Scoala Postliceala FEG Braşov

Scoala Postliceala F.E.G. Brasov

Specializare: Asistent medical generalist

LUCRARE DE PRACTICA

Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-

duodenal

Clasa: A.M.G. - I –E

Cursant: POCOL DIANA MELISA

BRASOV

2021
 Scoala Postliceala FEG Braşov
CUPRINS

SCURT ISTORIC AL ULCERULUI GASTRO-DUODENAL....................................1

CAPITOLUL I- ANATOMIA SI FIZIOLOGIA STOMACULUI...............................1
1.1 Anatomia.......................................................................................................................2
1.2 Fiziologia.......................................................................................................................2
CAPITOLUL II-ULCERUL GASTRO-DUODENAL..................................................3
2.1 Definitie.........................................................................................................................3
2.2 Clasificare.....................................................................................................................4
2.3 Interventii.....................................................................................................................5
2.4 Tratament.....................................................................................................................7
CAPITOLUL III- ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA
PACIENTILOR CU ULCER GASTRO-DUODENAL.................................................8
3.1 ROLUL PROPRIU......................................................................................................9
3.1.1 Asigurarea conditiilor de spitalizare.......................................................................10
3.1.2 Rolul asistentului medical in examinarea clinica a pacientului............................11
3.1.3 Supravegherea pacientului.......................................................................................11
3.1.4 Pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie...........................................12
3.1.5 Rolul asistentului medical in alimentatia pacientului...........................................12
3.1.6 Rolul asistentului medical in educatia sanitara a pacientilor...............................13
3.2 ROLUL DELEGAT.....................................................................................................13
3.2.1 Rolul asistentului medical in examinarea paraclinica...........................................13
3.2.2 Rolul asistentului medical in administrarea medicamentelor..............................14
3.3 DESCRIEREA A DOUA TEHNICI..........................................................................14
3.3.1 Masurarea si notarea pulsului.................................................................................15
3.3.2 Masurarea si notarea tensiunii arteriale.................................................................16
CAPITOLUL IV- STUDII DE CAZ ...............................................................................17
Caz nr.1...............................................................................................................................18
Caz nr.2....................................................................................................................................19
CONCLUZII....................................................................................................................20
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................21
 Scoala Postliceala FEG Braşov
SCURT ISTORIC AL ULCERULUI GASTRO-DUODENAL
Bolile digestive (ulcerul gastro-duodenal) sunt boli de largă raspândire în
populaţie, ocupând un loc important în morbiditatea generală. Ponderea mare pe
care o au aceste boli în patologia generală, potenţialul mare invalidant al unora
din ele, interacţiunile lor cu factorii de mediu şi de alimentaţie, fac necesară
cunoaşterea lor în stadiile cât mai incipiente pentru tratarea şi prevenirea
complicaţiilor lor.
Ulcerul gastric și cel duodenal continuă să fie o problema medicală
majora, fiind o boală destul de frecventă (15% din populaţie).Caracterizat prin
pierdere de substanţă, afectând mucoasa, submucoasa şi stratul muscular ale
teritoriilor tubului digestiv supuse acţiunii peptice a sucului gastric, are ca
localizare în primul rând, duodenul, apoi stomacul, mai rar partea inferioară a
esofagului şi intestinul subţire (de obicei după o operaţie pentru o complicaţie
imporatntă a ulcerului gastro-duodenal). Durerea este caracteristică sub formă de
foame dureroasă, ce dispare la ingestia de alimente, sub forma de durere
nocturnă, ce se linişteşte la ingestia de bicarbonat de sodiu sau lapte. Reapariţia
durerii are loc la 30 de minute după mese la ulcer gastric, la 2-3 ore la cel
duodenal. Durerea este epigastrică, cu iradieri în hipocondrul drept şi stang şi
uneori este însoţită de fenomene dispeptice necaracteristice, cu modificări de
apetit, senzaţie de arsuri retrosternale, eructaţii, greţurii, constipaţie. Vărsăturile
nu sunt obligatorii, caracterizând stenoza pilorică, una din complicaţiile
ulcerului.

CAPITOLUL I
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA STOMACULUI SI A DUODENULUI

1.1.Anatomia stomacului
Stomacul este un organ abdominal al tubului digestiv, situat între esofag
și duoden. Este așezat în etajul superior al cavității abdominale, între diafragm,
ficat, colon transvers și peretele abdominal, ocupând loja gastrică.
Zona de proiecție a stomacului la peretele abdominal ocupă o parte din epigastru
și cea mai mare parte a hipocondrului stâng. În ortostatism, la examenul
radiologic, stomacul are forma de cârlig cu o porțiune lungă, verticală și o
porțiune scurtă, orizontală, orientată spre dreapta.
Stomacul este alcătuit din:
 două fețe: anterioară și posterioară, orientate în plan frontal;
 două margini: – marginea dreaptă sau mica curbură;
– marginea stângă sau marea curbură;.
 două extremități: – extremitatea superioară sau orificiul cardia
– extremitatea inferioară sau orificiul piloric prin care
se continuă cu duodenul.
Anatomo-functional, stomacul are 2 porțiuni:verticală sau digestivă.
Aceasta porțiune se împarte în:fundul sau fornixul stomacului, situat deasupra
1
 Scoala Postliceala FEG Braşov
planului orizontal care trece prin cardia. Această poțtiune din stomac reprezintă
camera cu aer, care nu se umple cu alimente;corpul stomacului – până la
incizura angulară;orizontală sau de evacuare care cuprinde: - antrul
piloric;canalul piloric.

Anatomia duodenului
Duodenul reprezintă prima porțiune a intestinului subțire, este fixat de
peretele posterior al abdomenului. Este cuprins între sfincterul piloric și unghiul
duodenojejunal. Duodenul măsoara aproximativ 20-25 cm lungime, descriind un
arc de cerc, cu concavitatea orientată spre stânga ce cuprinde capul pancreasului
și portiunile terminale ale ductelor hepato-pancreatice. Calibrul său variază,
micșorându-se progresiv pe măsură ce trecerea catre jejun este realizată.

1.2.Fiziologia aparatului digestiv

Stomacul unui adult normal secretă în 24 ore aproximativ 2500 ml suc
gastric, acesta având în componenţă următoarele:
 acid clorhidric secretat de celulele oxintice (marginale)
 enzime: lipaza, gelatinaza, labfermentul, pepsina
 mucus gastric ce protejează mucoasa gastrică.

1 Faza cefalica – Secreţia începe înainte ca alimentele să fi ajuns în stomac şi

se realizează prin mecanisme nervoase şi durează 30-45 minute. 

2 Faza gastrică – începe odată cu pătrunderea alimentelor în stomac, durează

aproximativ 3-4 ore şi se realizează prin dublu mecanism nervos şi umoral.
Mecanismul nervos este declanşat de distensia gastrică produsă de alimente.
Mecanismul umoral este declanşat de contactul mucoasei cu produşi ai
digestiei şi constă în descărcarea în sânge a gastrinei care stimulează secreţia.

3 Faza intestinală –  începe odată cu pătrunderea chimului acid în duoden şi

are la bază mecanisme reflexe şi umorale. Contactul mucoasei duodenale cu
anumiţi constituenţi proteici ai chimului declanşează secreţia de gastrină din
mucoasa duodenală stimulând în continuare secreţia gastrică. Glucidele,
lipidele şi aciditatea chimului inhibă secreţia şi motricitatea gastrică prin
eliberarea unui hormon inhibitor – enterogastron.