c107 2005

7/27/2019 C107-2005
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

Reglementare tehnica "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor indicativ C 107-2005" din
29/11/2005
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1124bis din 13/12/2005
CUPRINS
Partea 1 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENTILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICA LA CLADIRILE DE LOCUIT C
107/1
Partea a 2-a - NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENTILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICA LA CLADIRILE CU ALTA
DESTINATIE DECAT
CEA DE LOCUIRE C 107/2
Partea a 3-a - NORMATIV PRIVIND CALCULUL PERFORMANTELOR TERMOENERGETICE ALE ELEMENTELOR DE
CONSTRUCTIE ALE CLADIRILOR
C 107/3
Partea a 4-a - GHID PRIVIND CALCULUL PERFORMANTELOR TERMOTEHNICE ALE CLADIRILOR DE LOCUIT C 107/4
Partea a 5-a - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE IN CONTACT CU SOLUL C
107/5
NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENTILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICA LA CLADIRILE DE LOCUIT
Indicativ C 107/1-2005
Editie revizuita de:

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" - Bucuresti
INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII SI ECONOMIA CONSTRUCTIILOR INCERC - Bucuresti
COORDONATOR:
ASOCIATIA INGINERILOR DE INSTALATII DIN ROMANIA - AIIR
Prof. dr. ing. Liviu DUMITRESCU
Elaboratori:
dr. ing. MIHAELA GEORGESCU
- 1 / 270 -
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005 1/270
7/27/2019 C107-2005
1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prevederile prezentei reglementari tehnice stabileste modul de calcul al coeficientului global de izolare termica (G) care
exprima pierderile totale de caldura la cladirile de locuit.
Reglementarea tehnica cuprinde, de asemenea, valorile normate maxime ale coeficientilor globali de izolare termica (GN), care
se admit la cladirile de locuit.
1.2. Prezenta reglementare urmareste ca, atat prin conceptia complexa initiala a cladirii (configuratie, procent de vitrare, etc.),
cat si prin modul de alcatuire alcatuire a elementelor de constructie perimetrale si a detaliilor, sa se limiteze pierderile de caldura
in exploatare, in vederea reducerii consumului de energie pentru incalzirea cladirilor de locuit.
1.3. Prevederile prezentei reglementari se aplica la toate tipurile de cladiri de locuit si anume:
- cladiri de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate sau insiruite, tip duplex, s.a.);
- cladiri de locuit, cu mai multe apartamente;
- camine si internate;
- unitati de cazare din hoteluri si moteluri.
Reglementarea se refera atat la cladirile noi, cat si la cladirile existente care urmeaza a fi supuse lucrarilor de reabilitare si de
modernizare.
Cladirile de locuit avand magazine sau spatii cu alte destinatii la anumite niveluri, vor fi considerate exclusiv aceste spatii,
avand in vedere si pierderile de caldura prin suprafetele adiacente.
1.4. Coeficientii globali de izolare termica - G - au in vedere:
- pierderile de caldura prin transfer termic, aferente tuturor suprafetelor perimetrale, care delimiteaza volumul incalzit al cladirii;
- pierderile de caldura aferente unor conditii normale de reimprospatare a aerului interior;
- pierderile de caldura suplimentare datorate infiltratiei in exces a aerului exterior, prin rosturile tamplariei.
Coeficientii globali nu tin seama de aportul solar si nici de aportul de caldura datorat ocuparii locuintelor.
1.5. Respectarea prevederilor prezentei reglementari tehnice este o conditie obligatorie atat pentru elaboratorii proiectelor,
pentru specialistii verificatori si experti atestati, cat si pentru investitori si executanti, conform prevederilor legale in vigoare.
Verificarea proiectelor sub aspectul exigentelor de izolatie termica si de economie de energie este obligatorie la obtinerea
autorizatiei de construire.
1.6. Verificarea coeficientului global de izolare termica nu anuleaza obligativitatea efectuarii tuturor celorlalte verificari
termotehnice cerute de legislatia in vigoare.
1.7. Prezenta reglementare tehnica se va utiliza impreuna cu urmatoarele acte normative:
[1] C 107/3 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor.
[2] C 107/5 Normativ privind calculul termotehnic ale elementelor de constructie in contact cu solul.
[3] C 107/4 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit.
[4] SR 4839-1997 Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade-zile.
- 2 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
1.8. Pentru utilizarea prezentei reglementari tehnice se pot consulta standardele europene in domeniu:
[5] EN ISO 13789 Thermal performance of buildings - Transmission heat loss coeficient - Calculation method.
[6] EN ISO 7345 Thermal insulation - Physical quantities and definitions.
2. TERMENI, SIMBOLURI SI UNITATI DE MASURA

Simbolurile si unitatile de masura ale principalilor termeni utilizati in prezentele reglementari tehnice sunt date in tabelul 1.
Se foloseste sistemul international de unitati de masuri (SI), in care:
1 W = 0,860 kcal/h = 1 J/s
1 m^2K/W = 1,163 m^2h°C/kcal
1 W/(m^3K) = 0,860 kcal/(m^3h°C)
1 Wh = 3600 J = 0,860 kcal
SIMBOLURI SI UNITATI DE MASURA
TABELUL I

+--------+--------------------------------------------------+-------------------------+-------+
| | | |UNITATI|
|SIMBOLUL| TERMENUL | RELATIA DE DEFINIRE | DE |
| | | |MASURA |
+--------+--------------------------------------------------+-------------------------+-------+
| P |Perimetrul cladirii | - | m |
+--------+--------------------------------------------------+-------------------------+-------+
| A |Aria de transfer termic. Aria anvelopei | - | m2 |
+--------+--------------------------------------------------+-------------------------+-------+
| A(c) |Aria construita a cladirii | - | m2 |
+--------+--------------------------------------------------+-------------------------+-------+
| V |Volumul interior incalzit al cladirii | - | m3 |
+--------+--------------------------------------------------+-------------------------+-------+
| N |Numarul de niveluri | - | - |
- 3 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
+--------+--------------------------------------------------+-------------------------+-------+
| T(u) |Temperatura spatiilor neincalzite | - | °C |
+--------+--------------------------------------------------+-------------------------+-------+
| T(e) |Temperatura exterioara de calcul | - | °C |
+--------+--------------------------------------------------+-------------------------+-------+
| T(i) |Temperatura interioara de calcul | - | °C |
+--------+--------------------------------------------------+-------------------------+-------+
|Delta T |Diferenta intre temperatura exterioara si cea | T(i) - T(e) | K |
| |interioara de calcul | | |
+--------+--------------------------------------------------+-------------------------+-------+
| c(a) |Capacitatea calorica masica la presiune constanta,| - |J/(kgK)|
| |a aerului | | |
+--------+--------------------------------------------------+-------------------------+-------+
| ro(a) |Densitatea aparenta a aerului | - | kg/m^3 |
+--------+--------------------------------------------------+-------------------------+-------+
| R'(m) |Rezistenta termica corectata, medie, a unui | - | m2K/W |
| |element de constructie, pe ansamblul cladirii | | |
+--------+--------------------------------------------------+-------------------------+-------+
| |Coeficientul de transfer termic (transmitanta | 1 | |
| U'(m) |termica) corectat(a), mediu, al(a) unui element | ----- |W/(m2K)|
| |de constructie, pe ansamblul cladirii | R'(m) | |
+--------+--------------------------------------------------+-------------------------+-------+
| L |Coeficientul de cuplaj termic | A | |

| | | AU'(m) = ----- | W/K |
| | | R'(m) | |
+--------+--------------------------------------------------+-------------------------+-------+
| Φ |Flux termic | A • [T(i) - T(j)] | |
| | | ----------------- | W |
| | | R'(m) | |
+--------+--------------------------------------------------+-------------------------+-------+
| tau |Factorul de corectie a temperaturilor exterioare | T(i) - T(u) | |
| | | ----------- | - |
- 4 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
| | | Delta T | |
+--------+--------------------------------------------------+-------------------------+-------+
| n |Viteza de ventilare (numarul de schimburi de aer | - | h-1 |
| |pe ora) | | |
+--------+--------------------------------------------------+-------------------------+-------+
| G |Coeficientul global de izolare termica a cladirii |SUMA [L • tau(j)] | |
| | |----------------- + 0,34n|W/(m^3K)|
| | | V | |
+--------+--------------------------------------------------+-------------------------+-------+
| GN |Coeficientul global normat de izolare termica a | - |W/(m^3K)|
| |cladirii | | |
+--------+--------------------------------------------------+-------------------------+-------+

3. DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA (G)

3.1. Coeficientul global de izolare termica a unei cladiri (G), este un parametru termo-energetic al anvelopei cladirii pe ansamblul
acesteia si are semnificatia unei sume a fluxurilor termice disipate (pierderilor de caldura realizate prin transmisie directa) prin
suprafata anvelopei cladirii, pentru o diferenta de temperatura intre interior si exterior de la 1 K, raportata la volumul cladirii, la
care se adauga cele aferente reimprospatarii aerului interior, precum si cele datorate infiltratiilor suplimentare de aer rece.
Coeficientul global de izolare termica se calculeaza cu relatia:

SUMA [L(j) • tau(j)]
G = -------------------- + 0,34 • n [W/(m^3K)] (1)
V

in care:
L - coeficientul de cuplaj termic, calculat cu relatia:

A
L = ----- [W/K] (2)
R'(m)

Tau - factorul de corectie a temperaturilor exterioare [-];
- 5 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
V - volumul interior, incalzit, al cladirii [m^3];

R'(m) - rezistenta termica specifica corectata, medie, pe ansamblul cladirii, a unui element de constructie [m^2K/W];
A - aria elementului de constructie [m^2], avand rezistenta termica R^1(m)
n - viteza de ventilare naturala a cladirii, respectiv numarul de schimburi de aer pe ora [h-^1].
3.2. Cladirea - in conceptia prezentelor reglementari - reprezinta un ansamblu de apartamente, spatii de circulatie si alte spatii
comune, delimitat de o serie de suprafete care alcatuiesc anvelopa cladirii si prin care au loc pierderile de caldura.
Anvelopa cladirii separa volumul incalzit al cladirii de:
- aerul exterior;
- sol (la placi in contact direct cu solul, amplasate fie peste cota terenului sistematizat, fie sub aceasta cota, precum si la peretii
in contact cu solul);
- incaperi anexa ale cladirii propriu-zise, neincalzite sau mult mai putin incalzite, separate de volumul cladirii prin pereti sau/si
plansee, termoizolate in mod corespunzator (exemplu: garaje, magazii, subsoluri tehnice sau cu boxe, pivnite, poduri, camere de
pubele, verande, balcoane si logii inchise cu tamplarie exterioara, s.a.);
- spatii care fac parte din volumul constructiv al cladirii, dar care au alte functiuni sau destinatii (exemplu: spatii comerciale la
parterul cladirilor de locuit, birouri, s.a.);
- alte cladiri, avand peretii adiacenti separati de cladirea considerata, prin rosturi.
Rosturile antiseismice, de dilatatie sau de tasare, atat cele deschise (care nu au prevazute masuri de izolare fata de aerul
exterior), cat si cele inchise (la care se prevad masuri speciale de etansare si izolare termica pe contur), constituie - de regula -
limite ale volumului cladirii, iar suprafetele peretilor adiacenti rosturilor fac parte din anvelopa cladirii. Fac exceptie situatiile la
care rosturile sunt amplasate in interiorul unui volum unitar din punct de vedere functional (de exemplu rosturi la camine,
internate sau, uneori, chiar la unele cladiri de locuit); in aceste cazuri rosturile sunt de tip inchis, volumul cladirii se calculeaza
fara a tine seama de existenta rosturilor, iar suprafata peretilor adiacenti rosturilor nu se includ in anvelopa cladirii.
La cladirile compuse din mai multe sectiuni (case de scara) fara rosturi intre ele, volumul si respectiv anvelopa cladirii se
calculeaza pentru ansamblul acestor sectiuni.
In mod similar, la cladirile de locuit individuale, cuplate sau insiruite, fara rosturi, volumul si anvelopa se determina pentru
ansamblul cladirii.
La cladirile fara rosturi, peretii dintre sectiuni si dintre locuintele cuplate sau insiruite, nu se considera ca facand parte din
anvelopa cladirilor.
3.3. Aria anvelopei cladirii - A - se calculeaza cu relatia:

A = SUMA A(j) [m^2] (3)
in care:
- 6 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
A - aria anvelopei, reprezentand suma tuturor ariilor elementelor de constructie perimetrale ale cladirii, prin care au loc
pierderile de caldura;
A(j) - ariile elementelor de constructie care intra in alcatuirea anvelopei cladirii si anume:
• suprafata opaca a peretilor exteriori;
• suprafetele adiacente rosturilor deschise si/sau inchise;
• suprafetele ferestrelor si usilor exterioare, precum si ale peretilor exteriori vitrati si ale luminatoarelor;
• suprafata planseelor de peste ultimul nivel, sub terase;
• suprafata planseelor de peste ultimul nivel, sub poduri;
• suprafata planseelor de peste pivnite si subsoluri neincalzite;
• suprafata placilor in contact cu solul;
• suprafata peretilor in contact cu solul;
• suprafata planseelor care delimiteaza cladirea la partea inferioara, de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere, etc.);
• suprafata peretilor si a planseelor care separa volumul cladirii, de spatii adiacente neincalzite sau mult mai putin incalzite,
precum si de spatii avand alte destinatii etc.
Ariile care alcatuiesc anvelope unei cladiri [A(j)] se determina astfel:

• ariile peretilor se calculeaza pe baza urmatoarelor dimensiuni:
- pe orizontala, pe baza dimensiunilor interioare ale peretilor exteriori sau ale celor de la rosturi (lungimile in plan marcate cu
linie groasa in fig. 1);
- pe verticala, intre fata superioara a pardoselii de la primul nivel incalzit, pana la tavanul ultimului nivel incalzit (inaltimea H =
SUMA H(j) in fig. 2).
• ariile tamplariei exterioare se iau in calcul pe baza dimensiunilor nominale ale golurilor din pereti (fig. 1 si 2);
• ariile orizontale (terase, plansee sub poduri, plansee peste subsoluri, placi pe sol, s.a.) se calculeaza pe baza dimensiunilor
conturului interior al peretilor care alcatuiesc anvelopa cladirii (fig. 1);
• in cazul suprafetelor inclinate, la determinarea suprafetelor orizontale si verticale se va tine seama de aceasta inclinare.
Asa cum rezulta din fig. 3, aria anvelopei se determina avand in vedere exclusiv suprafetele interioare ale elementelor de
constructie perimetrale, ignorand existenta elementelor de constructie interioare (peretii interiori structurali si nestructurali,
precum si planseele intermediare).
3.4. Volumul cladirii - V - reprezinta volumul delimitat pe contur de suprafetele perimetrale care alcatuiesc anvelopa cladirii, si
care sunt precizate la punctul 3.3.
Volumul cladirii - V - reprezinta volumul incalzit al cladirii, cuprinzand atat incaperile incalzite direct (cu elemente de incalzire),
cat si incaperile incalzite indirect (fara elemente de incalzire), dar la care caldura patrunde prin peretii adiacenti, lipsiti de o
termoizolatie semnificativa. In acest sens se considera ca facand parte din volumul cladirii: camari, debarale, vestibuluri, holuri
de intrare, casa scarii, putul liftului si alte spatii comune.
- 7 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
Mansardele, precum si incaperile de la subsol, incalzite la temperaturi apropiate de temperatura predominanta a cladirii, se
includ in volumul cladirii.
Nu se includ in volumul cladirii:
- incaperile cu temperaturi mult mai mici decat temperatura predominanta a cladirii, de exemplu camerele de pubele;
- verandele, precum si balcoanele si logiile, chiar in situatia in care ele sunt inchise cu tamplarie exterioara.
La cladirile cu terasa, in cazul in care casa scarii se ridica peste cota generala a planseului terasei, peretii exteriori ai acesteia se
considera ca elemente ale anvelopei cladirii.
La cladirile cu acoperis inclinat, in situatiile in care casa scarii continua peste cota generala a planseului podului, ca elemente
delimitatoare, spre exterior, se considera peretii dintre casa scarii si pod si planseul sau acoperisul de peste casa scarii.
La casa scarii de la parter, precum si la holurile de intrare in cladire care au planseul inferior denivelat, determinarea volumului
si a suprafetei anvelopei precum si a suprafetelor tuturor elementelor de constructie care separa aceste spatii, de subsol si de
aerul exterior (pereti, plansee, rampe, podeste), se face cu luarea in consideratie a acestei denivelari.
Modul de calcul al lungimilor in plan
Figura 1#EIMGLNK#
Modul de calcul al inaltimilor
Figura 2#EIMGLNK#
Stabilirea dimensiunilor anvelopei
Figura 3#EIMGLNK#
3.5. Rezistentele termice corectate, medii pe ansamblul cladirii, ale elementelor de constructie [R'(m)] se determina pe baza
prevederilor din [1], [2] si [3], cu luarea in consideratie a influentei tuturor puntilor termice asupra rezistentelor termice
unidirectionale, in camp curent (R).
3.5.1. Principalele punti termice care trebuie sa fie avute in vedere la determinarea valorilor R'(m) sunt urmatoarele:
• la pereti: stalpi, grinzi, centuri, placi de balcoane, logii si bowindouri, buiandrugi, stalpisori, colturi si conturul tamplariei;
• la planseele de la terase si de la poduri: atice, cornise, streasini, cosuri si ventilatii;
• la planseele de peste subsol, termoizolate la partea superioara: peretii structurali si nestructurali de la parter si zona de
racordare cu soclul;
- 8 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
• la planseele de peste subsol, termoizolate la partea inferioara: peretii structurali si nestructurali de la subsol, grinzile (daca nu
sunt termoizolate) si zona de racordare cu soclul;
• la placile in contact cu solul: zona de racordare cu soclul, precum si toate suprafetele cu termoizolatia intrerupta;
• la planseele care delimiteaza volumul cladirii la partea inferioara, de aerul exterior: grinzi (daca nu sunt termoizolate), centuri,
precum si zona de racordare cu peretii adiacenti.
3.5.2. Rezistentele termice corectate, medii, ale suprafetelor opace ale elementelor de constructie. se determina pe baza metodei
coeficientilor specifici liniari si punctuali de transfer termic, in conformitate cu relatiile de calcul - cap. 7 din [1] si [2] si a tabelelor
1 ... 73 din [1] si 1 ... 18 din [2].
3.5.3. La fazele preliminare de proiectare, influenta puntilor termice se poate evalua printr-o reducere globala a rezistentelor
termice unidirectionale (in camp curent), astfel:
• la pereti exteriori 20 ... 45%

• la terase si plansee sub poduri 15 ... 25%
• la plansee peste subsoluri si sub bowindouri 25 ... 35%
• la rosturi 10 ... 20%

3.5.4. La fazele preliminare si intermediare de proiectare se admite utilizarea metodei simplificate din anexa H din [1], care
consta in determinarea mediei aritmetice a rezistentelor termice calculate pe zone dispuse paralel pe fluxul termic si pe straturi
dispuse perpendicular pe fluxul termic.
3.5.5. Rezistentele termice ale tamplariei exterioare, luminatoarelor si peretilor exteriori vitrati se vor considera conform
prevederilor din cap. 9 si din anexa 1 din [1].
3.6. Pentru marirea gradului de confort termic la cladirile de locuit, precum si in vederea reducerii consumului de energie in
exploatare, rezistentele termice R'(m) determinate conform pct. 3.5. trebuie sa fie mai mari decat valorile R'(min) din anexa 3.
3.7. Factorul de corectie a temperaturilor exterioare se calculeaza cu relatia:

T(i) - T(j)
tau = ----------- [-] (4)
T(i) - T(e)

in care:
- 9 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
T(e) - temperatura exterioara conventionala de calcul pentru perioada rece a anului, care se considera in conformitate cu harta
de zonare climatica a teritoriului Romaniei, pentru perioada de iarna, din anexa D din [1], astfel:

Zona I T(e) = -12°C
Zona II T(e) = -15°C
Zona III T(e) = -18°C
Zona IV T(e) = -21°C

T(i) - temperatura interioara conventionala de calcul pe timpul iernii, care la cladirile de locuit se considera temperature
predominanta a incaperilor:
T(i) = +20°C
T(u) - temperatura in spatiile neincalzite din exteriorul anvelopei, determinata pe baza unui calcul al bilantului termic, efectuat in
conformitate cu prevederile din [1] si [2].
T(j) - temperatura in mediul din exteriorul anvelopei care poate fi:
T(j) = T(e), sau
T(j) = T(u)
Pentru calcule in faze preliminare de proiectare, valorile T se pot considera:

tau = 0,9 la rosturi deschise si la poduri;
tau = 0,5 la rosturi inchise, la subsoluri neincalzite si la pivnite, la camere de pubele, precum si la alte spatii adiacente
neincalzite sau avand alte destinatii;
tau = 0,8 la verande, balcoane si logii inchise cu tamplarie exterioara;
tau = 0,9 la tamplaria exterioara prevazuta cu obloane la fata exterioara;
tau = 1,0 la elementele de constructie care separa mediul interior T(j) de mediul exterior.
3.8. La pierderile de caldura prin transfer termic se adauga pierderile aferente unor conditii normale de reimprospatare a aerului
interior, precum si pierderile de caldura suplimentare, aferente infiltratiei in exces a aerului exterior, care poate patrunde prin
rosturile tamplariei.
Aceste pierderi, raportate la volumul cladirii V si la diferenta de temperatura Delta T = T(i) - T(e), au valoarea 0,34 • n [W/m^3K],
in care:
- 10 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
n - viteza de ventilare naturala a cladirii, respectiv numarul de schimburi de aer pe ora [h-^1]
0,34 - reprezinta produsul dintre capacitatea calorica masica si densitatea aparenta a aerului:
c(a) = 1000 W • s/(kg • K)
ro(a) = 1,23 kg/m^3

1230
c(a) • ro(a) = 1230 [W • s/(m^3K)] = ---- = 0,34 [Wh/(m^3K)]
3600

Valorile n se iau din anexa 1, cu urmatoarele precizari:

• Valoarea n = 0,5 [h-^1] reprezinta numarul minim de schimburi de aer pe ora necesar pentru reimprospatarea aerului interior in
vederea asigurarii unor conditii normale de microclimat.
Aceste schimburi normale se realizeaza:
- prin inerentele neetanseitati ale tamplariei;
- prin deschiderea ferestrelor si usilor exterioare;
- prin eventuale sisteme speciale de ventilare naturala (de exemplu clapete reglabile pentru priza de aer proaspat si alte clapete
sau canale verticale de ventilatie pentru eliminarea aerului viciat).
• Pierderile suplimentare de caldura datorate infiltratiei in exces a aerului exterior sunt o consecinta directa a modului de
realizare a etanseitatii rosturilor dintre cercevelele si tocurile tamplariei exterioare. Aceste pierderi sunt legate de actiunea
vantului, precum si de curentii de aer interiori si exteriori, si sunt in functie de urmatorii factori:
- expunerea cladirii (simpla sau dubla) sub aspectul infiltratiilor de aer, respectiv cu apartamente avand ferestre pe una sau pe
doua fatade;
- gradul de adapostire a cladirii, prin existenta unor obstacole in calea vantului si a curentilor de aer;
- gradul de permeabilitate a cladirii, in functie de modul de etansare a tamplariei exterioare.

Valorile n din anexa 1 cuprind ambele componente ale naturii pierderilor de caldura, astfel incat numarul de schimburi de aer
variaza de la valoarea minima de 0,5 [h-^1] (fara infiltratii in exces) la valori de 1,0 ... 1,5 [h-^1], in cazul unor infiltratii suplimentare
mari.
La cladiri avand mai multe feluri de tamplarii exterioare, valoarea n se determina prin interpolare, in functie de ponderea ariilor
diferitelor tipuri de tamplarii.
3.9. Primul termen ai relatiei de calcul (1) poate fi determinat cu:

- 11 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
SUMA [L(j) • tau(j)] SUMA Φ(j)

-------------------- = ----------- [W/m^3K] (5)
V V • Delta T

in care:

A • [T(i) - T(j)]
Φ(j) = ----------------- [W] (6)
R'(m)

3.10. Rezistenta termica medie a anvelopei se poate calcula cu relatia:

SUMA A(j)
R'(m) = ----------------- [(m^2K)/W] (7)
SUMA [L • tau(j)]

4. DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL NORMAT DE IZOLARE TERMICA (GN)

Coeficientul global normat de izolare termica este stabilit functie de:
• numarul de niveluri (N)
• raportul dintre aria anvelopei si volumul cladirii (A/V).
Valorile coeficientilor globali normati - valabili pentru toate zonele climatice - sunt date in anexa 2.
La cladirile avand suprafete construite diferite de la nivel la nivel (de ex. la cladirile cu retrageri gabaritice), precum si la cele cu
spatii avand alte destinatii decat aceea de locuinte la unele niveluri sau portiuni de niveluri, pentru numarul de niveluri N se va
calcula o valoare conventionala, cu relatia:

SUMA A(c)
N = --------- [-] (8)
A(c max)

in care:
- 12 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
A(c) - aria construita a cladirii, masurata pe conturul, exterior al peretilor de fatada (exclusiv logiile si balcoanele) la fiecare nivel
al cladirii [m^2];
A(c max) - cea mai mare valoare A(c) din cladire [m^2].
In acest caz valoarea N poate rezulta ca numar zecimal, incadrarea in anexa 2 urmand a se face prin interpolare.
5. VERIFICAREA NIVELULUI DE IZOLARE TERMICA GLOBALA

Nivelul de izolare termica globala este corespunzator, daca se realizeaza conditia:

G <= GN [W/m^3K] (9)

Posibilitatile de realizare a acestei conditii trebuie sa fie atent analizate inca de la fazele preliminare ale proiectului, atunci cand
se face conceptia complexa a cladirii, cand inca se mai poate interveni asupra configuratiei in plan si pe verticala a constructiei,
precum si asupra parametrilor ei geometrici.
Principalii factori geometrici, care influenteaza asupra coeficientului global de izolare termica G, sunt urmatorii:
• Raportul P/A(c), in care:
P - perimetrul cladirii, masurat pe conturul exterior al peretilor de fatada;
A(c) - aria in plan a cladirii, limitata de perimetru (arie construita).
• Gradul de vitrare, exprimat prin raportul dintre aria tamplariei exterioare si aria totala a peretilor exteriori (partea opaca +
partea vitrata);
• Retragerile gabaritice, existenta bowindourilor, precum si alte variatii ale suprafetelor A(c) de la nivel la nivel.
6. RECOMANDARI PRIVIND UNELE POSIBILITATI DE IMBUNATATIRE A COMPORTARII TERMOTEHNICE SI DE REDUCERE A

VALORII COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA LA CLADIRILE DE LOCUIT
Pentru imbunatatirea comportarii termotehnice a cladirilor de locuit si pentru reducerea valorii coeficientului global de izolare
termica, se recomanda aplicarea urmatoarelor masuri:
La alcatuirea generala a cladirii:
- la stabilirea pozitiilor si dimensiunilor tamplariei exterioare se va avea in vedere atat orientarea cardinala, cat si orientarea fata
de directia vanturilor dominante, tinand seama si de existenta cladirilor invecinate; desi nu se considera in calcule, ferestrele
orientate spre sud au un aport solar semnificativ;
- pentru reducerea pierderilor de caldura spre spatiile de circulatie comuna, se vor prevedea windfanguri la intrarile in cladiri,
aparate de inchidere automata a usilor de intrare in cladiri, termoizolatii la usile de intrare in apartamente, incalzirea spatiilor
comune la temperaturi apropiate de temperatura din locuinte s.a.;
- 13 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
- la peretii interiori ai camarilor aerisite direct, se vor prevedea masuri de termoizolare.

La alcatuirea elementelor de Constructie perimetrele:
- se vor utiliza solutii cu rezistente termice specifice sporite, cu utilizarea materialelor termoizolante eficiente (polistiren, vata
minerala s.a.);
- se vor utiliza solutii imbunatatite de tamplarie exterioara, cu cel putin 3 randuri de geamuri sau cu geamuri termoizolante;
- se va urmari reducerea in cat mai mare masura a puntilor termice de orice fel, in special in zonele de intersectii a elementelor
de constructie (colturi, socluri, comise, atice), cat si la balcoane, logii, bowindouri, in jurul golurilor de ferestre si usi de balcon,
s.a.;
- se interzice utilizarea tamplariilor cu tocuri si cercevele din aluminiu fara intreruperea puntilor termice.
In vederea reducerii infiltratiilor de aer rece
- la tamplaria exterioara se vor lua masuri de etansare corespunzatoare a rosturilor dintre tocuri si conturul golurilor din pereti;
- se va utiliza exclusiv tamplarie de buna calitate si prevazuta cu garnituri de etansare;
- suprafetele vitrate, luminatoarele si tamplaria fixa vor fi prevazute cu solutii de etansare care sa excluda orice infiltratii;
- la peretii din panouri mari prefabricate, rosturile dintre panouri vor fi exclusiv de tip "inchis" si vor fi etansate cu chituri de
calitate corespunzatoare, care sa confere o siguranta deplina, atat fata de infiltratiile de apa, cat si fata infiltratiile de aer;
- la elementele perimetrale opace nu se vor utiliza solutii constructive caracterizate printr-o permeabilitate la aer ridicata.
7. METODA PENTRU DETERMINAREA NECESARULUI ANUAL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE PE BAZA COEFICIENTILOR
GLOBALI DE IZOLARE TERMICA "G", LA CLADIRILE DE LOCUIT
7.1. GENERALITATI
7.1.1. Necesarul anual de caldura utilizata pentru incalzirea, in perioada rece, a cladirilor, este un indicator important care
reflecta gradul de protectie termica in ceea ce priveste economia de energie si reprezinta principala caracteristica energetica a
cladirilor.
Prevederile continute in acest capitol se aplica la toate tipurile de cladiri de locuit, inclusiv la camine, internate, s.a. Prevederile
acestui capitol sunt valabile atat la cladirile de locuit noi cat si la cladirile de locuit existente pentru situatia de dinainte sau/si de
dupa modernizarea termotehnica,
7.1.2. Prevederile continute in acest capitol nu se aplica la urmatoarele categorii de cladiri de locuit:
- cladirile proiectate pentru un aport activ de caldura solara;
- cladirile prevazute cu instalatii de ventilare actionate mecanic, cu sau fara recuperarea caldurii.
In acest capitol se trateaza urmatoarele aspecte:
- Determinarea cu o metoda simplificata a necesarului anual de caldura pentru incalzire aferent unui m^3 de volum incalzit, in
functie de coeficientul global de izolare termica a cladirii (G) determinat conform cap. 3.
- 14 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
Metoda de calcul (pct. 7.2 ... 7.6) tine seama de conditiile climatice ale amplasamentului, precum si de aporturile de caldura
interna si solara (pasiva) si se poate folosi la determinarea prin calcul a necesarului anual de caldura atat pentru cladirile noi, cat
si pentru cele existente (reabilitate sau nereabilitate),
- Idem ca mai sus, dar in conditii climatice si de exploatare a instalatiei de incalzire unificate, pentru calcule comparative (pct.
7.7).
- Valori normate pentru necesarul anual de caldura pentru incalzire (pct. 7.8).
7.1.4. Prevederile
performantei din prezentul
termo-energetice capitol nucladirilor
a anvelopei se utilizeaza pentru
in faze dimensionarea
preliminare instalatiilor
si intermediare de incalzire ci numai pentru evaluarea
de proiectare.
7.2. NECESARUL ANUAL DE CALDURA
Necesarul anual de caldura pentru incalzire aferent unui m^3 de volum interior, se calculeaza cu relatia:

24
Q = ---- C • N12^[theta(i)] • G - [Q(i) + Q(s)] [kWh/(m^3•an)] (10)
1000

in care:
Q - necesarul anual de caldura pe metru cub de volum incalzit, [kWh/m^3•an];
G - coeficientul global de izolare termica a cladirii, care se determina in conformitate cu prevederile din capitolul 3, [W/(m^3K)];
C - coeficient de corectie, [-];
N12^[theta(i)] - numarul anual de grade-zile de calcul, corespunzator localitatii unde este amplasata cladirea, calculat pentru
temperatura interioara medie in perioada de incalzire [(theta(i)] si pentru temperatura exterioara medie zilnica care marcheaza
inceperea si oprirea incalzirii [theta(eo) = +12°C]; se exprima in [K • zile];
Q(i) - aportul util de caldura rezultat din locuirea cladirii, aferent unui m^3 de volum incalzit [kWh/m^3•an];
Q(s) - aportul util de caldura provenita din radiatia solara, aferent unui m3 de volum incalzit [kWh/m^3•an].
7.3. NUMARUL ANUAL DE GRADE-ZILE DE CALCUL

Numarul anual de grade-zile de calcul se determina pe baza prevederilor din standardul SR 4839-1997, cu relatia:

N12^[theta(i)] = N^2012 - [20 - theta(i)] • D12 [K • zile] (11)

in care:
N^2012 - numarul anual de grade-zile de calcul, pentru theta(i) = +20°C si pentru theta(eo) = +12°C, [K • zile]
- 15 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
theta(i) - temperatura interioara medie a cladirii [°C]

D12 - durata conventionala a perioadei de incalzire corespunzatoare temperaturii exterioare care marcheaza inceperea si oprirea
incalzirii theta(eo) = +12°C, [zile]
7.3.1. Temperatura interioara medie a cladirii se calculeaza cu relatia:

SUMA
theta(i) [theta(j) • V(uj)]
= ---------------------- [°C] (12)
SUMA V(uj)

in care:
V(uj) - volumul util al fiecareia din incaperile direct incalzite (prevazute cu corpuri de incalzire) ale cladirii [m^3]
theta(i) - temperatura interioara de calcul a incaperilor direct incalzite ale cladirii [°C]
Volumul util al incaperilor V(uj) se determina prin inmultirea ariei utile [A(uj)] cu inaltimea libera [h(uj)] masurata intre fata
superioara a pardoselii si tavan.
Daca incaperile au aceiasi inaltime libera, se poate folosi relatia:

SUMA [theta(j) • A(uj)]
theta(i) = ---------------------- [°C] (13)
SUMA A(uj)

in care:
A(uj) - aria utila a fiecareia din incaperile direct incalzite ale cladirii [m^2].
7.3.2. Pentru o serie de localitati, numarul anual de grade zile de calcul N^2012 si durata conventionala a perioadei de incalzire
D12 se dau in tabelul 7.1.
7.3.3. Relatiile (1) si (2) precum si valorile N^2012 si D12 din tabelul 7.1 sunt valabile la cladirile la care temperatura exterioara
care marcheaza inceperea si oprirea incalzirii este theta(eo) = +12°C. Pentru cladirile la care theta(eo) este diferit de +12°C, in
relatiile (10) si (11), valorile N12^theta(i), N^2012 si D12 se inlocuiesc cu valori N(theta(eo))^theta(i), N^20(theta(eo)) si respectiv
D(theta(eo)), care se calculeaza pe baza prevederilor din standardul SR 4839-1997 [4].
- 16 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
4.3.4. Pentru localitatile care nu sunt cuprinse in tabelul 7.1, parametrii N si D se pot determina fie prin comparatie cu valorile
corespunzatoare ale unor localitati invecinate, avand conditii asemanatoare de temperatura exterioara si relief, fie printr-un calcul
exact, in conformitate cu prevederile din SR 4839-1997.
NUMARUL ANUAL DE GRADE-ZILE DE CALCUL SI DURATA CONVENTIONALA
A PERIOADEI DE INCALZIRE
Tabelul 7.1

+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|Nr. | |theta(a)|N^2012 |D12 |Nr. | |theta(a)|N^2012 |D12 |
|crt.| Localitatea +--------+------+----+crt.| Localitatea +--------+------+----+
| | | °C |K•zile|zile| | | °C |K•zile|zile|
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
| 1. |Adamclisi | 10,8 | 3120 |193 |41. |Miercurea Ciuc | 6,5 | 4250 |242 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
| 2. |Alba Iulia | 8,9 | 3460 |210 |42. |Odorheiul Secuiesc | 7,7 | 3940 |227 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
| 3. |Alexandria | 10,7 | 3150 |189 |43. |Oradea | 10,2 | 3150 |195 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
| 4. |Arad | 10,4 | 3020 |192 |44. |Oravita | 10,9 | 3000 |187 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
| 5. |Bacau | 9,0 | 3630 |209 |45. |Paltinis Sibiu | 4,5 | 5170 |266 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
| 6. |Baia Mare | 9,5 | 3350 |201 |46. |Petrosani | 7,6 | 3960 |227 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
| 7. |Barlad | 9,6 | 3460 |200 |47. |Piatra Neamt | 8,7 | 3560 |198 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
| 8. |Bistrita | 7,9 | 3850 |224 |48. |Pitesti | 9,7 | 3420 |199 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
| 9. |Blaj | 8,9 | 3530 |210 |49. |Ploiesti | 10,1 | 3390 |196 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|10. |Botosani | 9,0 | 3630 |209 |50. |Poiana Stampei (Suceava) | 4,0 | 5290 |284 |
- 17 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|11. |Brasov | 7,5 | 4030 |227 |51. |Predeal | 4,8 | 5090 |259 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|12. |Braila | 10,5 | 3170 |190 |52. |Ramnicu Sarat | 10,6 | 3170 |190 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|13. |Bucuresti | 10,6 | 3170 |190 |53. |Ramnicu Valcea | 10,3 | 3120 |194 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|14. |Buzau | 10,7 | 3150 |189 |54. |Resita | 10,1 | 3130 |196 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|15. |Calafat | 11,4 | 2980 |181 |55. |Roman | 8,8 | 3700 |210 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|16. |Calarasi | 11,2 | 3010 |185 |56. |Satu Mare | 9,4 | 3370 |201 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|17. |Campina | 8,9 | 3530 |210 |57. |Sebes | 9,1 | 3470 |208 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|18. |Campulung Moldovenesc| 6,5 | 4270 |242 |58. |Sfantu Gheorghe (Covasna)| 7,0 | 4140 |235 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|19. |Campulung Muscel | 7,9 | 3820 |224 |59. |Sibiu | 8,5 | 3660 |215 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|20. |Caracal | 10,9 | 3100 |187 |60. |Sighisoara | 8,3 | 3640 |216 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|21. |Caransebes | 10,1 | 3180 |196 |61. |Sinaia (cota 1500) | 3,6 | 5650 |325 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|22. |Cluj | 8,3 | 3730 |218 |62. |Slatna | 10,6 | 3200 |190 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|23. |Constanta | 11,5 | 2840 |186 |63. |Slobozia | 10,6 | 3150 |190 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|24. |Craiova | 10,6 | 3170 |190 |64. |Suceava | 7,5 | 4080 |230 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|25. |Curtea de Arges | 8,8 | 3540 |210 |65. |Sulina | 11,3 | 3000 |190 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|26. |Deva | 9,6 | 3300 |200 |66. |Targoviste | 10,1 | 3390 |196 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|27. |Dorohoi | 8,4 | 3850 |217 |67. |Targu Jiu | 10,1 | 3390 |196 |
- 18 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|28. |Dragasani | 10,4 | 3120 |192 |68. |Targu Mures | 8,8 | 3540 |210 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|29. |Fagaras | 7,7 | 3930 |227 |69. |Targu Ocna | 9,3 | 3410 |205 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|30. |Focsani | 9,9 | 3350 |196 |70. |Targu Secuiesc | 6,8 | 4370 |237 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|31. |Galati | 10,5 | 3190 |190 |71. |Tecuci | 9,8 | 3390 |198 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|32. |Giurgiu | 11,1 | 3030 |185 |72. |Timisoara | 10,6 | 3180 |190 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|33. |Gurahont (Arad) | 9,8 | 3290 |198 |73. |Tulcea | 11,0 | 3070 |191 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|34. |Grivita (Ialomita) | 10,5 | 3190 |190 |74. |Turda | 8,7 | 3560 |198 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|35. |Husi | 9,7 | 3420 |199 |75. |Turnu Magurele | 11,2 | 3010 |185 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|36. |Iasi | 9,4 | 3510 |201 |76. |Turnu Severin | 11,6 | 2810 |181 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|37. |Joseni | 4,9 | 4960 |259 |77. |Urziceni | 10,6 | 3170 |190 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|38. |Lugoj | 10,4 | 3100 |192 |78. |Vaslui | 9,3 | 3570 |205 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|39. |Mangalia | 11,4 | 2880 |187 |79. |Vatra Dornei | 5,3 | 4580 |257 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+
|40. |Medgidia | 11,5 | 2960 |187 |80. |Zalau | 9,5 | 3300 |201 |
+----+---------------------+--------+------+----+----+-------------------------+--------+------+----+

theta(a) - temperatura medie anuala

N^2012 - numarul anual de grade zile de calcul, calculat pentru temperatura interioara medie a cladirii in perioada de incalzire
theta(i) = +20°C si pentru temperatura exterioara medie zilnica care marcheaza momentul inceperii si opririi incalzirii theta(eo) =
+12°C
D12 - durata conventionala a perioadei de incalzire, corespunzatoare unei temperaturi theta(eo) = +12°C
- 19 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
7.4. COEFICIENTUL DE CORECTIE

Coeficientul de corectie (C) tine seama de:
- reducerea temperaturii interioare pe durata noptii;
- variatia in timp a temperaturii exterioare;
- dotarea instalatiei interioare de incalzire cu dispozitive de reglare termostatata a temperaturii interioare;
-Coeficientul
regimul de exploatare
de corectiea(C)
instalatiei de incalzire.
se determina, in functie de numarul de grade-zile N^2012, din fig. 7.1;
COEFICIENTUL DE CORECTIE "C"
Figura 7.1#EIMGLNK#
LEGENDA
1. Instalatii dotate cu dispozitive de reglare termostatata.
2. Instalatii fara dispozitive de reglare termostatata.
a. Punct termic/statie termica compacta/centrala termica locala - automatizata.

b. Punct termic cu reglaj manual.
c. Centrala termica de cartier, neautomatizata.
7.5. APORTUL DE CALDURA INTERNA

7.5.1. Aportul util de caldura rezultata din locuirea cladirii (caldura interna) Q(i), provine din:
- fluxul termic emis de persoanele care locuiesc, muncesc sau stationeaza in incaperile cladirii;
- utilizarea apei calde pentru spalat, activitati menajere, etc.;
- prepararea hranei, in principal prin utilizarea combustibilului gazos;
- utilizarea energiei electrice pentru diferite activitati casnice (radio, TV, frigider, aspirator, masina de spalat, s.a.);
- iluminatul general si local;
- functionarea ventilatoarelor, a aparatelor de aer conditionat, a calculatoarelor electronice, s.a.
7.5.2. La cladirile de locuit aportul de caldura interna specific se va considera cu valoarea Q(i) = 7 kWh/(m^3•an)
7.6. APORTUL DE CALDURA PROVENIT DIN RADIATIILE SOLARE
7.6.1. Aportul de caldura al radiatiei solare [Q(s)] se considera ca se realizeaza numai prin suprafetele vitrate (ferestre si usi
exterioare, prevazute cu geamuri). Nu se tine seama de aportul de caldura al radiatiei solare prin suprafetele opace.
Aportul de caldura utila specific al radiatiei solare se calculeaza cu relatia:
- 20 / 270 -
7/27/2019 C107-2005

___
\ A(Fij)
Q(s) = 0,40 /__ I(Gj) • g(i) • ------ [kWh/m^3•an] (14)
ij V

in care:
Q(s) - cantitatea de caldura datorata radiatiei solare, receptionata de o cladire, pe durata sezonului de incalzire, pe un m^3
volum incalzit;
I(Gj) - radiatia solara globala disponibila corespunzatoare unei orientari cardinale "j" [kWh/m^2 • ban];
g(i) - gradul de penetrare a energiei prin geamurile "i" ale tamplariei exterioare;
A(Fij) - aria tamplariei exterioare prevazuta cu geamuri clare de tipul "i" si dispusa dupa orientarea cardinala "j" [m^2];
V - volumul interior, incalzit - direct sau indirect - al cladirii, [m^3].
7.6.2. Radiatia solara globala (directa si difuza) disponibila se determina cu relatia:

24
I(Gj) = ---- D12 • I(Tj) kWh/(m^2•an)] (15)
1000

in care:
D12 - durata conventionala a perioadei de incalzire, corespunzatoare temperaturii exterioare care marcheaza inceperea si
oprirea incalzirii theta(eo) = +12°C [zile];
I(Tj) - intensitatea radiatiei solare totale, cu valori in functie de orientarea cardinala "j" si de localitatea in care este amplasata
cladirea [W/m^2].
Duratele conventionale ale perioadei de incalzire D12 se dau, pentru 80 localitati din Romania, in tabelul 7.1.
In tabelul 7.2 se dau valorile medii ale intensitatii radiatiei solare totale [I(Tj)], pe un plan vertical cu orientarea "j", precum si pe
un plan orizontal, pentru 30 localitati din Romania.
Pentru cladiri amplasate in localitati care nu sunt cuprinse in tabelul 7.2, valorile intensitatilor radiatiei solare totale I(Gj) se pot
determina prin medierea valorilor corespunzatoare pentru cele mai apropiate 3 localitati.
- 21 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
Suprafetele avand o inclinare fata de orizontala, egala sau mai mare de 30° vor fi considerate suprafete verticale, iar cele cu o
inclinare mai mica de 30° - suprafete orizontale.
Orientarea "j" este definita de directia pe care o are o dreapta perpendiculara pe suprafata geamului, in cadrul sectoarelor care
delimiteaza, cu o abatere de ±22,5°, directiile cardinale N, NE, E, SE, S, SV, V si NV. In pozitiile limita dintre sectoare, se va
considera valoarea cea mai mica dintre cele 2 valori I(Tj) adiacente.
Pentru faze preliminare de proiectare si/sau pentru calcule aproximative sau comparative se pot avea in vedere urmatoarele
valori
I(Gj), considerate medii pentru teritoriul Romaniei (fig. 7.2):
- orientarea spre S I(G S) = 420 kWh/(m^2•an)
- orientarea spre SE sau SV I(G SE) = I(G SV) = 340 kWh/(m^2•an)
- orientarea spre E sau V I(G E) = I(G V) = 210 kWh/(m^2•an)
- orientarea spre NE sau NV I(G NE) = I(G NV) = 120 kWh/(m^2•an)
- orientarea spre N I(G N) = 100 kWh/(m^2•an)
- suprafete orizontale I(G O) = 360 kWh/(m^2•an)

Daca suprafetele vitrate sunt puternic umbrite (pe tot parcursul zilei sau in cea mai mare parte din zi), indiferent de inclinarea
fata de orizontala si de orientarea cardinala, se va considera: I(G U) = I(G N) = 100 kWh/(m^2•an).
7.6.3. Gradul de penetrare a energiei solare [g(i)] prin geamurile clare ale tamplariei exterioare se va considera astfel:

- geamuri duble (2 geamuri simple, sau un geam termoizolant dublu) g = 0,75
- geamuri triple (3 geamuri simple, sau un geam simplu + un geam
termoizolant dublu, sau un geam termoizolant triplu) g = 0,65
- geam termoizolant dublu, avand o suprafata tratata cu un strat
reflectant al razelor infrarosii g = 0,50
- geamuri triple (un geam simplu + un geam termoizolant dublu
sau un geam termoizolant triplu), avand o suprafata tratata cu
un strat reflectant al razelor infrarosii g = 0,45
- geam termoizolant triplu, avand 2 suprafete tratate cu
straturi reflectante ale razelor infrarosii g = 0,40

INTENSITATEA RADIATIEI SOLARE TOTALE [I(Tj)]
- 22 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
- VALORI MEDII ZILNICE -
Tabelul 7.2

+---------------------+--------------------------------------------------------+
| | I(Tj) (W/m^2) |
| +--------------------------------------------+-----------+
| LOCALITATEA | VERTICAL | |
| +--------+--------+--------+--------+--------+ ORIZONTAL |
| | S | SV, SE | V, E | NV, NE | N | |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Alexandria | 91,1 | 74,9 | 46,8 | 25,5 | 20,2 | 80,8 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Bacau | 83,9 | 70,4 | 46,0 | 26,2 | 20,5 | 83,2 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Barlad | 86,3 | 71,8 | 46,0 | 25,5 | 19,9 | 81,7 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Botosani | 84,8 | 71,0 | 46,0 | 25,8 | 20,0 | 82,8 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Bucuresti | 92,5 | 76,0 | 47,4 | 25,7 | 20,3 | 82,0 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Calafat | 91,3 | 74,5 | 45,7 | 24,4 | 19,4 | 77,4 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Calarasi | 95,0 | 77,6 | 47,6 | 25,2 | 19,8 | 81,1 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Campina | 96,0 | 79,5 | 50,3 | 27,7 | 21,8 | 89,3 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Caransebes | 85,4 | 70,7 | 44,9 | 25,0 | 19,9 | 78,8 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
- 23 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
|Cluj Napoca | 88,2 | 74,2 | 48,5 | 27,7 | 21,5 | 88,4 |

+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Constanta | 97,8 | 79,8 | 48,8 | 25,7 | 20,2 | 83,2 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Craiova | 92,5 | 76,0 | 47,4 | 25,7 | 20,3 | 81,7 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Curtea de Arges | 96,5 | 80,0 | 50,6 | 27,8 | 21,8 | 89,6 |

+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Dorohoi | 83,0 | 69,8 | 45,7 | 26,3 | 20,6 | 83,4 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Dragasani | 97,8 | 80,1 | 49,3 | 26,1 | 20,5 | 84,8 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Galati | 92,1 | 75,6 | 46,8 | 25,0 | 19,6 | 80,6 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Iasi | 82,1 | 68,4 | 44,0 | 24,7 | 19,4 | 78,6 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Oradea | 87,1 | 71,9 | 45,1 | 24,5 | 19,1 | 78,9 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Predeal | 92,4 | 78,0 | 52,1 | 32,4 | 26,8 | 98,8 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Ramnicu Sarat | 99,8 | 81,4 | 49,6 | 25,7 | 19,9 | 84,8 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Rosiorii de Vede | 93,8 | 76,4 | 46,6 | 24,6 | 19,5 | 78,8 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Satu Mare | 86,0 | 71,5 | 45,4 | 24,9 | 19,3 | 80,5 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Sibiu | 86,7 | 72,9 | 47,8 | 27,4 | 21,6 | 84,9 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Sighet | 88,6 | 74,2 | 47,9 | 26,6 | 20,3 | 86,6 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Targu Jiu | 91,5 | 75,6 | 47,6 | 26,0 | 20,5 | 83,3 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Targu Mures | 85,3 | 71,8 | 47,1 | 27,0 | 21,1 | 85,6 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
- 24 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
|Targu Secuiesc | 94,9 | 79,9 | 52,5 | 30,6 | 24,4 | 96,8 |

+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Timisoara | 85,2 | 70,3 | 44,2 | 24,3 | 19,3 | 76,9 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Turnu Magurele | 91,3 | 74,8 | 46,3 | 25,0 | 19,9 | 79,2 |
+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+
|Turnu Severin | 93,4 | 75,9 | 46,0 | 24,1 | 19,2 | 77,4

+---------------------+--------+--------+--------+--------+--------+-----------+ |

VALORILE MEDII I(Gj) IN FUNCTIE DE
ORIENTAREA CARDINALA "j"
[kWh/(m^2•an)]
Figura 7.2#EIMGLNK#
7.6.4. Aria tamplariei exterioare prevazuta cu geamuri clare se va calcula pe baza dimensiunilor nominale ale golurilor din pereti.
La tamplariile cu suprafetele inclinate, in calcule se vor considera ariile lor nominale, masurate in planul lor.
La tamplariile exterioare la care aria libera a geamurilor [A(g)] este mai mica decat 60% din aria tamplariei respective [A(F)], aria
acesteia se va considera in calcule:
A(F) = 1,5 A(g)
Daca aria tamplariei exterioare [A(Fj)] este mai mare decat dublul ariei partii opace [A(Pj)] a respectivului perete, aria tamplariei
exterioare care se va considera in calcule, se va limita la valoarea:

2
A(Fj)= --- [A(Fj) + A(Pj)] [m^2] (16)
3

7.6.5. Volumul interior, incalzit - direct sau indirect - al cladirii (V) se determina in conformitate cu prevederile de la pct. 3.4.
- 25 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
7.7. NECESARUL ANUAL DE CALDURA IN CONDITII COMPARABILE

7.7.1. Pentru calcule comparative, precum si pentru verificarea incadrarii cladirilor de locuit in valorile normate, se considera
urmatorii parametrii (climatici si de exploatare a instalatiei de incalzire) unificati la valori considerate medii pe tara:

- numarul de grade zile de calcul ................. N12^(theta(i)) = N^2012 = 3400 grade-zile
- radiatia solara globala ......................... I(Gj) = I(Ge) = 210 kWh/(m^2•an)
- coeficientul de corectie ........................ C = 0,9
7.7.2. In aceste conditii, relatia de calcul (1) devine:

+ +
| 84 |
Q = 73,44 • G - |7 + -- • SUMA [g(i) - A(Fi)]| [kWh/m^3•an] (17)
| V |
+ +

in care:
G - coeficientul global de izolare termica a cladirii, [W/m^3K];

V - volumul interior, incalzit, al cladirii, [m^3];
g(i) - gradul de penetrare a energiei prin geamurile "i" ale tamplariei exterioare, determinat conform pct. 7.6.3;
A(Fi) - aria tamplariei exterioare prevazuta cu geamurile "i", determinata conform pct. 7.6.4, [m^2].
7.8. NECESARUL ANUAL DE CALDURA, PENTRU INCALZIRE, NORMAT

7.8.1. Pentru cladirile de locuit noi, proiectate dupa intrarea in vigoare a prezentului Ghid, se stabilesc valori normate (QN)
pentru necesarul anual de caldura pentru incalzire, determinat in conditii comparabile, conform pct. 7.7.
Valorile normate ale necesarului de caldura pe m^3 de volum incalzit (QN) se dau in tabelul 7.3 si in fig. 7.3 - in functie de
raportul A/V, in care:
A - aria anvelopei cladirii de locuit, [m^2],
V - volumul interior, incalzit, al cladirii, [m^3].
NECESARUL ANUAL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE, NORMAT (QN)
- 26 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
LA CLADIRILE DE LOCUIT NOI
Figura 7.3#EIMGLNK#
LEGENDA
1.
2. CLADIRI
CLADIRI DE
DE LOCUIT
LOCUIT PROIECTATE
PROIECTATE INAINTE DE 01.01.2006
DUPA 01.01.2006 (QN2) (QN1)
7.8.2. Se va respecta conditia obligatorie ca necesarul anual de caldura, calculat cu relatia (17) sa fie mai mic decat necesarul de
caldura normat, astfel:
Q <= QN1 pentru cladirile care se vor proiecta inainte de 01.01.2006;
Q <= QN2 pentru cladirile care se vor proiecta dupa 01.01.2006.
Tabelul 7.3

+---------------+--------------+----------+------------+-----------+-----------+
| A/V | QN1 | QN2 | A/V | QN1 | QN2 |
+---------------+--------------+----------+------------+-----------+-----------+
| m-^1 | kWh/(m^3•an) | m-^1 | kWh/(m^3•an) |
+---------------+--------------+----------+------------+-----------+-----------+
| <= 0,2 | 17,00 | 15,0 | 0,7 | 34,5 | 27,5 |
+---------------+--------------+----------+------------+-----------+-----------+
| 0,3 | 20,50 | 17,5 | 0,8 | 38,0 | 30,0 |
+---------------+--------------+----------+------------+-----------+-----------+
| 0,4 | 24,00 | 20,0 | 0,9 | 41,5 | 32,5 |
+---------------+--------------+----------+------------+-----------+-----------+
| 0,5 | 27,50 | 22,5 | 1,0 | 45,0 | 35,0 |
+---------------+--------------+----------+------------+-----------+-----------+
| 0,6 | 31,00 | 25,0 | >= 1,1 | 48,5 | 37,5 |
+---------------+--------------+----------+------------+-----------+-----------+

7.8.3. Pentru valori A/V intermediare, valorile QN se pot determina fie prin interpolare, fie cu relatiile:
- 27 / 270 -
7/27/2019 C107-2005

A
QN1 = 10 + 35 --- [kWh/(m^3•an)] (18)
V

A
QN2 = 10 + 25 --- [kWh/(m^3•an)] (19)

V

cu limitele de valabilitate:
17,0 <= QN1 <= 48,5
15,0 <= QN2 <= 37,5
7.8.4. Prevederile de la punctele 7.8.1 ... 7.8.3, precum si cele de la pct. 1.3. alin. 2, nu se aplica la cladirile care se modernizeaza
si se reabiliteaza din punct de vedere termotehnic. La aceste cladiri, prevederile de la pct. 7.8.1 ... 7.8.3 sunt orientative.
7.8.5. In cazul in care se doreste ca necesarul anual de caldura sa fie raportat la metru patrat de arie utila, se folosesc relatiile de
calcul:

V(u) = A(u) • h(u) = 0.8 • V [m^3] (20)
A(u) = 0,32 • V [m^2] (21)
V = 3,125 • A(u) [m^3] (22)

-
Q = 3,125 • Q [kWh/(m^2•an)] (23)

--
QN = 3,125 • QN [kWh/(m^2•an)] (24)

in care:
A(u) - aria utila totala a cladirii, egala cu suma ariilor utile ale tuturor
apartamentelor, la care se adauga ariile tuturor spatiilor si circulatiilor
comune (casa scarii, holuri de intrare in cladire, spalatorii, uscatorii etc.),
- 28 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
[m^2];
V(u) - volumul util al cladirii, [m^3];
h(u) - inaltimea libera a incaperilor, care se considera cu valoarea unica,
conventionala: h(u) = 2,50 m;
-
Q - necesarul anual de caldura aferent unui metru patrat de arie utila,
[kWh/(m^2•an)];
--
QN - necesarul anual de caldura, normat, aferent unui metru patrat de arie
utila, [kWh/(m^2•an)].

Rezulta urmatoarele valori normate exprimate in kWh/(m^2•an):
Tabelul 7.4

+-----------+------------+------------+------------+-------------+-------------+
| | --- | --- | | --- | --- |
| A/V | QN1 | QN2 | A/V | QN1 | QN2 |
+-----------+------------+------------+------------+-------------+-------------+
| m-^1 | kWh/(m^2•an) | m-^1 | kWh/(m^2•an) |
+-----------+------------+------------+------------+-------------+-------------+
| <= 0,2 | 53,12 | 46,88 | 0,7 | 107,81 | 85,94 |
+-----------+------------+------------+------------+-------------+-------------+
| 0,3 | 64,06 | 54,69 | 0,8 | 118,75 | 93,75 |
+-----------+------------+------------+------------+-------------+-------------+
| 0,4 | 75,00 | 62,50 | 0,9 | 129,69 | 101,56 |
+-----------+------------+------------+------------+-------------+-------------+
| 0,5 | 85,94 | 70,31 | 1,0 | 140,63 | 109,38 |
+-----------+------------+------------+------------+-------------+-------------+
| 0,6 | 96,88 | 78,12 | >= 1,1 | 151,56 | 117,19 |
+-----------+------------+------------+------------+-------------+-------------+

- 29 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
7.9. NECESARUL ANUAL DE COMBUSTIBIL SI EMISIA ANUALA DE BIOXID DE CARBON

Pe baza necesarului anual de caldura, determinat conform pct. 7.2 ... 7.6 sau conform pct. 7.7, se pot calcula:
- necesarul anual de combustibil;
- emisiile anuale de CO2, SO2, CO, NO2, s.a.
In tabelul 7.5 se dau uncie date utile pentru determinarea necesarului anual de combustibil si pentru evaluarea emisiei anuale de
bioxid de carbon.
Tabelul 7.5

+--------------------+------+---------------------------+----------------------+
| | | Consum specific | Emisie de CO2 |
| Combustibilul | UM +---------------------------+----------------------+
| | | UM/kWh | kg/kWh |
+--------------------+------+---------------------------+----------------------+
|Combustibil lichid | 1 | 0,10 | 0,29 |
+--------------------+------+---------------------------+----------------------+
|Gaz natural | m^3 | 0,10 | 0,19 |
+--------------------+------+---------------------------+----------------------+
|Termoficare | Gcal | 8,6 x 10-^4 | 0,24 |
+--------------------+------+---------------------------+----------------------+
|Lemn | m^3 | 1 x 10-^3 | 0,36 |
+--------------------+------+---------------------------+----------------------+
|Carbune | kg | 0,20 | 0,33 ... 0,40 |
+--------------------+------+---------------------------+----------------------+

ANEXA Nr. 1
NUMARUL SCHIMBURILOR DE AER PE ORA - n - (h-^1) LA CLADIRI DE LOCUIT
(conform INCERC - Bucuresti)

+-----------------------------------+-------------------+----------------------+
| | | CLASA DE |
- 30 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
| CATEGORIA CLADIRII |CLASA DE ADAPOSTIRE| PERMEABILITATE |

| | +--------+-----+-------+
| | |ridicata|medie|scazuta|
+-----------------------------------+-------------------+--------+-----+-------+
|Cladiri individuale (case |neadapostite | 1,5 | 0,8 | 0,5 |
|unifamiliale, cuplate sau insiruite+-------------------+--------+-----+-------+
||s.a.) |moderat adapostite | 1,1 | 0,6 | 0,5 |

+-------------------+--------+-----+-------+
| |adapostite | 0,7 | 0,5 | 0,5 |
+--------------------+--------------+-------------------+--------+-----+-------+
| | |neadapostite | 1,2 | 0,7 | 0,5 |
| | +-------------------+--------+-----+-------+
| | |moderat adapostite | 0,9 | 0,6 | 0,5 |
| |dubla expunere+-------------------+--------+-----+-------+
|Cladiri cu mai multe| |adapostite | 0,6 | 0,5 | 0,5 |
|apartamente, camine,| +-------------------+--------+-----+-------+
|internate, s.a. | |neadapostite | 1,0 | 0,6 | 0,5 |
| +--------------+-------------------+--------+-----+-------+
| | simpla |moderat adapostite | 0,7 | 0,5 | 0,5 |
| | expunere +-------------------+--------+-----+-------+
| | |adapostite | 0,5 | 0,5 | 0,5 |
+--------------------+--------------+-------------------+--------+-----+-------+

CLASA DE ADAPOSTIRE:
- neadapostite: Cladiri foarte inalte, cladiri la periferia oraselor si in piete.
- moderat adapostite: Cladiri in interiorul oraselor, cu minimum 3 cladiri in apropiere.
- adapostite: Cladiri in centrul oraselor, cladiri in paduri.
CLASA DE PERMEABILITATE:
- ridicata: Cladiri cu tamplarie exterioara fara masuri de etansare.
- medie: Cladiri cu tamplarie exterioara cu garnituri de etansare.
- scazuta: Cladiri cu ventilare controlata si cu tamplarie exterioara prevazuta cu masuri speciale de etansare.
- 31 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
ANEXA Nr. 2
COEFICIENTI GLOBALI NORMATI DE IZOLARE TERMICA GN [W/(m^3K)] LA CLADIRI DE LOCUIT

+--------------+------------+-----------+--------------+-----------+-----------+
| NUMARUL DE | A/V | GN | NUMARUL DE | A/V | GN |
| NIVELURI N +------------+-----------+ NIVELURI N +-----------+-----------+
| | [m^2/m^3] | [W/m^3K] | | [m^2/m^3] | [W/m^3K] |
+--------------+------------+-----------+--------------+-----------+-----------+
| | 0,80 | 0,77 | | 0,25 | 0,46 |
| +------------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 0,85 | 0,81 | | 0,30 | 0,50 |
| +------------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 0,90 | 0,85 | | 0,35 | 0,54 |
| +------------+-----------+ +-----------+-----------+
| 1 | 0,95 | 0,88 | -4 | 0,40 | 0,58 |
| +------------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 1,00 | 0,91 | | 0,45 | 0,61 |
| +------------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 1,05 | 0,93 | | 0,50 | 0,64 |
| +------------+-----------+ +-----------+-----------+
| | >= 1,10 | 0,95 | | >= 0,55 | 0,65 |
+--------------+------------+-----------+--------------+-----------+-----------+
| | 0,45 | 0,57 | | 0,20 | 0,43 |
| +------------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 0,50 | 0,61 | | 0,25 | 0,47 |
| +------------+-----------+ +-----------+-----------+
- 32 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
| | 0,55 | 0,66 | | 0,30 | 0,51 |

| +------------+-----------+ +-----------+-----------+
| 2 | 0,60 | 0,70 | 5 | 0,35 | 0,55 |
| +------------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 0,65 | 0,72 | | 0,40 | 0,59 |
| +------------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 0,70 | 0,74 | | 0,45 | 0,61 |
| +------------+-----------+ +-----------+-----------+
| | >= 0,75 | 0,75 | | >= 0,50 | 0,63 |
+--------------+------------+-----------+--------------+-----------+-----------+
| | 0,30 | 0,49 | | 0,15 | 0,41 |
| +------------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 0,35 | 0,53 | | 0,20 | 0,45 |
| +------------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 0,40 | 0,57 | | 0,25 | 0,49 |
| +------------+-----------+ +-----------+-----------+
| 3 | 0,45 | 0,61 | >= 10 | 0,30 | 0,53 |
| +------------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 0,50 | 0,65 | | 0,35 | 0,56 |
| +------------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 0,55 | 0,67 | | 0,40 | 0,58 |
| +------------+-----------+ +-----------+-----------+
| | >= 0,60 | 0,68 | | >= 0,45 | 0,59 |
+--------------+------------+-----------+--------------+-----------+-----------+

NOTA:
1. Pentru alte valori A/V si N, se interpeleaza liniar.
2. La cladirile care se vor proiecta dupa 1.01.1998, valorile GN se reduc cu 10%.
3. La cladirile existente care urmeaza a fi reabilitate si modernizate, valorile din tabel au caracter de recomandare.
ANEXA Nr. 3
REZISTENTE TERMICE MINIME R'(min) ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE, PE ANSAMBLUL CLADIRII
- 33 / 270 -
7/27/2019 C107-2005

+----+----------------------------------------+--------------------------------+
| | | R'(min) [m^2K/W] |
|Nr. | +--------------------------------+
|crt.| ELEMENTUL DE CONSTRUCTIE | CLADIRI PROIECTATE |
| | +-----------------+--------------+
| | |pana la 1.01.1998|dupa 1.01.1998|
+----+----------------------------------------+-----------------+--------------+
| 1. |Pereti exteriori (exclusiv suprafetele | 1,20 | 1,40 |
| |vitrate, inclusiv peretii adiacenti | | |
| |rosturilor deschise) | | |
+----+----------------------------------------+-----------------+--------------+
| 2. |Tamplarie exterioara | 0,40 | 0,50 |
+----+----------------------------------------+-----------------+--------------+
| 3. |Plansee peste ultimul nivel, sub terase | 2,00 | 3,00 |
| |sau poduri | | |
+----+----------------------------------------+-----------------+--------------+
| 4. |Plansee peste subsoluri neincalzite si | 1,10 | 1,65 |
| |pivnite | | |
+----+----------------------------------------+-----------------+--------------+
| 5. |Pereti adiacenti rosturilor inchise | 0,90 | 1,10 |
+----+----------------------------------------+-----------------+--------------+
| 6. |Plansee care delimiteaza cladirea la | 3,00 | 4,50 |
| |partea inferioara, de exterior (la | | |
| |bowindouri ganguri de trecere, s.a.) | | |
+----+----------------------------------------+-----------------+--------------+
| 7. |Placi pe sol (peste CTS) | 3,00 | 4,50 |
+----+----------------------------------------+-----------------+--------------+
| 8. |Placi la partea inferioara a | 4,20 | 4,80 |
| |demisolurilor sau a subsolurilor | | |
| |incalzite (sub CTS) | | |
+----+----------------------------------------+-----------------+--------------+
| 9. |Pereti exteriori, sub CTS, la | 2,00 | 2,40 |
| |demisolurile sau la subsolurile | | |
- 34 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
| |incalzite | | |
+----+----------------------------------------+-----------------+--------------+

NOTA:
La cladirile existente care urmeaza a fi reabilitate si modernizate, valorile din tabel au caracter de recomandare.
EXEMPLE DE CALCUL
EXEMPLUL DE CALCUL NR. 1

Sa se verifice coeficientul global de izolare termica pentru o cladire de locuit individuala, cuplata, la o faza preliminara de
proiectare.
Cladirea are parter, alcatuita conform fig. 1, si este amplasata intr-un cartier din Bucuresti.
Inaltimea libera a parterului - intre fata superioara a pardoselii si tavan - este de 2,55 m.
Cladirea se proiecteaza in cursul anului 1997.
a) Determinarea caracteristicilor geometrice ale cladirii:
• Aria placii pe sol (A1) si a planseului sub pod (A2):
A1 = A2 = 17,80 • 11,80 - 2 • 1,20 • 11,00 = 183,64 m^2
• Perimetrul cladirii:
P = 2 • (11,80 + 17,80 + 2 • 1,20) = 64,00 [m]
• Inaltimea parterului:
H = 2,55 m
• Aria tamplariei exterioare:
A3 = 2 • 1,80 • 1,50 + 2 • 1,20 • 1,50 + 8 • 0,60 • 0,60 + 2 • 0,90 • 1,50 + 2 • 2,10 • 1,50 + 6 • 0,90 • 2,40 = 33,84 [m^2]
• Aria peretilor exteriori:
A4 = P • H - A3
A4 = 64,00 • 2,55 - 33,84 = 129,36 [m^2]
• Aria anvelopei:
A = 2 • 183,64 + 33,84 + 129,36 = 530,48 [m^2]
• Volumul cladirii:
V = A1 • H = 183,64 • 2,55 = 468,282 [m^3]
b) Determinarea coeficientului G pe baza valorilor R'(min):
Se utilizeaza valorile minime R'(m) = R'(min) conform anexei 3, pentru cladiri proiectate pana la 1.01.1998, si anume:
• pereti exteriori: R'm = 1,20 m^2K/W
- 35 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
• tamplarie exterioara: R'm = 0,40 m^2K/W

• planseu pod: R'm = 2,00 m^2K/W
• placa pe sol: R'm = 3,00 m^2K/W
Cu aceste valori, in tabelul 11, se determina termenul: SUMA [(A•tau)/R'm)]:
TABELUL I.1

+----+--------------------------------+----------+---------+-------+-----------+
| | | | | | A • tau |
|Nr. | | A | R'(m) | tau | ------- |
|crt.| Elementul de constructie | | | | R'(m) |
| | +----------+---------+-------+-----------+
| | | m^2 | m^2K/W | - | W/K |
+----+--------------------------------+----------+---------+-------+-----------+
| 1 |Placa pe sol | 183,64 | 3,00 | - | 61,213 |
+----+--------------------------------+----------+---------+-------+-----------+
| 2 |Planseu sub pod | 183,64 | 2,00 | 0,9 | 82,638 |
+----+--------------------------------+----------+---------+-------+-----------+
| 3 |Tamplarie exterioara | 33,84 | 0,40 | - | 84,600 |
+----+--------------------------------+----------+---------+-------+-----------+
| 4 |Pereti exteriori | 129,36 | 1,20 | - | 107,800 |
+----+--------------------------------+----------+---------+-------+-----------+
| TOTAL | 530,48 | - | - | 336,251 |
+-------------------------------------+----------+---------+-------+-----------+

PLAN SI SECTIUNE
Figura I#EIMGLNK#
Pentru numarul orar de schimburi de aer pentru ventilare, n, se considera:

• cladire individuala;
• moderat adapostita (in interiorul unui oras, cu minimum 3 cladiri in apropiere);
• clasa de permeabilitate ridicata (tamplarie exterioara fara masuri de etansare).
- 36 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
Conform anexei 1, se considera: n = 1,1 [h-^1]
Rezulta:

336,251
G = ------- + 0,34 • 1,1 = 0,718 + 0,374

468,28
G = 1,092 W/(m^3K)

Se determina:

A 530,48
- = ------- = 1,13 m^2/m^3
V 468,282

Conform anexei 2, pentru N = 1 si A/V = 1,13 > 1,10
GN = 0,95 W/(m^3K)
Rezulta G > GN; in consecinta, trebuie sa se ia unele masuri de reducere a pierderilor de caldura.
c) Determinarea coeficientului G <= GN:

Se actioneaza numai asupra tamplariei exterioare, astfel:
• ferestrele si usile de balcon de la camerele de zi si de la dormitoare se prevad a se realiza din tamplarie dubla, din lemn, cu un
geam termoizolant si un geam obisnuit (R' = 0,55 m^2K/W), cu garnituri de etansare;
• celelalte ferestre se prevad a se executa din tamplarie dubla din lemn, cu geamuri obisnuite (R' = 0,43 m^2K/W), fara garnituri
de etansare;
• usa de intrare este din lemn, opaca, avand R' = 0,39 m^2K/W, fara garnituri de etansare. In tabelul I.2 se calculeaza rezistenta
termica medie a tamplariei:
TABELUL I.2

- 37 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
+----+------------------------------------------+---------+----------+---------+
|Nr. | | A | R' | A/R' |
|crt.| Tipul tamplariei +---------+----------+---------+
| | | [m^2] | [m^2K/W] | [W/K] |
+----+------------------------------------------+---------+----------+---------+
| 1. |Usa de intrare | 2,16 | 0,39 | 5,538 |
+----+------------------------------------------+---------+----------+---------+
| 2. |Tamplarie dubla obisnuita | 6,48 | 0,43 | 15,070 |
+----+------------------------------------------+---------+----------+---------+
| 3. |Tamplarie dubla cu geam termoizolant | 25,20 | 0,55 | 45,818 |
+----+------------------------------------------+---------+----------+---------+
| TOTAL | 33,84 | 0,509 | 66,426 |
+-----------------------------------------------+---------+----------+---------+

Rezistenta termica medie:

R'(m) SUMA A = 33,84

= ----------- ------ = 0,509 [m^2K/W]
SUMA (A/R') 66,426

Se determina noua valoare SUMA [(A • tau)/R'(m)]:

SUMA [(A • tau)/R'(m)] = 336,251 - (84,600 - 66,426) = 318,077 [W/K]

Se determina din anexa 1, noua valoare n, prin interpolare intre n = 0,6 (clasa de permeabilitate medie) si n = 1,1 (clasa de
permeabilitate ridicata), astfel:

n = 0,6 [h-^1]; A = 25,20 [m^2]
n = 1,1 [h-^1]; A = 8,64 [m^2]

- 38 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
8,64
n = 0,6 + (1,1 - 0,6) ------------ = 0,728 [h-^1]
8,64 + 25,20

Se recalculeaza valoarea G:

318,077
G = ------- + 0,34 • 0,728 = 0,679 + 0,248
468,282

G = 0,927 W/(m^3K)
Rezulta: G < GN
In concluzie, in conditiile realizarii efective a valorilor R'(m) >= R'(min) la peretii exteriori, la planseul de sub pod precum si la
placa de pe sol, se obtine un coeficient global de izolare termica, mai mic decat coeficientul corespunzator normat.
d)
d1)Verificarea preliminara a elementelor de constructie
Pereti exteriori
IMAGINE#EIMGLNK#

1 1 0,45 0,05
R = - + -- + ---- + ---- = 1,544 [m^2K/V]
8 24 0,34 0,93

Reducere maxima posibila:

R - R'(min) 1,544 - 1,200
----------- 100 = ------------- 100 = 22,3%
R 1,544

- 39 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
7/27/2019 C107-2005
in care:

1 d d(p1) d(p2)
R = ------- + SUMA ------ + ---------- + ----------
alfa(i) lambda lambda(p1) lambda(p2)

T(i) = +20°C
T(e) = -15°C (zona II climatica)
T(p) = +10°C (zona II climatica)
d(p1) = 3,00 m
d(p2) = 4,00 m
lambda(p1) = 2,00 W/(mK)
lambda(p2) = 3,90 W/(mK)
alfa(i) = 6 W/(m^2K)
d si lambda = grosimile si conductivitatile termice ale tuturor straturilor intre cota ±0,00 si CTS.
P
A1= =64,00 m (pct.
183,64 a)
m^2 (pct. a)
Rezulta:

1 0,055 0,045 0,15 0,10 0,25 3,00 4,00
R = - + ----- + ----- + ---- + ---- + ---- + ---- + ---- = 4,128 [m^2K/W]
6 0,93 0,044 1,74 0,70 2,00 2,00 3,90
1 1 1 [20-(+10)] 64,00
----- = ---- = ----- • ---------- + ------ • Psi
R'(m) 3,00 4,128 [20-(-15)] 183,64
0,3333 = 0,0692 + 0,3485 • Psi

Rezulta valoarea maxima admisa pentru coeficientul liniar de transfer termic:
- 41 / 270 -
7/27/2019 C107-2005

0,2641
Psi(max) = ------ = 0,758 [W/(mK)]
0,3485

In consecinta, trebuie realizat un detaliu al soclului care sa conduca la aceasta valoare maxima.
In cele de mai sus s-a neglijat efectul, relativ redus, al intreruperii continuitatii stratului orizontal termoizolant in dreptul peretilor
interiori, structurali si nestructurali.
Pentru a tine seama si de acest efect, se va adopta un detaliu de soclu avand:
Psi <= 0,65 - 0,70 W/(mK)
EXEMPLUL DE CALCUL NR. 2

Sa se verifice coeficientul global de izolare termica pentru o cladire de locuit cu P + 2E si subsol tehnic general, amplasata in
centrul orasului Pitesti.
Cladirea are 6 apartamente si este alcatuita conform fig. II.1 si II.2.
Tamplaria exterioara este dubla, din lemn, iar usa de intrare in cladire, precum si cea de acces in subsol - simpla, metalica;
tamplaria nu este
Temperatura prevazuta
in subsol, cu garnituri
determinata pede etansare.
baza de bilant termic, este T(u) = +5°C.
Verificarea se face la faza finala de proiectare, care se elaboreaza in cursul anului 1997.
a) Determinarea caracteristicilor geometrice ale cladirii:
Se aplica prevederile cap. 6 din [1] si ale pct. 3.3 si 3.4 din prezentul normativ:
• Aria peretilor exteriori (partea opaca + tamplaria)
P = (21,05 + 11,75) • 2 = 65,60 m
H = 2,55 + 2 • 2,80 = 8,15 m
La produsul P • H se adauga aria peretilor exteriori din zona denivelata de la intrare:
A1 + A2 = 65,60 • 8,15 + 1,05 • (3,05 + 2 • 0,60)
A1 + A2 = 539,10 m^2
• Aria tamplariei duble, din lemn
A2.1 = 4,05 • 6 + 2,16 • 9 + 2,97 • 6 + 1,44 • 8 + 0,36 • 12
A2.1 = 77,40 m^2
• Aria tamplariei simple, metalice (usa de intrare in cladire)
A2.2 = 1,80 • 2,10 = 3,78 m^2
• Aria totala a tamplariei exterioare (A2)
- 42 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
A2 = 77,40 + 3,78 = 81,18 m^2
• Aria partii opace a peretilor exteriori (A1)
A1 = 539,10 - 81,18 = 457,92 m^2
• Aria planseului terasa (A3)
A3 = 9,35 • 21,05 + 0,60 • 2 • 10,85 + 2 • 3,05 • 0,60
A3 = 213,50 m^2
• Aria planseului peste subsol (A4)
La aria terasei se adauga diferenta rezultata ca urmare a inclinarii rampelor dintre cotele -1,05 si +1,375 (fig. II.3)
A4 = 213,50 + (2,24 • 1,20 + 1,40 • 1,85) • (1/0,85 - 1)
A4 = 214,43 m^2
Din aceasta arie totala, aria notata cu A4.2 in fig. II.3 nu este prevazuta cu strat termoizolant
A4.2 = 3,75 • 3,05 + (214,43 - 213,50) = 12,37 m^2
A4.1 = 214,43 - 12,37 = 202,06 m^2
• Aria peretilor interiori dintre volumul incalzit si subsol (A5)
Aceasta arie se calculeaza in cadrul figurii II.3
A5 = 12,39 m^2
In acesta arie se include si usa de acces in subsol (1,60 m^2), care se asimileaza cu o zona de perete interior.
•AAria
= A1totala
+ A2 a+ anvelopei
A3 + A4 + A5
A = 457,92 + 81,18 + 213,50 + 214,43 + 12,39
A = 979,42 m^2
• Volumul interior, incalzit, al cladirii (V)
V = A3 • H + A(c) • 3,05 (vezi fig. II.3)
V = 213,50 • 8,15 + 2,70 • 3,05
V = 1748,26 m^3
PLAN PARTER
Figura II.1#EIMGLNK#
SECTIUNI VERTICALE
- 43 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
NOTA:
• DETALIILE DIN PARANTEZE (7, 19, 20) SUNT IN DREPTUL SPALETILOR ADIACENTI
SUPRAFETE ADIACENTE SUBSOLULUI
LEGENDA:
A 4.2. SUPRAFATA DE PLANSEU FARA STRAT TERMOIZOLANT
b) Determinarea rezistentelor termice specifice unidirectionale (R).

Caracteristicile termotehnice ale materialelor se iau din anexa A din [1],
1) Pereti exteriori
IMAGINE#EIMGLNK#
Pentru stratul de polistiren celular se considera in calcul grosimea minima posibila, avand in vedere abaterea admisa (±5 mm)
fata de grosimea nominala de 85 mm.

d = 85 - 5 = 80 mm

1 1 0,355 0,08 0,05
R = - + -- + ----- + ----- + ---- = 2,630 [m^2K/W]
8 24 0,60 0,044 0,93

2) Tamplaria exterioara
• Tamplarie dubla, din lemn R = 0,43 m^2K/W
• Tamplarie simpla, metalica R = 0,17 m^2K/W
3) Planseu terasa
IMAGINE#EIMGLNK#
Pentru stratul de polistiren celular se considera in calcul grosimea:
- 44 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
d = 15 - 0,5 = 14,5 cm

1 1 0,15 0,12 0,035 0,145 0,005 0,04

R = - + -- + ---- + ---- + ----- + ----- + ----- + ----
8 24 1,74 1,62 0,93 0,044 0,17 0,70

R = 3,746 m^2K/W
4) Planseu peste subsol

4.1. Planseu cu strat termoizolant
IMAGINE#EIMGLNK#
Pentru stratul de polistiren celular, in calcul, se considera grosimea:
d = 6 - 0,5 = 5,5 cm
Se neglijeaza covorul din PVC.

1 1 0,15 0,055 0,045
R = - + -- + ---- + ----- + -----
6 12 1,74 0,044 0,93

R = 1,634 m^2K/W
4.2. Planseu fara strat termoizolant

- 45 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
1 1 0,15 0,045
R = - + -- + ---- + ----- = 0,384 m^2K/W
6 12 1,74 0,93

5) Pereti interiori (fig. II.3)

• Suprafata A(a) (2,04 m^2)
Zidarie de caramizi GVP (24 cm) + mortar (2 x 2 cm)

1 1 0,24 0,04
R = - + -- + ---- + ---- = 0,651 m^2K/W
8 12 0,60 0,93

• Suprafetele A(b) si A(c) (3,28 m^2)

Beton armat (30 cm) + mortar (2 cm)

R=1 -+
1 -- 0,30
+ ---- +0,02
---- = 0,402 m^2K/W
8 12 1,74 0,93

• Suprafetele A(d) si A(e) (5,47 m^2)

Zidarie din caramizi GVP (11,5 cm) + mortar (2 x 2 cm)

1 1 0,115 0,04
R = - + -- + ----- + ---- = 0,443 m^2K/W
8 12 0,60 0,93

• Tamplarie usa (1,60 m^2)
R = 0,17 m^2K/W
- 46 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
c) Determinarea rezistentelor termice specifice corectate (R')
Se utilizeaza metoda coeficientilor specifici liniari si punctuali de transfer termic; calculul se face pentru elementele de
constructie cu punti termice: pereti exteriori, planseu terasa si planseu peste subsol.
Detaliile constructive caracteristice cladirii analizate sunt prezentate in figurile II.1 si II.2 si sunt notate astfel:
1 ... 6 - sectiuni orizontale (fig. II.1)
7 ... 28 - sectiuni verticale (fig. II.2)
Coeficientii Psi se extrag din tabelele continute in [1], direct sau prin interpolare.
Pentru coeficientii 6, 7 si 26 ... 28, care au o pondere redusa, valorile Psi se stabilesc prin comparatie cu alti coeficienti similari,
dar la un nivel acoperitor.
Lungimile "l" aferente coeficientilor Psi s-au determinat astfel:
- coeficientii nr. 1 ... 4 - considerand inaltimea H = 8,15 m;
- coeficientii nr. 5, 6, 12 ... 16 si 21 ... 28, aferente tamplariei exterioare - considerand dimensiunile nominale ale ferestrelor si
usilor;
- coeficientii nr. 10 si 11 - considerand lungimea efectiva a peretilor interiori respectivi, exclusiv golurile de usi;
- restul coeficientilor - considerand lungimile desfasurate din cadrul ariei A1.
Valorile Psi si lungimile "l" aferente se dau in tabelul II.1, tabel in cadrul caruia se calculeaza si valorile Psi • l si SUMA (Psi • l).
Coeficientul punctual de transfer termic, aferent agrafelor Φ6 s-a preluat din tabelul 71 si are valoarea:
Hi = 0,0039
Numarul deW/K
agrafe s-a determinat considerand 4 buc/m^2:
4 • A1 = 4 • 457,92 = 1832 buc.
SUMA Hi = 0,0039 • 1832 = 7,145 W/K
Se aplica relatia (7) din [1]:

1 1 SUMA (Psi • l) SUMA (Hi)
- = - + -------------- + --------- [W/(m^2K)]
R' R A A

Pe baza valorilor A, R, SUMA (Psi • l) si SUMA Hi determinate mai sus, in tabelul II.2 se determina rezistentele termice corectate
R'.
DETERMINAREA VALORILOR SUMA (Psi • l) PE ANSAMBLUL CLADIRII
TABELUL II.1
- 47 / 270 -
7/27/2019 C107-2005

+-------------------------+-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | Tip coef. | Tabel | Psi | l | Psi • l |
|ELEMENTUL DE CONSTRUCTIE | Psi | din +---------+----------+-----------+
| | | [1] | W/mK | m | W/K |
+-------------------------+-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 1 | 2 | 0,01 | 32,60 | 0,326 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 2 | 4 | 0,09 | 199,80 | 17,982 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 3 | 15 | -0,15 | 65,20 | -9,780 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 4 | 15 | -0,11 | 67,30 | -7,403 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 5 | 52 | 0,15 | 104,00 | 15,600 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 6 | - | 0,43 | 4,20 | 1,806 |
|| | +-----------+-------+---------+----------+-----------+
7 | - | 0,48 | 2,45 | 1,176 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 9 | 41 | 0,16 | 57,75 | 9,240 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 12 | 53 | 0,13 | 50,40 | 6,552 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 13 | 55 | 0,40 | 31,20 | 12,480 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| PERETI EXTERIORI | 14 | 55 | 0,17 | 31,20 | 5,304 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 15 | 55 | 0,36 | 1,80 | 0,648 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 16 | 55 | 0,18 | 1,80 | 0,324 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 17 | 31 | 0,24 | 46,40 | 11,136 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
- 48 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
| | 19 | 23 | 0,19 | 89,20 | 16,948 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 20 | 23 | 0,29 | 89,20 | 25,868 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 21 | 56 | 0,34 | 7,20 | 2,448 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 22 | 56 | 0,40 | 7,20 | 2,880 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 23 | 54 | 0,10 | 1,80 | 0,180 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 25 | 32 | 0,39 | 19,20 | 7,488 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 27 | - | 0,45 | 1,80 | 0,810 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 28 | - | 0,30 | 1,80 | 0,540 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | TOTAL | 122,553 |
+-------------------------+-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 18 | 31 | 0,34 | 46,40 | 15,776 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| PLANSEU TERASA | 24 | 32 | 0,29 | 19,20 | 5,568 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | TOTAL | 21,344 |
+-------------------------+-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 8 | 41 | 0,20 | 57,75 | 11,550 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 10 | 46 | 0,10 | 61,48 | 6,148 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| PLANSEU PESTE SUBSOL | 11 | 46 | 0,20 | 92,50 | 18,500 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | 26 | - | 0,25 | 3,60 | 0,900 |
| +-----------+-------+---------+----------+-----------+
| | TOTAL | 37,098 |
+-------------------------+----------------------------------------+-----------+
- 49 / 270 -
7/27/2019 C107-2005

DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE CORECTATE R'
TABELUL II.2

+----+-----------------------------+------+-----+--------------+---------+-----+
|Nr. | | A | R |SUMA (Psi • l)|SUMA (Hi)| R' |
|crt.| ELEMENTUL DE CONSTRUCTIE +------+-----+--------------+---------+-----+
| | | m^2 |m^2K/W| W/K | W/K |m^2K/W|
+----+-----------------------------+------+-----+--------------+---------+-----+
| 1. |Pereti exteriori |457,92|2,630| 122,553 | 7,145 | 1,51|
+----+-----------------------------+------+-----+--------------+---------+-----+
| 3. |Planseu terasa |213,50|3,746| 21,344 | - | 2,72|
+----+-----------------------------+------+-----+--------------+---------+-----+
| 4. |Planseu peste subsol (zona |202,06|1,634| 37,098 | - |1,257|
| |termoizolata) | | | | | |
+----+-----------------------------+------+-----+--------------+---------+-----+

d) Determinarea rezistentelor termice medii [R'(m)]:

Rezistentele termice corectate obtinute pentru pereti exteriori si pentru planseul terasa reprezinta rezistentele medii pe cladire
[R'= R'(m)].
La planseul de peste subsol, valoarea R' = 1,257 m^2K/W se foloseste in continuare in tabelul II.3, in care se calculeaza
rezistenta termica corectata medie [R'(m)], a intregului planseu (zona cu strat termoizolant + zona fara strat termoizolant), folosind
relatia (10) din [1]:

SUMA A
R'm = ----------- [m^2K/W]
SUMA (A/R')

DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE R'(m) LA PLANSEUL PESTE SUBSOL
- 50 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
TABELUL II.3

+---------------------------------------------+----------+---------+-----------+
| | A | R | A/R |
| SUPRAFATA +----------+---------+-----------+
| | m^2 | m^2K/W | W/K |
+---------------------------------------------+----------+---------+-----------+
|Cu strat termoizolant | 202,06 | 1,257 | 160,748 |
+---------------------------------------------+----------+---------+-----------+
|Fara strat termoizolant | 12,37 | 0,384 | 32,213 |
+---------------------------------------------+----------+---------+-----------+
| TOTAL | 214,43 | 1,11 | 192,961 |
+---------------------------------------------+----------+---------+-----------+

Rezistentele termice medii la tamplaria exterioara si la peretii interiori adiacenti subsolului se calculeaza in cadrul tabelelor II.4
si II.5.
DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE R'(m) LA TAMPLARIA EXTERIOARA
TABELUL II.4

+---------------------------------------------+----------+---------+-----------+
| | A | R | A/R |
| FELUL TAMPLARIEI +----------+---------+-----------+
| | m^2 | m^2K/W | W/K |
+---------------------------------------------+----------+---------+-----------+
|Dubla din lemn | 77,40 | 0,43 | 180,000 |
+---------------------------------------------+----------+---------+-----------+
|Simpla, metalica | 3,78 | 0,17 | 22,235 |
+---------------------------------------------+----------+---------+-----------+
| TOTAL | 81,18 | 0,40 | 202,235 |
+---------------------------------------------+----------+---------+-----------+
- 51 / 270 -
7/27/2019 C107-2005

DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE R'(m)
LA PERETII INTERIORI ADIACENTI SUBSOLULUI
TABELUL II.5

+---------------------------------------------+----------+---------+-----------+
| | A | R | A/R |
| SUPRAFATA +----------+---------+-----------+
| | m^2 | m^2K/W | W/K |
+---------------------------------------------+----------+---------+-----------+
| A(a) | 2,04 | 0,651 | 3,134 |
+---------------------------------------------+----------+---------+-----------+
| A(b) + A(c) | 3,28 | 0,402 | 8,159 |
+---------------------------------------------+----------+---------+-----------+
|+---------------------------------------------+----------+---------+-----------+
A(c) + A(e) | 5,47 | 0,443 | 12,348 |
| Usa | 1,60 | 0,170 | 9,411 |
+---------------------------------------------+----------+---------+-----------+
| TOTAL | 12,39 | 0,37 | 33,052 |
+---------------------------------------------+----------+---------+-----------+

e) Determinarea coeficientului global de izolare termica (G)

Se utilizeaza relatia (1) din prezentul normativ:

+ +
1 |A - tau|
G = - SUMA |-------| + 0,34 • n [W/(m^3K)]
V | R'(m) |
+ +
- 52 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
Factorul de corectie a temperaturilor exterioare se calculeaza cu relatia (4) din prezentul normativ:

T(i) - T(u) 20 - 5 15
tau = ----------- = ---------- = -- = 0,43
T(i) - T(e) 20 - (-15) 35

+ +
|A - tau|
Valoarea SUMA |-------| se calculeaza in tabelul II.6
|R'(m) |
+ +

TABELUL II.6

+----+---------------------------------------+------+-----+----+---------------+
|Nr. | | A |R'(m)|tau |[A • tau/R'(m)]|
|crt.|
| | ELEMENTUL DE CONSTRUCTIE | m^2 |m^2K/W| - +------+-----+----+---------------+
| W/K |
+----+---------------------------------------+------+-----+----+---------------+
| 1. |Pereti exteriori |457,92|1,51 | - | 303,26 |
+----+---------------------------------------+------+-----+----+---------------+
| 2. |Tamplarie exterioara | 81,18|0,40 | - | 202,95 |
+----+---------------------------------------+------+-----+----+---------------+
| 3. |Planseu terasa |213,50|2,72 | - | 78,49 |
+----+---------------------------------------+------+-----+----+---------------+
| 4. |Planseu peste subsol |214,43|1,11 |0,43| 83,07 |
+----+---------------------------------------+------+-----+----+---------------+
| 5. |Pereti interiori adiacenti subsolului | 12,39|0,37 |0,43| 14,40 |
+----+---------------------------------------+------+-----+----+---------------+
| TOTAL |979,42| - | - | 682,17 |
+--------------------------------------------+------+-----+----+---------------+

- 53 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
Viteza de ventilare "n" se determina pe baza anexei 1 din prezentul normativ avand in vedere urmatoarele caracteristici:
- cladire adapostita (in centrul orasului);
- cladire cu mai multe apartamente, cu dubla orientare;
- clasa de permeabilitate - ridicata (tamplarie tura masuri de etansare).
Rezulta:
n = 0,6 h-^1

682,17
G = ------- + 0,34 • 0,6 = 0,39 + 0,20
1748,26

G = 0,59 W/m^3K
f) Comparatie cu valorile normate GN si R'(min)

Coeficientul global normat de izolare termica (GN) se extrage din anexa 2 a prezentului normativ, in functie de:
• numarul de niveluri: N = 3;
• raportul:

A 979,42
- = ------- = 0,56
V 1748,26

• anul elaborarii proiectului: 1997.

Rezulta:
GN = 0,67 W/m^3K
Se respecta conditia (6) din prezentul normativ, deoarece:
G < GN
- 54 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
In tabelul II.7 se prezinta comparativ valorile R'(m) realizate si valorile R'(min) prevazute in anexa 3 a prezentului normativ,
pentru cladiri de locuit proiectate pana la 1.01.1998.
REZISTENTELE TERMICE R'(m) si R'(min)
TABELUL II.7

+----+---------------------------------------------------------+-------+-------+
|Nr. | | R'(m) |R'(min)|
|crt.| ELEMENTUL DE CONSTRUCTIE +-------+-------+
| | | m^2K/W |
+----+---------------------------------------------------------+-------+-------+
| 1. |Pereti exteriori | 1,51 | 1,20 |
+----+---------------------------------------------------------+-------+-------+

+----+---------------------------------------------------------+-------+-------+
| 3. |Planseu terasa | 2,72 | 2,00 |
+----+---------------------------------------------------------+-------+-------+
| 4. |Planseu peste subsol | 1,11 | 1,10 |
+----+---------------------------------------------------------+-------+-------+
| 5. |Pereti interiori adiacenti subsolului | 0,37 | *) |
+----+---------------------------------------------------------+-------+-------+

*) Nu se normeaza
Rezulta ca la toate elementele de constructie se respecta conditia (29) din [1], prescrisa si la pct. 3.6 din prezentul normativ:
R'(m) >= R'(min)
g) Rezistenta termica medie a anvelopei R'(m)

Rezistenta termica medie a anvelopei se determina cu relatia (7)

- 55 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
SUMA A(j)
R'(m) = ----------------- [m^2K/W]
SUMA [L - tau(j)]

979,42
R'(m) = ------ = 1,43 [m^2K/W]
682,17

NORMATIV
PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR
DE CONSTRUCTIE ALE CLADIRILOR
Indicativ C 107-2005
Partea a 2-a
NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENTILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICA
LA CLADIRILE CU ALTA DESTINATIE DECAT CEA DE LOCUIRE
C 107/2

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII - Bucuresti
COORDONATOR:
Elaboratori: fiz. CONSTANTA MARIN PERIANU
- 56 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
dr. ing. ADRIAN TABREA

dr. ing. MIHAELA GEORGESCU

1.1. Obiect
Prezentul normativ are ca obiect stabilirea metodei de calcul a caracteristicii de performanta termoenergetica globala a cladirilor
cu alta destinatie decat cea de locuire, a caror regim de inaltime nu depaseste P +10 etaje.
Aceasta caracteristica este denumita «COEFICIENT GLOBAL DE IZOLARE TERMICA», este notata cu simbolul G1 si are unitatea
de masura W/(m^3K).
Verificarea criteriului de satisfacere a exigentei de performanta termoenergetica globala a unei cladiri cu alta destinatie decat
locuirea, sau a unei parti de cladire, se face pe baza relatiei:

G1 <= G1 ref [W/(m^3K)] (1)

Coeficientul G1 este un indicator conventional al nivelului de performanta termoenergetica «de iarna», al unei cladiri in
ansamblul ei, sau a unei parti de cladire, distincta din punct de vedere functional.
Prin calculul coeficientului global de referinta G1ref se stabilesc performantele termoenergetice ale cladirii conform proiectului
de arhitectura, performante ce trebuie asigurate prin proiectul de executie si mentinute pe toata durata de viata a cladirii.
Coeficientul global de izolare termica G1 al unei cladiri sau al unei parti de cladire reprezinta pierderile orare de caldura prin
transmisie prin elementele de inchidere ale acesteia, pentru o diferenta de temperatura de un grad intre interior si exterior,
raportate la volumul incalzit al acesteia.
Pe langa performanta termoenergetica globala, cladirea in ansamblu si elementele de inchidere trebuie sa raspunda si celorlalte
criterii de performanta privind confortul interior din punct de vedere termotehnic si transferul de caldura si masa prin elementele
de inchidere conform legislatiei in vigoare.
De asemenea, permeabilitatea la aer a elementelor de inchidere ale unei cladiri trebuie sa fie astfel incat rata de ventilare
suplimentara in raport cu rata de ventilare specifica sa nu fie mai mare, in medie, de 0,2 schimburi pe ora, in sezonul de incalzire.
Pentru calculul de permeabilitate la aer a elementelor de inchidere ale unei cladiri se pot utiliza metodele prevazute in STAS
6472/7 si «Normativ privind igiena compozitiei aerului in spatii cu diverse destinatii, in functie de activitatile desfasurate, in regim
de vara-iarna».
Prevederile prezentului normativ se aplica la proiectarea, verificarea si expertizarea proiectelor noi de cladiri cu alta destinatie
decat cea de locuire si are caracter de recomandare pentru amenajari sau modernizari ale cladirilor existente.
Prezentul normativ cuprinde:
- 57 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
- metoda de calcul a coeficientului global G1 efectiv, pe baza proiectului de cladire, pentru stabilirea performantei
termoenergetice globale reale ale acesteia;
- metoda de calcul a coeficientului global de referinta, G1ref, pe baza coeficientilor de control ai elementelor de inchidere,
stabiliti prin prezentul normativ in functie de tipul de cladire si zona climatica, precum si pe baza suprafetelor aferente acestor
elemente.
1.2. Conventii
1.2.1. Volum incalzit
Prin conventie, pe langa spatiile incalzite direct, sunt considerate "incalzite" si holurile, camerele de depozitare, dulapurile din
pereti, spatiile de circulatie comuna, scarile, ascensoarele, daca sunt in comunicare cu spatiile incalzite sau sunt situate la un
nivel unde majoritatea spatiilor sunt incalzite, chiar daca ele nu sunt prevazute cu elemente de incalzire.
Volumul ocupat de o vitrina face parte din volumul incalzit chiar daca este despartit de acesta printr-un geam si, in acest caz, se
considera ca peretele exterior al volumului incalzit este geamul exterior al vitrinei,
1.2.2. Volum neincalzit
Spatiile reprezentand pivnite, garaje, subsoluri tehnice, ganguri (durhiuri), poduri, etc., care nu sunt prevazute cu elemente de
incalzire si nici nu indeplinesc conditiile de la pct. 1.2.1 sunt considerate ca "neincalzite".
Volumul ocupat de un windfang sau sas nu este considerat ca facand parte din volumul incalzit.
1.3. Clasificarea cladirilor cu alta destinatie decat cea de locuire
Cladirile la care se aplica prevederile prezentului normativ se impart in doua categorii:
- cladiri de categoria 1, in care intra cladirile cu "ocupare continua" si cladirile cu "ocupare discontinua" de clasa de inertie
mare (definita conform anexei B);
- cladiri de categoria 2, in care intra cladirile cu "ocupare discontinua", cu exceptia celor din clasa de inertie mare.
Cladirile cu "ocupare continua" sunt acele cladiri a caror functionalitate impune ca temperatura mediului interior sa nu scada (in
intervalul "ora 0 - ora 7") cu mai mult de 7°C sub valoarea normala de exploatare. Din aceasta categorie fac parte: cresele,
internatele, spitalele, etc.
Cladirile cu "ocupare discontinua" sunt acele cladiri a caror functionalitate permite ca abaterea de la temperatura normala de
exploatare sa fie mai mare de 7°C pe o perioada de 10 ore pe zi, din care cel putin 5 ore in intervalul "ora 0 - ora 7". Din aceasta
categorie fac parte: scolile. amfiteatrele, salile de spectacole, cladirile administrative, restaurantele, cladirile industriale cu unul
sau doua schimburi, etc., de clasa de inertie medie si mica (definite conform anexei B),
2. CALCULUL COEFICIENTUL GLOBAL DE IZOLARE TERMICA EFECTIV, G1

Coeficientul global electiv G1 al unei cladiri sau al unei parti dintr-o cladire se calculeaza cu relatia:

- 58 / 270 -
7/27/2019 +___ + C107-2005
1 |\ A(j) • tau(j)|
G1 = - • |/__ -------------| [W/(m^3K)] (2)
V | j R'(mj) |
+ +

in care:
V - volumul incalzit al cladirii sau partii de cladire, calculat conform Normativelor C 107/3 si C 107/1, exprimat in m^3;
A(j) - aria elementului de constructie j, prin care se produce schimb de caldura, calculata conform Normativelor C 107/1, C 107/3
si C 107/5, exprimata in m^2;
tau(j) - factor de corectie a diferentei de temperatura intre mediile separate de elementul de constructie j, calculat conform
Normativelor C 107/1, C 107/3 si C 107/5;
R(mj) - rezistenta termica specifica corectata medie, a elementului de constructie j, calculata conform Normativelor C 107/3 si C
107/5, exprimata in m^2K/W;
3. CALCULUL COEFICIENTUL GLOBAL G1 DE REFERINTA

3.1. Relatia generala de calcul
Valoarea limita a coeficientului global Gl, denumita coeficient global de referinta, G1ref, se calculeaza cu relatia:

+ +
1 |A1 A2 A3 A4|
G1ref = - |-- + -- + -- + d • P + --| [w/(m^3K)] (3)
V |a b c e|
+ +

in care:
A1 - aria
contact cu suprafetelor componentelor
exteriorul sau opace ale peretilor
cu un spatiu neincalzit, exprimata verticali
in m^2,care fac culuand
calculata planul
inorizontal un unghi
considerare mai mare
dimensiunile de 60°, aflati in
interax;
A2 - aria suprafetelor planseelor de la ultimul nivel (orizontale sau care fac cu planul orizontal un unghi mai mic de 60°), aflate in
contact cu exteriorul sau cu un spatiu neincalzit, calculata luand in considerare dimensiunile interax, exprimata in m^2;
A3 - aria suprafetelor planseelor inferioare aflate in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neincalzit, calculata luand in
considerare dimensiunile interax, exprimata in m^2;
- 59 / 270 -
7/27/2019 P - perimetrul exterior al spatiului incalzit aferent cladirii, aflat in C107-2005
contact cu solul sau ingropat, exprimat in m;
A4 - aria suprafetelor peretilor transparenti sau translucizi aflati in contact cu exteriorul sau cu un spatiu neincalzit, calculata
luand in considerare dimensiunile nominale ale golului din perete, exprimata in m^2;
NOTA: Un perete este considerat transparent sau translucid daca factorul de transmisie a luminii corespunzator acestui element
este cel putin 0,15. In caz contrar el este considerat opac.
V - volumul incalzit, calculat pe baza dimensiunilor interioare ale cladirii, exprimat in m^3;
a, b, c, d, e - coeficienti de control pentru elementele de constructie mentionate mai sus, ale caror valori sunt date in tabelele 1
si 2, in functie de:
• categoria de cladire: categoria 1 sau de categoria 2;
• tipul de cladire;
• zona climatica: definita conform Normativului C 107/3.
3.2. Valorile coeficientilor de control a, b, c, d, e
Valorile coeficientilor a, b, c, d, e pentru cladiri de categoria 1
Tabelul 1

+-----------------------------+---------+-------+-------+-------+------+-------+
| Tipul de cladire | Zona | a | b | c | d | e |
| |climatica|[m^2K/W]|[m^2K/W]|[m^2K/W]|[W/mK]|[m^2K/W]|
+-----------------------------+---------+-------+-------+-------+------+-------+
| | I | 1,30 | 2,30 | 1,50 | 1,30 | 0,39 |
| +---------+-------+-------+-------+------+-------+
|Spitale, crese si policlinici| II | 1,40 | 2,50 | 1,60 | 1,30 | 0,39 |
| +---------+-------+-------+-------+------+-------+
| | III | 1,50 | 2,70 | 1,70 | 1,30 | 0,43 |
+-----------------------------+---------+-------+-------+-------+------+-------+
| | I | 0,90 | 2,30 | 0,90 | 1,30 | 0,39 |
|Cladiri de invatamant si +---------+-------+-------+-------+------+-------+
|pentru sport | II | 1,00 | 2,50 | 1,00 | 1,30 | 0,39 |
| +---------+-------+-------+-------+------+-------+
| | III | 1,10 | 2,70 | 1,10 | 1,30 | 0,43 |
- 60 / 270 -
7/27/2019 +-----------------------------+---------+-------+-------+-------+------+-------+ C107-2005
| | I | 0,80 | 2,10 | 0,90 | 1,30 | 0,30 |
|Birouri, cladiri comerciale +---------+-------+-------+-------+------+-------+
|si hoteluri*) | II | 0,90 | 2,30 | 1,00 | 1,30 | 0,30 |
| +---------+-------+-------+-------+------+-------+
| | III | 1,00 | 2,50 | 1,10 | 1,30 | 0,30 |
+-----------------------------+---------+-------+-------+-------+------+-------+
| | I | 0,65 | 1,80 | 0,90 | 1,30 | 0,25 |
|Alte cladiri (industriale cu +---------+-------+-------+-------+------+-------+
|regim normal de exploatare) | II | 0,70 | 2,00 | 1,00 | 1,30 | 0,25 |
| +---------+-------+-------+-------+------+-------+
| | III | 0,75 | 2,20 | 1,10 | 1,30 | 0,25 |
+-----------------------------+---------+-------+-------+-------+------+-------+

*) Pentru partea de cazare se aplica prevederile din normativ C 107/1.
Valorile coeficientilor a, b, c, d, e pentru cladiri de categoria 2
Tabelul 2

+--------------------------+---------+-------+-------+-------+---------+-------+
| Tipul de cladire | Zona | a | b | c | d | e |
| |climatica|[m^2K/W]|[m^2K/Wl|[m^2K/W]| [W/mK] |[m^2K/W]|
+--------------------------+---------+-------+-------+-------+---------+-------+
| | I | 1,05 | 2,45 | 1,30 | 1,40 | 0,39 |
|Policlinici, dispensare, +---------+-------+-------+-------+---------+-------+
|crese | II | 1,15 | 2,70 | 1,40 | 1,40 | 0,39 |
|| | +---------+-------+-------+-------+---------+-------+
III | 1,25 | 2,95 | 1,50 | 1,40 | 0,43 |
+--------------------------+---------+-------+-------+-------+---------+-------+
| | I | 0,75 | 2,00 | 0,90 | 1,40 | 0,39 |
|Cladiri de invatamant si +---------+-------+-------+-------+---------+-------+
|pentru sport | II | 0,80 | 2,25 | 1,00 | 1,40 | 0,39 |
- 61 / 270 -
7/27/2019 | +---------+-------+-------+-------+---------+-------+ C107-2005
| | III | 0,85 | 2,45 | 1,10 | 1,40 | 0,43 |
+--------------------------+---------+-------+-------+-------+---------+-------+
| | I | 0,75 | 2,00 | 0,90 | 1,40 | 0,30 |
|Birouri, cladiri +---------+-------+-------+-------+---------+-------+
|Comerciale si hoteluri*) | II | 0,80 | 2,25 | 1,00 | 1,40 | 0,30 |
| +---------+-------+-------+-------+---------+-------+
| | III | 0,85 | 2,45 | 1,10 | 1,40 | 0,30 |
+--------------------------+---------+-------+-------+-------+---------+-------+
| | I | 0,55 | 1,40 | 0,85 | 1,40 | 0,25 |
|Alte cladiri +---------+-------+-------+-------+---------+-------+
|(industriale cu regim | II | 0,60 | 1,50 | 0,90 | 1,40 | 0,25 |
|normal de exploatare) +---------+-------+-------+-------+---------+-------+
| | III | 0,65 | 1,60 | 0,95 | 1,40 | 0,25 |
+--------------------------+---------+-------+-------+-------+---------+-------+

*) Pentru partea de cazare se apuca prevederile din normativ C 107/1.
3.3. Aporturile solare

Pentru cladirile la care suprafata peretilor transparenti sau translucizi reprezinta cel putin 50% din suprafata elementelor
verticale de inchidere, coeficientul global de referinta G1ref poate fi marit cu o cantitate, Delta G1ref, a carei valoare este data in
tabelul nr. 3, in functie de categoria cladirii, de indicele solar, I(s), determinat conform anexei C si eventual de inertia termica a
cladirii (determinata conform anexei B).
Valorile Delta G1ref, in W/(m^3K)
Tabelul nr. 3
+-----------+---------------------+--------+-----------------------------------+
| | | | Indicele solar, I(s) [m-^1] |
| Categoria | Tipul cladirii |Inertia +-------+--------------+------------+
| cladirii | |termica |pana la|de la 0,010 la|0,020 si mai|
| | | | 0,009 | 0,019 | mult |
- 62 / 270 -
7/27/2019 +-----------+---------------------+--------+-------+--------------+------------+ C107-2005
| |Cladiri pentru sport |Oarecare| 0 | 0,06 | 0,12 |
| +---------------------+--------+-------+--------------+------------+
|Cladiri de | | Mica | 0 | 0,03 | 0,06 |
|categoria 1| +--------+-------+--------------+------------+
| | Alte cladiri | Medie | 0 | 0,05 | 0,10 |
| | +--------+-------+--------------+------------+
| | | Mare | 0 | 0,06 | 0,12 |
+-----------+---------------------+--------+-------+--------------+------------+
| |Cladiri pentru sport |Oarecare| 0 | 0,03 | 0,06 |
|Cladiri de | si scoli | | | | |
|categoria 2+---------------------+--------+-------+--------------+------------+
| | Alte cladiri |Oarecare| 0 | 0,04 | 0,08 |
+-----------+---------------------+--------+-------+--------------+------------+

ANEXA A
REGLEMENTARI TEHNICE CONEXE

1. STAS 7109 "Termotehnica constructiilor. Terminologie, simboluri si unitati
de masura"
2. STAS 6472/7 "Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul permeabilitatii
la aer a elementelor si materialelor de constructii"
3. *) "Normativ privind igiena compozitiei aerului"
4. STAS 4908 "Arii si volume conventionale"
5. C 107/1 "Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare
termica la cladirile de locuit"
6. C 107/3constructie
"Normativaleprivind calculul termotehnic al elementelor de
cladirilor"
7. C 107/5 "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de
constructie in contact cu solul"
8. *) Calculul transferului de masa (umiditate) prin elemente de
constructie
- 63 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
ANEXA B
CLASA DE INERTIE TERMICA
B.1 . CALCULUL CLASEI DE INERTIE TERMICA

Stabilirea clasei de inertie termica a cladirilor cu alta destinatie decat locuirea este necesara pentru determinarea incadrarii in
categoria 1 sau 2.
La determinarea clasei de inertie calculul se face astfel:
- pe intreaga cladire, daca aria desfasurata a spatiului incalzit corespunzator cladirii analizate este mai mica sau egala cu 200
m^2;
- in caz contrar, pe o portiune mai restransa, considerata reprezentativa pentru acea cladire sau parte de cladire.
B.1 .1. Modul de stabilire a clasei de inertie termica
Clasa de inertie termica a unei cladiri sau parti de cladire se stabileste conform tabelului B.1 de mai jos, in functie de valoarea
raportului:

___
\
/__ m(j) • A(j)
j
--------------- (B.1)
A(d)

in care:
m(j) - masa unitara a fiecarui element de constructie component j, care intervine in inertia termica a acestuia, calculata conform
B.1.2 (vezi fig. B.1.1. ... B.1.12), in kg/m^2;
A(j)
A(d)--aria
ariautila a fiecarui
desfasurata a element de constructie
cladirii sau j, determinata
partii de cladire analizate, pe baza Pentru
in m^2. dimensiunilor interioare
calcul se a acestuia,
poate utiliza in m^2;STAS 4908.
si standardul
Clasa de inertie
Tabelul B.1
- 64 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
+--------------------------------------------+---------------------------------+
| ___ | |
| \ | |
| /__ m(j) • A(j) | Inertia termica |
| j | |
| Raportul --------------- kg/m^2 | |
| A(d) | |
+--------------------------------------------+---------------------------------+
| Pana la 149 | mica |
+--------------------------------------------+---------------------------------+
| De la 150 la 399 | medie |
+--------------------------------------------+---------------------------------+
| 400 si mai mult | mare |
+--------------------------------------------+---------------------------------+

B.1 .2. Modul de evaluare a masei unitare, m(j)

Modul in care se calculeaza masa unitara a elementelor de constructie este prezentat schematic in figurile B.1.1 ... B.1.12.
In aceste figuri:
IMAGINE#EIMGLNK#
NOTA: Un strat din structura unui element de constructie se considera strat izolant daca este realizat dintr-un material cu
conductivitatea termica mai mica de 0,065 W/(mK) si cu grosimea astfel incat rezistenta specifica la permeabilitatea termica a lui
sa fie mai mare de 0,5 (m^2K)/W.
B.1 .2.1. Element de constructie exterior
Daca elementul
caramida), de constructie
se calculeaza jumatate nudin
aremasa
izolatie termica
unitara sau are(m/2)
a acestuia izolatie termica
(vezi distribuita
figurile (de exemplu:
B.1.1.a; B.1.1.c; perete
B.1.2.a; din zidarie de
B.1.3.a).
Daca elementul de constructie contine un strat izolant distinct, se calculeaza numai masa partii de element situata pana la
suprafata interioara a stratului izolant [m(int)] (vezi figurile B.1.1.b; B.1.1.d; B.1.2.b; B.1.3.b).
B.1 .2.2. Element de constructie in contact cu solul, spatiu inchis ingropat, subsol tehnic
- 65 / 270 -
7/27/2019 Daca elementul de constructie nu are izolatie termica (de exemplu un planseu peste pamant fara izolatie sau cu izolatie verticala
C107-2005
de jur imprejur sau un planseu peste subsol tehnic), se considera masa unitara de 150 kg/m^2, oricare ar fi structura elementului
(vezi figurile B.1.4.a; B.1.5.a; B.1.6.a).
Daca elementul de constructie contine un strat izolant distinct (de exemplu un planseu direct peste pamant cu izolatie termica
orizontala sau un planseu cu izolatie termica peste un subsol tehnic), se calculeaza numai masa unitara a partii de element situata
pana la suprafata interioara stratului izolant [m(int)] (vezi figurile B.1.4.b; B.1.5.b; B.1.6.b).
B.1 .2.3. Element de constructie in contact cu un spatiu de aceeasi natura sau cu un spatiu inchis neingropat (casa scarii, spatiu
tehnic, depozit, etc.) - caz ce intervine atunci cand calculul se face pentru o portiune reprezentativa a cladirii sau partii de cladire
analizate)
Daca elementul de constructie nu are izolatie termica (cazul general al peretilor si planseelor intre spatii de aceeasi natura) sau
are izolatie termica distribuita (de exemplu un perete din zidarie de caramida, se calculeaza jumatate din masa lui (m/2) (vezi
figurile B.1.7.a; B.1.8.a; B.1.9.a; B.1.10.a).
Daca elementul are un strat izolant distinct, se calculeaza numai masa partii de element situata pana la suprafata interioara a
stratului izolant, corespunzatoare spatiului respectiv [m(i)] (vezi figurile B.1.7.b; B.1.8.b; B.1.9.b; B.1.10.b).
Aceste mase m/2 sau m(int) se limiteaza la 150 kg/m^2.

B.1 .2.4. Element de constructie interior (caz ce intervine atunci cand calculul se face pentru cladirea in ansamblu)
Se ia in considerare masa peretelui (m), limitandu-se aceasta masa la 300 kg/m^2 (vezi figurile B.1.11.a; B.1.11.b; B.1.12.a;
B.1.12.b).
B.1 .2.5. Element de constructie interior sau exterior placat la interior cu un strat care impiedica contactul cu aerul
Pentru elementele de constructie interioare sau exterioare placate la interior cu un strat care impiedica contactul cu aerul (ca de
exemplu tavane suspendate, placari interioare, imbracaminti de pardoseli, etc.) masa ce se ia in considerare la determinarea
clasei de inertie termica se calculeaza cu formula:
150/[1 + R(st)] - pentru elementele interioare
300/[1 + R(st)] - pentru elementele exterioare

unde R(st) este rezistenta specifica la permeabilitatea termica a stratului de placare.
B.2 . EXEMPLU DE CALCUL AL INERTIEI TERMICE

POLICLINICA
- 66 / 270 -
7/27/2019 Se considera o cladire de policlinica, conform fig. B.2.1. C107-2005
Cotele din figura se refera la dimensiunile interax dintre elementele de constructie, atat pe orizontala cat si pe verticala.
Aria desfasurata a spatiului incalzit al cladirii este:
2 x 29,30 x 10,70 = 627,02 m^2 > 200 m^2
In acest caz, calculul se va face pe o unitate functionala reprezentativa, respectiv cabinetul de consultatii.
Unitatea functionala (cabinetul de consultatii) este prezentat in fig. B.2.2.
Elementele de inchidere al acestei unitati functionale sunt:
- un perete exterior cu gol de fereastra, avand urmatoarea structura si dimensiuni (fig. B.2.2.a):
• tencuiala exterioara din mortar de ciment-var de 2 cm grosime;
• zidarie de caramida plina de 36,5 cm grosime;
• tencuiala interioara din mortar de ciment-var de 1,5 cm grosime;
• gol de fereastra 2,10 x 1,50 m, cu suprafata de 3,15 m^2;
• inaltime perete (lumina): 3,00 m;
• lungime perete (lumina): 3,35 m;
• suprafata utila perete exterior:
3,00 x 3,35 - 2,10 x 1,50 = 6,90 m^2
- doi pereti interiori transversali plini, avand urmatoarea structura si dimensiuni (fig. B.2.2.b):
• zidarie de caramida plina de 24 cm grosime;
• suprafata utila perete interior transversal:
3,00 x 4,20 = 12,60 m^2
- un perete interior longitudinal cu gol de usa, avand urmatoarea structura si dimensiuni (fig. B.2.2.b):
• zidarie de caramida plina de 24 cm grosime;
- 67 / 270 -
7/27/2019 • tencuiala interioara din mortar de ciment-var de 1,5 cm grosime;
C107-2005
• gol de usa 0,90 x 2,10 m, cu suprafata de 1,89 m^2;
• suprafata utila perete interior longitudinal:
3,00 x 3,35 - 0,90 x 2,10 = 8,16 m^2
- un planseu inferior, avand urmatoarea structura si dimensiuni (fig. B.2.2.c):

• pardoseala din mozaic de 3 cm grosime:
• placa din beton simplu de 12 cm grosime;
• lungime placa inferioara (lumina): 4,20 m;
• latime placa inferioara (lumina): 3,35 m;
• suprafata utila placa inferioara
4,20 x 3,35 = 14,07 m^2
- un planseu superior, avand urmatoarea structura si dimensiuni (fig. B.2.2.d):

• pardoseala din mozaic de 3 cm grosime;
• placa din beton armat de 12 cm grosime;
• lungime placa superioara (lumina): 4,20 m;
• latime placa superioara (lumina): 3,35 m;
• suprafata utila placa superioara:
4,20 x 3,35 = 14,07 m^2
Aria desfasurata a unitatii functionale este:

A(d) = 3,60 x 4,45 = 16,02 m^2
Din calculele prezentate in tabelul B.2 rezulta ca:

___
\
/__ m(j) • A(j)
j are valoarea de 730,14 > 400, deci unitatea
- 68 / 270 -
7/27/2019 raportul --------------- functionala analizata se incadreaza in clasa C107-2005
A(d) de intertie termica mare.

Tabelul B.2

+-------------------+-------------------+-----------------+-----------------+---------------+-------+
| | | | |___ | |
| | |Planseu inferior |Planseu superior |\ | |
| Perete exterior | Pereti interiori | (vezi fig. | (vezi fig. |/__ m(j) • A(j)|Inertia|
|(vezi fig. B.2.2.a)|(vezi fig. B.2.2.b)| B.2.2.c) | B.2.2.d) | j |termica|
| | | | |---------------| |
| | | | | A(d) | |
+------------+-------------------+-------------------+-----------------+-----------------+---------------+-------+
| | 0,02 x 1700 = 34 |0,015 x 1700 = 25,5|0,03 x 1900 = 57 |0,03 x 1900 = 57 | | |
|Masa unitara|0,365 x 1800 = 657 | 0,24 x 1800 = 432 |0,12 x 2400 = 288|0,12 x 2500 = 300| | |
| m(j) |0,015 x 1700 = 25,5|0,015 x 1700 = 25,5| | | | |

| (kg/m^2) |-------------------|-------------------|-----------------|-----------------| | |
| | Total 716,5 | Total 483 | Total 345 | Total 357 | | |
+------------+-------------------+-------------------+-----------------+-----------------+ | |
|Masa unitara| | | | | | |
|considerata | 358,25 | 150 | 150 | 150 | | |
| (kg/m^2) | | | | | | |
+------------+-------------------+-------------------+-----------------+-----------------+ | |
| Suprafata | | | | | | |
| utila a | 6,90 | 33,36 | 14,07 | 14,07 | | |
|elementelor
| (m^2) | | | | | | | | | | | | | |
+------------+-------------------+-------------------+-----------------+-----------------+---------------+-------+
| m•A | 2471,92 | 5004 | 2110,5 | 2110,5 | 730,14 | mare |
+------------+-------------------+-------------------+-----------------+-----------------+---------------+-------+

- 69 / 270 -
7/27/2019 C107-2005

1. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE EXTERIOARE
Acoperisuri
Figura B.1.1#EIMGLNK#
Pereti
Plansee peste pasaje acoperite
2. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE IN CONTACT CU SOLUL,
SPATIU INCHIS INGROPAT, SUBSOL TEHNIC
Plansee peste sol
Plansee peste subsol tehnic
Plansee peste spatiu ingropat
- 70 / 270 -
7/27/2019
3. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE IN CONTACT CU UN SPATIU DE ACEEASI NATURA
C107-2005
Plansee intre doua spatii de aceeasi natura
Pereti despartitori intre doua spatii de aceeasi natura
Plansee peste spatiu suprateran neincalzit
Pereti spre spatiu neincalzit
4. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE INTERIOARE (CAZ CE INTERVINE ATUNCI CAND
CALCULUL SE FACE PE CLADIREA IN ANSAMBLU)
Pereti despartitori
POLICLINICA
Schita privind distributia elementelor de inchidere si
compartimentare a cladirii
- 71 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
S(j) - factorul solar al peretelui transparent sau translucid, care este dat
7/27/2019 C107-2005
de raportul dintre energia solara transmisa prin acest perete si energia solara
incidenta, determinat conform pct. C.1.1;
sigma(j) - coeficient ce caracterizeaza conditia de receptare a energiei
solare pe o fatada, determinat conform pct. C.1.2;
V - volumul incalzit al cladirii sau partii de cladire considerata, in m^3,
determinat conform pct. 3.1.

C.1 .1. Valoarea factorului solar S
Factorul solar se stabileste in functie de natura tamplariei, tipul elementului vitrat, tipul de tamplarie, categoria de cladire si
pozitia elementului vitrat in raport cu peretele, conform tabelului C.1. Valorile din tabel se refera la elemente vitrate utilizate in
mod curent, prevazute cu geamuri din sticla clara. Pentru elemente vitrate netraditionale, cu sticle speciale, valorile factorului
solar vor fi lisate din documentele de certificare a acestor produse.
In valorile factorului solar date este luata in considerare eventuala umbrire data de buiandrugi si de spaletii verticali. Aceasta
explica de ce factorul solar al unui element vitrat pozitionat la fata exterioara a peretelui este mai mare decat cel al elementului
vitrat pozitionat la fata interioara a peretelui. Elementele vitrate montate in pereti subtiri (a caror grosime este apropiata de
grosimea elementului vitrat) sunt considerate ca montate la fata exterioara a peretelui.
Modul de pozitionare a elementului vitrat in raport cu peretele este prezentat in fig. C.1.
Tabelul nr. C.1

+-----------+-----------+---------+---------------------+----------------------+
|| || || || Cladiri cu ocupare|
continua Cladiri cu ocupare
| discontinua | |
| | | +---------------------+----------------------+
| Natura | Tipul |Tipul de | Pozitia | Pozitia |
|tamplariei |elementului|tamplarie+----------+----------+-----------+----------+
| | vitrat | | la fata | la fata | la fata | la fata |
- 73 / 270 -
| | | |interioara|exterioara|interioara |exterioara|
7/27/2019 C107-2005
| | | | a | a | a | a |
| | | |peretelui |peretelui | peretelui |peretelui |
+-----------+-----------+---------+----------+----------+-----------+----------+
| | | simpla | 0,51 | 0,56 | 0,53 | 0,59 |
| | +---------+----------+----------+-----------+----------+
| | Fereastra | cuplata | 0,44 | 0,48 | 0,46 | 0,51 |
| | +---------+----------+----------+-----------+----------+
| | | dubla | 0,44 | 0,44 | 0,46 | 0,46 |
| Tamplarie +-----------+---------+----------+----------+-----------+----------+
|din lemn cu| | simpla | 0,53 | 0,59 | 0,56 | 0,62 |
|deschidere |Usa cu geam+---------+----------+----------+-----------+----------+
|pe balamale|fara tablie| cuplata | 0,46 | 0,51 | 0,48 | 0,53 |
| sau | +---------+----------+----------+-----------+----------+
| glisanta | | dubla | 0,46 | 0,46 | 0,48 | 0,48 |
| +-----------+---------+----------+----------+-----------+----------+
| | | simpla | 0,46 | 0,51 | 0,49 | 0,54 |
| |Usa cu geam+---------+----------+----------+-----------+----------+
| | cu tablie | cuplata | 0,40 | 0,44 | 0,42 | 0,46 |
| | +---------+----------+----------+-----------+----------+
| | | dubla | 0,40 | 0,40 | 0,42 | 0,42 |
+-----------+-----------+---------+----------+----------+-----------+----------+
| | | simpla | 0,58 | 0,64 | 0,60 | 0,67 |
| | +---------+----------+----------+-----------+----------+
| | +---------+----------+----------+-----------+----------+
| Tamplarie | | dubla | 0,50 | 0,50 | 0,52 | 0,52 |
| metalica +-----------+---------+----------+----------+-----------+----------+
|| culisanta
|Usa| cu geam+---------+----------+----------+-----------+----------+
| simpla | 0,60 | 0,67 | 0,64 | 0,71 |
| |fara tablie| cuplata | 0,52 | 0,58 | 0,55 | 0,61 |
| | +---------+----------+----------+-----------+----------+
| | | dubla | 0,52 | 0,52 | 0,55 | 0,55 |
+-----------+-----------+---------+----------+----------+-----------+----------+
- 74 / 270 -
| | | simpla | 0,54 | 0,60 | 0,57 | 0,63 |
7/27/2019 C107-2005
| | +---------+----------+----------+-----------+----------+
| Tamplarie | +---------+----------+----------+-----------+----------+
|metalica cu| | dubla | 0,47 | 0,47 | 0,49 | 0,49 |
|deschidere +-----------+---------+----------+----------+-----------+----------+
|pe balamale| | simpla | 0,56 | 0,62 | 0,59 | 0,65 |
| |Usa cu geam+---------+----------+----------+-----------+----------+
| |fara tablie| cuplata | 0,48 | 0,53 | 0,51 | 0,56 |
| | +---------+----------+----------+-----------+----------+
| | | dubla | 0,48 | 0,48 | 0,51 | 0,51 |
+-----------+-----------+---------+----------+----------+-----------+----------+
| Tamplarie metalica | simpla | - | - | 0,62 | 0,69 |
|pentru hale industriale+---------+----------+----------+-----------+----------+
| | dubla | - | - | 0,53 | 0,53 |
+-----------------------+---------+----------+----------+-----------+----------+

Pozitionarea tamplariei
Figura C.1#EIMGLNK#
C.1 .2. Determinarea coeficientului sigma

Coeficientul sigma pentru un element vitrat se determina in functie de orientarea lui si inaltimea obstacolelor ce pot umbri
elementul. Pentru orientarea vest, coeficientul sigma depinde si de modul de ocupare a cladirii, tinandu-se seama de faptul ca
energia solara primita pe o fatada este mai bine recuperata in spatiile cu ocupare continua decat in cele cu ocupare discontinua.
Valorile coeficientului sigma sunt date in tabelul nr. C.2 in functie de inaltimea obstacolelor, de orientarea elementului si, pentru
orientarea vest, de modul de ocupare a cladirii.
- 75 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
Tabelul nr. C.2

+---------------+--------------------------------------------------------------+
| | Orientarea elementului |
|Inaltimea medie+--------+--------+------------------------------------+-------+
| ponderata a |de la SV|de la SE| de la SV la NV | de la |
| obstacolelor | la SE | la NE +----------------+-------------------+ NE la |
| | | |ocupare continua|ocupare discontinua| NV |
+---------------+--------+--------+----------------+-------------------+-------+
|pana la 15° | 1 | 0,6 | 0,6 | 0,4 | 0,3 |
+---------------+--------+--------+----------------+-------------------+-------+
|de la 15 la 25°| 0,8 | 0,4 | 0,4 | 0,3 | 0,2 |
+---------------+--------+--------+----------------+-------------------+-------+
|25° si mai mult| 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |
+---------------+--------+--------+----------------+-------------------+-------+

Inaltimea medie ponderata a obstacolelor este suma inaltimilor medii din cele patru sectoare de azimut, notate 1, 2, 3, 4
specificate in fig. C.2, determinata conform exemplului de la pct. C.2.
Figura C.2#EIMGLNK#
Coeficientii de ponderare a inaltimilor corespunzatoare celor patru zone de azimut sunt conform tabelul nr. C.3.
Tabelul nr. C.3

+-----------------------------+------------------------------------------------+
| | Sectorul de azimut |
- 76 / 270 -
|Orientarea elementului vitrat+-----------+------------+------------+----------+
7/27/2019 | | 1 | 2 | 3 | 4 | C107-2005
+-----------------------------+-----------+------------+------------+----------+
| de la SV la SE | 0,10 | 0,40 | 0,40 | 0,10 |
+-----------------------------+-----------+------------+------------+----------+
| de la SE la NE | 0,05 | 0,20 | 0,45 | 0,30 |
+-----------------------------+-----------+------------+------------+----------+
| de la SV la NV | 0,30 | 0,45 | 0,20 | 0,05 |
+-----------------------------+-----------+------------+------------+----------+
| de la NE la NV | 0,20 | 0,30 | 0,30 | 0,20 |
+-----------------------------+-----------+------------+------------+----------+

Calculul se efectueaza fatada cu fatada, prin amplasarea centrului geometric al fiecareia. Totodata, daca o parte a fatadei are o
umbrire net diferita de a restului fatadei, ea se trateaza separat.
C.2 . EXEMPLU DE CALCUL AL INALTIMII MEDII PONDERATE SI AL COEFICIENTULUI SIGMA

Consideram portiunea retrasa ABCD a cladirii reprezentate in fig. C.3, pentru care obstacolele sunt constituite din cladirea aflata
vis-a-vis si partea iesita in afara a cladirii insasi.
IMAGINE#EIMGLNK#
Pentru determinarea inaltimii medii ponderate si al coeficientului sigma pentru portiunea ABCD se procedeaza astfel:
- Se fixeaza pozitia centrului geometric al portiunii considerate (in plan vertical si orizontal).
- Se decupeaza campul vizual al centrului geometric in cele patru sectoare de azimut (vezi fig. C.3).
- Se masoara inaltimile unghiulare (a) ale obstacolelor corespunzatoare fiecarui sector de azimut. pe intreg sectorul (conform
fig. C.4), prin figurarea acestor inaltimi unghiulare intr-o diagrama ce reda profilul obstacolelor vazute din centrul geometric al
fatadei respective, ca in fig. C.5
Figura C.4#EIMGLNK#
Inaltimea obstacolelor
Figura C.5#EIMGLNK#
- 77 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
- Pentru fiecare din cele patru sectoare de azimut se determina din diagrama inaltimea medie unghiulara a obstacolelor aferente.
- Se inmulteste inaltimea medie unghiulara a obstacolelor din fiecare sector de azimut cu coeficientul de ponderare
corespunzator, luat din tabelul C.3.
- Se determina inaltimea medie ponderata a obstacolelor aferente fatadei analizate ca suma a inaltimilor medii unghiulare
ponderate din cele patru sectoare de azimut.
- Valoarea coeficientului sigma se extrage din tabelul C.2 in functie de inaltimea medie ponderata determinata ca mai sus si de
orientarea fatadei.
Considerand ca se discuta o cladire cu ocupare continua, calculul inaltimii medii ponderate si a coeficientului a corespunzator
este prezentat in tabelul C.4.
Tabelul nr. C.4

+-----------------------------------------------+
| Sectorul de azimut |
+-----------+-----------+-----------+-----------+
| 1 | 2 | 3 | 4 |
+------------------------------+-----------+-----------+-----------+-----------+
|Inaltimea medie | 0 | 8,5 | 18 | 52 |
+------------------------------+-----------+-----------+-----------+-----------+
|Coeficientul de ponderare | 0,30 | 0,45 | 0,20 | 0,05 |
+------------------------------+-----------+-----------+-----------+-----------+
|Produsul | 0 | 3,8 | 3,6 | 2,6 |
+------------------------------+-----------+-----------+-----------+-----------+
|Inaltimea medie ponderata | 10 |
- 78 / 270 -
+------------------------------+-----------------------------------------------+
7/27/2019 |Valoarea lui sigma | 0,6 | C107-2005
+------------------------------+-----------------------------------------------+

ANEXA D
EXEMPLU DE CALCUL AL COEFICIENTULUI G1ref

POLICLINICA
Se considera aceeasi cladire de policlinica, conform fig. B.2.1, pentru care s-a calculat in ANEXA B inertia termica.
CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CLADIRII (vezi fig. B.2.1)

Categoria ..........................................................: I
Zona climatica .....................................................: II
• suprafata peretilor exteriori ....................................: 381,15 m^2
2 x [2 x 8 x (3,60 x 3,17 - 2,10 x 1,50)] + 2 x 2 x 4,45 x 3,17 +
+ 2 x [2 x (1,80 x 3,17 - 1,55 x 3,05)] = 381,15 m^2
• suprafata planseului de acoperis .................................: 313,51 m^2
29,30 x 10,70 = 313,51 m^2
• suprafata planseului la nivelul parterului .......................: 313,51 m^2
29,30 x 10,70 = 313,51 m^2
• suprafata vitrata ................................................: 119,11 m^2
2 x 2 x 8 x 2,10 x 1,50 + 2 x 2 x 1,55 x 3,05 = 119,11 m^2
• perimetrul exterior ..............................................: 82 m
2 x [(29,30 + 0,50) + (10,70 + 0,50)] = 82 m
• volumul incalzit .................................................: 2196,14 m^3
2 x [(29,30 + 0,50) x (10,70 + 0,50) x (3,17 + 0,12)] = 2196,14 m^3

In tabelul D.1 sunt prezentate rezultatele calculelor pentru determinarea coeficientului G1ref al cladirii descrise mai sus.
Tabelul nr. D.1

- 79 / 270 -
+------------------------------+--------------+------------+---------+---------+
7/27/2019 | |Suprafata (m^2)|Coeficientii|Coloanele|Coloanele| C107-2005
| Tipul de element | sau | de | 1 : 2 | 1 x 2 |
| |perimetrul (m)| control | (W/K) | (W/K) |
+------------------------------+--------------+------------+---------+---------+
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 |
+------------------------------+--------------+------------+---------+---------+
|pereti exteriori | 381,15 | a = 1,40 | 272,25 | |
+------------------------------+--------------+------------+---------+---------+
|planseu de acoperis | 313,51 | b = 2,50 | 125,40 | |
+------------------------------+--------------+------------+---------+---------+
|planseu la nivelul parterului | 313,51 | c = 1,60 | 195,94 | |
+------------------------------+--------------+------------+---------+---------+
|perimetrul exterior | 82 | d = 1,30 | | 106,60 |
+------------------------------+--------------+------------+---------+---------+
|suprafata vitrata | 119,11 | e = 0,39 | 305,41 | |
+------------------------------+--------------+------------+---------+---------+

SUMA = 1005,60 W/K

1 1005,60
G1ref = - • SUMA = ------- = 0,458 W/(m^3K)
V 2196,14

NORMATIV
PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE
ALE CLADIRILOR
Partea a 3-a
- 80 / 270 -
NORMATIV PRIVIND CALCULUL PERFORMANTELOR TERMOENERGETICE
7/27/2019 C107-2005
ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE ALE CLADIRILOR
C 107/3

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" Bucuresti
COORDONATOR:
Elaboratori: dr. ing. MIHAELA GEORGESCU

1.1. Prezentul normativ se refera la calculul termotehnic, pentru timpul iernii, al tuturor elementelor de constructie ale cladirilor,
cu exceptia elementelor de constructie in contact cu solul.
1.2. Prevederile prezentului normativ se aplica la elementele de constructie care delimiteaza spatiile incalzite ale cladirilor de
locuit, social-culturale si industriale.
Prevederile normativului se utilizeaza si la elementele de constructie care delimiteaza spatiile neincalzite, in scopul determinarii
temperaturii interioare a acestor spatii, pe baza unui calcul de bilant termic.
1.3. Prevederile prezentului normativ nu se aplica la elementele de constructie aferente cladirilor si incaperilor la care se impun
cerinte speciale ale regimului de temperaturi si de umiditate, cum sunt: spatiile frigorifice, cele cu mediu agresiv, s.a.
1.4. Izolarea termica a elementelor de constructie care delimiteaza incaperile incalzite, se realizeaza in vederea asigurarii
climatului interior impus de exigentele igienico-sanitare si de confort la cladirile de locuit si social-culturale, de conditiile
necesare desfasurarii muncii si procesului tehnologic la cladirile industriale, precum si pentru reducerea, in cat mai mare masura,
a consumului de energie si de combustibil in exploatare.
1.5. Prevederile prezentului normativ se utilizeaza atat de catre proiectanti, pentru determinarea si pentru verificarea
caracteristicilor termotehnice ale elementelor de constructie, cat si de catre factorii abilitati pentru verificarea proiectelor de
cladiri.
Prevederile normativului se utilizeaza de asemenea la determinarea necesarului de caldura de calcul, in scopul dimensionarii
instalatiei de incalzire.
- 81 / 270 -
Intre modelul de calcul folosit pentru verificarile termotehnice si cel adoptat pentru calculul instalatiilor, trebuie sa existe o
7/27/2019 riguroasa corespondenta. C107-2005
1.6. Prevederile prezentului normativ se aplica atat pentru elementele de constructie perimetrele, cat si pentru elementele de
constructie interioare care despart spatii intre care exista o diferenta de temperatura mai mare de 5K.
1.7. Prevederile normativului se aplica la verificarea termotehnica, atat a cladirilor noi, cat si a cladirilor existente care urmeaza
a fi supuse unor lucrari de reabilitare si de modernizare.
1.8. Prevederile prezentului normativ se aplica, atat la cladirile avand sisteme centrale de incalzire, cat si la cele cu incalzire
locala (inclusiv cu sobe).
1.9. Alegerea modului de alcatuire a elementelor de constructie, din punct de vedere termotehnic, se face astfel incat sa se
realizeze, in principal, urmatoarele:
• rezistenta termica minima necesara pentru asigurarea climatului interior, pentru limitarea fluxului termic si pentru
economisirea energiei in exploatarea cladirilor;
• evitarea condensarii vaporilor de apa pe suprafata interioara a elementelor de constructie;
• rezistenta la permeabilitate la vapori, pentru limitarea sau pentru impiedicarea condensarii vaporilor de apa in interiorul
elementelor de constructie;
• stabilitatea termica necesara, atat pe timp de iarna, cat si pe timp de vara, pentru limitarea oscilatiilor temperaturii aerului
interior si pe suprafata interioara a elementelor de constructie.
1.10. Pe baza prevederilor din prezentul normativ, se pot determina:
- Rezistentele termice specifice corectate ale elementelor de constructie, cu luarea in considerare a influentei puntilor termice,
permitand:
• compararea acestor valori, calculate pentru fiecare incapere in parte, cu rezistentele termice minime necesare din
considerente igienico-sanitare si de confort;
• compararea acestor valori, calculate pentru ansamblul cladirii, cu rezistentele termice minime, normate, in scopul economisirii
energiei in exploatare;
• determinarea coeficientului global de izolare termica, in scopul stabilirii nivelului de performanta termotehnica de ansamblu a
cladirii si a compararii cu valoarea normata, stabilita in vederea limitarii consumului de energie pentru incalzirea cladirilor;
• utilizarea rezistentelor termice specifice corectate la calculul necesarului de caldura, in vederea proiectarii instalatiilor de
incalzire.
- Temperaturile pe suprafata interioara a elementelor de constructie, permitand:
• verificarea riscului de condens superficial, prin compararea temperaturilor minime cu temperatura punctului de roua;
• verificarea conditiilor de confort interior, prin asigurarea indicilor globali de confort termic PMV si PPD, in functie de
temperaturile medii de pe suprafetele interioare ale elementelor de constructie perimetrale.
1.11. Calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul se face in conformitate cu [1].
- 82 / 270 -
Verificarea comportarii elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa, precum si verificarea stabilitatii termice a
7/27/2019 elementelor de constructie perimetrale si a incaperilor, nu este tratata in prezentul normativ, aceste verificari facand obiectul unor
C107-2005
alte reglementari tehnice.
De asemenea sunt tratate in acte normative speciale - [12] si [13] - aspectele referitoare la determinarea si la verificarea
coeficientului global de izolare termica.
1.12. Normativul este intocmit in urmatoarele ipoteze generale:
• transferul termic se face in regim stationar;
• toate caracteristicile termofizice ale materialelor sunt independente de temperatura;
• principalele calcule termotehnice se bazeaza pe calculul numeric automat al campurilor de temperaturi.
1.13. Calculele si verificarile termotehnice prevazute in cadrul prezentului normativ, se refera la urmatoarele elemente de
constructii perimetrale:
• partea opaca a peretilor exteriori, inclusiv suprafata adiacenta rosturilor deschise;
• componentele transparente si translucide ale peretilor exteriori si acoperisurilor (tamplaria exterioara, peretii vitrati si
luminatoarele);
• planseele de peste ultimul nivel, de sub terase si poduri;
• planseele care delimiteaza cladirea la partea inferioara, fata de mediul exterior (bowindouri, ganguri de trecere, s.a.);
• planseele de peste pivnite si subsoluri neincalzite;
• peretii si planseele care separa volumul cladirii de spatii adiacente neincalzite sau mult mai putin incalzite, precum si de
spatiul rosturilor inchise.
1.14. Pentru cazuri speciale si studii termotehnice, prin efectuarea unui calcul numeric automat al campului plan, bidimensional,
de temperaturi, pe baza prevederilor din prezentul normativ se pot determina si reprezenta grafic:
• variatia temperaturilor pe suprafetele interioare ale elementelor de constructie;
• curbele izoterme din interiorul elementelor de constructie.
2. Prezenta reglementare tehnica utilizeaza prevederi cuprinse in urmatoarele acte normative:
[1] C 107/5 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul.
[2] C 107/4 - Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit.
[3] SR-1907-2 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Temperaturi interioare de calcul.
[4] SR ISO 7345 - Izolatie termica. Marimi fizice si definitii.
[5] STAS 7109 - Termotehnica constructiilor. Terminologie, simboluri si unitati de masura.
[6] STAS 737/10 - Sistemul international de unitati (SI). Unitati ale marimilor caracteristice fenomenelor calorice.
[7] *) Calculul transferului de masa (umiditate) prin elementele de constructie.
[8] STAS 6472/6 - Fizica constructiilor. Proiectarea termotehnica a elementelor de constructie cu punti termice.
[9] STAS 6472/7 - Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul permeabilitatii la aer a elementelor si materialelor de constructie.
- 83 / 270 -
[10] STAS 13149 - Fizica constructiilor. Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor PMV si PPD si nivele de performanta
7/27/2019 pentru ambiante. C107-2005
[11] *) Stabilitate termica a elementelor de inchidere ale cladirilor.
[12] C 107/1 - Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit.
[13] C 107/2 - Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladiri cu alta destinatie decat cea de locuire.
Pentru utilizarea prezentei reglementari tehnice se pot consulta standardele europene in domeniu:
[14] EN ISO 6946 Building components and building elements - Thermal resistence and thennal transmittance - Calculation
method.
[15] EN ISO 10077-1 Thermal performance of windows, doors and shutters Calculation of thennal transmittance - Part 1:
Simplified method.
[16] EN ISO 10077-2 Thermal performance of windows, doors and shutters - Calculation of thermal transmittance - Part 2:
Numerical method for frames.
[17] EN ISO 13789 Thermal performance of buildings - Transmission heat loss coeficient Calculation method.
[18] EN ISO 10211-1 Thermal bridges in building construction - Heat flows and surface temperatures - Part 1: General
Calculation methods.
[19] EN ISO 10211-2 Thermal bridges in building construction - Calculation of heat flows and surface temperatures - Part 2:
Linear thermal bridges.
[20] EN ISO 14683 Thermal bridges in building construction - Linear thermal transmittance - simplified methods and default
values.
3. DEFINITII SI SIMBOLURI
3.1. Definitii
• Regim (termic) stationar: Ipoteza conventionala de calcul termotehnic, in cadrul careia se considera ca temperaturile nu
variaza in timp.
• Strat omogen: Strat de grosime constanta, avand caracteristici termotehnice uniforme sau care pot fi considerate uniforme.
• Strat cvasiomogen: Strat alcatuit din doua sau mai multe materiale, avand conductivitati termice diferite, dar care poate fi
considerat ca un strat omogen, cu o conductivitate termica echivalenta.
• Punte termica: Portiune din anvelopa unei cladiri, in care rezistenta termica, altfel uniforma, este sensibil modificata ea urmare
a faptului ca izotermele nu sunt paralele cu suprafetele elementelor de constructie.
• Anvelopa cladirii: Totalitatea suprafetelor elementelor de constructie perimetrale, care delimiteaza volumul interior (incalzit) al
unei cladiri, de mediul exterior sau de spatii neincalzite din exteriorul cladirii.
• Flux termic (Φ): Cantitatea de caldura transmisa la sau de la un sistem, raportata la timp.
• Densitatea fluxului termic (q): Fluxul termic raportat la suprafata prin care se face transferul caldurii.
- 84 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
e = epsilon
7/27/2019 Φ = Q C107-2005
q=q
R = R(os)
R' = R'(os)
U=k
tau = theta
Psi = k'
Hi = k''
R'(nec) = R(o nec)
R'(m) = R(om)
R'(min) = R(om min)
TABELUL I

+-----------+----------------------------------------------+--------------------------------+--------+
| SIMBOL | TERMENUL | RELATIA DE DEFINIRE | U.M. |
+-----------+----------------------------------------------+--------------------------------+--------+
| 1 | 2 | 3 | 4 |
+-----------+----------------------+-----------------------+--------------------------------+--------+
| T(e) | |exterioara de calcul | | |
+-----------+ +-----------------------+ | |
| T(j) | |interioara de calcul | | |
+-----------+ +-----------------------+ | |
| T(u) | |in spatii neincalzite | | |
+-----------+Temperatura +-----------------------+ - | °C |
| T(si) | |pe suprafata interioara| | |
- 86 / 270 -
+-----------+ +-----------------------+ | |
7/27/2019 | T(se) | |pe suprafata exterioara| |C107-2005
|
+-----------+ +-----------------------+ | |
| theta(r) | |punctului de roua | | |
+-----------+----------------------+-----------------------+--------------------------------+--------+
| Delta(T) | |intre T(i) si T(e) | T(j) - T(e) | |
+-----------+Diferenta de +-----------------------+--------------------------------+ |
|Delta(T(i))|temperatura |intre T(i) si T(si) | T(i) - T(si) | K |
+-----------+ +-----------------------+--------------------------------+ |
|Delta(T(e))| |intre T(e) si T(se) | T(e) - T(se) | |
+-----------+----------------------+-----------------------+--------------------------------+--------+
| | | T(i) - T(si) | |
| dzeta |Raportul ecartului de temperatura superficiala| ------------ | |
| | | Delta(T) | |
+-----------+----------------------------------------------+--------------------------------+ - |
| tau |Factorul de corectie a temperaturilor | T(i) - T(u) | |
| |exterioare | ----------- | |
| | | Delta(T) | |
+-----------+----------------------------------+-----------+--------------------------------+--------+
| R(si) | |interioara | 1/alfa(i) | |
+-----------+Rezistenta termica superficiala +-----------+--------------------------------+ m^2K/W |
| R(se) | |exterioara | 1/alfa(e) | |
+-----------+----------------------------------+-----------+--------------------------------+--------+
| alfa(i) |Coeficientul de transfer termic | interior | q/Delta(T(i)) | |
+-----------+superficial +-----------+--------------------------------+W/(m^2K) |
| alfa(e) | | exterior | q/Delta(T(e)) | |
+-----------+----------------------------------+-----------+--------------------------------+--------+
| lambda |Conductivitatea termica de calcul | | | W/(mK) |
+-----------+----------------------------------+ | +--------+
| c |Capacitatea calorica constanta | a unui | |J/(kgK) |
| |masica la presiune constanta |material de| - | |
+-----------+----------------------------------+constructie| +--------+
| ro |Densitatea aparenta | | | kg/m^3 |
+-----------+----------------------------------+ | +--------+
- 87 / 270 -
| s |Coeficientul de asimilare termica | | |W/(m 2K) |
7/27/2019
+-----------+----------------------------------+-----------+--------------------------------+--------+
C107-2005
| D |Indicele inertiei termice | SUMA (d/lambda) • s | - |
+-----------+----------------------------------------------+--------------------------------+--------+
| Φ(i) |Umiditatea relativa a aerului interior | - | % |
+-----------+----------------------------------------------+--------------------------------+--------+
| n |Viteza de ventilare naturala (numarul | | |
| |schimburilor de aer pe ora, rata schimburilor | - | h-^1 |
| |conventionale de aer). | | |
+-----------+----------------------------------------------+--------------------------------+--------+
| e |Coeficientul de emisie | - | - |
+-----------+----------------------------------------------+--------------------------------+--------+
| d |Grosimea unui element de constructie, sau a | - | - |
| |unui strat al elementului de constructie | | |
+-----------+----------------------------------------------+--------------------------------+--------+
| b |Latimea cladirii, a unei zone, etc. | | |
+-----------+----------------------------------------------+ | |
| l |Lungimea incaperii, a cladirii, sau a puntilor| | |
| |termice liniare | | |
+-----------+----------------------------------------------+ | |
| h |Inaltimea grinzilor, buiandrugilor, etc. | | |
+-----------+----------------------------------------------+ - | m |
| B |Latimea considerata in calculul coeficientului| | |
| |liniar de transfer termic | | |
+-----------+----------------------------------------------+ | |
| H |Inaltimea incaperii, nivelului sau a cladirii | | |
+-----------+----------------------------------------------+ | |
| P |Perimetrul cladirii sau al incaperii | | |
+-----------+----------------------------------------------+--------------------------------+--------+
| A |Aria (de transfer termic) | | m^2 |
+-----------+----------------------------------------------+ - +--------+
| V |Volumul incaperii sau al cladirii | | m^3 |
+-----------+----------------------------------------------+--------------------------------+--------+
| Q |Cantitatea de caldura | - | J |
- 88 / 270 -
+-----------+----------------------------------------------+--------------------------------+--------+
7/27/2019
| Φ |Fluxul termic (puterea termica) | dQ/dt C107-2005 | W |
+-----------+----------------------------------------------+--------------------------------+--------+
| q |Densitatea fluxului termic | Φ/A | W/m^2 |
+-----------+----------------------------------------------+--------------------------------+--------+
| Psi |Coeficientul liniar de transfer termic | - | W/(mK) |
+-----------+----------------------------------------------+--------------------------------+--------+
|+-----------+------------------+---------------------------+--------------------------------+--------+
Hi |Coeficientul punctual de transfer termic | - | W/K |
| R(s) | |a unui strat omogen | d/lambda | |
+-----------+ +---------------------------+--------------------------------+ |
| R(a) | |a unui strat de aer | - | |
| | |neventilat | | |
+-----------+ +---------------+-----------+--------------------------------+ |
| R |Rezistenta termica|unidirectionala| | [T(j) - T(k)]/q | |
+-----------+ (specifica) +---------------+ +--------------------------------+ m^2K/W |
| R' | |corectata | | - | |
+-----------+ +---------------+ a unui +--------------------------------+ |
| R'(m) | |medie |element de | - | |
+-----------+ +---------------+constructie+--------------------------------+ |
| R'(nec) | |necesara | |Delta(T)/alfa(i)•Delta(T(i max))| |
+-----------+ +---------------+ +--------------------------------+ |
| R'(min) | |minima | | - | |
+-----------+------------------+---------------+-----------+--------------------------------+--------+
| U | Coeficientul de |unidirectional | | 1/R | |
+-----------+ transfer termic |corectat | a unui +--------------------------------+W/(m^2K)|
| U' | | |element de | 1/R' | |
+-----------+------------------+---------------+constructie+--------------------------------+--------+
| L | Coeficientul de | | | Φ/[T(j)-T(k)] | W/K |
| | cuplaj termic | | | | |
+-----------+------------------+---------------+-----------+--------------------------------+--------+
| G |Coeficientul global de izolare termica a | - |W/(m^3K)|
| |cladirii | | |
+-----------+----------------------------------------------+--------------------------------+--------+
- 89 / 270 -

7/27/2019 C107-2005
3.3. Indici
In prezentul normativ se utilizeaza, in principal, urmatorii indici:
i - interior
e - exterior
si
se--suprafata
suprafatainterioara
exterioara
u - spatiu neincalzit
a - aer
w - apa
r - roua, condens
t - timp
m - mediu
min - minimum
max - maximum
nec - necesar
ech - echivalent
3.4. Sistemul de unitati de masura

Se foloseste sistemul international de unitati de masura (SI).
Pentru unele transformari se pot folosi si relatiile:
1 W = 1 J/s = 0,860 kcal/h
1 j = 1 W • s = 2,39 • 10-^4 kcal
1 W • h = 3600 J = 0,860 kcal
1 kcal/h = 1,163 W = 1,163 J/s
4. CARACTERISTICI TERMOTEHNICE
4.1. Caracteristicile termotehnice de calcul ale materialelor care se utilizeaza la alcatuirea elementelor de constructie, se vor
considera in conformitate cu anexa A.
4.2. In anexa A se dau urmatoarele caracteristici termotehnice, in functie de felul materialului si de densitatea aparenta ro
(kg/m^3):
- conductivitatea termica de calcul lambda [W/(mK)];
- 90 / 270 -
coeficientul de asimilare termica s [W/(m 2K)];
- capacitatea calorica masica la presiune constanta c [J/(kgK)].
7/27/2019 C107-2005
4.3. Conductivitati le termice de calcul din anexa A sunt date in conditiile unui regim normal de umiditate a materialelor in timpul
exploatarii.
Alte materiale decat cele din anexa A pot fi utilizate in elemente de constructie numai cu avizul unui institut de specialitate, care
va atesta si conductivitatea termica de calcul a respectivului material.
4.4. Capacitatea calorica volumica se obtine prin multiplicarea capacitatii calorice masice cu densitatea aparenta a materialului,
in stare uscata:
ro • c [J/(m^3K)]
4.5. Conductivitatile termice de calcul din anexa A includ influenta urmatorilor factori, aferenti conditiilor de punere in opera a
materialelor termoizolante:
• existenta rosturilor dintre placile termoizolante;
• micile deteriorari admise, la placile termoizolante friabile;
• cresterea densitatii aparente ca urmare a tasarilor din timpul executiei si in decursul exploatarii, la materialele termoizolante
tasabile.
4.6. Conductivitatile termice de calcul din anexa A corespund unui regim normal de umiditate a materialelor in timpul
exploatarii; in cazul unei umiditati sporite, conductivitatile termice trebuie majorate corespunzator.
4.7. Conductivitatile termice echivalente ale straturilor cvasiomogene se calculeaza in conformitate cu prevederile din cap. 7.2.
4.8. Caracteristicile termotehnice de calcul ale straturilor de aer imobil, se pot considera astfel:
ro = 1,23 kg/m^3 la o temperatura de +10°C si la o presiune de 100 kPa
c = 1000 J/(kgK) la o temperatura de +10°C
lambda = 0,025 W/(mK)
4.9. Caracteristicile termotehnice de calcul ale apei sunt urmatoarele:
ro = 1000 kg/m^3
c = 4180 J/(kgK) la o temperatura de +10°C
lambda = 0,58 W/(mK)
4.10. Rezistentele termice specifice ale straturilor omogene se calculeaza cu 3 zecimale.
5. TEMPERATURI DE CALCUL
5.1. Temperaturile exterioare [T(e)]
- 91 / 270 -
Temperaturile exterioare de calcul se considera in conformitate cu harta de zonare climatica a teritoriului Romaniei, pentru
perioada de iarna, din anexa D.
7/27/2019 C107-2005
Conform acestei harti, care inlocuieste harta din STAS 6472/2-83, teritoriul Romaniei se imparte in 4 zone climatice, astfel:
- zona I T(e) = -12°C
- zona II T(e) = -15°C
- zona III T(e) = -18°C
- zona IV T(e) = -21°C
5.2. Temperaturile
Temperaturile interioare
interioare ale incaperilor
conventionale incalzite
de calcul ale T(i)
incaperilor incalzite, se considera aceleasi cu temperaturile utilizate la
proiectarea instalatiilor de incalzire si se iau din [3].
Daca incaperile au temperaturi de calcul diferite, dar exista o temperatura predominanta, in calcule se considera aceasta
temperatura; de exemplu, la cladirile de locuit se considera T(i) = +20°C.
Daca nu exista o temperatura predominanta, temperatura interioara conventionala de calcul se poate considera temperatura
medie ponderata a tuturor incaperilor incalzite, de la acelasi nivel:

SUMA T(ij) • A(j)
T(i) = -----------------
SUMA A(j)

in care:
A(j) - aria incaperii j avand temperatura interioara T(ij).
5.3. Temperaturile interioare ale spatiilor neincalzite [T(u)]

Temperaturile interioare ale spatiilor si incaperilor neincalzite se determina exclusiv pe baza de bilant termic, in functie de
temperaturile de calcul ale incaperilor adiacente, de ariile elementelor de constructie care delimiteaza spatiul neincalzit, precum si
de rezistentele termice ale acestor elemente.
In calcule se va tine seama in mod obligatoriu si de viteza de ventilare a spatiului neincalzit.
Determinarea temperaturilor T(u) ale spatiilor si incaperilor neincalzite se face in conformitate cu prevederile cap. 8 din
prezentul normativ.
Tot pe baza de bilant termic se vor determina temperaturile T(u) din rosturile inchise, podurile si etajele tehnice, precum si cele
din balcoanele si logiile inchise cu tamplarie exterioara.
6. DIMENSIUNI DE CALCUL
- 92 / 270 -
6.1. Ca principiu general, suprafetele se delimiteaza prin axele geometrice ale elementelor de constructie interioare si prin fetele
interioare ale elementelor de constructie perimetrale.
7/27/2019 C107-2005
6.2. Suprafetele orizontale ale elementelor de constructie exterioare (planseul de la terasa sau de la pod, planseul de peste
subsolul neincalzit s.a., se delimiteaza prin axele geometrice ale peretilor interiori structurali si nestructurali si prin conturul
interior al peretilor exteriori (fig. 1).
Pe ansamblul cladirii, aria orizontala este delimitata exclusiv prin conturul interior al peretilor exteriori (fig. 3).
A = SUMA A(j) = A1 + A2 + ... + A(n)

6.3. Suprafetele verticale exterioare (peretii) se delimiteaza pe orizontala prin axele geometrice ale peretilor interiori structurali si
nestructurali, precum si prin colturile, intrande sau iesinde, ale fetei interioare a peretilor exteriori (fig. 1).
Pe verticala, suprafetele se delimiteaza prin axele geometrice ale placii planseelor intermediare, prin fata inferioara a placii
ultimului planseu, precum si prin fata superioara a pardoselii primului nivel incalzit (fig. 2).
Pe ansamblul cladirii aria verticala exterioara totala, inclusiv aria vitrata, este:
A = H • SUMA l(j) = H • P
in care P este perimetrul cladirii, masurat pe conturul interior al peretilor de fatada.
6.4. Suprafetele inclinate se calculeaza pe baza dimensiunilor din planul lor.

6.5. Ariile tamplariei exterioare se determina pe baza dimensiunilor nominale ale golurilor corespunzatoare din pereti (fig. 1 si 2).
6.6. Lungimile "l" ale puntilor termice liniare se stabilesc, in principiu, in functie de lungimile reale pe care se prevad detaliile
respective, cu urmatoarele precizari:
- lungimile se masoara in cadrul ariilor A determinate conform pct. 6.2 ... 6.4; in consecinta ele sunt delimitate, la extremitati, de
conturul suprafetelor respective;
- intersectia puntilor orizontale cu cele verticale, se include atat in lungimea puntilor orizontale, cat si in lungimea puntilor
verticale;
- la planseul de peste spatii neincalzite, in lungimile "l" ale puntilor termice create prin intreruperea stratului termoizolant
(amplasat peste planseu) in dreptul peretilor interiori structurali si nestructurali, nu se includ latimile golurilor de usi.
6.7. Aria anvelopei cladirii se calculeaza ca suma tuturor ariilor elementelor de constructie perimetrale ale cladirii prin care au
loc transferuri termice.
6.8. Volumul incaperilor se calculeaza pe baza ariilor orizontale determinate conform pct. 6.2. si a inaltimilor H(j) considerate ca
in fig. 2:
- 93 / 270 -
V(j) = A(j) • H(j)
7/27/2019 C107-2005
Volumul cladirii - V - reprezinta volumul delimitat, pe contur, de fetele interioare ale elementelor de constructie perimetrale, ale
caror arii totale se calculeaza conform pct. 6.2. ... 6.4.
V = SUMA V(j) = V1 + V2 + ... ... ... V(n)
Volumul V include atat incaperile incalzite direct (cu elemente de incalzire), cat si incaperile incalzite indirect (fara elemente de
incalzire), dar la care caldura patrunde prin peretii adiacenti, lipsiti de o termoizolatie semnificativa. In acest sens se considera ca
facand parte din volumul cladirii: camari, debarale, vestibuluri, holuri de intrare, casa scarii, putul liftului, si alte spatii comune.
Nu se includ in volumul cladirii: camerele de pubele, verandele, precum si balcoanele si logiile, chiar in situatia in care ele sunt
inchise cu tamplarie exterioara.
MODUL DE CALCUL AL LUNGIMILOR IN PLAN
Figura 1#EIMGLNK#
MODUL DE CALCUL AL INALTIMILOR

Figura 2#EIMGLNK#
EXEMPLU DE CALCUL AL LUNGIMILOR SI ARIILOR IN PLAN
Figura 3#EIMGLNK#
7. DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE SPECIFICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE OPACE

7.1. Rezistenta termica specifica a unui strat omogen
Rezistenta termica specifica a unui strat omogen al elementului de constructie se determina cu relatia:

d
R(s) = ------ [m^2K/W] (1)
lambda

- 94 / 270 -
in care:
7/27/2019 C107-2005
d - grosimea de calcul a stratului;
lambda - conductivitatea termica de calcul a materialului, conform anexei A.
La straturile la care grosimea finala, dupa punerea in opera, este mai mica decat grosimea initiala, in calcule se considera
grosimea finala (dupa tasare).
In cazurile
considera in care
egala abaterea negativa
cu grosimea admisa la grosimea straturilor este semnificativa, grosimea de calcul a stratului se va
minima admisa.
Rezistentele termice ale straturilor omogene se calculeaza cu 3 zecimale.
7.2. Rezistenta termica a unui strat cvasiomogen
7.2.1. Intr-un model geometric este admisibil ca, in anumite conditii, sa se inlocuiasca materiale cu conductivitati termice diferite
cu un material avand o conductivitate unica, echivalenta.
Stratul respectiv este denumit "strat cvasiomogen".
Ca exemplu de straturi cvasiomogene se pot da zidariile (alcatuite din caramizi sau blocuri + mortar, precum si straturile
termoizolante din cadrul elementelor de constructie tristrat, prin care trec ancore din otel inoxidabil de diametre reduse, dispuse
uniform pe suprafata elementului de constructie.
7.2.2. Rezistenta termica a unui strat cvasiomogen se calculeaza cu relatia (1), in care, in locul conductivitatii termice lambda, se
introduce valoarea conductivitatii echivalente lambda(ech).
7.2.3. Conductivitatea termica echivalenta a straturilor cvasiomogene de tipul zidariilor se poate calcula cu relatia:

SUMA [lambda(j) • A(j)]
lambda(ech) = ----------------------- [W/(mK)] (2)
SUMA A(j)

in care:
lambda(j) - conductivitatile termice ale materialelor componente;
A(j) - ariile materialelor componente din cadrul stratului cvasiomogen, masurate in planul stratului (in elevatie).
7.2.4. La straturile cvasiomogene alcatuite dintr-un strat termoizolant + ancore metalice de legatura, conductivitatea termica
echivalenta se poate determina cu relatia:

lambda(ech) = lambda + d • n • Hi [W/(mK)] (3)
- 95 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
- suprafata exterioara netratata, cu un coeficient de emisie e = 0,9;
- temperatura exterioara T(e) = 0°C
7/27/2019 - viteza vantului adiacent suprafetei exterioare v = 4 m/s C107-2005
In studii, pentru alte viteze ale vantului se poate considera orientativ:

+------------------------+--------------------------+
| v | R(se) |
+------------------------+--------------------------+
| [m/s] | [m^2K/W] |
+------------------------+--------------------------+
| 1 | 0,08 |
+------------------------+--------------------------+
| 2 | 0,06 |
+------------------------+--------------------------+
| 3 | 0,05 |
+------------------------+--------------------------+
| 4 | 0,04 |
+------------------------+--------------------------+
| 5 | 0,04 |
+------------------------+--------------------------+
| 7 | 0,03 |
+------------------------+--------------------------+
| 10 | 0,02 |
+------------------------+--------------------------+

COEFICIENTI DE TRANSFER TERMIC SUPERFICIAL [W/(m^2K)] SI REZISTENTE TERMICE SUPERFICIALE [m^2K/W]
- 97 / 270 -
TABELUL II

7/27/2019 +----------------------+---------------------------+---------------------------+ C107-2005
| |Elemente de constructie in |Elemente de constructie in |
| |contact cu: |contact cu spatii ventilate|
| |• exteriorul |neincalzite: |
| DIRECTIA SI SENSUL |• pasaje deschise (ganguri)|• subsoluri si pivnite |
|| FLUXULUI TERMIC | | |• balcoane|•si poduri

logii inchise| |
| | |• rosturi inchise |
| | |• alte incaperi neincalzite|
+----------------------+-------------+-------------+-------------+-------------+
| |alfa(i)/R(si)|alfa(e)/R(se)|alfa(i)/R(si)|alfa(e)/R(se)|
+----------------------+-------------+-------------+-------------+-------------+
| | 8 | 24 | 8 | 12 |
| IMAGINE#EIMGLNK# | ----- | ----- *) | ----- | ----- |
| | 0,125 | 0,042 | 0,125 | 0,084 |
+----------------------+-------------+-------------+-------------+-------------+
| | 8 | 24 | 8 | 12 |
| IMAGINE#EIMGLNK# | ----- | ----- *) | ----- | ----- |
| | 0,125 | 0,042 | 0,125 | 0,084 |
+----------------------+-------------+-------------+-------------+-------------+
| | 6 | 24 | 6 | 12 |
| IMAGINE#EIMGLNK# | ----- | ----- *) | ---- | ----- |
| | 0,167 | 0,042 | 0,167 | 0,084 |
+----------------------+-------------+-------------+-------------+-------------+

*) Pentru conditii de vara: alfa(e) = 12 W/(m^2K), R(se) = 0,084 m^2K/W
7.4. Rezistentele termice ale straturilor de aer

7.4.1. Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilate [R(a)] se iau din tabelul III, in functie de directia si sensul fluxului
termic si de grosimea stratului de aer.
- 98 / 270 -
7.4.2. Valorile din tabel, din coloana "flux termic orizontal" sunt valabile si pentru fluxuri termice inclinate cu cel mult 30° fata de
verticala, iar cele din coloanele "flux termic vertical" sunt valabile si pentru fluxuri inclinate cu cel mult 30° fata de orizontala.
7/27/2019 7.4.3. Valorile din tabelul III sunt valabile pentru toate elementeleC107-2005
de constructie, cu exceptia geamurilor, pentru care se poate
consulta anexa I.
7.4.4. Valorile din tabel sunt valabile in urmatoarele conditii:
- stratul de aer este marginit de suprafete paralele si perpendiculare pe directia fluxului termic, toate suprafetele fiind suprafete
obisnuite, netratate, cu un coeficient de emisie ridicat (e > 0,8);
- stratul
mult de 0,3dem;
aer are grosimea (pe directia fluxului termic) de cel mult 10% din oricare din celelalte doua dimensiuni, si nu mai
- nu are loc nici un schimb de aer, atat cu mediul interior, cat si cu cel exterior.
7.4.5. Pentru modul in care se pot considera in calculele termotehnice straturile de aer in care exista un oarecare grad de
ventilare al spatiului de aer, deci o comunicare cu mediul exterior, se poate consulta anexa E.
REZISTENTELE TERMICE ALE STRATURILOR DE AER NEVENTILATE
R(a) [m^2K/W]
TABELUL III

+-----------------------+------------------------------------------------------+
| | Directia si sensul fluxului termic |
| Grosimea +-------------------+----------------------------------+
| stratului de aer | | Vertical |
| (mm) | Orizontal +-----------------+----------------+
| | | ascendent | descendent |
+-----------------------+-------------------+-----------------+----------------+
| 0 | 0,00 | 0,00 | 0,00 |
+-----------------------+-------------------+-----------------+----------------+
| 5 | 0,11 | 0,11 | 0,11 |
+-----------------------+-------------------+-----------------+----------------+
| 7 | 0,13 | 0,13 | 0,13 |
+-----------------------+-------------------+-----------------+----------------+
| 10 | 0,15 | 0,15 | 0,15 |
+-----------------------+-------------------+-----------------+----------------+
- 99 / 270 -
| 15 | 0,17 | 0,16 | 0,17 |
+-----------------------+-------------------+-----------------+----------------+
7/27/2019 | 25 | 0,18 | 0,16 | 0,19 | C107-2005
+-----------------------+-------------------+-----------------+----------------+
| 50 | 0,18 | 0,16 | 0,21 |
+-----------------------+-------------------+-----------------+----------------+
| 100 | 0,18 | 0,16 | 0,22 |
+-----------------------+-------------------+-----------------+----------------+
| 300 | 0,18 | 0,16 | 0,23 |
+-----------------------+-------------------+-----------------+----------------+

OBSERVATIE:
Pentru valori intermediare se interpoleaza liniar.
7.5. Rezistenta termica specifica unidirectionala

7.5.1. Rezistenta termica specifica unidirectionala a unui element de constructie alcatuit din unul sau mai multe straturi din
materiale omogene, fara punti termice, inclusiv din eventuale straturi de aer neventilat, dispuse perpendicular pe directia fluxului
termic, se calculeaza cu relatia:

R = R(si) + SUMA R(s) + SUMA R(a) + R(se) [m^2K/W] (5)

Relatia (5) se utilizeaza si pentru determinarea rezistentei termice specifice in camp curent, a elementelor de constructie
neomogene (cu punti termice).
In calculul unidirectional, suprafetele izoterme se considera ca sunt paralele cu suprafata elementului de constructie.
7.5.2. La elementele de constructie cu straturi de grosime variabila (de ex. la planseele de la terase), rezistentele termice se pot
determina pe baza grosimilor medii ale acestor straturi, aferente suprafetelor care se calculeaza.
In cazul in care conductivitatea termica a stratului cu grosime variabila este redusa, pentru o mai mare exactitate se recomanda
utilizarea prevederilor din anexa F.
7.5.3. Coeficientul de transfer termic unidirectional se determina cu relatia:

U = 1/R [W/(m^2K)] (6)

- 100 / 270 -
7.5.4. La elementele de constructie cu permeabilitate la aer ridicata, determinarea rezistentei termice specifice unidirectionale se
7/27/2019 va putea lua in consideratie prevederile STAS 6472/7. C107-2005
7.5.5. Daca valorile R si U reprezinta rezultate finale ale calculelor termotehnice, ele pot fi rotunjite la 3 cifre semnificative (2
zecimale).
7.6. Rezistenta termica specifica corectata
de7.6.1. Rezistenta
influenta termica
puntilor specifica
termice asupra corectata se determina
valorii rezistentei la elementele
termice de constructie
specifice determinate cu alcatuire
pe baza neomogena;
unui calcul ea tine
unidirectional seama
in camp
curent, respectiv in zona cu alcatuirea predominanta.
7.6.2. Rezistenta termica specifica corectata R' si respectiv coeficientul de transfer termic corectat U' se calculeaza cu relatia
generala;

1 1 SUMA (Psi • l) SUMA Hi

U' = --- = --- + -------------- + ------- [W/(m^2K)] (7)
R' R A A

in care:
R - rezistenta termica specifica unidirectionala aferenta ariei A;
l - lungimea puntilor liniare de acelasi fel, din cadrul suprafetei A.
Rezistenta termica specifica corectata se mai poate exprima prin relatia:

R' = r • R [W/(m^2K)] (8)

in care r reprezinta coeficientul de reducere a rezistentei termice unidirectionale:

1
r = -------------------------------- [-] (9)
R • [SUMA (Psi • l) + SUMA Hi
1 + -----------------------------
- 101 / 270 -
A

7/27/2019 C107-2005
7.6.3. Coeficientii specifici liniari (Psi) si punctuali (Hi) de transfer termic aduc o corectie a calcului unidirectional, tinand seama
atat de prezenta puntilor termice constructive, cat si de comportarea reala, bidimensionala, respectiv tridimensionala, a fluxului
termic, in zonele de neomogenitate a elementelor de constructie.
Puntile termice punctuale rezultate la intersectia unor punti termice liniare, de regula, se neglijeaza in calcule.
deCoeficientii Psi si Hi nu difera in functie de zonele climatice; ei se determina pe baza calculului numeric automat al campurilor
temperaturi.
In cazurile in care aceste coeficienti nu pot fi extrasi din tabele, ei se pot determina pe baza indicatiilor din anexa J.
Coeficientii Psi si Hi au valori pozitive sau negative si ei se introduc in relatiile (7) si (9) cu semnele lor algebrice.
Semnul (+) reprezinta o reducere a rezistentei termice corectate R' fata de rezistenta termica unidirectionala R; semnul (-) are o
frecventa mai redusa si semnifica o marire a valorii R' fata de valoarea R.
7.6.4. In anexa G se prezinta o clasificare a puntilor termice liniare si punctuale precum si o clasificare a tipurilor de coeficienti
liniari de transfer termic Psi.
7.6.5. In tabelele 1 ... 73 se dau coeficientii Psi si Hi pentru o serie de detalii curent utilizate.
Coeficientii liniari de transfer termic aferenti peretilor exteriori din zona de intersectie cu placa pe sol se iau din tabelele 1 ... 10
din [1].
7.6.6. Pentru calcule la faze preliminare de proiectare, rezistenta termica specifica corectata a elementelor de constructie
neomogene, poate fi determinata cu metoda aproximativa din anexa H.
7.6.7 Dupa finalizarea calculelor termotehnice, valorile R' si U' pot fi rotunjite la trei cifre semnificative (2 zecimale).
7.7. Rezistenta termica specifica medie
7.7.1. Rezistenta termica specifica medie a unui element de constructie se calculeaza cu relatia:

1 SUMA A(j)
R'(m) = ----- = ------------------- [m^2K/W] (10)
U'(m) SUMA [A(j) • U'(j)]

in care:
U'(j) - coeficientii de transfer termic corectat [W/(m^2K)] aferenti suprafetelor A(j).
7.7.2. Rezistentele termice medii R'(m) se pot calcula:

• pentru o incapere avand mai multe suprafete pentru un acelasi element de constructie, de exemplu o incapere de colt;
- 102 / 270 -
• pentru un nivel al cladirii;
• pentru ansamblul unei cladiri.
7/27/2019 In cazul rezistentei termice medii pe un nivel sau pe ansamblul cladirii,
C107-2005 valorile A(j) si U'(j) sunt aferente diferitelor incaperi j.
Valorile R'(m) si U'(m) pe ansamblul unui nivel sau al unei cladiri se pot determina si direct, cu relatiile (7), (8) si (9), in care
valorile A si 1, precum si numarul de punti termice punctuale sunt cele corespunzatoare unui nivel sau unei cladiri in intregime.
7.7.3. Relatia (10) este valabila si pentru determinarea rezistentelor termice specifice medii ale unor elemente de constructie
alcatuite din doua sau din mai multe zone cu alcatuire omogena; in aceasta situatie in relatia (10) in loc de U'(j) se introduce
coeficientul de transfer
7.7.4. La planseele de termic
terasa,unidirectional U(j), obtinandu-se
cu straturi in panta, rezistenta
rezistenta termica termica
medie specificaterasei
pe ansamblul medie se
R(m) = 1/U(m).
poate determina:
• pe baza grosimii medii a betonului de panta, in cazul in care betonul utilizat nu are caracteristici termoizolante;
• pe baza relatiilor de calcul din anexa F, in cazul in care pantele se realizeaza din materiale cu conductivitati termice scazute.
7.7.5. Rezistenta termica specifica medie a mai multor sau a tuturor elementelor de constructie aferente unei incaperi, unui nivel
sau intregii cladiri, se calculeaza cu relatia (10) in care la numitor termenul SUMA [A(j) • U'(j)] se inlocuieste cu termenul SUMA
[A(j) • U'(j) • tau(j)], in care tau(j) este factorul de corectie a temperaturii exterioare, corespunzatoare suprafetei j.
Relatia (10) astfel modificata este valabila la calculul rezistentei termice medii a unui singur element de constructie care separa
mediul interior de doua sau mai multe medii exterioare, avand temperaturi T(e) si T(u) diferite.
7.8. Alte caracteristici termotehnice
7.8.1. Coeficientul de cuplaj termic (L), aferent unui element de constructie se calculeaza cu relatia generala:

A(j)
L(j) = A(j) • U'(j) = ----- [W/K] (11)
R'(j)

in care indicele j se poate referi la o suprafata a elementului de constructie, la o incapere, la un nivel sau la ansamblul cladirii.
Pentru ansamblul mai multor elemente de constructie, valorile L se pot insuma.
7.8.2. Fluxul termic (Φ) aferent unui element de constructie se calculeaza cu relatia generala:

Φ = L(j) • Delta (T) [W] (12)

in care indicele j are aceeasi semnificatie ca la pct. 7.8.1.
- 103 / 270 -
In cazul elementelor de constructie care separa spatiul interior incalzit de un spatiu neincalzit, in locul valorii Delta (T) = T(i) -
T(e) se utilizeaza diferenta de temperatura [T(i) - T(u)] in care T(u) reprezinta temperatura din spatiul neincalzit, determinata pe
7/27/2019 baza unui calcul de bilant termic, conform cap. 8. C107-2005
Pentru ansamblul mai multor elemente de constructie, valorile theta se pot insuma.
7.8.3. Coeficientul global de izolare termica (G), aferent unei cladiri in ansamblu, se calculeaza cu relatia generala:

G = --------------------
V + 0,34 • n [W/(m^3K)] (13)

in care:
tau(j) - factorul de corectie a temperaturii exterioare, aferent suprafetei j a elementului de constructie sau incaperii j;
V - volumul interior al cladirii [m^3];
n - viteza de ventilare naturala a spatiului interior al cladirii, respectiv numarul mediu al schimburilor de aer pe ora aferent
tuturor incaperilor incalzite si neincalzite din cadrul volumului interior [h-^1].
Calculul coeficientului global de izolare termica este tratat in detaliu in normativele [1] si [2].
8. DETERMINAREA TEMPERATURILOR DINTR-UN SPATIU NEINCALZIT.

8.1. Pentru determinarea temperaturii conventionale de calcul dintr-un spatiu neincalzit, se face un calcul de bilant termic,
utilizandu-se relatia generala:

SUMA [T(j) • L(j)] + 0,34 • V • SUMA [n • T(j)]
T(u) = ----------------------------------------------- [°C] (14)
SUMA L(j) + 0,34 • V • SUMA n

in care:
L(j) - coeficientii de cuplaj termic aferenti tuturor elementelor de constructie orizontale si verticale care delimiteaza spatiul
neincalzit de mediile adiacente: aer exterior sau incaperi incalzite [W/K];
T(j) - temperaturile conventionale de calcul ale mediilor adiacente: T(e) sau T(i) [°C];
V - volumul interior al spatiului neincalzit [m^3];
n - viteza de ventilare naturala a spatiului neincalzit, respectiv numarul de schimburi de aer [h-^1].
- 104 / 270 -
8.2. Pentru utilizarea corecta a relatiei (14), se fac urmatoarele precizari:
• la determinarea valorilor L(j) aferente elementelor de constructie interioare se pot utiliza rezistentele termice specifice
7/27/2019 unidirectionale (R); C107-2005
• daca incaperea neincalzita este prevazuta cu usi, ferestre, luminatoare s.a., in relatia de calcul se introduc si aceste elemente
de constructie;
• temperaturile T(j) se introduc in relatia de calcul cu valorile lor algebrice.
8.3. Viteza de ventilare a spatiului neincalzit, respectiv rata schimburilor conventionale de aer, se stabileste in functie de
existenta
etanseitateusilor si a ferestrelor,
a elementelor de existenta
de constructie unor eventuale goluri sau orificii de ventilare, precum si in functie de gradul de
perimetrale.
Pentru numarul de schimburi de aer pe ora intre spatiul neincalzit si spatiul incalzit, precum si intre spatiul neincalzit si mediul
exterior, se pot utiliza valorile orientative din tabelul IV.
Valorile n se vor stabili si in functie de necesitatile de aerisire a incaperii neincalzite, in functie de destinatia acesteia (de
exemplu cerinte mai mari de ventilare la camarile de alimente de la locuinte, etc.).
RATA SCHIMBURILOR CONVENTIONALE DE AER
TABELUL IV

+----+-------------------------------------------------------------------+-----+
|Nr. | Tipul de etansare la aer | n |
|crt.| |(h-^1)|
+----+-------------------------------------------------------------------+-----+
| Intre spatiul neincalzit (u) si incalzit (i) |
+----+-------------------------------------------------------------------+-----+
| 1 |Pereti si plansee fara goluri, usi sau ferestre | 0 |
+----+-------------------------------------------------------------------+-----+
| 2 |Ca la 1), dar cu usi sau ferestre etanse | 0,2 |
+----+-------------------------------------------------------------------+-----+
| 3 |Ca la 1), dar cu usi sau ferestre obisnuite | 0,5 |
+----+-------------------------------------------------------------------+-----+
| Intre spatiul neincalzit (u) si exterior (e) |
+----+-------------------------------------------------------------------+-----+
| 4 |Elemente de constructie fara goluri sau orificii de ventilare | 0 |
+----+-------------------------------------------------------------------+-----+
- 105 / 270 -
| 5 |Elemente de constructie cu goluri inchise, dar fara orificii de | 0,5 |
| |ventilare | |
7/27/2019
+----+-------------------------------------------------------------------+-----+ C107-2005
| 6 |Ca la 5), dar cu mici orificii de ventilare | 1,0 |
+----+-------------------------------------------------------------------+-----+
| 7 |Elemente de constructie cu etanseitate redusa | 5,0 |
+----+-------------------------------------------------------------------+-----+
| 8 |Elemente de constructie evident neetanse |10,0 |
+----+-------------------------------------------------------------------+-----+

8.4. Spatiile neincalzite pentru care se face calculul cu relatia (14) pot fi:
• incaperi interioare de dimensiuni reduse si inconjurate in mare parte de incaperi incalzite (camari, debarale, vestibuluri,
windfanguri neincalzite, degajamente s.a.);
• spatii de dimensiuni mai mari, interioare sau adiacente cladirii (casa scarii neincalzita, garaje, s.a.);
• rosturi inchise;
• poduri sau etaje tehnice neincalzite.
Temperaturile in subsolurile neincalzite se determina in conformitate cu prevederile din [1].
8.5. In situatia in care doua spatii neincalzite sunt adiacente, temperaturile T(u) se pot determina, fie cu relatia (14) prin incercari
succesive, fie pe baza unui calcul de bilant termic, rezolvand un sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute.
9. DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE ALE SUPRAFETELOR VITRATE

9.1. Rezistenta termica a tamplariei exterioare (ferestre si usi vitrate) din lemn, a luminatoarelor si a peretilor exteriori vitrati se
considera conform tabelului V.
9.2. Pentru alte tipuri de elemente de constructie vitrate, necuprinse in tabelul V, rezistentele termice specifice vor fi determinate
prin incercari de catre un institut de specialitate.
9.3. Tamplariile exterioare cu tocuri si cercevele din mase plastice sau din aluminiu, produse de firme din tara sau produse in
tara pe baza unor licente straine, sau importate, nu vor fi utilizate decat dupa atestarea caracteristicilor lor termotehnice de catre
un institut de specialitate.
9.4. Nu se recomanda utilizarea tamplariilor din aluminiu la care nu se realizeaza ruperea puntilor termice pe o adancime de cel
putin 12 mm.
9.5. Pentru tamplariile metalice simple, realizate din profile din otel se vor considera urmatoarele rezistente termice:
- cu o foaie de geam simplu R' = 0,17 m^2K/W
- cu un geam termoizolant R' = 0,28 m^2K/W
- 106 / 270 -
9.6. Pentru calcule in fazele preliminare de proiectare, rezistentele termice ale tuturor tipurilor de tamplarii se pot determina pe
baza prevederilor din anexa I.
7/27/2019
9.7. Pentru usile interioare, opace sau vitrate, rezistentele termice pot fi determinate prin calcul, in functie de materialele utilizate
C107-2005
la tocuri si foi, de alcatuirea si de grosimea acestora si de valorile R(si) si R(se) corespunzatoare pozitiei usilor. Calculele se vor
efectua pe baza indicatiilor din anexa I.
REZISTENTE TERMICE SPECIFICE PENTRU ELEMENTE DE CONSTRUCTIE VITRATE
TABELUL V

+--------------------------------------------------------------------------------+-------------+
| ELEMENTUL DE CONSTRUCTIE VITRAT | R' |
| | m^2K/W |
+--------------------------------------------------------------------------------+-------------+
| TAMPLARIE EXTERIOARA DIN LEMN | |
|- simpla, cu o foaie de geam | 0,19 |
|- simpla, cu un geam termoizolant | 0,33 |
|- simpla, cu doua foi de geam la distanta de 2 ... 4 cm | 0,31 |
|- simpla, cu o foaie de geam si un geam termoizolant la distanta de 2 ... 4 cm | 0,44 |
|- cuplata, cu doua foi de geam la distanta de 2 ... 4 cm | 0,39 |
|- cuplata, cu o foaie de geam si un geam termoizolant la distanta de 2 ... 4 cm | 0,51 |
|- dubla, cu doua foi de geam la distanta de 8 ... 12 cm | 0,43 |
|- dubla, cu o foaie de geam si un geam termoizolant la distanta de 8 ... 12 cm | 0,55 |
|- tripla, cu trei foi de geam | 0,57 |
|- tripla, cu doua foi de geam si un geam termoizolant | 0,69 |
+--------------------------------------------------------------------------------+-------------+
| LUMINATOARE | |
|- cu o foaie de geam | 0,18 |
|- cu un geam termoizolant | 0,29 |
|- cu doua foi de geam la distanta de 1 ... 3 cm | 0,27 |
|- din placi PAS | |
| • simple | 0,18 |
| • duble | 0,34 |
+--------------------------------------------------------------------------------+-------------+
- 107 / 270 -
| PERETI EXTERIORI VITRATI | |
|- geam profilit tip U, montat simplu | 0,17 |
7/27/2019
|- geam profilit tip U, montat dublu | 0,27 |
C107-2005
|- geam profilit tubular | 0,30 |
|- placi PAS, montate simplu | 0,18 |
|- placi presate din sticla, tip S (Nevada): | |
| • pereti simpli | 0,22 |
| • pereti dubli | 0,42 |
|- caramizi presate din sticla cu goluri, de 80 mm grosime | 0,31 |
|- vitrine cu rame metalice, cu o foaie de geam | 0,18 |
+--------------------------------------------------------------------------------+-------------+

10. DETERMINAREA TEMPERATURILOR PE SUPRAFATA INTERIOARA A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE

10.1. Temperatura pe suprafata interioara a elementelor de constructie fara punti termice (sau in campul curent al elementelor
de constructie cu punti termice) se determina cu relatia:

Delta T
T(si) = T(i) - ----------- [°C] (15)
alfa(i) • R

La elementele de constructie adiacente spatiilor neincalzite in locul valorii Delta T = T(i) - T(e), in relatia de calcul (15), se
introduce diferenta de temperatura [T(i) - T(u)].
10.2. In zona puntilor termice, temperaturile T(si) se determina printr-un calcul automat al campului de temperaturi. Calculul
campurilor de temperaturi se face pe baza precizarilor din anexa J.
In mod curent, pentru determinarea temperaturilor minime T(si min) este suficient a se face calculul campului plan,
bidimensional, de temperaturi.
10.3. Pentru cazurile si detaliile curente, temperaturile superficiale minime T(si min) se dau in tabelele 1 ... 73.
Valorile din tabele sunt valabile pentru zona II climatica si pentru o temperatura interioara T(i) = +20°C.
Pentru alte conditii de temperatura [T'(e) si T'(i)], temperatura minima [T'(si min)] se poate determina cu relatia:

T'(i) - T'(e)
T'(si min) = T'(i) - ------------- [T(i) - T(si min)] [°C] (16)
- 108 / 270 -
T(i) - T(e)

7/27/2019 C107-2005
in care;
T(i) = +20°C
T(e) = -15°C
T(i) - T(e) = 35 K
10.4. La colturile iesinde de la intersectia a doi pereti exteriori cu un planseu (la tavan sau la pardoseala), temperatura minima
se poate determina numai pe baza unui calcul automat al campului spatial, tridimensional, de temperaturi.
In cazul in care nu se face un astfel de calcul, se poate considera valoarea:

T(si colt) = 1,3 T(si min) - 0,3 T(i) [°C] (17)

in care:
T(si min) - temperatura superficiala minima, determinata pe baza campului plan de temperaturi.
10.5. Temperatura superficiala medie, aferenta unui element de constructie, se poate determina cu relatia:

Delta T
T(si m) = T(i) ------------ [°C] (18)
alfa(i) • R'

in care:
R' - rezistenta termica specifica corectata, determinata conform cap. 7, aferenta, dupa necesitati, fie unei incaperi, fie
ansamblului cladirii.
10.6. Pe baza temperaturii superficiale minime T(si min), se poate calcula valoarea maxima a raportului ecartului de temperatura
superficiala, cu relatia:

T(i) - T(si min)
- 109 / 270 -
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005
dzeta(max) = ---------------- [-] (19) 109/270
Delta T
7/27/2019 C107-2005

Pe baza temperaturii superficiale medii T(si m), se poate determina valoarea medie a raportului ecartului de temperatura
superficiala, folosind relatia:

T(i) - T(si min) R(si)
dzeta(m) = ---------------- = ----- [-] (20)
Delta T R'

10.7. La elementele de constructie adiacente spatiilor neincalzite, in locul valorii Delta T din relatiile (18), (19), (20), se introduce
diferenta de temperatura [T(i) - T(u)].
10.8. Prin efectuarea unui calcul numeric automat al campului plan de temperaturi (2D) conform indicatiilor din anexa J, se
poate face o reprezentare grafica a variatiei temperaturilor T(si).
11. COMPORTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE LA DIFUZIA VAPORILOR DE APA
11.1.
11.2. Se are in vedere
Calculele verificarea
se fac in comportarii
ipoteza ca elementelor
elementul de deeste
constructie constructie
alcatuit la
dindifuzia vaporilor
straturi omogenede perpendiculare
apa. pe fluxul termic.
In aceasta ipoteza se pot determina urmatoarele temperaturi:
• pe suprafata interioara a elementului de constructie, pe baza relatiei (15);
• pe suprafata exterioara a elementului de constructie:

Delta T
T(se) = T(e) + ----------- [°C] (21)
alfa(e) • R

• intr-un plan n din interiorul elementului de constructie, cu una din relatiile:

Delta T + +
T(n) = T(i) - ------- |R(si) + SUMA R(sj)| [°C] (22)
R + +
- 110 / 270 -
sau 110/270
Delta T + +
Delta T
T(n) = T(e) + ------- |R(se) + SUMA R(sj)| [°C] (23)
7/27/2019 C107-2005
R + +

in care:
SUMA R(sj) - suma rezistentelor termice ale straturilor amplasate intre suprafata interioara - relatia (22), respectiv exterioara -
relatia (23), si planul n.
11.3. Temperaturile din interiorul elementelor de constructie neomogene se pot determina printr-un calcul numeric automat al
campului bidimensional de temperaturi.
Pe baza temperaturilor astfel determinate, se pot reprezenta grafic curbele izoterme din interiorul elementelor de constructie.
12. STABILITATEA TERMICA A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE

12.1. Se are in vedere determinarea stabilitatii termice a elementelor de constructie perimetrale ale cladirilor.
12.2. Elementele de constructie care se verifica la exigenta de stabilitate termica sunt urmatoarele:
-- partea opaca
planseele a peretilor
de peste exteriori
ultimul supraterani
nivel incalzit, ai incaperilor
de sub incalzite;
terase si poduri.
12.3. Indicele inertiei termice D a unui element de constructie plan, alcatuit din mai multe straturi dispuse perpendicular pe
fluxul termic, se calculeaza cu relatia:

D = SUMA [R(s) • (s)] [-] (24)

in care:
s - coeficientul de asimilare termica, pentru perioada oscilatiilor densitatii fluxului termic de 24 ore.
12.4. Coeficientii de asimilare s se iau din anexa A. Pentru materiale necuprinse in anexa A, coeficientul de asimilare termica se
calculeaza cu relatia:

+------
s = 8,5 • 10-^3 • \|lambda • c • ro [W/(m^2K)] (25)
- 111 / 270 -
111/270
in care:
7/27/2019 C107-2005
c - capacitatea calorica masica la presiune constanta [J/(kg•K)] conform anexei A;
ro - densitatea aparenta a materialului [kg/m].
12.5. In cazul elementelor de constructie neomogene, indicele inertiei termice se calculeaza cu relatia:

SUMA [A(j) • D(j)]
D = ------------------ [-] (26)
SUMA A(j)

in care:
A(j) - ariile zonelor distincte de pe suprafata elementului de constructie [m^2];
D(j) - indicii inertiei termice corespunzatori zonelor cu arii A(j).
13. REZISTENTE TERMICE NORMATE
13.1. Rezistenta termica, necesara din considerente igienico-sanitare, se calculeaza cu relatia:

Delta T
R'(nec) = ------------------------ [m^2K/W] (27)
alfa(i) • Delta T(i max)

in care:
Delta T(i max) - diferenta maxima de temperatura, admisa intre temperatura interioara si temperatura medie a suprafetei
interioare Delta T(i max) = T(i) - T(S im)
Valorile Delta T(i max) se dau in tabelul VI, in functie de destinatia cladirii si de tipul elementului de constructie.
La elementele de constructie care separa incaperea considerata de un spatiu neincalzit, in loc de valoarea Delta T = T(i) - T(e), in
relatia (27) se introduce diferenta de temperatura [T(i) - T(u)], in care T(u) reprezinta temperatura in spatiul neincalzit, determinata
pe baza unui calcul de bilant termic.
- 112 / 270 -
La elementele de constructie care separa incaperea considerata de un spatiu mai putin incalzit, in loc de valoarea Delta T, in
relatia (27) se introduce diferenta dintre cele doua temperaturi interioare conventionale de calcul, avand valori conform [3].
Relatia (27) nu se aplica la suprafetele vitrate.
7/27/2019 C107-2005
13.2. Rezistentele termice specifice corectate R' ale tuturor elementelor de constructie ale cladirilor, calculate pentru fiecare
incapere in parte, trebuie sa fie mai mari decat rezistentele termice necesare:

R' >= R'(nec) [m^2K/W] (28)

13.3. Conditia (28) se aplica si la elementele de constructie adiacente rosturilor inchise, izolate fata de mediul exterior, la
verificarea termotehnica a elementelor de constructie interioare, spre incaperile neincalzite sau mai putin incalzite, precum si la
cladirile incalzite cu sobe.
13.4. La elementele de constructie ale incaperilor in care stationarea oamenilor este de scurta durata (de exemplu casa scarii,
holurile de intrare in cladirile de locuit, s.a.) valorile Delta T(i max) din tabelul VI se maresc cu 1 K.
13.5. Pentru destinatii si functiuni specifice, valorile normate T(i) si Delta T(i max), pot si trebuie sa fie stabilite de proiectant,
chiar daca ele difera de valorile T(i) din [3] si de valorile Delta T(i max) din tabelul VI.
13.6. Pentru incaperile cladirilor de productie cu degajari importante de caldura, valoarea Delta T(i max) nu se normeaza, daca
este indeplinita una din urmatoarele conditii:
-- degajarile
densitateade caldura
fluxului depasesc
termic cueste
degajat cel putin
de cel50% necesarul
putin dede
23 W/m^2 caldura de de
element calcul;
constructie;
- suprafata interioara a elementului de constructie este supusa unui flux radiant permanent sau este spalata de aer uscat si cald.
13.7. Rezistentele termice specifice ale elementelor de constructie vitrate trebuie sa fie mai mari decat valorile R'(nec) din
tabelul VII.
13.8. Pentru elementele de constructie usoare - cu exceptia suprafetelor vitrate - sunt valabile valorile R'(nec) de mai jos, prin
care se urmareste a se compensa inertia (exprimata prin greutate) redusa, prin rezistente termice specifice sporite:

pentru 20 kg/m^2 R'(nec) = 2,50 m^2K/W

- 113 / 270 -
13.9. In scopul
reducerii consumului de energie in exploatare, rezistenta termica corectata, medie pe cladire, a fiecarui element 113/270
de constructie, poate fi comparata cu rezistentele termice minime prescrise de actele normative in vigoare. Trebuie sa fie
indeplinita conditia:
7/27/2019 C107-2005
R'(m) >= R'(min) [m^2K/W] (29)

VALORI NORMATE Delta T(i max)
TABELUL VI

+--------+----------------------------------------+-----+-------------------------------------+
| Grupa | |Φ(i) | Delta T(i max) [K] |
|cladirii| Destinatia cladirii | (%) +----------+----------------+---------+
| | | | Pereti | Tavane |Pardoseli|
+--------+----------------------------------------+-----+----------+----------------+---------+
| I |• Cladiri de locuit, camine, internate | | | | |
| |• Spitale, policlinici, s.a. | 60 | 4,0 | 3,0 | 2,0 |
|| |• Crese,
|• gradinite
Scoli, licee, s.a. | | | | | | | | | |
+--------+----------------------------------------+-----+----------+----------------+---------+
| II |• Alte cladiri social - culturale, cu | 50 | 4,5 | 3,5 | 2,5 |
| |regim normal de umiditate | | | | |
+--------+----------------------------------------+-----+----------+----------------+---------+
| III |• Cladiri sociale cu regim ridicat de | | | | |
| |umiditate | | | | |
| |• Cladiri de productie cu regim normal | 60 | 6,0 | 4,5 | 3,0 |
| |de umiditate | | | | |
+--------+----------------------------------------+-----+----------+----------------+---------+
| IV |• Cladiri de productie cu regim ridicat |<= 75|Delta T(r)|0,8 • Delta T(r)| 3,5 |
| |de umiditate*) | | | | |
+--------+----------------------------------------+-----+----------+----------------+---------+

- 114 / 270 -
*) Delta T(r) = T(i) - theta(r)
7/27/2019 C107-2005 DE CONSTRUCTIE VITRATE
REZISTENTE TERMICE SPECIFICE NECESARE PENTRU ELEMENTELE
TABELUL VII

+--------+---------------------------------------------------------------------+
| Grupa | R'(nec) [m^2K/W] |
|cladirii+--------------------+-----------------------+------------------------+
| |Tamplaria exterioara| Luminatoare |Pereti exteriori vitrati|
+--------+--------------------+-----------------------+------------------------+
| I | 0,39 | 0,32 | 0,32 |
+--------+--------------------+-----------------------+------------------------+
| II | 0,32 | 0,29 | 0,29 |
+--------+--------------------+-----------------------+------------------------+
| III | 0,29 | 0,26 | 0,26 |
+--------+--------------------+-----------------------+------------------------+
| IV | 0,26 | 0,23 | 0,23 |
+--------+--------------------+-----------------------+------------------------+

OBSERVATII:
1) La casa scarii si la alte spatii de circulatie, indiferent de grupa cladirii, se admite R'(nec) = 0,26 m^2K/W
2) La vitrine se admite R'(nec) = 0,22 m^2K/W
14. TEMPERATURI SUPERFICIALE NORMATE

14.1. Temperaturile de pe suprafetele interioare ale elementelor de constructie, atat in camp curent, cat si in dreptul tuturor
puntilor termice, trebuie sa fie mai mari decat temperatura punctului de roua theta(r):

T(si) [T(si min), T(si colt)] >= theta(r) [°C] (30)

- 115 / 270 -
14.2. Temperatura punctului de roua se poate determina din anexa B, in functie de temperatura interioara conventionala de
calcul T(i) si de umiditatea relativa a aerului interior Φ(i), considerata conform tabelului VI.
Pentru destinatii si functiuni specifice, valorile Φ(i) pot si trebuie sa fie stabilite de proiectant, chiar daca ele difera de
7/27/2019 valorile Φ(i), din tabelul VI. C107-2005
14.3. Pentru alte valori T(i) si Φ(i) decat cele din anexa B, temperatura punctului de roua poate fi determinata, aproximativ,
prin interpolare liniara. Mai exact, temperatura punctului de roua se calculeaza astfel:
• se determina presiunea partiala a vaporilor de apa la interior, cu relatia:

p(s) • Φ(i)
p(vi) = ----------- [Pa] (31)
100

in care:
p(s) - presiunea de saturatie corespunzatoare temperaturii aerului interior, conform anexei C - in pascali;
Φ(i) - umiditatea relativa a aerului umed interior, in procente.
• din anexa C se determina temperatura pentru care presiunea partiala a vaporilor de apa, calculata cu relatia (31), devine
presiune
14.4. Cude saturatie;
ajutorul aceasta valoare
temperaturilor a temperaturii
superficiale este temperatura
medii determinate punctului
cu relatia (18) sede
potroua theta(r).
calcula si verifica indicii globali de confort
termic PMV si PPD, precum si indicatorii specifici disconfortului local: temperatura suprafetei pardoselii, variatia pe verticala a
temperaturii aerului si asimetria temperaturii radiante, in conformitate cu [10].
ANEXE
ANEXA A
CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE

+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| | |Densitatea|Conductivitatea|Coeficientul| Factorul |
|Nr. | | aparenta | termica de |de asimilare|rezistentei la|
|crt.| Denumirea materialului | ro | calcul | termica |permeabilitate|
| | | kg/m^3 | lambda | s | la vapori |
- 116 / 270 -
| |
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005 | | W/(mK) | W/(m^2K) | 1/KD | 116/270
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
|0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
7/27/2019 +----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
C107-2005
| I. Produse pe baza de azbest |
| Capacitate calorica masica c = 840 J/(kgK) |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 1 |Placi si foi de azbociment | 1900 | 0,35 | 6,35 | 24,3 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 2 |Placi termoizolante de azbest | 500 | 0,13 | 1,99 | 1,6 |
| | | 300 | 0,09 | 1,28 | 1,6 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| II. Materiale asfaltice si bituminoase |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 3 |Mortar asfaltic | 1800 | 0,75 | 9,05 | 85,0 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 4 |Beton asfaltic | 2100 | 1,04 | 11,51 | 85,0 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 5 |Bitum | 1100 | 0,17 | 3,37 | *) |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| III. Betoane |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 6 |Beton armat | 2600 | 2,03 | 17,90 | 24,3 |
| | | 2500 | 1,74 | 16,25 | 21,3 |
| | | 2400 | 1,62 | 15,36 | 21,3 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 7 |Beton simplu cu agregate naturale| 2400 | 1,62 | 15,36 | 21,3 |
| |de natura sedimentara sau amorfa | 2200 | 1,39 | 13,62 | 14,9 |
| |(pietris, tuf calcaros, diatomit)| 2000 | 1,16 | 11,86 | 12,1 |
| | | 1800 | 0,93 | 10,08 | 8,5 |
| | | 1600 | 0,75 | 8,53 | 7,1 |
| | | 1400 | 0,58 | 7,02 | 4,7 |
- 117 / 270 -
| |
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005 | 1200 | 0,46 | 5,79 | 4,3 | 117/270
| | | 1000 | 0,37 | 4,74 | 3,9 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
7/27/2019 |8 |Beton cu zguri de cazan | 1800 | 0,87 | 9,75 | C107-20058,5 |
| | | 1600 | 0,75 | 8,53 | 7,7 |
| | | 1400 | 0,64 | 7,37 | 7,1 |
| | | 1200 | 0,52 | 6,15 | 6,1 |
| | | 1000 | 0,41 | 4,99 | 4,7 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 9 |Beton cu zgura granulata | 1800 | 0,64 | 8,36 | 7,7 |
| | | 1600 | 0,58 | 7,50 | 7,1 |
| | | 1400 | 0,52 | 6,65 | 6,6 |
| | | 1200 | 0,46 | 5,79 | 6,1 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 10 |Beton cu zgura expandata | 1600 | 0,58 | 7,50 | 7,1 |
| | | 1400 | 0,46 | 6,25 | 6,5 |
| | | 1200 | 0,41 | 5,46 | 6,0 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
|| 11| |Beton cu perlit | 1000 | | 1200 0,33| 0,41| 4,47 | | 5,463,4 | | 4,3 |
| | | 800 | 0,26 | 3,55 | 2,4 |
| | | 600 | 0,17 | 2,49 | 2,1 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 12 |Beton cu granulit | 1800 | 0,81 | 9,41 | 7,1 |
| | | 1700 | 0,76 | 8,85 | 7,0 |
| | | 1600 | 0,70 | 8,24 | 6,9 |
| | | 1500 | 0,64 | 7,63 | 6,8 |
| | | 1400 | 0,58 | 7,02 | 6,5 |
| | | 1200 | 0,46 | 5,79 | 6,1 |
| | | 1000 | 0,35 | 4,61 | 4,7 |
| | | 800 | 0,29 | 3,75 | 3,4 |
| | | 600 | 0,23 | 2,89 | 2,4 |
| | | 400 | 0,17 | 2,03 | 1,9 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
- 118 / 270 -
| 13 |Beton celular
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005 autoclavizat | | | | | 118/270
| |(gazbeton): | | | | |
| |- tip GBC - 50 | 750 | 0,28 | 3,57 | 4,2 |
7/27/2019 | |- tip GBN - 50 | 700 | 0,27 | 3,39 | 4,2 C107-2005
|
| |- tip GBN - 35 | 600 | 0,24 | 2,96 | 3,7 |
| |- tip GBN - T | 550 | 0,22 | 2,71 | 3,5 |
| |GBC - T | | | | |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 14 |Produse rigide spumate din cenusa| 500 | 0,20 | 2,46 | 3,1 |
| |de termocentrala liata cu ciment | 400 | 0,16 | 1,97 | 2,6 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| IV. Mortare |
| Capacitate calorica masica c = 84C J/(kgK) |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 15 |Mortar de ciment | 1800 | 0,93 | 10,08 | 7,1 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 16 |Mortar de ciment si var | 1700 | 0,87 | 9,47 | 8,5 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
|+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
17 |Mortar de var | 1600 | 0,70 | 8,24 | 5,3 |
| 18 |Mortar de zgura cu ciment | 1400 | 0,64 | 7,37 | 5,7 |
| | | 1200 | 0,52 | 6,15 | 4,7 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| V. Vata minerala si produse din vata minerala |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 19 |Vata minerala: | | | | |
| |- tip 60 | 60 | 0,042 | 0,37 | 1,1 |
| |- tip 70 | 70 | 0,045 | 0,41 | 1,1 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 20 |Saltele din vata minerala | | | | |
| |- tip SCI 60, SCO 60, SPS 60 |100...130 | 0,040 | 0,50 | 1,3 |
| |- tip SPS 70 |120...150 | 0,045 | 0,59 | 1,3 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
- 119 / 270 -
| 21 |Pasla minerala:
| | | | | 119/270
| |- tip P 40 | 40 | 0,043 | 0,31 | 1,1 |
| |- tip P 60 | 60 | 0,040 | 0,36 | 1,6 |
7/27/2019 | |- tip P 90 | 90 | 0,040 | 0,44 | 2,0 | C107-2005
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 22 |Placi din vata minerala: | | | | |
| |- tip G 100 | 100 | 0,048 | 0,51 | 2,1 |
| |- tip G 140 | 140 | 0,040 | 0,55 | 2,4 |
| |- tip AP 140 |120...140 | 0,044 | 0,56 | 2,4 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 23 |Placi rigide din fibre de bazalt | | | | |
| |tip PB 160 | 160 | 0,050 | 0,66 | 2,5 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| VI. Sticla si produse pe baza de sticla |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 24 |Sticla | 2500 | 0,75 | 10,67 | infinit |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 25 |Sticla spongioasa | 400 | 0,14 | 1,84 | 28,3 |

| | | 300 | 0,12 | 1,48 | 28,3 |
| | | 140 | 0,075 | 0,80 | 28,3 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 26 |Vata de sticla: | | | | |
| |- cal. I | 80 | 0,036 | 0,42 | 1,1 |
| |- cal. II | 100 | 0,041 | 0,50 | 1,2 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| VII. Produse pe baza de ipsos, perlit, diatomit |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 27 |Placi de ipsos | 1100 | 0,41 | 5,23 | 6,1 |
| | | 1000 | 0,37 | 4,47 | 6,5 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 28 |Placi de ipsos cu umplutura | 700 | 0,23 | 3,13 | 3,4 |
- 120 / 270 -
| |organica
| | | | | 120/270
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 29 |Ipsos celular | 500 | 0,18 | 2,34 | 1,7 |
7/27/2019 +----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
C107-2005
| 30 |Sapa de ipsos | 1600 | 1,03 | 10,00 | 11,2 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 31 |Produse termoizolante din | 600 | 0,22 | 2,83 | - |
| |diatomit | 500 | 0,19 | 2,40 | - |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 32 |Placi termoizolante din perlit | 270 | 0,16 | 162 | 1,9 |
| |liate cu ciment | | | | |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| VIII. Pamanturi si umpluturi |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 33 |Pamant vegetal in stare umeda | 1800 | 1,16 | 11,28 | - |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 34 |Umplutura din nisip | 1600 | 0,58 | 7,50 | 3,9 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 35 |Umplutura din pietris | 1800 | 0,70 | 8,74 | 2,4 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| IX. Lemn si produse din lemn |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 36 |Pin si brad | | | | |
| |- perpendicular pe fibre | 550 | 0,17 | 4,12 | 10,4 |
| |- in lungul fibrelor | 550 | 0,35 | 5,91 | 2,0 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 37 |Stejar si fag | | | | |
| |- perpendicular pe fibre | 800 | 0,23 | 5,78 | 11,3 |
| |- in lungul fibrelor | 800 | 0,41 | 7,71 | 2,1 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 38 |Placaj incleiat | 600 | 0,17 | 4,30 | 28,3 |
- 121 / 270 -
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 39 |Rumegus | 250 | 0,09 | 2,02 | 2,4 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
7/27/2019 | 40 |Placi termoizolante din talas, | 400 | 0,14 | 3,19 | C107-2005 2,4 |
| |tip STABILIT | 300 | 0,13 | 2,66 | 2,1 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 41 |Beton cu agregate vegetale | 800 | 0,21 | 5,52 | 5,3 |
| |(talas, rumegus, puzderie) | 600 | 0,16 | 4,17 | 5,0 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 42 |Placi termoizolante din coaja de | | | | |
| |rasinoase | | | | |
| |- tip PACOSIP | 750 | 0,216 | 5,42 | 5,3 |
| |- tip IZOTER | 350 | 0,125 | 2,82 | 2,4 |
| | | 270 | 0,116 | 2,38 | 2,1 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 43 |Placi din fibre de lemn, tip PFL | | | | |
| |(placi moi) | | | | |
| |- placi S |220...350 | 0,084 | 2,08 | 2,7 |
| |- placi B si BA |230...400 | 0,094 | 2,32 | 3,7 |

+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 44 |Placi aglomerate fibrolemnoase, | 300 | 0,084 | 2,14 | 2,7 |
| |tip PAF | | | | |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 45 |Placi din aschii de lemn, tip | | | | |
| |PAL: | | | | |
| |- termoizolante | 350 | 0,101 | 2,53 | 2,8 |
| |- stratificate | 650 | 0,204 | 1,90 | 7,1 |
| | | 550 | 0,180 | 4,24 | 4,3 |
| |- omogene pline | 700 | 0,264 | 5,79 | 8,5 |
| | | 600 | 0,216 | 4,85 | 7,1 |
| | | 500 | 0,168 | 3,90 | 3,4 |
| |- omogene cu goluri | 450 | 0,156 | 3,57 | 2,8 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| X. Produse termoizolante fibroase de natura organica |
- 122 / 270 -

+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 46 |Placi aglomerate din puzderie, | 300 | 0,101 | 1,91 | 3,5 |
7/27/2019 | |tip PAP | 200 | 0,086 | 1,44 | 3,0 | C107-2005
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 47 |Stufit | | | | |
| |- presat manual | 250 | 0,09 | 1,65 | 1,3 |
| |- presat cu masina | 400 | 0,14 | 2,60 | 1,4 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 48 |Placi din paie | 250 | 0,14 | 2,05 | 1,4 |
| | | 120 | 0,05 | 0,85 | 1,3 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 49 |Saltele din deseuri textile | 100 | 0,045 | 0,74 | 1,1 |
| |sintetice, tip vata de tapiterie | | | | |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| X. Umpluturi termoizolante |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
|| 50| |Zgura de cazan | 700 || 1000 0,26 | | 0,35 3,32 || 4,61 2,9 | | 3,3 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 51 |Zgura granulata, | 1100 | 0,36 | 4,90 | 3,4 |
| |zgura expandata | 900 | 0,31 | 4,11 | 3,1 |
| | | 500 | 0,19 | 2,40 | 2,7 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 52 |Cenusa si zgura de termocentrala | 650 | 0,29 | 3,38 | 3,0 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 53 |Granulit | 900 | 0,49 | 5,17 | 3,0 |
| | | 500 | 0,25 | 2,75 | 2,1 |
| | | 300 | 0,18 | 1,81 | 1,7 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 54 |Perlit | 200 | 0,088 | 1,03 | 1,7 |
| | | 100 | 0,083 | 0,71 | 0,9 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
- 123 / 270 -
| 55 |Diatomit | 700 | 0,25 | 3,26 | - |

| | | 500 | 0,20 | 2,46 | - |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
7/27/2019 | XII. Pietre naturale si zidarie din piatra naturala C107-2005|
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 56 |Scorie bazaltica | 1000 | 0,26 | 4,16 | - |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 57 |Marmura, granit, bazalt | 2800 | 3,48 | 25,45 | 56,7 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 58 |Gresie si cuartite | 2400 | 2,03 | 17,99 | 17,0 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 59 |Pietre calcaroase | 2000 | 1,16 | 12,42 | 10,6 |
| | | 1700 | 0,93 | 10,25 | 8,5 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 60 |Tuf calcaros | 1300 | 0,52 | 6,70 | 4,3 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 61 |Zidarie din pietre de forma | | | | |
|| |regulata,
|pietrei de:cu densitate aparenta | | a| || | | || |
| |- 2800 kg/m^3 | 2680 | 3,19 | 23,89 | 30,4 |
| |- 2000 kg/m^3 | 1960 | 1,13 | 12,13 | 9,9 |
| |- 1200 kg/m^3 | 1260 | 0,51 | 6,54 | 4,9 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 62 |Zidarie din pietre de forma | | | | |
| |neregulata, cu densitatea | | | | |
| |aparenta a pietrei de: | | | | |
| |- 2800 kg/m^3 | 2420 | 2,55 | 20,30 | 15,5 |
| |- 2000 kg/m^3 | 1900 | 1,06 | 11,57 | 8,7 |
| |- 1200 kg/m^3 | 1380 | 0,60 | 7,42 | 5,3 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| XIII. Zidarie din caramizi, blocuri mici si produse din beton celular autoclavizat |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
- 124 / 270 -
| 63 |Zidarie din caramizi pline | 1800 | 0,80 | 9,51 | 6,1 |

+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 64 |Zidarie din caramizi cu gauri | | | | |
7/27/2019
| |verticale, tip GVP, cu densitatea| | | | |
C107-2005
| |aparenta a caramizilor de: | | | | |
| |- 1675 kg/m^3 | 1700 | 0,75 | 8,95 | 5,3 |
| |- 1475 kg/m^3 | 1550 | 0,70 | 8,26 | 5,0 |
| |- 1325 kg/m^3 | 1450 | 0,64 | 7,64 | 4,7 |
| |- 1200 kg/m^3 | 1350 | 0,58 | 7,02 | 4,5 |
| |- 1075 kg/m^3 | 1250 | 0,55 | 6,57 | 4,3 |
| |- 950 kg/m^3 | 1150 | 0,46 | 5,77 | 4,1 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 65 |Zidarie din caramizi de diatomit,| 1200 | 0,52 | 6,26 | 3,4 |
| |cu densitatea aparenta a | | | | |
| |caramizilor de 1000 kg/m^3 | | | | |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 66 |Zidarie din blocuri mici pline | | | | |
| |din beton cu agregate usoare, cu | | | | |
|| |densitatea
|de: aparenta a| blocurilor
| | | | | | | | |
| |- 2000 kg/m^3 | 1980 | 1,16 | 12,02 | 10,6 |
| |- 1800 kg/m^3 | 1800 | 0,93 | 10,26 | 8,5 |
| |- 1600 kg/m^3 | 1620 | 0,75 | 8,72 | 7,1 |
| |- 1400 kg/m^3 | 1440 | 0,61 | 7,43 | 4,7 |
| |- 1200 kg/m^3 | 1260 | 0,50 | 6,29 | 4,3 |
| |- 1000 kg/m^3 | 1080 | 0,42 | 5,34 | 3,9 |

+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 67 |Zidarie din blocuri de beton | | | | |
| |celular autoclavizat: | | | | |
| |- cu rosturi subtiri | | | | |
| |- tip GBN 35 | 675 | 0,27 | 3,38 | 3,8 |
| |- tip GBN 50 | 775 | 0,30 | 3,82 | 4,3 |
| |- cu rosturi obisnuite | | | | |
- 125 / 270 -
| |- tip GBN 35 | 725 | 0,30 | 3,70 | 3,9 |

| |- tip GBN 50 | 825 | 0,34 | 4,20 | 4,4 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
7/27/2019
| 68 |Fasii armate din beton celular | | | | |
C107-2005
| |autoclavizat | 625 | 0,25 | 3,13 | 3,7 |
| |- tip GBN 35 | 725 | 0,28 | 3,57 | 4,2 |
| |- tip GBN 50 | | | | |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| XIV. Metale |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 69 |Otel de constructii | 7850 | 58 | 125,6 | infinit |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 70 |Fonta | 7200 | 50 | 111,7 | infinit |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 71 |Aluminiu | 2600 | 220 | 140,8 | infinit |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| XV. Polimeri si spume de polimeri |
|+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
Capacitate calorica masica c = 1460 J/(kgK) |
| 72 |Polistiren celular | 20 | 0,044 | 0,30 | 30,0 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 73 |Spume de policlorura de vinil | 70 | 0,05 | 0,61 | 3,0 |
| | | 30 | 0,05 | 0,40 | 3,0 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 74 |Poliuretan celular | 30 | 0,042 | 0,36 | 30,0 |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| XVI. Materiale in suluri |
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 75 |Covor PVC | | | | |
| |- fara suport textil | 1800 | 0,38 | 8,49 | 425 |
| | | 1600 | 0,33 | 7,46 | 425 |
| |- cu suport textil | 1600 | 0,29 | 7,00 | 425 |
- 126 / 270 -
| | | 1400 | 0,23 | 5,83 | 425 |

+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+
| 76 |Panza bitumata, carton bitumat, | 600 | 0,17 | 3,28 | ) |
| |etc. | | | | |
7/27/2019 C107-2005
+----+---------------------------------+----------+---------------+------------+--------------+

*) Valoarea este conform STAS 6472/4-89.
OBSERVATII:
1. Conductivitatile termice de calcul din anexa A sunt date la conditiile unui regim normal de umiditate a materialelor in timpul
exploatarii, conform prevederilor din STAS 6472/4-89.
2. Alte materiale decat cele din anexa A pot fi utilizate in elemente de constructie numai cu avizul unui institut de specialitate.
3. Pentru materialele care nu sunt cuprinse in anexa A, conductivitatea termica se poate determina experimental, conform STAS
5912-89 (pentru materialul in stare uscata), conductivitatea fiind raportata la temperatura medie de 0°C.
Conductivitatile termice de calcul lambda se obtin prin majoritatea valorilor determinate experimental lambda0 dupa cum
urmeaza:

- betoane usoare avand:
lambda0 <= 0,16 W/(mK) 60%
lambda0 = 0,17 ... 0,23 W/(mK) 35%
lambda0 = 0,24 ... 0,30 W/(mK) 30%
lambda0 = 0,31 ... 0,46 W/(mK) 25%

lambda0 = 0,47 ... 0,58 W/(mK) 20%
- produse din vata minerala 10%
- produse din lemn 20%
- produse fibroase de natura organica 20%
- masa ceramica 20%
- polimeri si spume din polimeri
- cu pori inchisi 10%
- cu pori deschisi 20%

- 127 / 270 -
4. Densitatea aparenta data in anexa, se refera la materialele in stare uscata pana la masa constanta.
cuprinse in anexa A, dar avand alte densitati aparente, conductivitatea termica de calcul se poate determina127/270
5. Pentru materiale
prin interpolare.
6. Pentru materialele si densitatile aparente necuprinse in anexa A, coeficientul de asimilare termica s se calculeaza conform
7/27/2019 C107-2005
pct. 12.4 din prezentul normativ.
7. Pentru materialele care nu au valori 1/K(D) in anexa A, precum si pentru alte materiale necuprinse in anexa A, factorul
rezistentei la permeabilitate la vapori se va determina pe cale experimentata de catre un institut de specialitate.
8. Pentru materiale sub forma de vopsele, pelicule sau folii, valorile 1/K(D) se dau in STAS 6472/4-89.

ANEXA B
TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUA (theta • r) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI
SI UMIDITATI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR
- °C -

+-------------------+----------------------------------------------------------+
|Umiditatea relativa| Temperatura aerului interior T(i) in °C |
| a aerului Φ(i) +--------+--------+----------+-----------+--------+--------+
| | 12 | 14 | 16 | 18 | 20 | 22 |
+-------------------+--------+--------+----------+-----------+--------+--------+
| 100 | + 12,0 | + 14,0 | + 16,0 | + 18,0 | + 20,0 | + 22,0 |
| 95 | + 11,2 | + 13,2 | + 15,2 | + 17,2 | + 19,2 | + 21,2 |
| 90 | + 10,4 | + 12,4 | + 14,3 | + 16,3 | + 18,3 | + 20,3 |
| 85 | + 9,6 | + 11,5 | + 13,5 | + 15,4 | + 17,4 | + 19,4 |
| 60 | + 8,7 | + 10,6 | + 12,5 | + 14,5 | + 16,5 | + 18,4 |
| 75 | + 7,7 | + 9,7 | + 11,6 | + 13,5 | + 15,4 | + 17,4 |
| 70 |+ 6,7 | + 8,6 | + 10,5 | + 12,4 | + 14,4 | + 16,3 |
| 65 |+ 5,7 | + 7,5 | + 9,4 | + 11,3 | + 13,2 | + 15,1 |
| 60 |+ 4,5 | + 6,4 | + 8,2 | + 10,1 | + 12,0 | + 13,9 |
| 55 |+ 3,2 | + 5,1 | + 7,0 | + 8,8 | + 10,7 | + 12,5 |
| 50 |+ 1,9 | + 3,7 | + 5,6 | + 7,4 | + 9,3 | + 11,1 |
- 128 / 270 -
| 45 | + 0,4 | + 2,3 | + 4,1 | + 5,9 | + 7,7 | + 9,5 |

| 40 | - 1,0
| + 0,6 | + 2,4 | + 4,2 | + 6,0 | + 7,8 | 128/270
| 35 | 2,6 | 1,1 | 0,5 | 2,3 | 4,1 | 5,9 |
| 30 | - 4,5 | - 2,9 | - 1,3 | + 0,2 | + 1,9 | + 3,6 |
7/27/2019 C107-2005
| 25 | - 6,6 | - 5,0 | - 3,5 | - 2,0 | - 0,5 | + 1,1 |
+-------------------+--------+--------+----------+-----------+--------+--------+

ANEXA C
PRESIUNEA DE SATURATIE A VAPORILOR DE APA (ps)
PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ALE AERULUI
- Pa -

+--------+---------------------------------------------------------------------+
|Tempera-| Fractiuni de grade Celsius: |
| tura +------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+
|aerului | 0,0 | 0,1 | 0,2 | 0,3 | 0,4 | 0,5 | 0,6 | 0,7 | 0,8 | 0,9 |
| T +------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+
| (°C) | Presiunea de saturatie a vaporilor de apa p(s) in Pa |
+--------+---------------------------------------------------------------------+
| I. Pentru domeniul de temperatura de la 30 pana la 0°C |
+--------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+
| 30 | 4244 | 4269 | 4291 | 4319 | 4344 | 4369 | 4394 | 4419 | 4445 | 4469 |
| 29 | 4008 | 4030 | 4053 | 4077 | 4101 | 4124 | 4148 | 4172 | 4196 | 4219 |
| 28 | 3781 | 3803 | 3826 | 3848 | 3871 | 3894 | 3916 | 3939 | 3961 | 3984 |
| 27 | 3566 | 3588 | 3609 | 3631 | 3652 | 3671 | 3695 | 3717 | 3733 | 3769 |
| 26 | 3362 | 3382 | 3403 | 3423 | 3443 | 3463 | 3484 | 3504 | 3525 | 3544 |
- 129 / 270 -
+--------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+
| 25 | 3169 | 3188 | 3208 | 3237 | 3246 | 3266 | 3284 | 3304 | 3324 | 3343 | 129/270
| 24 | 2985 | 3003 | 3021 | 3040 | 3050 | 3077 | 3095 | 3114 | 3132 | 3151 |
| | 985 | 3003 | 30 | 30 0 | 3050 | 30 | 3095 | 3 |3 3 | 3 5 |
| 23 | 2810 | 2827 | 2845 | 2803 | 2880 | 2897 | 2015 | 2932 | 2050 | 2968 |
7/27/2019 C107-2005
| 22 | 2645 | 2661 | 2678 | 2995 | 2711 | 2727 | 2744 | 2761 | 2777 | 2794 |
| 21 | 2487 | 2504 | 2518 | 2535 | 2551 | 2566 | 2582 | 2598 | 2613 | 2629 |
+--------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+
| 20 | 2340 | 2354 | 2369 | 2384 | 2399 | 2413 | 2428 | 2443 | 2457 | 2473 |
| 19 | 2197 | 2213 | 2227 | 2341 | 2254 | 2268 | 2283 | 2297 | 2310 | 2324 |
| 18 | 2065 | 2079 | 2091 | 2105 | 2119 | 2132 | 2145 | 2158 | 2172 | 2185 |
| 17 | 1937 | 1950 | 1963 | 1076 | 1988 | 2000 | 2014 | 2027 | 2030 | 2052 |
| 16 | 1818 | 1830 | 1841 | 1854 | 1866 | 1878 | 1889 | 1901 | 1914 | 1026 |
+--------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+
| 15 | 1706 | 1717 | 1729 | 1739 | 1750 | 1762 | 1773 | 1781 | 1795 | 1806 |
| 14 | 1599 | 1610 | 1621 | 1631 | 1642 | 1653 | 1063 | 1674 | 1684 | 1695 |
| 13 | 1408 | 1508 | 1518 | 1528 | 1538 | 1548 | 1550 | 1569 | 1578 | 1588 |
| 12 | 1403 | 1413 | 1422 | 1431 | 1441 | 1451 | 1460 | 1470 | 1479 | 1488 |
| 11 | 1312 | 1321 | 1330 | 1340 | 1349 | 1358 | 1367 | 1375 | 1386 | 1394 |
+--------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+
| 10 | 1228 | 1237 | 1245 | 1254 | 1262 | 1270 | 1279 | 1287 | 1295 | 1304 |
| 9 | 1148 | 1156 | 1163 | 1171 | 1179 | 1187 | 1195 | 1203 | 1211 | 1218 |
| 8 | 1073 | 1081 | 1088 | 1098 | 1103 | 1119 | 1117 | 1125 | 1133 | 1140 |
| 7 | 1002 | 1008 | 1010 | 1023 | 1030 | 1038 | 1045 | 1052 | 1059 | 1066 |
| 6 | 935 | 942 | 949 | 955 | 961 | 968 | 975 | 982 | 988 | 995 |
+--------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+
| 5 | 872 | 878 | 884 | 890 | 896 | 902 | 907 | 913 | 919 | 925 |
| 4 | 813 | 819 | 825 | 831 | 837 | 843 | 840 | 854 | 861 | 866 |
| 3 | 759 | 765 | 770 | 776 | 781 | 787 | 793 | 798 | 803 | 808 |
| 2 | 705 | 710 | 716 | 721 | 727 | 732 | 737 | 743 | 748 | 753 |
| 1 | 657 | 662 | 667 | 672 | 677 | 682 | 687 | 691 | 696 | 700 |
| 0 | 611 | 616 | 621 | 626 | 630 | 635 | 640 | 645 | 648 | 650 |
+--------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+
- 130 / 270 -
| II. Pentru domeniul de temperatura de la 0 pana la -20°C |

+--------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+ 130/270
| 0 | 611 | 605 | 600 | 595 | 592 | 587 | 582 | 677 | 572 | 567 |
| -1 | 562 | 557 | 552 | 547 | 543 | 538 | 534 | 531 | 527 | 522 |
7/27/2019
| -2 | 517 | 514 | 509 | 505 | 501 | 496 | 492 | 490 | 484 | 480 | C107-2005
| -3 | 476 | 472 | 468 | 464 | 461 | 456 | 452 | 448 | 444 | 440 |
| -4 | 437 | 433 | 430 | 426 | 423 | 419 | 415 | 413 | 408 | 405 |
| -5 | 401 | 398 | 395 | 391 | 388 | 385 | 382 | 379 | 375 | 372 |
+--------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+
| -6 | 368 | 365 | 362 | 359 | 356 | 353 | 350 | 347 | 343 | 340 |
| -7 | 337 | 336 | 333 | 330 | 327 | 324 | 321 | 318 | 315 | 312 |
| -8 | 310 | 306 | 304 | 301 | 298 | 296 | 294 | 291 | 288 | 286 |
| -9 | 284 | 281 | 279 | 276 | 274 | 272 | 269 | 267 | 264 | 262 |
| -10 | 260 | 258 | 255 | 253 | 251 | 249 | 246 | 244 | 243 | 239 |
+--------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+
| -11 | 237 | 235 | 233 | 231 | 229 | 228 | 226 | 224 | 221 | 219 |
| -12 | 217 | 215 | 213 | 211 | 209 | 208 | 206 | 204 | 202 | 200 |
| -13 | 198 | 197 | 195 | 193 | 191 | 190 | 188 | 186 | 184 | 182 |
| -14 | 181 | 180 | 178 | 177 | 175 | 173 | 172 | 170 | 168 | 167 |
| -15 | 165 | 164 | 162 | 161 | 159 | 158 | 157 | 155 | 153 | 152 |
+--------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+
| -16 | 150 | 149 | 148 | 146 | 145 | 144 | 142 | 140 | 139 | 138 |
| -17 | 137 | 136 | 135 | 133 | 132 | 131 | 129 | 128 | 127 | 126 |
| -18 | 125 | 124 | 123 | 122 | 121 | 120 | 118 | 117 | 116 | 115 |
| -19 | 114 | 113 | 112 | 111 | 110 | 109 | 107 | 106 | 105 | 104 |
| -20 | 103 | 102 | 101 | 100 | 99 | 98 | 97 | 96 | 95 | 94 |
+--------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+------+

ANEXA D
ZONAREA CLIMATICA A ROMANIEI PENTRU PERIOADA DE IARNA
- 131 / 270 -
Figura 43#EIMGLNK#
ANEXA E
7/27/2019 C107-2005
CONSIDERAREA IN CALCULE A STRATURILOR DE AER VENTILATE
Prezenta anexa utilizeaza prevederi din EN ISO 6946 [14].

1. Strat de aer foarte slab ventilat
In aceasta categorie intra straturile de aer care au legatura cu mediul exterior prin intermediul unor gauri de dimensiuni reduse
si anume:

• pentru straturi verticale max. 500 mm^2/metru liniar
• pentru straturi orizontale max. 500 mm^2/metru patrat

Trebuie sa se respecte de asemenea urmatoarele conditii:

• intre stratul de aer si mediul exterior sa nu existe nici un strat termoizolant;
• gaurile prevazute sa fie astfel dispuse incat sa nu se poata naste un curent de aer prin stratul de aer considerat.
In aceste conditii, stratul de aer se poate considera in calcule ca un strat de aer neventilat.
2. Strat de aer slab ventilat
In aceasta categorie intra straturile de aer care au legatura cu mediul exterior prin intermediul unor gauri avand urmatoarele
dimensiuni:

• pentru straturi verticale intre 500 si 1500 mm^2/metru liniar
• pentru straturi orizontale intre 500 si 1500 mm^2/metru patrat

Trebuie sa se respecte deasemenea conditia ca gaurile sa nu fie dispuse astfel incat sa favorizeze un curent de aer prin stratul
de aer considerat.
In aceste
tabelul III. conditii, rezistenta termica a stratului de aer slab ventilat se considera in calcule cu jumatate din valorile prevazute in
Daca rezistenta termica a straturilor amplasate intre stratul de aer si mediul exterior depaseste 0,15 m^2K/W, rezistenta termica
a acestor straturi, care se considera in calcule, se limiteaza la valoarea de 0,15 m^2K/W.
3. Strat de aer bine ventilat
- 132 / 270 -
Din aceasta categorie fac parte straturile de aer care au legatura cu mediul exterior prin intermediul unor gauri care depasesc:

• pentru straturi verticale 1500 mm^2/metru liniar
• pentru straturi orizontale 1500 mm^2/metru patrat
7/27/2019 C107-2005
In aceste conditii rezistenta termica se calculeaza atat fara aportul stratului de aer, cat si fara cel al straturilor amplasate intre
stratul de aer si mediul exterior.
In aceasta situatie, pentru rezistenta termica superficiala R(se) se adopta o valoare egala cu rezistenta termica superficiala R(si),
corespunzatoare.
ANEXA F
DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE
AVAND STRATURI DE GROSIME VARIABILA

Prezenta anexa se refera la elementele de constructie in alcatuirea carora intra un strat de grosime variabila, de exemplu
planseul terasa (fig. F1).
In aceasta situatie rezistenta termica este diferita de la zona la zona; de asemenea, rezistenta termica specifica medie pe
ansamblul elementului de constructie, este in functie de rezistentele termice aferente acestor zone.
Relatiile de calcul de mai jos sunt valabile in cazurile in care pantele nu depasesc 5%.
Se definesc 3 tipuri de zone (fig. F2):
1) Suprafete dreptunghiulare.
2) Suprafete triunghiulare cu varful mai inalt.
3) Suprafete triunghiulare cu varful mai putin inalt.
Coeficientii de transfer termic U, corespunzatori celor 3 tipuri de suprafete, se calculeaza cu relatiile:

1 lambda+ |d1 + +lambda R0|

U = - = ------ ln • |--------------| [W/(m^2K)]
R d1 | lambda • R0 |
+ +
- 133 / 270 -
+ + + +
1 2 • lambda |d1 + lambda R0
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005 |d1 + lambda R0| | 133/270
U = - = ---------- |-------------- • ln |--------------| - 1| [W/(m^2K)]
R d1 | d1 | lambda R0 | |
7/27/2019 + + + + C107-2005
+ + ++
1 2 • lambda | lambda R0 |d1 + lambda R0||
U = - = ---------- |1 - --------- • ln |--------------|| [W/(m^2K)]
R d1 | d1 | lambda R0 ||
+ + ++

in care:
lambda - conductivitatea termica de calcul a stratului cu grosime variabila (avand grosimea egala cu zero la o margine);
R0 - rezistenta termica a celorlalte straturi, inclusiv ambele rezistente termice superficiale [R(si) si R(se)];
d1 - grosimea maxima a straturilor cu grosime variabila;
ln - logaritmi naturali (ln x = 2,3026 log x).
Calcul se conduce astfel:

1) Se calculeaza R0 ca o rezistenta termica totala a tuturor straturilor, cu exceptia stratului de grosime variabila.
2) Se subimparte aria totala in arii de tipurile 1), 2) si 3), ca exemplul din fig. F1.
3) Se calculeaza valorile Uj aferente fiecarei arii A(j).
4) Se calculeaza coeficientul de transfer termic total, cu relatia:

SUMA [U(j) • A(j)]
U = ------------------ [W/(m^2K)]
SUMA A(j)

5) Se calculeaza rezistenta termica specifica pentru ansamblul elementului de constructie cu relatia:

R = 1/U [m^2K/W]
Observatii:
- 134 / 270 -
1) Relatiile din aceasta anexa permit sa se determine, cu un grad sporit de exactitate, rezistenta termica aferenta intregului
element de constructie. Cu un grad mai mic de exactitate, relatiile din aceasta anexa permit a se calcula si rezistentele termice
corespunzatoare unor incaperi sau unui ansamblu de doua sau mai multe incaperi.
2) In situatia in care straturile cu grosime constanta contin punti termice, in loc de rezistenta termica unidirectionala R0, in
7/27/2019 relatiile C107-2005
de calcul se introduce rezistenta termica specifica corectata R0'.
EXEMPLU DE SUBIMPARTIRE A UNUI PLANSEU TERASA CU SCURGERE EXTERIOARA
Figura F1#EIMGLNK#
TIPURI DE SUPRAFETE COMPONENTE
Figura F2#EIMGLNK#
ANEXA G
CLASIFICAREA PUNTILOR TERMICE SI A COEFICIENTILOR DE TRANSFER TERMIC
1. Puntea termica reprezinta o zona a anvelopei unei cladiri, in care fluxul termic - altfel unidirectional - este sensibil modificat
prin:
• penetrarea partiala sau totala a elementelor de constructie perimetrale, cu materiale avand o conductivitate diferita;
• o schimbare a grosimii elementului de constructie si/sau
• o diferenta intre ariile suprafetelor interioare si exterioare, asa cum se intampla la colturile dintre pereti, precum si la cele
dintre pereti si plansee (fig. G1).
2. Din punctul de vedere al lungimii lor, puntile termice se clasifica (fig. G1) in:
• punti termice cu incluziuni liniare si
• punti termice cu incluziuni punctuale
Puntile termice punctuale pot fi independente (agrafe sau ploturi de legatura) sau provenind din intersectia unor punti termice
liniare.
3. Din punctul
• punti termicede vedere al alcatuirii
constructive, realizatelor, puntile
prin termice
incluziuni se clasifica
locale astfel:
din materiale avand o conductivitate diferita;
• punti termice geometrice, realizate ca urmare a unor forme geometrice specifice (colturi, schimbari ale grosimilor, s.a.);
• punti termice mixte, avand ambele caracteristici de mai sus.
- 135 / 270 -
Puntile termice constructive se pot clasifica in:

• punti termice totale si
• punti termice partiale
4. In comparatie cu elementele de constructie fara punti termice, acestea din urma au consecinte in urmatoarele directii:
7/27/2019 • se modifica cuantumul fluxului termic; C107-2005
• se modifica alura suprafetelor izoterme si a liniilor de flux termic;
• se modifica temperaturile superficiale interioare.
5. In figura G2 se prezinta cateva tipuri caracteristice de coeficienti liniari de transfer termic, astfel:
a) un singur coeficient aferent unei punti termice amplasate intr-o unica incapere;
b) doi coeficienti simetrici (la detaliile cu un ax de simetrie);
c) doi coeficienti inegali, de exemplu la unele colturi si la sectiunile verticale;
d) coeficienti care cumuleaza efectul a doua sau a mai multor punti termice, de exemplu la un gol de fereastra amplasat langa o
intersectie de pereti;
e) coeficienti aferenti la doua spatii din exteriorul elementului de constructie, de exemplu un spatiu exterior si un spatiu interior,
neincalzit.
CLASIFICAREA PUNTILOR TERMICE
Figura G1#EIMGLNK#
DIFERITE TIPURI DE COEFICIENTI PSI
Figura G2#EIMGLNK#
ANEXA H
METODA SIMPLIFICATA DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA
REZISTENTELOR TERMICE SPECIFICE CORECTATE A ELEMENTELOR
- 136 / 270 -
DE CONSTRUCTIE NEOMOGENE
Metoda simplificata de mai jos se poate utiliza la fazele preliminare si intermediare de proiectare pentru determinarea
7/27/2019 rezistentelortermice specifice corectate aferente elementelor de constructie
C107-2005 alcatuite din straturi neomogene.
1. Se imparte elementul de constructie in straturi paralele cu suprafata elementului si in zone perpendiculare pe suprafata
acestuia, asa cum se arata in figura H1.
METODA APROXIMATIVA PENTRU DETERMINAREA REZISTENTEI TERMICE CORECTATE R'
Figura H1#EIMGLNK#
Straturile se denumesc "j" (j = 1, 2, 3) iar zonele se denumesc "m" (m = a, b, c, d).

Straturile au grosimi "d(j)", iar zonele au arii "A(m)".
Se calculeaza ariile zonelor "A(m)" [A(a), A(b), A(c), A(d)] si ponderea acestora "f(m)" fata de aria totala A = SUMA A(m):

A(a) A(b) A(c) A(d)
f(a) = ---- f(b) = ---- f(c) = ---- f(d) = ----
A A A A

f(a) + f(b) + f(c) + f(d) = 1
In acest fel, elementul de constructie a fost impartit in fragmente "m(j)", care sunt omogene din punct de vedere termic.
Fiecare fragment "m(j)" (de ex a1, a2, a3, b1, b2 ...) are o conductivitate termica "lambda(mj)", o grosime "d(j)", o pondere "f(m)"
si o rezistenta termica "R(mj)".
2. Se determina valoarea maxima a rezistentei termice R(max), folosind relatia de calcul:

1 f(a) f(b) f(c) f(d)
------
R(max) = ----R(a)
+ ---- R(b)
+ ---- + ---- R(d)
R(c) [W/(m^2K)]

in care: R(a), R(b), R(c) si R(d) reprezinta rezistentele termice R, calculate cu relatia (5).
- 137 / 270 -
3. Se determina
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005 apoi rezistentele termice echivalente [R(j)] ale fiecarui strat neomogen in parte: 137/270

1 f(a) f(b) f(c) f(d)
7/27/2019 ---- = ----- + ----- + ----- + ----- [W/(m^2K)] C107-2005
R(j) R(aj) R(bj) R(cj) R(dj)

in care:

d(j) d(j) d(j) d(j)
R(aj) = ----------; R(bj) = ----------; R(cj) = ----------; R(dj) = ----------;
lambda(aj) lambda(bj) lambda(cj) lambda(dj)

Rezistentele termice echivalente [R(j)] se pot calcula, in varianta, cu relatia:

d(j)
R(j) = ---------- [m^2K/W]
lambda'(j)

in care:
lambda'(j) - conductivitatea termica echivalenta a stratului "j", care se calculeaza cu relatia:

lambda'(j) = lambda(aj) • f(a) + lambda(bj) • f(b) + lambda(dj) • f(d) [W/(mK)]

In aceasta varianta de calcul, straturile de aer neventilat trebuie sa fie inlocuite cu straturi de aceleasi dimensiuni, realizate
dintr-un
material avand o conductivitate termica echivalenta:
d(j)
lambda''(j) = ---- [W/(mK)]
R(a)
- 138 / 270 -

in care:
R(a) - rezistenta termica a stratului de aer.
7/27/2019 C107-2005
4. Valoarea minima a rezistentei termice [R(min)] se calculeaza cu relatia:

R(min) = R(si) + R1 + R2 + R3 + R(se) [W/(m^2K)]

5. Rezistenta termica specifica corectata se calculeaza ca medie aritmetica a valorilor R(max) si R(min):

R(max) + R(min)
R' = --------------- [m^2K/W]
2

6. Eroarea relativa maxima posibila, in procente, este:

R(max) - R(min)
--------------- 100 [%]
2R'

De exemplu, pentru un raport R(max)/R(min) = 1,5, eroarea maxima este de 20%, pentru un raport R(max)/R(min) = 1,25, eroarea
maxima este de 11%, iar pentru R(max) = 2R(min), eroarea maxima este de 33%.
ANEXA I
METODA SIMPLIFICATA DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA COEFICIENTILOR

DE TRANSFER TERMIC A TAMPLARIEI EXTERIOARE
Prezenta anexa utilizeaza prevederi din EN ISO 10077-1 [15] si EN ISO 10077-2 [16].
- 139 / 270 -
Relatiile de calcul din prezenta anexa permit determinarea aproximativa a coeficientilor de transfer termic pentru tamplaria
exterioara. Valorile obtinute pot fi utilizate la calculele termotehnice din primele faze de proiectare.
Pentru ultima faza de proiectare se vor utiliza valori atestate ale coeficientilor de transfer termic, in conformitate cu actele
normative in vigoare.
7/27/2019 1. Notatii C107-2005

• fereastra F
• usa U
• tamplarie exterioara - fereastra sau usa T
• toc - partea fixa a tamplariei t
• cercevele - partile mobile ale tamplariei c
• toc + cercevele f
• geamuri g
• panouri (opace) p

2. Dimensiuni
Aria geamului A(g) - cea mai mica dintre ariile vizibile dinspre cele doua fete ale tamplariei;
Aria panoului A(p) - idem ca A(g);
Aria tocului + cercevelelor A(f) - cea mai mare dintre ariile (proiectate pe un plan paralel cu geamurile) vizibile dinspre cele doua
fete ale tamplariei;
Aria ferestrei A(F) si a usii A(U) - suma A(f) + A(g) + A(p)
Perimetrul geamului l(g) - cea mai mare dintre sumele perimetrelor panourilor de geam termoizolant, vizibile dinspre cele doua
fete ale tamplariei;
Perimetrul panoului l(p) - idem ca l(g).
3. Caracteristici termotehnice
3.1. Conductivitatea termica a geamurilor se considera lambda = 1,0 W/(mK)
3.2. Conductivitatile termice ale tocurilor si cercevelelor din lemn (cu o umiditate de 12%) se considera astfel:
- lemn de esenta moale (brad) (ro = 600 kg/m^3) lambda = 0,19 W/(mK)
- lemn de esenta tare (ro = 900 kg/m^3) lambda = 0,25 W/(mK)

- 140 / 270 -
3.3. Rezistentele termice superficiale, atat pentru toc si cercevele, cat si pentru geamuri, se considera astfel:
R(si) = 1/8 = 0,125 m^2K/W
7/27/2019 R(se) = 1/24 = 0,042 m^2K/W C107-2005
Valorile de mai sus sunt valabile pentru tamplarii exterioare verticale sau inclinate cu cel mult 30° fata de verticala.
4. Relatii de calcul
4.1. Ferestre (fig. I.1)
4.1.1. Ferestre simple:

1 A(g) • U(g) + A(f) • U(f) + l(g) • Psi(g)
U(F) = ---- = ----------------------------------------- [W/(m^2K)] (1)
R(F) A(g) + A(F)

in care:
Psi(g) - coeficientul liniar de transfer termic care reflecta in principal influenta negativa a distantierilor metalici de pe conturul
geamurilor termoizolante; la geamurile obisnuite (simple) se considera Psi(g) = 0
In cazul in care pe langa geamuri se prevad si panouri opace, se utilizeaza relatia:

1 A(g) • U(g) + A(p) • U(p) + A(f) • U(f) + l(g) • Psi(g) + l(p) • Psi(p)
U(F) = ---- = ----------------------------------------------------------------------- [W/(m^2K)] (2)
R(F) A(g) + A(p) + A(f)

in care:
Psi(p) - coeficientul liniar de transfer termic care reflecta in principal influenta negativa a reducerii rezistentei termice a panoului
opac pe contur.
4.1.2. Ferestre duble
- 141 / 270 -

1 1
U(F) = ---- = ------------------------------------ [W/(m^2K)] (3)
R(F) R(F1) + R(F2) + R(a) - R(si) - R(se)
7/27/2019 C107-2005
in care:
R(a) - rezistenta termica a stratului de aer dintre cercevele (tabelul 12);
R(F1) - rezistenta termica a tamplariei interioare, calculata cu relatia (1);
R(F2) - idem R(F1), dar a tamplariei exterioare.
4.1.3. Ferestre cuplate

Calculul se face cu relatia (1), in care U(g) se determina cu relatia:

1
U(g) = -------------------------------------- [W/(m^2K)] (4)
+ 1 1 +
|----- + ----- + R(a) - R(si) - R(se)|
|U(g1) U(g2) |
+ +
in care:
U(g1) - coeficientul de transfer termic a geamului interior, calculat cu relatia (5) sau (6);
U(g2) - idem U(g1), dar a geamului exterior.
4.2. Geamuri
4.2.1. Geamuri obisnuite (simple):

1
U(g) = -------------------------------- [W/(m^2K)] (5)
- 142 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
4.3.1. Usi complet vitrate

1 A(g) • U(g) + A(f) • U(f) + l(g) • Psi(g)
U(U) = ---- = ----------------------------------------- [W/(m 2K)] (7)
7/27/2019
R(U) A(g) + A(f) C107-2005

in care Psi(g) are aceeasi semnificatie ca in relatia (1).
4.3.2. Usi cu geamuri si cu panouri opace

1 A(g) • U(g) + A(p) • U(p) + A(f) • U(f) + l(g) • Psi(g) + l(p) • Psi(p)
U(U) = ---- = ----------------------------------------------------------------------- [W/(m^2K)] (8)
R(U) A(g) + A(p) + A(f)

in care Psi(p) are aceeasi semnificatie ca in relatia (2).
Exemple de ferestre si usi din lemn
Figura I.1#EIMGLNK#
5. Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilate pentru ferestre cuplate si duble [R(a)] se dau in tabelul I.2. Valorile din
tabel sunt valabile in urmatoarele conditii:
- ferestrele sunt verticale sau inclinate cu cel mult 30° fata de verticala;
- intre cele doua geamuri obisnuite este aer;
- temperatura medie a geamurilor in perioada rece a anului este de +10°C;
- diferenta de temperatura intre fetele exterioare ale geamurilor este de 15 K.
REZISTENTELE TERMICE ALE STRATURILOR DE AER NEVENTILATE
PENTRU FERESTRE CUPLATE SI DUBLE [R(a)] - [m^2K/W]
- 144 / 270 -
TABELUL I.2

+------------------+-----------------------------------------------+-----------+
| | O SUPRAFATA TRATATA | |
| Grosimea +-----------------------------------------------+ AMBELE |
7/27/2019 C107-2005
| stratului de aer | coeficient de emisie (e) | SUPRAFETE |
| (mm) +-----------+-----------+-----------+-----------+ NETRATATE |
| | 0,1 | 0,2 | 0,4 | 0,8 | |
+------------------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+
| 6 | 0,211 | 0,190 | 0,163 | 0,132 | 0,127 |
+------------------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+
| 9 | 0,298 | 0,259 | 0,211 | 0,162 | 0,154 |
+------------------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+
| 12 | 0,376 | 0,316 | 0,247 | 0,182 | 0,173 |
+------------------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+
| 15 | 0,446 | 0,363 | 0,276 | 0,197 | 0,186 |
+------------------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+
| 50 | 0,406 | 0,335 | 0,260 | 0,189 | 0,179 |
+------------------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+
| 100 | 0,376 | 0,315 | 0,247 | 0,182 | 0,173 |
+------------------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+
| 300 | 0,333 | 0,284 | 0,228 | 0,171 | 0,163 |
+------------------+-----------+-----------+-----------+-----------+-----------+

6. Coeficientii de transfer termic pentru geamuri duble si triple [U(g)], umplute cu aer sau cu diferite gaze (argon sau cripton), se
dau in tabelul I.3. Valorile din tabel sunt valabile pentru gaze cu o concentratie mai mare de 90%.
7. Coeficientii de transfer termic aferenti tocului si cercevelelor [U(f)] se pot determina printr-un calcul numeric automat al
campului plan, bidimensional, de temperaturi, sau prin masuratori in laborator.
In lipsa acestor posibilitati se pot folosi datele din tabelele si graficele care se dau in aceasta anexa.
COEFICIENTI DE TRANSFER TERMIC PENTRU GEAMURI
DUBLE SI TRIPLE [U(g)] [W/(m^2K)]
- 145 / 270 -
TABELUL I.3
145/270
+ + + + + + +
| | | COEF. DE | DIMENS. | | TIPUL GAZULUI |
7/27/2019 C107-2005
| TIPUL | GEAMURI | EMISIE | | AER +-------+-------+
| | | e | (mm) | | ARGON |CRIPTON|
+--------------+-----------+-----------+---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-6-4 | 3,3 | 3,0 | 2,8 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-9-4 | 3,0 | 2,8 | 2,6 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| |GEAM NORMAL| 0,89 | 4-12-4 | 2,9 | 2,7 | 2,6 |
| | NETRATAT | +---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-15-4 | 2,7 | 2,6 | 2,6 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-20-4 | 2,7 | 2,6 | 2,6 |
| +-----------+-----------+---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-6-4 | 2,9 | 2,6 | 2,2 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-9-4 | 2,6 | 2,3 | 2,0 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | <= 0,40 | 4-12-4 | 2,4 | 2,1 | 2,0 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-15-4 | 2,2 | 2,0 | 2,0 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-20-4 | 2,2 | 2,0 | 2,0 |
| | +-----------+---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-6-4 | 2,7 | 2,3 | 1,9 |
|| || || +---------------+-------+-------+-------+
| 4-9-4 | 2,3 | 2,0 | 1,6 |
|GEAMURI DUBLE |O SUPRAFATA| +---------------+-------+-------+-------+
| | TRATATA | <= 0,20 | 4-12-4 | 1,9 | 1,7 | 1,5 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
- 146 / 270 -
| | | | 4-15-4 | 1,8 | 1,6 | 1,6 |

| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-20-4 | 1,8 | 1,7 | 1,6 | 146/270
| |
| | | | 4-6-4 | 2,6 | 2,2 | 1,7 |
7/27/2019 C107-2005
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-9-4 | 2,1 | 1,7 | 1,3 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | <= 0,10 | 4-12-4 | 1,8 | 1,5 | 1,3 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-15-4 | 1,6 | 1,4 | 1,3 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-20-4 | 1,6 | 1,4 | 1,3 |
| | +-----------+---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-6-4 | 2,5 | 2,1 | 1,5 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-9-4 | 2,0 | 1,6 | 1,3 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | <= 0,05 | 4-12-4 | 1,7 | 1,3 | 1,1 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-15-4 | 1,5 | 1,2 | 1,1 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-20-4 | 1,5 | 1,2 | 1,2 |
+--------------+-----------+-----------+---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-6-4-6-4 | 2,3 | 2,1 | 1,8 |
| |GEAM NORMAL| +---------------+-------+-------+-------+
| | NETRATAT | 0,89 | 4-9-4-9-4 | 2,0 | 1,9 | 1,7 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-12-4-12-4 | 1,9 | 1,8 | 1,6 |
|| | +-----------+-----------+---------------+-------+-------+-------+
| | 4-6-4-6-4 | 2,0 | 1,7 | 1,4 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | <= 0,40 | 4-9-4-9-4 | 1,7 | 1,5 | 1,2 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
- 147 / 270 -
| | | | 4-12-4-12-4 | 1,5 | 1,3 | 1,1 |

| | +-----------+---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-6-4-6-4 | 1,8 | 1,5 | 1,1 | 147/270
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | |
| | | <= 0,20 | 4-9-4-9-4 | 1,4 | 1,2 | 0,9 |
7/27/2019 C107-2005
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-12-4-12-4 | 1,2 | 1,0 | 0,8 |
|GEAMURI TRIPLE|O SUPRAFATA+-----------+---------------+-------+-------+-------+
| | TRATATA | | 4-6-4-6-4 | 1,7 | 1,3 | 1,0 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | <= 0,10 | 4-9-4-9-4 | 1,3 | 1,0 | 0,8 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-12-4-12-4 | 1,1 | 0,9 | 0,6 |
| | +-----------+---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-6-4-6-4 | 1,6 | 1,3 | 0,9 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | <= 0,05 | 4-9-4-9-4 | 1,2 | 0,9 | 0,7 |
| | | +---------------+-------+-------+-------+
| | | | 4-12-4-12-4 | 1,0 | 0,8 | 0,5 |
+--------------+-----------+-----------+---------------+-------+-------+-------+

7.1. Tocuri si cercevele din lemn

Se utilizeaza graficul din fig. I.4, obtinandu-se valori U(f) in functie de grosimea conventionala a tocului d(f), grosime definita
prin schemele si relatiile de calcul din cadrul aceleiasi figuri.
Determinarea coeficientilor de transfer termic U(f)
a tocurilor de lemn
Figura I.4#EIMGLNK#
7.2. Tocuri si cercevele din mase plastice

Se utilizeaza valorile U(f) din tabelul I.5, in functie de materialul din care sunt realizate tocul si cercevele (poliuretan sau PVC).
- 148 / 270 -
Toate tocurile si cercevelele sunt prevazute cu profile metalice de ranforsare; tocurile din PVC pot fi prevazute cu 2 sau 3
camere (goluri umplute cu aer).
Valorile din tabelul I.5 sunt valabile in conditiile in care distantele (luminile) dintre fetele interioare ale camerelor sunt de cel 148/270
putin 5 mm.
7/27/2019 C107-2005
VALORI U(f) PENTRU TOCURI SI CERCEVELE DIN MASE PLASTICE
CU RANFORSARI METALICE
TABELUL I.5

+-------------------+----------------------------------------+-----------------+
| MATERIALUL | TIPUL TOCULUI | U(f) [W/(m^2K)] |
+-------------------+----------------------------------------+-----------------+
| POLIURETAN |- cu miez metalic, grosimea PUR >= 5 mm | 2,8 |
+-------------------+----------------------------------------+-----------------+
| PVC | Imagine#EIMGLNK# | 2,2 |
|(profile cu goluri)+----------------------------------------+-----------------+
| | Imagine#EIMGLNK# | 2,0 |
+-------------------+----------------------------------------+-----------------+

7.3. Tocuri si cercevele metalice

Coeficientii de transfer termic aferenti tocurilor si cercevelelor metalice, realizate din profile de aluminiu, cu intreruperea
puntilor termice, sunt influentate, in principal, de urmatoarele caracteristici constructive (fig. I.6):
- distanta "d" dintre profilele din aluminiu;
- latimea "b(j)" a tampoanelor termoizolante;
- conductivitatea termica a tampoanelor termoizolante;
- raportul dintre latimea tampoanelor termoizolante si latimea totala a tocului si a cercevelei [b(j)/b(f)].
In figura I.6 sunt aratate doua tipuri de sectiuni caracteristice:
- tip 1 - Conductivitatea termica a tampoanelor termoizolante este cuprinsa intre 0,2 si 0,3 W/(mK), iar raportul b(j)/b(f) <= 0,2;
- tip 2 - Conductivitatea termica a tampoanelor termoizolante este cuprinsa intre 0,1 si 0,2 W/(mK), iar raportul b(j)/b(f) <= 0,3.
Figura I.6#EIMGLNK#
- 149 / 270 -
Tamplarii metalice cu intreruperea puntilor termice

Figura I.7#EIMGLNK#
7/27/2019 C107-2005
Coeficienti de transfer termic U(f) pentru tocuri metalice
cu intreruperea puntilor termice
In figura I.7 se dau valorile U(f) - maxime si minime - in functie de distantele minime dintre profilele de aluminiu, opuse.
In cazul cand nu exista date obtinute prin calcul sau prin incercari de laborator, se pot adopta valorile maxime din fig. I.7.
Valorile U(f) din grafic sunt valabile numai daca se respecta conditiile prevazute in fig. I.6 referitoare la conductivitatea termica
si la latimea tampoanelor termoizolante.
Pentru tocurile si cercevelele din aluminiu fara masuri de intrerupere a puntilor termice, se considera:
U(f) = 5,9 W/(m^2K)
8. Interactiunea termica intre cercevele si geamurile termoizolante

Coeficientul de transfer termic aferent geamului [U(g)] este aplicabil suprafetei centrale a acestuia si nu include efectul
distantierilor de pe conturul geamurilor termoizolante.
Pe de alta parte coeficientul de transfer termic al tocului si a cercevelelor [U(f)] este valabil in conditiile absentei geamului.
Coeficientul liniar de transfer termic Psi reprezinta transferul termic suplimentar datorat interactiunii intre cercevea, geamul
termoizolant si distantierii de pe conturul acestuia.
Coeficientii Psi(g) sunt in functie, in special, de conductivitatea termica a materialului din care sunt realizati distantierii.
In tabelul I.8 se dau cateva valori Psi valabile in cazul distantierilor metalici.
COEFICIENTI LINIARI DE TRANSFER TERMIC PSI PENTRU GEAMURI
TERMOIZOLANTE CU DISTANTIERI METALICI [W/(mK)]
TABELUL I.8

+----------------------------------------------+-------------------+---------------------+
| |- Geamuri duble si |- Geamuri duble cu o |
- 150 / 270 -
| | triple | suprafata tratata |

| FELUL TAMPLARIEI |- Geamuri netratate|- Geamuri triple cu 2|
|
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005 | | suprafete tratate | 150/270
| |- Aer si gaz |- Aer sau gaz |
+----------------------------------------------+-------------------+---------------------+
7/27/2019 | DIN LEMN SI DIN PVC | 0,04 | 0,06 C107-2005
|
+---------+------------------------------------+-------------------+---------------------+
| |- cu intreruperea puntilor termice | 0,06 | 0,08 |
|DIN METAL+------------------------------------+-------------------+---------------------+
| |- fara intreruperea puntilor termice| 0 | 0,02 |
+---------+------------------------------------+-------------------+---------------------+

ANEXA J
CALCULUL NUMERIC AUTOMAT
1. Generalitati
Metodele de calcul numeric automat pot fi utilizate pentru determinarea rezistentelor termice specifice corectate ale elementelor
de constructie, fie pe baza metodei de calcul data in capitolul 7.6, fie ca o metoda alternativa, astfel:
a) Metoda utilizata in cap. 7.6, care furnizeaza coeficienti liniari sau punctuali de transfer termic, pe baza unui:
1 - calcul plan, bidimensional (2D) al campului de temperaturi, care permite determinarea coeficientilor liniari de transfer termic
(Psi);
2 - calcul spatial, tridimensional (3D) al campului de temperaturi, care permite determinarea coeficientilor punctuali de transfer
termic (Hi).
b) Metoda alternativa, care permite determinarea directa a rezistentei termice aferente unei zone din elementul de constructie,
pe baza unui:
1 - calculul plan, bidimensional (2D) al campului de temperaturi;
2 - calcul spatial, tridimensional (3D) al campului de temperaturi.
Indicatiile cuprinse mai jos, in aceasta anexa, se refera exclusiv la metoda a) de mai sus.
Calculul numeric automat este indispensabil pentru determinarea temperaturilor minime T(si min) pe suprafetele interioare ale
elementelor de constructie.
2. Modelul geometric
- 151 / 270 -
Pentru obtinerea unor rezultate corecte, este necesar ca la stabilirea modelului geometric pentru calculul campului plan de
temperaturi, sa se adopte urmatoarele dimensiuni minime (fig. J.1, J.2 si J.3):
• distantele b, masurate de la colturile suprafetelor interioare, in toate directiile minimum 1,2 m;
• distantele f, masurate de la conturul exterior al tamplariei - minimum 0,8 m (fig. J.2.2);
• distantele u, masurate de la suprafetele pardoselilor de peste spatiile neincalzite - minimum 1,0 m (fig. J.2.3).
7/27/2019 La calculul campului spatial de temperaturi, necesar determinariiC107-2005
coeficientilor Hi aferenti ancorelor metalice si ploturilor din
beton armat, latura patratului aferent unui element va fi de minimum 1,2 m.
Agrafele, precum si ploturile circulare pot fi considerate in calcul fie de forma unui patrat circumscris, fie, mai exact, de forma
unei suprafete cu conturul in trepte exterioare cercului.
La tamplariile exterioare, se admit urmatoarele simplificari:
• tocul + cercevelele pot fi stilizate sub forma unuia sau mai multor dreptunghiuri;
• ansamblul geamurilor si al straturilor de aer dintre ele, pot fi considerate ca un singur strat avand grosimea egala cu distanta
dintre fetele exterioare ale geamurilor extreme sau cu latimea stilizata a tocului si cerevelelor.
3. Subdiviziunile modelului geometric
Modelul geometric, cuprins intre planurile de decupaj - orizontale si verticale - se subimparte cu planuri auxiliare, formand
reteaua de calcul a campului de temperaturi.
In mod normal, distantele dintre planurile auxiliare vor avea o crestere gradata spre planurile de decupaj; la campul plan de
temperaturi aceste distante nu trebuie sa depaseasca:
- 25 mm - in interiorul elementului de constructie;
- 50 mm - primele 6 distante de la fetele interioare si exterioare ale elementelor de constructie;
- 100 mm - urmatoarele 3 distante;
- 200 mm - restul distantelor.
La calculul campului spatial de temperaturi, agrafele vor fi impartite in 4 sau 6 pasi iar ploturile - in minimum 8 pasi; se vor
respecta si urmatoarele distante maxime:
- 25 mm - primele 6 distante de la conturul plotului sau agrafei;
- 50 mm - restul distantelor.
Se vor dispune intotdeauna planuri auxiliare in planurile care separa straturi din materiale diferite, precum si in axul geometric
al puntilor termice liniare sau punctuale. Fiecare strat alcatuit dintr-un material se va imparti in cel putin doua distante.
La calculul campurilor de temperaturi utilizate pentru determinarea rezistentelor termice ale tocurilor si cercevelelor tamplariilor
exterioare, distantele dintre planurile auxiliare vor fi mult mai mici, inclusiv de ordinul milimetrilor.
4. Temperaturile de calcul
Calculul campului de temperaturi se va face pe baza temperaturilor din cap. 5, cu urmatoarele precizari:
• planurile orizontale si verticale de decupaj sunt adiabatice;
• temperatura in interiorul spatiilor neincalzite va fi egala cu temperatura T(u) rezultata dintr-un calcul de bilant termic;
- 152 / 270 -
Pentru calcule uzuale, la determinarea coeficientilor liniari si punctuali de transfer termic se pot considera urmatoarele
temperaturi conventionale:
T(i) = +20°C;
T(e) = -15°C la pereti exteriori, terase si tamplarii exterioare;
T(u) = -12°C la plansee de pod; +3°C la plansee peste subsoluri neincalzite.
7/27/2019 C107-2005
5. Caracteristicile termotehnice de calcul
Conductivitatile termice de calcul ale materialelor de constructie se vor lua, de regula, conform cap. 4 si anexei A din prezentul
normativ, cu urmatoarele precizari:
- straturile de aer neventilate inglobate in elementele de constructie, vor fi introduse in calculul campurilor de temperaturi cu
grosimea lor reala si cu o conductivitate termica echivalenta lambda(a):

d(a)
lambda(a) = ---- [W/(mK)]
R(a)

in care:
d(a) - grosimea stratului de aer, in metri;
R(a) - rezistenta termica a stratului de aer, conform cap. 7.4 si anexei E.
- la tamplariile exterioare, in locul ansamblului de geamuri si straturi de aer se va introduce in calculul campului de temperaturi
o conductivitate termica echivalenta lambda(g):

d
lambda(g) = ---------------------- [W/(mK)]
1/U(g) - R(si) - R(se)

in care:
U(g) - coeficientul de transfer termic al ansamblului de geamuri si de straturi de aer, care se poate determina conform anexei I;
- 153 / 270 -
d - distanta intre fetele exterioare ale geamurilor extreme (sau orice alta latime considerata in modelul geometric).
Rezistentele termice
superficiale se vor considera, de regula, in conformitate cu cap. 7.3 si cu tabelul II din prezentul normativ. 153/270
Pentru determinarea fluxurilor termice, campurile de temperaturi se pot calcula considerand valoarea R(si) constanta.
La calculul campurilor de temperaturi in scopul determinarii temperaturilor superficiale T(si), se va considera variatia valorilor
7/27/2019 R(si)la colturile iesinde. C107-2005
Pentru verificarea, cu un grad sporit de siguranta, a exigentei referitoare la absenta fenomenului de condens superficial, se pot
calcula campuri de temperaturi considerand urmatoarele valori alfa(i), constante:
• in jumatatea superioara a incaperilor incalzite:
• in jumatatea inferioara a incaperilor incalzite:
6. Programele de calcul automat

Se vor folosi exclusiv programe de calcul atestate, care dispun de urmatoarele facilitati:
• permit alcatuirea unei retele de calcul cu un numar mare de pasi pe ambele directii, de regula peste 200 pasi;
• pot furniza temperaturile T(si) pe suprafetele interioare ale elementelor de constructie, in conditiile considerarii la colturile
interioare iesinde, a unei variatii a rezistentei termice superficiale;
• pot furniza fluxurile termice Φ, aferente oricaror portiuni din suprafetele interioare;
• permit considerarea a 3 medii cu temperaturi diferite.
Pentru a verifica corectitudinea datelor de intrare, se recomanda ca una din verificari sa fie compararea temperaturilor T(si), si
T(se) in dreptul planurilor de decupaj, rezultate din calculul automat, cu cele rezultate dintr-un calcul unidirectional (1D).
Coeficientul specific liniar de transfer termic Psi se calculeaza cu relatia:

Φ B
Psi = ------- - --- [W/(mK)]
Delta T R

in care:
- 154 / 270 -
Delta T si R au semnificatiile din tabelul I;

Φ - fluxul termic rezultat din calculul automat (2D), aferent unei suprafete avand latimea B si lungimea 1 m [W/m].
Fluxurile termice Φ si latimile B se considera conform figurilor J.1, J.2 si J.3.
In cazul coeficientilor Psi aferenti elementelor de constructie care separa mediul interior incalzit de un mediu neincalzit, in locul
7/27/2019 termenului Delta T = (T(i) - T(e)) se introduce diferenta de temperatura (T(i) - T(u)).
C107-2005
Fluxurile termice Φ sunt determinate prin calculul automat (2D), pe baza relatiei:

Φ = SUMA alfa(i) • l • Delta T(i) [W/m]

in care l si alfa(i) reprezinta lungimile si respectiv coeficientii de transfer termic superficial interior, aferenti fiecarui punct din
reteaua de calcul.
Coeficientul specific punctual de transfer termic Hi pentru agrafe si ploturi, se calculeaza cu relatia:

Φ A
Hi = ------- - --- [W/K]
Delta T R

in care:
A - aria adoptata pentru calculul automat al campului de temperaturi [m^2];
Φ - fluxul termic rezultat din calculul automat (3D), aferent suprafetei A [W];
R - rezistenta termica unidirectionala [m^2K/W].
Fluxurile termice Φ sunt determinate prin calculul automat (3D), pe baza relatiei:

Φ = alfa(i) • SUMA [A(j) • Delta T(i)]

in care A(j) sunt ariile aferente fiecarui punct din reteaua de calcul.
Coeficientul specific punctual de transfer termic Hi aferent unei intersectii de punti termice liniare se calculeaza cu relatia:
- 155 / 270 -
Φ +
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005 + A 155/270
Hi = ------- - SUMA |(Psi(j) • l(j)| - --- [W/K]
Delta T + + R
7/27/2019 C107-2005
in care:
A, Φ si R - au semnificatiile de mai sus;
l(j) si Psi(j) - reprezinta lungimea si respectiv coeficientul de transfer termic al puntilor de tip j din cadrul ariei A.
DIMENSIUNI DE CALCUL A FLUXURILOR TERMICE Φ SI A COEFICIENTILOR Psi
- SECTIUNI ORIZONTALE -
Figura J.1#EIMGLNK#
- SECTIUNI VERTICALE -
Figura J.2#EIMGLNK#
- SECTIUNI CU DECROSURI -
Figura J.3#EIMGLNK#
TABELE
• COEFICIENTI LINIARI (Psi) SI PUNCTUALI (Hi) DE TRANSFER TERMIC

• TEMPERATURI SUPERFICIALE MINIME (T(si min))
1. Intersectie pereti
2. Intersectie pereti - cu termoizolatie
3. Colt pereti
4. Colt pereti - cu termoizolatie
- 156 / 270 -
5. Colt pereti B.C.A.

6. Colt pereti B.C.A. + pereti B.A.
7. Colt pereti B.C.A. + perete B.A. cu bulb
7/27/2019 10. Colt pereti B.C.A. + stalp B.A. C107-2005
11. Colt pereti B.C.A. + stalp B.A.
12. Colt pereti B.C.A. + stalp B.A.
13. Colt intrand pereti (fara stalpisor)
14. Colt intrand pereti (cu stalpisor)
15. Colt intrand pereti cu termoizolatie
21. Centura in ziduri (fara termoizolatie)

22. Centura in ziduri (cu termoizolatie)
23. Centura in pereti cu termoizolatie
24. Grinda B.A. + pereti B.C.A. (consola sus)
27. Grinda B.A. + pereti B.C.A. (consola jos)
31. Atic terasa

32. Atic terasa (in dreptul tamplariei exterioare)
33. Cornisa terasa
34. Intersectie terasa - perete exterior (var I)
35. Intersectie terasa - perete exterior (var II)
36. Atic terasa (pereti B.C.A.)
37. Intersectie terasa - perete B.C.A. (var I)
38. Intersectie terasa - perete B.C.A. (var II)
41. Soclu subsol (zidarie din caramizi, cu termoizolatie)

42. Soclu subsol (zidarie din blocuri B.C.A.)
- 157 / 270 -

46. Perete interior pe placa peste subsol
51. Tamplarie dubla (fara urechi)
7/27/2019 52. Tamplarie dubla (cu urechi) C107-2005
53. Solbanc tamplarie dubla
54. Buiandrug - tamplarie dubla
55. Buiandrug - tamplarie dubla (fereastra)
56. Buiandrug - tamplarie dubla (usa balcon)
57. Buiandrug - tamplarie dubla (pereti B.C.A.)
61. Tamplarie cuplata
62. Tamplarie cuplata (fereastra in perete B.C.A.)
63. Tamplarie cuplata (usa balcon in perete B.C.A.)
71. Agrafe metalice in pereti structurali din zidarie cu termoizolatie

72. Agrafe metalice in pereti nestructurali din zidarie cu termoizolatie
73. Agrafe metalice in pereti structurali din B.A. monolit cu termoizolatie
LEGENDA
1. Beton armat
2. Beton armat prefabricat
3. Beton armat simplu
4. Mortar
5. Zidarie din caramizi
6. Zidarie din blocuri B.C.A.
7. Termoizolatie lambda = 0,05 W/(mK)
8. Hidroizolatie
9. Tamplarie exterioara, dubla, din lemn
10. Tamplarie exterioara, cuplata, din lemn
- 158 / 270 -
11. Agrafa metalica

12. Perete sau grinda din beton armat (eventual)
TABEL 1#EIMGLNK#
7/27/2019 TABEL 2#EIMGLNK# C107-2005
TABEL 3#EIMGLNK#
TABEL 4#EIMGLNK#
TABEL 5#EIMGLNK#
TABEL 6#EIMGLNK#
TABEL 7#EIMGLNK#
TABEL 8#EIMGLNK#
TABEL 9#EIMGLNK#
TABEL 10#EIMGLNK#
TABEL 11#EIMGLNK#
TABEL 12#EIMGLNK#
TABEL 13#EIMGLNK#
TABEL 14#EIMGLNK#
TABEL 15#EIMGLNK#
TABEL 21#EIMGLNK#
- 159 / 270 -
TABEL 22#EIMGLNK#
TABEL 23#EIMGLNK#
7/27/2019 TABEL 24#EIMGLNK# C107-2005
TABEL 25#EIMGLNK#
TABEL 26#EIMGLNK#
TABEL 27#EIMGLNK#
TABEL 28#EIMGLNK#
TABEL 29#EIMGLNK#
TABEL 31#EIMGLNK#
TABEL 32#EIMGLNK#
TABEL 33#EIMGLNK#
TABEL 34#EIMGLNK#
TABEL 35#EIMGLNK#
TABEL 36#EIMGLNK#
TABEL 37#EIMGLNK#
TABEL 38#EIMGLNK#
TABEL 41#EIMGLNK#
- 160 / 270 -
TABEL 42#EIMGLNK#
TABEL 43#EIMGLNK#
7/27/2019 TABEL 44#EIMGLNK# C107-2005
TABEL 45#EIMGLNK#
TABEL 46#EIMGLNK#
TABEL 51#EIMGLNK#
TABEL 52#EIMGLNK#
TABEL 53#EIMGLNK#
TABEL 54#EIMGLNK#
TABEL 55#EIMGLNK#
TABEL 56#EIMGLNK#
TABEL 57#EIMGLNK#
TABEL 58#EIMGLNK#
TABEL 59#EIMGLNK#
TABEL 60#EIMGLNK#
TABEL 61#EIMGLNK#
TABEL 62#EIMGLNK#
- 161 / 270 -
TABEL 63#EIMGLNK#
TABEL 71#EIMGLNK#
7/27/2019
TABEL 72#EIMGLNK# C107-2005
TABEL 73#EIMGLNK#
NORMATIV
PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE
Indicativ C 107 - 2005
Partea a 4-a
GHID PRIVIND CALCULUL PERFORMANTELOR TERMOTEHNICE ALE
CLADIRILOR DE LOCUIT
C 107/4

COORDONATOR:
CUPRINS:
- 162 / 270 -
1. GENERALITATI
2. ACTE NORMATIVE CONEXE
7/27/2019
5. TEMPERATURI DE CALCUL C107-2005
7. DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE
8.
9. DETERMINAREA TEMPERATURILOR
COMPORTAREA ELEMENTELOR SUPERFICIALELA DIFUZIA VAPORILOR DE APA
DE CONSTRUCTIE
10. STABILITATEA TERMICA A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE SI A INCAPERILOR
11. REZISTENTELE TERMICE SI TEMPERATURI SUPERFICIALE NORMATE
12. DETERMINAREA SI VERIFICAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA
ANEXE:
fisa a - Rezistente termice specifice
fisa b - Temperaturi superficiale
fisa c - Stabilitate termica
fisa d - Coeficientul global de izolare termica
1. GENERALITATI
1.1. Prezentul ghid se refera la determinarea si la verificarea performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit.
1.2. Pe langa cladirile de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate, insiruite, duplex, s.a.) si cele cu mai multe apartamente,
ghidul se utilizeaza si la camine si internate, precum si la unitatile de cazare din hoteluri si moteluri.
1.3. Ghidul este destinat a fi utilizat in principala proiectare a cladirilor de locuit noi, dar poate fi utilizat si la proiectarea
lucrarilor de reabilitare si de modernizare a cladirilor de locuit existente.
1.4. Prezentul ghid este destinat in principal proiectantilor (arhitecti, ingineri de constructii si de instalatii) si specialistilor
verificatori si experti atestati (exigenta E).
1.5. Pe langa verificarile cu caracter termotehnic, pe baza prevederilor din prezentul ghid se calculeaza toate datele necesare
determinarii necesarului de caldura de calcul, in vederea proiectarii instalatiilor de incalzire din cladirile de locuit.
1.6. Prevederile prezentului ghid sunt corelate cu normativele [1], [2] si [7].
1.7. Conceptia si proiectarea elementelor de constructie din punct de vedere termotehnic si termoenergetic, are ca obiective
satisfacerea urmatoarelor exigente de performanta:
a) verificarea rezistentelor termice specifice realizate, in raport cu valorile normate;
- 163 / 270 -
b) verificarea absentei pericolului de condensare a vaporilor de apa pe suprafata interioara a elementelor de constructie;
c) verificarea lipsei acumularii de apa de la an la an in structura interioara a elementelor de constructie si eliminarea posibilitatii
umezirii excesive a materialelor termoizolante;
d) verificarea stabilitatii termice a elementelor de constructie si a incaperilor;
e) verificarea cuantumului coeficientului global de izolare termica a cladirii, in raport cu valoarea normata.
1.8. Cu exceptia exigentei de la pct. d) de mai sus, care se refera si la perioada de vara, toate celelalte exigente se refera
7/27/2019 C107-2005
exclusiv la perioada de iarna.
1.9. Cu exceptia exigentei de la pct. d) de mai sus, care presupune calcule in regim termic nestationar, toate celelalte exigente
se1.10.
verifica in conditiile
Verificarea unui regim
termotehnica stationar.de locuit, pe baza prevederilor din prezentul ghid, se face la trei niveluri:
a cladirilor
- pe ansamblul cladirii, prin verificarea rezistentelor termice specifice medii ale tuturor elementelor de constructie care
alcatuiesc anvelopa cladirii si prin verificarea cuantumului coeficientului global de izolare termica, ambele pe considerente
termoenergetice.
- pe fiecare incapere, prin verificarea rezistentelor termice specifice corectate, pe considerente de confort, precum si pentru
obtinerea datelor necesare proiectarii instalatiei de incalzire.
- verificari generale, pentru satisfacerea exigentelor b), c) si d) de la pct. 1.7 de mai sus.
Prezenta reglementare tehnica utilizeaza prevederi cuprinse in urmatoarele acte normative:
[1] C107/3 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor.
[2] C107/5 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul.
[3] SR 1907-2 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Temperaturi interioare conventionale de calcul.
[4] *) Calculul transferului de masa (umiditate) prin elementele de constructie.
[5] STAS 13149 - Fizica constructiilor Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor PMV si PPD si nivele de performanta
pentru ambiante.
[6] *) Stabilitate termica a elementelor de inchidere ale cladirilor.
[7] C 107/1 - Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit.
[8] STAS 6472/2 "Fizica constructiilor. Higrotermica. Parametri climatici exteriori".
3.1. Definitiile, termenii si simbolurile utilizate in prezentul ghid, sunt date in [1], [2], si [7].
3.2. Majoritatea simbolurilor folosite sunt in conformitate cu SR ISO 7345 si cu STAS 737/10; pentru unii termeni s-au mentinut
simbolurile prevazute in STAS 7109.
3.3. Ca tendinta generala s-a urmarit adoptarea in cea mai mare masura a simbolurilor utilizate in standardele si normativele ISO
si EN.
- 164 / 270 -
3.4. Se prezinta mai jos cateva din principalele simboluri adoptate:

T - temperatura (in varianta theta)
Delta T - diferenta de temperaturi
A - arie 164/270
V volum
R(i) - rezistenta termica superficiala interioara (1/alfa(i))
7/27/2019 C107-2005
R(se) - rezistenta termica superficiala exterioara (1/alfa(e))
lambda - conductivitate termica
ro - densitate
Φ(i) aparenta
- umiditate relativa a aerului interior
n - viteza de ventilare naturala
theta(ro) - temperatura punctului de roua
tau - factor de corectie a temperaturilor exterioare
D - indicele inertiei termice
Φ - flux termic
R - rezistenta termica unidirectionala
R' - rezistenta termica corectata
U - coeficient de transfer termic unidirectional
U' - coeficient de transfer termic corectat
L - coeficient de cuplaj termic
Psi - coeficient liniar de transfer termic
Hi - coeficient punctual de transfer termic
G - coeficient global de izolare termica
3.5. Se dau mai jos simbolurile corespondente utilizate in prescriptiile tehnice elaborate anterior:

A(S) R(R(os)) Psi(k') Φ(Q)
theta(r)(tau(r)) R'(R'(os)) Hi(k'') R'(nec)(R(onec))
n(N) U(k) tau(theta) R'(m)(R(om))

3.6. Atat in prezentul ghid, cat si in normativele [1], [2] si [7], se utilizeaza, in principal, urmatorii indici:
i - interior (incalzit)
- 165 / 270 -
e - exterior
p - pamant
si - suprafata interioara 165/270
se - suprafata exterioara
se suprafata exterioara
a - aer
7/27/2019 C107-2005
v - vapori, apa evaporata
w - apa
rm- -roua
mediu
min - minimum
max - maximum
nec - necesar
ech - echivalent
adm - admisibil
3.7. Se foloseste sistemul international de masura (SI), cu urmatoarele precizari:

- pentru temperaturi, se utilizeaza exclusiv grade Celsius (°C), iar pentru diferente de temperaturi - Kelvini (K);
- pentru timp, se utilizeaza pe langa secunda (s) si ora (h);
- pentru putere, se utilizeaza atat W, cat si J/s.
4.1. Principalele caracteristici termotehnice ale materialelor care intra in alcatuirea elementelor de constructie sunt urmatoarele:
• densitatea aparenta - ro [kg/m^3]
• conductivitatea termica - lambda [W/(mK)]
• capacitatea calorica masica - c [J/(kgK)]
• coeficientul de asimilare termica - s [W/(m^2K)]
4.2. Toate aceste caracteristici termotehnice sunt date in anexa A din [1].
4.3. Conductivitatea termica este cea mai importanta caracteristica termotehnica si este utilizata atat la determinarea
rezistentelor termice specifice ale straturilor (R(s) = d/lambda), cat si la determinarea indicelui inertiei termice (D = R(s) • s).
4.4. Caracteristicile termotehnice ale solurilor sunt date in [2]. In mod curent, conductivitatea termica a pamantului se considera
lambda(p) = 2,0 W/(mK) pe adancimea de 3 m de la suprafata terenului sistematizat si lambda(p) = 4,0 W/(mK) sub aceasta
adancime.
4.5. Coeficientul de asimilare termica se utilizeaza la determinarea inertiei termice si a stabilitatii elementelor de constructie; el
se determina in functie de principalele caracteristici ale materialelor:
- 166 / 270 -
+--------------- 166/270
s = 8,5 • \|lambda • c • ro [W/(mK)] (1)

7/27/2019 C107-2005
4.6. Conductivitatile termice echivalente ale straturilor cvasiomogene se determina pe baza relatiilor de calcul din [1], cap. 7.2.
5. TEMPERATURI
5.1. TemperaturileDE CALCUL
exterioare conventionale de calcul (T(e)), pentru perioada de iarna, in functie de cele 4 zone climatice ale
Romaniei (I, II, III, IV), se iau din [1], anexa D.
5.2. Temperaturile exterioare conventionale de calcul pentru perioada de vara, se iau din STAS 6472/2-83 "Fizica constructiilor.
Higrotermica. Parametri climatici exteriori."
5.3. Temperaturile interioare conventionale de calcul pentru incaperile incalzite din cadrul cladirilor de locuit, pentru perioada de
iarna T(i), se iau din [3]. Temperatura interioara predominanta la cladirile de locuit se considera pentru perioada de iarna. T =
+20°C.
5.4. Temperatura aerului interior, pentru perioada de vara se considera in calcule de +25°C.
5.5. Temperaturile spatiilor si incaperilor neincalzite T(u), din interiorul sau din exteriorul anvelopei, se determina pe baza unui
calcul al bilantului termic.
Acest calcul este obligatoriu la ultima faza de proiectare.
La calculul bilantului termic se tine seama, obligatoriu, de viteza de ventilare naturala a incaperilor.
5.6. Relatiile de calcul a temperaturilor T(u), se dau in [1], iar pentru temperatura subsolului neincalzit, in [2].
5.7. La fazele preliminare de proiectare se admite utilizarea temperaturilor T(u) din exteriorul anvelopei, date in tabelul I.
5.8. Factorul de corectie a temperaturilor exterioare (tau) se stabileste pentru a putea aduna coeficientii de cuplaj L, aferenti
diferitelor elemente de constructie ale unei cladiri, elemente care separa volumul interior al cladirii, de diverse medii exterioare,
caracterizate prin temperaturi diferite.
5.9. Factorul de corectie a temperaturilor exterioare tau, se calculeaza cu relatia:

T(i) - T(j)
tau = ----------- [-] (2)
T(i) - T(e)

- 167 / 270 -
Temperatura mediului din exteriorul anvelopei T(j) poate fi egala cu temperatura exterioara (T(e)), cu temperatura unor spatii
neincalzite (T(u)) sau chiar cu temperatura unor spatii mai putin incalzite.
Pentru valorile T(j) din tabelul I, in acelasi tabel se dau si valorile factorului de corectie tau.
5.10. Temperaturile in sol (T(p)) la adancimea de 7 m de la suprafata terenului sistematizat se considera constante in tot cursul 167/270
anului si sunt egale cu valorile din tabelul I.
Intre aceste temperaturi si temperaturile exterioare, se considera ca temperaturile in sol au o variatie biliniara.
7/27/2019 C107-2005
TEMPERATURI CONVENTIONALE DE CALCUL LA CLADIRI DE LOCUIT [°C]
TABELUL I

+----+-----------------------------------------------------+---------------+---+
| | |ZONA CLIMATICA | |
|T(j)| SPATIUL +---+---+---+---+tau|
| | | I |II |III|IV | |
+----+-----------------------------------------------------+---+---+---+---+---+
|T(e)|Mediul exterior |-12|-15|-18|-21|1,0|
+----+-----------------------------------------------------+---+---+---+---+---+
| |Rosturi deschise | | | | | |
| +-----------------------------------------------------+-9 |-12|-15|-18|0,9|
| |Poduri | | | | | |
| +-----------------------------------------------------+---+---+---+---+---+
|T(u)|Rosturi inchise | | | | | |
| +-----------------------------------------------------+ | | | | |
| |Subsoluri neincalzite si pivnite |+5 |+3 |+1 |-1 |0,5|
| +-----------------------------------------------------+ | | | | |
| |Spatii adiacente neincalzite, spatii avand alte | | | | | |
| |destinatii | | | | | |
+----+-----------------------------------------------------+---+---+---+---+---+
|T(p)|Pamant, la adancimea de 7 m de la cota terenului |+11|+10|+9 |+8 | - |
| |sistematizat | | | | | |
+----+-----------------------------------------------------+---+---+---+---+---+

- 168 / 270 -
6.1. Ca principiu general, suprafetele elementelor de constructie perimetrale care alcatuiesc impreuna anvelopa cladirii, se
delimiteaza de mediile exterioare prin fetele interioare ale elementelor de constructie.
6.2. In cazul calculelor care se fac pe ansamblul cladirii (verificarea rezistentelor termice medii R'(m) si a coeficientului global de
izolare termica G), este necesar a se determina numai ariile care fac parte din anvelopa cladirii, ignorand existenta elementelor
interioare de constructie: peretii interiori structurali si nestructurali, precum si planseele intermediare (fig. 3).
7/27/2019 C107-2005
6.3. In cazul calculelor care se fac pe incaperi (determinarea rezistentelor termice specifice corectate R'), aria anvelopei se
imparte prin planuri orizontale si verticale, care trec prin axele geometrice ale placilor planseelor intermediare si respectiv ale
peretilor interioriinaltimile
6.4. Lungimile structurali
si si nestructurali
ariile, (fig. 1
pe ansamblul si 2). se determina si se verifica cu relatiile:
cladirii,
P = SUMA l(j)
H = SUMA H(j)
A = SUMA A(j)
6.5. Lungimile puntilor termice liniare se masoara in cadrul ariilor determinate mai sus; in consecinta ele sunt delimitate la
extremitati de conturul suprafetelor respective.
6.6. In cazul suprafetelor inclinate, ariile lor se vor masura in planul acestor suprafete (fig. 3b).
6.7. Ariile tamplariei exterioare se considera in calcule, pe baza dimensiunilor nominale ale golurilor din pereti (fig. 1 si 2).
6.8. Volumele incaperilor se calculeaza pe baza ariilor si a inaltimilor determinate conform pct. 6.3 si fig. 1 si 2.
Volumul cladirii - V - reprezinta volumul interior, incalzit, al cladirii (fig. 3b) si este delimitat de aria anvelopei; este egal cu suma
volumelor tuturor incaperilor din cladire:
V = SUMA V(j)
Figura 3#EIMGLNK#
a. Dimensiuni conform proiectului

b. Dimensiuni de calcul
7. DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE

7.1. Rezistentele termice ale elementelor de constructie se definesc cu relatia generala:

[T(j) - T(k)] • A
R = ----------------- [m^2K/W]
Φ
- 169 / 270 -
in care:
Φ - fluxul termic care strabate aria A;
A - aria de transfer termic;
T(j), T(k) - temperaturile de o parte si de alta a elementului de constructie.
7/27/2019 C107-2005
7.2. Toate rezistentele termice determinate in cadrul prezentului ghid, ca si in cadrul normativelor [1] si [2], sunt raportate la
Delta T = T(I)termice
rezistentele - T(e), cu exceptia
sunt acelor
raportate elementede
la diferenta detemperatura
constructie(T(i)
care- separa spatiul interior
T(u)). Rezistentele de unale
termice spatiu adiacent
tuturor neincalzit,
elementelor de la care
constructie aflate in contact cu solul, sunt raportate la diferenta de temperatura Delta T = T(i) - T(e).
7.3. Rezistentele termice specifice ale elementelor de constructie omogene sau cvasiomogene, precum si rezistentele termice in
camp curent ale elementelor de constructie neomogene, se calculeaza in ipoteza unui calcul unidirectional, cu relatia generala:

R = R(si) + SUMA R(s) + SUMA R(a) + R(se) [m^2K/W]

in care:
R - rezistenta termica unidirectionala;
R(si), R(se) rezistentele termice superficiale, conform [1] si [2];
R(s) - rezistentele termice ale straturilor omogene sau cvasiomogene, componente (Rs = d/lambda);
R(a) - rezistentele termice ale straturilor de aer neventilat sau foarte slab ventilat (anexa E din [1]).
7.4. In tabelul II, se prezinta valorile rezistentelor termice unidirectionale R, ale unor elemente de constructie, si anume a
peretilor structurali si nestructurali din tabelele 1 ... 73 din [1].
CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE UNOR PERETI STRUCTURALI SI NESTRUCTURALI
TABELUL II

+------------------------+----------------------+----------+---------+---------+
- 170 / 270 -
| | CARACTERISTICI | | | Φ |
| +-----------+----------+ R | T(u) | (i max) |
| ALCATUIRE |Grosime - d| lambda | | | |
| +-----------+----------+----------+---------+---------+
| | cm | W /(mK) | m^2K/W | °C | % |
+------------------------+-----------+----------+----------+---------+---------+
7/27/2019 | | | 0,80 | 0,520 | 11,6 | 58 | C107-2005
| | +----------+----------+---------+---------+
|| || 25 | +----------+----------+---------+---------+
0,70 | 0,563 | 12,2 | 61 |
| | | 0,60 | 0,620 | 12,9 | 63 |
| | +----------+----------+---------+---------+
| | | 0,50 | 0,700 | 13,7 | 67 |
| +-----------+----------+----------+---------+---------+
| | | 0,80 | 0,583 | 12,5 | 62 |
| | +----------+----------+---------+---------+
| | | 0,70 | 0,635 | 13,1 | 65 |
| | 30 +----------+----------+---------+---------+
| | | 0,60 | 0,704 | 13,8 | 67 |
| | +----------+----------+---------+---------+
| | | 0,50 | 0,800 | 14,5 | 70 |
| +-----------+----------+----------+---------+---------+
| | | 0,80 | 0,677 | 13,5 | 60 |
| | +----------+----------+---------+---------+
| | | 0,70 | 0,742 | 14,1 | 69 |
| ZIDARIE DIN CARAMIZI | 37,5 +----------+----------+---------+---------+
| | | 0,60 | 0,829 | 14,7 | 71 |
| | +----------+----------+---------+---------+
| | | 0,50 | 0,950 | 15,4 | 75 |
| +-----------+----------+----------+---------+---------+
| | | 0,80 | 0,770 | 14,3 | 70 |
| | +----------+----------+---------+---------+
| | | 0,70 | 0,849 | 14,8 | 72 |
| | 45 +----------+----------+---------+---------+
- 171 / 270 -
| | | 0,60 | 0,954 | 15,4 | 75 |

| | +----------+----------+---------+---------+
| | | 0,50 | 1,100 | 16,0 | 78 |
|
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005+-----------+----------+----------+---------+---------+ 171/270
| | | 0,80 | 0,833 | 14,7 | 71 |
| | +----------+----------+---------+---------+
7/27/2019 | | | 0,70 | 0,920 | 15,2 | 74 | C107-2005
| | 50 +----------+----------+---------+---------+
|| || |+----------+----------+---------+---------+
0,60 | 1,037 | 15,8 | 77 |
| | | 0,50 | 1,200 | 16,4 | 80 |
+------------------------+-----------+----------+----------+---------+---------+
| | | 0,35 | 0,935 | 15,3 | 75 |
| | 25 +----------+----------+---------+---------+
| | | 0,25 | 1,220 | 16,4 | 80 |
| +-----------+----------+----------+---------+---------+
| | | 0,35 | 1,077 | 15,9 | 77 |
| | 30 +----------+----------+---------+---------+
| | | 0,25 | 1,420 | 16,9 | 82 |
| +-----------+----------+----------+---------+---------+
| | | 0,35 | 1,220 | 16,4 | 80 |
| | 35 +----------+----------+---------+---------+
| | | 0,25 | 1,620 | 17,3 | 85 |
| ZIDARIE DIN BLOCURI +-----------+----------+----------+---------+---------+
| B.C.A. | | 0,35 | 1,363 | 16,8 | 82 |
| | 40 +----------+----------+---------+---------+
| | | 0,25 | 1,820 | 17,6 | 86 |
| +-----------+----------+----------+---------+---------+
| | | 0,35 | 1,506 | 17,1 | 83 |
| | 45 +----------+----------+---------+---------+
| | | 0,25 | 2,020 | 17,8 | 87 |
| +-----------+----------+----------+---------+---------+
| | | 0,35 | 1,649 | 17,3 | 85 |
| | 50 +----------+----------+---------+---------+
- 172 / 270 -
| | | 0,25 | 2,220 | 18,0 | 88 |

+------------------------+-----------+----------+----------+---------+---------+
| | | 0,80 | 1,364 | 16,8 | 82 |
| |
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005 40 +----------+----------+---------+---------+ 172/270
| | | 0,60 | 1,512 | 17,1 | 83 |
| +-----------+----------+----------+---------+---------+
7/27/2019 | | | 0,80 | 1,864 | 17,6 | 86 | C107-2005
| | 42,5 +----------+----------+---------+---------+
|| ZIDARIE DIN |CARAMIZI | 0,60 | 2,012 | 17,8 | 87 |

+-----------+----------+----------+---------+---------+
| (24 + 11,5 cm + | | 0,80 | 2,364 | 18,1 | 89 |
|TERMOIZOLATIE LA PERETI | 45 +----------+----------+---------+---------+
| STRUCTURALI) | | 0,60 | 2,512 | 18,2 | 89 |
| +-----------+----------+----------+---------+---------+
| | | 0,80 | 2,864 | 18,4 | 90 |
| | 47,5 +----------+----------+---------+---------+
| | | 0,60 | 3,012 | 18,5 | 91 |
| +-----------+----------+----------+---------+---------+
| | | 0,80 | 3,364 | 18,7 | 92 |
| | 50 +----------+----------+---------+---------+
| | | 0,60 | 3,512 | 18,8 | 93 |
+------------------------+-----------+----------+----------+---------+---------+
| | | 0,80 | 1,208 | 16,4 | 80 |
| | 27,5 +----------+----------+---------+---------+
| | | 0,60 | 1,304 | 16,6 | 81 |
| +-----------+----------+----------+---------+---------+
| | | 0,80 | 1,708 | 17,4 | 85 |
| | 30 +----------+----------+---------+---------+
| | | 0,60 | 1,804 | 17,6 | 86 |
| ZIDARIE DIN CARAMIZI +-----------+----------+----------+---------+---------+
| (11,5 + 11,5 cm + | | 0,80 | 2,208 | 18,0 | 88 |
|TERMOIZOLATIE LA PERETI | 32,5 +----------+----------+---------+---------+
| NESTRUCTURALI) | | 0,60 | 2,304 | 18,1 | 89 |
| +-----------+----------+----------+---------+---------+
- 173 / 270 -
| | | 0,80 | 2,708 | 18,4 | 90 |

| | 35 +----------+----------+---------+---------+
| | | 0,60 | 2,804 | 18,5 | 91 |
|
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005+-----------+----------+----------+---------+---------+ 173/270
| | | 0,80 | 3,208 | 18,6 | 91 |
| | 37,5 +----------+----------+---------+---------+
7/27/2019 | | | 0,60 | 3,304 | 18,7 | 92 | C107-2005
+------------------------+-----------+----------+----------+---------+---------+

Φ(i max) - umiditatea relativa a aerului interior pana la care nu apare fenomenul de condens.
OBSERVATII:
- Valorile R s-au calculat pe baza dimensiunilor efective ale tuturor straturilor (inclusiv tencuielile), conform desenelor din
tabelele 1 ... 73 din [1]. Pentru tencuieli s-a considerat grosimea totala de 5 cm si lambda = 0,93 W/(mK).
- La zidariile din caramizi, grosimea "d" reprezinta grosimea nominala, modulata a peretilor. Grosimea efectiva este mai mica cu
1 cm.
- Pentru stratul termoizolant s-au considerat grosimile: 3,5; 6,0; 8,5; 12,0 si 13,5 cm si lambda = 0,05 W/(mK).
7.5. Rezistentele termice specifice corectate ale elementelor de constructie neomogene se pot determina cu un grad ridicat de
exactitate, pe baza unui calcul bidimensional (2D) sau tridimensional (3D) al campurilor de temperaturi.
Practic si concret, se utilizeaza metoda coeficientilor liniari (Psi) si punctuali (Hi) de transfer termic.
Se utilizeaza relatia generala de calcul:

1 1 SUMA (Psi • l) SUMA Hi
U' = -- = - + -------------- + ------- [W/m^2K] (5)
R' R A A

in care:
A - aria de transfer termic (m^2);
l - lungimea puntilor termice liniare (m);
Psi - coeficientii liniari de transfer termic [W/(mK)];
Hi - coeficientii punctuali de transfer termic [W/K].
- 174 / 270 -
7.6. Ca urmare a imposibilitatii de a elimina din elementele de constructie a tuturor puntilor termice, rezulta ca toate elementele
de constructie, chiar si cele aparent omogene, sunt, in realitate elemente neomogene (exista colturi, centuri, buiandrugi, s.a.,
toate inevitabile).
7.7. De regula, coeficientii punctuali de transfer termic aferenti intersectiilor dintre puntile termice liniare, se pot neglija, astfel
incat in calcule se introduc, de regula, doar coeficientii Hi aferenti legaturilor punctuale, uniform distribuite, dintre straturi (ancore
7/27/2019 din otel inoxidabil sau ploturi din beton armat). C107-2005
7.8. In tabelele 1 ... 73 din [1], se dau valorile unor coeficienti Psi si Hi, pentru o serie de detalii uzuale, utilizate la elementele de
constructie supraterane.
Coeficientii se introduc in relatiile de calcul cu semnul lor algebric. Coeficientii pozitivi conduc la micsorarea rezistentelor
termice, iar cei negativi, la majorarea lor, in comparatie cu rezistentele termice unidirectionale.
Pentru valori intermediare, coeficientii se determina prin interpolare sau extrapolare. Coeficientii nu sunt in functie de zona
climatica.
In detaliu, calculele cu metoda coeficientilor specifici de transfer termic, se fac pe baza precizarilor din [1], cap. 7.
7.9. Pentru elementele de constructie in contact cu solul, coeficientii Psi se dau in tabelele 1 ... 18 din [2]. Pentru peretii in
contact cu solul, in locul coeficientilor de transfer termic, tabelele contin direct valorile rezistentelor termice corectate R'. In
detaliu, calculul elementelor de constructie in contact cu solul, se face pe baza precizarilor din [2], cap. 7.
7.10. Pentru faze preliminare si intermediare de proiectare, determinarea rezistentei termice corectate se poate face cu metoda
simplificata data in anexa H din [1].
7.11. Rezistentele termice ale elementelor de constructie vitrate se iau direct din tabelele din [1], sau se calculeaza conform
precizarilor din anexa I, din [1].
7.12. In cazurile in care in tabelele din [1] si [2] nu se gasesc coeficientii Psi aferenti unor anumite detalii de alcatuire a
elementelor de constructie, valoarea acestora se determina pe baza calculului numeric automat al campurilor de temperaturi,
conform indicatiilor din anexa J din [1] si din anexa C din [2].
7.13. Pentru determinarea oricarei rezistente termice specifice medii (pe anumite zone sau pe intreaga cladire), se foloseste
relatia generala:

SUMA A SUMA A SUMA A
R'(m) = ------ = ---------- = --------- [m^2K/W] (6)
SUMA L SUMA (AU') SUMA A/R'

- 175 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
T(e) = -15°C
8.5. Temperatura superficiala medie, aferenta suprafetei interioare a unui element de constructie avand o rezistenta termica
specifica corectata R', se poate determina cu relatia:

T(i) - T(e)
7/27/2019 T(si m) = T(i) - ----------- [°C] (9) C107-2005
alfa(i) R'

8.6. Pentru un grad mai mare de asigurare fata de riscul de aparitie a condensului superficial la calculul automat al campului de
temperaturi se pot considera urmatoarele valori ale coeficientului de transfer termic superficial alfa(i):
alfa(i) = 4 W/(m^2K) - in jumatatea superioara a incaperilor;
alfa(i) = 3 W/(m^2K) - in jumatatea inferioara a incaperilor.
8.7. In fisa [b] se prezinta succesiunea calculelor care trebuie sa fie efectuate pentru determinarea si pentru verificarea
temperaturilor superficiale T(si), pe suprafetele interioare ale elementelor de constructie perimetrale.
9. COMPORTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE LA DIFUZIA VAPORILOR DE APA

9.1. Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de apa, se stabileste prin calculul transferului de masa
(umiditate) prin elementele de constructie.
9.2. Astfel, comportarea unui element de constructie la difuzia vaporilor de apa este corespunzatoare daca:
a) cantitatea de apa provenita din condensarea vaporilor in masa elementului de constructie in perioada rece a anului (m(w))
este mai mica decat cantitatea de apa care s-ar putea evapora in perioada calda a anului (m(v)):

m(w) < m(v) [kg/m^2] (10)

b) cresterea umiditatii relative masice (Delta W), la sfarsitul perioadei de condens interior, nu depaseste valoarea maxima
admisibila:

Delta W = 100 m(w) < Delta W(adm) [%] (11)

in care:
- 177 / 270 -
ro - densitatea aparenta a materialului care s-a umezit prin condensare [kg/m^3];

d(w) - grosimea stratului de material in care se produce acumulare de apa [m].
9.3. Valorile maxime Delta W(adm) - sunt cuprinse in reglementarile tehnice specifice.
9.4. In calcule se considera urmatoarele temperaturi exterioare medii anuale:
zona I climatica T(em) = +10,5°C
7/27/2019 zona II climatica T(em) = +9,5°C C107-2005
zona III climatica T(em) = +7,5°C
zona IV climatica
9.5. Umiditatea T(em)a=aerului
relativa +6,5°C exterior se considera:
- media anuala Φ(e) = 80%
- in perioada rece a anului Φ(e) = 85%
9.6. Verificarile se fac fie pe baza calcului numeric automat, utilizand programul de calcul CONDL, care da direct valorile m(w),
m(v), Delta W si Delta W(adm), fie manual, pe baza relatiilor de calcul din reglementarile specifice in vigoare.
9.7. Pentru peretii exteriori ai cladirilor de locuit, realizati dintr-un singur strat omogen sau cvasiomogen, cu eventuale tencuieli,
nu este necesara verificarea prin calcul a comportarii la difuzia vaporilor de apa; fac exceptie peretii exteriori ai incaperilor cu
umiditati relative ale aerului interior de peste 60%, (sauna, uscatorii, spalatorii, s.a.).
9.8. Determinarea rezistentei la permeabilitate la vapori (R(v)) a elementelor de constructie, se face pe baza coeficientilor si a
factorilor din [1], anexa A.
- 178 / 270 -
VERIFICAREA COMPORTARII PERETILOR STRUCTURALI DIN ZIDARIE DE CARAMIDA + STRAT TERMOIZOLANT, LA DIFUZIA
VAPORILOR DE APA
TABELUL III
7/27/2019 C107-2005
+-------------+-----------------------+------------------+------------------+------------------+-----+
|| | GROSIME | ZONA I | ZONA II | ZONA III | ||

+------+--------+-------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+-----+-----+
|TERMOIZOLATIE| | |bariera| | | | | | | | | |Delta|
| |perete| termo- |contra | m(w) |m(v) |Delta| m(w) |m(v) |Delta| m(w) |m(v) |Delta| W |
| | |izolatie| vapo- | | | W | | | W | | | W | adm |
| | | | rilor | | | | | | | | | | |
+-------------+------+--------+-------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+-----+-----+-----+
| | cm | mm | kg/m^2 | % | kg/m^2 | % | k/m^2 | % | % |
+-------------+------+--------+-------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+-----+-----+-----+
| | 40,0 | 3,5 | 0,2 |0,063 |2,197|8,96 |0,020 |2,168|2,83 |0,041 |1,861| 5,84| |
| +------+--------+-------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+-----+-----+ |
| | 42,5 | 6,0 | |0,056 |2,878|4,67 |0,097 |2,631|8,12 |0,161 |2,238|13,44| |
| POLISTIREN +------+--------+ +------+-----+-----+------+-----+-----+------+-----+-----+ |
| CELULAR | 45,0 | 8,5 | |0,049 |1,560|2,87 |0,083 |2,547|4,86 |0,136 |2,164| 8,00| 15 |
| +------+--------+ - +------+-----+-----+------+-----+-----+------+-----+-----+ |
| | 47,5 | 11,0 | |0,038 |2,486|1,71 |0,070 |2,503|3,16 |0,113 |2,128| 5,15| |
| +------+--------+ +------+-----+-----+------+-----+-----+------+-----+-----+ |
| | 50,0 | 13,5 | |0,034 |1,213|1,27 |0,058 |2,389|2,13 |0,095 |2,064| 3,50| |
+-------------+------+--------+-------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+-----+-----+-----+
| | 40,0 | 3,5 | |0,0060|2,294|0,16 |0,0170|2,163|0,49 |0,038 |1,914| 1,08| |
| +------+--------+ +------+-----+-----+------+-----+-----+------+-----+-----+ |
| | 42,5 | 6,0 | |0,0002|0,565|0,00 |0,0001|0,537|0,00 |0,000 |0,000| 0,00| |
| VATA +------+--------+ +------+-----+-----+------+-----+-----+------+-----+-----+ |
| MINERALA | 45,0 | 8,5 | 0,2 |0,0002|0,590|0,00 |0,0009|0,564|0,01 |0,000 |0,000| 0,00| 3 |
| G100 +------+--------+ +------+-----+-----+------+-----+-----+------+-----+-----+ |
- 179 / 270 -
| | 47,5 | 11,0 | |0,0014|2,536|0,01 |0,0040|2,329|0,04 |0,011 |0,529| 0,10| |

| +------+--------+ +------+-----+-----+------+-----+-----+------+-----+-----+ |
| | 50,0 | 13,5 | |0,0025|2,453|0,02 |0,0070|2,297|0,05 |0,0152|2,006| 0,11| |
+-------------+------+--------+-------+------+-----+-----+------+-----+-----+------+-----+-----+-----+

7/27/2019
OBSERVATII: C107-2005
1) Calculele au fost facute pentru zidarie din caramizi cu lambda = 0,80 W/(mK), cu tencuiala exterioara de 3 cm grosime si
tencuiala interioara de 2 cm grosime.
2) Bariera contra vaporilor se realizeaza din folie de polietilena si se amplaseaza intre termoizolatie si stratul interior din zidarie
de caramida, de 24 cm grosime.
9.8. In tabelul III se prezinta rezultatele calculelor efectuate privind comportarea la condens interior a peretilor structurali din
zidarie de caramida+strat termoizolant, utilizati in cadrul tabelelor 1 ... 73 din [1].
10. STABILITATEA TERMICA A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE SI A INCAPERILOR

10.1. Criteriile de performanta ale stabilitatii termice sunt:
- Pentru elemente de constructii:

• coeficientul de amortizare niu(T) pentru iarna si vara
• coeficientul de defazaj epsilon pentru vara
• coeficientul de stabilitate Φ i pentru iarna

- Pentru incaperi:
• amplitudinea de oscilatie a temperaturii aerului interior A(Ti) (pentru iarna si vara).
10.2. Calculele se efectueaza in conformitate cu fisa [c] alaturata, cu ajutorul programului de calcul automat RENESTL si al
relatiilor de calcul din reglementarile specifice in vigoare.
10.3. In tabelele IV si V se dau:
- valorile minime D si R pentru care nu este necesara verificarea la stabilitate termica la cladirile de locuit (tabelul IV);
- valorile normate pentru aprecierea stabilitatii termice la cladirile de locuit (tabelul V):
1) stabilitatea termica a elementelor de constructie;
2) stabilitatea termica a incaperilor.
- 180 / 270 -
10.4. Pentru proiectarea si pentru verificarea stabilitatii termice, pentru conditii de vara si de iarna, a elementelor de constructie
perimetrale si a incaperilor cladirilor de locuit, se vor putea utiliza prevederile reglementarile tehnice referitoare la proiectarea la
stabilitate termica a elementelor de inchidere ale cladirilor.
7/27/2019 C107-2005
VALORI MINIME D SI R PENTRU CARE NU ESTE NECESARA VERIFICAREA LA STABILITATE TERMICA LA CLADIRILE DE
LOCUIT
TABELUL IV

+--------------------------------------------------+---------------------------+
| | VALORI MINIME |
| +-------------+-------------+
| ELEMENTUL DE CONSTRUCTIE | D | R |
| +-------------+-------------+
| | - | m^2K/W |
+--------------------------------------------------+-------------+-------------+
|Zona opaca a peretilor exteriori | 3,0 | 1,875 |
+----------------------------+---------------------+-------------+-------------+
| | - sub terase | 3,5 | 3,125 |
|Planseul peste ultimul nivel+---------------------+-------------+-------------+
| | - sub poduri | 2,5 | 1,250 |
- 181 / 270 -
+----------------------------+---------------------+-------------+-------------+

VALORI NORMATE PENTRU APRECIEREA STABILITATII TERMICE

LA CLADIRILE DE LOCUIT
7/27/2019 C107-2005
1. STABILITATEA TERMICA A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE
TABELUL V

+---------------------------------------------------+--------------------------+
| | VALORI MINIME |
| +--------+---------+-------+
| ELEMENTUL DE CONSTRUCTIE | niu(T) | epsilon | Φi |
| +--------+---------+-------+
| | - | ore | - |
+---------------------------------------------------+--------+---------+-------+
|Zona opaca a peretilor exteriori | 15 | 8 | 5 |
+----------------------------------+----------------+--------+---------+-------+
|Planseul peste ultimul nivel |1 - sub terase | 25 | 10 | 6 |
|(partea opaca) +----------------+--------+---------+-------+
| |1 - sub poduri | 10 | 8 | 3 |
+----------------------------------+----------------+--------+---------+-------+

2. STABILITATEA TERMICA A INCAPERILOR

+------------------------------------------+-------------+---------+-----------+
|Amplitudinea de oscilatie a temperaturii | iarna | | max 1,0°C |
|interioare +-------------+ A(Ti) +-----------+
| | vara | | min 5,0°C |
- 182 / 270 -
+------------------------------------------+-------------+---------+-----------+

11. REZISTENTE TERMICE SI TEMPERATURI SUPERFICIALE NORMATE 182/270
11.1. Rezistentele termice si temperaturile superficiale determinate pe baza prevederilor din capitolele 7 si 8 din prezentul ghid,
trebuie sa fie comparate cu valorile corespunzatoare normate.
7/27/2019 C107-2005
11.2. Rezistentele termice specifice sunt normate astfel:
- pe considerente igienico-sanitare si de confort, in mod indirect, prin limitarea diferentelor de temperaturi intre temperatura
aerului interior si temperatura superficiala interioara, medie, aferenta fiecarei incaperi in parte si fiecarui tip de element de
constructie:

Delta T(i max) = T(i) - T(si m) [K] (12)

- pe considerente termoenergetice, in mod direct, prin stabilirea unor valori minime R'(min) ale rezistentelor termice specifice
corectate, medii pe cladire, pentru fiecare tip de element de constructie.
11.3. Valorile Delta T(i max) pe baza carora se calculeaza valorile rezistentelor termice specifice necesare R'(nec) se dau in [1],
iar pentru elementele de constructie in contact cu solul, in [2]. Rezistenta termica specifica necesara se calculeaza cu relatia:

Delta T
R'(nec) = ------------------------ [m^2K/W] (13)

In cazul unui element de constructie adiacent unui spatiu neincalzit avand temperatura T(u), in loc de Delta T = T(i) - T(e), in
relatia (13) se introduce diferenta de temperatura (T(i) - T(u)).
11.4. Valorile R'(min) se dau in tabelul VI din prezentul ghid, cu precizarea ca valorile sunt diferite, in functie de perioada cand se
proiecteaza cladirile, astfel:
- cladiri proiectate pana la 1.01.1998;
- cladiri proiectate dupa 1.01.1998.
La cladirile existente care urmeaza a fi reabilitate si modernizate, valorile din tabelul VI au caracter de recomandare.
- 183 / 270 -

REZISTENTE TERMICE MINIME R'(min) ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE, PE ANSAMBLUL CLADIRII
TABELUL VI
183/270
| | | R'(min) [m^2K/W] |
7/27/2019 C107-2005
|Nr. | +--------------------------------+
|crt.| ELEMENTUL DE CONSTRUCTIE | CLADIRI PROIECTATE |
| | +-----------------+--------------+
| | |pana la 1.01.1998|dupa 1.01.1998|
+----+-------------------------------------------------------+-----------------+--------------+
| 1. |Pereti exteriori (exclusiv suprafetele vitrate, | 1,20 | 1,40 |
| |inclusiv peretii adiacenti rosturilor deschise) | | |
+----+-------------------------------------------------------+-----------------+--------------+
+----+-------------------------------------------------------+-----------------+--------------+
| 3. |Plansee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri | 2,00 | 3,00 |
+----+-------------------------------------------------------+-----------------+--------------+
|+----+-------------------------------------------------------+-----------------+--------------+
4. |Plansee peste subsoluri neincalzite si pivnite | 1,10 | 1,65 |
| 5. |Pereti adiacenti rosturilor inchise | 0,90 | 1,10 |
+----+-------------------------------------------------------+-----------------+--------------+
| 6. |Plansee care delimiteaza cladirea la partea inferioara,| 3,00 | 4,50 |
| |de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere, s.a.) | | |
+----+-------------------------------------------------------+-----------------+--------------+
| 7. |Placi pe sol (peste CTS) | 3,00 | 4,50 |
+----+-------------------------------------------------------+-----------------+--------------+
| 8. |Placi la partea inferioara a demisolurilor sau a | 4,20 | 4,80 |
| |subsolurilor incalzite (sub CTS) | | |
+----+-------------------------------------------------------+-----------------+--------------+
| 9. |Pereti exteriori, sub CTS, la demisoluri sau la | 2,00 | 2,40 |
| |subsoluri incalzite | | |
+----+-------------------------------------------------------+-----------------+--------------+
- 184 / 270 -
11.5. Temperaturile superficiale se limiteaza inferior astfel incat sa nu apara fenomenul de condens pe suprafata interioara a
elementelor de constructie:
184/270
T(si min) >= theta(r) [°C] (14)

T(si min) theta(r) [ C] (14)

7/27/2019 C107-2005
in care theta(r), este temperatura punctului de roua.
Pentru cladiri de locuit, in conditiile unei temperaturi interioare de calcul T(i) = +20°C si a unei umiditati relative a aerului umed
interior Φ = 60%, temperatura punctului de roua este theta(r) = 12°C.
11.6. Valorile temperaturilor superficiale medii pe incapere (T(si min)) se limiteaza indirect prin normarea indicatorilor globali de
confort termic PMV si PPD, precum si a indicatorilor specifici disconfortului local:
- temperatura suprafetei pardoselii;
- variatia pe verticala a temperaturii aerului;
- asimetria temperaturii radiante.
12. DETERMINAREA SI VERIFICAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA

12.1.
12.2. Determinarea si verificarea
Coeficientul global coeficientului
de izolare global de izolare
termica se calculeaza termica se face pe baza prevederilor din normativul [7].
cu relatia:

G = -------------------- + 0,34n [W/(m^3K)] (15)
V

in care:
L - coeficientul de cuplaj termic, calculat cu relatia:

L = A/R'(m) [W/K] (16)

tau - factorul de corectie a temperaturilor exterioare [-];
- 185 / 270 -
V - volumul interior, incalzit, al cladirii [m^3];

R'(m) - rezistenta termica specifica corectata, medie, pe ansamblul cladirii, a unui element de constructie [m^2K/W];
A - aria elementului de constructie [m^2], avand rezistenta termica R'(m);
n - viteza de ventilare naturala a cladirii, respectiv numarul de schimburi de aer pe ora [h-^1].
12.3. Ariile elementelor de constructie pe ansamblul cladirii, precum si aria anvelopei, se masoara pe conturul fetelor interioare
ale elementelor de constructie perimetrale (fig. 1 si 2).
7/27/2019 C107-2005
Asa cum rezulta din fig. 3, dimensiunile de calcul pe ansamblul cladirii se stabilesc prin ignorarea elementelor de constructie
interioare. Volumul interior, incalzit, al cladirii, se calculeaza ca volumul delimitat de anvelopa cladirii.
12.4. Factorul de corectie a temperaturilor exterioare se calculeaza cu relatia (2), pe baza prevederilor de la pct. 5.5 ... 5.8 din
prezentul ghid.
Pentru calcule in faze preliminare de proiectare, se pot utiliza valorile tau din tabelul I din prezentul ghid si de la pct. 3.7. din [7].
12.5. Rezistentele termice corectate medii R'(m) se determina in conformitate cu prevederile din capitolul 7 din prezentul ghid,
precum si din [1] si [2]. Pentru primele faze de proiectare, se poate utiliza metoda de calcul din [1], anexa H.
Pentru ultima faza de proiectare, valorile R'(m) se vor determina cu un grad mai ridicat de precizie, prin utilizarea coeficientilor
liniari (Psi) si punctuali (Hi) de transfer termic, care se dau in tabelele din [1] si din [2].
12.6. Rezistentele termice ale suprafetelor vitrate se vor considera conform prevederilor din [1], inclusiv din anexa I.
12.7. Viteza de ventilare, respectiv numarul de schimburi de aer pe ora n, se va lua din tabelul VII.
12.8. Coeficientul global normat de izolare termica GN, se ia din tabelul VIII, in functie de numarul de niveluri N si de raportul
dintre aria anvelopei A si volumul cladirii V.
NUMARUL SCHIMBURILOR DE AER PE ORA - n - (h-^1) LA CLADIRI DE LOCUIT
(conform INCERC)
TABELUL VII

+------------------------------------+------------------+----------------------+
| | | CLASA DE |
| CATEGORIA CLADIRII | CLASA DE | PERMEABILITATE |
| | ADAPOSTIRE +--------+-----+-------+
| | |ridicata|medie|scazuta|
+------------------------------------+------------------+--------+-----+-------+
- 186 / 270 -
| | neadapostite | 1,5 | 0,8 | 0,5 |

| Cladiri individuale +------------------+--------+-----+-------+
| (case unifamiliale, cuplate |moderat adapostite| 1,1 | 0,6 | 0,5 |
| sau insiruite, s.a.) +------------------+--------+-----+-------+
|
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005 | adapostite | 0,7 | 0,5 | 0,5 | 186/270
+---------------------------+--------+------------------+--------+-----+-------+
| | | neadapostite | 1,2 | 0,7 | 0,5 |
7/27/2019 | | dubla +------------------+--------+-----+-------+ C107-2005
| |expunere|moderat adapostite| 0,9 | 0,6 | 0,5 |

| | +------------------+--------+-----+-------+
| Cladiri cu mai multe | | adapostite | 0,6 | 0,5 | 0,5 |
| apartamente, camine, +--------+------------------+--------+-----+-------+
| internate, s.a. | | neadapostite | 1,0 | 0,6 | 0,5 |
| | simpla +------------------+--------+-----+-------+
| |expunere|moderat adapostite| 0,7 | 0,5 | 0,5 |
| | +------------------+--------+-----+-------+
| | | adapostite | 0,5 | 0,5 | 0,5 |
+---------------------------+--------+------------------+--------+-----+-------+

CLASA DE ADAPOSTIRE:
- neadapostite: Cladiri foarte inalte, cladiri la periferia oraselor si in piete.
- moderat adapostite: Cladiri in interiorul oraselor, cu minimum 3 cladiri in apropiere.
- adapostite: Cladiri in centrul oraselor, cladiri in paduri.
CLASA DE PERMEABILITATE:
- ridicata: Cladiri cu tamplarie exterioara fara masuri de etansare.
- medie: Cladiri cu tamplarie exterioara cu garnituri de etansare.
- scazuta: Cladiri cu ventilare controlata si cu tamplarie exterioara prevazuta cu masuri speciale de etansare.
COEFICIENTI GLOBALI NORMATI DE IZOLARE TERMICA GN, [W/(m^3K)]
LA CLADIRI DE LOCUIT
TABELUL VIII
- 187 / 270 -

+--------------+-----------+-----------+---------------+-----------+-----------+
| NUMARUL DE | A/V | GN | NUMARUL DE | A/V | GN |
| NIVELURI N +-----------+-----------+ NIVELURI N +-----------+-----------+
| | m^2/m^3 | W/(m^3K) |
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005 | m^2/m^3 | W/(m^3K) | 187/270
+--------------+-----------+-----------+---------------+-----------+-----------+
| | 0,80 | 0,77 | | 0,25 | 0,46 |
7/27/2019 | +-----------+-----------+ +-----------+-----------+ C107-2005
| | 0,85 | 0,81 | | 0,30 | 0,50 |

| +-----------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 0,90 | 0,85 | | 0,35 | 0,54 |
| +-----------+-----------+ +-----------+-----------+
| 1 | 0,95 | 0,88 | 4 | 0,40 | 0,58 |
| +-----------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 1,00 | 0,91 | | 0,45 | 0,61 |
| +-----------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 1,05 | 0,93 | | 0,50 | 0,64 |
| +-----------+-----------+ +-----------+-----------+
| | > 1,10 | 0,95 | | > 0,55 | 0,65 |
+--------------+-----------+-----------+---------------+-----------+-----------+
| | 0,45 | 0,57 | | 0,20 | 0,43 |
| +-----------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 0,50 | 0,62 | | 0,25 | 0,47 |
| +-----------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 0,55 | 0,66 | | 0,30 | 0,51 |
| +-----------+-----------+ +-----------+-----------+
| 2 | 0,60 | 0,70 | 5 | 0,35 | 0,55 |
| +-----------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 0,65 | 0,72 | | 0,40 | 0,59 |
| +-----------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 0,70 | 0,74 | | 0,45 | 0,61 |
| +-----------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 20,75 | 0,75 | | > 0,50 | 0,63 |
+--------------+-----------+-----------+---------------+-----------+-----------+
- 188 / 270 -
| | 0,30 | 0,49 | | 0,15 | 0,41 |

| +-----------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 0,35 | 0,53 | | 0,20 | 0,45 |
| +-----------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 0,40 | 0,57 |
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005 | 0,25 | 0,49 | 188/270
| +-----------+-----------+ +-----------+-----------+
| 3 | 0,45 | 0,61 | >= 10 | 0,30 | 0,53 |
7/27/2019 | +-----------+-----------+ +-----------+-----------+ C107-2005
| | 0,50 | 0,65 | | 0,35 | 0,56 |

| +-----------+-----------+ +-----------+-----------+
| | 0,55 | 0,67 | | 0,40 | 0,58 |
| +-----------+-----------+ +-----------+-----------+
| | > 0,60 | 0,68 | | > 0,45 | 0,59 |
+--------------+-----------+-----------+---------------+-----------+-----------+

NOTA
1 - Pentru alte valori A/V si N, se interpeleaza liniar.
2 - La cladirile care se vor proiecta dupa 1.01.1998, valorile GN se reduc cu 10%.
3 - La cladirile existente care urmeaza a fi reabilitate si modernizate, valorile din tabel au caracter de recomandare.
12.9. Nivelul de izolare termica globala este corespunzator daca se realizeaza conditia:

G <= GN [W/m^3K] (17)

12.10. Principalii factori geometrici care influenteaza asupra coeficientului global G sunt urmatorii:
• raportul P/A(c), in care:
P - perimetrul cladirii, masurat pe conturul exterior al peretilor de fatada;
A(c) - aria in plan a cladirii, limitata de perimetru (aria construita).
• gradul de vitrare, exprimat prin raportul:

- 189 / 270 -

A(f)
v = -------------
[A(f) + A(p)]

in care:
7/27/2019 A(f) - aria tamplariei exterioare si a altor suprafete vitrate; C107-2005
A(p) - aria zonelor opace ale peretilor exteriori.
12.11. La prima faza de proiectare se recomanda a se face un prim calcul considerand valorile R'(m) conform tabelului VI. In
functie de valoarea G obtinuta, se actioneaza asupra planurilor de arhitectura, a gradului de vitrare, etc.
12.12. Succesiunea calculelor se recomanda a se efectua pe baza fisei [d].

+-------------------------------------------------------------------------+-------------------+
| REZISTENTE TERMICE SPECIFICE | fisa a |
+-------------------------------------------------------------------------+-------------------+

• Determinarea rezistentelor termice specifice = cea mai importanta si mai dificila problema termotehnica.
• Aceasta, ca urmare a numeroaselor tipuri de punti existente in elementele de constructie si a influentei lor semnificative
asupra rezistentei termice.
• Metodele de calcul folosite sunt in functie de informatiile disponibile si de precizia necesara, corelate cu fazele de proiectare.

METODELE DE CALCUL FOLOSITE DEPIND DE: IN CONSECINTA
Aproximativ Reduse METODA APROXIMATIVA
LA FAZE PRELIMINARE
PRECIZIA NECESARA FAZE PRELIM. INFORMATIILE DISPONIBILE
FAZE INTERM. METODA SIMPLIFICATA
LA FAZE INTERMEDIARE
Exact FAZA FINALA Complete METODE EXACTE
LA FAZA FINALA
- 190 / 270 -
METODE DE CALCUL A REZISTENTELOR TERMICE SPECIFICE CORECTATE (R'):

1. METODA APROXIMATIVA Reducerea globala a rezistentelor termice unidirectionale R din camp
curent - pct. 3.5.3 din [7].
2. METODA SIMPLIFICATA Media aritmetica a rezistentelor termice determinate pe zone dispuse
paralel cu fluxul termic si pe straturi dispuse perpendicular pe
fluxul termic - anexa H din [1].
3. METODE EXACTE Metoda coeficientilor specifici liniari (Psi) si punctuali (Hi) de
7/27/2019 transfer termic, pe baza relatiilor de calcul din cap. 7C107-2005
[1] si [2] si
a tabelelor 1 ... 73 din [1] si 1 ... 18 din [2].
Metoda campurilor plane (2D) de temperaturi pe baza calculului numeric
automat din anexa J din [1] si din anexa C din [2].

VERIFICARI NECESARE:
1. Compararea cu rezistentele termice necesare R'(nec) determinate in functie de valorile Delta T(i max) (verificare la fiecare
incapere).
2. Compararea rezistentelor termice medii R'(m) cu valorile R'(min) stabilite pe considerente de economie de energie (verificare
pe ansamblul cladirii).
3. Compararea coeficientilor globali de izolare termica G cu valorile normate GN (verificare pe ansamblul cladirii).
+-------------------------------------------------------------------------+-------------------+
| TEMPERATURI SUPERFICIALE | fisa b |
+-------------------------------------------------------------------------+-------------------+
+----------------------------------------------------------+----------------------------------+
| DETERMINARI | VERIFICARI |
+----------------------------------------------------------+----------------------------------+
|1) Temperaturi T(si) in camp curent |Se pot aprecia urmatoarele |
|(si acoperitor in alte zone cu latimi relativ mari, de |performante: |
|exemplu in dreptul stalpisorilor, grinzilor, s.a.) | |
| Delta T |Φ(i max) |
| T(si) = T(i) - --------- |T(e min) pana la care: |
| alfa(i) R |T(i min) T(si) >= theta(r) |
|Adiacent spatiilor neincalzite, Delta T se inlocuieste cu | |
|[T(i) - T(u)] | |
- 191 / 270 -
+----------------------------------------------------------+----------------------------------+
|2) Temperaturi T(si min) in dreptul puntilor | |
|- Tabele 1 ... 73 din [1] | |
| 1 ... 18 din [2] | |
| pentru detalii
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005uzuale: | | 191/270
| - direct din tabele pentru T(i) = 20°C si T(e) = -15°C | |
| - din tabele + relatia (8) | |
7/27/2019 | pentru alte temperaturi T(i) si T(e) | |
C107-2005
|- Calculul numeric automat 2D (plan), |Se verifica exigenta: |
|pentru detalii ale puntilor termice liniare care nu se |T(si min) >= theta(r) |
|gasesc in tabele si/sau pentru alte conditii speciale: |in care: |
| - direct, pentru orice valori T(i) si T(e); |theta(r) - din anexa B din [1], in|
| - direct, pentru un grad mai mare de asigurare, | functie de T(i) si Φ(i)|
| considerand: | - prin calcul, din anexa |
|alfa(i) = 4 W/(m^2K), in jumatatea superioara si | C din [1] |
|alfa(i) = 3 W/(m^2K), in jumatatea inferioara a incaperilor| |
|- Calculul numeric automat 3D (spatial), | |
|pentru punti termice punctuale care nu se gasesc in tabele| |
|si/sau pentru alte conditii speciale: | |
|-
|(2exact,
peretipentru
+ tavan colturi
sau 2formate
pereti + la intersectia a
pardoseala), 3 planuri|
pentru | ||
|intersectia a doua punti termice liniare sau pentru ancore| |
|metalice sau ploturi de b.a. care nu se gasesc in tabele; | |
|- aproximativ, cu relatia (17) din [1], pentru colturi | |
|formate la intersectia a 3 planuri. | |
+----------------------------------------------------------+----------------------------------+
|3) Temperatura T(si m) aferenta unei incaperi |Se verifica exigentele: |
| Delta T | - indicii globali de confort |
| T(si m) = T(i) - --------- | termic PMV si PPD. |
| alfa(i) R | - indicatorii disconfortului |
|Adiacent spatiilor neincalzite, Delta T se inlocuieste cu | local: |
|(T(i) - T(u)) | • temperatura pardoselii; |
| | • variatia pe verticala a |
| | temperaturii aerului; |
- 192 / 270 -
| | • asimetria temperaturii radiante|

+----------------------------------------------------------+----------------------------------+
+-------------------------------------------------------------------------+-------------------+
| STABILITATEA TERMICA | fisa c |
+-------------------------------------------------------------------------+-------------------+
7/27/2019 +----------------------------------------+ C107-2005
| ELEMENTUL DE CONSTRUCTIE |
+----------------------------------------+
DA | | NU
v v
+-----------------------------------------------+ +-------------------------------------+
|- Pereti exteriori supraterani | |- Pereti si placi in contact cu solul|
|- Plansee terasa | |- Plansee peste subsol |
|- Plansee pod | |- Tamplarie exterioara |
|- Acoperis cu strat de aer ventilat | |- Plansee la bowindouri |
|- Pereti exteriori la rosturi deschise | |- Pereti la rosturi inchise |
+------------+----------------------------------+ +-------------------------------------+
v
+---------------------------------------+v +---------------------------------------------+
| SE CALCULEAZA: | | SE CALCULEAZA: |
|• Masa specifica (m) a zonelor opace | |• Rezistenta termica unidirectionala R |
| ale peretelui exterior, planseului | |• Indicele inertiei termice D |
| intermediar si cel al terasei | | |
|• Gradul de vitrare (v) | | |
+------------+--------------------------+ +--------------------------+------------------+
v v
+----------------------------------+ +----------------------------------------------+
|• Se compara cu m(min) = 100, 200 | | SE COMPARA: |
| si respectiv 300 kg/m^2 | |• cu valorile minime din TABELUL IV |
|• Se compara cu v(max) = 0,65 | | |
+------------+---------------------+ +-----------------------------+----------------+
v v v
- 193 / 270 -
+----------------------+ +-----------------------+ +----------------------+

| m <= m(min) | | D >= D(min) | | D < D(min) |
| sau | | sau | | sau |
| v >= v(max) | | R >= R(min) | | R < R(min) |
+---------+------------+
+----------+------------+ +----------+-----------+ 193/270
| v |
| +----------------------------+ v
7/27/2019 | | STOP | +--------------------------------+ C107-2005
| |Calculul nu mai este necesar| | SE CALCULEAZA: |
| | deoarece stabilitatea | |• niu(T) si epsilon cu programul|
| | termica este asigurata | | RENESTL |
v +----------------------------+ |• Φ(i) manual |
+------+------------------------------------ >+--------------------------+-----+
| DA | v
+------+ +-------------------------------------------------------+
| SE RESPECTA TOATE VALORILE MINIME DIN TABELUL V.1? |
+-------------------------------------------------------+
v v
+------+ +------+
|+--+---+
DA | | +------+
NU |
v v |
+---------------------+ +-------------------------------------------------+ |
| STOP | | SE ALEGE: | |
|STABILITATEA TERMICA | |• o incapere curenta reprezentativa cu orientarea| |
| ESTE ASIGURATA | | cea mai defavorabila | |
+---------------------+ | SE CALCULEAZA: | |
|• A(Ti), manual | |
+-----------+-------------------------------------+ |
v |
+-------------------------------------------------+ |
|SE RESPECTA AMBELE VALORI MAXIME DIN TABELUL V.2?| |
+----------+--------------------------------------+ |
v v v
- 194 / 270 -
+-----------------------+ +---------------------------------+
| DA | | NU |
| STABILITATEA TERMICA | | SE MODIFICA ALCATUIREA |
| ESTE ASIGURATA | | ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE |
+-----------------------+ +---------------------------------+ 194/270

+-------------------------------------------------------------------------+-------------------+
7/27/2019 | COEFICIENTUL GLOBAL DE IZOLARE TERMICA |
C107-2005 fisa d |
+-------------------------------------------------------------------------+-------------------+

SUCCESIUNEA CALCULELOR
1. Stabilirea planurilor si sectiunilor verticale caracteristice ale cladirii, cu precizarea conturului spatiilor incalzite.
2. Calculul ariilor tuturor elementelor de constructie perimetrale (A(j)).
3. Calculul ariei anvelopei (A = Suma A(j)) si a volumului cladirii (V).
4. Determinarea temperaturilor T(u) (prin bilant termic).
5. Determinarea factorilor de corectie tau(j).
6. Determinarea rezistentelor termice corectate medii R'(mj).
7. Stabilirea numarului de schimburi de aer pe ora n (tabelul VII).
8. Calculul in cadrul unui tabel a expresiei:

A(j)
SUMA ------ • tau(j)
R'(mj)

9. Se calculeaza:

1 A tau
G = - • SUMA ------ + 0,34n
V R'(m)

10. Se calculeaza: Suma(A/V) si apoi GN (tabel VIII).
- 195 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
+----+ incalzit +----------------------+------+-----+---+------------------+

| 12 | |interiori | | | | |
| | |(la subsol partial) | | | | |

+----+--------------+----------------------+------+-----+---+------------------+
| 13 | |pe sol | | | | |
+----+ Placa +----------------------+------+-----+---+------------------+
7/27/2019 | 14 | |inferioara | | | | | C107-2005
| | |(subsol incalzit) | | | | |
+----+--------------+----------------------+------+-----+---+------------------+
| TOTAL |Suma A| - | - |Suma A • tau/R'(m)|
+------------------------------------------+------+-----+---+------------------+

NORMATIV
Partea a 5-a - NORMATIV

CONSTRUCTIE IN CONTACT CU SOLUL
C 107/5

- 197 / 270 -
COORDONATOR:
7/27/2019
1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE C107-2005
1.1. Prezentul normativ se refera la calculul termotehnic, pentru timpul iernii, al elementelor de constructie in contact termic cu
solul.
1.2. Prevederile normativului se aplica la elementele de constructie care delimiteaza, fata de sol, spatiile incalzite si neincalzite
ale cladirilor de locuit, social culturale si industriale, in conditii de exploatare normala.
1.3. Prevederile prezentului normativ nu se aplica la elementele de constructie aferente cladirilor si incaperilor la care se impun
cerinte speciale ale regimului de temperatura si de umiditate, cum sunt: spatiile frigorifice, cu mediu agresiv, s.a.
1.4. Izolarea termica a elementelor de constructie in contact cu solul, care delimiteaza incaperile incalzite, se realizeaza in
vederea asigurarii climatului interior impus de cerintele igienico-sanitare la cladirile de locuit si social-culturale, de conditiile
necesare desfasurarii muncii si procesului tehnologic la cladirile industriale, precum si pentru reducerea, in cat mai mare masura,
a consumului de energie si combustibil in exploatare.
1.5. La incaperile
normativ neincalzite delimitate
permite determinarea de elementele
temperaturii interioare ade constructie
acestor spatii, in
pecontact cu solul,
baza unui calculaplicarea prevederilor prezentului
de bilant termic.
1.6. Elementele de constructie in contact cu solul, care fac obiectul prezentului normativ sunt urmatoarele:
- placile pe sol, amplasate la nivelul terenului sistematizat sau peste acest nivel, pe umplutura;
- placile de la partea inferioara a subsolurilor si a altor spatii subterane;
- peretii de pe conturul exterior al subsolurilor partial ingropate in pamant si al demisolurilor;
- peretii de pe conturul exterior al subsolurilor si al altor spatii subterane, complet ingropate;
- placile de la partea superioara a spatiilor subterane acoperite cu pamant;
- peretii de pe conturul interior al subsolurilor partiale.
1.7. Prevederile prezentului normativ se aplica tuturor elementelor de constructie, sau unor parti din acestea, amplasate sub un
plan orizontal care trece prin peretii de pe conturul cladirii, situat:
- pentru placile pe sol - la nivelul superior al pardoselii de la parter;
- pentru peretii de pe conturul interior al subsolurilor partiale - la nivelul planseului de peste subsol;
- pentru celelalte elemente - la nivelul terenului sistematizat din exteriorul cladirii.
1.8. Normativul este intocmit in urmatoarele ipoteze generale:
- 198 / 270 -
- transferul termic se face in regim stationar;

- toate caracteristicile termofizice sunt independente de temperatura;
- toate calculele termotehnice se bazeaza pe calculul numeric automat al campului plan, bidimensional, de temperaturi.
1.9. Pe baza prevederilor din prezentul normativ se pot determina:
- Rezistentele termice specifice corectate ale elementelor de constructie in contact cu solul, cu luarea in considerare a influentei
puntilor termice si a aportului pamantului, permitand:
• compararea acestor valori, calculate pentru fiecare incapere in parte, cu rezistentele termice minime necesare din
7/27/2019
considerente igienico-sanitare; C107-2005
• compararea acestor valori, calculate pentru ansamblul cladirii, cu rezistentele termice minime normate, in scopul economisirii
energiei in exploatare;
• determinarea coeficientului global de izolare termica, in scopul stabilirii nivelului de performanta termotehnica de ansamblu a
cladirii si a compararii cu valoarea normata, stabilita in vederea limitarii consumului de energie pentru incalzirea cladirilor;
• utilizarea rezistentelor termice specifice corectate si a coeficientilor liniari de transfer termic la calculul necesarului de caldura,
in vederea proiectarii instalatiilor de incalzire.
- Temperaturile pe suprafata interioara a elementelor de constructie in contact cu solul, permitand:
• verificarea riscului de condens superficial, prin compararea temperaturilor minime cu temperatura punctului de roua;
• verificarea conditiilor de confort interior, prin asigurarea indicilor globali de confort termic PMV si PPD, in functie de
temperaturile medii de pe suprafetele interioare ale elementelor de constructie perimetrale.
1.10. Pentru cazuri speciale si studii termotehnice, prin efectuarea unui calcul numeric automat al campului plan, bidimensional,
de• variatia
temperaturi, pe baza prevederilor
temperaturilor din prezentul
pe suprafetele interioarenormativ, se pot de
ale elementelor determina si reprezenta
constructie in contactgrafic:
cu solul;
• curbele izoterme in sol (geoizotermele).
Prezentul normativ se va utiliza impreuna cu urmatoarele reglementari tehnice:
[1] C107/3 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor.
[2] C107/4 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit.
[3] *) Calculul necesarului anual de caldura al cladirilor de locuit.
[4] SR ISO 7345 - Izolatie termica. Marimi fizice si definitii.
[5] STAS 7109 - Termotehnica constructiilor. Terminologie, simboluri si unitati de masura.
[6] STAS 737/10 - Sistemul international de unitati (SI). Unitati ale marimilor caracteristice fenomenelor calorice.
[7] *) Calculul transferului de masa (umiditate) prin elementele de constructie
[8] STAS 6472/6 - Fizica constructiilor. Proiectarea termotehnica a elementelor de constructie cu punti termice.
[9] STAS 13149 - Fizica constructiilor. Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor PMV si PPD si nivele de performanta
pentru ambiante.
- 199 / 270 -
[10] C107/1 - Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit.
[11] C107/2 - Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladiri cu alta destinatie decat cea de locuire.
Pentru utilizarea prezentei reglementari tehnice se pot consulta standardele europene in domeniu:
[12] EN ISO 13370 - Thermal performance of buildings - Heat transfer via the ground Calculation method.
[13] EN ISO 6946 - Building components and building elements - Thermal resistence and thermal transmittance - Calculation
method.
[14] EN ISO 10211-1 Thermal bridges in building construction - Heat flows and surface temperatures - Part 1: General
Calculation methods.
7/27/2019 C107-2005
[15] EN ISO 10211-2 Thermal bridges in building construction - Calculation of heat flows and surface temperatures - Part 2:
Linear thermal bridges.
[16] EN ISO 14683 - Thermal bridges in building construction - Linear thermal transmittance-simplified methods and default
values.
[17] EN ISO 13789 - Thermal performance of buildings - Transmission heat loss coeficient - Calculation method.
3.1. Definitii
Pentru necesitatile prezentului normativ, se dau urmatoarele definitii specifice:
• Cota terenului sistematizat (CTS): Nivelul pamantului in exteriorul cladirii, dupa executarea sistematizarii pe verticala.
• Cota stratului invariabil (CSI): Nivelul la care temperatura in pamant este constanta tot timpul anului (nivelul pana la care se
resimt oscilatiile
• Nivelul anuale
hidrostatic ale temperaturii
maxim (NHM): cotaexterioare).
superioara maxima la care poate ajunge stratul acvifer subteran.
• Placa pe sol: Placa de beton slab armat rezemata direct pe sol, la nivelul CTS sau peste acest nivel, pe o umplutura din
pamant.
• Subsol: Spatiu accesibil si utilizabil, dispus total sau partial sub CTS. Subsolurile pot fi incalzite (in cazul cand sunt prevazute
cu o instalatie de incalzire) sau neincalzite. Subsolurile pot fi generale sau partiale.
• Flux termic: Cantitatea de caldura transmisa la, sau de la un sistem, raportata la timp.
• Densitatea fluxului termic: Fluxul termic raportat la suprafata prin care se face transferul caldurii,
• Rezistenta termica: Diferenta de temperatura raportata la densitatea fluxului termic, in regim stationar.
• Coeficient de transfer termic (transmitanta termica): Fluxul termic in regim stationar, raportat la aria de transfer termic si la
diferenta de temperatura dintre mediile situate de o parte si de alta a unui sistem. Inversul rezistentei termice.
• Coeficient de cuplaj termic: Fluxul termic in regim stationar, raportat la diferenta de temperatura intre doua medii care sunt
legate intre ele din punct de vedere termic, printr-un element de constructie.
• Coeficient liniar de transfer termic (transmitanta termica liniara): Termen de corectie care tine seama de influenta unei punti
termice liniare, fata de un calcul unidirectional al coeficientului de transfer termic.
- 200 / 270 -
• Geoizoterme: Linii care unesc punctele avand aceleasi temperaturi in sol, determinate pe baza unui calcul al campului plan,
bidimensional, de temperaturi.
• Linii de flux: Curbe perpendiculare pe geoizoterme reprezentand directia si sensul fluxului termic in sol.
• Suprafata adiabatica: Suprafata prin care nu se produce nici un transfer termic.
• Regim (termic) stationar: Ipoteza conventionala de calcul termotehnic, in cadrul careia se considera ca temperaturile nu
variaza in timp.
• Calcul unidirectional (1D): Model de calcul termotehnic simplificat, in care se considera ca liniile de flux sunt perpendiculare
7/27/2019 C107-2005
pe elementul de constructie.
• Calcul bidimensional (2D): Model de calcul termotehnic, in care se tine seama de influenta puntilor termice liniare si care se
bazeaza pe un calcul plan, bidimensional, al campului de temperaturi.
• Calcul tridimensional (3D): Model de calcul termotehnic, in care se tine seama de influenta tuturor puntilor termice - liniare si
punctuale - si care se bazeaza pe un calcul spatial, tridimensional, al campului de temperaturi.
3.2. Simboluri si unitati de masura
Simbolurile si unitatile de masura ale principalilor termeni utilizati in prezentul normativ sunt dati in Tabelul I.
Majoritatea simbolurilor folosite sunt cele prevazute in: SR ISO 7345 si STAS 737/10; pentru unii termeni s-au mentinut
simbolurile prevazute in STAS 7109-86.
Observatii:
1. Temperaturile si diferentele de temperatura se pot nota si cu simbolurile theta si respectiv delta theta.
2. Se da mai jos corespondenta intre simbolurile utilizate in cadrul prezentului normativ si simbolurile folosite in prescriptiile
tehnice elaborate anterior:
theta(r) = tau(r)
c = c(p)
S = S(m)
A=S
n=N
Φ = Q
q=q
R = R(os)
R'= R'(os)
U=k
PSI = k'
R'(nec) = R(onec)
R'(m) = R(om)
- 201 / 270 -
R'min = R(om min)

3.3. Indici
In prezentul normativ se utilizeaza in principal, urmatorii indici:
i - interior
e - exterior
si - suprafata interioara 201/270
se suprafata exterioara
7/27/2019 C107-2005
p - pamant
w - apa
r - roua, condens
t - timp
m - mediu
min - minimum
max - maximum
nec - necesar
3.4. Sistemul de unitati de masura
Se foloseste sistemul international de unitati de masura (SI).
Pentru unele transformari se pot folosi si relatiile:
1 W = 1 J/s = 0,860 kcal/h
1 J = 1 W • s = 2,39 • 10-^4 kcal
1 W • h = 3.600 J = 0,860 kcal
1 kcal/h = 1,163 W = 1,163 J/s
TABELUL I

+----------+-------------------------------------------------+-----------------------+--------+
| SIMBOL | TERMENUL | RELATIA DE DEFINIRE | U.M. |
+----------+------------------+------------------------------+-----------------------+--------+
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
+----------+------------------+------------------------------+-----------------------+--------+
| T(e) | |exterioara de calcul | | |
- 202 / 270 -
+----------+ +------------------------------+ | |
| T(i) | |interioara de calcul | | |
+----------+ +------------------------------+ | |
| T(u) | |in spatiile neincalzite | | |
+----------+ +------------------------------+ | |
| T(p) | Temperatura |pamantului la CSI | - | °C | 202/270
+----------+ +------------------------------+ | |
| |
| T(si) | |pe suprafata interioara | | |
7/27/2019 C107-2005
+----------+ +------------------------------+ | |
| T(se) | |pe suprafata exterioara | | |
+----------+ +------------------------------+ | |
| theta(r) | |punctului de roua | | |
+----------+------------------+------------------------------+-----------------------+--------+
|Delta (T) | |intre T(i) si T(e) | T(i) - T(e) | |
+----------+ +------------------------------+-----------------------+ |
|Delta T(p)| Diferenta de |intre T(i) si T(p) | T(i) - T(p) | K |
+----------+ temperatura +------------------------------+-----------------------+ |
|Delta T(i)| |intre T(i) si T(si) | T(i) - T(si) | |
+----------+ +------------------------------+-----------------------+ |
|Delta T(e)| |intre T(i) si T(se) | T(se) - T(e) | |
+----------+------------------+------------------------------+-----------------------+--------+
| | | T(i) - T(si) | |
| csi |Raportul ecartului de temperatura superficiala | ------------ | - |
| | | T(i) - T(e) | |
+----------+------------------+------------------------------+-----------------------+--------+
| R(si) |Rezistenta termica| interioara | 1/alfa(i) | |
+----------+ superficiala +------------------------------+-----------------------+ m^2K/W |
| R(se) | | exterioara | 1/alfa(e) | |
+----------+------------------+------------------------------+-----------------------+--------+
| alfa(i) | Coeficientul de | interior | q/delta•T(i) | |
+----------+ transfer termic +------------------------------+-----------------------+W/(m^2K) |
| alfa(e) | superficial | exterior | q/delta•T(e) | |
+----------+------------------+------------------------------+-----------------------+--------+
| lambda | Conductivitatea | | - | W/(mK) |
- 203 / 270 -
| |termica de calcul | | | |
+----------+------------------+ +-----------------------+--------+
| | Capacitatea | | - |J/(kgK) |
| c |calorica masica la| | | |
| |presiune constanta|a unui material de constructie| | |
+----------+------------------+ +-----------------------+--------+ 203/270
| ro | Densitatea | | - | kg/m^3 |
| | aparenta | | | |
7/27/2019
+----------+------------------+ +-----------------------+--------+C107-2005
| s | Coeficientul de | | - |W/(m^2K) |
| |asimilare termica | | | |
+----------+------------------+------------------------------+-----------------------+--------+
| D |Indicele inertiei termice a unui element de | SUMA [(d/lambda) • s] | - |
| |constructie | | |
+----------+-------------------------------------------------+-----------------------+--------+
| Φ(i) |Umiditatea relativa a aerului interior | - | % |
+----------+-------------------------------------------------+-----------------------+--------+
| n |Viteza de ventilare a spatiilor neincalzite | - | h-^1 |
| |(numarul de schimburi de aer pe ora) | | |
+----------+------------------+------------------------------+-----------------------+--------+
| | |unui element de constructie | | |
| d | |sau a unui strat al | | |
| | |elementului de constructie | | |
+----------+ Grosimea +------------------------------+ | |
| | |totala a straturilor placii pe| | |
| f | |sol sau a placilor inferioare | | |
| | |ale subsolurilor | | |
+----------+ +------------------------------+ | |
| g | |totala a peretilor | - | m |
+----------+------------------+------------------------------+ | |
| b | |subsolului cladirii, | | |
| | |subsolului, s.a. | | |
+----------+ Latimea +------------------------------+ | |
| B | |considerata in calculul | | |
- 204 / 270 -
| | |campului plan de temperaturi | | |

+----------+------------------+------------------------------+ | |
| l | Lungimea |- incaperii, cladirii, s.a. | | |
| | |- puntilor termice | | |
+----------+------------------+------------------------------+ | |
| z |
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005 |liniare de la fata superioara | | | 204/270
| | |a pardoselii, la CTS | | |
+----------+ +------------------------------+ | |
7/27/2019
| h | Inaltimea |de la fata superioara a placii| | C107-2005
|
| | |din beton armat, la CTS, | | |
+----------+ +------------------------------+ | |
| H | |subsolului incalzit | | |
+----------+ +------------------------------+ | |
| H0 | |subsolului neincalzit | | |
+----------+------------------+------------------------------+-----------------------+--------+
| P |Perimetrul (incaperii, subsolului, s.a.) | - | m |
+----------+-------------------------------------------------+-----------------------+--------+
| A |Aria (de transfer termic) | - | m^2 |
+----------+-------------------------------------------------+-----------------------+--------+
| V |Volumul (incaperii, subsolului) | - | m^3 |
+----------+-------------------------------------------------+-----------------------+--------+
| Q |Cantitatea de caldura | - | J |
+----------+-------------------------------------------------+-----------------------+--------+
| Φ |Fluxul termic (puterea termica) | dQ/dt | W |
+----------+-------------------------------------------------+-----------------------+--------+
| q |Densitatea fluxului termic | Φ/A | W/m^2 |
+----------+-------------------------------------------------+-----------------------+--------+
| psi |Coeficientul liniar de transfer termic | - | W/(mK) |
| |(transmitanta termica liniara) | | |
+----------+------------------+------------------------------+-----------------------+--------+
|| R | | || unidirectionala| | T(j) - T(k)
----------- | || |
| | | | q | |
+----------+ +------------------------------+-----------------------+ |
- 205 / 270 -
| R' |Rezistenta termica| corectata | - | |

+----------+ (specifica) a +------------------------------+-----------------------+ |
| R'(m) | unui element de | medie | - | m^2K/W |
+----------+ constructie +------------------------------+-----------------------+ |
| | | | Delta T | |
| R'(nec) |
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005 | necesara |---------------------- | | 205/270
| | | |alfa(i)•Delta T(i max) | |
+----------+ +------------------------------+-----------------------+ |
7/27/2019 |R'(min) | | minima | - | | C107-2005
+----------+------------------+------------------------------+-----------------------+--------+
| | Coeficientul de | | 1 Φ | |
| U | transfer termic | Unidirectional(a) | - = -------------- | |
| | (transmitanta | | R A[T(j) - T(k)] | |
+----------+ termica) al/(a) +------------------------------+-----------------------+ |
| | unui element de | | 1 |W/(m^2K)|
| U' | constructie | Corectat(a) | -- | |
| | | | R' | |
+----------+------------------+------------------------------+-----------------------+--------+
| |Coeficientul de cuplaj termic al unui element | Φ | |
| L |de constructie | ------------- | W/K |
| | | [T(i) - T(k)] | |
+----------+-------------------------------------------------+-----------------------+--------+

4.1. Caracteristicile termotehnice ale pamantului
Caracteristicile termotehnice ale pamantului depind de o serie de factori, si in primul rand de natura minerala si de marimea
particulelor, de porozitatea si de densitatea aparenta, de umiditatea si de gradul de saturatie, precum si de starea pamantului in
raport cu fenomenul de inghet.
Caracteristicile termotehnice ale pamantului variaza in limite foarte mari, in functie de loc (amplasamentul si adancimea fata de
CTS) si de
Avand in timp (continutul
vedere de umiditate
cele de mai si starea
sus, precum fata de fenomenul
si dificultatile de inghet).
de determinare a caracteristicilor termotehnice reale ale solului pentru
fiecare situatie in parte, calculele termotehnice se vor face considerand urmatoarele valori, acoperitoare pentru majoritatea
situatiilor:
- 206 / 270 -
- Conductivitatea termica de calcul:

• pana la adancimea de 3,0 m de la CTS lambda(p) = 2,0 W/(mK)
• sub adancimea de 3,0 m de la CTS lambda(p) = 4,0 W/(mK)
- Capacitatea calorica masica C(p) = 1.110 J/(kgK)
- Densitatea aparenta in stare uscata ro = 1800 kg/m^3
- Capacitatea calorica volumica ro • c(p) = 2,0 • 10^6 W•s/(m^3•K)
Se precizeaza ca tabelele 1 ... 18 au fost intocmite pe baza conductivitatilor termice aratate mai sus.
In anexa A se dau unele date informative referitoare la caracteristicile termotehnice ale pamanturilor.
7/27/2019 4.2. Caracteristicile termotehnice ale materialelor de constructie C107-2005
Caracteristicile termotehnice de calcul ale materialelor de constructie care se utilizeaza la alcatuirea elementelor de constructie
in contact cu solul, se vor considera in conformitate cu anexa A din [1].
Pentru materialele utilizate la elementele de constructie in contact cu solul, neprotejate sau insuficient protejate hidrofug,
valorile conductivitatilor termice de calcul se vor majora, in functie de umiditatea previzibila a acestor materiale.
In anexa B sunt precizate caracteristicile termotehnice ale materialelor utilizate in cadrul prezentului normativ, pentru
determinarea valorilor din tabelele 1 ... 18, precum si in exemplele de calcul.
4.3. Rezistentele termice superficiale

La calculele termotehnice ale elementelor de constructie in contact cu solul se vor utiliza urmatoarele rezistente termice
superficiale:
• Suprafete exterioare orizontale (la nivelul CTS) sau verticale:

1 1
R(se) = ------- = -- = 0,042 m^2K/W
alfa(e) 24

• Suprafete verticale, in spatii incalzite:

1 1
R(si) = ------- = --- = 0,125 m^2K/W
alfa(i) 8
• Suprafete orizontale, in spatii incalzite, la fluxul termic de sus in jos:
- 207 / 270 -
1 1
R(si) = ------- = --- = 0,167 m^2K/W
alfa(i) 6

• Idem, la fluxul termic de jos in sus:
7/27/2019 C107-2005
1 1
R(si) = ------- = --- = 0,125 m^2K/W
alfa(i) 8

• Suprafete orizontale sau verticale, in spatii neincalzite, ventilate:

1 1
R(si) = R(se) = ------- = -- = 0,084 m^2K/W
alfa(i) 12

• Suprafete verticale, in contact cu pamantul sau suprafata orizontala in pamant, la CSI:
R(si) = R(se) = 0
La colturile iesinde ale cladirilor, pe o lungime de 25 cm, se considera o variatie liniara a coeficientului de transfer termic
superficial interior, de la alfa(i) = 8 W/(m^2K) in camp, la alfa(i) = 6 W/(m^2K) la colt.
5. TEMPERATURI DE CALCUL
5.1. Temperaturile exterioare [T(e)]
Se
5.2.considera temperaturile
Temperaturile in pamantexterioare
[T(p)] conventionale de calcul conform [1], in functie de zonele climatice.
La cota stratului invariabil (CSI), considerata la adancimea de 7,0 m de la CTS, temperatura este constanta tot timpul anului si
are valorile din tabelul II, in functie de zona climatica.
- 208 / 270 -
In fig. 1 se prezinta variatia conventionala a temperaturilor in sol, rezultata din calcul unidirectional, pe baza temperaturilor T(e)
si T(p) din tabelul II si a conductivitatilor termice precizate la pct. 4.1.
Se precizeaza caracterul conventional si acoperitor al variatiei temperaturilor in sol, intre valorile temperaturilor de calcul T(e)
(la CTS) si T(p) (la CSI)
TEMPERATURI
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005 CONVENTIONALE DE CALCUL 208/270
TABELUL II
7/27/2019 C107-2005
+----------------------------------------------+------+------------------------+
| | | zona climatica |
| Caracteristica | U.M. +-----+-----+------+-----+
| | | I | II | III | IV |
+---------------------------------------+------+------+-----+-----+------+-----+
|Temperatura exterioara | T(e) | | -12 | -15 | -18 | -21 |
+---------------------------------------+------+ °C +-----+-----+------+-----+
|Temperatura pamantului la CSI | T(p) | | +11 | +10 | +9 | +8 |
|(la adancimea de 7 m de la CTS) | | | | | | |
+---------------------------------------+------+------+-----+-----+------+-----+
|Adancimea (masurata de la CTS) la care | | m | 2,56| 2,96| 3,60 | 4,19|
|T = 0°C | | | | | | |
+----------------------+----------------+------+------+-----+-----+------+-----+
|Temperatura rezultata |la CTS | - | |-11,6|-14,6|-17,6 |-20,5|
+----------------------+----------------+------+ °C +-----+-----+------+-----+
|[R(p) = 2,54 m^2K/W] |la 3 m de la CST| - | | +2,0| +0,2| -1,6 | -3,4|
+----------------------+----------------+------+------+-----+-----+------+-----+

Figura 1#EIMGLNK#
VARIATIA CONVENTIONALA A TEMPERATURILOR CONSIDERATA IN CALCULE

5.3. Temperaturile interioare ale incaperilor incalzite [T(i)]
Se considera aceleasi temperaturi interioare conventionale de calcul utilizate si la proiectarea instalatiilor de incalzire.
- 209 / 270 -
Daca incaperile au temperaturi de calcul diferite, dar exista o temperatura predominanta, in calcule se considera aceasta
temperatura; de exemplu, la cladirile de locuit se considera T(i) = +20°C.
Daca nu exista o temperatura predominanta, temperatura interioara de calcul se considera temperatura medie ponderata a
tuturor incaperilor de la acelasi nivel:

SUMA [T(ij) • A(j)]
T(i) = -------------------
SUMA A(j)
7/27/2019 C107-2005
in care:
A(j) = aria incaperii "j", avand temperatura interioara T(ij).
5.4. Temperaturile interioare ale spatiilor neincalzite [T(i)]

Temperaturile interioare ale spatiilor neincalzite (incaperi supraterane sau subsoluri) se determina pe baza de bilant termic, in
functie de temperaturile de calcul ale incaperilor si spatiilor adiacente.
In calcule se va tine seama in mod obligatoriu si de viteza de ventilare a spatiului neincalzit.
Pentru subsolurile neincalzite, temperaturile interioare se vor determina pe baza relatiilor de calcul de la pct. 7.5.3 si din anexa
E, precum si a valorilor din tabelele 14, 16 si 17.
interioare ale elementelor de constructie perimetrale.
6.2. Suprafetele orizontale (placa pe sol, placile inferioare si superioare ale subsolurilor incalzite si neincalzite, precum si ale
spatiilor subterane complet ingropate) se delimiteaza prin axele geometrice ale peretilor interiori structurali si nestructurali si prin
conturul interior al peretilor exteriori (fig. 2).
Figura 2#EIMGLNK#
EXEMPLUL DE CALCUL AL LUNGIMILOR SI SUPRAFETELOR
IN PLAN LA UN SUBSOL LOCUIT

Pe ansamblul nivelului, suprafata orizontala este delimitata exclusiv prin conturul interior al peretilor exteriori.
- 210 / 270 -
A = SUMA A(j) = A1 + A2 + ... A(n)
6.3. Suprafetele verticale exterioare (peretii exteriori ai subsolurilor si ai spatiilor subterane complet ingropate) se delimiteaza pe
orizontala prin axele geometrice ale peretilor interiori structurali si nestructurali, precum si prin colturile, intrande sau iesinde, ale
fetelor interioare ale peretilor exteriori (fig. 2).
Pe verticala, suprafetele suprafetele verticale exterioare se delimiteaza conform fig. 3 (cota H la incaperi incalzite si cota H(u) la210/270
spatii neincalzite).
6.4. Partea subterana a peretilor subsolurilor - care face obiectul prezentului normativ - este delimitata pe verticala prin fata
7/27/2019 superioara a pardoselii subsolului si prin cota terenului sistematizat CTS (cota z din fig. 3 - cazurile 2, 3, 5).
C107-2005
Pe ansamblu, suprafata verticala subterana este: A = z • SUMA l(j) = z • P

6.5. Lungimile "l" ale puntilor termice liniare se stabilesc, in principiu, in functie de lungimile reale pe care se prevad detaliile
respective, cu urmatoarele precizari:
- lungimile se masoara in cadrul ariilor A determinate conform pct. 6.2 si 6.3; in consecinta ele sunt delimitate la extremitati de
conturul suprafetelor respective;
- intersectiile puntilor termice orizontale cu cele verticale se includ atat in lungimile puntilor orizontale, cat si in cele ale puntilor
verticale.
6.6. Volumele incaperilor si ale spatiilor incalzite si neincalzite se calculeaza pe baza ariilor orizontale determinate conform pct.
6.2 si a inaltimilor H, respectiv H(u).
7. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR TERMOTEHNICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE IN CONTACT CU SOLUL
In acest capitol se dau relatii de calcul pentru determinarea rezistentelor termice specifice corectate (R') si a coeficientilor de
transfer termic (transmitantelor termice) (U' = 1/R') ale elementelor de constructie in contact cu solul.
Rezistentele termice specifice corectate (R') se caracterizeaza prin urmatoarele:
- sunt raportate la diferenta de temperatura intre mediul interior incalzit sau neincalzit si mediul exterior [T(i) - T(e)], respectiv
[T(u) - T(e)];
- se bazeaza pe un calcul bidimensional (2D), tinand deci seama de efectul puntilor termice;
- includ aportul pamantului.
In Tabelul III se prezinta o sistematizare a cazurilor curente care apar in proiectare, precum si o sinteza a relatiilor de calcul care
se utilizeaza, iar in fig. 3 sunt reprezentate principalele cinci cazuri caracteristice.
Relatiile de calcul pentru determinarea rezistentelor termice specifice corectate (R') sunt date in functie de coeficientii liniari de
transfer termic (Psi) care tin seama de toate efectele bidimensionale (colturi, punti termice s.a.), precum si de efectul specific al
transferului termiccurente
Pentru situatiile prin pamant.
si uzuale, coeficientii Psi sunt dati in tabelele 1 ... 18, cu mentiunea ca pentru peretii subsolurilor partial
ingropate (tabelele 11 si 14), precum si pentru peretii subsolurilor partiale (tabelele 15 si 16), in loc de coeficienti Psi, se dau direct
valorile rezistentelor termice R'.
- 211 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
SINTEZA CAZURILOR SI RELATIILOR PE CALCUL

TABELUL III
7/27/2019 C107-2005
+---+---------------------------+---------+---------------+-------+------------+
| | | PLACA | PERETE | | |
|NR.| CAZUL +-----+---+---+-----+-----+CAPITOL| TABELE |
| | | R |R' | R | R' |R'(m)| | |
+---+---------------------------+-----+---+---+-----+-----+-------+------------+
| 1 |PLACA PE SOL | 2 | 1 | - | - | - | 7.1. |1 ... 10, 18|
+---+---+-----------------------+-----+---+---+-----+-----+-------+------------+
| 2 | |SUBSOL PARTIAL INGROPAT| 5 | 4 | 3 |Tabel| 6 | 7.2. | 11, 18 |
| | |(SAU DEMISOL) | | | | | | | |
+---+ +---+-------------------+-----+---+---+-----+-----+-------+------------+
| | | |SUBSOL 1 | | | | | | | |
| | | |PARTIAL INGROPAT | - | - | 3 | 8 | 6 | | 12 |
| 3 | | C |(SAU DEMISOL) | | | | | | | |
| | | +-------------------+-----+---+---+-----+-----+ 7.3. +------------+
| | A | |SUBSOL 2 | 5 |4|3| 7 | - | | 12, 18 |
| | | |COMPLET INGROPAT | | | | | | | |
+---+ +---+-------------------+-----+---+---+-----+-----+-------+------------+
| | |SPATIU SUBTERAN, | 10 | 9 | | | | | |
| 4 | |COMPLET INGROPAT*) | -- | - | 3 | 7 | - | 7.4. | 12, 13, 18 |
| | | | 5 |4| | | | | |
+---+---+-----------------------+-----+---+---+-----+-----+-------+------------+
| 5 |SUBSOL NEINCALZIT, | 13 |12 | - |Tabel| _ | 7.5. | 14 |
| |PARTIAL INGROPAT | | | | | | | |
+---+---+-----------------------+-----+---+---+-----+-----+-------+------------+
- 213 / 270 -
| | |SUBSOL INCALZIT | 5 | 4 | 3 |Tabel| - |7.6.1. | 15, 18 |

| 6 | B +-----------------------+-----+---+---+-----+-----+-------+------------+
| | |SUBSOL NEINCALZIT | 13 |12 | - |Tabel| - |7.6.2. | 16 |
+---+---+-----------------------+-----+---+---+-----+-----+-------+------------+
| |SUBSOL INCALZIT + | 5 |4| | | | | |
| 7 |SUBSOL NEINCALZIT**) | -- |-- | - | - | - | 7.7. | 17, 18 |
| | | 13 |12 | | | | | |
+---+---------------------------+-----+---+---+-----+-----+-------+------------+
7/27/2019 C107-2005
LEGENDA:
R - rezistenta termica specifica unidirectionala
R' - rezistenta termica specifica corectata
R'(m) - rezistenta termica specifica corectata medie a peretilor in intregime (partea subterana + partea supraterana).
A - SUBSOLURI INCALZITE
B - SUBSOLURI PARTIALE
C - DOUA SUBSOLURI SUPRAPUSE
___________
*) La numarator placa superioara, la numitor placa inferioara.
**) La numarator subsol incalzit, la numitor subsol neincalzit.
Figura 3#EIMGLNK#
7.1. Placa pe sol

7.1.1. Placa pe sol este un planseu cu o alcatuire constructiva specifica, care reazema direct pe pamant, la nivelul CTS sau
peste acest nivel.
In alcatuirea placii pe sol intra toate straturile cuprinse intre cota superioara a pardoselii (±0,00) si cota superioara a pamantului
natural sau a pamantului de umplutura (pe grosimea f).
Placa pe sol include o placa de beton armat, straturile pardoselii, straturile termoizolante dispuse peste sau sub placa,
hidroizolatia orizontala
7.1.2. Relatiile si de
de calcul eventualul
mai jos, strat
precumde pietris de sub
si tabelele placa.sunt valabile pentru incaperile incalzite amplasate peste CTS,
aferente
avand 0,20 m <= z <= 1,50 m.
- 214 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
Daca detaliul de alcatuire a soclului este acelasi pe tot conturul exterior al cladirii, la calculul valorilor R'1 si U'1 pentru
ansamblul cladirii, in locul termenului

SUMA (Psi1 • l)
---------------, se considera termenul Psi1 P/A,
A in care P este perimetrul cladirii.

7/27/2019
7.1.6. Coeficientii lineari de transfer termic Psi1 se determina, deC107-2005
regula, pentru situatiile curente si uzuale, din tabelele 1 ... 10,
cu urmatoarele precizari:
a) Se considera coeficientii Psi1, aferenti placii pe sol, coeficientii Psi0 din tabele urmand a fi avuti in vedere la calculul
termotehnic al peretilor exteriori de la parter; se admite ca pentru simplificarea calculelor aferente peretilor, coeficientii Psi1 sa fie
majorati cu valorile corespunzatoare Psi0.
b) Valorile Psi se obtin prin dubla interpolare sau extrapolare a valorilor din tabele, in functie de inaltimea h si de rezistenta
termica R1;
c) Daca inaltimea z a soclului are valori diferite pe conturul cladirii (de ex. in cazul unui teren sistematizat in panta sau in cazul
unor denivelari interioare), se vor considera in calcule valori Psi corespunzatoare.
d) Valorile Psi din tabele sunt calculate pentru cazul unei placi de 10 cm grosime, dar ele pot fi utilizate si in cazul in care
grosimea placii are alte valori - intre 7 si 15 cm.
e) Inaltimile h si z nu includ si straturile trotuarului din jurul cladirii.
f) Daca terenul sistematizat are pante pe directia perpendiculara pe soclu, inaltimile h si z se masoara la o distanta de cca. 3,0 m
de la fata exterioara a soclului.
7.1.7. Influenta puntilor termice interioare, create prin intreruperea continuitatii termoizolatiei in dreptul peretilor interiori
structurali sau nestructurali, se poate neglija sau se poate avea in vedere la calculul valorilor R'1, introducand in relatia (1)
coeficientii Psi9 din tabelul 18, multiplicati cu lungimile aferente.
Coeficientii Psi9 se obtin prin interpolare in functie de rezistenta termica R9 si de inaltimea h.
7.1.8. Pentru 0,00 m <= z <= 0,60 m, rezistenta termica specifica corectata R'1 se poate determina si pe baza prevederilor din
anexa D1.
7.1.9. In cazul prevederii pe conturul exterior al cladirii a unor fasii termoizolante dispuse orizontal sau vertical, coeficientii
lineari de transfer termic Psi1 se vor micsora cu valoarea Delta Psi, care se determina conform anexei D2.
7.2. Subsol
7.2.1. incalzit,peretelui
In alcatuirea partial ingropat
si placii subsolului incalzit se cuprind toate straturile cuprinse in grosimile g si respectiv f.
7.2.2. Relatiile de mai jos sunt valabile pentru spatiile incalzite amplasate partial sub CTS:
- demisoluri avand z >= 0,20 m
- 216 / 270 -
- subsoluri avand z <= 2,50 m

7.2.3. Rezistenta termica specifica corectata a peretilor subsolului R'3, calculata in cadrul acestui capitol, se refera exclusiv la
portiunea subterana a acestora, pe inaltimea z, intre CTS si cota superioara a pardoselii de la subsol; pentru zonele de pereti
exteriori ai subsolului de peste CTS, se aplica relatiile de calcul folosite la peretii exteriori curenti [1].
IMAGINE#EIMGLNK#
7.2.4. Pentru situatiile curente, rezistenta termica specifica corectata R 3 se determina prin dubla interpolare sau extrapolare a
7/27/2019
valorilor din tabelul 11, in functie de inaltimea h si de rezistentele termice
C107-2005
specifice unidirectionale R2 si R3.
Sunt valabile precizarile de la pct. 7.1.6.b ... 7.1.6.f.
7.2.5. Rezistenta termica specifica unidirectionala a peretilor R3 se calculeaza cu relatia:

1 d
R3 = - + SUMA ------ [m^2K/W] (3)
8 lambda
g = SUMA d
7.2.6. Rezistenta termica specifica corectata a placii subsolului R'2 se determina cu relatia:

1 1 Delta T(p) SUMA (Psi2 • l)

U'2 = --- = -- • ---------- + --------------- [W/(m^2K)] (4)
R'2 R2 Delta T A
in care:
A
l - -lungimea
aria incaperii sau a intregului
conturului exterior alsubsol incalzit
subsolului, [m^2];
aferent suprafetei cu aria A [m];
R2 - rezistenta termica specifica unidirectionala a tuturor straturilor cuprinse intre cota pardoselii de la subsol si cota stratului
invariabil, CSI [m^2K/W];
- 217 / 270 -
Psi2 - coeficientul liniar de transfer termic aferent conturului exterior al subsolului [W/(mK)].
7.2.7. Rezistenta termica specifica unidirectionala R2 se calculeaza cu relatia:

1 d(p1 - z - f) d(p2) d
R2 = - + ------------- + ---------- + SUMA ------ [m^2K/W] (5)
6 lambda(p1) lambda(p2) lambda
7/27/2019 C107-2005

in care:
f = SUMA d
d(p1), d(p2), lambda(p1), lambda(p2) - conf. fig. 1
7.2.8. Coeficientii lineari de transfer termic Psi2 se determina, de regula, pentru situatiile curente si uzuale, din tabelul 11, prin
dubla interpolare sau extrapolare in functie de inaltimea h si de rezistentele termice R2 si R3. Sunt valabile precizarile de principiu
de la pct. 7.1.6.c. ... 7.1.6.f.
7.2.9. Valorile U'2 si respectiv R'2 se pot calcula atat pentru fiecare incapere, cat si pentru intreaga suprafata a subsolului
incalzit.
Pentru incaperile care nu au laturi adiacente conturului exterior al subsolului, termenul al doilea al relatiei (4) este nul.
Daca detaliile de alcatuire a peretilor si placii subsolului sunt aceleasi pe tot conturul exterior al subsolului, la calculul valorilor
U'2 si R'2 pentru ansamblul cladirii, in locul termenului

SUMA (Psi2 • l) P
---------------, se considera termenul Psi2 -, in care P este perimetrul
A A subsolului.

7.2.10. Influenta
structurali puntilor termice
sau nestructurali, interioare,
se poate neglija create
sau se prin
poateintreruperea continuitatii
avea in vedere termoizolatiei
la calculul in dreptul peretilor
valorii R'2, introducand interiori
in relatia (4)
coeficientii Psi9 din tabelul 18, multiplicati cu lungimile aferente.
Coeficientii Psi9 se obtin prin interpolare, in functie de rezistenta termica R9 si de inaltimea h.
- 218 / 270 -
7.2.11. Pentru determinarea rezistentei termice specifice corectate R'(m) aferente peretilor exteriori ai subsolurilor in intregime
(partea subterana + partea supraterana) se utilizeaza relatia:

A0 + A3
R'(m) = ------------------- [m^2K/W] (6)
A0 • U'0 + A3 • U'3

7/27/2019 C107-2005
in care indicele o se refera la zona supraterana iar indicele 3 - la zona subterana a peretilor subsolului.
7.3. Doua subsoluri incalzite, suprapuse

7.3.1. In acest capitol se dau relatii de calcul ale rezistentelor termice specifice corectate pentru:
- portiunea subterana (sub CTS) a peretelui demisolului sau subsolului 1, pe inaltimea z4 (indici 4);
- peretele subsolului 2, pe inaltimea z3 (indici 3);
- placa inferioara a subsolului 2 (indici 2).
7.3.2. Relatiile de calcul de mai jos sunt valabile pentru spatiile incalzite amplasate sub CTS, avand inaltimile z3 si z4 astfel
incat:
z <= 6,0 m
z4 >= 0,0 m
7.3.3. Pentru rezistenta termica specifica corectata aferenta zonei de peste CTS a peretilor subsolului, se aplica relatiile de
calcul folosite la peretii exteriori curenti [1].
7.3.4. Pentru situatiile curente, rezistentele termice specifice corectate (R'3 si R'4) ale peretilor subsolurilor pe inaltimile z3 si z4,
se determina cu ajutorul valorilor

--- ---
Psi1 ... Psi15, care se dau in tabelul 12.
--- ---
Valorile Psi1 ... Psi15 se determina prin interpolarea valorilor
corespunzatoare din tabel, in functie de inaltimea z, de rezistenta termica
specifica a peretelui
termica specifica (R3 =inferioare
a placii R4) calculata pe baza relatiei
a subsolului 2 - R2. (3) si de rezistenta
Sunt valabile precizarile de principiu de la pct. 7.1.6.c ... 7.1.6.f.

- 219 / 270 -
IMAGINE#EIMGLNK#
7.3.5. Rezistentele termice specifice corectate R'3 si R'4 se calculeaza cu relatiile:

+ +
1 1 |a1 --- --- --- a2 --- | 219/270
U3 | Psi(i) Psi(i 1) ... Psi(n) Psi(n 1)| [W/(m 2K)] (7)
R'3 z3 |0,4 0,4 |
7/27/2019 C107-2005
+ +

+ +
1 1 |--- --- 0,4 - a1 --- |
U'4 = --- = -- • |Psi1 + Psi2 + ... + -------- Psi(i)| [W/(m^2K)] (8)
R'4 z4 | 0,4 |
+ +

7.3.6. Pentru determinarea rezistentei termice specifice corectate a placii subsolului R'2 sunt valabile relatiile (4) si (5) precum si
prevederile de la pct. 7.2.9 si 7.2.10.
Coeficientii Psi2 se determina, de regula, din tabelul 12, prin interpolare sau extrapolare in functie de inaltimea z si de
rezistentele termice R2 si R3.
Sunt valabile precizarile de principiu de la pct. 7.1.6.c ... 7.1.6.f.
7.3.7. Pentru determinarea rezistentei termice specifice corectate R'm aferente peretilor exteriori ai subsolului 1 in intregime
(partea subterana + partea supraterana) se utilizeaza relatia (6), in care produsul A3 • U'3 se inlocuieste cu produsul A4 • U'4
7.4. Spatiu subteran incalzit, complet ingropat
- placa inferioara a spatiului subteran (indici 2);
- peretele spatiului subteran (indici 3);
- placaRelatiile
7.4.2. superioara a spatiului
de calcul de maisubteran
jos sunt(indici 5).pentru spatiile incalzite amplasate sub CTS, avand inaltimea astfel incat:
valabile
z <= 6,0 m
z' >= 0,8 m
- 220 / 270 -
Z3 <= 5,2 m
7.4.3. Pentru situatiile curente, rezistenta termica specifica corectata R'3, aferenta peretelui, pe inaltimea z3, se determina cu
ajutorul valorilor

--- ---
Psi1 ... Psi15.
--- --- 220/270
Valorile coeficientilor specifici lineari de transfer termic Psi1 ... Psi15

Valorile coeficientilor specifici lineari de transfer termic Psi1 ... Psi15
se determina prin interpolarea valorilor corespunzatoare din tabele, in
7/27/2019 C107-2005
functie de rezistenta termica specifica unidirectionala a peretelui R3,
calculata pe baza relatiei (3) si de rezistentele termice specifice
unidirectionale ale placilor, R2 si respectiv R5. ---
De regula, se va considera un numar aproximativ egal de coeficienti Psi din
cele 2 tabele astfel:

- pentru jumatatea inferioara a inaltimii libere z3 - tabelul 12;

- pentru jumatatea superioara a inaltimii libere z3 - tabelul 13.
Numarul de coeficienti care se iau din cele 2 tabele pot fi diferiti, urmarind sa se obtina o variatie continua a valorilor pe
verticala, pe inaltimea z3, cu precizarea ca in zonele adiacente colturilor, pe inaltimi de cel putin 80 cm, trebuie sa se utilizeze
valori din tabelele aferente.
Pe zona mijlocie se pot adopta valori intermediare, intre valorile corespunzatoare din cele doua tabele.

---
Racordarea coeficientilor Psi in zona mijlocie a inaltimii z3 se recomanda a
se verifica pe cale grafica.

Rezistenta termica specifica corectata R'3 se calculeaza cu relatia (7).

7.4.4. Pentru determinarea rezistentei termice specifice corectate a placii inferioare R'2 sunt valabile relatiile (4) si (5), precum si
prevederile
de la pct. 7.2.9 si 7.2.10.
---
Coeficientii lineari de transfer termic Psi2 se iau din tabelul 12, prin
- 221 / 270 -
interpolare sau extrapolare, in functie de inaltimea z si de rezistentele

termice specifice R2 si R3.

IMAGINE#EIMGLNK#
7.4.5. Rezistenta termica specifica corectata a placii superioare R'5 se determina cu relatia: 221/270

1 1 SUMA (Psi5 • l)
7/27/2019 C107-2005
U'5 = --- = -- + --------------- [W/(m^2K)] (9)
R'5 R5 A

in care:
R5 - rezistenta termica specifica unidirectionala a tuturor straturilor cuprinse intre tavan si CTS [m^2K/W];
A - aria incaperii sau a intregului spatiu subteran [m^2];
l - lungimea conturului exterior al incaperii, aferent suprafetei A [m]

---
Coeficientii liniari de transfer termic Psi5 se iau din tabelul 13, prin
interpolare sau extrapolare in functie de inaltimea z' si de rezistentele
termice R3 si R5.

7.4.6. Rezistenta termica specifica unidirectionala R5 se calculeaza cu relatia:

1 d (z' - f') 1
R5 = - + SUMA ------ + ---------- + -- [m^2K/W] (10)
8 lambda lambda(p1) 24

in care:
f' = SUMA d
z' <= 2,8 m
- 222 / 270 -
lambda(p1) - conf. fig. 1
7.5. Subsol neincalzit, partial ingropat

- placa inferioara a subsolului neincalzit;
- peretele subsolului neincalzit pe inaltimea z.
Se dau deasemenea si relatii de calcul pentru determinarea temperaturii T(u) in subsolul neincalzit.
7.5.2. Se folosesc urmatoarele notatii:
T(u) - temperatura aerului in subsolul neincalzit (°C);
7/27/2019 C107-2005
U0 - coeficientul de transfer termic unidirectional al peretelui exterior al subsolului peste CTS, de suprafata A0 [W/(m^2K)];
U'1 - coeficientul de transfer termic corectat, aferent planseului de peste subsol, de arie AI [W/(m^2K];
U'6 - coeficientul de transfer termic corectat, aferent placii inferioare a subsolului, de arie A6[W/(m^2K)];
U'7 - coeficientul de transfer termic corectat, aferent peretelui exterior al subsolului sub CTS [W/(m^2K)].
Coeficientii de transfer termic U0, U'6 si U'7 sunt raportati la diferenta de temperatura [T(u) - T(e)], in timp ce coeficientul U'1
este raportat la diferenta de temperatura [T(i) - T(u)].
IMAGINE#EIMGLNK#
7.5.3. Temperatura aerului in subsolul neincalzit se determina pe baza bilantului termic, cu relatia:

(A0U0 - A6U'6 + A7U'7) • T(e) + A1U'1T(i) + 0,34 n • V • T(e)

T(u) = ------------------------------------------------------------- [°C] (11)
A0U0 + A1U'1 - A6U'6 + A7U'7 + 0,34 n • V

in care:
A0 = h • P [m^2]
A7 = z • P [m^2]
V = A6 • H(u) [m^3]
P - perimetrul subsolului neincalzit [m];
V - volumul interior al subsolului neincalzit [m^3];
- 223 / 270 -
n - viteza de ventilare a subsolului neincalzit, respectiv numarul de schimburi de aer pe ora, aferent ventilarii naturale a
subsolului neincalzit [h-^1].
7.5.4. Coeficientul de transfer termic corectat U'6 se determina cu relatia:

1 1 T(p) - T(u) SUMA (Psi6 • l)

U'6 = --- = -- • ----------- + --------------- [W/(m^2K)] (12)
R'6 R6 T(u) - T(e) A6
7/27/2019 C107-2005

Coeficientii Psi6 se iau din tabelul 14, prin interpolare in functie de inaltimea z.
Coeficientul de transfer termic corectat U'6 se introduce in relatia (11) cu semnul algebric rezultat din calculul cu formula (12).
7.5.5. Rezistenta termica specifica unidirectionala R6 se determina cu relatia:

1 d(p1) - z - f d(p2) d
R6 = -- + ------------- + ---------- + SUMA ------ [m^2K/W] (13)
12 lambda(p1) lambda(p2) lambda

in care:
f = SUMA d
d(p1), d(p2), lambda(p1), lambda(p2) - conf. fig. 1.
7.5.6. Coeficientul de transfer termic specific corectat aferent peretilor subterani ai subsolului, U'7 = 1/R'7, se determina pe baza
valorilor R'7 din tabelul 14, prin interpolare in functie de z.
7.5.7. Coeficientul de transfer termic specific unidirectional aferent peretilor supraterani ai subsolului, U0, se calculeaza cu
relatia:

1 1 d 1
R0 = --- = -- + SUMA ------ + -- [m^2K/W] (14)
U0 12 lambda 24
- 224 / 270 -
in care:
g = SUMA d
7.5.8. Rezistenta termica specifica corectata R'1 si respectiv coeficientul de transfer termic U'1 = 1/R'1, aferente planseului de
peste subsolul neincalzitse determina pe baza relatiilor de calcul si a coeficientilor Psi din [1]; la calculul rezistentei termice
unidirectionale R1 se considera:
7/27/2019 C107-2005
R(si) + R(se) = 0,250 m^2K/W
7.5.9. In absenta unor cerinte speciale, viteza de ventilare naturala n a subsolului neincalzit, respectiv numarul de schimburi de
aer pe ora, se va alege in functie de destinatia subsolului si de alte considerente:
0,4 h-^1 <= n <= 0,8 h-^1
Determinarea vitezei de ventilare naturala a subsolului neincalzit, in functie de aria golurilor prevazute in peretii exteriori
supraterani ai subsolului si de viteza de calcul a vantului, se va face conform anexei E.
7.5.10. Deoarece valorile Psi6 si R'7 din tabelul 14 sunt in functie de temperatura aerului din subsol, determinarea acesteia,
precum si a rezistentelor termice specifice corectate R'6 si R'7 se va face prin incercari succesive.
7.6. Subsoluri partiale

7.6.1. Subsol incalzit
In aceasta situatie, subsolul incalzit se realizeaza numai pe o parte din suprafata cladirii, pe restul suprafetei incaperile de la
parter avand la partea inferioara o placa pe sol (cazul 1 combinat cu cazul 2 din tabelul III).
Cele doua zone se calculeaza separat, cu urmatoarele precizari:
- La subsolul incalzit se considera si fluxul termic care se transmite prin peretii interiori care delimiteaza subsolul de sol;
rezistenta termica specifica corectata R'3 a acestor pereti se determina din tabelul 15, prin interpolare, in functie de inaltimea H a
subsolului, de rezistenta termica unidirectionala R3; a peretelui, care se calculeaza cu relatia (3) si de rezistenta termica
unidirectionala a placii inferioare a subsolului R2, calculata cu relatia (5).
- La determinarea rezistentei termice specifice corectate R'2 a placii inferioare a subsolului, in relatia de calcul (4) se introduce
si produsul Psi2 • l, in care l este lungimea peretilor interiori de pe conturul subsolului, iar Psi2 - coeficientul linear de transfer
termic, a carui valoare se ia din tabelul 15, prin interpolare, in functie de inaltimea H si de rezistentele termice R2 si R3, care se
calculeaza cu relatia (5) si respectiv (3),
- 225 / 270 -
- Pe o lungime de 2,0 m de la intersectia peretilor interiori de pe conturul subsolului, cu peretii exteriori, valorile U'3 = 1/R'3 si
Psi2, determinate conform tabelului 15, se vor dubla.
- Pentru a evita comportarea defavorabila din punct de vedere termotehnic a zonei de colt de la intersectia peretilor exteriori ai
subsolului cu peretii interiori de pe conturul subsolului, este necesar ca termoizolatia verticala a peretilor exteriori ai subsolului
sa fie prevazuta si in continuare, pe fata exterioara a soclului adiacent placii pe sol, pe o lungime de cel putin 60 cm si pe intreaga
inaltime a subsolului; se va urmari, in masura cat mai mare, sa nu se intrerupa continuitatea straturilor termoizolante.
- La determinarea rezistentelor termice specifice corectate ale placii pe sol si ale planseului de peste subsol, in calcule se
neglijeaza coeficientii liniari de transfer termic Psi din zona intersectiei acestora cu peretii subsolului.
7/27/2019 C107-2005
- Stratul termoizolant aferent placii pe sol de la cota ±0,00 va depasi zona intersectiei cu peretii subsolului cu cel putin 30 cm.
IMAGINE#EIMGLNK#
7.6.2. Subsol neincalzit

In aceasta situatie, subsolul neincalzit se realizeaza numai pe o parte din suprafata cladirii, pe restul suprafetei incaperile de la
parter avand la partea inferioara o placa pe sol (cazul 1 combinat cu cazul 5 din tabelul III).
IMAGINE#EIMGLNK#
Cele doua zone se calculeaza separat, cu urmatoarele precizari:

- La determinarea temperaturii T(u) din subsolul neincalzit cu relatia (11), se va tine seama si de fluxul termic care se transmite
prin peretii interiori care delimiteaza subsolul de sol; in relatia (11) produsul A7 • U'7, aferent acestor pereti, se introduce, atat la
numarator cat si la numitor, cu semnul minus. Rezistenta termica specifica corectata R'7 a acestor pereti se determina din tabelul
16.
- La determinarea rezistentei termice specifice corectate R'6 a placii inferioare a subsolului, in relatia de calcul (12) se introduce
si produsul Psi6 • l, in care l este lungimea peretilor interiori de pe conturul subsolului, iar Psi6 - coeficientul linear de transfer
termic, a carui valoare se ia din tabelul 16.
- La determinarea rezistentei termice specifice corectate R'1 a placii pe sol de la cota ±0,00, in relatia de calcul (1) se introduce si
produsul Psi6 • l in care l este lungimea peretilor interiori de pe conturul subsolului, iar Psi1 - coeficientul liniar de transfer termic,
conform tabelului 16.
- Valorile R'7, Psi1 si Psi6 se obtin din tabelul 16, prin dubla interpolare, in functie de inaltimea H(u) si de rezistenta termica a
stratului termoizolant de la planseul de peste subsol (R1 = d1/lambda1).
- Avand in vedere ca valorile Psi1, Psi6 si R'7, din tabelul 16 difera in functie de temperatura T(u), determinarea acesteia, precum
si a rezistentelor Termice Specifice Corectate R'1, R'6 Si R'7, Se Va Face Prin Incercari Succesive.
- 226 / 270 -
- Pe o lungime de 2,0 m de la intersectia peretilor interiori de pe conturul subsolului cu peretii exteriori, valorile Psi1, Psi6 si U'7,
determinate conform tabelului 16, se vor dubla.
- La determinarea rezistentei termice specifice corectate a planseului de peste subsolul neincalzit, se neglijeaza coeficientii
liniari de transfer termic Psi din zona de intersectie cu peretii subsolului.
7.7. Subsol incalzit + subsol neincalzit
7.7.1. Acest capitol se refera la situatia in care numai o parte din suprafata subsolului este incalzita, restul subsolului fiind un
spatiu neincalzit, ventilat (cazul 2 combinat cu cazul 5 din tabelul III).
7.7.2. Rezistentele termice specifice corectate aferente planseelor de peste cele doua tipuri de subsoluri, precum si cele
aferente peretilor dintre subsoluri, se determina conform prevederilor din [1].
7/27/2019 C107-2005
La determinarea rezistentei termice specifice corectate aferente peretilor dintre subsoluri, R'8, coeficientii liniari de transfer
termic Psi de la baza peretilor, se considera egali cu zero, valorile corespunzatoare fiind incluse, pentru simplificarea calculelor,
in coeficientii Psi2 si Psi6 aferenti placilor de la partea inferioara a subsolurilor.
7.7.3. La determinarea temperaturilor T(u) din subsolul neincalzit se va tine seama si de fluxul termic care se transmite prin
peretii interiori care separa zona incalzita de zona neincalzita, introducand in relatia (11) la numarator termenul A8 • U8 • T(i) iar la
numitor termenul A8 • U8.
IMAGINE#EIMGLNK#
7.7.4. La determinarea rezistentei termice specifice corectate a placii de la partea inferioara a subsolului incalzit R'2, in relatia (4)
se va introduce si produsul Psi2 • l in care l este lungimea peretelui dintre cele doua subsoluri.
7.7.5. La determinarea rezistentei termice specifice corectate a placii de la partea inferioara a subsolului neincalzit R'6 in relatia
(12) se introduce si produsul Psi6 • l in care l are aceiasi specificatie ca mai sus.
7.7.6. Coeficientii liniari de transfer termic Psi2 si Psi6 se iau din tabelul 17, prin dubla interpolare. In functie de rezistentele
termice specifice unidirectionale R2 si R8.
7.7.7. Avand in vedere ca valorile Psi2 si Psi6 din tabelul 17 difera in functie de temperatura T(u), determinarea acesteia, precum
si a rezistentelor termice specifice corectate R'2 si R'6 se va face prin incercari succesive.
7.7.8. Inaltimile de calcul ale subsolurilor se vor considera:
- H pentru subsolul incalzit;
- H(u) pentru subsolul neincalzit.
7.7.9. Pentru a evita comportarea defavorabila din punct de vedere termotehnic a zonei de colt de la intersectia peretilor
exteriori ai subsolului incalzit cu peretii interiori care separa cele doua zone ale subsolului, este necesar ca termoizolatia verticala
a peretilor exteriori ai subsolului incalzit sa fie prevazuta si in continuare pe peretele exterior al subsolului neincalzit, pe o
lungime de cel putin 60 cm. Se va urmari, in masura cat mai mare, sa nu se intrerupa continuitatea straturilor termoizolante.
- 227 / 270 -
Stratul termoizolant aferent planseului de peste subsolul neincalzit va depasi zona intersectiei cu peretele dintre cele doua
subsoluri, cu cel putin 30 cm.
7.7.10. Prevederile din acest capitol, inclusiv valorile din tabelul 17, se pot utiliza si in situatiile in care cele doua spatii alaturate
sunt amplasate la nivelul terenului sistematizat sau chiar peste CTS; valorile din tabelul 17 sunt, in aceste cazuri, acoperitoare.
7.8. Pereti interiori pe sol
7.8.1. Acest capitol se refera la influenta negativa pe care o determina intreruperea continuitatii straturilor termoizolante
orizontale asupra rezistentelor termice specifice corectate:
R'1 la placile pe sol;
R'2 la placile inferioare ale subsolurilor si ale spatiilor subterane incalzite.
7/27/2019 C107-2005
7.8.2. Prin luarea in consideratie a coeficientilor liniari de transfer termic Psi9, se reduc intr-o oarecare masura, valorile
rezistentelor termice specifice corectate, calculate cu relatiile:
(1) - in cazul placilor pe sol: cap. 7.1;
(4) - in cazul placilor inferioare ale subsolurilor si ale spatiilor subterane incalzite: cap. 7.2, 7.3 (subsolul 2), 7.4, 7.6.1 si 7.7
(subsolul incalzit).
IMAGINE#EIMGLNK#
7.8.3. In cazul in care distantele dintre peretii interiori (structurali si nestructurali) sunt relativ mari si/sau grosimea acestora este
mica, influenta intreruperii continuitatii stratului termoizolant orizontal este redusa si se poate neglija in calcul.
7.8.4. Luarea in consideratie, in calcul, a influentei prezentei peretilor interiori, se face prin introducerea in relatiile (1) si (4) a
produsului Psi9 • l, in care:
- coeficientii Psi9 depind de alcatuirea si de grosimea peretilor interiori si se iau din tabelul 18, prin interpolare, in functie de
adancimea h si de rezistenta termica unidirectionala R9;
- lungimile l reprezinta lungimile peretilor interiori din cadrul ariilor A ale incaperilor sau ale intregului spatiu incalzit; lungimile
golurilor de usi se scad din lungimile peretilor interiori.
Se atrage atentia asupra faptului ca valorile Psi9 din tabelul 18 corespund unei jumatati din grosimea peretelui (d/2), astfel incat,
in situatia in care calculul se face pentru ansamblul spatiului incalzit, lungimile l trebuie sa fie dublate.
Rezistenta termica specifica unidirectionala R9 a tuturor straturilor cuprinse intre cota superioara a pardoselii si cota stratului
invariabil CSI se calculeaza cu relatiile:
(2) - la placa pe sol (R9 = R1)
(5) - la placa inferioara a subsolurilor incalzite (R9 = R2)
7.8.5. Valorile Psi9 din tabelul 18 sunt date pentru doua situatii extreme si anume:
- cazul 1 (tabelul III) - placa pe sol, h = 120 cm peste CTS;
- cazul 2 (tabelul III) - subsol incalzit, h = 240 cm sub CTS.
- 228 / 270 -
Pentru situatii intermediare, interpolarea se face intre valorile extreme Psi9 date in tabel, corespunzatoare unei diferente de
inaltime de 120 + 240 = 360 cm.
7.8.6. La peretii interiori amplasati in cadrul unei fasii de 2,0 m latime de-a lungul peretilor exteriori, valorile coeficientilor Psi9 se
vor dubla.
8. EFECTUL APEI SUBTERANE
De regula, stratul acvifer are o influenta redusa asupra cuantumului fluxului termic prin sol.
In ceea ce priveste modul de considerare in calcul a prezentei apei subterane in sol, se disting 3 cazuri:
a) Stratul de apa subterana este imobil iar nivelul hidrostatic maxim este la o adancime mai mare de 5,0 m de la CTS.
In acest caz, nu se tine seama in calcul de existenta stratului de apa subterana.
7/27/2019 C107-2005
b) Stratul de apa subterana este imobil iar nivelul hidrostatic maxim este la o adancime mai mica de 5,0 m de la CTS. In acest
caz, in calcul se opereaza urmatoarele modificari:
- temperaturile T(p) din tabelul II se considera nu la adancimea CSI (7,0 m de la CTS), ci la nivelul hidrostatic maxim, cu
precizarea ca NHM va fi amplasat mai jos decat fata inferioara a placii eventualelor subsoluri;
- rezistentele termice specifice unidirectionale R1, R2 si R6 se vor calcula considerand toate straturile cuprinse intre cota
superioara a pardoselii si NHM (in loc de CSI), iar conductivitatea termica a pamantului se va considera cu valoarea unica
lambda(p) = 2,0 W/(mK) pe intrega adancime intre CTS si NHM.
Valorile coeficientilor liniari de transfer termic Psi si ale rezistentelor termice R'3 si R'7 din tabelele 1 ... 18 raman valabile.
c) Stratul de apa subterana este mobil iar viteza de curgere a curentului subteran este semnificativa.
In aceasta situatie se produce un flux termic suplimentar, care este cu atat mai mare cu cat viteza este mai mare, cu cat
adancimea la care se gaseste nivelul superior al stratului acvifer este mai mica si cu cat termoizolatia placii de pe sol (sau a placii
inferioare a subsolului) este mai redusa.
Daca se cunosc viteza si adancimea apei subterane, se poate calcula un factor de multiplicare supraunitar G(w) care majoreaza
coeficientii de transfer termic U', micsorand corespunzator rezistentele termice specifice corectate R' ale tuturor elementelor de
constructie in contact cu solul.
Factorul de multiplicare G(w) se determina conform anexei F.
Concomitent se aplica - daca este cazul - modificarile referitoare la calcul, precizate la cazul b).
9. DETERMINAREA TEMPERATURILOR PE SUPRAFATA INTERIOARA A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE IN CONTACT CU
SOLUL
9.1. Temperatura pe suprafata pardoselii la placile pe sol ale incaperilor incalzite, in camp curent, se determina cu relatia:

T(i) - T(e)
T(si) = T(i) - ------------ [°C] (15)
alfa(i) • R1

- 229 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
7/27/2019 C107-2005
9.7. Pentru alte detalii si situatii decat cele din tabelele 1 ... 11, 15, 17 si 18, precum si pentru determinarea curbei de variatie a
temperaturilor superficiale, se va efectua un calcul numeric automat al campului plan, bidimensional, de temperaturi, pe baza
prevederilor din anexa C. In fig. 4 se prezinta un exemplu de reprezentare grafica a temperaturilor superficiale pe peretele si pe
placa inferioara a unui subsol incalzit.
9.8. Pentru determinarea mai exacta a temperaturii T(si colt), este necesar a se face un calcul numeric automat al campului
spatial de temperaturi (3D).
9.9. Prin efectuarea unui calcul numeric automat al campului plan de temperaturi (2D), se pot reprezenta grafic curbele izoterme231/270
atat in sol (geoizotermele) cat si in elementele de constructie. In figurile 5, 6, 7, si 8 se prezinta - exemplificativ - alura
geoizotermelor si a liniilor de flux termic, pentru cazurile 1, 2 si 4 din tabelul III, in ipoteza conventionala ca T(e) = -15°C.
7/27/2019 C107-2005
Figura 4#EIMGLNK#
TEMPERATURI SUPERFICIALE LA UN SUBSOL INCALZIT (EXEMPLU)
Figura 5#EIMGLNK#
ALURA GEOIZOTERMELOR SI A LINIILOR DE FLUX TERMIC PENTRU CAZUL "1"
Figura 6#EIMGLNK#
Figura 7#EIMGLNK#
Figura 8#EIMGLNK#
10. VALORI NORMATE

10.1. Rezistenta termica minima, necesara din considerente igienico-sanitare se calculeaza cu relatia:

[T(i) - T(e)]
- 232 / 270 -
R'(nec) = ------------------------ [m^2K/W] (21)


in care Delta T(i max) este diferenta maxima de temperatura, admisa intre temperatura interioara si temperatura medie a
suprafetei interioare: Delta T(i max) = [T(i) - T(si m)]
Valorile Delta T(i max) se dau in tabelul IV, in functie de destinatia cladirilor si de tipul elementului de constructie.
10.2. Rezistentele termice specifice corectate R ale tuturor elementelor de constructie in contact cu solul, calculate pentru
7/27/2019
fiecare incapere in parte, trebuie sa fie mai mari decat rezistentele C107-2005
termice minime necesare:

R' >= R'(nec) [m^2K/W] (22)

La peretii subsolurilor partial ingropate conditia (22) trebuie verificata separat pentru cele 2 zone: sub si peste CTS.
10.3. In scopul reducerii consumului de energie in exploatare, rezistenta termica corectata, medie pe cladire, a fiecarui element
de constructie in contact cu solul, trebuie sa fie mai mare decat rezistenta termica minima prescrisa in actele normative in
vigoare. Trebuie sa fie indeplinita conditia:

R'(m) > R'(min) [m^2K/W] (23)

10.4. Temperaturile de pe suprafetele interioare ale elementelor de constructie in contact cu solul, atat in camp curent si in
dreptul puntilor termice, cat si la intersectii si colturi trebuie sa fie mai mari decat temperatura punctului de roua theta(r):

T(si) [T(si min), T(si colt)] >= theta(r) [°C] (24)

Temperatura punctului de roua se determina din anexa B din [1], in functie de temperatura interioara de calcul T(i) si de
umiditatea relativa a aerului interior Φ(i), considerata conform tabelului IV.
10.5. Cu ajutorul temperaturilor superficiale medii, aferente elementelor de constructie in contact cu solul, determinate conform
pct. 9.4, se pot calcula si verifica indicii globali de confort termic PMV si PPD, precum si indicatorii specifici disconfortului local:
temperatura suprafetei pardoselii, variatia pe verticala a temperaturii aerului si asimetria temperaturii radiante.
- 233 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
*) Delta T(r) = T(i) - theta(r)
ANEXA A
CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE PAMANTURILOR
1. Conductivitatea termica
1.1. Conductivitatea termica a pamanturilor variaza in limite foarte largi, intre 0,4 si 4,5 W/(mK), dar mai frecvent intre 0,6 si 3,5
W/(mK).
7/27/2019 C107-2005
Factorii care influenteaza semnificativ asupra conductivitatii termice lambda(p) a pamanturilor sunt urmatorii:
- Densitatea aparenta a pamantului uscat, care este in functie de porozitate, adica de raportul dintre volumul porilor si volumul
total, exprimat in procente; conductivitatile termice sunt cu atat mai mari cu cat porozitatea este mai mica si densitatea mai mare.
In cazul unor pori de dimensiuni mari si care comunica intre ei, apar si fenomene convective, care conduc la marirea
conductivitati lor termice.
- Umiditatea pamantului, adica raportul dintre masa apei continuta in pori si masa particulelor solide, exprimata in procente; pe
masura ce umiditatea creste, creste si conductivitatea termica.
- Natura minerala si dimensiunile particulelor care intra in alcatuirea pamantului; pamanturile nisipoase au, in general
conductivitati mai mari decat pamanturile argiloase si mai mici decat cele stancoase.
- Starea pamantului in raport cu fenomenul de inghet; in general, solurile inghetate au conductivitati termice mai mari decat cele
neinghetate. La unele roci inghetate, conductivitatea termica depinde si de natura, amorfa sau cristalina a rocii, precum si de
directia de propagare a caldurii in raport cu planurile de clivaj.
1.2. Densitatea aparenta a pamantului in stare uscata, in functie de porozitatea acestuia, se poate determina cu relatia:

ro = (1 - n/100) ro(s) [t/m^3]

in care:
ro - densitatea aparenta a pamantului in stare uscata - in t/m^3
ro(s) - densitatea aparenta a particulelor de pamant - in t/m^3, cu urmatoarele valori:
- pamanturi argiloase ro(s) = 2,8 t/m^3
- pamanturi nisipoase ro(s) = 2,6 t/m^3
n - porozitatea pamantului

- 235 / 270 -
n = volum pori/volum total • 100 [%]

Orientativ, se pot considera urmatoarele valori:

- pamanturi argiloase
• loessuri n = 40-60%
• argile moi n = 50-70%
• argile consistente si vartoase n = 30-50%
• argile tari n = 20-30%
7/27/2019 - pamanturi nisipoase n = 20-50% C107-2005
Pentru valorile extreme ale porozitatilor se obtin urmatoarele densitati aparente:

Argile ro = 0,8 ... 2,2 t/m^3 in medie 1,5 t/m^3
Nisipuri ro = 1,3 ... 2,1 t/m^3 in medie 1,7 t/m^3
1.3. Umiditatea pamantului, adica raportul dintre masa apei continuta in pori si masa particulelor solide, se poate determina cu
relatia:

w = m(w)/ro • 100 [%]

in care:
m(w) - masa apei continuta in pori (t/m^3)
Umiditatea maxima (pamant saturat) se calculeaza cu relatia:

w(max) = n/ro [%]

Cu valorile de mai sus, rezulta urmatoarele umiditati maxime (de saturatie):

- pamanturi argiloase w(max) = 10 ... 90%
- pamanturi nisipoase w(max) = 10 ... 40%
In mod uzual, pamanturile pot avea urmatoarele umiditati:
- pamanturi argiloase w = 10 ... 40%
- pamanturi nisipoase w = 5 ... 20%
- 236 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
c(p) = c(s) + -------- [J/(kgK)]

100

in care:
c(s) - capacitatea calorica a particulelor de pamant, in J/(kgK):
c(s) = 1.000 J/(kgK) - pentru argile si nisipuri
c(s) = 800 J/(kgK) - pentru roci omogene 237/270
c(w) capacitatea calorica a apei, in J/(kgK);
7/27/2019 C107-2005
c(w) = 4.180 J/(kgK), la + 10°C
w - umiditatea pamantului, in % din masa pamantului uscat;
Cu valorile c(s) si c(w) de mai sus si cu valorile uzuale w de la pct. 1.3, rezulta:
- pamanturi argiloase C(p) = 1.400 ... 2.600 J/(kgK)
- pamanturi nisipoase C(p) = 1.200 ... 1.800 J/(kgK)
- pamanturi stancoase C(p) = 800 J/(kgK)
2.2. Capacitatea calorica volumica se obtine prin multiplicarea capacitatii calorice masice cu densitatea aparenta a pamantului
in stare uscata (ro); uzual, se pot considera urmatoarele valori:
- pamanturi argiloase ro = 800 ... 2.200 kg/m^3 - in medie 1.500 kg/m^3
- pamanturi nisipoase ro = 1.300 ... 2.100 kg/m^3 - in medie 1.700 kg/m^3
- pamanturi stancoase ro = 2.000 ... 3.000 kg/m^3 - in medie 2.500 kg/m^3
Rezulta urmatoarele valori medii pentru capacitatea calorica raportata la unitatea de volum:
- pamanturi argiloase ro • c(p) = 3,0 x 10^6 J/(m^3K)
- pamanturi nisipoase ro • c(p) = 2,5 x 10^6 J/(m^3K)
- pamanturi stancoase ro • c(p) = 2,0 x 10^6 J/(m^3K)
* *
Considerentele din aceasta anexa permit efectuarea calculelor termotehnice pe baza unor caracteristici termotehnice ale
pamanturilor, mai apropiate de conditiile specifice reale.
In acest sens, exista urmatoarele posibilitati:
- 238 / 270 -
a) In toate cazurile in care este posibil, si in functie de importanta cladirii, se pot determina caracteristicile termotehnice ale
pamantului pe baza incercarilor efectuate in laboratoare a probelor luate din amplasament.
Probele se vor lua din zona viitoarei cladiri si din imediata ei vecinatate (4-5 m in jurul cadirii), pe o adancime de 6-7 m de la
CTS.
Se va tine seama de conditiile specifice locale privind umiditatea pamantului, ascensiunea capilara a apei din stratul de apa
freatica, adancimea de inghet si alte fenomene care pot varia in timp.
b) Daca varianta a) de mai sus nu este posibila, dar exista un studiu geotehnic corespunzator, caracteristicile termotehnice ale
pamantului se pot evalua pe baza indicatiilor cuprinse in cap. 1 si 2 din prezenta anexa. Este indicat ca, fata de umiditatea 238/270
naturala constatata, sa se aibe in vedere o oarecare majorare, care sa tina seama de posibilitatea cresterii umiditatii pamantului in
7/27/2019 timp. C107-2005
Se va avea in vedere - ca si in varianta a) - ca pe o inaltime de 1,0 ... 1,5 m de la CTS, iarna, adica in perioada pentru care se fac
calculele termotehnice, straturile de pamant sunt inghetate, avand deci conductivitati mai mari, cu pana la 60%, decat aceleasi
pamanturi in stare neinghetata.
c) Daca nu exista aviz geotehnic, dar se cunosc totusi unele date privind natura pamantului, la calculele termotehnice se pot
avea in vedere caracteristicile termotehnice din tabelul A3.
Tabelul A3

+---------+-------------------------------+-----------------+------------------+
| | | Conductivitatea | Capacitatea |
|Categoria| Descrierea |termica lambda(p)|calorica ro • c(p)|
| | +-----------------+------------------+
| | | W/(mK) | J/(m^3K) |
+---------+-------------------------------+-----------------+------------------+
| 1. |Pamanturi argiloase cu | | |
| |umiditate redusa | 1,5 | 3,0 x 10^6 |
+---------+-------------------------------+-----------------+------------------+
| 2. |- Pamanturi argiloase cu | 2,0 | 2,5 x 10^6 |
| | umiditate ridicata | | |
| |- Nisipuri si pietrisuri cu | | |
| | umiditate redusa | | |
+---------+-------------------------------+-----------------+------------------+
| 3. |Nisipuri si pietrisuri cu | 2,5 | 2,5 x 10^6 |
| |umiditate ridicata | | |
- 239 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
| 63 |ZIDARIE DIN CARAMIZI PLINE | 1800 | 0,80 | 9,51 |

+-----+-------------------------------------+----------+---------------+------------+
| | | 1700 | 0,75 | 8,95 |
| | +----------+---------------+------------+
| |ZIDARIE DIN CARAMIZI CU GAURI | 1550 | 0,70 | 8,26 |
| 64 |VERTICALE, TIP GVP +----------+---------------+------------+
| | | 1450 | 0,64 | 7,64 |
| | +----------+---------------+------------+ 240/270
| | | 1350 | 0,58 | 7,02 |
7/27/2019 +-----+--------------------------+----------+----------+---------------+------------+
| |ZIDARIE DIN BLOCURI DE |TIP GBN 35| 725 | 0,30 | C107-2005
3,70 |
| 67 |BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT+----------+----------+---------------+------------+
| |CU ROSTURI OBISNUITE |TIP GBN 50| 825 | 0,34 | 4,20 |
+-----+--------------------------+----------+----------+---------------+------------+
| |FASII ARMATE DIN BETON |TIP GBN 35| 625 | 0,25 | 3,13 |
| 68 |CELULAR AUTOCLAVIZAT +----------+----------+---------------+------------+
| | |TIP GBN 50| 725 | 0,28 | 3,57 |
+-----+--------------------------+----------+----------+---------------+------------+
| 72 |POLISTIREN CELULAR | 20 | 0,044 | 0,30 |
+-----+-------------------------------------+----------+---------------+------------+
| 75 |COVOR PVC FARA SUPORT TEXTIL | 1800 | 0,38 | 8,49 |
+-----+-------------------------------------+----------+---------------+------------+
| 76 |PANZA BITUMATA, CARTON BITUMAT | 600 | 0,17 | 3,28 |
+-----+-------------------------------------+----------+---------------+------------+

ANEXA C
CALCULUL NUMERIC AUTOMAT
1. Generalitati
Metodele de calcul numeric automat pot fi utilizate pentru determinarea caracteristicilor termotehnice ale elementelor de
constructie in contact cu solul, in combinatie cu metoda de calcul data in cap. 7 (si in completarea acesteia) sau ca o metoda
alternativa, astfel:
- 241 / 270 -
a) Metoda utilizata in cap. 7, care furnizeaza coeficienti lineari sau punctuali de transfer termic:
1 - calcul plan, bidimensional (2D) al campului de temperaturi, care permite determinarea coeficientilor liniari de transfer termic
(Psi)
2 - calcul spatial, tridimensional (3D) al campului de temperaturi, care permite determinarea coeficientilor punctuali de transfer
termic (Hi)
b) Metoda alternativa, care da direct rezultatele pentru o anumita cladire:
1 - calcul plan, bidimensional (2D) al campului de temperaturi;
2 - calcul spatial, tridimensional (3D) al campului de temperaturi.
Indicatiile cuprinse, mai jos, in prezenta anexa, se refera exclusiv la utilizarea calculului plan (2D) al campului de temperaturi,
7/27/2019 care oferaspatial
Campul un graddede precizie suficient
temperaturi pentru situatiile
este recomandabil si calculele
a fi utilizat curente.
C107-2005
pentru determinarea
temperaturilor superficiale T(si colt) la
colturile iesinde ale cladirilor.
Se precizeaza ca indicatiile din prezenta anexa sunt date in conditiile utilizarii programelor de calcul automat existente
actualmente in tara.
2. Modelul geometric
Spre deosebire de calculul campului de temperaturi aferente intersectiilor si altor punti termice de la suprastructura cladirilor, la
calculele numerice efectuate pentru elementele de constructie in contact cu solul, modelul geometric trebuie sa aibe dimensiuni
mult mai mari.
Figura C1#EIMGLNK#
MODELUL GEOMETRIC UTILIZAT LA CALCULUL CAMPURILOR DE TEMPERATURI
Pentru calculul cu metoda a1, se vor adopta urmatoarele dimensiuni ale modelului geometric plan (fig. C1):

- in interiorul cladirii B(i) = 10,0 m
- in exteriorul cladirii B(e) = 10,0 m
- peste cota ± 0,00 la placa pe sol (cazul 1) B0 >= 1,2 m (fig. C1, C2)
- peste cota placii la cazul 7 B >= 1,2 m (fig. C6)
- peste CTS la cazurile 2, 3 si 5 B >= 1,0 m (fig. C3, C4)
- peste cota pardoselii, la peretii interiori
pe sol (cap. 7, 8) B >= 1,0 m (fig. C7)
- sub CTS, in toate situatiile B(p) = 7,0 m

- 242 / 270 -
Pentru calculul cu metoda b1, pozitiile planurilor de decupaj, care separa modelul de restul cladirii, sunt aceleasi ca mai sus, cu
urmatoarele diferente:
- modelul cuprinde intreaga latime conventionala (B') a cladirii, cu distante B(e) pe ambele laturi;
- latimea conventionala a cladirii este egala cu aria cladirii (A) impartita la jumatate din perimetru (P):

A 2A
B' = --- = --
P/2 P
7/27/2019 C107-2005
- pozitia planului vertical de decupaj din exteriorul cladirii este determinata de distanta:
B(e) = 2,5 • B' = 5A/P
Latimea conventionala B' reprezinta "dimensiunea caracteristica" a cladirii.
3. Subdiviziunile modelului geometric

Modelul geometric, cuprins intre planurile verticale si orizontale de decupaj se subimparte cu planuri auxiliare, formand reteaua
de calcul a campului plan de temperaturi.
In mod normal, distantele dintre planurile auxiliare vor avea o crestere gradata spre planurile de decupaj si nu trebuie sa
depaseasca:
- 25 mm - in interiorul elementului de constructie;
- 50 mm - primele 6 distante de la fetele interioare si exterioare ale elementelor de constructie;
- 500 mm - urmatorii pasi pana la distanta de 3,0 m de la fetele elementelor de constructie;
- 1.000 mm - pana la max. 10,0 m de la fetele elementelor de constructie;
- 2.000 mm - in rest.
4. Temperaturile de calcul
Calculul campului de temperaturi se va face pe baza temperaturilor din cap. 5 din normativ, cu urmatoarele precizari:
- planurile verticale de decupaj, precum si planul orizontal de decupaj de la partea superioara a modelului geometric sunt
adiabatice;
- 243 / 270 -
- planul orizontal de decupaj de la partea inferioara a modelului geometric, amplasat la adancimea de 7,0 m de la CTS, are o
temperatura impusa, constanta [T(p)];
- temperatura in interiorul spatiilor neincalzite va fi egala cu temperatura T(u) rezultata dintr-un calcul de bilant termic.
5. Caracteristicile termotehnice de calcul
Conductivitatile termice de calcul ale materialelor de constructie si ale pamantului, precum si rezistentele termice superficiale
se vor lua, de regula, conform cap. 4 din normativ, cu urmatoarele precizari:
- pentru calculul cu metoda b1, daca exista date certe privind caracteristicile termotehnice ale pamantului din amplasament si
din imediata vecinatate a cladirii, se pot utiliza si alte valori pentru conductivitatea termica a pamantului, in conformitate cu
indicatiile din anexa A;
- in conditiile
7/27/2019 betonul in care
din fundatii arefundatiile sunt inglobatecu
aceeasi conductivitate intr-un
cea asol cu lambda(p)
C107-2005
pamantului, astfel = 2,0 W/(mK),
incat pentru
fundatiile pot simplificare, se poate
fi eliminate din considera
modelul ca
geometric
de calcul al campului de temperaturi;
- straturile de aer neventilat inglobate in elementele de constructie vor fi introduse in calculul campurilor de temperaturi cu o
conductivitate termica echivalenta lambda(a):

d(a)
lambda(a) = ---- [W/(mK)]
R(a)

in care:
d(a) = grosimea stratului de aer, in metri;
R(a) = rezistenta termica a stratului de aer, conform [1].
6. Programele de calcul automat

Se vor folosi exclusiv programe de calcul atestate, care dispun de urmatoarele facilitati:
- permit alcatuirea unei retele de calcul cu un numar mare de pasi (cel putin 200 x 200 pasi);
- pot furniza temperaturile T(si) pe suprafetele interioare ale elementelor de constructie, in conditiile considerarii la colturile
interioare iesinde, a unei variatii a rezistentei termice superficiale;
- permit considerarea a 3 medii cu temperaturi diferite;
- pot furniza fluxurile termice Φ, aferente oricaror portiuni din suprafetele interioare, valorile Φ fiind determinate pe
baza relatiei:

Φ = SUMA alfa(i) • l • [T(i) - T(si)] [W/m]
- 244 / 270 -
sau
Φ = SUMA alfa(i) • l • [T(u) - T(si)] [W/m]

in care l reprezinta lungimile aferente fiecarui punct din reteaua de calcul.
Pentru a verifica corectitudinea datelor de intrare, se recomanda ca una din verificari sa fie compararea temperaturilor T(si) si
T(se) de la toate marginile modelului geometric, rezultate din calculul automat, cu cele rezultate dintr-un calcul unidirectional (1D).
Se dau
7/27/2019 similare, maibaza
pe jos relatiile de calcul
unui calcul pe baza
automat carora
(2D) al s-au de
campului calculat valorile
temperaturi. Psi si R' din tabelele 1 ... 18 si care se pot folosi in cazuri
C107-2005
Placa pe sol (tabelele 1 ... 10)

+ +
1 | B(i) Delta T(p)|
Psi1 = ------- |Φ1 - ---------------| [W/(mK)]
Delta T | R1 |
+ +

in care:
Φ1 - fluxul termic pe latimea B(i), rezultat dintr-un calcul automat (2D) [W/m] - fig. C2;
R1 - rezistenta termica unidirectionala [m^2K/W], relatia (2).
Placa inferioara a subsolului incalzit (tabelele 11, 12, 15)

+ +
1 | B(i) Delta T(p)|
Psi2 = ------- |Φ2 - ---------------| [W/(mK)]
Delta T | R2 |
+ +

in care:
- 245 / 270 -
Φ2 - fluxul termic pe latimea B(i), rezultat dintr-un calcul automat (2D) [W/m] fig. C3;
R2 - rezistenta termica unidirectionala [m^2K/W], relatia (5)
Placa superioara a spatiului subteran complet ingropat (tabelul 13)

7/27/2019 #934;5 B(i) C107-2005
Psi5 = ------- - ---- [W/(mK)]

Delta T R5

in care:
Φ5 - fluxul termic pe latimea B(i), rezultat dintr-un calcul automat (2D) [W/m]
Placa inferioara a subsolului neincalzit (tabelele 14, 16)

+ +
1 | B(i) • [T(p) - T(u)]|
Psi6 = ------------- |Φ6 - --------------------| [W/(mK)]
[T(u) - T(e)] | R6 |
+ +

in care:
Φ6 - fluxul termic pe latimea B(i) rezultat dintr-un calcul automat (2D) [W/m] - fig. C4; fluxul Φ6 se considera in calcul
cu semnul +.
- 246 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
Peretele subsolului neincalzit, partial ingropat (tabelul 14)

+ +
1 1 | Φ7 B|
U'7 = --- = --- |------------- - ---| [W/(m^2K)]
R'7 z |[T(u) - T(e)] R |
+
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005 + 247/270

7/27/2019 in care: C107-2005
Φ7 - fluxul termic (2D) [W/m] pe inaltimea B7 = z + B - fig. C4
R - rezistenta termica unidirectionala (1D) a zonei de perete de peste CTS, pe inaltimea B [m^2K/W].
Peretele interior al subsolului partial,incalzit (tabelul 15)

1 Φ3
U'3 = -- = ----------- [W/(m^2K)]
R'3 H • Delta T

in care:
Φ3 - fluxul termic (2D) [W/m] pe inaltimea libera a subsolului.
Peretele interior al subsolului partial, neincalzit (tabelul 16)

1 Φ7
U'7 = --- = -------------------- [W/(m^2K)]
R'7 H(u) • [T(u) - T(e)]

- 248 / 270 -
in care:
Φ7 fluxul termic (2D) [W/m] pe inaltimea libera H(u) a subsolului - fig. C5
Placa pe sol adiacenta subsolului partial, neincalzit (tabelul 16)

+ +
1 | B(e) • Delta T(p) B(i) • [T(i) - T(u)]|
Psi1 = ------- |Φ1 + Φ - ----------------- - --------------------|
[W/(mK)] 248/270
Delta T | R1 R |
7/27/2019
+ + C107-2005
in care fluxurile termice Φ1 si Φ sunt figurate in figura C5.
Placa inferioara a subsolului incalzit + neincalzit (tabelul 17)

+ +
1 | B2 • Delta T(p) B8 • [T(i) - T(u)]|
Psi2 = ------- |Φ2 + Φ8 - --------------- - ------------------| [W/(mK)]
Delta T | R2 R |
+ +
+ +
1 | B6 • [T(p) - T(u)] B • [T(i) - T(u)]|
Psi6 = ----------- |Φ6 + Φ - ------------------ - -----------------| [W/(mK)
T(u) - T(e) | R6 R |
+ +

in care fluxurile termice Φ2, Φ6, Φ si Φ8 sunt figurate in figura C6.
Pereti interiori pe sol (tabelul 18)

+ +
1 | B9 • Delta T(p)|
- 249 / 270 -
Psi9 = ------- |Φ9 + Φ - ---------------| [W/(mK)]

Delta T | R9 |
+ +

in care fluxurile termice Φ9 si Φ sunt figurate in figura C7.
*
7/27/2019
** C107-2005
In general, coeficientul linear de transfer termic Psi se determina cu relatia:

Psi = L(j)^(2D) - U(j) • l(j) [W/(mK)]

in care:
L(j)^ (2D) - coeficientul de cuplaj termic obtinut pe baza unui calcul (2D) al campului de temperaturi pe suprafata "j", de latime
"l(j)" si un metru lungime [W/(mK)]
U(j) - coeficientul de transfer termic al suprafetei "j" obtinut printr-un calcul unidirectional [W/(m^2K)]
l(j) - latimea adoptata la calculul (2D) al coeficientului de cuplaj termic [m]
Relatia de mai sus este valabila in conditiile in care-valorile L(j) si U(j) sunt raportate la aceeasi diferenta de temperatura.
Figura C2#EIMGLNK#
CALCULUL COEFICIENTILOR Psi0 SI Psi1 LA PLACA PE SOL
Figura C3#EIMGLNK#
CALCULUL COEFICIENTILOR Psi2 SI U'3 LA SUBSOLUL INCALZIT
Figura C4#EIMGLNK#
- 250 / 270 -
CALCULUL COEFICIENTILOR Psi6 SI U'7 LA SUBSOLUL NEINCALZIT
Figura C5#EIMGLNK#
CALCULUL COEFICIENTILOR Psi1 SI U'7 LA SUBSOLUL PARTIAL NEINCALZIT
Figura C6#EIMGLNK#
CALCULUL COEFICIENTILOR Psi2 SI Psi6 LA PLACA INFERIOARA A
7/27/2019 SUBSOLULUI INCALZIT + NEINCALZIT C107-2005
Figura C7#EIMGLNK#
CALCULUL COEFICIENTILOR Psi9 LA PERETII INTERIORI PE SOL
ANEXA D
DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE CORECTATE
- VARIANTA DE CALCUL -
Prezenta anexa a fost intocmita utilizand prevederi din [12] EN ISO 13370 - Thermal performance of buildings - Heat transfer via
the ground - Calculation method.
D1. Placa pe sol
Relatiile de mai jos sunt valabile in urmatoarele cazuri:
- fara termoizolatie orizontala sau cu termoizolatie orizontala generala, peste sau sub placa;
- fara termoizolatie verticala;
- fara punti termice semnificative intre placa si soclu;
- diferenta de nivel intre cota superioara a pardoselii si CTS, cel mult 60 cm.
IMAGINE#EIMGLNK#
Se calculeaza grosimea echivalenta:
- 251 / 270 -

d(f) = g + lambda(p) [R(si) + R(f) + R(se)] [m]
R(si) = 0,17 m^2K/W
R(se) = 0,04 m^2K/W
R(f) = SUMA(d/lambda)

Se calculeaza latimea caracteristica, conventionala, a cladirii sau a incaperii:


7/27/2019 B' =2A-- [m] C107-2005
P

in care A este aria si P este perimetrul cladirii sau al incaperii.
a) d(f) < B' - placi neizolate sau moderat izolate

+ +
1 2 • lambda(p) | pi B' |
U'1 = --- = -------------- ln | ----- + 1| [W/(m^2K)]
R'1 pi • B' + d(f) | d(f) |
+ +

b) d(f) >= B' - placi foarte bine izolate

1 lambda(p)
U'1 = --- = -------------- [W/(m^2K)]
R'1 0,457 B'+ d(f)

Observatie
- 252 / 270 -
Se utilizeaza logaritmi naturali; intre logaritmii naturali (ln) si logaritmii zecimali (log) exista relatia:
ln A = 2,3026 • log A
Exemple de calcul
1) Se considera o placa din beton armat de 15 cm grosime si o sapa din mortar de ciment de 5 cm grosime. Dimensiunile cladirii
sunt 25 x 8 m. Soclul are 40 cm grosime, iar conductivitatea termica a pamantului este 2 W/(m/K). Sa se calculeze R'1.
A = 25 x 8 = 200 m^2
7/27/2019
P = (25 + 8) • 2 = 66 m C107-2005

2 • 200
B' = ------- = 6,06 m
66
0,15 0,05
d(f) = 0,40 + 2,0 • (0,17 + ---- + ---- + 0,04) = 1,10 m
1,74 0,93

d(f) < B'

+ +
1 2 • 2,0 |3,142 • 6,06 |
--- = ------------------- ln |------------ + 1| = 0,198 • ln 18,31
R'1 3,142 • 6,06 + 1,10 | 1,10 |
+ +
= 0,198 • 2,907 = 0,575 W/(m^2K)

- 253 / 270 -
7/27/2019 C107-2005
Daca se prevad atat fasii verticale cat si orizontale, se considera coeficientii Delta Psi cu valorile absolute cele mai mari.
Se determina:
R(t) - rezistenta termica a stratului termoizolant suplimentar, vertical sau orizontal:

d(t)
R(t) = --------- [m^2K/W]
lambda(t)

in care d(t) este grosimea fasiei termoizolante, in metri.
7/27/2019 C107-2005
Delta R - rezistenta termica suplimentara:

d(t)
Delta R = R(t) - ------ [m^2K/W]
lambda

in care:
lambda - este conductivitatea termica a materialului inlocuit, fata de situatia din camp curent si anume:
- pamant sau pietris, daca fasia suplimentara este dispusa sub placa;
- mortar sau nisip, daca fasia suplimentara este dispusa peste placa.
d' - grosimea suplimentara echivalenta
d' = Delta R • lambda(p) [m]
d(f) - grosimea echivalenta generala
d(f) = g + lambda(p) • [R(si) + R(f) + R(se)]
d(f) = g + lambda(p) • [0,21 + R(f)]
a) Izolatii perimetrale orizontale
- 255 / 270 -
IMAGINE#EIMGLNK#
Stratul suplimentar poate fi dispus sub sau peste placa; stratul termoizolant general poate de asemenea fi dispus sub sau peste
placa.

+ + + + ++
lambda(p) | | D | | D ||
Delta Psi = - --------- • |ln |---- + 1| - ln |--------- + 1|| [W/(mK)]
pi | |d(f) | |d(f) + d' || 255/270
+ + + + ++

7/27/2019 C107-2005
in care D este latimea fasiei termoizolante, in metri.
b) Izolatii perimetrale verticale
IMAGINE#EIMGLNK#
Stratul suplimentar poate fi dispus in interiorul sau in exteriorul peretelui.

+ + + + ++
lambda(p) | | 2D | | 2D ||
Delta Psi = - --------- • |ln |---- + 1| - ln |--------- + 1|| [W/(mK)]
pi | |d(f) | |d(f) + d' ||
+ + + + ++

**
Coeficientii Delta Psi se utilizeaza astfel:

1) Daca coeficientii de transfer termic U'1 s-au determinat conform cap. 1 din prezenta anexa, rezistenta termica corectata se
determina cu relatia:
- 256 / 270 -
1 2 Delta Psi P Delta Psi

U' = -- = U'1 + ----------- = U'1 + ----------- [W/(m^2K)]
R' B' A

in care: U'1 este coeficientul de transfer termic corectat al placii pe sol fara influenta fasiei termoizolante perimetrale. 256/270
2) Daca coeficientii liniari de transfer termic Psi1 s-au determinat pe baza tabelelor 1 ... 10 din Normativ, valorile Delta Psi se
7/27/2019 C107-2005
aduna algebric cu valorile Psi1.
Exemple de calcul
1) Sa se calculeze valorile Delta Psi pentru fasii termoizolante perimetrale orizontale/verticale de 1,0 m latime si 10 cm grosime
avand lambda = 0,05 W/(mK).
Placa de beton armat are 15 cm grosime, iar pardosela este realizata din mortar de ciment in grosime de 5 cm.
Se considera:
lambda(p) = 2,0 W/(mK)
D = 1,00 m
d(t) =0,10 m
lambda(t) = 0,05 W/(mK)
g = 0,40 m
Se calculeaza:

0,15 0,05
R(f) = ---- + ---- = 0,14 m^2K/W
1,74 0,93
d(f) = 0,40 + 2,0 • (0,21 + 0,14) = 1,1 m
0,10
- 257 / 270 -
R(t) = ---- = 2,00 m^2K/W

0,05
0,10
Delta R = 2,00 - ---- = 1,95 m^2K/W
2,00
d' = 1,95 x 2,0 = 3,90 m

• Termoizolatie orizontala:
Termoizolatie orizontala:

7/27/2019 C107-2005
+ + + + ++
2,0 | |1,00 | | 1,00 ||
Delta Psi = - ---- • |ln |---- + 1| - ln |----------- + 1|| =
3,14 | |1,10 | |1,10 + 3,90 ||
+ + + + ++
= - 0,636 (ln 1,909 - ln 1,200) = - 0,636 (0,647 - 0,182)

Delta Psi = - 0,29 W/(mK)

• Termoizolatie verticala:

+ + + + ++
2,0 | |2 x 1,00 | | 2 x 1,00 ||
Delta Psi = - ---- • |ln|-------- + 1| - ln |----------- + 1|| =
3,14 | | 1,10 | |1,10 + 3,90 ||
+ + + + ++

= - 0,636 (ln 2,818 - ln 1,400) = - 0,636 (1,036 - 0,336)

Delta Psi = - 0,44 W/(mK)
- 258 / 270 -
2) Sa se calculeze influenta unor fasii termoizolante perimetrale orizontale asupra rezistentei termice specifice corectate a placii
pe sol, pentru o cladire de dimensiuni in plan 25 x 8 m, cu alcatuirea conform schitei alaturate, amplasata in zona climatica II, in
cazul determinarii coeficientilor Psi1 conform prevederilor din Normativ.
Conform Normativ, cap. 7.1:

1 0,15 0,05 3,25 4,00
R'1 = - + ---- + ---- + ---- + ---- = 2,957 m^2K/W
6 1,74 0,93 2,00 3,90 258/270

7/27/2019 C107-2005
IMAGINE#EIMGLNK#
Conform tabelului 1, pentru:

h = 40 cm
d = 36,5 cm
lambda = 0,8 W/(mK)
rezulta:
Psi1 = 1,50 W/(mK)
Conform exemplului
Noul coeficient deinfluenta
Psi, cu calcul (1): Delta Psi
izolatiei = - 0,29 suplimentare:
orizontale W/(mK)
Psi = Psi1 + Delta Psi = 1,50 - 0,29 = 1,21 W/(mK)
Se calculeaza suprafata si perimetrul:

A = 200 m^2
P = 66 m
Rezistenta termica corectata in varianta fara fasii perimetrale:

1 1 1
R'1 = --- = ---------------------- = ----- = 1,69 m^2K/W
U'1 1 10 1,50 • 66 0,592
- 259 / 270 -
----- • -- + ---------
2,957 35 200

Rezistenta termica corectata in varianta cu fasii perimetrale:

1 1 1
R' = -- = ---------------------- = ----- = 2,02 m^2K/W
U' 1 10 1,21 • 66 0,496
----- • -- + ---------
2,957 35 200
7/27/2019 C107-2005
sau:
1 1 1
R' = -- = ----------------- = ----- = 2,02 m^2K/W
U' 0,29 • 66 0,496
0,592 - ---------
200

ANEXA E
VENTILAREA SUBSOLULUI NEINCALZIT
the ground - Calculation method.
Viteza de ventilare naturala, respectiv numarul de schimburi de aer pe ora, aferent ventilarii naturale a subsolului neincalzit, se
determina cu relatia:

2124 • A(g) • v
n = --------------- [h-^1]
V

- 260 / 270 -
in care:
n - numarul de schimburi de aer pe ora aferent ventilarii naturale a subsolului neincalzit [h-^1]
V - volumul interior al subsolului neincalzit [m^3]
A(g) - aria golurilor de ventilare naturala din peretii subsolului, distribuite pe conturul acestuia [m^2]
v - viteza de calcul a vantului, in apropierea solului in functie de zona eoliana si de clasa de adapostire [m/s], conform tabelului
E1.
Viteze de calcul
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005 ale vantului (m/s) 260/270

7/27/2019 C107-2005
Tabelul E1

+----------------------------------+-------------------------------------------+
| | Zona eoliana |
| Clasa de adapostire +----------+----------+----------+----------+
|+----+-----------------------------+----------+----------+----------+----------+
| I | II | III | IV |
| 1. |Cladiri neadapostite | 1,00 | 0,80 | 0,60 | 0,40 |
+----+-----------------------------+----------+----------+----------+----------+
| 2. |Cladiri moderat adapostite | 0,50 | 0,40 | 0,30 | 0,20 |
+----+-----------------------------+----------+----------+----------+----------+
| 3. |Cladiri adapostite | 0,25 | 0,20 | 0,15 | 0,10 |
+----+-----------------------------+----------+----------+----------+----------+

Incadrarea localitatilor in zone eoliene se face conform hartii din fig. E2, in functie de viteza conventionala, medie, in extravilan,
a vantului la inaltimea de 10 m de la CTS, considerata astfel:

- zona I 10 m/s
- 261 / 270 -
- zona II 8 m/s
- zona III 6 m/s
- zona IV 4 m/s

Clasa de adapostire se considera astfel:

• Neadapostite - cladiri in mediul rural sau la periferia oraselor;
• Moderat adapostite - cladiri in interiorul oraselor cu minimum 3 cladiri in apropiere;
• Adapostite - cladiri in centrul orasului sau in paduri.
Figura E2#EIMGLNK#
7/27/2019 C107-2005
Zonarea eoliana a Romaniei, pentru perioada de iarna

ANEXA F
INFLUENTA STRATULUI MOBIL DE APA FREATICA
the ground
Efectul - Calculation
unui strat mobilmethod.
de apa freatica se considera in calcul prin multiplicarea coeficientilor de transfer termic U' ale tuturor
elementelor de constructie in contact cu solul cu un factor supraunitar G(w).
Valorile factorului G(w) sunt in functie de urmatorii parametri:
- adancimea z(w) - adancimea masurata de la CTS, a nivelului superior al stratului acvifer [m]
- viteza v(w) - viteza medie (aparenta) de curgere a curentului subteran [m/s];
- conductivitatea lambda(p) - conductivitatea termica a pamantului [W/(mK)];
- rezistenta termica R(f) - rezistenta termica unidirectionala a placii pe sol sau a placii inferioare a subsolului, incluzand toate
straturile existente intre suprafata pardoselii si pamant precum si rezistentele termice superficiale [m^2K/W]
Factorul G(w) se determina pe ansamblul cladirii si el este cu atat mai mare cu cat viteza v(w) este mai mare si cu cat adancimea
z(w), conductivitatea lambda(p) si rezistenta R(f) au valori mai mici.
Valorile G(w) se iau din tabelul F2 in functie de rapoartele z(w)/B', d(f)/B' si l(w)/B', in care:
• B' latimea caracteristica, conventionala, a placii (m):

- 262 / 270 -
A 2A
B' = ------- = ---
0,5 • P P

in care:
A - aria placii (m^2)

P - perimetrul placii (m)
Latimea caracteristica variaza intre B' = 1/2 (la un patrat cu latura l) si B' = 1 (la un dreptunghi cu latimea l si lungimea infinita).
7/27/2019 C107-2005
• d(f) grosimea echivalenta a placii (m)
d(f) = g + lambda(p) • [R(si) + R(f) + R(se)]
in care:
g - grosimea totala a peretelui exterior, cuprinzand toate straturile (m)

d
R(f) = SUMA ------
lambda

Pentru lambda(p) = 2 W/(mK) si R(si)+ R(se) = 0,21 m^2K/W

rezulta:

d
d(f) = g + 0,42 + 2 • SUMA ------
lambda

- 263 / 270 -
• l(w) lungimea conventionala care stabileste o relatie intre fluxul termic prin conductie, si fluxul termic determinat de existenta
stratului mobil de apa freatica [m]

lambda(ro)
l(w) = ------------------- in care:
ro(w) • c(w) • V(w)

c(w) - capacitatea calorica masica a apei la presiune constanta (4180 J/kgK)

ro(w) - densitatea apei (1000 kg/m^3)
7/27/2019 ro(w) • c(w) = 4,18 x 10^6 Ws/m^3K C107-2005
Pentru lambda(p) = 2 W/(mK), rezulta:

478
l(w) = ----------
10^9 • v(w)

Viteza medie de curgere a curentului subteran de apa freatica v(w) se poate determina aplicand legea lui Darcy:
v(w) = k • i [m/s]
in care:
k - coeficientul de permeabilitate Darcy [m/s];
i - panta hidraulica a stratului acvifer [^0/00]
Coeficientul de permeabilitate Darcy se determina fie experimental in laborator, fie prin masuratori directe pe teren, efectuand
probe de pompare in mai multe foraje de studiu. Orientativ, in tabelul F1 se dau cateva valori ale coeficientilor k, in functie de
natura pamanturilor.
Coeficienti de permeabilitate k
- 264 / 270 -
Tabelul F1

+-----------------------------------------+------------------------------------+
| | k |
| Natura pamanturilor
http://slidepdf.com/reader/full/c107-2005 +-----------------+------------------+ 264/270
| | m/zi | cm/s |
+-----------------------------------------+-----------------+------------------+
7/27/2019 |Nisipuriargiloase | 1-5 | 0,001-0,006 | C107-2005
+-----------------------------------------+-----------------+------------------+
|Nisipuri fine | 5-10 | 0,006-0,012 |
+-----------------------------------------+-----------------+------------------+
|Nisipuri cu granule mijlocii | 15-25 | 0,017-0,029 |
+-----------------------------------------+-----------------+------------------+
|Nisipuri cu pietris | 50-150 | 0,058-0,174 |
+-----------------------------------------+-----------------+------------------+
|Pietris cu nisip | 75-150 | 0,087-0,174 |
+-----------------------------------------+-----------------+------------------+
|Pietris cu granule mari | 100-200 | 0,116-0,231 |
+-----------------------------------------+-----------------+------------------+
|Bolovanis cu pietris | 300 | 0,347 |
+-----------------------------------------+-----------------+------------------+

Panta hidraulica se stabileste cu ajutorul nivelurilor de apa masurate simultan in reteaua de foraje de studiu; in general, panta
hidraulica a stratului acvifer nu depaseste 10^0/00 (i < 0,01)
Factori de multiplicare Gw
Tabelul F2

- 265 / 270 -
+--------+------------------------+----------------------+---------------------+
| | z(w)/B' = 0,00 | z(w)/B' = 0,50 | z(w)/B' = 1,00 |
| l(w) +------------------------+----------------------+---------------------+
| ---- | d(f)/B | d(f)/B' | d(f)/B' |
| B' +-------+--------+-------+------+-------+-------+------+-------+------+
| | 0,1 | 0,5 | 1,0 | 0,1 | 0,5 | 1,0 | 0,1 | 0,5 | 1,0 |

+--------+-------+--------+-------+------+-------+-------+------+-------+------+
| 0,00 | 2,00 | 1,74 | 1,39 | 1,20 | 1,12 | 1,08 | 1,05 | 1,04 | 1,02 |
+--------+-------+--------+-------+------+-------+-------+------+-------+------+
| 0,02 | 1,78 | 1,50 | 1,28 | 1.11 | 1,08 | 1,05 | 1,04 | 1,03 | 1,02 |
7/27/2019 +--------+-------+--------+-------+------+-------+-------+------+-------+------+ C107-2005
| 0,10 | 1,33 | 1,20 | 1,13 | 1,06 | 1,04 | 1,02 | 1,03 | 1,03 | 1,01 |
+--------+-------+--------+-------+------+-------+-------+------+-------+------+
| 0,20 | 1,16 | 1,11 | 1,07 | 1,05 | 1,03 | 1,01 | 1,02 | 1,02 | 1,01 |
+--------+-------+--------+-------+------+-------+-------+------+-------+------+
| 1,00 | 1,01 | 1,01 | 1,01 | 1,00 | 1,00 | 1,00 | 1,00 | 1,00 | 1,00 |
+--------+-------+--------+-------+------+-------+-------+------+-------+------+

Exemplu de calcul
Se considera o cladire cu urmatoarele caracteristici:
• Dimensiunile cladirii: 30 x 10 m
• Conductivitatea termica a pamantului: lambda(p) = 2,0 W/(mK)
• Grosimea totala a peretelui exterior: g = 0,55 m
• Adancimea, masurata de la CTS, a nivelului stratului mobil de apa freatica: z(w) = 4,5 m
• Alcatuirea placii pe sol:
- pardoseala din mortar de ciment: 5 cm
- polistiren celular: 10 cm
- placa beton armat: 15 cm
- pietris: 10 cm
• Panta hidraulica a stratului acvifer i = 0,005
• Coeficientul de permeabilitate Darcy k = 0,001 m/s
- 266 / 270 -
Se cere sa se determine coeficientul de multiplicare G(w)

A = 30 x 10 = 300 m^2
P = (30 + 10) • 2 = 80 m

2 • A 2 x 300
B' = ----- = ------- = 7,5 m
P 80

d 0,05 0,10 0,15 0,10
SUMA ------ = ---- + ----- + ---- + ---- = 2,555 m^2K/W
lambda 0,93 0,044 1,74 0,70
7/27/2019 C107-2005
d(f) = 0,55 + 0,42 + 2 • 2,555 = 6,08 m
v(w) = k • i = 0,001 • 0,005 = 0,5 • 10-^5 m/s
478 • 10^5
l(w) = --------- = 956 • 10-^4 m

10^9 • 0,5

Rezulta urmatoarele rapoarte:

z(w) 4,5
---- = --- = 0,60
B' 7,5
d(f) 6,08
---- = ---- = 0,81
B' 7,5
l(w) 956 • 10-^4

---- = ---------- = 0,0127
- 267 / 270 -
B' 7,5

Pentru aceste rapoarte, conform tabelului F2, prin interpolare, rezulta:
G(w) = 1,065
TABELE
• COEFICIENTI LINIARI DE TRANSFER TERMIC (PSI)
• TEMPERATURI SUPERFICIALE MINIME [T(si min)]
7/27/2019 1. Placa pe sol - fara termoizolatie C107-2005
2. Placa pe sol - fara termoizolatie
3. Placa pe sol - cu termoizolatie orizontala
4. Placa pe sol - cu termoizolatie orizontala
5. Placa pe sol - fara termoizolatie orizontala, cu soclul termoizolat la exterior
6. Placa pe sol - fara termoizolatie orizontala, cu soclul termoizolat la exterior
7. Placa pe sol - cu termoizolatie orizontala, cu soclul termoizolat la exterior
8. Placa pe sol - cu termoizolatie orizontala, cu soclul termoizolat la exterior
9. Placa pe sol - cu termoizolatie orizontala, cu soclul termoizolat la interior
10.
11. Placa
Subsolpeincalzit,
sol - cupartial
termoizolatie
ingropatorizontala, cu soclul termoizolat la interior
12. Doua subsoluri incalzite, suprapuse
13. Spatiu subteran incalzit, complet ingropat
14. Subsol neincalzit, partial ingropat
15. Subsoluri partiale - subsol incalzit
16. Subsoluri partiale - subsol neincalzit
17. Subsol incalzit + subsol neincalzit
18. Pereti interiori pe sol
LEGENDA
a Beton armat
b Zidarie din caramizi
- 268 / 270 -
c Zidarie din blocuri B.C.A.

e Termoizolatie lambda = 0,05 W/(mK)
f Pamant
g Mortar
i Fundatie sau grinda (eventual)
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
7/27/2019 C107-2005
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
- 269 / 270 -
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
7/27/2019 C107-2005
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
IMAGINE#EIMGLNK#
P i 9 / 181

c107 2005

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

c107 2005

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/27/2019 C107-2005

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENTILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICA LA CLADIRILE DE LOCUIT

Editie revizuita de:

1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

2. TERMENI, SIMBOLURI SI UNITATI DE MASURA

SIMBOLURI SI UNITATI DE MASURA

| L |Coeficientul de cuplaj termic | A | |

3. DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA (G)

Tau - factorul de corectie a temperaturilor exterioare [-];

V - volumul interior, incalzit, al cladirii [m^3];

Ariile care alcatuiesc anvelope unei cladiri [A(j)] se determina astfel:

Modul de calcul al lungimilor in plan

Modul de calcul al inaltimilor

Stabilirea dimensiunilor anvelopei

• la pereti exteriori 20 ... 45%

T(j) = T(e), sau

Pentru calcule in faze preliminare de proiectare, valorile T se pot considera:

ro(a) = 1,23 kg/m^3

Valorile n se iau din anexa 1, cu urmatoarele precizari:

- gradul de permeabilitate a cladirii, in functie de modul de etansare a tamplariei exterioare.

SUMA [L(j) • tau(j)] SUMA &#934;(j)

3.10. Rezistenta termica medie a anvelopei se poate calcula cu relatia:

4. DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL NORMAT DE IZOLARE TERMICA (GN)

5. VERIFICAREA NIVELULUI DE IZOLARE TERMICA GLOBALA

6. RECOMANDARI PRIVIND UNELE POSIBILITATI DE IMBUNATATIRE A COMPORTARII TERMOTEHNICE SI DE REDUCERE A

- la peretii interiori ai camarilor aerisite direct, se vor prevedea masuri de termoizolare.

7.3. NUMARUL ANUAL DE GRADE-ZILE DE CALCUL

theta(i) - temperatura interioara medie a cladirii [°C]

7.3.1. Temperatura interioara medie a cladirii se calculeaza cu relatia:

NUMARUL ANUAL DE GRADE-ZILE DE CALCUL SI DURATA CONVENTIONALA

theta(a) - temperatura medie anuala

7.4. COEFICIENTUL DE CORECTIE

COEFICIENTUL DE CORECTIE "C"

a. Punct termic/statie termica compacta/centrala termica locala - automatizata.

7.5. APORTUL DE CALDURA INTERNA

7.6.2. Radiatia solara globala (directa si difuza) disponibila se determina cu relatia:

INTENSITATEA RADIATIEI SOLARE TOTALE [I(Tj)]

- VALORI MEDII ZILNICE -

|Cluj Napoca | 88,2 | 74,2 | 48,5 | 27,7 | 21,5 | 88,4 |

|Curtea de Arges | 96,5 | 80,0 | 50,6 | 27,8 | 21,8 | 89,6 |

|Targu Secuiesc | 94,9 | 79,9 | 52,5 | 30,6 | 24,4 | 96,8 |

|Turnu Severin | 93,4 | 75,9 | 46,0 | 24,1 | 19,2 | 77,4

VALORILE MEDII I(Gj) IN FUNCTIE DE

ORIENTAREA CARDINALA "j"

A(F) = 1,5 A(g)

7.7. NECESARUL ANUAL DE CALDURA IN CONDITII COMPARABILE

- coeficientul de corectie ........................ C = 0,9

7.7.2. In aceste conditii, relatia de calcul (1) devine:

G - coeficientul global de izolare termica a cladirii, [W/m^3K];

7.8. NECESARUL ANUAL DE CALDURA, PENTRU INCALZIRE, NORMAT

NECESARUL ANUAL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE, NORMAT (QN)

LA CLADIRILE DE LOCUIT NOI

QN2 = 10 + 25 --- [kWh/(m^3•an)] (19)

Rezulta urmatoarele valori normate exprimate in kWh/(m^2•an):

7.9. NECESARUL ANUAL DE COMBUSTIBIL SI EMISIA ANUALA DE BIOXID DE CARBON

NUMARUL SCHIMBURILOR DE AER PE ORA - n - (h-^1) LA CLADIRI DE LOCUIT

(conform INCERC - Bucuresti)

| CATEGORIA CLADIRII |CLASA DE ADAPOSTIRE| PERMEABILITATE |

||s.a.) |moderat adapostite | 1,1 | 0,6 | 0,5 |

COEFICIENTI GLOBALI NORMATI DE IZOLARE TERMICA GN [W/(m^3K)] LA CLADIRI DE LOCUIT

| | 0,55 | 0,66 | | 0,30 | 0,51 |

SUMA [L(j) • tau(j)] SUMA Φ(j)