Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MECANICA

DISCIPLINA: Sisteme avansate de transport multimodal

TEMA: Sisteme inteligente de transport (ITS)

Profesor coodronator : Student: Diaconu Cosmin-Pavel


S.l. dr.ing. Ciunel Ştefăniţă

Craiova 2021
1
Cuprins

Introducere ………………………………………………………………..3
Conceptul de sistem inteligent de transport ............................................4
Initiative de evaluare a transportului urban ............................................5
Functiile componentelor Sistemelor ITS ..................................................8
Beneficiile Sistemelor ITS ..........................................................................9
Arhitectura ITS .........................................................................................9
ITS în oraşe şi aglomerări urbane ...........................................................11
ITS pentru autostrăzi ................................................................................12
Operaţii cu mărfuri şi parcul auto ...........................................................13
Servicii suport ............................................................................................ 13

2
Introducere
Pentru o economie modernă de success, abilitatea garantării unui
transport fluent şi efficient de mărfuri şi personae este o cerinţă fundamentală.
Nereuşita îndeplinirii acestei cerinţe reprezintă o ameninţare pentru
competitivitate şi reflectă, deasemenea, o utilizare ne-durabilă a infrastructurii
de transport. Aplicaţiile ITS au demonstrate că sunt o modalitate validă şi
eficientă de sprijin pentru managementul şi operare serviciilor de transport.
Acestea pot ajuta la:

- Reducerea majoră a accidentelor rutiere;

- Creşterea capacităţii efective a drumurilor fără noi construcţii (demonstrat,


până la 20%);

- Reducerea timpului călătoriei (cu o estimare de 1 an la nivelul unei vieţi


umane);

- Reducerea semnificativă a poluării vehiculelor, ex. emisiile de CO2;

Sistemele inteligente de transport se pot defini ca o multitudine de


ansambluri de telecomunicații, automatizări și tehnologia informației, cu o
vastă putere de acoperire, ce au în componenta sa sisteme operaționale de
inteligentă artificială, cu aplicații multiple în mai toate sectoarele de transport.
Înainte de toate, aceste sisteme au fost proiectate, testate și aplicate în
transporturile rutiere, iar ulterior datorită caracteristicii de intermodalitate
acestea s-au introdus cu succes și către alte domenii de transport, cu toate că în
funcție de ramura în care s-au implementat au cunoscut diferite
denumiri, cum ar fi RIS aferent transporturilor pe ape sau IRIS cu
privire la calea ferată.
În ceea ce privește transportul rutier, putem afirma că acestea și-au
făcut apariția cu acțiuni separate, scopul principal al sistemelor ITS fiind
fluidizarea traficului, diminuarea numărului de accidente, mărirea siguranței
circulației rutiere, informarea în timp real a participanților la trafic, precum și o
micșorare substanțiala a duratelor călătoriilor. Mai târziu, s-a luat decizia ca
aceste sisteme să fie standardizate conform analizelor și testărilor la care au fost
supuse de-a lungul timpului de către organizații regionale cum ar fi ITS
America, Vernisau Vertico, care le-au implementat și au avut un aport deosebit
în dezvoltarea acestora. Ulterior ISO, un organism de standardizare care a
cooperat îndeaproape cu Comisia Electrotehnică Internațională, care este
răspunzătoare de standardizarea tuturor echipamentelor de tip electric și
electronic, a reușit să obțină cea mai bună și mai complexă integrare în
domeniu. În timp, în urma studierii amănunțite a diferitelor proiecte
3
internaționale din domeniul ITS, s-a demonstrat că performantele optime ale
acestor sisteme se pot atinge numai atunci când componentele care fac parte din
sistemele ITS sunt integrate și funcționează împreună.
Daca ne referim la structura sistemele ITS putem afirma că un sistem
ITS, văzut ca un întreg în totalitatea sa, este întotdeauna cel puțin egal, și in
marea majoritate a cazurilor, mult mai mare decât suma componentelor din
sistemele sale. Implementarea unui sistem ITS este deseori complexă și
anevoioasa, existând multe obstacole de confruntat și înlăturat. Pentru a se
realiza o implementare cu succes a unui sistem ITS, trebuie să se aibă în vedere
elementele esențiale ale acestui proces, și anume planificarea riguroasă,
coordonarea și comunicarea eficientă între părțile interesate.
Datorită dezvoltării tehnologiei moderne, sistemele ITS au cunoscut o
ascensiune rapidă în ultimele decenii. S-a observat totuși, ca nici o strategie la
nivel mondial a sistemelor ITS nu este încă capabilă să îndeplinească întru totul
cerințele domeniului transporturilor. Ca atare, cercetarea și proiectarea în
continuare de sisteme ITS este o condiție esențială pentru implementarea unor
sisteme ITS cât mai performante. Sistemele ITS, în continuare pot fi privite și
reprezentate ca o parte integrantă a pachetului de măsuri ce trebuie implementat
având ca scop folosirea inteligenței artificiale în sistemul de transport existent.
La proiectarea unui sistem ITS trebuie avut în vedere încorporarea
planurilor necesare organizațiilor de transport, oferind totodată și
oportunitatea creării unei viziuni noi, de ansamblu, asupra
managementului din domeniul transportului . Un prim pas în elaborarea unei
arhitecturi ITS ar fi selectarea și acordarea parților componente ale sistemului
la prioritățile utilizatorilor acestui serviciu. Toți utilizatorii, agenții economici,
utilizatorii de servicii, structurile de grupuri cu interes în domeniu, furnizorii de
servicii, etc, trebuie să fie implicați în această dezvoltare a arhitecturii ITS, acest
lucru fiind foarte important în proiectarea și îmbunătățirea caracteristicilor
sistemelor ITS.
Conceptul de sistem inteligent de transport
Sistemele inteligente de transport – (Intelligent Transport Systems - ITS)
sunt sisteme de transport care utilizează tehnologia informatiei şi comunicaŃiilor
pentru eficientizarea şi creşterea calităŃii serviciilor de transport.
Sisteme inteligente de transport urban
În literatura de specialitate se mentionează că principalii beneficiari ai SIT
sunt patru categorii de participanti la procesul de transport:
• proprietarii şi administratorii retelelor de transport (managementul
serviciilor de transport);
• conducătorii de vehicule şi gestionarii de parcuri de transport;
• călătorii, expeditorii de mărfuri şi alti clienti ai transportului;

4
• autoritătile locale şi centrale care elaborează planurile de dezvoltare ale
transportului urban.
În documentele europene și în literatura de specialitate sunt prezentate
diverse tipuri de sisteme inteligente de transport:
• Sisteme de plată electronică (EPS – Electronic Payment Systems);
• Sisteme pentru managementul urgentelor (EMS- Emergency
Management Systems) – sunt sisteme care au ca obiectiv coordonarea resurselor
umane și tehnice pentru a putea face față situațiilor de urgență și deopotrivă
pentru refacerea drumurilor în cazul în care acestea sunt blocate sau deteriorate.
• Sisteme avansate de control al vehiculelor (AVCS- Advanced Vehicle
Control System;
• Sisteme pentru operarea vehiculelor comerciale (CVO-Commercial
Vehicle Operations);
• Sisteme de sigurantă (Security Systems);
• Sisteme avansate de management al traficului (ATMS- Advanced
Traffic Management Systems) - sunt sisteme de management al transporturilor
care au ca obiective principale:
1. Asigurarea controlului şi monitorizarea traficului urban, feroviar, naval
şi maritim. In fapt sistemele ATMS se găsesc implementate în toate retelele de
transport, evident cu respectarea specificaŃiilor şi functiilor fiecăreia dintre
acestea.
2. In cazul transportului rutier, ATMS îndeplinesc şi alte functiuni menite
să contribuie la sporirea sigurantei, confortului şi calitătii transporturilor. Astfel
ele pot furniza informatii călătorilor, pot contribui la reducerea timpilor de
călătorie, a celor de interventie în caz de incidente, la evitarea aglomerărilor sau
strangulării traficului. Utilizarea eficientă a sistemelor inteligente de transport
necesită integrarea tehnologiilor utilizate pentru informarea asupra traficului, a
controlului vehiculelor din trafic dar şi a unor proceduri informatice pentru
asistarea deciziilor manageriale.
Initiative de evaluare a transportului urban
Evaluarea transportului urban, inclusiv a transportului urban inteligent s-a
bazat în general pe indici cantitativi, mai putin indici care să măsoare calitatea
transportului rutier. Acest fapt este explicabil pentru ca indicii de calitate se
stabilesc, de regulă, prin analize asupra efectului perceptiei serviciului de
transport asupra călătorilor. O initiativă începută încă din anii 2000 privind
evaluarea sistemelor de transport a fost finantată de Uniunea Europeană prin
proiectul “Initiativa Benchmarking în transportul urban”. Proiectul s-a bazat

5
pe conceptul benchmarking care implică compararea performantelor operationale
ale unei institutii cu cele ale alteia similare, în scopul de a obtine o întelegere a
celor mai bune practici utilizate în cadrul unei industrii date.
În scopul de a facilita procesul de comparare a sistemelor urbane de
transport au fost conceputi o serie de indicatori. Aceşti indicatori au oferit o serie
de date despre fiecare dintre oraşele participante/regiuni şi permite comparatii
între participantii la proiect. Rezultatele proiectului - schimburi de experiență
între participanți - identificarea celor mai bune practici din țările participante -
identificarea şi utilizarea unor indicatori de performantă. Indicatorii de
performanță au reprezentat de fapt un set de date cu valori specifice. Aşa cum se
poate observa din prezentarea de mai sus, proiectul nu a insistat direct asupra
calitătii sistemelor de transport şi a calitătii serviciilor oferite de acestea
călătorilor.
Indicatorii de evaluare a transportului inteligent în transportul urban au
fost prezentați în diverse studii. Spre exemplificare, într-un document elaborat de
către Ministerul Dezvoltării Urbane, Guvernul Indian (Ministry of Urban
Development) privind sistemul de indicatori în evaluarea transportului inteligent
rutier, sunt luate în considerare următoarele elemente:
• disponibilitatea sistemului de urmărire a traficului;
• sistemul de informare a pasagerilor;
• utilizarea unui sistem de pozitionare globală (GPS);
• sincronizarea semafoarelor;
• sistemul integrat de ticketing;
• semaforizarea intersectiilor.
Planul european ”Sisteme Inteligente de Transport” în acțiune În
documentul Comisiei Europene intitulat „Sisteme Inteligente de Transport în
actiune” sunt mentionate şase zone de actiune pentru implementarea TIC în
serviciile de transport. Aceste zone sunt:
- Zona de actiune 1: Utilizarea eficientă a datelor rutiere, a celor legate de
trafic şi de călătorii
- Zona de actiune 2: Continuitatea traficului şi serviciile SIT de
administrare a transporturilor de marfă
- Zona de actiune 3: Sigurantă şi securitate rutieră
- Zona de actiune 4: Integrarea vehiculului în infrastructura de transport
- Zona de actiune 5: Securitatea şi protectia datelor, chestiuni privind
răspunderea civilă
- Zona de actiune 6: Cooperarea şi coordonarea SIT la nivel european

6
Concepte referitoare la Sistemele ITS
Referitor la sistemele ITS se poate spune că un sistem ITS, considerat în
totalitatea sa, este aproape întotdeauna mai mare decât suma părţilor sale
individuale. Implementarea este adesea complexă şi există multe obstacole de
înlăturat. Elementele esenţiale pentru implementarea cu succes a unui sistem
ITS sunt planificarea riguroasă, comunicaţii bune şi o coordonare eficace între
părţile interesate.
Cadrul de dezvoltare
Succesul sistemelor ITS se datorează tehnologiei moderne. Nici un
instrument sau strategie specifică sistemelor ITS ca atare nu poate îndeplini
necesităţile specifice ale domeniului transporturilor. Sistemele ITS pot fi privite
ca reprezentând o parte hotărâtoare a pachetului de măsuri sau un "plan" general
pentru adăugarea inteligenţei în sistemul actual de transport. Un cadru de lucru
pentru dezvoltarea de sisteme ITS este, în consecinţă, o condiţie prealabilă
esenţială pentru implementarea sistemelor ITS. Planul de dezvoltare ITS trebuie
să furnizeze direcţiile de acţiune, strategia de lucru, termenele, planul de
dezvoltare, rezultate de referinţă şi obstacolele care pot să apară de-a lungul
procesului de dezvoltare. Planificarea ITS oferă oportunitatea unei noi viziuni
de ansamblu asupra transportului şi trebuie să încorporeze planurile existente
ale organizaţiilor de transport.
Coordonarea acţiunilor
Strategia de dezvoltare a sistemelor ITS impune acţiuni de coordonare
între diferite organizaţii şi autorităţi care lucrează în domeniul transporturilor.
Primul pas este consultarea unei game largi de interese şi construirea unui
parteneriat local pentru dezvoltarea / construirea de sisteme ITS. Autorităţile,
actorii din transport precum şi băncile, vânzătorii cu amănuntul, emiţătorii de
semnale, operatorii de telecomunicaţii şi furnizorii de servicii comerciale au un
rol în construirea "viziunii asupra sistemelor ITS". în multe din ţările înaintate
din punct de vedere al dezvoltării ITS, o organizaţie ia iniţiativa, coordonând,
prin acţiuni concrete şi prin proiecte, consultanţa, planificarea şi elaborarea
planului. Este necesar un suport activ şi susţinut din partea mai multor
organizaţii care lucrează în cooperare pentru o planificare şi o dezvoltare
coordonată pe termen lung a sistemelor. Un număr din ce în ce mai mare de
iniţiative naţionale, regionale şi internaţionale vin să sprijine planificarea ITS
.Abordarea sistemului

7
Experţii în domeniul transporturilor trebuie să stabilească o abordare de
sistem generală pentru a contribui la dezvoltarea cu succes a sistemelor ITS.
Această abordare conţine atât concepte tehnice cât şi măsuri instituţionale
pentru integrarea tehnologiilor cheie într-o arhitectură de sistem inteligibilă
pentru a livra servicii utilizatorilor.
Experţii din domeniul transporturilor care sunt responsabili pentru
lansarea sistemelor ITS, atât la nivel de proiect, cât şi la nivel de program, dar
care pot fi nefamiliarizaţi cu aspectele tehnice şi/sau instituţionale, trebuie să ia
în considerare aspectele referitoare la arhitectura sistemului. Este necesar ca ei
să ia în considerare aspectele legate de integrarea în sistem a tehnologiilor ITS,
a costurilor şi beneficiilor ITS şi a celor mai bune strategii pentru dezvoltare.
Abordarea de tip sistem este recomandată în primul rând pentru ţările în
tranziţie.
Concepte referitoare la funcţionalitate
Conceptele referitoare la funcţionalitatea sistemelor ITS au fost împărţite
în următoarele 3 categorii:
• Coordonare:
Din această categorie fac parte acele concepte propuse sau implementate
de operatori sau acelea care sunt în primul rând funcţii ale unei organizaţii de
trafic sau ale altei organizaţii.
• Implementare:
Această categorie conţine acele concepte recomandate pentru
implementare cu cel mai mare potenţial în ceea ce priveşte beneficiile.
• Monitorizare:
Această categorie reuneşte acele concepte care pot fi implementate după
o perioada de timp sau pot fi implementate mai devreme în condiţiile în care
tehnologia se modifică rapid de la o tehnologie mai puţin matură la una matură.
Functiile componentelor Sistemelor ITS
Pentru a înţelege cum lucrează sistemele ITS este necesară înţelegerea
tehnologiilor autorizate specifice acestora pentru informaţia de trafic şi
controlul vehiculului, la nivelul lor funcţional şi anume nu numai aspectele
referitoare la modul cum lucrează ele în mod individual, dar şi cum pot fi ele
integrate şi pot lucra împreună, ca un sistem, pentru a furniza, într-un mod
eficient, serviciile oferite de sistemele ITS utilizatorilor.
Se poate face o comparaţie între modul de funcţionare a corpului uman şi
sistemele ITS. Corpul uman, pentru a efectua activităţi, percepe mediul cu
ajutorul ochilor şi al urechilor, prelucrează informaţia cu creierul, trimite

8
informaţia în afară vorbind cu ajutorul buzelor sau scriind cu mâinile şi
utilizează sistemul nervos pentru a transmite semnale de informare în interiorul
corpului. Sistemele ITS utilizează mijloace electronice, tehnologiile informaţiei
şi comunicaţiilor pentru livrarea către utilizatori a serviciilor necesare printr-un
lanţ de informaţii. Lanţul de informaţii conţine achiziţia datelor de la sistemul
de transport, comunicarea datelor, prelucrarea datelor, distribuirea informaţiei
către utilizatorii sistemelor ITS şi utilizarea informaţiei pentru sprijinirea
deciziei şi controlului.
Beneficiile Sistemelor ITS
Principalele beneficii ale tehnologiei ITS sunt următoarele:
• Reducerea accidentelor
• Sprijinirea deblocării congestionării
• Salvarea vieţii umane
• Siguranţa
• Productivitatea
• Diminuarea duratei călătoriei şi a planificării călătoriei
• Reducerea unora din efectele transportului asupra mediului
• Economisirea de timp şi bani
Sistemul ITS a demonstrat că este calea spre îmbunătăţirea facilităţilor de
transport şi funcţiilor pentru viitor. Unele dintre principalele beneficii ale
sistemelor ITS pot fi grupate in conformitate cu urmatoarele subiecte:
• Reducerea accidentelor
• Deblocarea congestionării
• Monitorizarea şi protecţia mediului
• Productivitatea şi eficienta operaţionala
• Factorii de confort
• Siguranţa
• Eficienţa

Arhitectura ITS

Se poate observa faptul că pentru realizarea funcţiilor cerute acestor


sisteme, este necesară integrarea unor sisteme de natură diferită într-un sistem
unic. Sistemele Inteligente de Transport sunt sisteme integrate, de complexitate
ridicată, acest fapt implicând o abordare specifică în proiectarea şi dezvoltarea
unor astfel de sisteme.

9
Complexitatea Sistemelor Inteligente de Transport generează nevoia definirii şi
realizării unei Arhitecturi ITS. Complexitatea sistemelor ITS poate fi privită din
puncte diferite de vedere:

• sistemele ITS sunt sisteme integrate ( sisteme mari, cu număr mare de


sisteme şi componente). Astfel încât, sistemul integrat, ca întreg, trebuie
să reprezinte mai mult decât suma elementelor componente;

• există multe relaţii de cooperare între numeroşii participanţi la astfel de


sisteme (prin participant înţelegându-se acea entitate economică,
persoană fizică sau juridică, care doreşte dezvoltarea de astfel de sisteme
– autorităţi locale, operatori de infrastructură, care efectiv dezvoltă
sisteme ITS – furnizori de componente, furnizori de elemente de
infrastructură, care utilizează Sistemele Inteligente de Transport –
călători, transportatori de marfă şi care reglementează domeniul ITS –
guverne naţionale, Uniunea Europeană);

• interese comerciale de natură diferită: servicii publice şi servicii


comerciale;

• existenţa activităţilor multidisciplinare: software, electronică, inginerie de


trafic; comunicaţii, tehnologia informaţiei etc;

• implicarea diverşilor producători/tehnologii la construirea sistemelor


integrate.

Toate aceste aspecte prezentate mai sus fac aproape imposibilă


proiectarea şi dezvoltarea sistemelor inteligente de transport fără definirea unei
Arhitecturi ITS. Această arhitectură trebuie să asigure pe lângă definirea
specificaţiilor privind comunicarea între subsistemele componente ITS şi o
concepţie comună asupra acestor subsisteme, fără de care nu se poate vorbi de o
integrare consistentă a sistemului care le conţine.

Din ce este compusă o Arhitectură ITS?

Una din cele mai importante componente ale Arhitecturii ITS este
lista Aspiraţiilor Actorilor. Acestea constau din obiective şi cerinţe de nivel înalt
ale tuturor celor implicaţi în dezvoltarea ITS, ex. utilizatori, operatori şi
furnizori, ce se reg ăsesc sub termenul de “Actori ITS”. Aceste Aspiraţii sunt

10
apoi convertite în simple declaraţii ce sunt numite Nevoile Utilizatorilor, ce sunt
prezentate într-o form ă similar ă aspiraţiilor. În plus, o Arhitectură ITS include,
uzual, următoarele:

- o imagine generală sau (Model Conceptual)

– o diagramă de nivel înalt ce prezintă întregul sistem şi arată cum lucrează


acesta.

- o Arhitectură (sau Punct de vedere) Funcţională (sau Logică) – o serie de


diagrame şi specificaţii ce prezint ă funcţiile sau procesele necesare satisfacerii
Nevoilor Utilizatorilor.

- o Arhitectură (sau Punct de vedere) Fizică – o serie de diagrame şi specificaţii


pentru componentele fizice şi amplasamentele lor pentru o dezvoltare specifică.
- o Arhitectură (sau Punct de vedere) de Comunicaţii

– o analiză a cerinţelor de comunicaţii a leg ăturilor necesare între


amplasamentele descrise în Arhitectura Fizică.

Alte Puncte de Vedere ce pot fi incluse sunt cel Organizaţional, care descrie
legăturile de afaceri între organizaţiile implicate şi cel informaţional ce
furnizează modele pentru seturile principale de date.

ITS în oraşe şi aglomerări urbane

Majoritatea ariilor urbane din Europa folosesc deja diferite tipuri de


ITS pentru suportul controlului şi managementului traficului şi al operaţiilor de
transport public, dar şi pentru controlul accesului şi al impunerii
reglementărilor. Un număr ridicat de departamente de transport urban caută să
obţină beneficiile ce se pot obţine prin integrarea unor astfel de sisteme.
Exemple

• Integrarea sistemelor de control al traficului, de management al transportului


public şi de informare a călătorilor face posibile următoarele:

− Regularizarea serviciilor de transport public prin oferirea priorităţii la


semnalele pentru trafic;

− Permite conducătorilor de vehicule să evite congestiile şi să găsească rapid


locuri libere de parcare;

11
− Permite călătorilor să compare informaţiile de la diferitele moduri de transport
înainte de efectuarea călătoriei;

− Furnizează informaţii ce permit călătorilor să-şi modifice planurile de


călătorie când apar incidente şi întreruperi.

• Interoperabilitatea sistemelor electronice permite controlul accesului la aria


urbană prin intermediul diferitelor forma de taxare a utilizatorilor.

ITS pentru autostrăzi

Congestia este un lucru nedorit pentru exteriorul oraşelor. Există


multe aplicaţii ITS proiectate să ajute managementul traficului şi să furnizeze
suport pentru conducătorii de vehicule pe autostrăzi şi alte categorii de drumuri.
Exemple

• Regularizarea accesului la autostrăzi şi şosele de centură prin intermediul


căilor de acces automatizate.

• Furnizarea informaţiilor de trafic şi îndrumarea conducătorilor prin


intermediul panourilor cu mesaje sau a dispozitivelor la bordul vehiculului. •
Controlul vitezei traficului pe autostrăzile cu congestii pentru fluidizarea
fluxului total de vehicule (evitându-se propagarea congestiei).

• Sisteme de detectare automată a incidentelor ce trimit automat mesaje la


centrele de control al traficului şi furnizează advertismente imediate pentru
conducătorii auto.

• Sisteme de adaptare inteligentă a vitezei (ISA) care asigură păstrarea limitelor


de viteză tot timpul – şi chir modificarea dinamică a acestor limite în funcţie de
condiţiile rutiere şi cele meteo. Ţinându-se cont de faptul că a crescut numărul
călătoriilor de lungă distanţă şi a celor internaţionale, interoperabilitatea
internaţională este necesară pentru ca dispozitivele ITS de la bord să poată
comunica cu echipamentele de la sol oriunde de-a lungul unei rute şi să poată
recepţiona informaţii de călătorie în orice ţară.

12
Operaţii cu mărfuri şi parcul auto

Numeroase aplicaţii ITS sunt disponibile pentru sprijinirea conducătorilor auto


şi a operatorilor de parcuri auto în timpul furnizării serviciilor de transport
public sau transportului comercial de marfă, acoperind atât transportul de marfă
pe distanţe lungi cât şi transportul urban de mărfuri. Aplicaţiile ITS pot creşte
eficienţa operaţiunilor, încuraja utilizarea diferitelor moduri de transport şi de
asemenea poate îmbunătăţi siguranţa transportului.

Exemple

• Sisteme de programare şi alocare a vehiculelor, încărcăturilor şi conducătorilor


auto şi generarea automată a rapoartelor de transport.

• Determinarea rutei optime atât pentru transporturile normale cât şi pentru cele
speciale, cum ar fi vehicule agabaritice sau mărfuri periculoase.

• Monitorizarea operaţiilor legate de siguranţa vehiculelor, cu înregistrarea la


bordul vehiculului a datelor şi oferirea datelor ca răspuns la interogările
echipamentelor de la sol.

• Urmărirea şi afişarea rutelor pentru vehiculele comerciale, containerelor sau


încărcăturii în timpul transportului, împreună cu monitorizarea stării fizice, ex.
pentru alimente şi mărfuri periculoase.

• Generarea şi întreţinerea automată a documentelor comerciale şi de altă natură


ce însoţesc vehiculele comerciale şi mărfurile.

• Furnizarea unui „birou în cabină” pentru proprietarii/conducătorii de vehicule.

Servicii suport

Există un număr de aplicaţii ITS proiectate să ofere suport aplicaţiilor şi


serviciilor descrise în paginile anterioare. Acestea includ plata fără numerar a
serviciilor, managementul incidentelor şi suport pentru activităţi de impunere a
legilor.

Exemple

• Un sistem de plată, ex. un singur „smart card”, care permite călătorului să


plătească pentru parcare, informaţii de călătorie, taxe, utilizarea sistemelor de
transport public, etc. Acest card poate de asemenea stoca informaţii personale şi

13
obtiuni, ex. dizabilităţi şi categorii de preţuri la hotel. Cu acest sistem fiecare
furnizor de servicii primeşte plata corectă pentru serviciul utilizat.

• Sisteme de taxare automată care permit vehiculelor să fie taxate corect fără a
opri la ghişeul de plată.

• Un sistem la bordul vehiculului poate genera un apel SOS automat în cazul


unui accident. Centrul care primeşte apelul furnizează serviciilor de urgenţă
locaţia exactă şi le ghidează pe acestea la locul accidentului cu ajutorul unui
sistem de management al traficului.

• ITS poate ajuta în cazul managementului condiţiilor excepţionale de transport,


ex. mărfuri periculoase, şi managementului podurilor şi tunelurilor.

• ITS poate fi utilizat la detectarea automată a încălcărilor regulilor de trafic, ex.


viteză ridicată, nerespectarea indicaţiilor semafoarelor, împreună cu detalii
despre vehiculele respective. Aceste facilităţi cresc eficienţa acţiunilor şi
eliberează personalul pentru alte activităţi.

14
Bibliografie

1. https://auto-tehnica.ro/diferentialu-2-2/
2. https://frame-online.eu/wp-
content/uploads/2014/10/PlanningGuideRO.pdf
3. Banciu Doina ş.a. - Sisteme inteligente de transport, Ed. Tehnică
Bucureşti 2003
4. Banciu Doina ş.a. Inteligenţa în transporturi, Ed. Capital; Bucureşti 2005

15