Sunteți pe pagina 1din 6

ROLUL TRIADEI ELEV-PĂRINTE- PROFESOR

ÎN EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂRII

prof.dr. insp Gabriela Carmen Neagu


ISJ.Constanta

Abstract : Să adresăm încă de la început întrebarea : Cât de importanţi sunt părinţii în procesul de învăţare?
Răspunsul poate veni mai repede sau cu întârziere, direct sau pe căi ocolitoare, din partea unor persoane avizate şi
mai ales, dinspre cei „atotcunoscători” (de la fotbal şi până la gastronomie sau construcţii).
Un răspuns înţelept ar fi : „Sunt foarte importanţi!”Perechea de mai sus se cere a fi completată de altă întrebare: Ce
se întâmplă dacă profesorii nu se adaptează situaţiilor din ce în ce mai imprevizibile, tumultului de informaţii şi de
aşteptări?Este clar că elevul va fi acela care poate echilibra balanţa, care transmite, prin rezultatele sale, prin
succesul su eşecul său în viaţă, calitatea relaţiei sale cu ambii actori din faţa sa. Orice blocaj apărut în această relaţie
are ca sursă pe fiecare dintre ei. Cu siguranţă orice criză ivită în acest context se poate soluţiona prin comunicare şi
prin adevăr. Rezolvarea crizelor sau depăşirea blocajelor sunt primul pas pe calea eficientizării, a optimizării acestei
triade.Cei care gestionează la un moment dat educaţia sunt datori să valorizeze toate cele trei componente, să le
aducă în scenă ca pe trei personaje la fel de importante, aflate într-o armonie perfectă. Numai atunci societatea -
„spectatorii”, va aduce aplauzele meritate şi va contribui la asiurarea unui mediu sănătos de dezvoltare şi evoluţie a
tinerilor, de la preşcolari la studenţi, de la părinţi la profesori.

Cuvinte cheie : criza , elevi , parinti , diriginte , analiza .

Să luăm ca exemplu un grup de unităţi de învăţământ bine cotate la nivelul societăţii civile,
cu elevi aparţinând ciclurilor gimnazial şi liceal, deopotrivă, alături de părinţii lor.
Au avut loc întâlniri între reprezentanţii părinţilor şi cadre didactice din afara unităţilor, la care s-au
purtat discuţii şi s-au aplicat chestionare anonime cu privire la toate aspectele din şcoală, în general,
precum şi la relaţia triplă dintre elevi-profesori şi părinţi. Aceasta, spre a identifica elementele de
detaliu care influenţează echilibrul balanţei de care vorbeam mai sus.

La o primă analiză, dirigintele este cel care observă cel mai bine, atunci când se petrece ceva
cu un elev şi este de datoria sa, să informeze părinţii. Relaţia cu părinţii trebuie să fie una deschisă
iar scopul unei bune comunicări cu părinţii este acela de a găsi soluţii cât mai bune pentru copiii în
cauză.

Din discuţiile purtate cu părinţii precum şi din chestionarele aplicate pe un eşantion


reprezentativ, având în vedere rolul acestora în comitetele de părinţi sau în Asociaţiile de părinţi,
reiese că:

- Relaţia părinţi- instituţie de educaţie se bazează în special pe şedinţele periodice cu părinţii


(87%) sau pe solicitările dirigintelui (56%),
- Părinţii contactează şcoala din proprie iniţiativă în proporţie de 40% sau ori de câte ori este
nevoie- 16%. Doar 6% se prezintă săptămânal la şcoală pentru monitorizarea situaţiei elevului iar
10% iau legatura cu şcoala lunar.

În acest context părinţii au următorul răspuns la priorităţile manifestate de şcoală:


- 70% identifică educaţia şi realizarea unui învăţământ de calitate ca fiind principalele
obiective ale instituţiei
- 20% remarcă accentul pus de şcoală pe activităţile extracurriculare şi condiţiile de învăţare
- Doar 12% identifică o preocupare a profesorilor pentru modernizarea metodelor de lucru cu
elevii şi doar 2% remarcă un management modern.

1
- Dirigintele clasei este contactat indeosebi pentru urmărirea evoluţiei copilului prin
intermediul emailului/ SMS-ului (54%) sau prin intâlniri individuale (47%).
- Doar 6,7% dintre părinţi contactează dirigintele în scopul organizării unor activităţi
extracurriculare.

Părinţii se declară relative bine informaţi cu privire la Regulamentul Intern, situaţia şcolară,
absenţele copiilor lor, precum şi cu privire la alte probleme curente din unitate.Părinţii discută cu
dirigintele clasei, din păcate, pe teme organizatorice, dotări, reparaţii în proporţie de 80% ,90%
dintre părinţi nu primesc adrese sau scrisori din partea unităţii de învăţământ.
Ceilalţi 10% declară că acestea s-au referit la invitaţiile pentru şedinţe, pentru unele acţiuni
extracurriculare sau, rareori, la mulţumiri pentru participarea la astfel de activităţi.
Niciun părinte nu a primit vreo adresă de apreciere a rezultatelor la învăţătură ale copilului! (să nu
uităm că vorbim despre şcoli “bune”!). Un aspect pozitiv, demn de semnalat, este acela că peste
95% dintre părinţi cunosc proiectele naţionale sau internaţionale ale unităţilor de învăţământ. O
explicaţie ar fi aceea că, de fiecare dată, contribuie financiar sau sub altă formă, la buna desfăşurare
a acestora.

Gradul de participare a elevilor la concursuri constituie o trăsătură pozitivă şi definitorie a


unei unităţi de învăţământ iar părinţii recunosc în proporţie de 65% acest aspect, precum şi
disciplinele vizate ( matematica, fizica, biologia, lb.română, lb.engleză, chimia, lb.franceză,
economia, informatica, astronomia, logica, lb.germană)
Pentru acestea elevii participă la pregătire suplimentară în cadrul şcolii (31%) sau acasă
(7%), cu meditator.Pentru îmbunătăţirea rezultatelor la învăţătură elevii participă la ore
suplimentare de pregătire la matematică, lb.română, lb.franceză, fizică, chimie, biologie, istorie, în
proporţie de 27%. La 23% dintre părinţi nu le place cum arată şcoala.

Mai mult de jumătate dintre parinti contribuie, intr-o forma sau alta, la imbunatatirea
conditiilor din clase/laboratoare.Atitudinea dirigintilor si a cadrelor didactice fata de parinţi şi elevi
este perceputa ca fiind buna sau normala in procent de 50% iar 32% se declara multumiti in raport
cu acest criteriu . 5% din parinti nu sunt multumiti de comportamentul si disciplina elevilor din
clasa

Majoritatea părinţilor, societatea în general, consideră că pentru imbunătăţirea rezultatelor


elevilor, pentru creşterea motivaţiei acestora în raport cu învăţarea, se impun:
- modernizarea bazei materiale din şcoli
- revizuirea comportamentului cadrelor didactice
- necesitatea imbunatatirii relaţiei cu diriginţii.

Atât în cadrul discuţiilor cu inspectorii şcolari cât şi în răspunsurile la chestionarele aplicate,


părinţii au arătat necesitatea revizuirii programelor şcolare prea stufoase şi reducerea volumului de
teme pentru acasă.

- şcoala nu îi sprijină suficient pe acei părinţi care doresc să contribuie eficient la educaţia
propriilor copii
- numărul de acţiuni propuse în planurile operaţionale ale echipelor manageriale din unităţile
de învăţământ de toate categoriile, cu privire la implicarea părinţilor în viaţa şcolii şi în educaţia
copiilor este redus, insuficient sau nerelevant. astfel, contribuţia părinţilor, prin acţiuni specifice, la
educaţia copiilor este, în mod evident, nesatisfăcătoare.
- Asociaţiile părinţilor, în număr din ce în ce mai mare, înregistrează rezultate promiţătoare,
concretizate in special prin proiecte si activitati extracurriculare.
- eficienţa acţiunilor comitetelor de părinţi şi gradul de implicare a reprezentanţilor părinţilor
-membri ai consiliului de administraţie în managementul unităţii de învăţământ se află la un nivel
minim,

2
- în general, instituţia de educaţie nu furnizează programe de educaţie pentru părinţi, iar
aceştia nu au timp şi nu reuşesc întotdeauna să sesizeze care sunt nevoile propriilor copii; mai mult,
instituţia de educaţie nu îi ajută pe părinţi, pe măsura aşteptărilor, să înţeleagă ce fac copiii lor în
timpul activităţilor educaţionale
- se remarcă identificarea, în ultimul timp, a unui domeniu de interes comun celor trei actori şi
anume mediul; prin necesitatea respectării acestuia elevii, părinţii lor, şcoala şi comunitatea pot
pune bazele respectului şi încrederii reciproce.

În acest context, facilităţile unităţii de învăţământ sunt puse frecvent la dispoziţia tuturor
membrilor comunităţii locale.

Dacă pentru elevii de liceu este mai important ca şcoala să le ofere programe de dezvoltare
personală, pentru cei mai mici, de gimnaziu, este foarte important ca şcoala să le ofere confortul şi
condiţiile cele mai bune.
Ambele grupe consideră însă că este foarte importantă colaborarea perfectă dintre ei şi profesorii
lor.

Urmarim o parte din aceste statistici in graficele alaturate, interpretare a chestionarelor aplicate
elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice, fără a mai adăuga niciun comentariu.

chestionar nr 1, sursa proprie

chestionar nr2 sursa proprie

3
chestionar nr3 sursa proprie

chestionar nr4 sursa proprie

chestionar nr5 sursa proprie

4
chestionar nr6 sursa proprie

chestionar nr7 sursa proprie

chestionar nr8 sursa proprie

5
chestionar nr9 sursa proprie

Concluzii :

În oricare din cele trei ipostaze, actorii trebuie să evite mesajele devalorizante şi să vizeze
calitatea, valoarea.
Profesorii alături de părinţi, constituiţi în modele demne de urmat pentru cei tineri, au nevoie de
decizii care să-i motiveze pe elevi, au nevoie de eliminarea autoritarismului dar şi a permisivităţii
excesive. Acestea din urmă constituie în mod cert sursa tuturor problemelor pe care le creează
elevii.

Redescoperirea profunzimilor relaţiei tradiţionale maestru-discipol şi adaptarea acesteia la elevul


prezent acum în sala de clasă ar putea contribui la o reconstituirea unui anumit tip de relaţii
interumane, care să ne conducă la ceea ce ne dorim mai mult: echilibru, respect şi valori
recunoscute.

Bibliografie :

1. http://www.edu.ro/index.php/articles/c608/   
2. Constantin-Șerban IOSIFESCU,Constanţa-Valentina MIHĂILĂ,Monica - Vanda
MUNTEANU, Cornelia NOVAK, Paloma Cecilia PETRESCU, Viorica Livia POP
3. STUDIU NAŢIONAL PRIVIND STADIUL DEZVOLTĂRII CULTURII CALITĂŢII
LA NIVELUL
4. SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR, ARACIP, QUAL MEDIA
2013
5. REGULAMENTde inspecție a unităților de învățământ preuniversitar aprobat prin
OMECTS 5547/2011