Ilovepdf Merged

Istoria Arhitecturii Universale
ANTICHITATEA
Ș.L. Dr. Arh. Gabriela Pașcu
1
2
https://www.youtube.com/watch?v=tuZcS2Flabw
3
Parthenon, Grecia Istoria Arhitecturii:
Disciplină Fundamentală
1 Rol formativ
Templul funerar Teba, Egipt

4
1 Rol formativ
2 Permite evaluarea producției

arhitecturale prezente din
perspectivă istorică

5
1 Rol formativ

perspectivă istorică
3 Evidențiază evoluția
fenomenului arhitectural

6
1 Rol formativ

perspectivă istoric
3 Evidențiază evoluția
fenomenului arhitectural
4 Conduce la prețuirea tradiției

7
Istoria evidenţiază relaţia dintre arhitectură şi:
1. Mediul natural (relief, peisaj)

2. Caracteristicile climatice
3. Materialele de construcţie disponibile
4. Nivelul tehnic atins într-un moment istoric
5. Organizarea socială
6. Capacitatea de abstractizare
7. Caracteristicile spirituale ale unei epoci etc.
8
TEME PROPUSE
9
tema 1: CIVILIZAȚII PREISTORICE
10
tema 2: MESOPOTAMIA
11
tema 3: EGIPT
12
tema 4: GRECIA
13
tema 5: IMPERIUL ROMAN
14
https://www.britannica.com/place/Roman-Empire
tema 6: INDIA ȘI CHINA
15
Sursă: conf.dr.arh. Roșiu Liliana
Structura cursurilor:
1. Introducere
2. Context climatic, relief, caracteristici
3. Context politic
4. Context spiritual
5. Periodizare
6. Viață de familie
7. Programe de arhitectură, sisteme constructive și
materiale de construcție
8. Așezări
9. Artă
16
EVALUARE CURS
17
• 1.5 h/săptămână/ curs
• Examenul se va desfășura online – zoom online + 1.5h/
sapt.impare/ seminar
• Examenul este alcătuit din două etape: scris și oral
• Prezentare bază
• Examen scris – 1 subiect (1h sau 1h 30 min/ în funcție de subiect ). teoretică sub formă de
Lucrările vor fi încărcate pe campus. Examenul se va desfășura cu camerele prelegere și desene
și microfoanele pornite. realizate în timp real
• Examen oral – fiecare student va alege un număr în ‘spatele’ căruia se află • structură: 14 cursuri
o imagine discutată la curs. Studentul va trebui să recunoască și să descrie
în termeni specifici disciplinei imaginea aleasă. • 7 ședințe seminar
• Medie examen = (N.ex.Scris + N.Ex.Oral)/2

• Media examen > 5
• Dacă media nu este mai mare decât 5, la prezentarea următoare studentul
va fi din nou evaluat la ambele probe (scris și oral).
• Acest sistem de evaluare este valabil pentru toți studenții indiferent de

anul în curs în care se află, dacă NU au luat examen scris sau oral în anii
anteriori.
• STUDENȚII RESTANȚIERI CARE NU AU LUAT NIMIC ÎN ANII ANTERIORI VOR

INTRA PE SISTEMUL STUDENȚILOR DIN ANUL CURENT
• DIN ANUL 2021 – 2022 TOTI STUDENȚI INDIFERENT DE ANUL ÎN CURS ÎN
CARE SE AFLĂ VOR INTRA PE SISTEMUL MENȚIONAT MAI SUS.
18
Bibliografie:
1. Adams S., Atlas Biblic, Editura Aquila, 2003
2. Ching Francis D. K., Mark M. Jarzombek, Vikramaditya Prakash, A

Global History of Architecture, 2017.
3. Curinschi G., Roma cetate eternă, Editura Tehnică, București, 1971.
4. Curinschi G., Istoria universala a arhitecturii, vol. I – III.
5. Choisy A., Histoire de l’Architecture, Slatkine Reprints, Geneve – Paris,

1987.
6. Gheorghiu T.O., Structuri urbane traditionale romanesti in context

central si est – european, Teza de doctorat, 1993.
7. Gheorghiu T.O., Asezari Umane Vol. I - III.
8. Melicson M., Istoria generală a arhitecturii, Editura Tehnică, 1961.
9. Kostof S., History of Architecture, Oxford University Press Inc., 2009. 19

Arhitectura Antică
Cea mai directă şi clară expresie a relaţiilor amintite

&
Un pas necesar în înţelegerea epocilor ce vor urma
1
Civilizațiile preistorice
2
Această perioadă stă sub semnul:
 Grupărilor în triburi
 Realizării de unelte
 Agriculturii
 Cultului morților
Toate societățile actuale au la bază aceste nevoi ale

civilizațiilor preistorice.
3
Primele triburi ce necesită a fi menționate sunt:
- Australopitecii
- Neandertalii
- Homo Sapiens sau oamenii de Cro – Magnon
4
5
6
7
 Istoria omenirii incepe de la dezvoltarea comunei primitive pana la
dezvoltarea primelor asezari umane si mai apoi societati, state etc.
Aceasta dezvoltare nu este liniara pe parcursul intregului glob, nici din punct
de vedere teritorial si nici temporar. Chiar si in prezent exista in anumite zone
triburi considerate a fi in perioada lor primitivă.
 Modul de viață al omului, de la ceea ce manâncă și până la cum trăiește

au generat niște – așa numite adăposturi, de la cele mai simple la cele mai
sofisticate.
8
UN INDIVID ------- MAI MULȚI =====> colectivitate primitivă legată prin rudenie de
INDIVIZI sânge
I
Eforturi unite împotriva
?
forțelor naturii și a
animalelor de pradă
I
UNELTE ----- prin muncă colectivă ----- PROPRIETATE --- LOCUIRE
mijloace de existență COMUNĂ I
? AGRICULTURA ---- GRUPARE

LOCUINȚE
I
PRIMELE
AȘEZĂRI
(mod de viață stabil)
9
Paleolitic
Neolitic 10
PALEOLITIC «epoca veche a pietrei»
Perioadă: 1.000.000 (incert) – 10.000 în. Hr. (Orientul Mijlociu)

Moduri de locuire : peșteri, adăposturi de sub stânci
Apar: tehnica păstrării și aprinderii focului
preocupări spirituale : picturi rupestre, gropi funerare etc.
Materiale: ramuri, nuiele, trestie și argilă.
Tipurile de adăposturi: grote, paravane de vânt, sălaș, bordei.
Focul a fost un element important pentru că ajuta la perfecționarea

mai multor procese.
11
Reconstituire Grota du Lazaret, Franța 12
Coliboaia, România 13
Sassi di Matera, Italia 14
15
Stânci în surplombă 16
17
Fourneau du Diable, Franța 18
Reconstrucție adăpost lemn, Franța 19
Reconstrucție adăpost oase, Rusia 20
Reconstruirea unui cort din oase, Ucraina 21
Reconstituire cort, Pușkari, Ucraina 22
Reconstituire cort, Republica Moldova 23
Bordei Orientul Apropiat 24
Cultura Natufiană
A existat de la cca. 12500 la 9500 în.Cr în Levant, o regiune din estul

Mediteranei.
Aceasta cultură este neobişnuită prin faptul că a fost creată de o

populaţie sedentară sau semisedentară chiar înainte de apariţia
agriculturii. Comunităţile Natufi ar putea fi strămoşii constructorilor
primelor aşezări neolitice din regiune şi poate a primelor aşezări din
lume. Natufi au fundat Jerihonul, ce poate fi cel mai vechi oraş din lume.
25
26
Bordei în Dacia 27
Bordei viking 28
Bordei al coloniștilor americani 29
Bordei în Dobrogea 30
Bordei în Argeș 31
Bordei deportați în Bărăgan (1951 - 1956) 32
Bordei contemporan 33
Semne ale unei vieți spirituale
Plan peștera Lascaux Franța 34

35
36
37
Cueva de las Manos, Argentina, 11000 – 7500 in. Cr 38
Ansambluri sacre – Gobekli Tepe (Turcia) 39
Gobekli Tepe – stâlp din interiorul templului 40
41
42
NEOLITIC «epoca nouă a pietrei»
Perioadă: 12.000 – 9000 în.Hr.

Apar: tehnica păstrării și aprinderii focului
preocupări spirituale : picturi rupestre, gropi funerare etc.
Tipurile de adăposturi: o îmbunătățesc pe cea naturală, apoi
construiesc corturi (materiale vegetale și resturi animale)
realizeaza construcții semiîngropate și de suprafață
Materiale de construcții: piatră şi lut, iniţial forme circulare, ovale,
acoperire în terasă. În Nord: bârne/schelet de lemn, plan rectagular,
acoperiş în pantă.
Sedentarizarea populației
Ierarhizare socială
43
O dată cu organizarea apare tot mai clar conturată ideea de
proprietate, ce duce la diverse conflicte (în urma studiilor arheologice, s-
au descoperit numeroase dovezi de incendii devastatoare și schelete cu
diverse sechele cauzate de lovituri).
44
Peninsulă pe lac în Zurich, Elveția 45
Construcții lacustre Terramare, Italia 46
47
Construcții de piatră, Cipru 48
Construcții de pământ 49
Construcții de paie 50
Construcții de lemn masiv, grinzi de lemn 51
Ierarhizarea construcțiilor, Nuraghe, Barumini - Sardinia 52
En encorbellement:
Cantilevere
En porte-à-faux
În consolă
Sistem de construcţie primitiv (boltă falsă) perpetuat peste milenii: Alberobello,
Puglia, It.
53
54
55
56
57
58
Epoca bronzului
Construcții megalitice
1
Construcții megalitice - construcții din blocuri sau plăci mari de
piatră. Acestea au apărut în Crimeea, Caucaz, Franța, Anglia,
Damenarca, Olanda, Iran, India, Coreea și Africa de Nord.
Construcțiile megalitice sunt considerate a fi construcții funerare,

alcătuite din plăci verticale acoperite cu plăci orizontale.
2
1 DOLMENE (plăci verticale, acoperite cu orizontale).
La început aveau dimensiuni de 2m x 1.5m, pe urmă devin

din ce în ce mai mari, ajungând la 15-20 m lungime.
3
Portal dolmen, Pentre Ifan, Wales 4
Brownshill Dolmen, County Carlow, Ireland 5
Roche – aux – Fées, Franța 6
Dolmen de Coste Rouge, Franța 7
Nordul Spaniei
8
Berger Dolmen, Drenthe, Olanda 9
10
11
12
2 MENHIRE (stâlpi de piatră de secțiune rotundă așezați
vertical, ajungeau la 20m H și o greutate de 300t). Erau construite în
apropiere de dolmene.
13
Bretagne, Franța
14
Callanish, Scoția 15
Carnac, Franța 16
Carnac, Franța
17
În ceea ce privește menhirele, acestea pot să formeze CROMLEHURI
(acestea sunt grupuri de menhire așezate în incinte închise și există unul
sau două șiruri concentrice).
18
19
Etapele construcției
3900 – 1900 în. Hr.
20
21
22
23
24
Temple megalitice, Malta (5000 – 2500 în.Hr) 25
Templele Mnajdra 26
27
28
29
Hal Tarxien 30
31
32
33
Temple Hagar Qim 34
Epoca fierului
 Marile familii - Casa mari

 Gospodării comune
 Separearea familiilor pereche
 Diviziune socială a muncii
 Fortificații mai complexe – apariția primelor fortificații
 Dezvoltarea agriculturii
35
Perioada de descompunere a familiei primitive duce la formarea statelor sclavagiste,
cu numeroase realizări artistice, materiale și spirituale.
36
Arta perioadei preistorice
Cea mai veche reprezentare artistică datează de acum 75000 ani (Africa de
Sud - Blombos) – pietre gravate, colorate și scoici.
În perioada neoliticului arta se diversifică.
Grote decorate (Chauvet 31000 ani, Lascaux 18000 ani)

https://www.youtube.com/watch?v=UnSq0c7jM-A
Pictură rupestră (Cueva de las Manos, Argentina 11000 – 7500 in.Hr)

https://www.youtube.com/watch?v=Zv1N9bHft04
Sculpturi în argilă, piatră, fildeș (L’homme Lyon)
37
Venus din Willendorf
EGIPTUL ANTIC
1
✓ Introducere
✓ Relief, climă
✓ Politica și organizarea
✓ Religie
✓ Periodizare
✓ Viața de familie
✓ Sistemul constructiv, arhitectură
(locuire, temple și palate) și materiale
de construcții
✓ Așezări
✓ Arta
2
Cadrul general de dezvoltare
• Valea Nilului a fost populată încă din neolotic

• Protecţie naturală (deşertul, munţii, marea)
• Solul fertil a favorizat dezvoltarea agriculturii
• Necesitatea unor lucrări de irigaţii şi îndiguiri a condus la o
organizare socială precoce
• Unificarea triburilor în mileniul IV îC
• Sistem politico-economic tributar / oriental, implicând administraţie
complexă şi puternică
3
4
GIZEH/GIZAH
THEBA și
LUXOR
VALEA REGILOR
5
Egiptul, dar al Nilului (Herodot)
• Vechii egiteni credeau că Nilul inunda în fiecare an datorită lacrimilor

zeiţei Isis plângând moartea soţului său, Osiris.
• Inundaţiile Nilului se datorează Musonului anual care, între lunile mai
şi august, cauzau precipitaţii bogate în Etiopia, unde munţii ating
4550 m.
• Aceste lucruri nu erau cunoscute de vechii egipteni, care observau
doar creşterea şi descreşterea nivelului fluviului. Inundaţiile erau
previzibile (anuale), dar data exactă putea fi prevăzută doar pe
termen scurt, transmiţând informaţii de la Asuan către zonele joase
ale regatului. Magnitudinea fenomenului şi cantitatea de sedimente
rămase după retragerea apelor (loess) nu erau previzibile.
• Nilometru folosit pentru evaluarea nivelului inundaţiilor.
6
Nilometru
• Dacă Nilul nu se revărsa, acesta cauza secetă si foamete. Creşterea

viiturii juca un rol politic şi administrativ important, deoarece
prezicea cât de bogată va fi recolta şi, respectiv, cât de mari vor fi
taxele de impozit. Egiptenii au început să măsoare nivelul de apă al
Nilului în scopul anticipării recoltei.
• La început aceste înregistrări erau simple marcaje pe ţărmul râului,
însă mai târziu au fost construite nilometre sau niloscoape, sub formă
de marcaje pe scări, piloni, puţuri şi alte structuri. Marele Preot
monitoriza zilnic nivelul râului şi ţinea evidenţele. Era datoria lui să
anunţe sosirea mult aşteptatei revărsări de vară sau lipsa acesteia.
Capacitatea de a anticipa volumul viitoarei inundări a devenit o parte
mistică a preoţimii egiptene antice.
7
8
9
10
11
12
13
14
Caracteristici ale civilizaţiei egiptene
• Autoritatea supremă a faraonului, investit cu atribute divine

• Religia ca instrument:
• Pentru asigurarea aparatului administrativ şi stabilităţii sociale
• Pentru dirijarea canoanelor ce operează ca simboluri şi convenţii
în reprezentare şi arhitectură
• Dezvoltarea ştiinţelor, în primul rând a geometriei (pr. măsurarea
loturilor), astronomiei şi medicinei
• Tradiţionalism şi stabilitate de peste 3 milenii prin izolare şi dogme
religioase
• Credinţa în supravieţuire a dus la investirea de eforturi colosale în
ahitectura funerară
15
Periodizare
PERIOADA / EVENIMENTE ISTORICE ARHITECTURA/MONUMENTE
SEMNIFICATIVE
PREDINASTICĂ 5000 - 3200 îC
• constituirea triburilor • primele tipuri de locuinţe
• gruparea triburilor • primele aşezări umane
• 2 regate: Egiptul de Jos şi Egiptul
de Sus
PERIOADA THINITĂ / REGATUL TIMPURIU 3200 - 2780 îC
Menes unifica cele 2 regate. • construcţii din cărămidă nearsă
Fondator al primei dinastii. • 2 tipuri de arhitectură funerară:
- mormântul locuinţă
- mormântul tumulus
Monumente: necropole la Memphis,
Saqqara, Abydos
Mormântul lui Menes la Nagadah
16
17
18
SEMNIFICATIVE
REGATUL VECHI, 2780-2280 (dinastiile III-VI, Capitala la Memphis)
• perioadă de pace şi dezv. • folosirea pietrei în arhitectura

• Zoser/Doser (din.III), • morminte: mastaba şi piramida
• Snerfu, Cheops, Chefren, Mikerinos • templul funerar ataşat piramidei
(din.IV) • primele forme de temple sacre
Monumente:
• Saqqarah (Zoser, din.III)
• Meidun şi Dashur, Gizeh (din. IV)
• templul Soarelui la Abu Sir (din.V)
A II-a PERIOADĂ INTERMEDIARĂ (din. XIII - XVII, capitale Avaris şi Teba)

1785 - 1580 îC
• Apogeul Egiptului • precizarea tipului de templu
• Expansiune până la Eufrat • 2 tipuri de arhitectură funerară:
• Hatcepsut - mormântul locuinţă
• Amenofis al IV (Ecnaton) - mormântul tumulus
• Ramses I, II, III Monumente: necropole la Memphis,
Saqqara, Abydos
Mormântul lui Menes la Nagadah
22
SEMNIFICATIVE
EPOCA TÂRZIE, (din. XXI - XXX, capitale Bubastis, Tanis, Sais)

1085 – 525 îC
EGIPTUL SATRAPIE PERSANĂ, 525 – 404 ŞI 341 – 332 îC
EPOCA GREACĂ (dinastia
Ptolemeilor, capitala Alexandria) 332 -
30 îC
• Cucerirea Egiptului de Alexandru cel Monumente:
Mare
• Influenţe Elenistice - Templul lui Horus, Edfu (327-357
îC)
- Ansamblul insula Philae (sec.III-îC)
23
Construcţia oraşelor
• Tipuri de oraşe:
• Centre administrative ale nomelor
• Capitale (Memphis, Teba, Tell el Amarna etc.)
• Cetre religioase
• Centre cu rol economic
• Colonii de muncă
• Necropole
• Funcţiuni:
• Politico-administrativă
• De apărare a sanctuarelor şi palatelor
• Locuire
• Economică
• Religioasă: sanctuare şi necropole
Construcţiile realizate din materiale perisabile
24
Configuraţia fizică a aşezărilor
• Amplasate în zone înalte (protecţie inundaţii)
• Ţesut relativ afânat (lipsa centurii fortificate)
• Artere importante – procesiuni
• Aliniamente de arbori pe arterele importante
• Cuprind spaţii verzi amenajate
• Migraţia oraşelor de-a lungul Nilului
Tipuri de oraşe:
• Cu dezvoltare spontană (apare oarecare regularitate a reţelei
stradale datorate prezenţei Nilului)
• Realizate după un plan prestabilit (Deir el Medina, Tell el
Amarna-Akhetaten sau Ecnaton, aprox. 1382,)
25
Cultul lui Amon
înlocuit cu cultul
lui Aton, zeul
discului solar 26
27
28
29
Colonia de
muncă de la
Amarna
30
31
Deir el Medina
Colonia lucrătorilor
Valea Regilor
Fondată de Tutmosis I
Cca. 1400 ÎHr.
În timp această colonie
a crescut
32
33
Construcţii din cărămidă
• Lipsesc fundaţiile: terenul argilos decapat şi compactat
• Zidul: rosturi dilatare la 7-12m sau rosturi între cărămizi
• Elemente de sprijin izolate din lemn
• Acoperirea spaţiilor în terasă cu trunchiuri sau mănunchiuri

juxtapuse şi strat gros de lut (bolta e rar folosită)
34
35
Construcţii din piatră
prelucrată
• Lipsesc fundaţiile: terenul argilos decapat şi
compactat
• Zidul dublu cu o faţă sau ambele feţe oblice
• Rosturi de tasare
• Elemente de sprijin izolate: tronsoane de ziduri
transversale (Saqqara), pile, coloane (săli hipostile)
• Acoperirea în sistem trilitic cu valenţe expresive
• Acoperirea salilor funerare în piramide
36
Piatra: prelucrare, transport şi montaj în
epoca bronzului
• Extragerea din cariere

• Prelucrarea pietrei
• Transportul unor blocuri de mari dimensiuni (obeliscuri de
200 t, statui monolite colosale etc.) implica:
• Transport pe apă
• Amenajarea de drumuri
• Ridicarea blocurilor pe şantier:
• Macarale rotobasculante (rare, lipseşte lemnul)
• Eşafodaje din pământ
• Trasarea construcţiilor cu deosebită precizie
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
Pentru iluminatul
interioriorului
Spații de dimensiuni foarte mari, datorită utilizării coloanelor egiptene.

Zona centrală mai înaltă pentru a permite iluminarea interioară.
48
49
50
CARACTERUL ARHITECTURII EGIPTENE
FACTORI DETERMINANŢI
• mijloace materiale şi umane nelimitate

• administraţie puternică
• religia, ca mijloc de susţinere a puterii faraonului
• cunoştiinţe de geometrie şi astronomie
• stabilitate politică şi izolare etc.
Precum şi:
• existenţa pietrei în toate regiunile
• utilizarea pietrei de talie (prismatice) a condus la forme
carteziene (linii şi suprafeţe drepte)
51
CRITERII DE ORGANIZARE A SPAŢIILOR
• funcţionale pentru locuinţe, vile

• expresive pentru construcţii majore, prin:
- orientarea construcţiilor sacre după punctele cardinale
- monumentalitatea, expresie a puterii faraonului sau
divinităţii
- sugerarea impresiei de inaccesibilitate
CONCEPŢII SPAŢIALE
• supradimensionarea spaţiilor - monumentalitate
• axialitatea, frontalitatea şi ierarhizarea - rigoare geometrică,
monumentalitate
• ideea de inaccesibilitate prin secţiunea telescopică
52
COMPOZIŢIA VOLUMELOR
• forme geometrice simple

• volume supradimensionate (Cheops - 147 mh, templul lui
Amon la Karnak - 4 ha)
• compoziţia axială a volumelor, reflexie a organizării
spaţiilor
• raportarea la mediul natural:
• în nord, în zona de câmpie, volumele definesc un
relief artificial (Giseh, Saqqara, Dahsur)
• în zona Tebei mari ansambluri în terase ce urmăresc
panta terenului şi pătrund în peretele stâncos (Deir el
Bahri)
53
54
55
56
Obelisc si primul pilon
Templul Luxor
57
Hieroglife, Templul karnak
58
59
Templul lui Khum, Esna 60
Templul lui Ramses II, Luxor 61
Templul din Karnak, Luxor 62
63
64
TRATAREA SUPRAFEŢELOR
• ziduri preponderent opace, decorate pentru evitarea

monotoniei:
• ziduri cu rezalite:
- din cărămidă (mastaba lui Menes – Nagadah din
piatră la Saqqara, Regatul Vechi)
• ziduri de piatră cu feţe plane din blocuri cu asize

alternate, decorate cu basorelifuri
• cornişa egipteană în partea superioară a zidurilor,
peste accese etc.
• marcarea acceselor prin ancadramente şi piloni

65
COLOANA EGIPTEANĂ
Alcătuită din: bază, fus aproximativ tronconic din tamburi sau
asize ţesute, capitel cu abacă
• coloane arhitecturale - protodorice (Beni Hasan, Deir el Bahri)
• coloane vegetale - stilizarea mănuchiurilor de nuiele folosite
pentru stâlpi
• palmiformă - capitel cu 9 lobi şi fus neted
• lotiformă - capitel ca floare închisă de lotus, fus mănunchi
de tije cu bandouri
• papiriformă - capitel ca floare închisă de papirus, fus
fasciculat sau neted
• campaniformă - capitel ca floare deschisă, fus neted
• compozită - îmbină forme vegetale, perioada târzie
• coloane antropomorfe, hatorice
• pile osirice
66
67
Protodorică Hatorică Pilă Osirică
Palmiformă Lotiformă Papiriformă Campaniformă
Coloane
egiptene
Capiteluri
campaniforme
Coloane
Cornişa
egipteană
Dimensiunea
Relativă a
coloanelor
DECORAŢIA
• componentă a imaginii arhitecturale

• statui bordează alei, decorează faţade etc
• basoreliefuri pe suprafeţele mari: piloni, pe coloane,
capiteluri, arhitrave, cornişe etc.
• pictură cu motive geometrice abstracte sau figurative
• decoraţia urmeză canoane religioase; templul e o

transpunere a parcursului zilnic a divinităţii:
• pardoseala neagra - pamântul cu loess
• coloanele - vegetaţia
• plafonul albastru - cerul
• picturi şi sculpturi populează mormintele
Programe de arhitectură
• Arhitectura funerară
• Arhitectura sacră
• Locuirea
Lipsesc construcţiile de apărare şi spaţiile civice

90
• Arhitectura funerară
• Arhitectura sacră
• Locuirea
Lipsesc construcţiile de apărare şi spaţiile civice

1
• Există un număr restrâns de programe de arhitectură
• Programul principal este FUNERAR + ARHITECTURA
RELIGIOASĂ
Sunt concepute pentru a rezista nelimitat timpului
• Locuințele (în toate formele sale) sunt tratate ca un

adăpost vremelnic, gândit să reziste o generație.
• Sunt absente programele civice, într-o societate
condusă de o putere unică.
• Funcțiunile administrative, cât și cele « civice » au

fost grupate în temple și palate, fără a exista o formă
arhitecturală destinată special acestora.
ARHITECTURA FUNERARĂ
CREDINȚE
CREDINȚA EGIPTEANĂ – EXISTENȚĂ POSTUMĂ
O anumită ipostază a celui decedat revine pe pământ și

condiția pentru supraviețuirea lui este găsirea trupului
mumificat, hrană și obiecte familiare.
• Programul s-a concretizat în structuri determinate de ritualul
funerar:
1. un spațiu pentru protecția trupului și a obiectelor depuse

cu scopul de a rezista timpului
2. componentă simbolică, de marcare a locului unde este
mormântul
3. un spațiu pentru desfășurarea ritualului de înmormântare
și a celor periodice
1. MASTABA
2. PIRAMIDĂ
3. MORMÂNTUL SĂPAT ÎN
STÂNCĂ - HIPOGEU
MASTABA
În arabă = bancă
• Este un mormânt folosit frecvent pentru faraon
• Cele mai impresionante necropole, sunt cele din Memphis (Qbu
– Rawas, Giseh, Abu – Sir, Saqqara, Dashur)
• Alcătuire:
- încăpere funerară subternă (sarcofag) accesibilă printr-
un puț vertical
- construcție supraterană de marcare și de protecție –
masiv de zidărie în formă de truncchi de piramidă cu h
redus.
- spațiu pentru ritualul funerar
Naqada
Mastaba Nebet, Giza, din. A V-ea
PIRAMIDA
• Este tipul de mormânt destinat faraonului
• Alcătuire:
- încăperea/ încăperile unde este depus sarcofagul +
inventarul de bunuri pentru supraviețuire. Accesul în
interiorul acestora este blocat cu bucăți de piatră sau
construite piramide cu rol de cenotaf.
- elemente de marcare și protecție a mormântului
(inspirat din tumulusul neolitic)
Evoluția piramidei
PIRAMIDA PIRAMIDA PIRAMIDA PIRAMIDĂ

ÎN TREPTE MEIDUN ROMBOIDALĂ PERFECTĂ
Piramida lui Zoser Piramida Snefru Dashur - Sud Dashur - Nord

(Saqqara) (Meidun)
Tumulus de Dissignac, Franta
Sursă: Pyramid (James Putnam)
Dahsur
Piramida
Roşie
Dahsur Nord
Piramida
Romboidală
Dahsur Sud
Ansamblu
Giseh
MORMÂNTUL HIPOGEU
« săpat în stâncă »
• Este o tipologie de mormânt caracteristică zonei mediene a
Egiptului
• Alcătuire hipogeu – cuprind cam aceleași spații ca și în cazul
celorlalte morminte funerare
- dezvoltate de-a lungul unui ax orizontal și
sunt integral săpate în stâncă
- în punctul cel mai îndepărtat se află camera
funerară
Regatul Nou
• Mormânt rupestru (hipogeu) în Valea Regilor şi Valea

Reginelor, fără elemente de marcare, cu acces ascuns
şi fără spaţii pentru cultul funerar (Tutankamon)
Valea Regilor
De la mastaba la mormânt hipogeu (rupestru)
Evoluţia mormintelor regale
https://www.youtube.com/watch?v=hO1tzmi1V5g&t=9s
https://www.youtube.com/watch?v=fnqm-XSPe8k
https://www.youtube.com/watch?v=NdeC2-vSDtQ
Arhitectura sacră
Temple funerare şi
Temple sacre
▪ S–a constituit pe modul de desfășurare al
ritualului religios
▪ Religia se bazează pe existența unei ființe divine

cu manifestări multiple
▪ Zeitățile au caracter antropomorf combinat cu

elemente zoomorfe (trup uman, cap de șoim,
lup etc.)
▪ Sensul ritualului este acela de a asigura

integritatea zeului (ofrande de hrană și imnuri
de adorație)
TEMPLUL
▪ este locuința divinității
▪ o imagine simbolică a lumii parcurse de divinitate
▪ practicile de cult nu sunt publice, cu excepția momentului

în care statuia părăsește zona sacră pentru a fi arătată publicului
▪ Nu este cunoscută o evoluție clară a tipologiilor de templem dar

cele de la Karnak și Luxor sunt structurate similar
Alcătuirea templului:
LOCUINȚA DIVINITĂȚII ZONA ACCESIBILĂ PUBLICULUI
• CAPELA ZEULUI • SUCCESIUNE DE CURȚI CU

(accesibilă marelui preot) PORTICE (STATUI ȘI CAPELE)
• ÎNCĂPERE – BARCA SACRĂ • SĂLI HIPOSTILE
• DEPOZITE
• CAPELE SECUNDARE ALE
DIVINITĂȚILOR
TIPURI DE TEMPLE
• TEMPLUL SUPRATERAN
• TEMPLUL RUPESTRU (variantă a celui construit la

suprafață) + CURȚI + TERASE
(Abu Simbel, Templul lui Ramses II)
• TEMPLUL SOLAR
- lipsește locuința zeului
- Ritualul se desfășoară în aer liber
- În preajma templului se află altarul pentru ofrande și
o capelă
PILON CURTE PILON SALĂ PILON
CU HIPOSTILĂ
PORTICE
SANCTUAR
DIVINITATE
Tipul de templu egiptean, Regatul Nou:
Secţiunea telescopică
În credinţa egipteană: panteon de
zei cu caracter atropomorf, sau
cu elemente zoomorfe, sau având
aspect de animale investite cu
atribute divine.
Templul este locuinţa zeului,
prezent prin statuia sa; zeului i se
ofereau ofrande în cadrul unor
ritualuri zilnice realizate de preoţi,
dar existau şi procesiuni periodice
(de exemplu de la Karnak la Luxor)
la care participa populaţia.
Gizeh
Templul din Vale
Ansamblul
de la Karnak
1562 – 332 îC
Templul lui Ramses III
(1217-1155)
Templul Luxor
Aprox. 1400 îHr.
Templul funerar al
Reginei Hatshepsut
Cca. 1520 îC
Templul rupestru a lui Ramses al II-lea cel Mare
(1303, încoronat la 24 de ani în1279, mort în 1213 după 66 de ani de domnie)
şi a reginei Nefertari (templul lui Hator) Abu Simbel
Statui iluminate la răsărit în 22 oct. (ziua de naştere)
Şi 22 febr. (ziua încoronării lui Ramses II)
https://www.youtube.com/watch?v=UJG6w3uOumU
https://www.youtube.com/watch?v=hO1tzmi1V5g
Templul lui Hator şi Nefertari
(singura dată când o regină este reprezentată la aceiaşi scară cu faraonul)
TEMPLUL LUI HORUS
Templul lui Horus
de la Edfu
237 - 57 îC
TEMPLUL LUI ISIS
Templul face parte dintr-un ansamblu de mari dimensiuni:
BIBLIOTECI
▪ TEMPLUL PRINCIPAL ȘCOLI DE SCRIBI

▪ TEMPLUL SECUNDAR
▪ ALTARE
GENEREAZĂ:
▪ AMENAJĂRI CEREMONII
- activități culturale
▪ ALEI MARGINITE DE SFINCȘI - Activități de
Învățământ
- activități economice
ABU GORAB
Locuirea
• Locuiţa
• Vila
• Palatul
Informații despre acestea pot fi obținute din:
▪ Date arheologice sumare

▪ Machete ceramice depuse în morminte
▪ Reprezentări din picturi
▪ Descrieri
CARACTERISTICI LOCUINȚE
1. locuințele sunt construite pentru o durată limitată

de timp
2. Strctura locuinței este condiționată de climă
3. Locuințele erau ierarhizate ca dimensiune și grad de
Confort
Exemplu: Locuințele din Deir el Bahri aveau o lățime a lotului de 7 – 10m.

Vila șefului turmelor de boi 70 x 75m și nu era cea mai generoasă.
LOCUINȚE MODESTE:
▪ Fiecare încăpere are o destinație precisă

▪ CAMERA DE PRIMIRE
▪ CAMERA DE ZI CU NISĂ DE CULT
▪ DORMITOR
▪ CURTE GOSPODĂREASCĂ CU CUPTOR
▪ HAMBARE
▪ SCARĂ DE ACCES LA TERASE
LOCUINȚE DE MARI DIMENSIUNI:
▪ Locuință în incintă delimitată de ziduri

▪ CONSTRUCȚIE PRINCIPALĂ CU APARTAMENTUL STĂPÂNULUI
▪ HAREM DEDICAT FEMEILOR ȘI COPIILOR
▪ BĂI (apă + canalizare)
▪ ZONĂ GOSPODĂREASCĂ (bucătării, grajduri, hambare, brutărie,
locuințe ale servitorilor)
▪ SPAȚII DE AGREMENT
(grădină cu plantații, chioșcuri odihnă, terase, logii,
bazine decorative etc.)
Perioada predinastică şi primele dinastii
Regatul Mijlociu
Kahun
Locuinţă bogata, Regatul Nou
PALATE REGALE
Au fost construite în număr mare, același faraon putând să dețină mai multe.
ALCĂTUIRE:
1. Spații reprezentative (succesiuni de porți cu portice,
săli hipostile)
2. Săli hipostile – sală hipostile
3. Zona apartamentelor regale + harem + apartament prinți
4. Funcțiuni administrative
5. Încăperi pentru curteni
6. Săli de audiențe
7. Birouri
8. Încăperi scribi
9. Arhive
În legătură cu palatul se află o zonă gospodărească.
Exemplu: Amenofis III (Teba)

Amenofis IV (Tell – el - Amarna)
Pe ax:
• Curte de onoare
• Curte cu eleşteu
• Palatul
• Sala tronului
Stânga / Drapta:
• Spaţii pt. cult
• Grădină zoologică/
Încăperi pt. curteni
• Harem/Audienţe
GRECIA
ARH. CIV. PREELENICE

CIVILIZAȚIA HELADICĂ
CIVILIZAȚIA CICLADICĂ
CIVILIZAȚIA CRETANĂ/ MINOICĂ
CIVILIZAȚIA MICENIANĂ
.........................................................
GRECIA ANTICĂ
Grecia continentală, peninsula Peloponez şi
Insulele grecesti
CIVILIZAȚIA CRETANĂ/ MINOICĂ
Caracteristici ale civilizaţiei cretane
Dezvoltarea economică:
• Condiţii prielnice pentru dezvoltarea agriculturii şi
creşterii animalelor
• Situaţia de insulă a favorizat dezvoltarea precoce a
navigaţiei şi comerţului: talassocraţia
Organizarea social politică:

• Apărată natural (şi de flota), apar grupări politice
conduse de regi, unite în confederaţii (sedii: Cnossos
și Phaistos)
• Secole de securitate şi prosperitate: viaţă uşoară,
destinsă şi confortabilă
• Tendinţa către individualism, fantezie, varietate
• Situată la distanţă relativ mică de trei continente a
favorizat contactul cu alte civilizaţii
Date istorice:
Absenţa unor documente scrise
Legendele greceşti & urmele materiale devin surse
istorice
Religie:
Dominată de un panteon dominat de zeița mamă și
zeul furtunii « Labris »
Formele de ritual erau: dansurile, luptele cu tauri,
rituri de plantare și ofrande.
Periodizare
Creta - locuită din mil. VI îC
PERIOADA / ARHITECTURA /
EVENIMENTE ISTORICE MONUMENTE SEMNIFICATIVE
Urme reduse de arh.:
MINOIANUL VECHI - casa, prototip al palatelor
(2700 - 2000 îC) - mormântul de tip tolos
MINOIANUL MEDIU
(2000 - 1600 îC) construcţia primelor palate
1750-1700 îC-marele cutremur Cnossos, Phaistos, Mallia
orașul Gurnia
MINOIANUL RECENT - reconstr. după cutremur

(1600-1200 îC) - înflorire a artelor
1400 îC dominaţie miceniană - împodobirea palatelor
Materiale şi tehnici de construcţie
Piatra, lemnul, cărămida,

• Zidul:- parter din blocuri prismatice de piatră
- etaj din cărămidă sau blocaj de piatră
- legături din lemn
• Elementul de sprijin izolat - crează portice, logii:
- pila de zidărie
- coloana de lemn
• Acoperirea este realizată cu grinzi de lemn.
• Spaţiilor sunt de dimensiuni relativ mici şi intime.
▪ PALATUL PRINCIAR
▪ SPAȚII PENTRU SPECTACOLE – precursor teatru grec
▪ FUNCȚIUNI RELIGIOASE
Lumea cretană se distinge de cele studiate anterior prin lipsa unei
arhitecturi reprezentative. Este inserată în interiorul palatelor, prin
intermediul unor capele. Majoritatea ritualurilor aveau loc în aer liber.
▪ ARH. FUNERARĂ
Număr restrâns de construcții.
▪ LOCUINȚA
Programe de arhitectură sacră
Arhitectura religioasă e slab reprezentată, ritualirile

(dansuri, jocuri, lupte cu tauri, procesiuni, ofrande,
plantarea de arbori etc.) petrecându-se în exterior iar
templele făcând parte din ansamblul palatelor:
• Credinţa într-un panteon de zei dominat de o zeiţă mamă
şi de zeul furtunii, simbolizat de labris şi materializat în
taur;
• Sacralizarea unor elemente naturale.
Arhitectura funerară: relativ puţine exemple care variază
ca formă; predomină mormintele tolos, dar există şi
morminte rectangulare.
Programe de arhitectură: locuinţa
▪ CONTUR NEREGULAT, adaptat la denivelări
▪ COMPOZIȚIE DEZORDONATĂ A GRUPĂRII
FUNCȚIUNILOR
▪ CURTEA INTERIOARĂ este elementul dominant
iluminare, aerisire, distribuție circulații
▪ REZOLVARE SPAȚIALĂ PRIN ETAJARE TOTALĂ SAU

PARȚIALĂ
▪ TERASE CIRCULABILE
▪ PREOCUPĂRI PENTRU IGIENĂ ȘI CONFORT
Apare frecvent o încăpere pentru baie – cu bazin din
ceramică.
Instalații pentru evacuarea apei.
▪ MARE DIVERSITATE DE ALCĂTUIRI ȘI FUNCȚIUNI -
INDIVIDUALISM
▪ SPAȚII GRUPATE DUPĂ CRITERII FUNCȚIONALE
▪ SPAȚII DE TRANZIȚIE INTERIOR – EXTERIOR
Knossos, Vila regală
(sec. XV), amplasată
în apropiere de palat;
Compoziţie liberă a
spaţiilor şi influenţe
ale megaronului
Micenian.
Programe de arhitectură: palatul princiar
Palatul princiar dă adevărata măsură a nivelului

civilizaţiei cretane
Lipseşte funcţia de apărare
Grupări de funcțiuni distincte:

▪ APARTAMENTE
▪ ZONĂ RECEPȚIE ȘI REPREZENTARE
▪ ZONĂ RELIGIOASĂ
▪ ZONĂ RELIGIOASĂ (capelă)
▪ ZONĂ GOSPODĂREASCĂ (încăperi anexe +

depozite)
▪ CURȚILE preiau rolul de distribuție a circulațiilor
▪ SE DESFĂȘOARĂ PE 1 – 3 NIVELURI, completate

cu terase
▪ ADUCȚIUNI DE APĂ ȘI CANALIZARE

Knossos: Palatul Labirint
• Construit în mai multe etape

• 1-3 niveluiri, adaptat la teren
• Terase, logii, trepte
• Curte de dimensiunile unei pieţe (30x50m)
• Mici curţi interioare
• Încăperi de dimesiuni modeste
• Zonă de gradene pentru spectacole
Knossos
Caracterul arhitecturii cretane
• Spaţiul construit conceput în relaţie cu cel
natural:
• se urmăresc pantele şi se folosesc denivelările pentru
a crea etaje parţiale şi terase
• între interior şi exterior apare o continuitate,
arhitectura înglobând spaţii descoperite (curţi
interioare) sau deschizându-se spre peisaj
• Formele spaţiilor sunt carteziene, caracterizate
prin claritate şi echilibru
• Spaţiile se raportează la scara umană, intime şi
lipsite de monumentalitate
PROCEDEE COMPOZIŢIONALE
• Organizarea spaţiilor pe criterii funcţionale, aparent

dezordonate
• Calităţi expresive:
• lipsec la nivel de ansamblu
• preocupări expresive de detaliu
• compunerea spaţiilor cu fantezie şi varietate, reflexie a
unui individualism
• o tranziţie fluentă şi gradată interior-exterior:
• spaţiu închis
• spaţiu acoperit, dar deschis pe o latură
• spaţiul descoperit al curţii
PLASTICA ARHITECTURALĂ
• Compoziţie organică, asimetrie

• Lipsesc faţadele elaborate
• Interioare intime şi pline de fantezie
• Elemente de vocabular arhitectural şi
decorativ:
• ancadramente de piatră
• pile din piatră
• coloane din lemn viu colorate
• fresce viu colorate
• basoreliefuri din ipsos colorate etc.
CIVILIZAȚIA MICENIANĂ
Acheii - populaţie originară din Anatolia
(Asia Mică)
Cadru general
GRECIA CONTINENTALĂ (mijl. Mileniului II)

POPULAȚIE SOSITĂ DIN ANATOLIA – ACHEENI – instalat dominația asupra zonei egeene,
inclusiv Creta
- Estul Peloponezului – fortificații puternice
Cetăți Pylos, Argos, Tirint
Micene – a dat numele civilizației
Caracteristici ale civilizaţiei
miceniene
Dezvoltarea economică:
• Condiţii prielnice pentru agricultură, creşterea animalelor şi
dezvoltarea meşteşugurilor (prelucrarea metalelor, olărit)
• Schimburi comerciale (produse miceniene au fost găsite în Italia
şi Bulgaria)
Organizarea social - politică:

• Popor agresiv şi războinic
• Grupări politice conduse de “Pariseu” cu sediul în cetăţi puternic
fortificate
Date istorice:
• Informaţiile sunt datorate Epopeilor Homerice
• Au fost confirmate prin descoperiri arheologice
Materiale de construcţie:
Piatră, lemn, cărămidă
Tehnici de construcţie curente:
• Fundaţii din piatră
• Zid: - din moloane de piatră (blocuri de dimensiuni
mici, parţial prelucrate sau, conform DEX. neprelucrate)
- sau din cărămidă, cu schelet din montanţi şi
grinzi din lemn
• Punctul de sprijin izolat din lemn
• Acoperire: - Grinzi din lemn pentru acoperiş în 2 ape
- Bolta falsă (encorbellement)
• Sistem trilitic la porţi.
Ziduri de apărare “ciclopice” din imense blocuri de calcar,
poligonale sau doar parţial prelucrate, puse în operă uscat
(zidul atinge până la 11m grosime la Tirint, iar blocurile au
greutăţi până la 200t)
Zid Ciclopic
• Sfatul bătrânilor se întâlnea deasupra

mormintelor strămoşilor (cercul mormintelor)
• Nu există alte urme de construcţii publice
• Nu există urme de construcţii de cult, ritualul se
desfăşura: - în aer liber sau
- în megaronul princiar
• Locuinţa: - modestă
- org. în jurul unei curţi interioare
- încăperea imp. deschisă spre curte
• Megaronul – palatul princiar, format din
protyron, prodomos şi megaron cu loc de vatră
• Arhitectura funerară:
• morminte cameră
• cercuri ale mormintelor
• tolosuri
Tolos: 1. mormânt preistoric rotund, acoperit cu o cupolă.
2. (antichitatea Greco-Romană) templu circular.
Tumul: movilă de pământ sau de piatră, de formă conică

sau piramidală, ridicată deasupra unui mormânt pt. a-l
proteja.
CETATEA MICENIAMĂ
• Amplasată pe o înălţime
• Apărată de ziduri puternice
• Dispozitive de apărare a porţilor (dromos)
• Drum de strajă în grosime zidului
• Megaronul princiar avea protecţia maximă
• Locuinţele: - în număr redus între ziduri
- sau lipsesc între ziduri
Micene
reconstituire
Tirint
Drum de strajă
Locuinţă la Micene
Cercul strămoşilor la Micene
CARACTERUL ARHITECTURII
MICENIENE
• spaţii de o geometrie simplă, carteziene

• caracter rebarbativ (aspect aspru), pentru
protecţie
• utilizarea la maximum a formelor de relief, fără
însă a se deschide spre peisaj
• Spaţiile sunt alăturate după criterii funcţionale

• Compoziţia ansamblelor este subordonată unui
element dominant: megaronul, perceput
ascendent
• Pe traseul spre megaron se străbat o serie de
spaţii închise sau curţi, cu dese schimbări de
direcţie
• Spaţiile, iniţial înguste, se deschid şi se amplifică
• Organizarea spaţiilor axial pentru monumentalitate
• În general se refuză simetria
• Formele organice ale traseelor zidurilor în contrast
cu formele carteziene ale construcţiilor
PLASTICA ARHITECTURALĂ
Volumele exterioare:
• reflexie a grupării funcţionale a spaţiilor şi a nec. de
apărare
• urmăresc formele terenurilor
• masive şi supradimensionate
• cetatea cu ziduri groase este percepută global, ca elem.
de forţă
• lipsesc elem. ext. decorative (excepţie: poarta, la Micene)
• în incinte apar tendinţe de ambientare cu coloane
(asemănătoare celor cretane) şi portice
Arhitectura interioarelor este opulentă, bogat decorată cu:
picturi, fresce în culor vii, stridente

placarea pereţilor cu alabastru sau lapis lazuli
aplicarea unor rozete de bronz etc.
Mască funerară
Cercul strămoşilor
Micene
Figurine din lut
Frescă, sec. XIII îHr
ARHITECTURA = COMANDĂ SOCIALĂ + NIVEL ȘTIINȚĂ ȘI
TEHNICĂ + OPȚIUNI ESTETICE + MENTALITĂȚI CARACTERISTICE
Arhitectura Greciei Antice
1
Teritoriul – formare arhitectură greacă
CULTURI
HELADICE
+ PENETRAȚIE
POPULAȚII DIN
NORD (ionieni și
eolieni)
AUTORITATE
CRETANĂ +
TRIBURI IMPUS
POP.
NORDICE => POPULAȚIA
GRECIA
ACHEENE MICENIANĂ
ANTICĂ
PERIODIZARE
1. PER. HOMERICĂ = patriarhală
Se împlinește conștiința etnică a populației elene.

Profund individualism – constituire microstatelor – POLISURI (la modul lor de constituire
a constribuit și geografia locului – lanțuri muntoase ce divid teritoriul, între care puteau
fi realizate legături doar pe calea mării).
2. PER. ARHAICĂ (sec. VII – 450 ien.) = aristrocrație sclavagistă
Se adâncesc diferențele sociale, ceea ce a condus la înlocuirea formei de conducere

monarhică într-una oligarhică. Spre sfârșitul epocii i se substituie o conducere bazată pe
tirani.
Sfârșitul acestei perioade a fost marcat de pericolul persan, ce culminează cu cele două
războaie medice.
Atena și-a consolidat puterea devenind o forță politică și un pol cultural important
printre polisurile grecești.
3. PER. CLASICĂ (480 – 323 ien.)
Echilibru politic.
Epocă de aur – Socrate, Democrit, Herodot, Hipocrat - științe
Sofocle, Aristofan – litere
Fidias, Icnitos, Calicrates – arte plastice și arhitectură
Spre final Alexandru Macedon rupe echilibrul lumii grecești.
4. PER. ELENISTICĂ (323 – 146 ien.)
Imperiul lui Alexandru Macedon s-a dezmembrat după moartea acestuia și este împărțit
între foștii lui generali.
Cultura greacă cunoaște momentul de maximă expansiune.
Schimburi comerciale active.
Dezvoltarea meșteșugurilor.
Dezvoltare matematică și astronomie.
INFLUENȚE ARHITECTURĂ
GREACĂ
• Geografie particulară ce a situat teritoriul grec la confluența

unor culturi prestigioase.
• Existența pe același teritoriu al unei culturi preelenice
• Comandă socială specifică – rezultat al polisurilor, culminante
cu arhitectură sclavagistă.
• Înclinația lumii elene spre armonie, echilibru, simțul măsurii,
evitarea exceselor
• O lume ce a stat sub simbolul perfecționărilor lente și nu a
modificărilor spectaculoase.
• Raportare la scară umană și nu monumentalizări abstracte.
• Pronunțat individualism.
CONSTRUCȚIA ORAȘELOR
Configurație geografică
Particularități
economice
POLIS
Evoluție viață socială
Polisul nu este un oraș, ci mai degrabă o zonă.
Este mai mult sau mai puțin întinsă, locuită,
formată din sate sau ferme izolate.
Beneficiază de un sistem unic de instituții
politice și religioase.
Dintre așezările unui polis, primește denumirea
de oraș - polis, acea așezare ce grupează
funcțiile esențiale ce definesc grupul uman.
Acesta este sediul puterii politico –
administrative.
• AGORA – un oraș grecesc nu poate fi conceput fără prezența agorei, spațiu de
întâlnire al cetățenilor, sediile organismelor politice, a sanctuarelor
colectivității
1. Funcția politico – administrativă (pritaneionul, bulenterionul, clădiri

destinate adunări unor organisme politice).
Pritaneionul – edificiu public în cetățile grecești unde se adunau pritanii
Buleuterion – clădire destinată consiliului cetățenilor
2. Funcția religioasă
Altare, temple, statui votive, fântâni rituale.

1. Funcția politico – administrativă (pritaneionul, buleuterionul,

clădiri destinate adunări unor organisme politice).
Pritaneionul – edificiu public în cetățile grecești unde se adunau pritanii
Buleuterion – clădire destinată consiliului cetățenilor
2. Funcția religioasă
Altare, temple, statui votive, fântâni rituale.
3. Funcția de apărare
4. Funcția economică (cartiere meșteșugărești); antrepozite în zona

portului
5. Funcția rezidențială
6. Funcția culturală (teatre, gimnasioane, biblioteci etc.)
7. Funcția de circulație (străzi și piețe)

Două elemente organizatoare ale teritoriului:
agora (centrul vieții publice)

acropola (centrul vieții religioase)
Așezări cu dezvoltare spontană: Atena, Corint
Așezări cu dezvoltare dirijată

PROGRAME DE ARHITECTURĂ
▪ TEMPLUL – expresie a rolului religiei în societatea antică și

simbol civic, materializare a puterii.
▪ LOCUINȚA
▪ PALATE
▪ TEATRE
▪ CONSTRUCȚII PENTRU EDUCAȚIE FIZICĂ

Locuinţa
Domină prin număr, nesemnificativă privind calităţile estetice.
În afara locuinţei urbane familiale, în mari oraşe (Atena,
Alexandria) apar locuinţe colective multietajate.
Particularităţi ale locuinţelor greceşti:

• Ocuparea intensivă a terenului între ziduri
• Fronturi continue la stradă
• Distincţia între zona vieţii publice (bărbaţii: andronitis) şi nucleul
familial (femeile: gyneconitis – gynaeceum)
• Multe activităţi se desfăşoară în aer liber datorită climei: curtea
interioară e deosebit de importantă, apar logii, portice etc.
• Locuinţa nu reflectă rangul proprietarului: faţade simple&neutre
• Abia în perioada monarhică (Elenism) apar locuinţe bogate
Spaţii componente ale
locuinţei greceşti
• Vestibul (prothyron)
• Curte (aule)
• Încăpere de primire (andron) cu decoraţie mai
elaborată (mozaic pavimentar, decor cromatic)
• Loggia deschisă către curte (pastos)
• Sala de mese (oikos)
• Nucleul baie-bucătărie (bucătăria e dezvoltată pe
toată înălţimea construcţiei-eliminarea fumului)
• Atelier meşteşugăresc, prăvălie
• Încăperi de locuit (deseori la etaj) etc.
Locuinţe modeste
Atena
Olynthos: Cvartale de 100/40m care
cuprind de 2x5 locuinţe pe loturi
identice de 19/20m cu o circulaţie
longitudinală de 2m pentru evacuări
menajere.
Încăperi: 1 vestibul, 2 atelier, 3 spaţiu
de primire: andron, 4 oikos, 5 bucătărie,
6 baie, 7 cămară, 8 camere, 9 pastas,
10 curte interioară.
Priene
Marcarea oikos
în per. Elenistică
Marcarea oikos
Casa Măştilor
Marcarea oikos
Decoraţie Pavimentară Casa Măştilor

Programe cu rol civic
Două elemente organizatoare ale teritoriului:
agora (centrul vieții publice)

acropola (centrul vieții religioase)
• Agora: spaţiul urban cel mai important
Cel mai important rol:
- civic (întâlnire a cetăţenilor),
- concentrează în jurul ei constr.
cu funcţie civică:
Stoa, Pritaneion şi Buleuterion
Alte funcţii: - comercială (comerţ în aer liber
sau în spaţii amenajate)
- religioasă (altare, temple,
morminte ale personalităţilor)
Agora Atenei
House of Commons
Milet
Priene
Construcţii pentru educaţia fizică
• Gimnazioanele:
• Dedicate antrenamentelor cotidiene
• Construcţii anexe (băi, spaţii de odihnă şi educaţie) în jurul
unei curţi (palestra)
• 3 gimnazioane în Atena: Cinosarges, Liceul şi Academia
• Stadioanele dedicate întrecerilor sportive
• Amplasate în zona sanctuarelor
• Cuprindeau pista de 180m, locuri pt. Start
• Foloseau relieful natural
Palestră, palestre, s. f. 1. (în Grecia și în Roma antică)
Loc public special destinat pentru practicarea
gimnasticii, luptelor etc. 2. Școală de educație fizică în
Atena antică, urmată de băieții în vârstă de 13-15 ani,
după absolvirea școlii de gramatică și a celei de
chitară. – Din lat. Palaestra (DEX)
Gymnasion funcţiona în Grecia ca o dotare pentru
antrenamentele competitorilor la jocurile publice. Era
şi un spaţiu de socializare şi de iniţiere a discuţiilor
intelectuale. Numele provine din cuvântul grecesc
gymnos, ceea ce înseamna nud, pentru ca atleţii
concurau dezbrăcaţi.
Gimnasion Milet
Palestra la Olimpia, pentru box şi lupte
2
3
1
Olimpia
1- Palaestra
2- Gymnasion
3- Stadion
Stadion (στάδιον) era o competiţie de alergare, parte a
Jocurilor Olimpice din Grecia Antică. Era una dintre
probele importante ale Pentatlonului. Era primul
eveniment al gymnikos agon (competiţie atleţilor
dezbrăcaţi). Din 776 în 724 îH, stadionul a fost
singurul eveniment al Jocurilor Olimpice şi
învingătorul dădea numele întregii perioade de 4 ani a
Olimpiadei.
Construcţia pentru această competiţia era dimensionată
pentru 20 de competitori şi lungimea pistei permitea
un sprint de 180 m.
Atena 1870: Pierre de Coubertain
Atena 2004
Delphi
Delphi
Aphrodisias
Alte programe de arhitectură
• Arhitectura funerară:
• Mormânt marcat prin vas ceramic
• Sub influenţe orientale, necropole în Asia Mică
• Biblioteci
• Băi publice
• Hanuri
• Arsenale
• Monumente comemorative
• Fântâni decorative şi utilitare, parcuri etc.
Construcţii sacre
Construcţii sacre
• Credinţa într-un panteon de zei antropomorfi, cu reacţii,
sentimente şi atitudini umane
• Ritualuri: - individuale (purificări, ofrande)
- colective (procesiuni, sacrificii)
- întreceri sportive
- concursuri culturale şi teatrale etc.
• Templul grec: - locuinţă a zeului
- model: megaronul princiar preelenic
Mulaj din ceramică
de templu sau locuinţă
Din Perachor,
cca. 750-725 îH
Templul Herei, Samos, sec. VIII; structură din lemn
Părţi ale templului grec
• Încăperea principală (naos)
• Vestibul deschis (pronaos)
• Simetricul vestibulului (opistodomos)
• Uneori apare un tezaur - adyton
Căutarea perfecţiunii:
• Faţadele tind să fie considerate de aceeaşi importanţă
• Apar şiruri exterioare de coloane: Pteroma
Templele foarte mari din perioada elenistică:

Temple hypetre
Pronaos Naos (Cella)
Adyton (apare ocazional) Opisthodomos

Formă primitivă a
templelor arhaice
Formă evoluată
de templu grec
Tipuri de temple
• După numărul de coloane de pe latura scurtă: tetrastil,

hexastil, octostil, decastil, dodecastil
• Numărul de coloane pe latura lungă este N=2n+1
• După configuraţia pteromei:
• in antis - peripter dipter
• prostil - pseudoperipter
• amfiprostil - pseudodipter
• peripter monopter - tolos
• După ordinul folosit: - doric, ionic, corintic
- atlanţi şi cariatide
___20m___
Templul Hypetru: Apollo din Didymae, Asia Mică, sfârşit sec. IV îC

Sanctuarele
• Ansambluri apărate de ziduri (incinte sacre)

• Accesibile prin porţi monumentale (propilee)
• Templele sunt poziţionate şi dimensionate:
• funcţie de importanţa lor relativă
• pentru a fi percepute din unghiul cel mai favorabil
• Altare, tezaure, statui completează ansamblele
Sanctuarele sunt de 2 tipuri
• Panelene: - oracolul din Delphi şi Didyma
- izvoare termale la Epidauros
- dedicate jocurilor olimpice la
Olimpia
- dedicate jocurilor istmice la
Corint
• Sanctuarele unui polis: ex. Acropola Atenei

13: Tezaurul atenienilor
15: Bouleuterion
21: Pritaneion
Acropola Atenei
Atena Promakos: Atena protectoare a polisului
Arhitectura Greciei Antice
CARACTERUL ARHITECTURII
GRECIEI ANTICE
• Concepţii spaţiale
• Procedee compoziţionale
• Plastica arhitecturală a construcţiilor
• Corecţii optice
• Decoraţia arhitecturală
• Spaţiul construit: conceput în relaţie cu cel natural

• Preocupare pentru prelucrarea expresivă a
spaţiului exterior
• Geometria riguroasă a componentelor se îmbină cu
caracterul organic al dispunerii
• Scara umană a spaţiilor şi construcţiilor
• Echilibrul orizontalelor şi verticalelor
• Raportarea edificiilor la configuraţia terenului
• Spaţiul interior rezultă din gruparea unor spaţii
geometrice simple (carteziene sau circulare)
• Elemente de tranziţie între interior şi exterior
• Organizarea spaţiului exterior (urbanistic) derivă
din perceperea dinamică a ansamblului
• Evoluţia spaţiilor urbanistice de la forme organice,
aleatorii (perioadele Arhaică şi Clasică) la forme
rectangulare (perioada Elenistică)
Raportarea edificiilor la
configuraţia terenului
• utilizarea formelor de relief cu calităţi
deosebite, accentuându-le (Acropola Atenei)
• subordonarea construcţiilor reliefului (teatrele,
stadionul din Delphi)
• exploatarea calităţilor estetice ale peisajului
(teatrul din Pergam beneficiază de un peisaj
spectaculos)
Spaţiul interior rezultă prin gruparea
unor spaţii geometrice simple
(carteziene sau circulare)
• asamblarea spaţiilor pe considerente funcţionale
• ierarhizarea dimensională a încăperilor
• locuinţele - compoziţii asimetrice, ordonate de
curtea interioară
• templele - compoziţii axiale pentru a obţine o
imagine impresionantă a statuii zeului
Elemente de tranziţie între
interior şi exterior
• porticuri cu coloane în jurul templelor, în
faţa construcţiilor publice, stoa în agoră
• încăperi deschise pe o latură
Organizarea spaţiului exterior derivă din
percepţia dinamică a ansamblelor
(absenţa simetriei şi axialităţii în compoziţiile urbanistice)
• Existenţa unui element dominant (prin dimensiuni şi poziţie)

• Controlul perceperii elementului dominant din punctele
nodale ale ansamblului şi de pe parcursul traseului
• Percepţia construcţiilor din unghiul cel mai favorabil
pentru a obţine un caracter sculptural
• Efecte deosebite obţinute prin perceperea simultană a două sau
mai multe construcţii
• Folosirea configuraţiei terenului pentru a crea anumite efecte
deosebite (ex. Propileele Acropolei)
Evoluţia spaţiilor urbanistice de la forme organice
(perioadele Arhaică şi Clasică, Atena) la forme
rectangulare (perioada Elenistică, Priene)
Plastica arhitecturală a construcţiilor
• Volume simple, prismatice, arareori cilindrice
• Volumele complexe, din asamblarea, în general asimetrică, a
volumelor simple (Erechteion)
• Faţadele nu sunt diferenţiate în faţade principale şi secundare –
unificate prin ritmul coloanelor
• Utilizarea ordinulor de arhitectură ca procedeu esenţial:
• cu coloane pe un singur nivel
• cu ordine suprapuse, în succesiunea: doric - ionic - corintic
• cu cariatide şi atlanţi
• Preponderenţa aparentă a liniilor drepte
• Folosirea efectelor de umbră şi lumină
Decoraţia arhitecturală
• Decoraţia arhitecturală este subordonată formei
construite, sinteză a artei şi arhitecturii
• Decoraţie cu caracter istoriat (figurativ), cu conţinut
simbolic pe: *frontoane, *metope dorice, *frize ionice,
*frize pe balustrade, socluri, *statuia zeităţii etc.
• Decoraţie cu caracter arhitectural (abstract): *caneluri,
*triglifi dorici, *profile antablament, *capitele ce
reflectă rolul lor constructiv etc.
• Vopsirea elementelor de arhitectură în culori vii
• Apariţia mozaicurilor pavimentare în per. elenistică
1. Timpan
2. Acroterium
3. Sima
4. Cornişă
5. Mutuli
7. Friza
8. Triglif
9. Metope
10. Regula
11. Gutae
12.Tenia
13. Arhitravă
14. Capitel
15. Abacă
16. Echină
17. Coloană
18. Fus
19. Stilobat
Fronton
Triglifi şi Metope
Friză ionică
Statuia
zeităţii
Atena Partenos
Phidias
Vopsirea elementelor decorative
Materiale de construcţie
• Marmură, piatră, lemn, cărămidă
Pentru construcţii curente:

• Fundaţii din piatră brută
• Cărămida nearsă pentru ziduri
• Lemn pentru acoperirea în 2 ape
Pentru arhitectura reprezentativă în perioada arhaică
se realizează trecerea de la construcţii din lemn din
perioada homerică la construcţii din piatră şi
marmură
Alcătuirea templelor grecesti
• Fundaţia: platformă din piatră fasonată (stereobat)

• Soclul templului are 3 trepte (crepidoma), iar
suprafaţa sa superioară este numită stilobat
• Zidul, realizat din blocuri prismatice ţesute, perfect
finisate, puse în operă uscat, cu rosturi insesizabile
(x60 pt. ca rostul să fie vizibil) şi cu agrafe metalice
fixate cu Pb topit.
• În partea inferioară a zidului e ortostatul, din două
şiruri de blocuri având un spaţiu între ele.
Construcţia templelor
Elemente de sprijin izolate:
• Pila rectangulară este un fragment de zid
• Coloana este o componentă esenţială a plasticii
arhitecturale. Este realizată monolit sau din tamburi
Acoperirea în sistem trilitic, cu grinzi principale şi
secundare din piatră
• Spaţiile între grinzi închise cu dale realizate din piatră
sau material ceramic; rezultă planşee casetate
• Învelitoare în 2 ape pe şarpantă din piatră sau lemn;
rezultă frontoane triunghiulare pe faţadele scurte
1. Timpan
2. Acroterium
3. Sima
4. Cornişă
5. Mutuli
7. Friza
8. Triglif
9. Metope
10. Regula
11. Gutae
12.Tenia
13. Arhitravă
14. Capitel
15. Abacă
16. Echină
17. Coloană
18. Fus
19. Stilobat
Ordinele de Arhitectură
• Efortul de a conferi sistemului constructiv trilitic
valenţe expresive prin continua perfecţionare a
formelor a dus la apariţia Ordinelor de Arhitectură.
• Ordinele sunt un sistem de reguli de alcătuire a
construcţiei şi a elementelor arhitecturale ca un
întreg armonios şi de dimensionare a acestora pe
baza unui Modul.
• Modulul este o unitate de măsură proprie unei
anume construcţii, de obicei raza coloanei la bază,
ceea ce conferă coerenţă şi unitate întregului.
Templele dorice: Poseidon din Paestum, Parthenon din Atena, Zeus din Nemea
Temple ionice: Ilissos din Atena, Atena din Priene, Atena Polias din Atena
Corintice: Monumentul lui Lysicrates din Atena, templul lui Jupiter din Roma
Coloanele
Elemente importante în identificarea ordinelor de

arhitectură. Părţile componente sunt:
• Bază profilată (lipseşte la ordinul doric)
• Fus cu: - caneluri
- galb (entasis) – 1/3 cilindric, 2/3 conic
• Capitel format din: - echină
- abacă
Galb (Entasis)
• Metoda tradiţională de determinare a galbului se

bizuia întâi pe determinarea diametrelor coloanei la
bază şi la partea superioară. Treimea de jos a
coloanei rămâne cilindrică. În exemplul ce urmează
este considerată o coloană ionică, de 76,2cm
diametru şi 9 diametre înălţime (685,8 cm). 2/3
superioară din coloană sunt dimensionate cum se
vede în figura următoare.
Entasis
• The traditional method of determining the entasis

was to first determine the top and bottom diameters
for the column type you had. Then the bottom 1/3 of
the column shaft would remain straight. In the
example shown here, this is an Ionic column, 2' 6"
diameter and 9 diameters or 22' 6" tall . The bottom
1/3 is 2' 6" diameter. The next two thirds are divided
per the layout above.
Ordinul doric
• Primul ordin din punct de vedere cronologic, apărut în

Grecia continentală
• Forme sobre şi viguroase – ordinul masculin
• Trece prin trei etape de perfecţionare formală:
- Arhaic
- Sever
- Clasic
• Decoraţia se subordonează arhitecturii
• Formele echilibrate exprimă efortul structural
Coloana dorică: expresie abstractă
a efortului structural:
• Galbul fusului
• Liniile canelurilor
• Curbura echinei
• Abaca – element de legătură
Evoluţia
Ordinului
Doric
Doric Arhaic: Paestum
Parthenon, exemplul canonic doric clasic
Erechtheion
exemplu
canonic
____________________________________
Comparaţie: Doric Ionic_____
• Baza lipseşte bază profilată
tor/concav/tor
• Înalţime coloană 11 mo 18,7 mo
• Înălţime antablament 4 mo 4 mo
• Intercolumniu 4,5 mo 7,6 mo
• Caneluri 20, muchii vii 24, muchii teşite
(20 muchii) (48 muchii)
• Friză triglifi şi metope friză continuă
Monumentul
Lui Lysicrates
Atena
(334îH)
Olimpeion, Atena, 176 îC
Corecţii optice
Construcţia perfectă: Partenon
1. Stilobatul / Crepidoma: suprafaţă cu dublă
curbură
2. Planurile faţadelor sunt înclinate spre interior
3. Axele coloanelor sunt înclinate spre interior şi
converg (la 2,5, respectiv 4,5 km înălţime)
4. Frontonul e înclinat în faţă
5. Coloanele sunt galbate
6. Coloanele de colţ sunt mai groase
7. Intercolonamentul de colţ este mai mic
A: arhaic B: clasic C: Vitruviu
Olynthos: Cvartale de 100/40m care
cuprind de 2x5 locuinţe pe loturi
identice de 19/20m cu o circulaţie
longitudinală de 2m pentru evacuări
menajere.
Încăperi: 1 vestibul, 2 atelier, 3 andron,
4 spaţiu de primire, oikos, 5 bucătărie,
6 baie, 7 cămară, 8 camere, 9 pastas,
10 curte interioară.
Arhitectura Civilizaţiilor
Etruscă şi Romană
Civilizaţia Etruscă
Cadrul General de Dezvoltare
Peninsula italică a fost locuită din cele mai vechi

timpuri de populaţii ce difereau prin origine, caractere
etnice şi civilizaţie. Aceste populaţii au cunoscut
evoluţii inegale.
În sec.VIII îH două grupări etnice ating un nivel ridicat
de civilizaţie:
• Etruscii, în actuala Toscană
• Latinii, în Lazium, în jurul Romei
Etruscii: prima civilizaţie din Europa occidentală

Istoria civilizaţiei Etrusce
EVENIMENTE ISTORICE MONUMENTE SEMNIFICATIVE_____
sec. VIII - sec. II îC Forme de urbanism raţional:
• Viaţă preponderent urbană - oraşul, construit după ritual (libri ritualis)
• Uniune politică de oraşe cu tramă ortogonală, cu axe majore: Cardo
• Tendinţă de expansiune asupra şi Decumanus (Perusia, actuala Peruggia)
întregii Italii, chiar a Romei - dotări edilitare: apă, canalizare, pavaje,
• sec. V îC - semne de declin trotuare, borduri
• sec. II îC - Etruria devine parte Locuinţe cu atrium&bazin de colectare apă
a Republicii Romane Arhitectură funerară dezvoltată, cu tipuri
morminte tumulus şi rupestre în necropole
Temple: Jupiter Capitolinul, Marzabotto
Arcul cu bolţari radiali (Porta Marzia)
- principii compoziţionale: simetrie, axialitate, ierarhizare
- principiul frontalităţii, percepţie statică
Templu etrusc
Templu Jupiter Optimus Maximus
Arhitectura
Funerară
Roma Antică
• Ultima dintre marile civilizaţii ale antichităţii
• 12 secole de existenţă, de la orânduirea gentilică până
în pragul feudalismului, o dată cu destrămarea
sclavagismului
• La origine, o mică populaţie de latini având ca centru
cetatea Romei
Roma Antică: Periodizare
• PERIOADA MONARHICĂ (754-509 îC)
• PERIOADA REPUBLICII (509 - 31 îC)
• PERIOADE ALE IMPERIULUI (31 îC - 476)

• Prima perioadă (31 îC - 68 dC)
• Perioada medie 68 – 235
• Perioada târzie 235 – 476
PERIOADA MONARHICĂ (754-509 îC)
• Roma, doar pe Palatin şi Capitoliu - influenţă etruscă: arce şi bolţi,

• sinteză etnică, alternanţa regilor ziduri în opus quadratum
etrusci, latini, sabini - zidurile Romei, ale lui
• societate sclavagistă, condusă de Servius Tullius: zidurile serviene
regi, senat şi comitia curiata - templul lui Jupiter Capitolinul,
refăcut de mai multe ori
PERIOADA REPUBLICII (509 - 31 îC)
- fuziunea de elem. de arhitectură
• cucerirea treptată a peninsulei italice, etrusco-latine cu greco-elenistice
a Galliei, Spaniei,Greciei,Egiptului etc. - apare combinaţia arcadă/ordin
• uriaşe bogăţii - apare coloana angajată pe pilă
• aparat administrativ paramilitar - continuarea şi dezvoltarea
• difuzarea civilizaţiei romane în teritorii tradiţiilor urbanistice etrusce:
• contacte cu civilizaţii evoluate - stabilirea programelor de arh.:
• criza instituţiilor republicane duce locuinţa cu atrium, cu peristil;
la încoronarea lui Augustus ca terme, teatre, amfiteatre (Pompei)
împărat în 31 îC - tipologiile de temple romane
- sanctuare (Hercule din Tivoli)
PRIMA PERIOADĂ A IMPERIULUI
(31 îC - 68) dinastia Iulio - Claudia
- în Roma se construieşte intens,

preluând modele greco-elenistice
• consolidare, expansiune a imperiului - Forum-ul lui Augustus (2 îC)
• cultură: Titus Livius, Tacitus (istorici), - teatrul lui Marcellus
Horaţiu, Virgiliu, Ovidiu (poeţi), - locuire în: domus tradiţional
Cicero (orator), Vitruviu (arhitect) in oraşe, vile
“Zece cărţi despre Arhitectură” - castre, şosele, poduri, apeducte,
Arce de triumf (Aosta)
PERIOADA MEDIE A IMPERIULUI (68-235)
dinastia Flaviilor, Antoninilor, Severilor
- Forum Ulpium şi Traian

- Arcele lui Titus şi Severus
• sec. II - Traian: întindere maximă - Terme: Titus, Traian, Caracalla
a imperiului - Colosseum, Roma
• cultura romană pătrunde în provincii - Pantheon, Roma
şi este influenţată de alte culturi - Vila lui Adrian de la Tivoli
- arh. Apollodor din Damasc

PERIOADA TÂRZIE A IMPERIULUI
(235-476)
• creştinismul: 313 “Edictul de la Milan” - apar ansambluri remarcabile în

• 330 Constantin mută capitala la Bizanţ provincii: Baal-Bek, Timgad
• 375 dezmembrarea imperiului - palatul lui Diocliţian la Spalato
(apar Imperiul de Răsărit şi de Apus) - bazilica lui Maxenţiu, Roma
• 476 Odoacru demite pe împărat - termele lui Diocliţian, Roma
(Romulus Augustus) - vechea biserică San Pietro,Roma
- Mausoleul Santa Constanza,Roma
Factori definitorii pentru fenomenul
arhitectural Roman
• Întinsele teritorii cucerite au creat necesitatea unor activităţi

constructive de amploare;
• Contactul cu diverse civilizaţii au dus la continua modificare a
sistemelor constructive;
• Influenţe puternice etrusce şi greco-elenistice;
• Caracterul predominant urban al civilizaţiei romane au dus la
dezvoltarea construcţiei oraşelor şi ansamblurilor urbane;
• Afirmarea prin arhitectură a autorităţii era o necesitate;
• Raţiunea, echilibrul, ordinea şi pragmatismul, caracteristice
pentru mentalitatea romană se reflecta în arhitectură;
• Tehnici de construcţie excepţionale.
Înainte de 33îC
33-18 îC
19-9 îC
9îC-4dC
Clinţii Romei
Imperiul sub Augustus

Întinderea maximă a Imperiului sub Traian
Urbanismul Roman
se caracterizează prin:
• Îmbinarea ştiinţei cu practica intervenţiilor urbane;
• Continuarea tradiţiilor etrusce; Roma însăşi a fost fundată după
tradiţii etrusce;
• Introducerea rapidă a sistemului roman în teritoriile ocupate prin:
• Creerea de aşezări militare stabile (Castre)
• Fondarea de oraşe noi (Colonii)
• Mod de viaţă urban cu servicii publice (de tradiţie etruscă):
• Alimentare cu apă şi canalizare
• Aprovizionare
• Construcţia şi întreţinerea de clădiri publice etc.
• Legi şi prescripţii urbanistice continuu adaptate;
• Organizarea oraşului în cartiere având reprezentanţi aleşi;
Tipuri de Acţiuni Urbanistice
• Sistematizarea teritoriului;
• Fondarea de noi aşezări;
• Intervenţii în ţesut urban existent;
• Compunerea de mari ansambluri;
• Inserarea de construcţii noi în cadrul construit
existent;
Principiul comun, prezent la toate nivelele de
organizare urbanistică: prezenţa celor două axe,
Cardo & Decumanus
Intervenţii urbanistice în noile
teritorii
• Construcţia de aşezări militare temporare sau stabile
(castre);
• Construcţia de colonii;
• Transformarea, uneori radicală, a centrelor urbane
existente;
Fiecare acţiune de fondare se realiza de către un preot, Augur,

care marca cele 2 axe (Cardo şi Decumanus) cu plugul tras de
boi.
Castrul roman
Schema unui
castru roman
1. Comandament
(Pretoriu)
2. Decumanus (E+V)
3. Cardo (N+S)
Porţile
4. Principală dreaptă
5. A pretoriului
6. Principală stângă
7. Decumana
Viminacium, Moesia, iniţial un castru, Legiunea VII Claudia.
Construită în 86, distrusă în 440, Supr. 17 Ha. Astăzi în Serbia.
Novaesium , cel mai vechi
castru militar din Germania
Inferioară, construit în 16îC
şi distrus în 70. Suprafaţă de
24 Ha. Azi în Olanda.
Oraşele construite după un
plan prestabilit
• Apărate de ziduri trasate după ritual etrusc;
• Concepţia după care spaţiul interior, protejat de zei,
e opus celui ostil exterior;
• Existenţa unei zone non edificandi în jur;
• Forme ordonate:
• Contur rectangular
• Tramă rectangulată formând insule;
• Ocuparea intensivă a terenului la sol şi pe înălţime
(Roma: locuinţe de 18-20 m înălţime).
Oraşele erau diferenţiate după geneza lor:
• Castru transformat în oraş (de ex. Viena)
• Colonie (de exemplu Torino)
• Oraş pe traseu comercial
• Oraş lângă un sanctuar (de exemplu Baal Bek)
Structurile urbane vechi romane se văd până azi

(ex. Florenţa, Cluj Napoca)
Arles, Franţa
Colonia Ulpia Traiana, Germania
N
Timgad
Algeria
Florenţa
Florenţa
Cluj Napoca
Ansambluri urbane - Forul
• Forul, cel mai important ansamblu urban roman,

program major al arhitecturii romane
• Forul are rol: - funcţional
- de reprezentare
• Amplasat la intersecţia arterelor majore:
• traversat de acestea
• adiacent acestora
• întrerupând una din axe
Forul
În jurul spaţiului central, a pieţii, apar edificii publice:
• Templul principal, alte temple, altare
• Bazilica (judecăţi, adunări, tranzacţii comerciale)
• Curia, dedicată vieţii politice
• Construcţii administrative
• Spaţii comerciale
• Terme
• Biblioteci
• Construcţii comemorative etc.
Curs istoria arhitecturii – Sanda Voiculescu
Roma: Forul Roman (Republican)
• Amplasat la intersecţia unor drumuri, fiind deci

traversat de căi comerciale;
• S-a dezvoltat spontan;
• A suferit adăugiri şi transformări;
• S-a format o direcţie principală ce se îndreaptă
spre dealul Capitoliului.
Republican Rome: red; Imperial Rome: black
Forurile imperiale
• Tendinţa ca Forul să fie un spaţiu urban închis bine

definit apare încă de la sfârşitul republicii;
• Forurile imperiale glorificau împăratul;
• Forma forului evoluează:
• Forme geometrice simple, rectangulare, definind un ax
longitudinal (Forul lui Cezar)
• Apariţia unor exedre defineşte axe secundare (Forul lui
Augustus)
• Spaţii complexe, cu axe multiple şi succesiuni de imagini
controlate (Forul lui Traian)
Forum Cezar, templul lui Venus
Forum Augustus, templul lui Marte
Forul din
Pompei
În provincii
Forul reprezenta
autoritatea
Romei
COMPOZIȚIA ANSAMBLULUI – FOR
• FOR GEOMETRIC SIMPLU CU AX LONGITUDINAL PUTERNIC ACCENTUAT

• FOR GEOMETRIC COMPLEX – MAI MULTE DEZVOLTĂRI ALE SPAȚIULUI
CENTRAL PRIN EXEDRE (forul lui Augustus)
• FOR COMPLEX CU AXE MULTIPLE ȘI SUUCESIUNI DE IMAGINI CONTRO –
LATE DE- A LUNGUL AXULUI PRINCIPAL – EFECTE SCENOGRAFICE
Construcţiile de cult
Modele etrusce şi greceşti
Templul divizat în două părţi:
• Pars antica – amplu portic, un podium destinat
practicării ritualului
• Pars postica – cella închisă dedicată zeilor
Compoziţie ce derivă din:
• Percepţia statică a construcţiei
• Axialitate
• Principiul frontalităţii
Forma de construcţie evoluează datorită:
• Divinizării împăratului
• Adoptării de noi zei proveniţi din provinciile orientale
Fațade tratate diferit, ușor de inserat în contextul
urban.
Ridicarea templului pe un podium, accesibil printr-

scară monumentală.
Fortuna Virilis, Roma, Forum Boarium, sec. II îC
Temple:
Etrusc Grecesc Roman
Evoluția templului de la forme simple la complexe.
1. Templul Venerei și al Romei.
2. « tempetto » vila lui Hadrian (Tivoli)
10m
Templu la Baalbek, Liban
Panteon
• Templu dedicat tuturor zeilor

• Construcţie circulară, acoperită cu o cupolă casetată
din beton roman de 43m diametru
• Cupola de 4m grosime la bază, se subţiază
• Iluminare prin gol circular de 9m
• Cupola e susţinută de un tambur circular de 7m
grosime, cu nişe şi camere oarbe
• 42m înlţime, în interior înscriindu-se o sferă
• Reprezentare simbolică a lumii
Sanctuare = templu si teatru
- Caracteristic perioadei republicane

- Ïnconjurat de 3 laturi de constructii cu portice
Aceste constructii cunosc mutatii importante la sfarsitul imperiului, o

dată cu introducerea creștinismului.
Bisericile de cult
(construcția de referință este bazilica)
BAZILICA
- Echivalent greacă STOA
- spațiu polivalent destinat judecăților
- spațiu amplu acoperit, capabil să adăpostească un număr
mare de oameni (divizare în 3,5 nave).
BISERICA
- Păstrează o navă centrală

- 2 sau 4 nave laterale
- Altarul este orientat către vest și marcat printr-un arc
triumfal
- Existenta navelor laterale permite separarea femeilor de
bărbați
- TRANSEPT (Galerie transversală care separă corul de nava
unei biserici) ce amplifică spațiul de cult
- Accesul este realizat prin NARTEX, un vestibul unde
puteau sta și neofiții.
CONSTRUCȚII TRIUMFALE, VOTIVE ȘI
COMEMORATIVE
- Ridicate în număr mare pe tot cuprinsul imperiului, datorate

dorinței de a glorifica personalități sau evenimente.
CONSTRUCȚII EDILITARE (poduri și apeducte)

LOCUINȚELE
URBANĂ
• Unifamilială (domus) – la început în mediul rural și pe

urmă a apărut și în mediul urban
• alcătuire:
 ATRIUM
 TABLINIUM – viața publică a stăpânului
 CUBICULAE – camere locuit
 ALAE – adăpostesc imaginea strămoșilor
 TRICLINUM – sala de banchete
 HORTUS – grădina
LOCUINȚELE
RURALĂ
• Plurifamilială – de tip insulă, dezvoltată pe 7 – 8 niveluri

- sunt introduse curți de lumină
- de obicei sunt vile pentru patricieni și
agricultori
PALATE IMPERIALE – 2 funcțiuni: oficială și

reprezentativă
Elemente de sprijin izolate
• Coloana, realizata din

marmura, piatra, zidarie
• Pila, fragment de zidarie

cu parament pe toate feţele
Toate coloanele greceşti aveau caneluri Există coloane romane cu fusuri netede
Sisteme de acoperire
• Fermele de lemn (folosite la constructii mici şi la
anumite programe monumentale: bazilici, curie,
biserici etc.)
• Arce, bolti, cupole:
• Opus quadratum - boltari radiali (tehnică etruscă)
• Opus caementicum: - Folosirea de materiale ieftine
- Mână de lucru majoritar
necalificată
- Constuctie masivă si rapidă
• Inovaţii tehnice:
• Nervurarea sau casetarea bolţilor şi cupolelor
• Arce de descărcare în grosimea zidurilor, pentru
direcţionarea încărcărilor
• Agregate diferite, funcţie de necesităţile structurale
Curia romană:
Fermă mascată de
Tavanul casetat
Colosseum:
boltă cilindrică
Bazilica lui Maxenţiu (Constantin): boltă cilindrică casetată
Santa Costanzam Roma: bolta cilindrica inelară
Panteon, Roma: cea mai mare cupolă timp de peste 1000 ani
Până azi: ce mai mare cupolă din beton nearmat
Springer: naşterea arcului (bolţii); Span: deschidere; A: săgeată
Vaussoirs: bolţari; Keystone: cheia de boltă
Podul lui Fabrizius (Ponte Quattro Capi)
Concepţii spaţiale şi
Procedee compoziţionale
• Spaţiul construit e conceput ca o negare a celui

natural, închis şi opus lui, refuzând contactul cu
exteriorul
• Forme spaţial definibile geometric (paralelipiped,
cilindru, sferă etc.)
• Spaţii simetrice, echilibrate şi cu prestanţă
• Principiul frontalităţii prin marcarea unui ax
compoziţional şi existenţa faţadei principale
• Formelor simple ale perioadei republicii îi urmează în
perioada imperiului forme complexe, rezultate din
juxtapunerea unor forme primare în jurul unui element
dominant. Formele complexe rezultă prin:
• Extinderea spaţiului major pe direcţia axului principal către
un punct final al compoziţiei
• Extinderea spaţiului major pe direcţii perpendiculare,
generând axe secundare
• Extinderea spaţiului major central pe mai multe direcţii,
generîndu-se un ax major vertical (acoperiri cu cupole)
• Coloanele formeaza delimitări spaţiale transparente,
permiţând percepţia întregului
PLASTICA ARHITECTURALĂ A
CONSTRUCŢIILOR
(compoziţia volumelor, decoraţia)

• Construcţiile sunt gândite ca parte a unor
ansambluri urbane
• Opţiunea pentru forme simple geometrice,
prismatice sau cilindrice, cu faţade în general
plane, eventual îmbogăţite de prezenţa galeriilor
• În perioada târzie apar volume complexe,
contururi ondulate (Villa Adriana, Templul de la
Baalbek etc.)
Utilizarea ordinelor de arhitectura, provenite din
traditia greacă şi prelucrate prin:
• Simplificare
• Renunţare la rafinamentele arhitecturii greceşti
• Opulenţă
• Preferinţa în perioada imperială pentru ordinele corintic şi
compozit.
Ordinele introduc în aspectul unor construcţii de
dimensiuni impresionante ritm prin repetarea unui
element primar: traveea
Forme de utilizare a ordinelor:
• În sistem trilitic (ordinul îşi menţine rolul

constructiv)
• In combinaţie cu arcade, cu coloane angajate în
pile (ordinul devine element decorativ)
• Alternanţa arhitravei cu arcul (aspect dinamic,
logica constructivă fiind subordonată
tendinţelor estetizante)
• Ordine suprapuse.
Templul Bel, Siria
Coloane în sistem
trilitic
Coloane angajate pe pile, ordine suprapuse (Colosseum, Roma
Alternanţa de arhitravă cu arc (Canope, Villa Adriana, Tivoli)
DECORUL ARHITECTURAL
Prelucrarea de elemente greco-elenistice
a) Decoraţia exterioară:
• Sculptura în piatră şi marmură cu elemente abstracte cu
rol decorativ (ove, frunze de acant etc.) sau figurative
(statui, scene tematice)
• Decoraţia este subordonată arhitecturii
• Constr. cu rol sculptural: arce de triumf, columne
• Decoraţia bogată a construcţiilor representative (mai ales
în perioada imperială de sfârşit) în contrast cu simplitatea
celor pur utilitare
b) Decoraţia interioară subliniază arhitectura
Decoraţia interioară a constr. reprezentative:

• Decoraţie arhitecturală (antablamente, coloane etc)
• Planşee şi bolţi casetate
• Panouri sculpturale etc.
• Decoraţia interioară a locuinţelor:
• Stucatură delicată
• Fresce viu colorate
• Mozaicuri de pardoseală
EDIFICIU ROMAN CU MOZAIC
Este situat in imediata vecinatate a Muzeului de Istorie
Nationala si Arheologie si a fost descoperit in 1959, in
timpul unor lucrari edilitare in Piata Ovidiu.
Cercetari ulterioare atesta ca monumentul a fost
construit in secolul IV si extins pana in secolul VI,
atunci cand a incetat sa mai functioneze. In vremurile
sale de glorie edificiul reprezenta cea mai mare
constructie de acest gen din intregul Imperiu Roman si
servea ca punct de legatura intre port si orasul antic,
fiind locul in care se desfasurau activitatile de comert
si depozitare a marfurilor.
Tomis
Depozite, antrepozite, horreum-uri
Un horreum (pl. horrea) a fost un tip de hambar public utilizat
în epoca romană. Deși în latină termenul este adesea folosit
pentru grînare, horreum-urile romane au fost folosite pentru
a stoca diverse tipuri de bunuri. Giganticele Horrea Galbae
de la Roma au fost folosite nu numai pentru a stoca cereale, dar
și pentru ulei de măsline, vin, produse alimentare, îmbrăcăminte
și chiar marmură. Hambarele se întâlneau atât în orașe romane
cât și în castrele şi villae rusticae romane.
Până la sfârșitul perioadei imperiale Roma a avut aproape 300 de
horreum-uri pentru a satisface cererea oraşului. Cele mai mari
horreum-uri, ca de exemplu Galbae Horrea, avea la parter 140
de camere cu o suprafață de aproximativ 21.000 m2.
Horreum
Ostia
Terme
Program conturat încă din timpul lui Pompei
Evoluează de la simple băi publice (existente în Grecia)
către complexe de recreere şi spaţii de întâlnire
Nucleul de bază e alcătuit din:
• Apoditerium (vestibul)
• Frigidarium, tepidarium, caldarium (spaţii pentru băi cu
diferite temperaturi)
• Sudatio, sudatorium (băi de aburi)
• Natatio (bazin de înot)
Încălzire cu aer cald prin canale în pereţi şi pardoseli
În perioada imperială (termele lui Dioclitian şi
Caracalla) apar şi:
• Cabine individuale
• Săli pentru masaj
• Palestre pentru jocuri sportive
• Biblioteci etc.
Dimesiuni impresionante (400-500m latura)
Apar băi individuale în vilele patricinilor şi împăraţilor
Hipocastru
Termele lui
Dioclitian
Hipocaust
• Sistem de încălzire centrală, folosit în antichitate
și evul mediu, bazat pe încălzirea în pardoselă, care
funcționează prin circulația aerului cald pe sub o
podea dublă și prin pereți dubli.
• Principiul, cunoscut în Grecia antică încă din
secolul IV î.e.n., a fost preluat în Roma antică, unde
era utilizat în special în terme.
Construcţii pentru spectacole
Foarte importante în societatea romană

Tipuri de construcţii:
• Teatre
• Odeoane
• Amfiteatre
• Circuri
• Stadioane (aparte)
Teatre Odeoane Amfiteatre
Spectacole dramatice sau muzicale Spectacole diverse, lupte cu

gladiatori
Circuri Stadioane (aparte)
Intreceri cu care Nu au fost foarte

numeroase, romanii
nu erau la fel de
implicati in
intrecerile sportive
ca si grecii
Teatrul grec este modelul pentru
Teatrul roman
• Teatrul grec se deschide spre peisaje spectaculoase

• Teatrul roman este o construcţie închisă, inserată în
ţesutul urban
• Teatrul grec nu are faţadă
• Teatrul roman are faţade elaborate
• Gradenele teatrului grec sunt plasate pe panta
naturală oferită de relieful local
• Gradenele teatrului roman sunt suţinute de un complex
sistem de ziduri şi bolţi
Teatrul grec - Teatrul roman
• Accesul în teatrul grec se realizează în partea

superioară sau prin lateralele orchestrei
• Accesul în teatrul roman se realizează prin galerii sub
gradene şi vomitorii
• Rolul corului este important în teatrul grec, deci
dimensiunile orchestrei circulare se păstrează
• Orchestra ia formă de semicerc, scăzând ca
importanţă, iar scena creşte ca importanţă şi
dimensiune în teatru roman; scena devine un organism
complex, dotat pentru a crea anumite efecte.
Amfiteatrul
• Program original roman, destinat luptelor între gladiatori şi/
cu animale sălbatice
• S-a folosit acelaşi sistem constructiv ca la teatre:
• galerii circulare amplasate sub gradene, acoperite cu bolţi şi
cu coloane angajate în pile pe contur, cu ordine suprapuse şi
• ziduri de sprijin radiale.
• Colosseum (amfiteatrul Flaviilor, constr. 72-80 dC):
• 50.000 spectatori (87.000, cu un nivel de gradene adăugat)
• 4 ordine suprapuse (aprox. 57m înălţime)
• 189m x 156m, arena de 87m x 55m
• 80 de vomitorii
• 240 de catarge pentru velarium
Circul roman are ca model
stadionul grec
• Destinat întrecerilor de cvadrige
• Formă de potcoavă alungită:
• Circus Maximus: 600m
• Circul lui Maxenţiu: 480m
• Spină centrală
• Startul din carceres
Circul lui Maxentiu
A Gradene I Turnuri
B Loja imperială J Start pe circuit
C Loja de lux K Finiş a circuitului
D Spina L Poartă acces
E Loc ded întoarcere M Poartă laterală
F 7 ove N Poartă laterală
G 7 delfini O Poartă triumfală
H Carcere
Circul lui Maxentiu, Roma, via Appia
MESOPOTAMIA
(Țara dintre două fluvii)
1
✓ Introducere
✓ Relief, climă
✓ Religie
✓ Periodizare
✓ Sistemul constructiv, arhitectură
(locuire, temple și palate) și materiale
de construcții
✓ Așezări
✓ Arta
2
✓ Introducere
3
• Zonă de confluenţă a mai multor etnii
• Dezvoltarea timpurie a agriculturii
• Necesitatea unei organizări sociale
• Sistem politic “tributar”, “asiatic”: ierarhizare politică,

economică şi socială; instituţia sclaviei
• Apariţia oraşelor stat
• Instabilitatea politică, dominaţia unor oraşe asupra altora şi

apoi asupra unor teritorii întinse.
4
5
✓ Relief, climă
• Munții Asiriei (Nord)

• Câmpie joasă aluvionară –
Campie Caldeea, ce se întinde
până la Golful Persic (Sud)
• Axați pe vânat și cules, prin urmare terenul fertil nu era atractiv

• Descoperirea agriculturii și fertilității terenului aluvionar (perioada de trecere de la
paleolitic la neolitic) ➔ coborârea omului din munți spre râuri.
6
Orientul Apropiat în Antichitate 7
Semiluna Fertilă
Este o regiune în formă de

semilună din Asia de vest şi
de pe valea şi delta Nilului,
cu teren fertil şi comparativ
umed într-o zonă în general
aridă şi semi-aridă.
Denumirea a fost dată de

arheologul James Henry
Breasted de la University of
Chicago, care studia istoria
antică.
8
Noua ocupare a terenului ➔ diversificarea materialelor de construcții și
începutul unor ample lucrări de irigații și lucrări funciare.
Din punct de vedere al materialelor de construcții (în lipsa pietrei și a

lemnului), principalul material de construcție rămâne argila, în special cea
nearsă.
După mileniul IV se constantă uneori și utilizarea cărămizii arse.
Dezvoltarea construcțiilor și a sistemelor de construcție pe bază de

cărămidă constituie cea mai importantă contribuție a arhitecturii
mesopatamiene la dezvoltarea internațională a arhitecturii. !!!!
9
O dată cu dezvoltarea agriculturii și a sistemelor de irigare, încep războaie

permanente pentru pământ și pentru stăpânirea lucrărilor de irigații.
Populație foarte diversificată din punct de vedere etnic.
Organizare socială timpurie.
Mici formațiuni statale - orașe – state (trăiau meșteșugari și o parte din populația
agricolă). Acestea erau orașe fortificate.
Un om era stăpânul oamenilor și terenurilor – instituția scalviei ➔ ENSI

▪ Construire de temple
▪ Realizarea de canale de irigații
▪ Reuneau funcții civile, religioase
și militare
10
În prima jumătate a mileniului II discutăm despre contopirea anumitor
orașe stat, datorită necesităților economice de a unii mai multe rețele de
irigații. Această contopire a fost realizată de regii – cuceritori. Sub
stăpânirea acestora s-au format marile despotii orientale, ce au depășit
granițele Mesopotamiei.
11
Structura «sclaviei generale” era următoarea:
- funcționarii erau considerați « sclavii conducătorilor »

- conducătorii erau funcționari și sclavi ai împăraților
- împărații se considerau sclavii zeilor
12
13
14
✓ Religie
Religia - forma principală a ideologiei in formare.

În toată Mesopotamia centrele religioase au apărut înainte de nașterea
statului. Construcțiile de cult erau executate din materiale mai durabile
și cu tehnici mult mai avansate.
Civilizația antică mesopotamiană a fost unitară, în ceea ce privește religia și

cultura.
Din cultura sumeriană se preiau cele mai multe tradiții:
▪ Zeul era ordonator al fenomenelor naturale

▪ Orașele au câte un zeu protector
▪ Existau practici religioase comune
▪ Religia susținea autoritatea statală
▪ Religia controlează viața spirituală
15
Dezvoltarea științelor:
• Se dezvoltă un calendar agricol, în principal.
• Se studiază astronomia (apar zodii și se studiază constelații)
• Apar matematicile aplicate (geometria – măsurarea pământului) ➔

Geometria – trasarea clădirilor şi ansamblelor
• Se dezvoltă sistemul de numărare pe baza numărului 60, ce s-a păstrat

în unele decenii până astăzi.
16
Numere mesopotamiene 17
✓ Periodizare
PERIOADA/ ARHITECTURA/
EVENIMENTE IST. MONUMENTE
SEMNIFICATIVE
MILENIUL IV (3500 – 2800 în.Cr) Apar așezări umane datorită
PROTOSUMERIANĂ sedentarizarii populației și dezvoltării
economice.
Primele construcții au fost realizate din

materiale vegetale ușoare și slabe din
punct de vedere al rezistenței.
Cărămida nearsă.
Au putut fi identificate primele forme

de locuire urbană: Ur, Uruk, Eridu –
primele așezări apar în sud.
Pot fi identificate primele forme de

templu sumerian. 18
MILENIUL III – TIMPURILE ARHAICE Se formează primele orașe stat. Poate
fi identificată o luptă clară pentru
supremație, instabilitate politică și se
merge pe un sistem de centralizare
politică.
Printre schimbările la nivel de

arhitectură și urbanism putem
menționa:
- templul înalt
- separarea sanctuarului de oraș
- apariția palatelor monumentale
- templul cu curte
- ziguratul
19
REGATUL II – REGATUL BABILONIAN Câștigă supremație la nivel de
teritoriu.
Este scris codul lui Hammurapi –
primul cod de legi din perioada
respectivă – legea este aceeași pentru
toți. Sub acesta este reconstruit și
Babilonul (sistematizare aproape
complet regulată, dar sistemul de
construcție și regimul de înălțime
puțin studiat)
Sunt ocupați de cassiți.
Se mențin tradițiile sumeriene.
Este fondat orașul Babilon.
Exemplu principal de arhitectură –

palatul lui Mari.
20
PRIMA JUMÂTATE A MIL. I – REGATUL Se dezvoltă capitale în zona nordului.
ASIRIAN Sargon II și Assurbanipal.
Apar orașe noi precum Ninive, Assur

și a orașului Dur – Sarukin, ce a fost
fondat după un plan prestabilit.
Apar palate și zigurate.
MIJL. MILENIULUI I – REGATUL Dominația babiloniană.

NEOBABILONIAN
Nabucodonosor
Ocupația persană – Cirus cel Mare
Babilon este distrus.
21
Dreptul femei în Mesopotamia.
Corespondența dintre negustorii asirieni, gravată pe tablete de argilă de

acum 4000 ani, evocă o condiție extraordinară a femei:
▪ putea divorța
▪ avea acces la pensie
▪ putea să moștenească
▪ să conducă o mică afacere
La începutul celui de-al doilea milenar, înaintea erei noastre, în capitala

Asiriei (în apropiere de actualul Mossoul în Irak) efervescența comercială
împingea bărbații să cucerească noi teritorii comerciale aflate și la 1000 km
de casă.
Soțiile, mamele sau ficele se ocupau cu gestionarea casei, ceea ce le

dădea posibilitatea de a avea o independență extraordinară.
22
Tabletele cuneiformă descoperite în 1948 la Kűltepe, în Anatolia Centrală, au
adus noi informații cu privire la comerț și drepturile femeilor. Au fost descoperite
acte juridice, contracte, documente contabile.
Femeile sunt egale cu bărbații.
Acordau destul de mult timp producției de stofe. Acestea erau exportate în

Anatolia și vândute de soți. Înapoi ele primeau aur și argint. Multe dintre ele
erau femei de afaceri experimentate.
«Astăzi trăiesc într-o casă goală ! Sezonul este aici. Să îmi trimiți echivalentul
stofelor mele în argint ca să pot cumpăra orz.»
Femeile aveau propriul capital, independent de cel al soțului.

Practicau și meserii, ce ar putea fi considerate bărbătești – realizarea lucrărilor
de terasare și de curățare a canalelor.
Familiile erau monogame. Erau bigame numai în cazuri de sterilitate sau familii
regale.
23
24
25
26
27
28
✓ Sistemul constructiv, arhitectură (locuire, temple și palate) și materiale
de construcții
• Lutul şi cărămida
• Piatra – în nord
• Materiale vegetale uşoare: trestie şi stuf în zona aluvionară,
trunchiuri palmier; rareori cedru (Liban)
• Bitumul: liant şi izolator
Elemente componente ale construcţiilor
• Fundaţiile - Elemente de sprijin izolate

• Zidurile - Elemente pt. acoperirea spaţiilor
29
• Fundaţiile: platforme din cărămidă crudă sau lut
compactat
• Zidurile din cărămidă puse în operă cu liant din lut:

• 2-3m grosime pt. construcţii obişnuite
• 25-27m pt. ziduri de apărare - zidărie de cărămidă la ext.
- lut compactat de umplutură
- nişe şi rezalite
- canale de dren
• Elemente de sprijin izolate: - trunchiuri palmier fretate

- pile masive de zidărie
• Elemente pt. acoperirea spaţiilor: - trunchiuri palmier

- mănunchiuri trestie
- arce şi bolţi
30
Zid la Ur 31
32
Rezalit și dren 33
Arce și bolți 34
Babilon 35
Ninive 36
Arhitectura minoră
Locuirea
▪ Evoluţie de la corturi şi colibe din snopuri de trestie şi lut pe plan circular

sau rectangular la construcţii din cărămidă
▪ Evoluţie de la locuinţa ţărănescă la cea urbană
▪ Caracteristici:
Protecţie faţă de clima toridă
Economie de teren
Contacte minime cu exteriorul
Reflecţie a discrepanţelor din ierarhia socială
37
Regiunile Locuința pe văi
premuntoase Trestia ca material de construcție.
De la apariția și utilizarea metalului (în.
Case de argilă, modelate mileniului IV) pe văi încep să apară
din pământ. colibe tăiate în desișul de trestie, a
căror înălțime atingea 4-5m.
Casele erau alcătuite din
patru - cinci încăperi, ce Trestia tăiată se așeza pe pământ, se
comunicau între ele. acoperea cu un strat de argilă și se
bătătorea – așa se obținea podeaua.
Se întrezărește totuși
tendința de a trasa un plan Tulpinele de pe margini, erau tăiate și
dreptunghiular. legate între ele, deasupra capului și
Podelele erau din pământ și împletite cu tulpini tăiate. Se obținea
erau acoperite cu rogojini. scheletul unei colibe, cu vârf ascuțit, pe
plan rotund sau oval, care era lipit cu
Locuitorii nu știau să ardă lut. Totodată erau rogojini fixate pe
oale, dar ardeau pereții pereți și întinse pe podea, ce serveau
adâncilor gropi de provizii. pentru încălzire și ornamentarea
locuinței.
38
Locuințe Mileniul IV
Se foloseau colibele de trestie pe plan curb și casele din pământ
bătut, ce aveau un plan tot mai aproape de dreptunghi.
Case din pământ bătut și cărămidă nearsă.
Mileniul IV
Pereții locuințelor se construiau aproape fără deschideri, uneori
cu fante pentru aerisire, sub acoperiș.
Acoperirea locuințelor se făcea cu o podină din bârne acoperită cu

trestie și apoi un strat de argilă bătută. Acest acoperiș putea fi folosit
și ca terasă deschisă.
Se întâlnea și acoperișul în pantă, dar mai rar. Totodată în această

perioadă s-a descoperit o boltă din cărămizi nearsă la Tepe – Gaura,
fiind prima de acest tip din istoria omenirii.
44
Locuinţa urbană
cu curte interioară:
izolată de sp. urban,
cu acces şicanat.
Arhitectura majoră
Templul
Tipologia 1 templu
La începutul mileniului IV discutăm deja despre dezvoltarea templului

pe schemă dreptunghiulară.
- o încăpere principală de formă alungită în plan (se aflau altarul
și sanctuarul) + două rânduri de încăperi colaterale.
- Intrarea era pe latura scurtă, iar sanctuarul era orientat în lung,

iar volumul exterior al templului nu era diferențiat.
Acest tip de templu a fost foarte des utilizat, derivate de la această

schemă fiind folosite timp de milenii.
46
Tipologia 2 templu
Încăperea templului se separă, intrarea este mutată într-o nișă

adâncă (aivan) între două rezalituri laterale masive.
47
Tipologia 3 templu
- Încăperea principală este perpendiculară pe axa clădirii.
- Intrarea se făce prin încăperile colaterale, obținându-se un

drum îngust și cotit.
- Interiorul sălii trebuie să uimească imaginația vizitatorului.
48
Alcătuirea templelor mesopotamiene
• Locuinţa zeului
• Spaţiu pentru ofrande
• Spaţii pentru divinaţii
• Încăperi pentru preoţi
• Depozite
Tipuri de temple mesopotamiene

• Templul vechi sumerian
• Templul înalt
• Templul cu curte
• Templul asirian
• Ziguratul
49
Templul din Eridu (Tipologia 2), (6000 - 3500 îC). 50
Templul din Uruk (Tipologia 2), (3000 - 2800 îC). Spaţiul de tip coridor 51
Tipologie 3 si 2, Eridu 52
Dur Sarukin 53
Templul cu curte,
Dur Șarukin
54
55
56
57
58
Templul dublu Anu și Adad, Assur
Templul dublu a lui Anu şi Adad, Assur
Arhitectura majoră
Ziguratul
Construcțiile tip zigurat au luat naștere tocmai prin evoluția templului.
Este un element caracteristic arhitecturii mesopotamiene.
La începuturile sale erau destul de des întâlnite, ca mai târziu acesta să fie
înălțat numai pentru zeul principal al orașului respectiv.
Unul dintre cele mai importante exemple este Templul Alb din Uruk.
61
62
63
64
65
Dur Şarukin
Ziguratul Etamenanki
68
✓ Sistemul constructiv, arhitectură (locuire, temple și palate) și
materiale de construcții
Arhitectura majoră
Palatul
În perioada de formare a statului, mileniul III în.e.n. orașele și anumite
construcții au primit rol de apărare. Totodată în această perioadă apare
palatul.
Palatul :
Palatul din Kiș, ce are un caracter de apărare, fiind înconjurat de un zid
puternic de fortăreață.
Palatul din Mari:

(A fost construit lângă zigurat și lângă celelalte temple. Pictura murală din
palat este foarte variată și include multe elemente tradiționale.)
78
Cerinţe ce decurg din statutul regelui:
• Conducător politic unic
• Proprietar al tuturor bunurilor
• Reprezentat al zeilor
Palatul are următoarele funcţiuni:

• Reprezentare
• Locuire
• Religioasă
• Apărare
• Administrativă
• Gospodărească etc.
79
Palatul lui
Sargon al II
Dur Şarukin
(Khorsabad)
1.Acces
2.Oaspeţi
3.Curte de onoare
4.Sala tronului 5
5.Locuire 4 3
6.Zona sacră
1 2
6
80
81
82
83
84
85
Palatul din Ninive
86
87
88
89
FACTORI DETERMINANŢI AI ARHITECTURII
MESOPOTAMIENE
• limitări datorate materialelor de construcţie disponibile;

• adaptarea la clima uscată şi caldă;
• necesităţi de apărare;
• sistemul politic tributar.
90
SISTEME COMPOZIȚIONALE
• spaţii de forme carteziene datorate utilizării cărămizii şi caracteristicilor materialelor

de acoperire
• deschideri mici datorate folosirii materialelor vegetale uşoare pentru acoperirea

spaţiilor; pentru a creşte dimensiunile, spaţiile sunt alungite: spaţiul de tip corridor
• curtea interioară înconjurată de încăperi: nucleul compoziţiei
• sisteme compoziţionale:
• juxtapunerea de nuclee pe criterii funcţionale
• simetria şi axialitatea pentru obţinerea monumentalităţii:
• ax longitudinal negat de acces - templul vechi sumerian
• ax longitudinal marcat de acces - templul asirian
91
Spațiul de tip coridor
92
Juxtapunere
de nuclee 93
Simetrie
Axialitate 94
COMPOZIŢIA VOLUMELOR
• Volume masive, cu caracter închis pentru:

• monumentalitate
• copleşire
• prin:
• supradimensionare
• amplasarea pe platforme supraînălţate
• Realizarea de forme geometrice simple, uneori
simetrice (zigurate)
95
TRATAREA SUPRAFEȚELOR
Este o necesitate:
• funcţională
• constructivă.
Mijloace arhitecturale:
• ritmarea suprafeţelor cu rezalite şi nişe
(necesitate constructivă)
• creneluri la partea superioară a zidurilor
(necesitate militară şi accent estetic)
• portaluri monumentale etc.
96
97
98
DECORAȚIE ARHITECTURALĂ
• Finisaje de protecţie:
• ceramică smălţuită
• cuie ceramice cu cap smălţuit (alb, negru, roşu)
• basoreliefuri în bazalt sau alabastru (Asiria)
• folii de bronz, eventual aurite
• Pictură murală
• Culori puternice
• Forme figurative şi/sau geometrice
99
https://www.youtube.com/watch?v=J1GF_8l97xU
100

Ilovepdf Merged

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ilovepdf Merged

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoria Arhitecturii Universale

Templul funerar Teba, Egipt

2 Permite evaluarea producției

Templul funerar Teba, Egipt

2 Permite evaluarea producției

Templul funerar Teba, Egipt

2 Permite evaluarea producției

4 Conduce la prețuirea tradiției

Templul funerar Teba, Egipt

1. Mediul natural (relief, peisaj)

• Medie examen = (N.ex.Scris + N.Ex.Oral)/2

• Acest sistem de evaluare este valabil pentru toți studenții indiferent de

• STUDENȚII RESTANȚIERI CARE NU AU LUAT NIMIC ÎN ANII ANTERIORI VOR

1. Adams S., Atlas Biblic, Editura Aquila, 2003

2. Ching Francis D. K., Mark M. Jarzombek, Vikramaditya Prakash, A

3. Curinschi G., Roma cetate eternă, Editura Tehnică, București, 1971.

4. Curinschi G., Istoria universala a arhitecturii, vol. I – III.

5. Choisy A., Histoire de l’Architecture, Slatkine Reprints, Geneve – Paris,

6. Gheorghiu T.O., Structuri urbane traditionale romanesti in context

7. Gheorghiu T.O., Asezari Umane Vol. I - III.

8. Melicson M., Istoria generală a arhitecturii, Editura Tehnică, 1961.

9. Kostof S., History of Architecture, Oxford University Press Inc., 2009. 19

Cea mai directă şi clară expresie a relaţiilor amintite

Toate societățile actuale au la bază aceste nevoi ale

 Modul de viață al omului, de la ceea ce manâncă și până la cum trăiește

? AGRICULTURA ---- GRUPARE

Perioadă: 1.000.000 (incert) – 10.000 în. Hr. (Orientul Mijlociu)

Focul a fost un element important pentru că ajuta la perfecționarea

A existat de la cca. 12500 la 9500 în.Cr în Levant, o regiune din estul

Aceasta cultură este neobişnuită prin faptul că a fost creată de o

Plan peștera Lascaux Franța 34

Perioadă: 12.000 – 9000 în.Hr.

Construcțiile megalitice sunt considerate a fi construcții funerare,

La început aveau dimensiuni de 2m x 1.5m, pe urmă devin

 Marile familii - Casa mari

În perioada neoliticului arta se diversifică.

Grote decorate (Chauvet 31000 ani, Lascaux 18000 ani)

Pictură rupestră (Cueva de las Manos, Argentina 11000 – 7500 in.Hr)

Sculpturi în argilă, piatră, fildeș (L’homme Lyon)

• Valea Nilului a fost populată încă din neolotic

• Vechii egiteni credeau că Nilul inunda în fiecare an datorită lacrimilor

• Dacă Nilul nu se revărsa, acesta cauza secetă si foamete. Creşterea

• Autoritatea supremă a faraonului, investit cu atribute divine

REGATUL VECHI, 2780-2280 (dinastiile III-VI, Capitala la Memphis)

• perioadă de pace şi dezv. • folosirea pietrei în arhitectura

A II-a PERIOADĂ INTERMEDIARĂ (din. XIII - XVII, capitale Avaris şi Teba)

EPOCA TÂRZIE, (din. XXI - XXX, capitale Bubastis, Tanis, Sais)

• Lipsesc fundaţiile: terenul argilos decapat şi compactat

• Zidul: rosturi dilatare la 7-12m sau rosturi între cărămizi

• Elemente de sprijin izolate din lemn

• Acoperirea spaţiilor în terasă cu trunchiuri sau mănunchiuri

• Extragerea din cariere

Spații de dimensiuni foarte mari, datorită utilizării coloanelor egiptene.

• mijloace materiale şi umane nelimitate

• funcţionale pentru locuinţe, vile

• forme geometrice simple

• ziduri preponderent opace, decorate pentru evitarea

• ziduri de piatră cu feţe plane din blocuri cu asize

• marcarea acceselor prin ancadramente şi piloni

• componentă a imaginii arhitecturale

• decoraţia urmeză canoane religioase; templul e o

Lipsesc construcţiile de apărare şi spaţiile civice

Lipsesc construcţiile de apărare şi spaţiile civice