
• procedura de achiziție pe care beneficiarii Programului
Național de Dezvoltare Rurală trebuie să o implementeze;
• procedura impusă beneficiarilor privați ai celorlalte
programe de finanțare cu fonduri europene.
Informarea și publicitatea în cadrul proiectului
Beneficiarii fondurilor nerambursabile europene trebuie să

asigure, începând cu data semnării contractului de finanțare,
publicitatea proiectului prin amplasarea unor elemente vizuale
pe diverse suporturi (documente, panouri informative, plicuri
poştale, bannere, site-uri web, etc.).
Scopul acestor elemente vizuale este acela de a transmite

publicului larg informații unitare cu privire la rolul și impactul
finanțărilor nerambursabile în dezvoltarea economiei și a
comunităților.
Fiecare program de finanțare are un manual de identitate

vizuală propriu ce stabilește elementele vizuale ce se vor utiliza
în mod obligatoriu de către beneficiari în cadrul propriilor
proiecte.
Sunt stabilite în detaliu inclusiv elemente precum:

• tipul fontului și dimensiunea literelor;
• alinierea elementelor vizuale;
• logourile utilizate pentru instituțiile implicate, respectiv
Uniunea Europeană și Guvernul României;
• dimensiunea panourilor informative, dar și materialele din
care acestea sunt confecționate.
Auditul extern al proiectului
Rolul auditului în cadrul proiectelor finanțate din fonduri

europene constă în verificarea respectării procedurilor impuse
prin ghidul solicitantului și contractul de finanțare, dar și în
privința utilizării sumelor plătite de beneficiar în scopul
implementării proiectului.
În unele cazuri, cheltuielile privind auditul proiectului sunt
eligibile și pot fi decontate de către beneficiar din ajutorul
financiar nerambursabil încasat. În alte situații, cheltuielile nu
pot fi recuperate, însă întotdeauna auditul reprezintă o
activitate obligatorie în cadrul proiectelor finanțate din fonduri
europene.
De asemenea, trebuie menționat faptul că activitățile de audit

sunt desfășurate de:
• firme de audit specializate, contractate extern. Aceasta este
situația întâlnită în cadrul Programului Operațional Regional,
spre exemplu;
• finanțator, prin intermediul specialiștilor angajați în cadrul
Agenției de Finanțare a Investițiilor Rurale, în cadrul
proiectelor finanțate prin intermediul Programului Național
de Dezvoltare Rurală.
De asemenea, finanțatorul va efectua, atât în perioada de

implementare, cât și în perioada de monitorizare, vizite în
teren, verificând nu doar documentele contabile și
documentele proiectului, ci și stadiul fizic al implementării
proiectului și menținerea obligațiilor asumate.
Crearea de noi locuri de muncă
Crearea de noi locuri de muncă este una dintre cele mai

importante obligații asumate de către beneficiar ca urmare a
aprobării planului de afaceri și a semnării contractului de
finanțare.
Noile locuri de muncă create în perioada de implementare
trebuie să respecte câteva criterii:
• locurile de muncă vor fi create pentru o perioadă
nedeterminată, dar vor fi menținute cel puțin pentru
perioada de implementare și monitorizare a proiectului;
• locurile de muncă se vor crea pentru o normă întreagă de
opt ore pe zi. Excepții de la această regulă sunt admise doar
în cazul persoanelor cu dizabilități, în condițiile legii;
• locurile de muncă se vor înregistra în Revisal, iar
documentele vor fi prezentate finanțatorului pentru
verificare și avizare, înainte de aprobarea plății ajutorului
financiar nerambursabil;
• posturile devenite vacante vor fi ocupate într-un termen
rezonabil, de cele mai multe ori acesta fiind de 30 de zile.
Modificări aduse contractului de finanțare
Pe durata implementării proiectului, beneficiarul poate solicita

și poate obține, în anumite condiții, modificarea anumitor
aspecte și clauze ale contractului de finanțare.
Solicitarea modificărilor se va face întotdeauna prin intermediul

unui memoriu justificativ în care beneficiarul va expune situația
de fapt, precum și felul în care implementarea proiectului va
continua.
Iată câteva exemple de modificări pe care beneficiarul le poate

solicita finanțatorului:
• schimbarea responsabilului legal de proiect;
• schimbarea contului bancar și a băncii prin intermediul
căreia se implementează proiectul;
• schimbarea datelor de contact ale beneficiarului.
În timp ce schimbările de mai sus se pot face cu ușurință, fără o
foarte mare birocrație, alte modificări implică o atenție sporită:
• cesionarea firmei beneficiare și schimbarea acționariatului
sau a asociaților;
• schimbarea locului de implementare;
• modificarea caracteristicilor tehnice ale unor utilaje și
echipamente;
• utilizarea unor economii rezultate în urma procedurilor de
achiziție în cadrul altor linii bugetare unde pot avea loc
depășiri ale valorilor aprobate.
Încasarea ajutorului financiar nerambursabil
După ce toate obligațiile asumate de către beneficiar pentru

etapa de implementare sunt îndeplinite, inclusiv derularea
procedurilor de achiziție, beneficiarul poate solicita încasarea
ajutorului financiar nerambursabil sub forma:
• avansului, imediat după semnarea contractului de finanțare;
• unei cereri de plată, înainte ca beneficiarul să își folosească
propriile resurse financiare pentru a-și plăti furnizorii;
• unei cereri de rambursare, după ce plata furnizorilor a fost
efectuată, iar echipamentele au fost livrate, iar serviciile au
fost prestate.
În timp ce avansul poate fi solicitat o singură dată după

semnarea contractului de finanțare, numărul cererilor de
rambursare poate fi stabilit de către beneficiar în funcție de
valoarea resurselor financiare proprii și al creditelor bancare pe
care le poate contracta. Astfel, putem avea în cadrul unui
proiect implementarea într-o singură tranșă sau implementarea
într-un număr mai mare de tranșe.
27. Cele mai frecvente greșeli în
accesarea fondurilor europene
Mulți dintre beneficiarii fondurilor nerambursabile europene

sau naționale au ales să-și întocmească singuri proiectele
necesare și să se ocupe de toate aspectele derulării proiectelor
proprii fără ajutorul unor firme de consultanță. Lipsa
experienței în proiecte similare îi determină pe mulți dintre
aceștia să facă erori pe parcursul pregătirii planului de afaceri și
depunerii acestuia spre evaluare. În cadrul acestui articol
prezentăm zece greșeli frecvente făcute de antreprenorii care
își întocmesc singuri proiectele și consultanții debutanți, dar și
măsurile prin care acestea pot fi evitate.
Întocmirea unui plan de afaceri nu este o sarcină imposibilă

pentru o persoană fără experiență în consultanța pentru afaceri
sau în domeniul economico-finaciar, însă aceasta are nevoie de
o serie de calități, organizarea exemplară fiind cea mai
importantă dintre acestea.
Iată care sunt cele mai frecvente zece greșeli făcute de cei care
își pregătesc singuri propriile proiecte, dar și soluțiile prin care
acestea pot fi depășite:
Alege cu atenție programul de finanțare
Prima greșeală făcută este alegerea greșită a programului de

finanțare. Pe durata unui an sunt deschise mai multe sesiuni
pentru depunerea proiectelor pentru linii de finanțare diverse,
iar fiecare dintre aceste programe de finanțare au reguli diferite
în ceea ce privește:
• categoriile de beneficiari eligibili;
• suma maximă acordată de către finanțator;
• contribuția proprie minimă necesară din partea
beneficiarului.
Astfel, alegerea greșită a liniei de finanțare poate conduce la

asumarea de către antreprenor a unor cheltuieli eligibile
nejustificate sau implementarea proiectului în condiții
dezavantajoase.
De aceea, am creat un instrument deosebit de util persoanelor

care nu au experiență în accesarea fondurilor nerambursabile.
Cu un singur click, știind doar activitatea pentru care solicită

fonduri nerambursabile, orice persoană poate identifica
programul de finanțare potrivit.
Pentru moment, aplicația funcționează pe baza programelor

lansate în perioada 2014-202, însă, pe măsură ce noile ghiduri
vor fi lansate, aplicația va fi actualizată.
Citește ghidul solicitantului
După alegerea programului de finanțare optim, antreprenorii

nu acordă suficientă atenție ghidului solicitantului. Acesta este
documentul care conține toate regulile necesare întocmirii
planului de afaceri, depunerii proiectului, dar și cele aferente
implementării proiectului în bune condiții.
Prin urmare, înainte de a începe întocmirea planului de afaceri
sau a oricăror alte documente, antreprenorii care vor să-și
întocmească singuri documentația necesară în vederea
obținerii fondurilor nerambursabile ar trebui să descarce și să
analizeze cu atenție ghidul solicitantului și anexele acestuia.
După ce ai identificat programul optim de finanțare, trebuie să

urmărești sursele de informare oficiale și să descarci ghidul
solicitantului și celelalte documente publicate de către
finanțator.
Alocă-ți suficient timp pentru pregătirea proiectului
O altă greșeală făcută frecvent de antreprenorii fără experiență,

dar și de către consultanții începători, este alocarea unui timp
insuficient. Elaborarea unui proiect implică întotdeauna
pregătirea a trei seturi de documente:
• plan de afaceri;
• cerere de finanțare;
• documente justificative (acte constitutive, documente
contabile, oferte financiare, declarații pe propria
răspundere).
Prin urmare, o persoană care nu a întocmit anterior prognoze

financiare și nu a elaborat planuri de afaceri are nevoie de timp
suplimentar pentru a evita presiunea termenelor limită și
pentru a face eventualele corecții sau completări înainte de
depunerea planului de afaceri.
Dacă e posibil, lucrează în echipă
Întocmirea unui plan de afaceri necesită cunoștințe din mai

multe domenii:
• informații financiar-contabile;
• informații fiscale;
• informații tehnice de specialitate.
Pentru a te asigura că vei reuși să elaborezi planul de afaceri la
timp, fără să fi presat de apropierea termenului limită pentru
depunerea proiectului, folosește chestionare de consultanță.
Acest document cuprinde întrebările pe care un consultant ți le-

ar adresa în cazul în care el ți-ar elabora documentația necesară
și nu reprezintă altceva decât o sinteză a informațiilor cerute
pentru elaborarea planului de afaceri.
De asemenea, este bine să lucrezi în echipă alături de alte

persoane care au o pregătire complementară cu a ta. Astfel, vei
putea obține informațiile de care ai nevoie în timp util, fără a
prezenta informații eronate în planul de afaceri.
Alocă-ți timp suplimentar pentru eventualele situații

neprevăzute
Atunci când vei elabora planul de afaceri va trebui să estimezi

timpul necesar implementării planului de afaceri.
Planul de afaceri cuprinde planificarea activităților necesare

implementării proiectului, dacă acestea va fi aprobat și dacă se
va semna contractul de finanțare.
Având în vedere faptul că în cadrul planului de afaceri planifici

activități viitoare, fără a cunoaște momentul exact al semnării
contractului de finanțare și nici situațiile particulare ce pot
afecta implementarea în bune condiții a proiectului, este
recomandat să îți aloci cel puțin trei luni suplimentare.
Iată câteva situații în care ai putea întâmpina dificultăți în

implementarea proiectului:
• contractul de finanțare este semnat într-o lună de iarnă, iar
lucrările de construcții nu pot demara;
• procedurile de achiziții pe care trebuie să le desfășori
înainte de a cumpăra bunuri sau servicii pot fi întârziate sau
anulate;
• nu identifici în timp util un spațiu potrivit în care să îți
desfășori activitatea;
• înregistrezi întârzieri în crearea noilor locuri de muncă;
• banca nu aprobă în termen util creditul bancar.
Solicită oferte de preț și fundamentează bugetul
O altă greșeală făcută de către antreprenori, dar și de către

consultanții debutanți, este întocmirea bugetului proiectului
fără a solicita oferte de preț din partea unor agenți economici.
În acest caz, bugetul nu este suficient de bine fundamentat, nu
este bazat pe prețuri din piață, iar planul de afaceri poate fi
depunctat sau chiar respins de la finanțare.
Prin urmare, asigură-te că soliciți unor agenți economici

identificați în piață oferte financiare și tehnice pentru toate
achizițiile planificate în cadrul proiectului. Mai mult, este
necesar ca aceste oferte să fie în termen de valabilitate în
momentul în care proiectul va fi depus spre evaluare.
Iată ce se poate întâmpla atunci când bugetul nu este bine

fundamentat, iar prețurile nu sunt reale:
• evaluatorii pot aplica unele corecții financiare, aprobând
doar parțial sumele solicitate;
• proiectul poate fi aprobat cu sumele menționate în buget,
însă agenții economici nu vor fi interesați să-și prezinte
ofertele financiare în cazul în care sumele sunt nerealiste.
În ambele situații, proiectul nu va putea fi implementat așa cum

a fost planificat.
Detaliază investițiile pe care vrei să le realizezi
În cadrul planului de afaceri trebuie să fie oferite informații

suficiente și descrieri tehnice pentru achizițiile preconizate.
Astfel, antreprenorul trebuie să precizeze nu doar prețul
estimat pentru achiziția de bunuri sau servicii, ci și principalele
caracteristici tehnice pe care le urmărește.
Caracteristicile tehnice vor fi preluate în contractul de finanțare

și vor deveni obligatorii pentru perioada de implementare.
Astfel, detalierea greșită a achizițiilor va crea probleme în
derularea achizițiilor, iar agenții economici invitați să își prezinte
ofertele nu vor putea respecta caracteristicile tehnice
solicitate.
Iată cum poate fi evitată această greșeală:

• prezintă doar caracteristici generale;
• evită referirea la caracteristici particulare unui anumit
producător;
• nu face referiri la caracteristici irelevante (culoarea
echipamentului, spre exemplu);
• prezintă caracteristicile sub forma unui interval de valori sau
prin aplicarea unor praguri minime sau maxime (spre
exemplu, un consum de carburant de cel mult 7 litri/100 de
km).
Ia în calcul și cheltuielile neeligibile
Toate proiectele au cheltuieli neeligibile, chiar și în cazul

proiectelor ce sunt decontate în procent de 100%. Trebuie
precizat faptul că procentul decontării este aplicat întotdeauna
la valoarea totală a cheltuielilor eligibile, așa cum sunt ele
menționate în ghidul solicitantului.
Astfel, cheltuielile neeligibile vor fi plasate întotdeauna în
sarcina antreprenorului. Iată câteva exemple des întâlnite în
proiectele europene sau naționale:
• bunurile second-hand nu sunt niciodată decontate;
• asigurarea bunurilor achiziționate prin proiect este
obligatorie, însă polița plătită firmei de asigurare nu este
decontată;
• modificările aduse actelor constitutive ale firmei (mutarea
sediului social, deschiderea unor puncte de lucru,
autorizarea unor noi activități) nu se decontează;
• obținerea unor autorizații de funcționare nu se pot deconta.
Mai mult, proiectele decontate în procent de 100% sunt

excepția de la regulă: de obicei, antreprenorii trebuie să
contribuie financiar cu diverse sume de bani pentru
implementarea proiectelor proprii.
Fii pregătit să aloci resurse proprii
Fondurile nerambursabile se alocă sub forma decontării unor

cheltuieli făcute de către beneficiar din surse proprii sau din
credite bancare. Astfel, în cazul în care nu dispui de resurse
financiare, iar banca nu este dispusă să finanțeze proiectul,
implementarea va fi în mod cert extrem de dificilă.
Prin urmare, asigură-te, încă de la momentul întocmirii planului

de afaceri, că identifici sursele financiare necesare derulării
investițiilor, în condițiile în care decontarea acestora se petrece,
de obicei, într-un interval de trei luni.
Nu face cheltuieli înainte de semnarea contractului de
finanțare
Cu excepția serviciilor de consultanță și a obținerii de avize și

autorizații, beneficiarului îi este interzisă efectuarea de plăți
înainte de semnarea acordului sau contractului de finanțare, iar
dacă ai luat decizia de a-ți pregăti singur proiectul, atunci nicio
cheltuială făcută în etapa de pregătire a documentației nu va fi
decontată.
De asemenea, este interzisă orice înțelegere pe care ai putea să

o faci cu furnizorii de bunuri și servicii înainte ca proiectul să fie
aprobat.
Atât încheierea unor contracte cu furnizorii, cât și efectuarea de

plăți către aceștia se pot face doar după:
• semnarea contractului de finanțare;
• derularea procedurilor de achiziții cu respectarea
prevederilor din ghidul solicitantului.
În situația în care cheltuielile sunt făcute fără a respecta aceste

reguli, finanțatorul va refuza decontarea lor și le va încadra în
categoria cheltuielilor neeligibile.
proiecte.


povești de succes:
Citește
Academia de Finanțare
Singura platformă educațională din România dedicată
accesării fondurilor nerambursabile și pregătirii
antreprenoriale a micilor întreprinzători.
Mai multe
detalii...

Suport de Curs EAFSCE

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Suport de Curs EAFSCE

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

- ACADEMIA DE FINANȚARE -

Curs practic pentru scrierea

Zeci de mii de proiecte românești au fost finanțate cu fonduri

Datorită fondurilor europene nerambursabile, comunități

Doar în perioada 2014-2020, România are la dispoziție aproape

Pentru a înțelege mai bine acest mecanism, iată care a fost

Diferența majoră de la un an la altul a ratei de absorbție este o

Prin urmare, gradul de absorbție de doar 20% înregistrat în

În perioada 2014-2020, România a putut utiliza fondurile

Fiecare Program Operațional este împărțit în Axe prioritare sau

În cadrul ghidului solicitantului se detaliază:

Iată care sunt principalele caracteristici ale principalelor

Programul Operațional Infrastructură Mare

Programul beneficiază de o alocare financiară de peste 9,200

Acest program de finanțare a avut o sumă de 1,3 miliarde de

Cel mai recent grad de absorbție raportat de autorități pentru

Programul Operațional de Capital Uman

Cei 4,3 miliarde de euro alocați în ultimii șapte ani au putut fi

Gradul de absorbție este, în cazul acestui program de finanțare,

Programul Operațional Regional dispune în aceeași perioadă de

Mediul privat poate primi bani pentru:

Sectorul public are la dispoziție bani europeni pentru:

Deși foarte vast, Programul Operațional Regional are un grad de

Programul Național de Dezvoltare Rurală

Programul a beneficiat în această perioadă de resurse

Astfel, peste 9 miliarde de euro au fost disponibili între 2014 și

Programul Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime

Programul pentru Pescuit gestionează un buget de doar 170 de

Gradul de absorbție al acestui program de finanțare este de

Programul Operațional Capacitate administrativă

Programul Operațional de Capacitate Administrativă beneficiază

Din banii disponibili pentru întreaga perioadă, la începutul

Programul Operațional de Asistență tehnică

POAT are la dispoziție un buget total de 250 de milioane de

Prioritățile programelor de finanțare din fonduri europene se

În cadrul acestei lecții vom discuta despre:

Prioritățile naționale de investiții în perioada 2021-2027

Politica de coeziune în perioada 2021-2027 va viza cinci

Aceste obiective de politică vor fi urmărite în perioada 2021-

Domeniile în care România va accesa finanțări nerambursabile

Pentru următorii șapte ani, fondurile europene nerambursabile

De asemenea, va fi urmărită descentralizarea deciziilor și

Prin urmare, în perioada 2021-2027 vor funcționa în România

Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD)

Programul Operațional Transport (POT)

Programul Operațional de Sănătate (PNS)

Programul Operațional Capital Uman (POCU)

Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate

Programul Operațional de Dezvoltare Teritorială Integrată

Programele Operaţionale Regionale implementate la nivel de

De asemenea, vor funcționa alte două programe de finanțare

Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR)

Programul Operațional de Pescuit (POP)

Regiunile eligibile în cadrul noii politici europene de coeziune

Fondurile europene nerambursabile alocate României în

Regiuni mai puțin dezvoltate

Regiuni mai dezvoltate

Rata de cofinanțare asigurată din fonduri europene proiectelor

În ambele cazuri, diferența până la 100% o reprezintă

Bugetul alocat României în perioada 2021-2027

România va beneficia de o creștere cu peste 7 miliarde de euro

România ar urma să primească puțin peste 30 de miliarde de

Principale modificări ale regulamentelor aplicabile

Regulamentele pe baza cărora sunt alocate fondurile europene

Pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de