Sunteți pe pagina 1din 41

Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi

1. Definirea ideii de produs nou

1.1 Istoric firmă

Interbrew – compania belgiană este al treilea producător de bere din lume.


Producţia anuală a companiei Interbrew este estimată la 82 milioane hectolitri, aproape de
7 ori mai mare decât întreaga producţie de bere din România.
Sediul principal al companiei Interbrew este în Belgia, iar operaţiunile companiei sunt
derulate în S.U.A., Europa de Vest, Europa de Est, Asia şi Pacific.
În Europa Centrală, Interbrew are sucursale în: Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia,
Republica Cehă, Ungaria, Muntenegru şi România. Berea produsă de Interbrew este vândută
în mai mult de 110 ţări.
Prima investiţie a concernului Interbrew în România s-a făcut în aprilie 1994, prin
încheierea contractului de parteneriat cu societatea Bianca S.A. din Blaj, care a avut ca
finalitate crearea companiei Bianca Interbrew Bergenbier. Aceasta este prima fabrică de bere
din România în care Interbrew deţine, pachetul majoritar de acţiuni şi care, în luna mai 1995,
începe producţia berii Bergenbier.
După 9 ani de activitate, concernul Interbrew ocupă locul 3 în ierarhia producătorilor de
bere, deţinând o cotă de piaţă de 13% şi cu o producţie anuală de peste 1,8 milioane hectolitri.
Bergenbier este o marcă de bere produsă în România de către compania belgiană
Interbrew. Cel mai important producător de bere la nivel mondial Bergenbier este sponsorul
oficial al echipei nationale de fotbal a României.Bergenbier este unul dintre cele mai
puternice branduri românesti, cu o notorietate de peste 95% în rândul consumatorilor si are
unul dintre cele mai longevive si mai populare sloganuri din istoria publicității din România
(„Prietenii stiu de ce !”).
Producătorul Bergenbier a intrat pe piaţa locală în 1994. În prezent, Bergenbier SA deţine
două fabrici de bere la Ploieşti şi la Blaj, numără peste 730 angajaţi şi dispune de o reţea de
distribuţie naţională. Bergenbier S.A. va continua să producă mărcile Bergenbier, Stella
Artois, Beck's, Löwenbräu şi Noroc şi să importe specialităţile belgiene Leffe şi Hoegaarden.
Pe piaţa internă, estimată la peste un miliard de euro, Bergenbier se află în competiţie direct
cu multinaţionalele Heineken ROmânia, Ursus Breweris şi United Romanien, Breweries
Bereprod (URBB).
1.2 Prezentarea produselor firmei
1
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi

Campania InterBrew oferă consumatorilor săi o gamă diversificată de produse. Astfel in


portofoliul InterBrew intră 7 mărci, din care cea mai importantă este Bergenbier care
generează cea mai mare cifră de afaceri.
Berea pusă la dispoziţia consumatorilor de InterBrew are o varietate de sortimente, de la
berea clasică de 0,5l la q-pack, bere brună şi bere fără alcool.
Prezenţa de zece ani pe piaţă, compania produce în România renumitele mărci Stella
Artois, Beck's, Bergenbier, Noroc, Hopfen Konig, Lowenbrau şi importă specialităţile
belgiene Leffe şi Hoegaarden.

2
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi

3
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi

1.3 Descrierea ideii de produs nou

Produsele noi sunt produse create relative curând, care apar pentru prima dat[ pe piaţă sau
care apar la un moment dat în procesul dezvoltării unui produs şi care în lupta cu elementele
vechi , ies învingătoare.Sunt deci acele produse cu aspect şi conţinut schimbat, transformat în
bine, refăcut, evoluat, performant.
Gradul de noutate al unui produs depinde de gradul de reînnoire care antrenează
modificările tuturor componentelor colective ale acestuia, conferindu-i o multitudine de noi
însuşiri, caracteristici pe care consumatorul trebuie să le sesizeze.
4
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
Berea Bergenbier este un suporter al fotbalului care susţine evenimentele sportive şi
campionatul mondial. Este un produs alimentar pe care consumatorii o consumă cu foarte
multa plăcere.
Idea de produs nou pe care vreau sa o iniţiez este de a lansa pe piaţă o bere care să atragă
atenţia consumatorilor şi să fie ceva deosebit faţă de produsele existente, prin schimbarea
ambalajului.Acesta va fi sub formă de minge de fotbal doarece am asociat berea cu fotbalul şi
cred că va fi cu siguranţă ceva nou, întru-cât nimeni nu a ieşit pe piaţă cu această inovaţie.
Noi am construit comunicarea bazându-ne pe 2 piloni: prietenie şi fotbal.

1.4 Motivarea necesităţii apariţiei de produs nou

Bergenbier este sponsorul oficial al echipei naţionale de fotbal a României. Bergenbier


este unul dintre cele mai puternice branduri româneşti, cu o notorietate de peste 95% în rândul
consumatorilor şi are unul dintre cele mai longevive şi mai populare sloganuri din istoria
publicităţii din România: „Prietenii stiu de ce!”
Tipul de produs pe care doresc să îl lansez pe piaţă
este berea Bergenbier la doză, sub formă de minge de
fotbal, având o cantitate de 330 ml.

5
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
Cu acest produs, mai degrabă cu această schimbare de ambalaj, mă adresez tuturor
consumatorilor de bere,dar în mod deosebit microbiştilor, deoarece cred că pe ei îi va atrage
prima dată.
Toata lumea ştie că atunci când te întâlneşti cu prietenii la o bere subiectele devin
interminabile,aşa încât m-am gandit că produsul meu va prinde bine pe piaţă şi consumatorii
vor fi atraşi în primul rând de aspectul ambalajului, ceva nou faţa de berea la sticlă, doză sau
pet deja cunoscute.
Astfel am combinat ingrendiente de calitate după o reţetă originală şi am obţinut o bere cu
gust unic,bogat,răcoritor pentru ca subiectele să nu işi piardă niciodată savoarea.
După cutia Bergenbier cu fotbalişti şi apoi cu suporteri, continuăm inovaţiile de ambalaj
în comunicarea cu iubitorii de fotbal şi le oferim consumatorilor berea în formă de minge de
fotbal , arătând astfel că Bergenbier nu a uitat de suporterii Echipei Naţionale de Fotbal a
României.

1.5 Scurt istoric despre produsul generic în care poate fi încadrată ideea

de produs nou

Berea poate fi definită ca o băutură slab alcoolică, nedistilată, obţinută prin fermentarea cu
ajutorul drojdiei a unui must din malţ şi eventual cereale nemalţificate fiert cu hamei. Din
această definiţie rezultă şi principalele materiii prime folosite la fabricarea berii: malţul,
cerealele nemalţificate, hameiul şi apa.
Berea are un conţinut de 1,6-7 % alcool şi un extract de 5-10 % format din zaharuri,
dextrine, produse de descompunere a proteinelor, săruri minerale, etc.
Fabricarea berii în scopul comercializării a început pe la anul 1200, pe teritoriul actualei
Germanii,iar îmbutelierea, în 1605. Berea a fost, dintotdeauna, sinonimă cu petrecerile şi
6
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
întâlnirile cu prietenii. Când oamenii au învaţat, în urmă cu câteva mii de ani, că prin
fermentarea cerealelor obţin o băutură hrănitoare şi bună la gust, au descoperit berea - o
importantă sursă nutritivă, apreciată de toate popoarele. Noe a luat-o pe Arcă. Egiptenii au
preparat-o din orz, babilonienii din grâu, incaşii din porumb. Chinezii o foloseau în ritualurile
religioase, romanii au bătut monede din argint şi aur cu simbolul preţiosului orz. Într-un text
egiptean de la 1600 î.H., sunt peste 100 de reţete medicale ce folosesc berea. În urmă cu
câţiva ani, o berărie din Anglia a îmbuteliat 1000 de sticle cu bere blondă numită
Tutankamon, obţinută după o reţetă veche de 3200 de ani
Fabricarea berii datează din cele mai vechi timpuri, fiind cunoscută aproape la toate
popoarele din Orientul Îndepărtat. Chinezii, japonezii, ebraicii, iar apoi grecii şi romanii,
preparau această băutură cu mult înaintea erei creştine, însă nu se ştie precis cine a fabricat
prima dată berea, dar în era noastră se presupune că această băutură a fost fabricată de
Gambrinus, fiul unui rege german din evul mediu.
Cu toată originea veche pierdută în negura istoriei, berea a fost şi rămâne nu atât a zeilor
după mitologie şi proverbe cât a oamenilor de pretutindeni, o băutură hrănitoare şi savuroasă
pe care nu o poate înlocui alte băuturi.
Prima fabrică de bere atestată în ţara noastră este cea din Timişoara, în 1718.

1.6 Analiza pieţei

Datoriile istorice şi tehnologia învechită au făcut ca micii berari să dispară incet, dar sigur,
de pe piaţa românească de profil. Din cei 125 de mici producători care existau acum zece ani
în România, numai 26 au reuşit să facă faţă concurenţei cu societăţile străine. Altfel spus,
80% din piaţa berii este deţinută de companiile multinaţionale.
Principalele societăţi axate pe producţia de bere în România sunt subsidiare ale marilor
companii europene. În număr de patru, ele adună aproape 80% din intreaga piaţa de profil.
Cele patru companii au învestit până în prezent 420 milioane de euro. Ele au constituit
Asociaţia Berarii României.

7
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
Grupul belgian Interbrew a venit în România în 1994, formând doua companii mixte cu
parteneri români, la Blaj – Bergenbier, şi la Baia Mare - Proberco. Grupul mai produce la
Ploieşti, în colaborare cu Romanian Efes Brewery. Cifra de afaceri anuala este de peste 100
de milioane de euro.
Brau Union Romania a înregistrat o scădere a cotei de piaţa comparativ cu 2004, Brau
Union deţinea anul trecut 27,9 % din totalul pieţei româneşti de bere. Înfiinţată în 1998, Brau
Union România este parte a grupului Heineken. Portofoliul de mărci oferit de Brau Union
Romania este alcătuit din Heineken, Gosser, Schlossgold, Silva, Ciuc, Golden Brau si Bucegi.
Grupul internaţional SAB Miller a învestit în România peste 100 de milioane de dolari, iar
în anii următori a anunţat că va mai învesti alte 50 de milioane dolari.
Filiala românească a grupului este compania Ursus Breweries, care deţine 22% din piaţa.
Ursus Breweries are o capacitate de producţie de 3 milioane hectolitri pe an. Compania
produce, printre altele, mărcile Ursus şi Timişoreana.Cel de-al patrulea mare producător de
bere este United Romanian Breweries Bereprod SRL, cel care ne oferă mărcile Carlsberg,
Tuborg şi Skol, şi vinde circa 1,2 milioane hectolitri anual.
Puterea mică de cumpărare şi situaţia meteorologică au creat un segment de consumatori
relativ nou. Caracteristica anului 2005 a fost ponderea creşterii consumului de bere la PET
(43% din totalul consumului), numărul celor care consuma bere acasă fiind în continuă
creştere (acest segment reprezintă 70% din totalul consumatorilor). Românii consumă anual
67 - 70 de litri de bere, în timp ce germanii şi cehii beau 160 de litri. Specialiştii berari
apreciază că, în următorii ani, consumul berii în România se va spori cu 10 - 15 litri pe cap de
locuitor.
1.7 Chestionar

Bună ziua. Numele meu este Paula Foltozan ,reprezint firma Bergenbier şi dacă imi puteţi
acorda 5 minute, aş dori să va pun câteva întrebări.

1. Sunteţi consumator (oare) de bere?


DA
NU
Dacă răspunsul este NU se încheie chestionarul.

2. Ce marca de bere preferaţi: Bergenbier sau Ursus ?


8
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
-----------------------------------------------------------------------------

3.Ce tip de bere consumaţi?


Blondă
Brună
Albă

4. Preferaţi berea?
Fără alcool
Cu alcool

5. Ce apreciaţi la o bere atunci când o cumpăraţi?


Calitatea
Forma de prezentare
Gustul
Imaginea de marcă

6. În ce sezon consumaţi bere?


-------------------------------------------------

7. Berea pe care o consumaţi frecvent este ambalată la:


Sticlă
Doză
Altele

8. În momentul deciziei de cumpărare a unei mărci de bere, consideraţi preţul:


Extrem de important

Foarte important

Destul de important

9
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
Nu foarte important

Deloc important

9. Unde obişnuiţi să consumaţi berea ?

Acasă

Terase, baruri

Alte locuri . Vă rugăm să


precizaţi ..........................................................

10. De unde preferaţi să achiziţionaţi berea ?

Magazine alimentare

Supermarketuri

Magazin en-gross

Hipermarketuri

11. Cât de des achiziţionaţi bere ?

Zilnic

De 2-3 ori pe săptămână

O dată pe săptămână

2-3 ori pe lună

Ocazional

10
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi

Evaluarea chestionarului

Pentru a vedea care sunt preferinţele consumatorilor în ceea ce priveşte mărcile de bere
româneşti, am iniţiat un sondaj de opinie pe un eşantion de 100 de persoane,cu vârste cuprinse
între 18-40 de ani (de menţionat faptul că eşantionul de respondenţi intervievaţi fac parte din
judeţul Galaţi)
Persoanele chestionate au răspuns astfel:
1. 78 % Da
22 % Nu
2. 58 % preferă marca Bergenbier
20 % preferă marca Ursus
3. 71% preferă berea blondă
19 % preferă berea albă
10 % preferă berea brună
4. 89 % preferă berea cu alcool
11 % preferă berea fără alcool
5. 46 % apreciază calitatea
25 % apreciază imaginea de marcă
25 % apreciază forma de prezentare
4 % apreciază gustul
6. 98 % consumă vara
2 % consumă iarna
7. 70 % preferă berea la doză
24 % preferă berea la sticlă
6 % altele
8. 35 de persoane consideră preţul extrem de important
27 de persoane consideră preţul foarte important
25 de persoane consideră preţul destul de important
10 persoane consideră preţul nu foarte important
3 persoane consideră preţul deloc important
9. 87 % consumă berea în terase, baruri

11
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
10 % consumă berea acasă
3 % consumă berea în alte locuri cum ar fi: la pădure, la plajă.
10. 48 % cumpără berea din supermarketuri
20 % achiziţionează berea din hipermarketuri
17 % cumpără berea din magazine alimentare
15 % cumpără din magazine en-gross
11. 31 % cumpără zilnic
31 % cumpără 2-3 ori pe săptămână bere
25 % cumpără 1 dată pe săptămână bere
10 % cumpără de 2-3 ori pe lună
3 % cumpără ocazional bere

Nr crt. Acceptare Neacceptare Dilemă


1 78 22 -
2 58 20 22
3 71 19 10
4 89 11 -
5 25 75 -
6 98 - 2
7 70 24 6
8 87 13 -
9 97 - 3
10 85 - 15
Total 758 184 58

100...........100 %
758..............X X=758
184..............Y Y=184
58................Z Z=58

2. Implementarea conceptului de produs nou

12
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
2.1 Dezvoltarea conceptului de produs nou
a) Încadrarea conceptului de produs nou în clasificare

Clasificarea merceologică alimentare are drept scop sistematizarea mărfurilor în mod


unitar,logic,respectiv ordonarea ierarhică pe baza unor citerii tehnologice.
Clasificarea merceologică clasică a produselor alimentare este următoarea,după:
Origine : produs de origine vegetală
Gradul de prelucrare tehnologica : produs finit
Compozitie chimică : produs gustativ
Destinaţia de consum : pentru consum uman
Modul de conservare : conservată
Stabilitate : greu alterabile
Modul de ambalare : ambalată
Criterii metabolice : produs energetic

Clasificarea merceologică a produselor alimentare e acceptata pe plan internaţional


ordonând mărfurile alimentare în 10 grupe.
Berea face parte din grupa 4 de produse gustative (condimente, băuturi alcoolice).

b) Schema tehnologică de fabricare a produsului generic

13
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi

Malt

Pretratare malt
Curatir
Despra
Macinare

Brasaj
(plamadire si zahar
40-70°C,100-150

c) Descrierea etapelor procesului tehnologic


Filtrare plamada za
o Măcinarea malţului

14 Must
Hamei
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
Scop: Măcinarea malţului realizează reducerea dimensiunilor materialului de strat , şi o
clasare pe dimensiuni a particulelor obţinute , prin cernere . Tehnica de măcinare adoptată
depinde de metoda de plămădire şi de metoda de filtrare a plămezii dupa brasaj.
Utilaje : Pentru măcinare se folosesc mori cu ciocane sau cu valţuri.Morile cu ciocane
realizează o pulverizare fină a malţului, permiţând utilizarea lor la procedee de filtrare
continuă, cu tambur rotativ sub vid. Morile cu valţuri permit fracţionarea produselor de
măciniş prin cernere, respectiv obţinerea separată o grişurilor, a făinii şi tegumentului.

o Plămădirea şi zaharificarea plămezii (brasajul)


Scop: Prin această operaţie se urmăreşte trcerea substanţelor insolubile ale malţului şi a
cerealelor nemalţificate în formă solubilă cu ajutorul apei şi a enzimelor din malţ, care
transformă substanţele macromoleculare în produse cu masa moleculară mică şi medie care
alcătuiesc extractul mustului de bere.
Utilaje: Plămădirea şi zaharificarea plămezii se realizează în cazane speciale de plămădire
şi zaharificare de formă rotundă sau paralelipipedică.

o Filtrarea plămezii
Scop: Filtrarea are drept scop separarea fracţiunii solubilizate a plămezii de partea
insolubilă, respectiv de borhot.
Utilaje: Filtrarea plămezii zaharificate se realizează cu ajutorul cazanului de filtrare sau
cu filtre de plămadă existent la instalaţiile clasice.

o Fierberea mustului de bere


Scop: Scopul principal al acestei operaţii este solubilizarea uleiurilor aromatice şi a
răşinilor amare din hamei sau produse de hamei prin fierberea împreună cu mustul pentru a
conferi gustul şi aroma specifică berii.
Utilaje: Fierberea convenţională se realizează la presiune atmosferică, timp de două ore,
în cazane de fierbere de diferite forme constructive : cazan cu secţiune circulară sau cazan cu
secţiune dreptunghiulară.

o Separarea borhotului de hamei


Scop: Borhotul de hamei trebuie eliminat din must pentru a nu perturba procesele de
filtrare şi fermentare şi a nu înrăutăţi însuşirile senzoriale ale berii.

15
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
Utilaje: Aceasta se realizează în recipiente prevăzute cu site metalice (de preferinţă
alamă) denumite separator de hamei.

o Răcirea şi limpezirea mustului


Scop: Mustul fierbinte fiert cu hamei este supus, înainte de a fi trecut la fermentare,
răcirii până la temperatura de 6-7°C în cazul fermentaţiei inferioare şi 12-18°C în cazul
fermentaţiei superioare ; cât şi limpezirii ce se impune datorită formării « trubului la cald »,
care are loc la fierberea cu hamei, ca urmare a coagulării proteinelor şi a polifenolilor
macromoleculari din hamei, şi a formării « trubului la rece » ce are loc în timpul răcirii
mustului fiert cu hamei de la temperatura de 55-70°C până la cea de însămânţare a drojdiilor.
Utilaje: Separarea trubului la rece se poate face prin sedimentare în linuri sau tancuri de
sedimentare, prin centrifugare, prin filtrare în filtre aluvionare sau prin flotaţie într-un tanc de
flotaţie.

o Clarificarea mustului
Scop: Trubul la cald este format din particule cu dimensiuni de 30-80 mm , care au
densitatea ceva mai mare decât a mustului şi , din acest motiv , vor sedimenta relativ uşor
formând o masă compactă , dacă timpul este suficient . Trubul la cald reprezintă 0,21-0,28
kg/hl must şi conţine 80-85 % apă fiartă fiind format din:material proteină-tanin ;săruri
insolubile ; material răşinos din hamei ;material lipidic din must ;proteine denaturate –
coagulate ;

o Răcirea mustului
Scop: Răcirea mustului fiert se face în scopul :
- reducerii temperaturii de la aproximativ 100 °C la 5-6 °C sau 7-12° C îşi ia ceea ce
împiedică dezvoltare ulterioară a microorganismelor care pot infecta mustul ;
- formării trubului la rece : mustul cald este limpede dar pe măsură ce se răceşte el
devine turbed din cauza formării trubului la rece care constă din particule cu Φ = 0,5 um ;
Utilaje: răcitor cu plăci

o Aerarea mustului
Scop: Aerarea mustului răcit este necesară pentru :
- multiplicarea drojdiilor ;

16
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
- sinteza ergosterolilor ;
- sinteza acizilor graşi nesaturaţi ;

o Fermentarea
Scop:Prin fermentarea mustului de bere se urmăreşte transformarea zaharurilor
fermentescibile în alcool etilic şi bioxid de carbon cu ajutorul complexului enzimatic al
drojdiei de bere.Procesul are loc în două etape şi anume: fermentarea primară, tumultoasă sau
principală, rezultând aşa-zisă bere tânără şi în continuare, fermentarea secundară lentă, sau
maturarea.
Utilaje: În industria berii , vasele de fermentare poartă denumirea de linuri dacă lucrează
la presiune barometrică , şi de tancuri dacă lucrează sub presiune .

o Filtrarea berii
Scop: Este operaţia care se aplică berii pentru a-i da limpiditate finală, şi trebuie să fie
practicată cel puţin o dată şi pentru berea înainte de îmbuteliere, pentru că aceasta să aibă o
limpiditate cu luciu, respectiv strălucire.
Utilaje: Tipurile de filtre utilizate în industria berii sunt clasificate în :
- filtre cu material filtrant fix : filtre cu plăci şi masă filtrantă , filtre cu plăci şi cartoane
filtrante , filtre cu membrane filtrantă ;
- filtre cu aluvionarea materialului filtrant : filtru cu rame şi plăci şi cartoane suport
pentru Kiselgur , filtre cu suport de site metalice , filtre cu lumanari .

o Pasteurizarea berii
Scop: Scopul pasteurizării este acela al înbunătăţirii stabilităţii biologice a produsului
finit . Prelungirea duratei de pasteurizare a berii este realizată , în cazul pasteurizării prin
inactivarea microorganismelor capabile să se dizolve în bere şi respectiv inactivarea
enzimelor , care pot cauza modificări chimice nedorite .
Utilaje: Pentru pasteurizarea berii se pot folosi două tipuri de pasteurizatoare şi anume:
pasteurizatorul tip tunel ;pasteurizatorul cu plăci ;

o Îmbutelierea berii
Scop: Înainte de a fi vândută berea trebuie să fie ambalată. Pentru a asigura cea mai bună
calitate posibilă a produsului, ambalarea trebuie să fie efectuata cu pricepere şi grijă.

17
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
Utilaje: Procesul tehnologic de imbuteliere se realizeaza cu ajutorul utilajelor componente
din lina de imbuteliere . Acestea pot fi simple sau complexe , semiautomatizate , sau
automatizate sau auxiliare .

d) Proprietăţile organoleptice şi fizico-chimice ale produsului


generic

18
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
o Caracteristici orgonoleptice :

Culoarea
La multe tipuri de bere se pretinde o anumită culoare. Se cunosc pe plan mondial cerinţele
de culoare deschisă la berea de tip Pilsen sau Dortmund, de culoare moderată la berea vieneză
şi culoare închisă la berea de tipul München.
Substanţele tanante din hamei exercită un efect de colorare. Se obţine o bere de culoare
deschisă dintr-un extract sărac în substanţe tanante. În cazul folosirii de hamei depozitat în
condiţii necorespunzătoare sau foarte vechi, se obţine, de asemenea o bere de culoare închisă.

Spuma berii
O spuma înaltă, cu bule mici, care durează multă vreme, este adesea semnul unei beri de
calitate. Dacă mărimea bulelor nu este uniformă, dacă majoritatea lor sunt mari şi chiar mai
mult, dacă spuma dispare repede aveţi motive să credeţi că ceva este în neregulă, probabil
datorită unei tehnici de fermentare defectuoase sau unor materii prime de slabă calitate. Dacă
o spumă iniţial înaltă dispare rapid, acest lucru se poate datora faptului că berea v-a fost
servită prea caldă sau că paharul nu a fost bine spălat şi are depozite invizibile de grăsime sau
detergenţi.
Spuma unei beri de calitate trebuie să fie: albă, densă, cu înălţimea de 30-40 mm,
persistentă timp de minim 3 minute, însoţită de perlaj constant. Dupa dispariţie, lasă pe pahar
o urma albă, dantelată. Dimensiunea spumei depinde şi de modul în care berea este turnată în
pahar.

Mirosul
Mirosul este caracteristic fiecarui tip, plăcut, fără miros străin (de mucegai, de acru),
având aromă de hamei şi malţ. Este periculos să beti bere cu miros de fenol, crezol – miros
asemănător cu cel din cinematografele de ţară care au podelele unse cu motorină sau cu
mirosul traverselor unse cu gudroane. Berile cu miros de carton ud sunt vechi. Acest miros se
datorează pătrunderii aerului (oxigenului) în sticlă.

Gustul:
Majoritatea mărcilor de bere au, în diferite proporţii, toate cele patru gusturi: dulce, amar,
sărat, acru. Gustul amar, care persistă mult timp, semnalează o bere de calitate inferioară -

19
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
obţinută din materie primă slabă calitativ sau prin încălcarea procesului tehnologic. Berea
blondă are un gust slab amărui de hamei, care dispare repede.

Claritate şi consistenţă:
Majoritatea tipurilor de bere sunt filtrate pentru a avea o limpezime de cristal. Exista însă
şi sorturi de bere care nu sunt filtrate şi care sunt uşor tulburi din cauza drojdiilor încă
prezente în ele în momentul consumului. O bere clară se va tulbura pe măsură ce se va
învechi. Acest proces este adesea accelerat prin păstrarea berii într-un loc prea cald sau expus
luminii solare. Răcirea la temperaturi foarte joase poate de asemenea să tulbure berea, dar
acest lucru este reversibil cu încălzirea.

o Caracteristici fizico-chimice:
Berea are o compoziţie chimică complexă existând diferenţieri de la sortiment la
sortiment. Conţine alcool până la 6%, extract real format mai ales din dextrine, azot solubil
(600-800 mg/l), substanţe amare, tanante, minerale (fosfaţi şi alte săruri, mai ales de K),
conţine acizi organici (lactic, succinic, malic, acetic), substanţe colorante, vitamine
hidrosolubile (B1, B2, PP) si CO2( 0,33-0,4%).
Tulburile fizico-chimice sunt cauzate de proteine, dextrine, răşini, substanţe tanante
provenite din must sau hamei care pot precipita datorită unor procese oxidative, acţiunii unor
metale prezente (cupru, staniu, fier),

e) Fişa tehnică a produsului generic

Descrierea tehnică
20
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
Dimensiuni Înălţime 16.5 cm
Greutate 0.50 ml
Ambalare Doză metalică

Ingrendiente Apă,malţ din orz, mălai,


hamei.
Alc 5% vol.
E.P. 11.0 ° P
Aspect Lichid limpede, cu luciu,
caracteristic, de culoare
galben-pai, fără sediment
sau impurităţi
Gust Caracteristic,amărui,plăcut,
are atestă prezenţa de
dioxid de carbon, fără gust
străin
Miros Caracteristic,plăcut,fără
miros străin (de
mucegai,de acru), cu
aromă de hamei şi malţ

f) Prezentarea firmelor concurente


Tabelul 1.
Denumire firmă Denumire produs
Ursus Breweries Peroni Nastro Azzurro,Ursus,
Timisoreana, Ciucas, Stejar,
Heineken România Heineken, Ciuc Premium, Golden

21
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
Brau, Gosser, Silva,
Carlsberg Romania Holsten,Tuborg,etc

Ursus Breweries
Peroni Nastra Azzuro.Peroni este mai mult decât o bere, este o
marcă pe care ai putea natural să o asociezi unei întregi categorii
de produse făcute să te diferenţieze în mulţime, să te facă unic şi
inimitabil. Peroni te ajută să te exprimi în stil italian. Peroni este
o alternativă proaspătă şi stilată pe piaţa berii.

Ursus . Alcool: 5 % E.P: 11.6 ºP


Ingrediente: apa,malţ,hamei,drojdie

Timişoreana.Preparată după o reţetă tradiţională de către prima fabrică de


bere din Romania, Timişoreana aduce arta maeştrilor berari în stilul de
viaţă contemporan.

Ciucaş. Reţeta Ciucaş datează din 1892. Berea Ciucaş poartă numele
muntelui din care izvoraşte ingredientul său vital, apa pură de munte.Berea
Ciucaş a fost prezentă la primul festival al berii organizat în Romania în
1993 de Fabrica de Bere Aurora din Braşov.În 2004, marca a fost integrată
în portofoliul Ursus Breweries.Ciucaş este distribuită la nivel naţional.

22
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi

Stejar Cu un conţinut de alcool de 7% şi un extract primar cu 30% mai


ridicat decât o bere obiţnuită, Stejar înseamnă experienţa unui gust intens,
bine conturat, care nu lasă loc de compromisuri.Stejar este o bere
normală dacă ţi se pare normal să petreci mai mult timp pe munte decât
urmărind la televizor documentare despre munţi.

Heineken Romania

Heineken .Heineken este o bere pilsener de culoare deschisă, de fermentaţie


inferioară, cu un conţinut de alcool de 5% şi un extract primar de 11,4º P. Heineken
este obţinută printr-un proces natural de brasaj, fără adaos de aditivi. Ingredientele
folosite pentru producerea acestei beri sunt malţul din orz, apa, hameiul şi drojdia
Heineken de tip A. Caracteristicile berii Heineken sunt aroma proaspată şi fructată
şi gustul uşor amărui, care fac ca această bere să fie băută cu plăcere.

Ciuc premium . Ciuc este o bere blondă superioară, de tip Pils, cu o


concentraţie de alcool de 5% şi un extract primar de 11.5° P.

Golden-Brau. Golden Brau este o bere blondă cu aspect limpede şi cu


gust plăcut, fin, uşor amărui. Concentratţa de alcool este de 5% şi
extractul primar de 11,2°P. Ingredientele folosite sunt: apa, malţ din orz,
mălai, hamei.

23
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
Gosser. Poziţionata în segmentul Premium Internaţional, Gosser este o
bere blondă de calitate superioară cu o reţetă unică: aroma delicată a
malţului se îmbină perfect cu savoarea răcoritoare şi uşor aspră derivată
din adaosul echilibrat de hamei, într-o bere uşor colorată, bine
fermentată, cu o concentraţie de alcool de 5,3%.

Silva. Silva are toate caracteristicile unei beri premium: culoare galben-
aurie, gust aromat, datorită concentraţiei mai ridicate de hamei, claritate,
spumă bogată şi prospeţime de lungă durată datorită unei impregnări mai
intense de dioxid de carbon.

Carlsberg Romania

Holsten Tuborg

2.2 Rafinarea conceptului

Se va finaliza prin alegeri li decizii definitive asupra planurilor tehnice şi tehnologice ale
noului produs.Din punct de vedere analitic există 3 subetape:analiză şi corelare,decizie şi
recolerare,alegere definitivă.
La sfârşit trebuie să cunoaştem definiţia complet si definitivă a produsului, se fixează
utilajele şi se construiesc ipotezele pentru probele tehnologice.

24
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi

2.3 Descrierea preliminară a produsului

Se stabilesc parametrii finali,modul de prezentare şi modificările aduse produselor


existente.
Modul de realizare al controlului de calitate al parametrilor îl stabilim astfel:
-precizăm investigaţiile proprii
-alegem metodele noi necesare
-elaborăm strategia de menţinere a calităţii parametrilor
-stabilim modul final de prezentare
-alegem maniera în care produsul va fi testat
25
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
-studiem legislaţia existentă
-stabilim schema tehnologică

2.4 Proiectarea prototipului

Se parcurg urmatorii paşi:


-se proiectează o reţetă pentru obţinerea unei şarje de produs
-pe baza reţetei se obţine produsul şi se compară cu modelul
-se finalizează reţeta de fabricaţie
-se identifică distribuitorii de materii prime şi auxiliare
-se calculează costurile reţetei revizuite
-se stabilesc instrucţiunile de fabricaţie privitoare la ingrendientele adăugate
-se elaborează producţia estimată

26
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
-se revizuiesc costurile de producţie
-se stabilesc necesităţile realizării procesului tehnologic(echipamente noi,utilităţi,planul de
amplasare)
-se stabileşte tipul de ambalare
-se stabileşte şi se produce prototipul de ambalaj şi a etichetei
-se finalizează caracteristicile ambalajului şi ale etichetei

În sfârşit obţinem licenţa de fabricaţie şi estimăm vânzările în scopul achiziţionării


utilajelor şi ambalajelor.Urmează o etapă în care finalizăm specificaţiile de pe amabalaj,
respectiv etichetă şi luăm decizia de a opri sau a continua proiectul.Totodată se achiziţionează
utilajele şi ambalajele.

2.5 Definirea strategiei de marketing şi testarea pietei

Orice producător trebuie să-şi stabilească unele strategii legate de evoluţia gamei de
produse prin care urmăreşte să-şi dozeze potenţialul material şi financiar astfel încât să
asigure necesarul activităţii sale.
Strategia adoptată este cea de înnoire a gamei de produse,care este cea mai complexă
dintre strategii.Aceasta se aplică în faza de maturitate,când produsele îmbătrânite sunt
înlocuite cu altele noi,superioare calitativ.
Este mai costisitoare şi implică eforturi mari din partea firmei ,dar asigură progresul şi
dezvoltarea.

27
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi

3. Introducerea produsului în fabricaţie

3.1 Schema tehnologică de obţinere a produsului nou.Reţetă de fabricaţie.

28
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi

3.2 Descrierea etapelor procesului tehnologic

Faţă de produsul generic în procesul tehnologic se schimbă doar faza de îmbuteliere


Îmbutelierea în cutii metalice

29
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
Îmbutelierea în cutii metalice se bazează pe acelaşi principiu ca şi umplerea buteliilor.
Diferenţele datorate pereţilor foarte subţiri ai cutiilor (0,09 mm) şi formei acestora sunt
următoarele:
- au o stabilitate foarte redusă la vid;
- o suprafaţă mare a gurii de intrare a berii şi de evacuare a gazului în timpul umplerii;
- sunt foarte uşoare.
Datorită masei foarte reduse, transportul cutiilor trebuie efectuat foarte atent şi uşor pentru
a asigura un spaţiu constant între ele, ceea ce este foarte dificil datorită vitezei mari de
îmbuteliere.
Transportoarele pentru cutii sunt prevăzute cu lanţuri speciale, ghidaje laterale reglabile
pe înălţime şi elemente de ghidare şi centrare a acestora.

3.3 Descrierea produsului finit

Berea conţine 90 % apă, malț, hamei, zahăr şi drojdie.


Valorile nutriţionale ale berii

30
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
Apa .După cum am mai precizat, mai mult de 90% din bere este reprezentată de apă.
Astfel, berea poate avea o contribuţie importantă la cantitatea zilnică de lichide ingerată, care
trebuie să fie de cel puțin 1,5-2 litri pe zi. Pe de altă parte însă, consumul de alcool are un
efect de deshidratare celulară.
Conţinut în grăsime, zaharuri şi proteine. Berea nu conţine grăsimi, foarte puţine proteine
(mai puţin de 0,5%) şi o cantitate mică de zahăr (în jur de 3 %).
Vitamine. Vitaminele din bere provin din drojdia de bere adăugată în timpul procesului de
preparare şi sunt reprezentate de vitamine din grupul B. Însă, cu cât berea este mai filtrată se
pierd mai multe vitamine. Un pahar (250 ml) de bere conţine 0.07 mg de vitamina B 2, 0.01
mg vitamina B1, şi 0,12 mg vitamina B6 . Cu un consum moderat, berea poate aduce
necesarul zilnic de vitamine din grupul B. Pe de altă parte, un consum excesiv nu duce la
crearea unor depozite de vitamine, ci dimpotrivă va creea o carenţă (în special de vitamina
B1).

Minerale: Berea conţine o serie de oligoelemente şi minerale. Cantităţile depind de


originea materiei prime, metoda de preparare, precum şi de procesul de producţie. Cele mai
importante și benefice minerale sunt fierul, cromul, cuprul şi potasiul. Conţinutul în sare al
berii este aproape absent, ceea ce este un lucru pozitiv mai ales dacă avem de urmat o dietă
fără sare. Prezenţa unor anumite minerale, cum ar fi fier, crom, cupru, siliciu şi potasiu poate
fi cu siguranţă clasificată ca fiind pozitivă. Mai puţin de dorit sunt urmele de elemente, cum ar
fi cobalt şi plumb, dar acestea sunt practic inexistente.
Conţinutul de sodiu (sare) este aproape absent, lucru cu siguranţă pozitiv.
Ca să sintetizăm, berea conţine în medie (bere blondă):
-energie: 379 kcal/l -fier :0,5 mg/l -vit. B9: 100 mg/l
-alcool: 35,3 g/l - vit. B1: 1 mg/l
-zaharuri: 30 g/l - vit. B2: 1 mg/l
-potasiu: 310 mg/l - vit. B3: 1 mg/l
-magneziu: 70 mg/l -vit. B5: 1 mgl
-calciu: 60 mg/l -vit. B6: mg/l
3.4 Proprietăţile organoleptice şi fizico-chimice ale produsului nou.

o Caracteristici orgonoleptice :

Culoarea
31
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
Berea are culoare deschisă, blondă.

Spuma berii
Spuma berii este albă, densă, cu înălţimea de 30-40 mm, persistentă timp de minim 3
minute şi este însoţită de perlaj constant.

Mirosul
Mirosul este caracteristic, plăcut, fără miros străin (de mucegai, de acru), având aromă de
hamei şi malţ.

Gustul:
Berea blondă are un gust slab amărui de hamei, care dispare repede.

o Caracteristici fizico-chimice:

Conţine alcool 5 % .Extrac primitiv 11,0 ° P.

3.5 Fişa tehnică a produsului nou

Descrierea tehnică
Dimensiuni Înăltime 16
Greutate 0,33 l

32
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
Ambalare Doza metalică

Ingrendiente Apă,malţ din orz, mălai,


hamei.
Alc 5% vol.
E.P. 11.0 ° P
Aspect Lichid limpede, cu luciu,
caracteristic, de culoare
galben-pai, fără sediment
sau impurităţi
Gust Caracteristic,amărui,plăcut,
are atestă prezenţa de
dioxid de carbon, fără gust
străin
Miros Caracteristic,plăcut,fără
miros străin(de mucegai,de
acru),cu aromă de hamei şi
malţ

3.6 Descrierea ambalajului utilizat

33
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi

Produsul meu va fi ambalat în cutie metalică.


Cutiile metalice prezintă avantajul unei mase reduse, a unei forme adecvate pentru stivuire
şi depozitare uşoară în frigidere, precum şi în instalaţiile de debitare automată. La aceasta se
adaugă răcirea rapidă şi evitarea inconvenientelor de spargere întâlnite la buteliile de sticlă.
Din aceasta cauză ele s-au introdus rapid în S.U.A., unde au o pondere de peste 30% din
totalul recipienţilor folosiţi pentru îmbutelierea berii.

3.7 Înregistrarea produsului nou

CERERE DE ÎNREGISTRARE MARCĂ

34
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
Nr. referinta Registratura OSIM (numarul si
solicitant/mandatar data primirii ):

1. Solicitanti (nume/denumire, adresa/sediu)


SC BERGENBIER SA, cu sediul în Bucureşti,sector 2,Bd.Dimitrie Pompei,nr 9-9A,Cladire 20-
etaj 1.

1.1. Solicitantii persoane juridice vor preciza forma de constituire si statul a carei legislatie îi
guverneaza organizarea:

2. Solicitam în baza Legii nr. 84/1998 înregistrarea marcii reprodusa în continuare:

2.1. Marca este : 2.2. Felul marcii: 2.4. Reproducerea marcii


- verbala - individuala
- combinata - colectiva
- figurativa - de certificare
-tridimensionala
2.3. Cand se revendica culoarea ca element
distinctiv al marcii se indica:

2.3.1. denumirea culorilor revendicate:


negru,roşu,alb,maro

2.3.2. principalele părţi ale mărcii care sunt


în culori:
-Bergenbier îngrosat cu negru,fundal alb,
înconjurat de o linie având culoarea roţie
-Prietenii ţtiu de ce –îngroşat,culoare maro
-Muntele-maro cu alb

3. Transliterarea marcii sau a unei parti din ea:


Bergenbier. Prietenii stiu de ce.

4. Traducerea în limba romana a marcii sau a unei parti din ea:


Berea munţilor.Prietenii stiu de ce.

35
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
5. Prioritati revendicate (tara, data, numar):

6. Prioritate de expozitie (tara, locul, data si denumirea expozitie):

1. Solicitantul desemnat pentru corespondenta cu OSIM:


Foltozan Paula

8. Adresa solicitantului/mandatarului pentru corespondenta cu OSIM:

9. Reprezentare prin mandatar autorizat procura procura generala nr./data:


cu:
L.S.

LS

10. Lista produselor sau/ si serviciilor clasificate conform “Clasificarii de la Nisa”

Clasa 32-Bere,apă minerală şi gazoase şi alte băuturi răcoritoare;băuturi din fructe şi sucuri
de fructe; siropuri şi alte preparate pentru fabricarea băuturilor.

11. Taxe platite la data depunerii cererii:


11.1. Taxa de înregistrare (nr. act, suma) 36 RON
11.2. Taxa de examinare (nr. act, suma) - color 684 RON
11.3. Alte taxe explicit (nr. act, suma) - eliberare certificat 90 RON

12. Semnaturi solicitanti/mandatar

13. Documente depuse la OSIM de solicitant/mandatar 14. Documente primite la OSIM

13.1. Formular de cerere a a ...... file


......13.2.
file Reproducerea grafica a marcii în numar de .... în numar de ....
exemplare exemplare
36
Specializarea:Ingineria produselor alimentare Proiectarea produselor noi
13.3. Dovada de plata a taxei de înregistrare
13.4. Dovada de plata a taxei de examinare
13.5. Procura
13.6. Document de prioritate a ...... file
a ...... fileAlte documente
13.7. a ...... file
a ...... file

37
Specializarea:Ingineria Produselor Alimentare

4. Lansarea propriu-zisă
4.1 Lansarea în fabricaţie

Pentru ca noul produs să fie lansat în producţie se au în vedere următoarele:


-pregătirea completă a producţiei prin:asigurarea stocurilor de materii prime,auxiliare şi
ambalaje;realizarea liniei tehnologice,inclusiv personalul specializat;asigurarea mijloacelor de
transport pentru desfacere
-pregătirea lanţului de prezentare şi desfacere prin:lanţuri de magazine;personal
instruit;realizarea de mijloace auxiliare de prezentare şi lansare; stabilirea unui preţ
promoţional;instruirea agenţilor economici
-lansarea agresivă a publicităţii este foarte importantă şi vizează : specificitate;
agresivitate;oportunitate,imaginaţie,surpriză,explicaţie şi influenţare.

38
Specializarea:Ingineria Produselor Alimentare

4.2 Lansarea pe piaţă


Chestionar:

Bună ziua. Numele meu este Paula Foltozan ,reprezint firma Bergenbier şi dacă imi puteţi
acorda 5 minute, aş dori să va pun câteva întrebări.
1) Consumaţi bãuturi alcoolice ?
Da
Nu
2) În familia ta se consumã bãuturi alcoolice ?
Da
Nu
3) Consumaţi acest tip de produs ?
Da
Nu
4) Cât de des consumaţi acest produs?
Zilnic
Lunar
Ocazional
5) Ce tip de bere consumaţi?
Cu alcool
Fără alcool
6) Sub ce formă doriţi să găsiţi berea pe piaţă?
Doză şi sticlă
Pet
7) Aţi consuma/cumpăra bere în acest ambalaj ?
Da
Nu
8) Cum preferaţi să beţi berea?
La doză
La ţap
La halbă
9) În ce categorie de vârstă vă încadraţi?
Adolescent

39
Specializarea:Ingineria Produselor Alimentare

Adult
10) În mod obişnuit consumaţi bere in oraş?
Da
Nu
11) Crezi cã alcoolul dãuneazã sãnãtãtii ?
Da
Nu
Nu ştiu

40
Specializarea:Ingineria Produselor Alimentare

Evaluare chestionar:

Acest chestionar a fost înmânat la 100 de persoane.Eşantionul de respondenţi intervievaţi fac


parte din judeţul Galaţi.
În urma acestuia a rezultat că un procent de 88 % consumă băuturi alcoolice şi 60 %
consumă bere.50 % dintre respondenţi consumă berea zilnic, 30 % lunar şi 20 % ocazional, iar
60 % consumă şi preferă berea cu alcool. Ei preferă berea ambalată la sticlă şi doză într-o
proporţie de 65 % şi 35 % preferă pet-ul.
La intrebarea cea mai importantă ,dacă ar consuma bere în acest ambalaj răspunsul a fost
afirmativ din partea tuturor consumatorilor.Lor le place să consume bere în special la doză,după
care urmează berea la ţap sau halbă.
Consumatorii intervievaţi sunt în procent de 70 % adolescenti şi 30 % adulţi.Dintre
respondenţi au răspuns că peste 70 % consumă bere în oraş.Totuşi peste 80 % spun că alcoolul
dăunează grav sănătăţii.
Nr.crt Acceptare Neacceptare Dilemă
1. 88 12 -
2. 50 50 -
3. 60 40 -
4. 40 40 20
5. 50 50 -
6. 65 35 -
7. 100 - -
8. 60 20 20
10. 70 30 -
11. 80 20 -
Total 663 297 40

100.................100 %
663.....................X X = 663
297.....................Y Y = 297
40.......................Z Z = 40
În concluzie , în urma acestui chestionar s-a demonstrat că berea Bergenbier este dorită,
plăcută şi consumată.Totodată,consumatorii sunt deschişi la apariţia unui nou ambalaj de bere,
altfel decât cele cunoscute până acum .

41