Tura in Retezat

La ora actuala, unul din locurile cele mai bine conservate din Romania este Parcul
National Retezat.

Doua sunt caile principale de acces in Masivul Retezat: prima urmeaza ruta Ohaba de sub
piatra - Nucsoara - colonia Carnic; aici se lasa masina si se urca pe jos pe valea Pietrele.
Totusi, nu recomand aceasta varianta deoarece cazarea la cabana Pietrele (precum si mai
sus, la refugiul Gentiana) lasa de dorit, cel putin pentru pretentiosi... A doua varianta ar fi
Santamaria Orlea - Rau cu mori - barajul Raul Mare Retezat - cabana Rotunda. Aceasta
cabana ofera conditii de cazare si masa mai mult decat decente la preturi medii.

De la cabana Rotunda se poate urca cu masina in continuare pe valea Lapusnicul Mare

pana in Poiana Pelegii. Aici se poate lasa masina (de fapt nu avem incotro), ne luam
rucsacul si exploram Retezatul pe carari, urmand marcajele turistice.

Doua marcaje turistice principale pleaca din Poiana Pelegii: unul ne conduce la cabana
Buta si altul la Lacul Bucura. Cel mai bine este sa ne informam la Refugiul Salvamont
aflat in Poiana, refugiu care are permanenta. Nu o sa va descriu acum fiecare traseu in
parte pentru ca exista pliante pentru asta si in plus gasiti asistenta turistica si la Lacul
Bucura.

Esentiale sunt locurile pe care le puteti vedea in Parcul National Retezat si activitatile pe
care le puteti face. Cel mai inalt varf din masiv este Peleaga, cu inaltime de 2509 metri si
o superba perspectiva asupra Ardealului. Sub varf sunt Coltii Pelegii unde exista 2 trasee
de catarare dificile, pentru avansati. Varfuri inalte mai sunt Papusa (in imediata apropiere
a Pelegii), Retezat (traseu de 3 ore de la Lacul Bucura), Bucura 1 si Bucura 2. Cel din
urma, desi mai putin inalt decat fratele sau mai mare, are pe versantul nord-estic un
perete unde gasiti multe trasee de catarare cu un grad de dificultate mediu; desi din punct
de vedere tehnic sunt usoare, ele pun probleme de orientare. Este bine daca doriti sa le
escaladati sa aveti mijloace de asigurare mobile (pene, nuci, bucle). Alte varfuri care
merita vizitate sunt Judele si Slaveiul, foarte spectaculoase desi mult mai mici decat
celelalte...

Un alt aspect esential al Retezatului il constituie flora si fauna. In golul alpin vegetatia de
baza este reprezentata de jneapan, ocrotit de lege - este interzisa cu desavarsire taierea lui.
Mai apoi, in luna iunie de obicei, gasim inflorit rododendronul care formeaza intinse oaze
de flori roz si cimbrisor. In ceea ce priveste fauna Retezatului cred ca nicaieri in alti
munti nu veti putea intalni atatea capre negre, marmote sau acvile tipatoare.

Poate ca in special datorita vizibilitatii excelente in golul alpin, nu cred ca puteti petrece o
zi fara sa vedeti animalele enumerate mai sus; totusi, pentru a fi siguri este bine sa aveti
un binoclu iar in cazul aparatelor de fotografiat un telezoom. De asemenea trebuie sa stim
ca pentru a avea succes la videohunting trebuie sa ne miscam in liniste, pe cat posibil
camuflati; sansele de a vedea animale sunt mai mari dimineata si seara...

Amatorii de pescuit vor gasi in zona Masivului Retezat o oferta excelenta. Pescuitul este
permis (evident cu autorizatie Romsilva Rau cu Mori) atat in aval de baraj cat si in
amonte, pe lacul de acumulare si pe Lapusnicul mare. Din acest an este permis pescuitul
si in lacurile Bucura, Ana si Lia.
Specia predominanta este pastravul, dar de la baraj in jos se gaseste si clean in abundenta.

O ultima recomandare pe care o fac este cu privire la echipament. Retezatul este un

munte de altitudine, in care conditiile meteo se schimba rapid. In consecinta nu plecati la
drum fara un minim de echipament: bocanci, pelerina de ploaie, caciula, pulovar,
lanterna, mancare.

Cu putina vointa vei vedea ca se poate sa slabesti mai usor decat ti-ai imaginat!
 Trasee cu plecare de la Râuşor

Traseu Marcaj Timp Dificultate Observaţii

Râusor – Saua Ciurila- Cab Cruce albastra 2-3 h Usor  

Pietrele

Traseul Educativ Cruce Albastra 3- usor Se suprapune pe traseul de cab

Râuşor- culmea Lolaia 3,30h Pietrele pina in saua Ciurila

Râuşor– Refugiul Stevia–      Banda Rosie 3-4 h Medie  

Lacul Stevia

 Râuşor– Refugiul Stevia-  Banda Rosie 4-5 h Medie Zona periculoasa pe ultimul vilcel
Şaua Lolaia-Virful Retezat la urcare pe virful Retezat

Trasee cu plecare din Baleia

Baleia – Şaua Gorova – Bandă  roşie până în 11-12 h Medie Şaua Vârfului Mare -Vârful Mare
Culmea Lănciţa – şaua şaua Vârfului Mare,    –1h dus-intors
Vârful Mare – lacul Galeş – triunghi roşu până la
Cabana  Pietrele Cabana Pietrele

Baleia – Şaua Gorova - StânaBanda rosie pina in 4- Medie Din Stâna de Râu legătura cu
de Râu Saua Gorova- 4 1/2 h Creasta Custurii
Triunghi albastru
Stina de Riu

Trasee cu plecare de la lacul Bucura

Lacul Bucura - Vârful Bandă galbenă 5-6 h Medie Se poate parcurge şi în sens invers
Peleaga (2-3h) – Curmătura Virful Peleaga - 
Bucurii - Lacul Bucura Curmătura Bucurii-  
Banda rosie

Lacul Bucura – Curmătura Bandă albastră – 6-6 1/2 Medie Se poate parcurge şi în sens invers
Bucurii – Virful Bucura II Curmătura Bucurii - h
Mare – Poarta Bucurii – Tau Banda Rosie Vârful
Portii- Lac Bucura Bucura II  -
Bandă galbenă –
Vârful Bucura II-
Tăul Porţii – lacul 
 Bucura

Lacul Bucura – Tau Banda galbena –Tau 3-4 h Usor Se poate parcurge şi în sens invers
Portii- Tău Agatat Poartii – Punct Rosu 
Lacul Bucura
Lacul Viorica – Lacul
Bucura

Lacul Bucura – Punct Roşu 4-5 h Greu Se poate parcurge şi în sens invers
TăulAgăţat - Şaua Judele Şaua Slavei- triunghi Din şaua Judele  punct roşu cştre
Roşu şaua Slăvei lacul Zănoaga
– Vârful Slăvei –Şaua
Din şaua Slaveiu  către Crucea
Slavei – Lacul  Lia - Lacul Trăznitului – Lunca Berhina  -
Bucura Triunghi galben

Lacul Bucura – Curmătura Bandă albastră 4-5 h mediu  

Bucurii – Cabana 
Genţiana  - Cabana
Pietrele

Trasee cu plecare de la Câmpuşel

Câmpuşel DN 66 – Cheile Punct galben 3-31/2 Uşor  

Scorotei - Stâna Scorota h

Câmpuşel – Piatra Triunghi Galben 3-4 h Mediu  

Iorgovanului

Trasee cu plecare din Câmpu lui Neag

Câmpul lui Neag – Cheile Cruce roşie 4-5 h Uşor  

Buţii – Cabana  Buta

Cab. Buta - Şaua Plaiului Cruce roşie 2-3 h Uşor  

Mic - Poiana Pelegii

Cab Buta – Şaua Plaiul Cruce rosie pâna în 4- 5 h Mediu Tur – Retur 7-8 h
Mic – Piatra Iorgovanului şaua Plaiului Mic  - Se poate coborî în Câmpuşel pe
Bandă roşie spre triunghi roşu   1-2 h
Piatra Iorgovanului
 Trasee cu plecare din Cârnic- Pietrele

Traseu Marcaj Timp Dificultate Observaţii

Ohaba de sub Piatră - Bandă albastră 6h Uşor  

Cârnic

Cârnic – Cabana Pietrele Banbă albastră 1,30 –2h Uşor  

Cabana Pietrele - Cabana Bandă albastră 1-11/2h Uşor  

Genţiana

Cabana Pietrele – Lacul Triunghi albastru 4- 41/2h Mediu  

Stânişoara – Şaua de Vară
– Vârful Retezat

Cab. Pietrele – Creasta  Bandă galbenă 4- 5 h Mediu  

Lolaia – Vârful Rtezat

Cab.Pietrele – Creasta Banda Galbena pina in 7-8 h Greu Zona periculoasa la ultimul
Lolaia –Virful Retezat- Virful Retezat-banda Rosie vilcel sub  Virful Retezat 
Saua de vara Retezat- pina In Virful Bucura si urcarea sub Virful
Virful Bucura – Poarta Banda galbena prin Poarta Bucura .
Bucurii-Taua Portii- Lac Bucurii  -Lac Bucura
Bucura

Cabana Pietrele - Şaua Cruce albastră 2-3 h Mediu  

Lolaia – Complex Râuşor

Cab. Pietrele – Cabana Bandă albastră 3-4 h Uşor  

Genţiana – Şaua Bucurii –
Lacul Bucura
 
Cabana Pietrele – Cabana  Bandă albastră + Bandă 4- 5 h  
Genţiana – Curmătura roşie din Curmătura Greu
Bucurii – Lacul Bucura - Bucurii pâna pe Vârful
Vârful Peleaga Peleaga

Cabana Pietrele – Cabana Bandă albastră + Bandă 8-9 h Greu Vârful Peleaga – Vârful
Gentiana – Curmătura  roşie din Curmătura Păpuşa, Cruce galbenă
Bucurii – Lacul Bucura - Bucurii pâna pe Vârful Zona Virful Papusa-
Vârful Peleaga – Vârful Peleaga, Fereasata Papusi-Portile
Păpuşa – Porţile Închise – Bandă roşie Vârful Păpuşa Inchise  periculoasa 
Lacul Galeş – Cabana -Porţile Închise
Pietrele
 Cabana pietrele- lacul Triunghi roşu 4-5h Mediu  
Galeşu (3-3 1/2h)- Şaua
Vârfului Mare- Vârfu
Mare

Cabana Pietrele- Tău Triunghi roşu 2-3h Mediu Pe varianta de la indicator-

dintre Brazi marcaj cu punct roşu

Cabana Pietrele- cabana Bandă albastră 10-12h Greu În legătură cu Plaiu Mic
Genţiana- Curmătura (pentru Herculane)
Bucurii-  lacul Bucura-
Poiana Pelegii- Şaua Plaiu
Mic- cabana Buta- Câmpu
lui Neag

Gura Apei - Crucea punct galben 3 ore Accesibil şi  

Trăsnitului iarna

Gura Apei - Valea punct albastru 8-9-ore iarna greu  

Lăpuşnicu Mare - Şaua accesibil
Plaiu Mic - Cabana Buta

Trasee cu plecare din Stâna de Râu

Pui – Stâna de Râu    7-8h Mediu  

Stâna de Râu - Şaua Triunghi albastru 2-3 h Mediu  

Custurii

Stâna de Râu -Şaua Triunghi albastru, cruce 4-5 h Dificil Legatură cu traseul de creasta
Custurii - Vârful Păpuşa albastră,cruce galbenă din spre vârful Peleaga
şaua Custurii pe virful
Papusa

Stâna de Râu - Şaua Triunghi albastru, cruce 4-5 h Mediu Legatură cu traseul spre 
Custurii - Vârful Custura galbenă din şaua Custurii Herculane din Plaiul Mic

Trasee cu plecare de la Gura Apei / Lăpuşnicu Mare

Traseu Marcaj Timp Dificultate Observaţii

Gura Apei-Virful Zlata – Cruce albastra 4-5 h Medie Tur –Retur        8-9h
Arades- Lacul Zanoaga

Gura Apei- Cab. Rotunda- Punct albastru 4- 5 h Usor  

Poiana Pelegii

Gura Apei – Drumul Triunghi rosu 4-5 h Medie Marcajul incepe de la

forestier Riu Ses – Piriul intersectia drumului cu
Corciova – Saua Iepii piriul Corciova
-stilp indicator

Lunca Berhina – Crucea Banda galbena pina in 4,30- 5 h Usor Se poate cobori in Gura
Traznitului- Lac Zanoaga Crucea Traznitului – cruce Zlata sau in  Gura Apei
albastra Lac Zanoaga

Lunca Berhina – Crucea Banda galbena 5-6 h Mediu  

Traznitului- Saua Slaveiului
Lac Bucura

Lunca Berhina Saua Triunghi rosu 4- 5 h Medie Continuare spre Plaiul Mic
Stanuleti –Piatra Tur – banda rosie sau catre
Iorgovanului Retur Herculane banda rosie
6-7 h

Poiana Pelegii – Saua Plaiul Cruce Rosie pina in Saua 2- 3 zile Greu Din Saua Paltina se
Mic- Piatra Iorgovanului(3- Plaiului Mic – Banda rosie  dubleaza cu marcajul de
3,30h) – Saua Stanuleti - pina in Virful Morarul limita parc       ( patrat rosu)
Virful Moraru - Herculane pina in Virful Moraru

Poiana Pelegii – Saua Banda rosie 3,30-4 h usor  

Plaiului Mic- Virful Tur –
Custura Retur
5-6 h

Poiana Pelegii- Saua Plaiul Banda albastru si cruce 6-7 h usor  

Mic – Cab. Buta –Cimpul rosie
lui Neag

Poiana Pelegii- Lac Bucura Banda albastra 2-2,30 h usor  

Trasee cu plecare din Gura Zlata

Gura Zlata -lacul Zănoaga Triunghi roşu 4 1/2-5 h Mediu  

Gura Zlata - lacul Zănoaga Triunghi rosu- Punct rosu 7-8 h Mediu  
- Şaua Judele -lacul Bucura de la Lac Zanoaga

Gura Zlata - lacul Zănoaga Triungi roşu - Cruce 6-7 h Mediu  

– Gura Apei albastră de la intersecţia
din platoul Arades

Legenda- dicţionar

cruce = cross + albastru=blue  

bandă = strip  ▌ roşu=red  

triunghi= triangle ▲ galben=yellow  

punct= circle ●    

greu= hard lac=lake    

uşor= easy vârf=peak    

mediu=average drum=road    

Periculos= dangerous      
 Obiective turistice langa Retezat

 Obiective turistice în apropierea PNR

Pentru activitatea turistică este important să se menţioneze prezenţa obiectivelor istorice din
vecinătatea PNR , precum şi a rezervaţiilor naturale.

Rezervaţiile naturale din imediata apropiere a Parcului sunt:

 Rezervaţii naturale paleontologice
o Depozitele continentale de dinosaurieni de la Sânpetru, rezervaţie paleontologică,
în cadrul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, com. Sântămărie Orlea,
o Depozitele continentale cu ouă de dinosaurieni Tuştea, rezervaţie paleontologică,
 în cadrul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, com. Unirea,
o Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului,
 Rezervaţii naturale speologice
o Complexul carstic Ponorici-Cioclovina, rezervaţie de tip mixt, localitatea
Cioclovina, com. Boşorod- Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina
o Peştera de la Tecuri, rezervaţie speologică, situată în Valea Pietrosului, sat Pietros,
comuna Baru Mare- Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina
o Peştera Zeicului, rezervaţie speologică pe Valea Scorotei în Retezatul calcaros, pe
raza localităţii Câmpu lui Neag,
o Peştera cu Corali, rezervaţie speologică pe Jiul de Vest, com. Câmpu lui Neag,
 Rezervaţii naturale botanice:
o Fâneţele cu narcise de la Nucşoara, rezervaţie botanică aparţinând comunei Sălaşu
de Sus,
o Mlaştina de la Peşteana, rezervaţie botanică pe teritoriul satului Peşteana, com.
Densuş,
o Calcarele de la Faţa Fetei, rezervaţie botanică în amonte de satul Clopotiva, com.
Râu de Mori,
o Vârful Poienii, rezervaţie botanică de la Ohaba de sub Piatră, com. Sălaşu de Sus,
o Pădurea Slivuţ, rezervaţie botanică,
o Cheile Crivadiei, rezervaţie naturală de tip mixt pe teritoriul satului Crivadia, com.
Băniţa,
o Dealul şi Peştera Bolii, rezervaţie naturală de tip mixt, sat Peştera, com. Băniţa,
o Castanii comestibili de la Suseni, Râu de Mori.

Vestigii istorice şi culturale

În zona din vecinătatea PNR există următoarele vestigii istorice şi culturale:

 ruinele castrului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fosta capitală a Daciei Romane, şi
un muzeu cu vestigii din perioada respectivă;
 Biserica Densuş, simbol al creştinităţii timpurii, sec. al-X-lea, cea mai veche biserică
ortodoxă de piatră din lume în care se mai oficiază slujbe. A fost construită pe bazele
fostului templu roman din sec. I d. Hr., în mare parte cu material adus de la Sarmizegetusa,
având o arhitectură aparte;
 Biserica Peşteana, a Sfântului Proroc Ilie , sec. al- XIII-lea;
 Biserica Râu de Mori, cu hramul “Duminica tutruror sfinţilor”, datată de unii autori în
secolul X;
 Conacul Cândea din Râu de Mori, monument istoric din sec. al-XV-lea, aflat din păcate
într-o stare avansată de degradare;
 Cetatea medievală şi Mănăstirea Colţ, Suseni – Râu de Mori, care au aparţinut tot
familiei Cândea în sec. al XIII lea.
 Biserica Ostrov, situată  în lunca Râului Mare, ridicată în sec. al XIII lea.
 Mănăstirea Prislop, ridicată de călugărul Nicodim la 1400, cu ajutorul lui Mircea cel
Bătrân. Domniţa Zamfira, fiica voievodului Moise Vodă, a fost înmormântată aici în 1580.
 Castelul Sântămărie Orlea, sec. al-XIII-lea, amenajat ca hotel în circuitul turistic actual
 Biserica Sântămărie Orlea, ridicată în sec. al XIII lea.
 Biserica Sânpetru, ctitorie cnezială de la sfârşitul secolului al XIII lea.
 Biserica Iobagilor din Sălaş
 Curtea fortificată a cnejilor din Sălaş, sec. al- XIV-lea
 Cetatea medievală Mălăieşti, sec. al-XIV-lea
 Biserica din Nucşoara

 Biserica medievală Sf. Nicolae din Râu Bărbat, cu prima atestare documentară în 1411.
 
Reguli si Echipament Montan
Pentru binele vostru şi al Parcului, vă rugăm să respectaţi
câteva reguli simple:
 1. Ca să nu vă rătăciţi şi să fiţi ajutaţi în caz de nevoie, mergeţi doar pe
traseele marcate.
 2. Ca să nu ne trezim în cort cu un urs care caută mâncare, trebuie să
scoatem afară din Parc şi să depozităm la container deşeurile, chiar şi cele
biodegradabile. Dacă nu scoatem afară deşeurile din parc, riscăm întâlniri
periculoase cu urşi deveniţi gunoieri, din vina noastră.
 3. Campaţi doar în locurile permise, fără a săpa şanţuri în jurul cortului şi
fără a distruge plantele (jnepeni, muşchi, etc) pentru a vă aranja bivuacul. 
 4. Ajutaţi cu adevărat Retezatul dacă vă gătiţi hrana la primus; ferind astfel
vegetaţia de distrugere.
 5. Ocrotiţi orice plantă, chiar dacă vi se pare a fi doar o buruiană
nefolositoare. Poate că este o plantă care nu mai există în altă parte.
 6. Lăsaţi-vă câinele acasă sau dacă nu se poate acest lucru, ţineţi-l tot timpul
în lesă, pentru a nu deranja animalele sălbatice şi puii lor.
 7. Protejaţi vieţuitoarele din apele Retezatului dacă nu vă spălaţi cu săpun
ori detergenţi. Amintiţi-vă că şi în lunile de vară poate fi periculos să facem
baie în lacurile alpine care sunt foarte reci. Nu merită să ne riscăm viaţa
pentru un moft.
 8. Protejaţi animalele, chiar dacă unele vă par a fi dăunătoare sau
periculoase. De exemplu, nu omorâm  şerpii, doar îi ocolim. Fiţi siguri că nu
vor încerca să ne prindă.
 9. Pentru a fi de folos şi altora, lăsaţi aşa cum le găsiţi: semnele de marcaj,
săgeţile şi stâlpii de marcaj, panourile indicatoare, refugiile şi alte dotări
turistice.
 10. Pentru a nu polua, a nu deranja animalele şi a nu distruge vegetaţia, pe
traseele din Retezat nu vor fi folosite mijloace motorizate (automobile,
ATVuri, motociclete, scutere, snowmobile, etc). Bicicleta nu este permisă pe
potecile turistice, ci doar pe drumurile publice de pe raza parcului.
 11.Pentru a avea şansa de a vedea animalele care trăiesc aici, păşim pe
traseu în linişte, fără a striga şi a arunca cu pietre. În Retezat nu ne vor
folosi CD player-ul, casetofonul sau radioul. Mai bine le înlocuim cu 
binoclu, aparat de fotografiat şi lanternă. Ne vor fi de mai mare folos, iar
bagajul ne va fi mai uşor.
 12.Refugiile şi adăposturile montane sunt menite să ofere adăpost celor
surprinşi de pe vreme rea,   nu sunt locuri potrivite pentru chefuri.

Şi încă ceva: de ce să ne stricăm excursia plătind amenzi mari (cea mai mică e
3000ron) care, oricum, merg la bugetul de stat? Mai bine ţinem cont de cele de mai
sus şi rămânem doar cu amintiri plăcute  din Retezat.
Echipamentul montan

Multe din accidentele petrecute în Retezat se întâmplă din cauză că nu suntem echipaţi
corespunzător.
Pentru cei care merg pentru prima oară la munte, un mare montaniard, dl. Dinu
Mititeanu, face câteva sugestii privind echipamentul montan.
Recomandat: bocanci, rucsac, pelerină de ploaie sau costum impermeabil,
parazăpezi (iarna), tricouri de bumbac sau polartec, pulover călduros, pantaloni
lungi, şosete de bumbac/lână, mănuşi şi căciuliţă, lanternă           
Opţional: ochelari de soare (obligatoriu iarna), jambiere (vara), binoclu, pantaloni
scurţi, primus

Contraindicat: pantofi, sandale, şlapi, plase, sacoşe, poşete, umbrelă,

tricouri, şosete şi haine de corp din poliester
 
Recomandari medicale pentru
ture montane
Cum putem preveni/trata febra musculara, hipotermia, insolatia,
indigestiile

<<Oboseala survenita in timpul parcurgerii unui traseu sau la terminarea acestuia este
fireasca. Momentul declansarii ei este diferit, tinind de individ, virsta, sex, starea de
sanatate, antrenament, alimentatia prealabila sau/si din timpul turei. Corelata cu fazele
adaptarii la altitudine, avind in vedere parcursurile de la peste 1500 m, se poate
manifesta cu dificultati de respiratie, senzatia de insuficienta, presiune intra-
auriculara, puls perceput in timpane/timple, cascaturi, somnolenta iar in forme mai
grave cu senzatia de epuizare, greata, voma, dureri musculare in membrele
inferioare, spate, zona cervicala etc.
Antrenamentul, adaptarea la efort/altitudine prin ture incipiente mai lejere protejeaza
turistul de astfel de inconveniente, alimentatia bogata energetic, facil digerabila,
constituie un important factor adjuvant.
 

- Febra musculara- hipotermie

Masajele usoare ajuta la disiparea/metabolizarea excesului de acid lactic muscular
si disparitia durerilor. Nu masati musculatura cu alcool sanitar sau solutii alcoolic-
camforate in traseu. Aceasta provoaca o rapida hipotermie cu inrautatirea starii
generale (In urma cu mai multi ani, intr-un traseu de creasta fagarasana, zona Saua
Podragu, sotia unui turist epuizat l-a masat cu alcool sanitar in vederea stimlarii/
revigorarii. Turistul a murit prin hipotermie/epuizare fizica). 
Procedeul este insa  binevenit/eficient odata ajunsi in tabara, la cort/sac de dormit
sau cabana cu sursa de caldura. O sol. alcoolica slab revulsiva aplicata pe membrele
inf. inaintea plecarii in tura sau chiar si in zona humero-cervicala, lmbara/dorsala,
in turele mai lungi stimuleaza incalzirea muschilor grabind momentul obtinerii
starii de confort si maximului de  randament.

- Insolatia constituie un alt factor de indispozitie, diminuarea capacitatii la efort,

randamentului. Turistul neprotejat cu o palariuta, esarfa, fes etc., parcurgind trase intens
insorite, mai ales in conditii de altitudine, diminuare a stratului protector de ozon,
va resimti cefalee, greata, epuizare. E de stiut ca senzatia de racoare generata de
altitudine si briza/curentii alpini ne induce in eroare si nu are nimic comun cu
radiatiile ultraviolete/infrarosii carora ne expunem neglijent. Astazi, avind la
dispozitie produse medicamentoase gradual dozate (solutii /creme pt. plaja) in
vederea protejarii dermului cutanat, e bine sa le avem la indemina, daca nu
permanent cel putin in prima etapa a bronzarii cind riscul arsurilor/dermatitelor e
foarte mare, ca si acela al  aparitiei unor afectiuni cutanate de natura maligna.
 

- Indigestiile constituie o cauza frecventa a indispozitiilor din turele montane. Ele sint
generate de alimentele greu digerabile, inadecvate momentului. Efortul fizic sustinut
presupune un aflux sanguin sporitin musculatura striata, implicit diminuarea
acestuia la musculatura neteda, in speta aceea a tubului digestiv. Motilitatea gastrica,
peristaltismul intestinal diminuat contribuie la cresterea timpului necesar digestiei si
senzatia de prea-plin. Din acest motiv e bine de consumat la munte, asa cum am mai
aratat la capitolul legat de alimentatie, produse usoare, obligatoriu proaspete,
bogate energetic-mineral-vitaminic mai ales inaintea plecarii in tura.
Nici la finele turei, atunci cind suntem obositi, nu e recomandabil sa agresam tubul
digestiv cu alimente greu digerabile, acestea putind favoriza indigestia si implicit
impiedicarea odihnei recreative din timpul noptii. E  bine ca seara sa nu se consume
cafea si in general alimente/bauturi care contin excitanti din genul cafeina, cola.
Atentie mare la bauturile alcoolice care nu sint somnifere.>>

Comportamentul la munte
Respecta ca sa fii respectat.  

<< Un montaniard adevarat este de fapt un om marcat de normalitate si echilibru din

toate punctele de vedere. "Nu face altuia ceea ce tie nu-ti place!" constituie un posibil
modus vivendi-homo turisticus.  
 Principiile turistic-montane civilizate, de baza, sint remarcabil sintetizate de catre Luis
Trenker in ale sale
"Cele 10 porunci ale turismului de munte"

I -Sa nu intreprinzi o ascensiune ce-ti depaseste puterile; fixeaza-ti obiective

realiste
II -Sa pregatesti cu de-amanunul orice excursie, fizic si in egala masura
intelectual
III -Sa nu uiti in munti ca esti o finta civilizata. Bucuria si puterea nu sint
sinonime cu mitocania, brutalitatea si grosolania
IV -Sa nu profanezi peisajul strabatut dar nici sa nu-l impodobesti
V -Fii un bun camarad, nu fi prea autoritar sau ingimfat, nu-ti abandona colegii
pe munte, o sa-i ai pe constiinta
VI -Respecta cabana precum iti respecti casa proprie, fii modest. Pe munte
oamenii sint egali. Nu trasnforma cabana in circiuma sau discoteca
VII -Nu fura linistea, singuratatea, echipamentul altora, bunurile din cabana.
Nu-ti consuma energia devastind cu toporul arborii, jnepenisul
VIII -Nu minti si nu exagera , nu fi laudaros, nu minimaliza realizarile altora, nu
jigni
IX -Apara onoarea echipei, asociatiei, grupului  din care faci parte
X -Nu profana muntii prin mania recordurilor, intelege-le sufletul!

In primul rind se impune sa nu te hazardezi, sa nu te expui inutil diferitelor pericole, sa

nu-ti supraestimezi fortele/experienta/cunostintele. Sa nu ceri altora ceea ce tu insuti nu
poti face! Suna a lozinca dar constituie un alt banal/sanatos precept.
Sa stii sa renunti inainte ca acest lucru sa devina imposibil! Orgoliile, incapatinarea,
depasirea arogant-iresponsabila a limitelor normalitatii proprii/echipei conduc
invariabil la nenorociri evitabile/regretabile.

Daca sinteti mai multi intr-o echipa schimbati periodic, la cel mult o ora de mars, capul de
coarda. Astfel ritmul deplasarii va fi constant, usor de suportat de catre coechipieri. Puneti in
fata/spate colegi cu ceva mai mare experienta care pot preveni coechipierii asupra unor pasaje
dificile, pot da un ajutor imediat sau se pot asigura ca nimeni din cei ce au trecut o portiune
de traseu/poteca nu a patit nimic deosebit.

- Faceti popasuri in locuri cu belvedere care motiveaza si stimuleaza/potenteaza moralul.

In deplasarile lungi, la cel mult 50 min. de mars faceti o pauza de rehidratare, eventual
dregerea cu o bomboana/tableta de glucoza, citeva alune/stafide/arahide/nuci etc., de
minim 10 min. adapostindu-va de rafalele de vint. Pe munte daca ai ajuns deja la
senzatia de sete, foame, frig, epuizare nu o mai poti contracara ci cel mult amagi.
Respectati orele de masa ca si pe acelea pt.mici gustari (turta dulce, rahat, napolitane de
ex.). Nu prelungiti exagerat repaosul. Veti trai imediat sentimentul lenei daca nu si pe
cel al epuizarii, dorinta abandonarii inaintea indeplinirii obiectivului propus.

- Pregatirea pentru somn. Este imposibil ca dupa 6-8 ore de mars sa nu resimti
oboseala, unele modificari daca nu dureri musculare, articulare. Cei ce afirma contrariul
braveaza/mint aiuritor.  Important este ca odata ajuns la tabara/locul de campare sa nu te lasi
coplesit, sa faci efortul de-a te pregati repede pt. innoptare, neaparat sa-ti faci igiena
corporala, un masaj al membrelor chiar daca nu au survenit dureri muscuilare/articulare,
macar pentru fluidizarea circulatiei periferice, sa cinezi decent (o supa concentrata sau un ceai
fierbinte fac mai mult, dupa o zi de tura alpina, decit un dineu fastuos) si abia apoi sa te culci.
Un simplu spalat pe dinti seara, fara a mai pune in discutie spalatul, macar torsului, obrajilor
(daca a corpului integral e imposibil), va va asigura o incredibila stare de confort, un somn
odihnitor, de bebelus leganat de dragastoasa-i mama.
 

- Nu urlati, nu tipati in trasee. Nu deranjati in vreun fel flora, fauna,ceilalti turisti,

eventualii munteni localnici. Atentie: lectia Discovery Channel/Animal Planet/National
Georgaphic ne invata insa ca pt. a nu surprinde prin brusca noastra aparitie ursii/mistretii,
cam singurele animale salbatice periculoase in Romania (lupii fiind aproape  decimati iar
cerbii devenind irascibili, capabili de atac, doar in perioada autumnalului boncanit) e bine sa
conversam deconspirindu-ne din timp. Nu cintati/hauliti pentru a spera in crearea unui,
oricum inutil, antren general.

- Incercati sa nu fiti irascibili, sa nu provocati sau sa va lasati/provocati/antrenati in dispute

cu final imprevizibil. Unele cuvinte scapate la minie pot genera ireperabile rupturi,
ireconciliabile situatii.

- Respectati potecile, nu va deplasati pe alte trasee paralele/convergente, flora, natura

insasi au de suferit inutil, in final viitoarele generatii.

-Nu rupeti, nu distrugeti. Nu va imortalizati scriindu-va sau scrijelindu-va numele

vostru/iubitei pe semnele, panourile turistice, peretii cabanelor/refugiilor, formatiunile
geologice. Nu luati flora monument al naturii, stalactite/stalagmite etc. daca e posibil chiar
nimic drept suvenir pt. acasa inafara imaginilor adunate selectiv in suflet sau pe pelicula
foto/video.  

- Nu campati in locuri interzise. Nu taiati jnepenisul/ienuparisul sau arborii ca sa faceti

focul sau sa-i puneti sub cort. Nu perturbati pe cit posibil in nici un fel ecosistemele si-asa atit
de fragile.

- Nu pescuiti/nu vinati dincolo de limitele si-asa mult prea permisive la noi, cinegetic-
legale. Feriti-va de braconieri. In dorinta de-a ramine nestiuti il pot chiar ucide pe cel ce i-a
surprins in flagrant delict. (Nu de putine ori, postrevolutionar, la noi, paznicii/custozii de
rezervatii naturale au suportat focul armelor braconierilor). 
 In general ar mai fi bine de avut in vedere citeva lucruri marunte dar esentiale daca nu chiar
vitale pe munte :

-Alegerea locului de tabara si amplasarea cortului. Locul trebuie sa fie cit mai
uscat/ferit de vinturile dominante, sa nu se situeze in calea unor posibile
torente/viituri/avalanse, pe cit posibil ferit de fenomenele electrice (nu se pune in creasta dar
nici pe buze prapastioase)

- Nu lasati deseuri in munte. Daca veti consuma alimente conservate aplatizati cu

bocancul/o piatra cutia metalica si duceti-o acasa, la un tomberon urban, de acolo urmind un
firesc proces de reciclare/distrugere. Ascunderea cutiilor sub pietre, aruncarea lor in
insulele/marile de jnepenis nu constituie o solutie ecologica civilizata. Retineti ca in tarile cu
turism civilizat custozii/paznicii zonelor de interes turistic evalueza la intrare si apoi verifica
la iesire bagajele, in unele cazuri ofera pungi de plastic pt. colectarea-transportul gunoiului.
Nimic nu e mai iritant pentru un montaniard civilizat decit poposirea intr-o zona stiuta ca
deosebit de curata/pitoreasca, re-descoperita plina de resturi/deseuri (ne)alimentare. Amintiti-
va cum ramin pajistile dupa evenimente comercial-artistico-floclorice-de masa.

- Nu taiati vegetatia pentru focuri de tabara. Oricum limitati drastic facerea focului
deschis pe munte. Ginditi-va la teribilele distrugeri produse de foc in ultimii ani in  Valea 
Jiului, Mtii Apuseni sau in Australia/USA, pierderile materiale enorme ca si acelea de vieti
omenesti.

- Daca dormiti in refugii alpine si faceti foc, verificati in permanenta sobele, stingeti
focul la plecare. Refugiul de vinatoare din Caldarea Iezerului Pietrosului era sa arda in urma
cu citiva ani. Cabana Bilea Lac si Suru din Fagarasi, cabana Malaesti din Bucegi, refugiul
Spirlea din Piatra Craiului, Cabana Puzdre-IPEG din Mtii Rodnei etc. nu mai exista din vina
turistilor beti/iresponsabili.

- Renuntati la orice dar nu si la un schimb de haine calde, uscate, hanorac, pelerina.

- Nu omiteti sa puneti in rucsac o mica trusa medicala din care sa nu lipsesca o rola de
leucoplast, citeva tampoane sterile, un bandaj de bumbac, un dezinfectant (tablete perogen de
ex.) , un flacon cu solutie Clotrimazol pt. frecaturile inghinale infestate cu mucegaiuri si
levuri, citeva tablete de Furazolidon sau Smecta pt. deranjamente gastro-intestinale (generate
de schimbarea apei de ex. sau alimentatie inadecvata), citeva tablete de
aspirina/paracetamol/algocalmin etc.

- Evitati turele solitare care desi pot constitui un mijloc de auto-impusa recluziune in natura,
auto-evaluare psiho-morala, o degustare egoist-privilegiata a multor minunatii ale naturii se
pot solda cu neplaceri/tragedii. Ginditi-va doar la o banala luxatie, la o posibila fractura, fara
a mai pune la socoteala o muscatura de vipera, un accident vascular /cerebral, o criza gastro-
hepatica sau renala, la faptul ca, in multe cazuri Salvamontul nu poate fi alertat pentru ca la
munte, de regula, lipsesc liniile/posturile telefonice clasice iar telemobilul nu prea are semnal
(mai ales pe vaile lungi/afunde, virfuri izolate etc). Un coechipier (nu numai) in astfel de
situatii poate constitui unicul factor salvator. 

- Lasati marcajele turistice/sagetile idicatoare/panourile de avertizare in starea/pozitia in

care au fost amplasate (cu mari eforturi!) de catre altii.
In Tarnita la Cruce dar si la Tau la Carti din Mtii Rodnei, un smecher (cioban sau
turist neghiob) a orientat sageata indicatoare in pozitie inversa presupunind ca
astfel comite o gluma buna. Intr-o tura din Borsa pe Picioru Mosului -Iezerul
Pietrosului -Pietrosul Rodnei-Curmatura Pietrosului-Taurile Buhaescu-v.Repedea,
dimineata devreme, intr-o toamna tirzie, am dat peste un bucurestean cu sotia lui,
epuizati de frig, spaima, foame, sete. Se ratacisera la 45-55 min. de Statia Meteo
Iezer fiindca cineva facuse glume proaste marcand aiurea o zona de traseu in
coborire spre lac.>>

Pregat
irea
drume
tiei
O excursie atent pregatita, ne poate scuti de surprize neplacute

<< In primul rind e importanta alegerea traseului tinind cont de starea si pregatirea
fizica, de experienta in domeniu a participantilor.  In al doilea rind se impune
obligatoriu o minima documentare referitoare la parcursul de urmat, eventualele
dificultati/riscuri de surmontat. In acest scop se vor consulta monografii, ghiduri,
prospecte, harti, reviste de specialitate, site-uri Internet etc.

Atunci cind urmeaza sa parcurgem trasee inedite, nedescrise/nemarcate turistic, de un

real ajutor pot fi informatiile culese de la alti turisti experimentati, reprezentantii
Salvamont , institutii sau organizatii locale , bastinasi, ciobani, lucratori
silvici/forestieri,geologi/topografi/minieri /hidrotehnicieni , art. din presa etc. De mare
importanta este observarea datei la care au fost realizate documentatiile, timpului scurs,
schimbarilor generate de cond. meteo-climatice, de exploatare (forestiera, miniera,
protectie etc.) . In functie de acestea putem evita surpriza negasirii unor marcaje/repere,
eventuala lor precaritate sau radicala (furtul stilpilor metalici de ex.) schimbare cu
serioase implicatii in orientare.

Avind in vedere gravele perturbari climatico-meteorologice din ultimul deceniu ca

si pe cele previzibile de-acum incolo, in stricta concordanta cu distrugerea stratului
de ozon, hiper-industrializare, poluare, incalzirea globala etc. e bine sa ne
programam tura tinind cont de prognoza institutiilor de specialitate sau corelindu-
le cu informatii suplimentare prelevate din EuroNews, www.euroweather.net,
www.wwt.hu etc., posturile nationale sau private radio TV, presa scrisa.

In principiu, pina in urma cu vreo doua-trei decenii, montaniarzii stiau ca lunile finalului
de iarna (martie-mai) sint de evitat din pricina iminentei avalaselor (azi montaniarzi ca A.
Beleaua sau D. Mititeanu considera pericolul de avalanse caracteristic perioadei
februarie-martie, in aprilie-mai caldarile alpine fiind apte skiului), luna mai/iunie,
respectiv oct./nov. excelind in ploi abundente, cu impact asupra debitelor
piraielor/vailor/riurilor, teoretic cel mai indicat sezon alpin fiind incepind cu a doua
decada a lunii aug. pina spre finalul primei decade a lunii oct., respectiv dec/ian. pt.
sezonul rece, atunci precipitatiile fiind minime, vizibiltatea/transparenta maxima.
Azi aceste reguli nu prea mai sint valabile, lunile  mai/iunie fiind canicular-
secetoase, iulie caracterizat de averse, ploi torentiale cu similitudini musonice,
furtuni violente, cu rafale si intensificari de vint cu aspect de vijelie si efecte de
tornada la care, aproape constant, se adauga caderi devastatoare de grindina si
fenomene electrice deosebit de periculoase in primul rind prin
spontaneitate/imprevizibiltate. 
 

"Decit sa ma prinda vremea buna si soarele, acasa, in fata televizorului, mai bine sa ma
prinda ploaia in traseu" (Dinu Mititeanu alpinist-montaniard cu exp. de decenii) poate
constitui crezul/deviza turistului montan pasionat.
Ratiunea, judecata, aprecierea impartiala a ambelor fatete ale monedei constituie
singurele modalitati de prevenire/evitare a unor esecuri sau, mai grav, nenorociri.

Esentiala in reusita unei ture este si respectarea riguros-nemteasca a momentului

planificat . E bine stiut faptul ca fixarea certa a datei/orei viitoarei ture, existenta
acelui target incubat apoi gestat in mintea montaniardului constituie un factor
psihic deosebit de tonic, optimist. Nerespectarea termenului propus, esuarea
proiectului datorita lipsei elementare de punctualitate/seriozitate genereaza
contrariul: angoasa, lehamitea, abandonul.

Din experienta turistica de pina acum ca si din aceea personala, se constata ca e

bine de profitat de primele ore ale zilei la plecarea in traseu, poate cu ceva inainte
de rasarit. De regula ploile, aversele, schimbarile meteo se produc in cea de-a doua
parte a zilei. In acest scop pregatirea bagajului decuseara, culcatul devreme, odihna
sanatoasa fiind
absolut de dorit. Dincolo de satisfactia generata de participarea la un superb rasarit
de soare, pornirea matinala la drum confera o suita de alte, esentiale, avantaje :
-scaparea de  arsita de peste zi
-inutilitatea precipitarii, evitarea unui ritm prea alert, epuizant
-rezerva de timp pt. odihna/parcurs si mai ales  admirarea peisajului (scopul
primordial al excursiei)
-certitudinea incadrarii in timpii consemnati in documentatii 
-camparea, instalarea taberei in conditii de vizibilitate/siguranta
-excelente conditii pt. vinatorii de imagini foto/video (lumina blinda, penumbre
prelungi)

Desigur ca dorinta imortalizarii unui apus de soare intr-un anume decor/peisaj justifica
aminarea/diferita programare a turei.
Chefurile, talk show-urile inutil prelungite spre miez de noapte, nedormitul ca si criza
ulterioara de timp constituie adesea motivul ratarii/neimplinirii, prelungirii duratei de
parcurs a unor ture montane.

Organizarea riguroasa este cu atit mai necesara cu cit turistul trebuie de multe ori sa se
incadreze intr-un orar CFR/transp. auto in comun, transp. pe cablu etc., uneori corelate,
ratarea uneia implicind prabusirea intregii programari.>>

De ce nu e voie?
Multă lume ştie de ce sunt restricţii într-un parc naţional şi e de acord cu ele. 
Mai jos vom răspunde celor care ne-au întrebat ce rost au acestea.  Dacă mai aveţi
întrebări legate de subiect, nu ezitaţi să ni le puneţi, trimiţând un mesaj la
florina@retezat.ro

1. “De ce nu pot face focul cu un arbore mort sau cu un molid doborât de furtună?”

2. “Vreau să merg pe unde am chef şi nu sunt lăsat. Trebuie să merg doar pe traseele
marcate. E corect? De ce n-am voie să pun cortul unde îmi place?”

3. “De ce trebuie să ţin câinele în lesă când merg în Retezat? Câinele meu nu muşcă”

4.   "De ce este permis păşunatul în Retezat? Doar e parc naţional, nu?"

Am primit numeroase întrebări de la turişti care vor să ştie de ce, în Parcul Naţional
Retezat, nu pot să facă tot felul de lucruri pe care în altă parte, au voie să le facă. Să le
luăm pe rând, dar mai înainte să scriem câte ceva despre ceea ce înseamnă pentru noi un
parc naţional.

Parcurile naţionale sunt locuri în care stăpânii sunt plantele şi animalele care trăiesc aici.
Noi, oamenii, suntem doar oaspeţii lor. Prima noastră grijă ar trebui să fie nu confortul
nostru, ci protejarea lor. Acesta este principalul obiectiv al unui parc naţional, toate
activităţile, inclusiv turismul trebuie să ducă la îndeplinirea acestui obiectiv.

Nu noi suntem gazdele aici; noi suntem doar trecători temporari prin lumea lor. Dacă
avem grijă pe unde umblăm şi nu lăsăm în „casa” lor urme ale trecerii noastre, e bine.
Dar, oare, facem cu toţii lucrul acesta?

Principala noastră grijă trebuie să fie ocrotirea vieţuitoarelor care trăiesc aici. Lăsând la o
parte ce nu avem voie să facem, rămân foarte multe lucruri pe care le putem face şi de
care ne putem bucura.

Suntem siguri că mulţi dintre dumneavoastră ştiţi că Pământul şi celelalte vieţuitoare ale
lui ar duce-o mult mai bine fără noi, oamenii.

Haideţi să ne gândim puţin la viaţa pe care am duce-o noi, oamenii, dacă nu ar mai exista
plante şi animale pe Pământ.

 1. “De ce, în Parcul Retezat, nu am voie să fac focul cu un molid doborât de
furtună?”

Dacă tot e mort şi nu foloseşte nimănui, de ce nu suntem lăsaţi să-l punem pe foc?

Într-un parc naţional, arborii morţi sunt la fel de importnţi ca şi cei vii. Niciodată un
arbore căzut la pământ nu este inutil. După puţină vreme, trunchiul său ajunge să
adăpostească mii de vietăţi care îşi fac casa sub scoarţa sau în lemnul copacului. Treptat,
trunchiul “învie”, prin numeroşii puieţi şi prin tot felul de plante care cresc pe el.

De la ciuperca microscopică, până la cei mai mari gândaci croitori, mii de specii depind
de lemnul mort al unei păduri. Pădurea este mult mai săracă în viaţă sau poate chiar să
dispară în absenţa lemnului mort care-i asigură nutrienţii.

Multe păsări, broaşte, şopârle, chiar şi mamifere se hrănesc cu insecte care trăiesc în
lemnul mort. Distrugând lemnul, distrugi insectele şi implicit diminuezi prin înfometare,
numărul fiinţelor care depind de ele.

Ştiaţi că urşii folosesc crengile şi lemnul în putrefacţie pentru a-şi căptuşi bârlogurile?
Scorburile arborilor morţi sau pe moarte sunt casă pentru păsări şi lilieci.

Hai să nu fim egoişti şi să nu stricăm casa vietăţilor care îşi au rolul lor bine stabilit în
natură!

Mai mult decât atât, importanţa pentru pădure a lemnului mort, este adesea trecută cu
vederea. Se uită deseori că solurile pădurilor de munte sunt foarte sărace în elemente
hrănitoare. Aici nu există alţi fertilizatori în afara frunzelor plantelor anuale, al cadavrelor
şi excrementelor de animale, precum şi a lemnului mort.

Rolul de focar de infecţie al unui arbore mort a fost întotdeauna mult exagerat pentru a
justifica exploatarea acestor arbori. Cel mai bun exemplu a faptului că arborii morţi nu
devin focare de infecţie, se află în Parcul Naţional Retezat, pe valea Lăpuşnicului Mare.
Aici există un pâlc de molizi de câteva hectare, uscat în urma înundaţiilor din 1999. Nu
numai că această pădure uscată nu a afectat cu nimic pădurea din jur, dar sub arborii
uscaţi se află deja un adevărat „lan” de puieţi de molid.

O pădure „fără uscături” este una aproape moartă, sau foarte săracă în viaţă. Ca să se evite
acest lucru, în Marea Britanie se fac găuri în crengile inferioare ale arborilor din pădurile
de stejar, pentru a provoca uscarea părţii de jos a coroanei. Astfel, fiinţele dependente de
lemn mort sunt încurajate să se întoarcă în aceste păduri, împreună cu toate celelalte specii
de păsări şi mamifere, care au dispărut de aici. Sperăm ca în România să nu ajungem
niciodată în această situaţie, dar pentru aceasta trebuie să înţelegem cu toţii că fiecare foc
de tabără, inutil şi chiar periculos, poate distruge generaţiile întregi ale unor specii foarte
importante.

2. De ce nu te poţi deplasa şi nu poţi campa unde ai chef în parcurile naţionale?!!!!

Răspuns scurt:

fiindcă altfel distrugem sau deranjăm plantele şi animalele protejate prin lege şi, în plus,
riscăm să ne facem singuri rău..

Răspuns lung:

Frumos este ca atunci când mergi în vizită la cineva sau „mergi în ospeţie” cum frumos
spune Ana, o prietenă de peste Prut, să nu dai iama prin toată casa, ci să stai cuminte în
locuri în care să nu deranjezi gazdele şi bunul mers al treburilor gospodăreşti. Nu intri
nepoftit în dormitor şi nu scotoceşti prin cămara omului! E vorba aici de cei 7 ani de
acasă, nu?

Când într-un parc naţional părăseşti poteca marcată, e ca şi cum ai da buzna în dormitorul
cuiva. Un loc de campare într-un parc naţional e echivalentul „salonului” unde-şi primea
bunica oaspeţii.

De unde ştim noi că nu ne-am pus cortul pe ultimele exemplare ale unei specii pe cale de
dispariţie? Poate că lucrul acesta, pe unii mai egoişti nu îi interesează, deşi ar trebui să ne
intereseze pe toţi bunăstarea Pământului. El e casa noastră, a tuturor, nu-i aşa?

Ne rămân destule locuri în ţara asta, unde să facem pe stăpânii! Haideţi ca măcar în
parcurile naţionale să lăsăm animalele şi plantele să fie stăpâne! „Dacă nu poţi face cuiva
un bine, măcar nu-i face rău” zicea o bătrânică de aproape 90 de ani din Apuseni. Şi avea
dreptate!

Dacă nu vrem sau nu putem (!!!) să ne respectăm gazdele, de ce mai mergem în vizită la
ele!?

Şi mai e ceva. Vă daţi seama cât de greu am fi găsiţi (dacă şi când am fi găsiţi) în caz că
ne-am abate de la traseul marcat şi ne-am rătăci sau, doamne fereşte, ne-am accidenta.

 3. De ce trebuie să ţin câinele în lesă când merg în Retezat?

Câinii, “verişori primari” ai lupilor, au instinct de vânători. Există în genele lor ceva ce îi
face să fugă ca să prindă alte animale, de regulă unele mai mici decât ei. Astfel, puii
animalelor sălbatice cad victimă vânătorilor patrupezi, de ocazie.
Atunci când nu îi mână instinctul de vânători, curiozitatea este cea care îi duce în locul
unde puii animalelor îşi aşteaptă părinţii sau lângă cuiburile păsărilor.

De multe ori, puii de căprioară, de marmotă sau de capră neagră sunt omorâţi de câinii
lăsaţi liberi. Ouăle din cuiburi sunt distruse, iar puişorii sunt ucişi. Să nu lăsăm câinii
noştri să facă selecţia naturală! Ei sunt intruşi în habitatele montane. Selecţia naturală este
făcută de cei care în mod firesc au acest rol, lupii, urşii, râşii…

Lesa nu permite câinelui să alerge după animalele sălbatice şi nu îl lasă să se îndepărteze

de noi. Cine ne poate garanta că, după o dispariţie de o oră, tovarăşul nostru patruped nu
apare muşcat de vreun animal turbat, sau de vreo viperă întâlnită în munte? Nu a fost
lângă noi, aşa că nu l-am putut nici supraveghea, nici apăra. De dragul lui şi pentru
siguranţa dumneavastră, ţineţi-l aproape!

 4.   De ce este permis păşunatul în Retezat? Doar e parc naţional, nu?

Sunt mai multe motive bine întemeiate pentru care este permis păşunatul în parc.

Cel mai important dintre acestea este faptul că, în urma studiilor făcute, s-a constatat
că în zonele unde nu s-a păşunat, multe din speciile de plante care ne încântă
privirea, au disparut fiind înlocuite de graminee înalte, având un număr redus de
specii. Aici nu mai există diversitatea floristică extraordinară pe care o găsim pe
pajiştile unde se păşunează raţional.

Colegi de-ai noştri, de la parcuri din Europa ne-au spus că, după excluderea
păşunatului pe pajiştile alpine, au avut mari probleme fiindcă unele specii au dispărut.
Acum sunt nevoiţi să plătească proprietari de oi să-şi aducă animalele pe păşuni sau
să plătească oameni să cosească pajiştile din parc. Şi-au dat şi ei seama că problema
nu este păşunatul în sine, ci suprapăşunatul cu un număr prea mare de animale
domestice, sau păşunatul incorect. Asta încearcă administraţia parcului să
reglementeze.

Să nu uităm că păşunatul este o activitate tradiţională în Retezat şi deci acceptată

într-un parc naţional.

Şi nu în ultimul rând, trebuie să ţinem cont de faptul că păşunile din parc sunt în
proprietate privată, nu aparţin statului. Când mergem ca turişti în golul alpin, intrăm
“în curţile” oamenilor.

Iată mai jos câteva extrase din Studiul pajiştilor din Retezat.

„Din studiile întreprinse a ieşit în evidenţă faptul că pe păşunile din perimetrul actual
al Parcului Naţional Retezat păşunatul cu animale domestice poate şi trebuie
continuat, cu unele restricţii severe şi raţional organizat şi practicat.”

„Pe păşunile Gemenele – Tăul Negru – Şesele din Rezervaţia Ştiinţifică, unde
păşunatul este oprit din anul 1935, în toamna anului 2003 s-a constatat extinderea
speciilor de graminee care cresc în preajma pădurii, în principal specia Calamagrostis,
care în paralel cu extinderea jneapănului a condus la diminuarea până la dispariţie a
suprafeţelor care îndeplinesc caracteristicile unor pajişti alpine”

„Măsurile recomandate trebuie să contribuie la menţinerea echilibrului între

încărcătura cu animale şi capacitatea de suport a păşunilor (echilibru animal-mediu),
ca o garanţie a conservării biodiversităţii vegetaţiei, protecţiei mediului dar şi utilizării
în scopuri agricole a păşunilor din zonă.”
 

Masivul Retezat

      Un masiv fascinant. Aici a fost creat, în 1935, un Parc Naţional, incluzând o
rezervaţie ştiinţifică. Parcul a fost declarat recent Rezervaţie a biosferei, intrând astfel în
patrimoniul umanităţii, trebuind a fi protejat ca atare.

      Masivul se înalţă între două depresiuni importante, Petroşani şi Haţeg, şi între două
râuri importante, Râul Mare şi Jiul de Vest. Îi stau roată Munţii Ţarcu, Godeanu şi
Vâlcan.
      Partea cea mai importantă a masivului este alcătuită în principal din roci cristaline şi
se numeşte Retezatul Mare; partea sudică, cu relief dezvoltat şi în mase mai importante
de calcare, se numeşte Retezatul Mic.
      Cel mai înalt vârf, Peleaga, are 2509 m. Spre Depresiunea Haţeg există un abrupt
imens, cu faţete triunghiulare, specifice eroziunii în condiţii tectonice favorizante.
      Există două culmi principale, orientate aproximativ sud-vest nord-est, unite în partea
lor centrală. Culmea nordică porneşte din zona Lacului Gura Apelor şi este punctată de
Vârfurile Zlata (2142 m), Şesele (2278), Judele (2334), Bucura (2433), Peleaga (2509),
Păpuşa (2508), Mare (2463), Lănciţa (2066), Brădet (1861). Culmea sudică, Iorgovanu
(2014) - Piule (2080) - Drăcşanu (2081) are dimensiuni mai mici şi este punctată şi de
Vârfurile Custura (2457), Gruniu (2294), Lazăru (2282), Tulişa (1792). Cel mai
reprezentativ vârf din zonă a dat nume masivului: Retezat (2482 m). Din cele două culmi
principale se desprind spre nord culmi prelungi, paralele, cu lungimi apreciabile şi culmi
mai scurte spre sud.
      Cea mai mare parte a masivului este alcătuită din formaţiuni cristaline aparţinând
Autohtonului Danubian. Două masive intrusive (granodioritele de Retezat şi Buta)
străpung şisturile cristaline slab metamorfozate, dispuse într-un sinclinal străbătut în
lungul său de Văile Lăpuşnicul Mare şi Râul Bărbat. Sedimentarul Autohtonului
Danubian este reprezentat prin gresii şi mai ales calcare masive ce alcătuiesc în special
relieful din aria Piule - Iorgovanu. Pânza Getică, altădată deosebit de extinsă, se mai
menţine doar pe latura nordică a Retezatului. La est de Văile Râul Bărbat şi Pilugu,
Munţii Tulişa prezintă şi ei alcătuire predominant sedimentară.
      Faţă de munţii din jur, în Retezat suprafeţele de nivelare sunt mai puţin evidente.
Unele suprafeţe şi platouri uşor vălurite, aflate la 2000-2100 m, în Munţii Zlata, Zănoaga,
Slăvei şi Lănciţa aparţin ciclului de modelare Borăscu. Resturi ale suprafeţei de nivelare
Râul Şes pot fi observate pe latura nordică a masivului şi în interiorul marilor bazine
hidrografice aparţinând Râului Bărbat, Râului Mare, Lăpuşnicului Mare.
      Cel mai variat şi spectaculos relief a fost creat de modelarea glaciară şi
periglaciară: imense circuri - simple sau complexe, văi ce trădează prezenţa unor
gheţari cu lungimi apreciabile, lacuri adăpostite în căuşul stâncilor, imense mase de
grohotiş, stânci ascuţite sau cu aspect ruiniform. Cel mai întins lac glaciar din
România se află aici - Bucura (10 ha), de asemenea cel mai adânc - Zănoaga (29 m).
Dintre splendidele cascade amintim Lolaia, Ciumfu, Rovine.
      Pădurea îmbracă pante acoperite cu imense grohotişuri fosile, iar covorul
jnepenilor protejează părţile superioare ale culmilor. Printre plante pot fi întâlnite
multe specii ocrotite: macul galben de munte, arginţica, sângele voinicului, ghinţura,
crinul galben. Crestele cele mai înalte şi custurile sunt cel mai ades lipsite de
vegetaţie. Dintre animale, capra neagră, cocoşul de munte şi ursul pot fi adesea
întâlnite; marmota este şi ea prezentă.
      Potecile turistice din Parcul Naţional (marcate) pot fi utilizate respectându-se regulile
impuse într-o arie protejată. Potecile din Rezervaţia ştiinţifică nu sunt permise turiştilor;
frumuseţile din interiorul acesteia ni se dezvăluie din înaltul crestelor şi vom reuşi astfel
să protejăm elemente importante pentru biodiversitatea planetei Pământ.
      Masivul Retezat are climă aspră şi umedă. Este situat în calea maselor de aer
vestice şi sud-vestice. La peste 2000 m altitudine temperatura medie a aerului este
de -2 -4 şC. Înspre altitudinile de 1400-1500 m valorile medii ale temperaturii
aerului ajung la 2-4 şC. În luna cea mai caldă, iulie, temperatura medie a aerului
este în jur de 6 şC pe culmile cele mai înalte şi de 8-10 şC începând de la limita
superioară a pădurii înspre poalele masivului. În luna cea mai rece, ianuarie, la
peste 2000 m temperatura medie a aerului este în jur de -10 şC, iar începând de la
limita superioară a pădurii creşte la -8 -6 şC. Dincolo de aceste temperaturi medii
ale aerului nu trebuie uitat că adesea în timpul verii valorile pot urca pe culmile
înalte la peste 20 şC (cum s-a întâmplat şi în anul 2000), după cum în ianuarie sau
februarie sunt perioade când temperaturile aerului scad spre -25 -30 şC.
      Precipitaţiile sunt bogate, sub formă de ploi şi zăpezi. Cantitatea medie anuală
este de 1400 mm pe culmile cele mai înalte, scăzând spre poale la 1000-1200 mm.
Lunile cele mai ploioase sunt iunie şi iulie, în anii normali, iar septembrie şi
octombrie sunt cele mai propice pentru excursii şi fotografii deoarece precipitaţiile
sunt mai reduse. Iarna, cantităţile cele mai reduse de precipitaţii se înregistrează în
februarie; în martie şi, mai nou, aprilie cantităţile de zăpadă căzută sunt importante,
generând deseori avalanşe.
      Nu doar cantităţile de precipitaţii îi interesează pe montaniarzi ci şi modul lor de
manifestare. Vara avem parte cel mai ades de ploi cu caracter torenţial, însoţite de
frecvente descărcări electrice. Retrageţi-vă de pe creastă înainte de declanşarea
averselor, fulgerelor, trăznetelor, spre limita pădurii sau pe pantele mai ferite.
      Iarna (dar şi primăvara sau toamna) putem avea parte de viscole puternice; vânturi
importante, însoţite de mari cantităţi de omăt ne pot surprinde pe traseu. Vara, mai
suportăm câteodată averse de grindină. În lunile de trecere dintre unele anotimpuri vom
lua cunoştinţă cu lapoviţa.
      Stratul de zăpadă durează 5-6 luni pe an, funcţie şi de altitudine. El atinge în general
grosimi metrice. În zone adăpostite sau în forme negative de relief se acumulează până la
3-4 m, iar pe suprafeţe expuse vânturilor neaua are grosimi mici, deseori apărând la zi
chiar roca lipsită de vegetaţie.
      Un pericol deosebit îl reprezintă gheaţa, parcurgerea porţiunilor acoperite de ea
trebuind să fie făcută cu atenţie şi echipament adecvat. Numărul de zile cu îngheţ din
masiv este în jur de 240.

      Căi de acces
      Calea ferată electrificată Târgu Jiu - Petroşani - Simeria; vom putea utiliza
astfel staţiile Pui, Râuşor, Băeşti, Ohaba de sub Piatră şi Subcetate. Dinspre
Depresiunea Petroşani, acces pe linia ferată Petroşani - Lupeni.
      Şoseaua Târgu Jiu, Petroşani, Haţeg, Simeria, Deva; la Livezeni se desprinde
ramificaţia spre Valea Jiului de Vest, prin Vulcan, Lupeni, Uricani; din Haţeg se
desprinde şosea spre Caransebeş, facilitând accesul în partea nordică a masivului.
      Drumuri secundare importante, asfaltate sau pietruite, ce ajung în preajma sau
în interiorul muntelui:
      - Ohaba de sub Piatră - Nucşoara - Cârnic (asfaltat până la Nucşoara), 19 km.
Facilitează accesul la cabanele Cascada (Cârnic), Pietrele şi Genţiana.
      - Sântămăria Orlea - Râu de Mori (asfaltat), continuat neasfaltat pe Valea
Râuşor până în zona staţiunii turistice Râuşor, 24 km.
      - Cârneşti (11 km de Haţeg spre Caransebeş) - Clopotiva - cabana Gura Zlata -
barajul Gura Apelor (asfaltat), continuat cu drumul forestier până la Rotunda,
42 km.
      - Pui - Hobiţa (5 km), continuat cu drumul forestier până la cabana Baleia
(16 km).
      - Uricani - Câmpu lui Neag (asfaltat), continuat cu drumul forestier spre
cabanele Cheile Butei şi Buta.
      Importante sunt şi drumurile forestiere de pe Văile Râul Bărbat, Nucşoara, Râul
Alb, Sălaş, Valea de Brazi, Bilug, Ursoaia.

      Localităţi de acces
      Haţeg, oraş situat la 350 m altitudine, în depresiunea prinsă între Munţii Şureanu,
Retezat şi Poiana Ruscă.
      Clopotiva, comună la circa 500 m altitudine. De aici se poate pătrunde pe Valea
Râului Mare, până la cabana Gura Zlata, colonia Tomeasa şi barajul de la Gura Apelor,
apoi mai departe, pe la fosta cabană Rotunda, până la Lunca Berhina şi Poiana Pelegii.
      Râu de Mori, comună la 500 m altitudine, de unde se poate merge în susul Văii
Râuşor până la staţiunea Râuşor (trecând prin Suseni şi pe la cetatea şi biserica din Colţ),
12 km.
      Brazi, localitate de la poalele muntelui; drum de pătrundere în lungul Râului Mare
(spre cabana Gura Zlata) şi racord după 3 km spre Râuşor, în comuna Râu de Mori.
      Sântămăria Orlea, comună atestată documentar la 1363, aflată pe drumul naţional
Petroşani - Haţeg. De aici pleacă un drum auto nemodernizat spre Râu de Mori şi mai
departe la Râuşor, loc de practicare a schiului.
      Sarmisegetuza (555 m), comună aflată pe drumul Haţeg - Caransebeş, la 4 km de
Clopotiva. Aici se află ruinele oraşului Ulpia Traiana Sarmisegetuza şi un han turistic.
      Ohaba de sub Piatră (400 m altitudine), situată pe Valea Streiului, la confluenţa cu
Pârâul Sălaşul. De aici pleacă drumul şi marcajul spre cabanele Cascada (Cârnic),
Pietrele, Genţiana.
      Nucşoara (600-700 m), comună mare pe Valea Nucşoara, poarta principală de intrare
în Retezat. În drumul spre munte putem vizita bisericile monument de arhitectură şi
ruinele unei cetăţi (secolele XIV - XV) aflată în satul Mălăieşti.
      Pui (415 m altitudine), comună mare situată pe drumul Petroşani - Haţeg. De aici se
poate urca spre cabana Baleia, trecând prin satele Râu Bărbat şi Hobiţa (550 m).
      Petroşani (650 m), municipiu din depresiunea omonimă, punct de plecare spre
Lupeni, Uricani şi Câmpu lui Neag, de unde poteci marcate sau nemarcate ajung în
Retezatul Mare sau în Munţii Tulişa (partea sedimentară a Retezatului).

      Locuri de adăpost
      Cabana Pietrele, 1480 m altitudine, pe Valea Stânişoara, în pădure de conifere. Două
corpuri de clădire şi căsuţe de lemn. 150 locuri. Apă de izvor, lumină electrică de la
generator. Bufet. Loc de campare. Canton silvic.
      Cabana Genţiana (1670 m), 30-70 locuri, pe Valea Pietrele. Apă de izvor. Nu are
curent electric. Oferă doar ceaiuri turiştilor obosiţi.
      Cabana Cascada (980 m), situată în zona Cârnic, 35 locuri. Oferă masă. Apă
curentă, curent electric. Pot fi lăsate în siguranţă autoturismele celor care suie câteva zile
în munte.
      Cabana Gura Zlata (775 m), recent modernizată. Are şi căsuţe de lemn. Apă
curentă, lumină, restaurant. Loc de campare. Situată pe o terasă, deasupra Râului Mare.
      Cabana Buta (1580 m), aflată aproape de limita pădurii. Refăcută după incendiul din
anii trecuţi. Bufet, apă de izvor. Nu are curent electric.
      Cabana Baleia (1410 m), situată în marginea poienii omonime. Bufet, apă de izvor.
Nu are curent electric. Loc de campare. Tot în poiană se află un canton silvic modernizat.
      Ministaţiunea Râuşor (1200 m). Hotel cu 30 locuri, restaurant. Pârtie de schi,
teleschi.
      Popasul Narciselor (localitatea Sălaşul de Sus), pe drumul spre Cârnic.
      Cabana Câmpu lui Neag, din localitatea omonimă, aparţinând de Centrala Huilei
Petroşani.
      Casa de vânătoare Câmpuşel (pe Valea Jiului de Vest), accesibilă dinspre Câmpu
lui Neag.
      Cabana Cheile Butei (900 m), cu confort turistic ridicat. Restaurant, cazare
civilizată, apă curentă, lumină, piscină. 28 locuri.
      Cu aprobare, pot fi folosite cantoanele silvice, casele de vânătoare, casele Academiei
de la Gura Zlata, taberele de copii de la Brăduleţ. Se poate cere adăpost în colonia
Tomeasa.
      În drum spre cabana Gura Zlata întâlnim cabana Dumbrăviţa: cazare în condiţii
civilizate, apă curentă, curent electric, restaurant.
      Locuri de cort: Poiana Pelegii, cabana Pietrele, Râuşor, cabana Buta, Câmpuşel,
Poiana stânei din Râu, Lacul Bucura, Lacul Zănoaga, cabana Gura Zlata, Poiana
Baleia, zona fostei cabane Rotunda, Lunca Berhina, poieni, circuri glaciare, lărgiri
de vale, fâneţe etc.
      Numai în cazuri dificile se poate solicita ajutor la Casa laborator Gemenele din cadrul
Rezervaţiei ştiinţifice.
      Stânele pot fi refugiu temporar şi suficient pentru a ieşi din situaţii limită.
      Iarna, majoritatea traseelor din masiv nu se recomandă a fi parcurse fără echipament
şi experienţă adecvate. Drumurile spre cabane sau din imediata lor apropiere pot fi
abordate de turiştii obişnuiţi care dispun de echipament potrivit şi respectă regulile
ascensiunilor de iarnă.

      Acces la cabane
      Spre cabana Pietrele, drum forestier de 6 km din Nucşoara, până la cabana
Cascada (Cârnic), apoi poteca bandă albastră (1 ½ ore de la Cârnic). După 5 km de la
Cârnic se ramifică, în Gura Văii Pietrele, poteca triunghi albastru spre cabana
Genţiana.
Spre cabana Buta, recent refăcută, folosim drumul nemodernizat ce urcă din
localitatea Câmpu lui Neag spre Cheile Butei, apoi pe Văile Mării şi Buta. Din
preajma cabanei Cheile Butei pleacă şi marcajul cruce roşie spre cabana Buta, 4 - 5
ore.
      Înspre cabana Baleia se poate folosi drumul forestier ce urcă din Hobiţa pe
Dealul Şerel, 16 km, marcat cu triunghi albastru, vechi; sau, din Hobiţa, poteca
marcată cu triunghi albastru, care din Şaua Şerel se racordează la drumul forestier şi
doar pe alocuri mai taie serpentinele acestuia. 5 - 5 ½ ore pe drum, 4 - 4 ½ ore pe
potecă.
      Înspre cabana Gura Zlata avem, din Clopotiva, 17, 5 km de drum asfaltat. De la
cabană mai sunt încă 7 km până la colonia Tomeasa şi încă alţi 2, 5 km până la
barajul de la Gura Apelor (drumuri modernizate). Pe jos, avem nevoie de 5 - 6 ore
până la cabana Gura Zlata, încă 1 - 1 ½ ore până la Tomeasa şi ¾ ore până la baraj.
De la baraj, pe drum forestier, se ajunge după 9 km la fosta cabană Rotunda, acum
funcţionând aici doar punctul de control al Academiei pentru Parcul Naţional. Mai
sus, drumul forestier care ajungea până în Poiana Pelegii (15 km) a fost distrus de
apele Lăpuşnicului Mare.
      La casa de vânătoare Câmpuşel, loc de pornire spre înălţimile Retezatului Mic,
se ajunge pe drumul forestier (parţial distrus de ape) din lungul Jiului de Vest (15
km de la Câmpu lui Neag).
      Pentru a sosi în staţiunea Râuşor folosim drumul forestier ce urcă din localitatea
Râu de Mori în lungul Râuşorului, pe sub cetatea Colţ, 12 km (4 - 4 ½ ore de mers pe
jos).

      De la cabane spre înălţimi

      De la cabana Pietrele:
      - bandă albastră (Pietrele - cabana Genţiana - Bordul Tomii - Lacul Pietrele -Şaua
Bucura - Lacul Bucura - Poiana Pelegii), 5 - 5 ½ ore;
      - triunghi roşu (Pietrele - Lacul Galeşu), ¾ ore;
      - triunghi galben (Pietrele - Tăurile din Valea Rea), 3 - 4 ore;
      - triunghi albastru (Pietrele - Valea Stânişoara - Lacul Stânişoara - Şaua Retezat -
Vf. Retezat), 3 ½ - 4 ore;
      - bandă galbenă (Pietrele - Culmea Lolaia - Vf. Retezat), 4 ore;
      - punct roşu (drumul Galeşului - Tăul dintre brazi - Valea Galeş), 1 - 1 ¼ ore.

      De la cabana Baleia:

      - bandă roşie (Baleia - Muntele Cozma - Şaua Gorovii - Culmea Lănciţa - Şaua
Vf. Mare), 4 ½ - 5 ore; marcaj vechi;
      - triunghi albastru (Baleia - Muntele Cozma - Şaua Gorovii - stânele din Râu
-Cascadele Ciumfu - Şaua Custura - Şaua Plaiul Mic), 7 ½ - 8 ½, marcaj vechi;
      - triunghi roşu (Baleia - Muntele Cozma - Şaua Gorovii - Culmea Lănciţa -Şaua
Vf. Mare - Lacul Galeş), 5 ½ - 6 ore, marcaj foarte vechi până în culmea principală.

   De la cabana Buta: cruce roşie (Buta - Şaua Plaiul Mic - Poiana Pelegii), 1 ¾ - 2
ore.
   De la cabana Gura Zlata: triunghi roşu (Gura Zlata - Valea Zlata - Valea Radeşul
Mare (Aradeş) - Cioaca Porumbelului - Platoul Aradeş-Zlata - Lacul Zănoaga Mare
- Valea Zănoaga - Crucea Trăznitului - La Clince - Coada Slăveiului - Lacul Ana -
Lacul Bucura), 8 ore.

      Pe creste
      De la barajul Gura Apelor se poate urca pe poteca cruce albastră: drumul de
contur al lacului - Muntele Zlata - Vf. Zlata - Lacul Zănoaga Mare - Valea Zănoaga
- Crucea Trăznitului - La Clince - Coada Slăveiului - Lacul Ana - Lacul Bucura, 7 ½
- 8 ore, marcaj vechi.
      Din drumul baraj Gura Apelor - Rotunda - Gura Bucurei (Poiana Pelegii),
marcaj punct albastru, se poate urca pe poteca punct galben: drumul de pe Valea
Lăpuşnicul Mare, 10, 5 km de Rotunda spre Valea Berhina - Cracul Slăvei - Crucea
Trăznitului - La Clince - Muntele Slăvei - Coada Slăveiului -Lacul Ana - Lacul
Bucura, 8 - 9 ore, marcaj vechi.
      Zona de creastă înaltă Vf. Mare - Şaua Vf. Mare - Vf. Peleaga - Şaua Bucura
-Vf. Bucura II - Vf. Bucura I - Şaua Retezatului este marcată cu bandă roşie. Din
cauza dificultăţilor, porţiunea de creastă ce include Porţile Închise, Spălătura
Păpuşii, Vf. Păpuşa Mare, Şaua Pelegii nu este parcursă decât de turiştii
experimentaţi şi de alpinişti; marcajul bandă roşie coboară din Şaua Vf. Mare
înspre Lacul Galeşul (Zănoagele Galeşului) şi apoi prin Valea Rea suie în Şaua
Pelegii (2 ½ - 3 ore).
      De asemenea porţiunea de creastă Vf. Păpuşa Mare - Spintecătura Păpuşii -Vf.
Păpuşa Mică - Şaua Custurii, marcată altădată cu bandă roşie şi sporadic cu cruce
galbenă, nu se recomandă a fi parcursă decât de turişti experimentaţi şi alpinişti.
După ce ajungea pe Vf. Custura, banda roşie se îndrepta spre est, pe creasta pe care
se înşiruie Vârfurile Mării, Ciumfu Mare, Gruniu, Lazărul, Bilugu Mare, spre
Curmătura Tulişa; în paralel exista marcajul cruce galbenă, care cobora din
Curmătura Tulişa, pe Dealul Şerpilor, în Uricani; ambele semne nu sunt clar încă
materializate în teren.
      De la Lacul Bucura, un marcaj cruce galbenă trece pe la refugiul salvamont şi
prin Cte stiu cazarea se poate face la nivel destul de scazut, doua persoane in
camera, fara apa calda, toaleta si apa rece la parterul cladirii. Tariful e de 35
RON/noapte/persoana, in camera dubla. Rezervarile trebuie facute cu cel putin 2
saptamani inainte. Inca o data: din cate stiu conditiile de cazare sunt... spartane.

In principiu tura s-ar desfasura intre 18-26 august ac, cu trasee de nivel mediu cum
ar fi:

cabana Pietrele - varful Retezat - varful Bucura 1 - Lacul Pietrele - cabana Pietrele
cabana Pietrele - curmatura Bucurei - varful Peleaga - Lacul Gales - cabana Pietrele

cabana Pietrele - Taul din Brazi - Lacul Gales - varful Mare - cabana Pietrele
cabana Pietrele - Culmea Loloaia - valea Stanisoarei - cabana Pietrele
cabana Pietrele - valea Pietrele - Curmatura Bucurei - Lacul Bucura - varful
Peleaga - Valea Rea - cabana Pietrele - AICI E CEVA MAI GREU, PENTRU CINE
POATE!
cabana Pietrele - valea Stanisoara - varful Retezat si inapoi
cabana Pietrele - refugiul Gentiana - Lacul Pietrele si inapoi

ATENTIE!!!
Obligatoriu: Imbracaminte si incaltaminte de munte mica trusa medicala, haina de
ploaie, bun simt, conduita de munte si spirit de echipa.

O tura prin Retezat

INCLUDEPICTURE
"http://www.ftr.ro/files/Nr2/21-
retezat.jpg" \* MERGEFORMATINET µ
§
La ora actuala, unul din locurile cele mai bine conservate din România este Parcul
National Retezat.
Doua sînt caile principale de acces în Masivul Retezat: prima urmeaza ruta Ohaba de sub
Piatra -Nucsoara - colonia Cârnic. Aici se lasa masina si se urca pe jos pe valea Pietrele.
Totusi, nu recomand aceasta varianta deoarece cazarea la cabana Pietrele (precum si mai
sus, la refugiul Gentiana) lasa de dorit, cel putin pentru pretentiosi. A doua varianta ar fi
Sântamaria Orlea - Râu de Mori - barajul Râul Mare Retezat – cabana Rotunda.
Aceasta cabana ofera conditii de cazare si masa decente, la preturi medii.
Priveliste de la 2.500 de metri  / De la cabana Rotunda se poate urca cu masina în
continuare pe valea Lapusnicul Mare pîna în Poiana Pelegii. De aici, masina nu mai
ajuta. Trebuie luat rucsacul în spinare si explorat Retezatul pe carari. Doua
marcaje principale pleaca din Poiana Pelegii. Unul duce la cabana Buta si altul la
Lacul Bucura. Cel mai bine este sa ne informam la refugiul Salvamont aflat în
Poiana, refugiu care are permanenta. Asistenta turistica se poate gasi la Lacul
Bucura. Cel mai înalt vârf din masiv este Peleaga, cu înaltimea de 2.509 metri si o
superba perspectiva asupra Transilvaniei. Sub vîrf sînt Coltii Pelegii unde exista
doua trasee de catarare dificile, pentru avansati. Papusa (în imediata apropiere a
Pelegii), Rete înalte. Cel din urma, desi mai putin înalt decât fratele sau, are pe versantul
nord-estic un perete unde gasiti multe trasee de catarare cu un grad de dificultate mediu.
Desi din punct de vedere tehnic sînt usoare, ele pun probleme de orientare. Daca doriti sa
le escaladati, va recomand sa aveti mijloace de asigurare mobile (pene, nuci, bucle). Alte
vîrfuri care merita vizitate sînt Judele si Slaveiul, foarte spectaculoase, desi mult mai mici
decît celelalte.

Fauna este în floare / Un alt aspect esential al Retezatului îl constituie flora si fauna. În
golul alpin, vegetatia de baza este reprezentata de jneapan, ocrotit de lege. În luna iunie,
gasim înflorit rododendronul, care formeaza întinse oaze de flori roz, dar si cimbrisorul.
În ceea ce priveste fauna Retezatului, cred ca nicaieri în alti munti nu veti putea întîlni
atâtea capre negre, marmote sau acvile tipatoare. Totuse - Coada Slăveiului - Lacul Ana -
Lacul Bucura), 8 ore.

      Pe creste
      De la barajul Gura Apelor se poate urca pe poteca cruce albastră: drumul de contur al
lacului - Muntele Zlata - Vf. Zlata - Lacul Zănoaga Mare - Valea Zănoaga - Crucea
Trăznitului - La Clince - Coada Slăveiului - Lacul Ana - Lacul Bucura, 7 ½ - 8 ore,
marcaj vechi.
      Din drumul baraj Gura Apelor - Rotunda - Gura Bucurei (Poiana Pelegii), marcaj
punct albastru, se poate urca pe poteca punct galben: drumul de pe Valea Lăpuşnicul
Mare, 10, 5 km de Rotunda spre Valea Berhina - Cracul Slăvei - Crucea Trăznitului - La
Clince - Muntele Slăvei - Coada Slăveiului -Lacul Ana - Lacul Bucura, 8 - 9 ore, marcaj
vechi.
      Zona de creastă înaltă Vf. Mare - Şaua Vf. Mare - Vf. Peleaga - Şaua Bucura -Vf.
Bucura II - Vf. Bucura I - Şaua Retezatului este marcată cu bandă roşie. Din cauza
dificultăţilor, porţiunea de creastă ce include Porţile Închise, Spălătura Păpuşii, Vf.
Păpuşa Mare, Şaua Pelegii nu este parcursă decât de turiştii experimentaţi şi de alpinişti;
marcajul bandă roşie coboară din Şaua Vf. Mare înspre Lacul Galeşul (Zănoagele
Galeşului) şi apoi prin Valea Rea suie în Şaua Pelegii (2 ½ - 3 ore).
      De asemenea porţiunea de creastă Vf. Păpuşa Mare - Spintecătura Păpuşii -Vf.
Păpuşa Mică - Şaua Custurii, marcată altădată cu bandă roşie şi sporadic cu cruce
galbenă, nu se recomandă a fi parcursă decât de turişti experimentaţi şi alpinişti. După ci,
pentru a fi siguri, este bine sa aveti un binoclu iar în cazul aparatelor de fotografiat un
telezoom. De asemenea, trebuie sa stim ca pentru a avea succes la “videohunting”,
trebuie sa ne miscam în liniste, pe cît posibil camuflati. Sansele de a vedea animale sînt
mai mari dimineata si seara.

Aviz pescarilor / Amatorii de pescuit vor gasi în zona Masivului Retezat o oferta
excelenta.
Pescuitul este permis (evident cu autorizatie Romsilva Râu de Mori) atât în aval de baraj
cît si în amonte, pe lacul de acumulare si pe Lapusnicul Mare. Din acest an este permis
pescuitul si în lacurile Bucura, Ana si Lia. Specia predominanta este pastravul, dar de la
baraj în jos se gaseste si clean în abundenta.
Pregatirea e totul / O ultima recomandare pe care o fac este cu privire la echipament.
Retezatul este un munte de altitudine, în care conditiile meteo se schimba rapid.
În consecinta nu plecati la drum fara un minim de echipament: bocanci, pelerina de
ploaie, caciula, pulover, lanterna, mâncare. Începînd din octombrie, Retezatul este
accesibil doar celor initiati si necesita echipamente speciale.

 
Trasee montane in judetul Hunedoara
Masivul RETEZAT

Dif.
Timp Obs.
Nr Traseu turistic Marcaj nivel
(h) (dist.km)
(m)
Ohaba de sub piatra-Salasu de Sus-Nucsoara-
1 6-7 1110 27
Cârnic-V.Stânisoara-Pietrele
Pui-Râu Barbat-Hobita-Dealul Serel-Poiana
2 5-6½ 1010 22
Baleia-Baleia
3½-
3 Câmpul lui Neag-Cheile Butii-la Fânete-Buta 780 13
4½
Sarmizegetusa-Clopotiva-V.Râu Mare-Gura
4 5½-6 275 24
Zlata
5 Râu de Mori-Suseni-(Cetatea Colt)-Râusor 3-4 690 10
Pietrele-Gentiana-V.Pietrele-Curmatura
6 Bucurei-L.Bucura-Poiana Pelegii-Saua Plaiul 7-8 1025 15
Mic-Buta
Pietrele-V.Gales-(Tau dintre Brazi)-L.Gales-
7 7-8½ 900 23
Saua Vf.Mare-Vf.Lascita-Saua Gorova-Baleia
Pietrele-Culmea Lolaia-Vf. Retezat-Saua
8 6-7 1150 11
Retezat-Tau Portii-L.Bucura
 Pietrele-V.Stânisoara-L.Stânisoara-Saua
9 3½-4 1000 7,5
Retezat-Vf.Retezat
Pietrele-Gentiana-V.Pietrele-L.Pietrele-
10 Curmatura Bucurei-Vf.Custura Bucurei- 4½ -5 1100 8,5
Vf.Peleaga

Pietrele-V.Rea-Lacurile V.Rea-Saua Pelegii-

11 4-4½ 1030 7
Vf.Peleaga-(Vf.Papusa)

Pietrele-V.Pietrele-V.Gales-L.Gales-Saua 4½-
12 1150 7
Vf.Mare-Vf.Mare 5½

Baleia-Vf.Cozma-Saua Gorova- Stâna de Râu-

13 Cascada Ciomfu-Saua Custurii-Saua Plaiul 8-9 1350 23
Mic-Buta

Pui-I.F.Murgusa-Baleia-Curmatura Gorovii-
Mt.Lancita-Saua Vf.Mare-Saua Zanoagelor-
Saua Pelegii-Vf.Peleaga-Custura Bucurei-
14 16-18 2010 48
Vf.Bucura –Saua Retezat-Vf.Retezat-
Mt.Preluce-Saua Muncel-V.Zlata-Cab.Gura
Zlata
Paroseni-Dealul Cumpana-Vf.Piatra Zanoaga-
Vf.Tulisa-Saua Tulisa-Curmatura Fagetel-
15 Vf.Lazarului-Vf.Custura-Saua Plaiului Mic- 18-19 1800 52
Saua Stranuletii Mici-Vf.Piatra Iorgovanului-
Saua Paltina
Buta-Saua Plaiului Mic-Poiana Pelegii-
16 3½-4 500 6
L.Bucura
Uricani-Saua Tulisa-Vf.Custura-Vf.Papusa- 10-
17 1750 26
Saua Pelegii-Vf.Peleaga-L.Bucura 11½
Câmpul lui Neag-V.Jiului de Vest-Cheile
Scocului-Câmpul Mielului-C.Silvic Câmpusel- 14-
18 1200 50
Piatra Iorgovanului- Saua Paltina-Lunca 14½
Berhina-Cab.Gura Apei
C.Silvic Câmpusel-Vf.Coada Oslei-Vf.Oslea-
19 5-5½ 650 15
Mt.Sarba
Cab.Gura Apei-Platoul Rades-L.Zanoaga-
20 6-7½ 1500 18
Crucea Traznitului
Cab.Gura Apei-Rotunda-Lunca Berhina-Poiana
21 5-6 890 20,5
Pelegii-L.Bucura
Cab.Gura Apei-Rotunda-Lunca Berhina-Crucea
22 7-8 1250 19
Traznitului-Culmea Slaveiu-L.Bucura
 Gura Zlata-V.Radesul Mare-Platoul Rades
23 5-6½ 1450 14,5
Zlata-L.Zanoaga
L.Zanoaga-Vf.Judele-Saua Judele-Taul Portii-
24 2½-3 400 5
L.Bucura
Gura Zlata-V.Radesul Mare-Platoul Rades
25 Zlata-L.Zanoaga-Saua Judele-Taul Portii-sub 10-11 1820 24
Vf.Bucura-Saua Retezat –V.Stânisoara-Pietrele
Râusor-V.Stevia-Ref.Condor-L.Stevia-
26 3-3½ 1300 4,5
Vf.Retezat
Râusor-Izv.lui Ionescu-Saua Ciurila-
27 2-3 600 7
V.Stânisoara-Casc.Stânisoara-Pietrele
Râusor-Izv.lui Ionescu-Saua Ciurila-Culmea
28 3-3½ 1300 5,5
Lolaia-Vf.Lolaia-Vf.Retezat
Gura Zlata-Saua Muncelu-Saua Preluce-
29 5-6 1700 7,5
Vf.Retezat

Poiana Stâna de Râu-Cascada Ciomfu-Saua 3½-

30 850 9,5
Custurii-Vf.Custura-Saua Plaiul mic-Buta 4½

Gura Apei-R.Ses-Saua Iepii-Complexul

31 12-13 1020 35
Muntele Mic

Creasta principala de nord

Vf.Poiana Baleia-Dealu Cozmii-S.Gorova-Culmea Lancitiu-S.Vf.Mare-
S.Zanoagele Galesului-S.Pelegii-(-S.Vf.Mare-Portile Închise-
18-
32 Vf.Tapului-Vf.Papusa—S.Pelegii)-Vf.Peleaga-Curmatura Bucurei- 2450 38
20
S.Judele-Vf.Sesele Mari-Platoul Rades Zlata-Vf.Zlata-Culmea Zlata-
Gura Apei

Creasta principala de sud

(Mtii.Tulisa-) Curmatura Fagetel-Vf.Bilugu Mare-Vf.Lazarului-
13-
33 Vf.Custura-Saua Plaiul Mic-Culmea Dragsanu-Vf. Albele-Piatra 1450 28
15
Iorgovanului-Saua Paltina-(Mtii.Godeanu)
Circuitul Lacurilor
Durata: 6 - 6 1/2 h
Lungime:km
Diferenţă de nivel: +250 m / -1050 m
Observaţii: Drum periculos iarna.

Pentru circuitul lacurilor cel mai simplu este ca să pornim de la Tăul Porţii (2260m). Un
lac cu o vrajă aparte. Pe vreme bună în apele lui se oglindesc colţii din Poarta Bucurei şi
stâncile Judelui.

De la Tăul Porţii coborâm pe punctul roşu până la Tăul Agăţat (2208m), un lac mititel, dar
permanent, alimentat din izvoare subterane. Ocupă un circ glaciar suspendat sub vârful
Bucura. De aici se văd lacurile înşirate.

De la Tăul Agăţat pornim în direcţia NE, fără marcaj. După un coborâş dur, sub Tăul
Porţii vom găsi poteca, ce ne duce la lacul Florica (2090m). Situat deasupra lacului
Viorica, are o suprafaţă de 0,80 ha. Este alimentat de două izvoare şi este populat cu
păstrăvi.

Continuăm pe potecă şi în câteva minute ajungem la lacul Viorica (2070m). Are o formă
uşor curbată, şi o adânncime medie de 3 m. A fost populat cu păstrăvi.
Pragul înalt de după Lacul Viorica, obligă apele acestuia să cadă în cascade până la Lacul
Ana (1990m). Este cel mai mare lac din şirul lacurilor, are o suprafaţă de 3,10 ha şi o
adâncime medie de 11,5 m. Apele lui ajung în Lacul Lia. Este populat cu păstrăvi.

Coborâm pe lângă pârâul Ana 20 de minute şi vom ajunge la cel mai de jos lac din
căldarea lacurilor înşirate, Lacul Lia (1910m). Are o suprafaţă de 1,35 ha în formă de
triunghi şi o adâncime de 4,5 m. Este alimentat de izvoarele şirului de lacuri, ale Zănoagei
şi ale Căldării Bucuriei. Apele lui formează izvorul pârâului Bucura. Pentru a ajunge la
Lacul Bucura, vom trece apele pârâului şi sub jnepenişul Lacului Lia, începem urcuşul.
Ajungem la marcajul cruce roşie, cu care în 20 minute suntem la Bucura.

Lacul Bucura-Câmpul lui Neag

Lacul Bucura (2040m) se află sub Vârful Peleaga şi Şaua Bucurei. Are o
suprafaţă de 8,80 ha, iar adâncimea lui atinge 15,7 m. Este lacul glaciar cu cea mai mare
suprafaţă din ţară. Este alimentat de 5 izvoare, şi apele ei ajung în Lacul Lia. Este populat
cu păstrăvi. Pe malul lacului lui se află Refugiul Salvamont, şi este cel mai popular loc de
campare. De aici pornesc cele mai multe trasee marcate:

Lacul Bucura-Câmpul lui Neag

Bucura - Judele - Zănoaga

Lacul Bucura - vf. Retezat

Lacul Bucura - vf. Custura

Lunca Berhinei - Lacul Bucura

Gura Apei- Bucura

Zănoaga-Bucura

Pietrele - Lacul Bucura