Scopul lucrării

Separarea şi purificarea substanţelor lichide de impurităţi puţin

volatile sau cu particole solide folosind distilarea simplă.

Noţiuni teoretice

Distilarea este un procedeu de separare sau purificare a subsanţelor

lichide.
Punctul de fierbere a unui lichid se numeşte temperatura la care
presiunea vaporilor saturaţi deasupra lichidului devine egală cu presiunea
atmsferică (punctul de fierbere depinde de valoare presiunii exterioare).
Alcoolii sunt compusi hidrozolici ce deriva formal de la hidrocarburi
saturate, prin inlocuirea unui sau mai multor atomi de hidrigen cu grupa –
OH (hidroxil).

Metode de preparare a alcolilor (Alcoolului izopropilic ):

1.Metoda generala de obtinere a alcoolilor este hidroliza alcalina a

derivatilor monohaloginati:

CH3 - CH - CH3 + NaOH CH3 - CH – CH3 + NaBr

Br OH
2. Alcoolii se obtin la hidratare alchenelor:

CH2 =CH – CH3 + HOH CH3 – CH – CH3

OH
3. Reducerea aldehidelor conduce la formarea alcoolilor primari, iar a
cetonelor la alcooli secundari:

CH3 – C – CH3 CH3 – CH – CH3

O OH

PROPRIETATI CHIMICE A ALCOOLILOR:

 Distilarea Simpla
19 aprilie, 2010

a) 1.Reactia alcoolilor cu metalele active (K,Na), determina proprietatile

slab acide ale alcoolilor :

2 CH3 – CH – CH3 + 2Na 2 CH3 – CH – CH3 + H2

OH OH
2. Interactiunea alcoolilor cu acizii carboxilici conduce la
formarea esterilor:
I. Protonizarea :

CHC3OOH + H CH3 – C – OH
OH

II. Atac Nucleofil :

OH
CH3 – C - OH + CH3 – CH –OH CH3 – C – O – CH – CH
OH CH3 OH H CH3
CH3 – C - O – CH – CH3 CH3 – C – O – CH – CH3 + H
OH CH3 O CH3

b)Substitutia grupei – OH din alcooli folosita in ontinerea

derivatilor halogenati:
1. Alcoolilii se transforma in compusi halogenati in solutii
apoase concentrate de hidracid (HX) sau la tratarea cu halogenura
de fosfor (PCl5)
R – OH + HX R- X + H2O
R- OH + PCl5 R- Cl + POCl3 + HCl
Aparate si ustensile: balon cu fundul rotund; garniture Würtz;
termometru; refrigerent; alonjă; recipient; arzător; stativ.

2
 Distilarea Simpla
19 aprilie, 2010

Modul de lucru

Se masoară 20 ml de lichid pentru distilare (alcool izopropilic), se

toarnă lichidul într-un balon conic de sticlă de 50 ml şi se adaugă 5g de
sulfat de natriu anhidru pentru uscarea lichidului. Totul se lasă pe 20-30 de
minute. După aceasta lichidul se toarnă în balon (fig.2). Atenţie –sulfatul
de natriu nu trebuie să cadă în balonul pentru distilare.
În lichidul de distilat se pun 1-2 bucăâele de poţelan poros, se astupă
balonul cu un dop, prin care trece termometrul, la braţul lateral se uneşte
refrigerentul, alonja şi recipientul, se puneîn circulaţie apa în refrigerent şi
se începe încălzirea. Încălzirea se va regla în aşa mod, ca distilarea să fie cu
viteza de 1-2 picături pe secundă.
În primul rînd, de vor distila impurităţile volatile, care se vor colecta
aparte şi vor reprezenta o fracţiune secundară. Cînd temperatura creşte şi
nu va atinge numai 2-3° C pînă la punctul de fierbere a lichidului de bază,
se schimbă recipientul şi se colecteză fracţiunea principală. Distilarea se
opreşte cînd temperatura este cu 2-3° C mai mare decît punctul de firbere
al lichidului de distilat. Se stinge arzătorul, se înlătură baia sau plasa şi se
lasă instalaţia intactă pîna la răcire. Se măsoară volumul fracţiunilor
secundare şi principale şi al restului rămas în balonul de distilare. Pentru
fracţiunea principală se înregistrează coieficientul de refracţie, care se
compară cu cel din îndrumar. Se va calcula randamentul fracţiei principale
şi procentul de pierderi.

Prelucrarea matematica a datelor

Vtot = V1 + V2 + V3
Vtot =1ml + 10ml + 1ml =12 ml
Vtot 12 ml

3
 Distilarea Simpla
19 aprilie, 2010

η= *100% = *100% = 80 %
Vdat 15 ml

100% - 80 % =20 %

R/s: pierderile constituie 20 %

Tabelul cu date

V,ml Indice Indice de Temperatura Densitatea, Pierderile

Vdat=15 ml de refractie de fierbere, ρ, g/cm3 constituite,
0
refractie experimental C %
teoretic
V1= 1

V2=10
1,3771 1,3740 82 0.786 20
V3 =1

Vtot= 12

Concluzie

În rezulatul efectuării lucrării de laborator am acumulat cunoştinţe

despre procedeul de separare şi purificare a substanşelor lichide de
impurităţi şi am format deprinderi de a lucra cu utilajul din laboratorul de
chimie organică. Am efectuat distilarea simplă a alcoolului izopripilic
obţinînd in rezultatul final in urma distilarii simple o pierdere de 20 %, iar
indecele de refractie experimental 1.3740 , iar cel teoretic este 1.3771 D.