Sunteți pe pagina 1din 10

NU ABANDONULUI ŞCOLAR!

Prof. Ion Gheorghe

Educaţia este considerată un „drept fundamental” în sine şi în acest context, dreptul la


educaţie trebuie înţeles ca dreptul fiecărui individ de a-şi însuşi deprinderile, abilităţile,
cunoştinţele necesare găsirii unui loc de muncă, care să-i aducă un venit şi care să-i permită
integrarea deplină în viaţa socială, economică, culturală, politică etc. a societăţii. Ca un drept
care contribuie la autonomia individului, educaţia este principalul instrument care permite
adulţilor şi copiilor marginalizaţi din punct de vedere economic şi social să iasă din sărăcie şi
să obţină mijlocul de a participa, din plin, la viaţa comunităţii lor” (Hénaire, 2001).
Excluziunea individului din sistemul de învăţământ nu mai constituie doar o problemă
a şcolii, ci şi a societăţii. Cei excluşi din sistemul educaţional nu sunt consideraţi doar victime
ale inegalităţilor sociale, educaţionale, ci şi tineri costisitori pentru societate, datorită
cheltuielilor pe care le presupune pregătirea şi integrarea profesională, susţinerea lor prin
mecanismele de asistenţă socială.
Efectele socio-economice ale tranziţiei au condus la degradarea rapidă şi substanţială a
nivelului de trai a unei proporţii din ce în ce mai ridicate a populaţiei. în condiţiile în care şi
sistemul de învăţământ în ansamblul său a cunoscut o degradare, legată în special de
subfinanţarea cronică, a apărut şi s-a intensificat, fenomenul abandonului şcolar, definit ca
acţiunea de întrerupere definitivă a studiilor înainte de finalizarea acestora.

Cauzele frecvenţei neritmice la elevi / abandon şcolar


1. Situaţia precară (scăderea resurselor bugetare şi creşterea cheltuielilor la nivelul
familiei pentru sprijinirea copiilor care urmează o formă de învăţământ).
2. Plecarea în străinătate a întregii familii, inclusiv a copiilor. În această situaţie s-au
aflat 4 de elevi, ceea ce reprezintă 0,39 % din total.
3. Abuzul asupra copiilor, violenţă domestică
Familiile în care părinţii sunt alcoolici, familiile sărace, cu stare socio-economică
precară, familiile cu părinţi având nivel scăzut de educaţie şi cultură oferă medii favorizante
pentru producerea abuzurilor.
4. Munca la copii
Sunt eludate însă consecinţele pe termen mediu şi lung: îngustarea perspectivelor
copiilor (întreruperea cursurilor şcolare, urmată eventual de imposibilitatea reînscrierii),
privarea copilului de potenţialele oportunităţi, maturizarea precoce, afectarea sănătăţii.
5. Absenţele nemotivate
Absenţele nemotivate depăşesc uneori limitele regulamentelor şcolare. Un număr de
13 elevi au abandonat şcoala datorită absenţelor nemotivate. Existã un segment important de
copii care frecventeazã doar simbolic cursurile, speculând o hotãrâre care stipuleazã cã sunt
interzise exmatricularea la clasele IX-X sau posibilitatea de a pierde alocaţia chiar şi la peste
40 de absenţe lunar.
Urmează apoi alte cauze: boală, depăşirea vârstei, căsătorie, retragere din diferite
motive.
La nivel rural-urban constatăm că, deşi cauzele rămân aceleaşi se constată totuşi
diferenţe semnificative. Numărul elevilor din mediul rural care abandonează şcoala din cauza
situaţiei financiare precare şi a plecării în străinătate este mai mic faţă de elevii din mediul
urban. O altă diferenţiere marcantă dintre mediul rural şi cel urban, de data aceasta benefică
pentru rural, este frecvenţa redusă a cazurilor de abandon din cauza absenţelor nemotivate
care depăşeşesc normele regulamentelor şcolare şi numărul mare a acestor cazuri în mediul
urban. Cauzele care duc la abandon sunt: abuzul, familii dezorganizate pentru elevi din
mediul urban şi căsătorie, munca la copii, pentru cei care provin din mediul rural.
Multe din cazurile de abandon sunt copii despre care şcoală nu mai are informaţii.
Am identificat cazuri de familii care îşi schimbă domiciliul (unii care au migrat în rural), dar
care nu cer transferul copiilor. O parte din aceşti copii nu au abandonat în fapt şcoala, întrucât
este posibil să o frecventeze în localitatea în care se află în prezent, însă “li s-a pierdut urma”.

Prevenirea abandonului şcolar la elevii aflaţi în situaţie de risc


Pentru prevenirea şi diminuarea abandonului şcolar:
1) Au fost lansate, de către diverse instituţii, o serie de proiecte.
Proiectele au venit pe fondul inexistenţei unor alte proiecte sau programe de prevenire
a riscului de abandon şcolar la nivel de judeţ şi au avut ca scop asigurarea suportului copiilor
şi familiilor acestora prin oferirea de servicii educaţionale şi sociale în vederea prevenirii şi
diminuării riscului de abandon şcolar (Sarivan, 2001).
Concret, în şcoală au fost înfiinţate echipe special pregătite, au fost realizate anchete
sociale în familiile cu probleme, au fost organizate lectorate cu părinţii, cu participarea unor
specialişti, au fost propuse activităţi de optimizare a relaţiei cu copiii, a fost monitorizat
progresul obţinut de fiecare elev în parte, au fost organizate ore suplimentare de pregătire a
temelor cu copiii predispuşi la abandon şcolar, au fost responsabilizate comunităţile locale în
sprijinirea copiilor şi a familiilor implicate.
Există încă puţine programe privind îmbunătăţirea participării şcolare destinate
copiilor săraci. Iniţiativele au fost apreciate pozitiv, ca modalităţi de a salva copii care altfel
n-ar avea şansa unei şcolarizări normale, însă a fost subliniat caracterul lor sporadic /
ocazional şi punctele critice: lipsa de fonduri face ca astfel de programe să nu acopere toate
cerinţele la nivelul populaţiei.
2) Prin acordarea de burse de studiu, de merit, burse sociale, implementarea celor
două programe de sprijin financiar, „Euro 200” şi „Bani de liceu”, sperăm să se reducă
foarte mult din absenteism. „Aceste ajutoare financiare vor crea condiţii mai bune de viaţă şi
de studiu şi vor atrage spre şcoală exact segmentul de elevi predispus spre absenteism şi
abandon”
Deşi nu se poate ignora rolul pozitiv al acestor programe, cercetările efectuate au
înregistrat disfuncţii privind aplicarea lor.
În cazul acestor programe, multe familii sărace au reclamat costurile foarte mari
necesare întocmirii dosarului social. De multe ori, conform acestora, costurile dosarelor
depăşeau valoarea lunară a bursei sociale. În alte cazuri dosarul nu era bine întocmit, fiind
respins şi astfel, aceştia nu beneficiau de ajutorul cerut.
S-au înregistrat, de asemenea,disparităţi atât în ceea ce priveşte programele „Euro
200” şi „Bani de liceu”. Acordarea celor două tipuri de ajutoare, « Bani de liceu » şi « Euro
200 », depinde numai de prezenţa la şcoală, nu şi de situaţia la învăţătură. Unele familii sărace
şi cinstite, care au declarat puţinul pe care-l aveau pentru a trăi de azi pe mâine, au reclamat
faptul că anumiţi elevi au primit sprijin financiar pentru achiziţionarea unui calculator, unii
dintre aceştia valorificându-le mai departe prin vânzare, în timp ce alte familii sărace nu au
avut acces la aceste bunuri. Acest lucru s-a întâmplat deoarece oamenii nu sunt corecţi şi
recurg la orice mijloace pentru a păcăli şi a dobândi ceea ce nu li se cuvine. Este cazul
elevilor cu domiciliul în mediul urban, unde primăria nu a avut fonduri necesare pentru
realizarea anchetelor sociale. Elevii cu domiciliul în mediul rural au o mai mare nevoie de
acest ajutor, deoarece şcolarizarea lor implică un cost suplimentar datorită transportului.
3) Programe de suport social şi educaţional al familiilor sărace, în vederea facilitării
accesului la educaţie al copiilor provenind din aceste medii
Condiţionarea plăţii alocaţiei pentru copii de frecventarea şcolii a avut efecte pozitive
în combaterea neparticipării şcolare, având în vedere că pentru marea majoritate a familiilor
sărace (în special cu mulţi copii) alocaţia copiilor reprezintă principala sursă de venit a
gospodăriei. De asemenea, se impune ca şi acordarea venitului minim garantat conform legii
416/2001 (VGM) de către autorităţile locale să fie condiţionată de participarea şcolară, în caz
contrar, copiii de vârstă şcolară care nu merg la şcoală fiind excluşi din calculul VMG.
4) Măsuri de educaţie remedială
- Creşterea locului pe care curriculumul la decizia şcolii (CDŞ) îl ocupă în prezent. Oferirea
unor alternative în ceea priveşte oferta de învăţare poate conduce la o creştere a calităţii
educaţiei. Un CDŞ flexibil şi consistent ar putea rezolva o serie de probleme pe care
curriculumul naţional trunchi comun nu le poate soluţiona şi anume: problemele de adaptare
şcolară care presupun diferenţierea şi chiar individualizarea ofertei educaţionale,
îmbunătăţirea legăturilor cu comunitatea şi oferirea de cunoştiinte utile elevilor pentru
confruntarea cu viaţa reală.
- Existenţa serviciilor de orientare şcolară şi consiliere
Consilierea şi orientarea privind cariera sau dezvoltarea personală reprezintă o
problemă în contextul integrării absolvenţilor pe piaţa muncii. Constatăm că absolvenţii nu-şi
cunosc bine potenţialul, se adaptează mai greu şi nu sunt suficienţi sprijiniţi de către familie
în alegerea unei cariere.
- Facilitarea accesului la învăţământul profesional şi tehnic a populaţiei şcolare din mediul
rural
Datorită condiţiilor sociale ale elevilor din mediul rural şi reţelei şcolare existent,
acestora nu li se asigură în totalitate egalitate de şanse, de acces în învăţământul profesional
şi tehnic; slaba consiliere şi orientare a elevilor din mediul rural urban
- Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice
Directorii au competenţe insuficiente în domeniul managementului strategic şi
managementul în relaţiile comunitare; Este experienţă relativ limitată a unităţii şcolare în
domeniul parteneriatului cu agenţii economici. Lipseşte legislaţia privind parteneriatele
şcoală, comunitate şi agenţii economici.
- Introducerea modelului „school after school” ar putea contrabalansa lipsa resurselor
materiale ale părinţilor (bani de meditaţii), nivelul scăzut de educaţie al părinţilor şi lipsa
condiţiilor adecvate studiului. De această măsură pot beneficia toţi elevii din învăţământul
preuniversitar. În spaţiile special amenajate, elevii îşi pot pregăti temele, îşi pot petrece timpul
liber sau se pot juca sub supravegherea personalului autorizat. Acest personal poate fi format
din cadre didactice disponibilizate, cadre didactice pensionare sau din cadre didactice
încadrate deja în învăţământul de masă, în vederea completării veniturilor. Se asigură, astfel,
nu numai un spaţiu sigur pentru elevi, ci şi locuri de muncă. Aceste spaţii pot aparţine şcolii
(acolo unde nu se învăţă în schimburi) sau altor instituţii (cămine culturale, clădiri din
administraţia locală etc.).
Recuperarea şi reintegrarea în sistemul educaţional al celor aflaţi deja în situaţia de
abandon
Pentru a recupera elevii aflaţi în situaţia absenteism / abandon şcolar şcoala poate
aplica o serie de măsuri. Printre acestea se numără conştientizarea, deopotrivă, a copiilor şi
părinţilor acestora (sau a întreţinătorilor legali), de efectele negative, pe termen mediu şi lung,
ale abandonului şcolar:
 dificultăţi în găsirea unui loc de muncă
 scăderea şanselor întemeierii unei familii normale
 posibilitatea alunecării spre infracţionalitate, cu consecinţele de rigoare
De asemenea se are în vedere reinserţia şcolară a celor în cauză, prin:
 încredinţarea unor responsabilităţi în cadrul colectivelor şcolare din care fac parte,
 existenţa serviciilor de orientare şcolară şi consiliere pentru depistarea şi corectarea
anomaliilor comportamentale în relaţia copil-părinte,
 intensificarea colaborării şcoală-familie, pentru identificarea anturajului elevilor şi
luarea măsurilor adecvate pentru scoaterea lor de sub influenţa negativă a acestuia
 iniţierea şi extinderea ofertei recuperatorii – dezvoltare dintr-un curriculum flexibil,
altfel spus existenţa de programe, planuri, programe de învăţământ în regim şansa a
doua pentru acei copii care au abandonat şcoala la un anumit moment al parcursului
şcolar, oferirea posibilităţii de completare a studiilor, a preprofesionalizării şi
profesionalizării; portretul ideal al profesorului ar include în această perspectivă
viziunea transdisciplinară, capacităţi crescute de relaţionare, spirit inovativ,
originalitate, abilitatea utlilizării eficiente a unor resurse didactice limitate

OPORTUNITĂŢI
- proiectele / programe finanţate din fonduri europene, cu scopul asigurării suportului
copiilor şi familiilor acestora prin oferirea de servicii educaţionale şi sociale
- acordarea de burse de studiu, de merit, burse sociale, implementarea celor două
programe de sprijin financiar, „Euro 200” şi „Bani de liceu”,

AMENINŢĂRI
- scăderea resurselor bugetare şi creşterea cheltuielilor la nivelul familiei pentru
sprijinirea copiilor care urmează o formă de învăţământ
- plecarea în străinătate a întregii familii, inclusiv a copiilor
- abuzul asupra copiilor, violenţă domestică
- munca la copii
- căsătoria la vârste fragede
- retragerea elevilor de la şcoală din diferite motive

OBIECTIVE
prevenirea abandonului şcolar la 95 % dintre elevii aflaţi în situaţie de risc
reducerea cu 80 % a numărului de elevi care abandonează, prea devreme, şcoala
recuperarea şi reintegrarea în sistemul educaţional a 50 % dintre elevii aflaţi deja în
situaţia de abandon.

PUBLIC ŢINTĂ: elevii şcolii şi părinţii acestora


Tinerii de astăzi îşi revendică drepturile la autonomie morală, contestă autoritatea
adulţilor. Factorii individuali psihologici şi disfuncţionalităţile de la nivelul familiei, şcolii,
etc. au o influenţă puternică asupra comportamentului adolescenţilor. De aceea, este necesară
cunoaşterea cauzelor care generează fenomenul de abandon şi stabilirea unor măsuri de
intervenţie eficace în vederea diminuării / eliminării fenomenului, deoarece pare să se
asocieze frecvent cu devieri de comportament.
Pentru multe familii principalele surse de venit sunt alocaţia pentru copii şi ajutorul
social. Sărăcia este însoţită de valorizare scăzută a educaţiei şi aspiraţii limitate. Lipsa de
interes a părinţilor fată de şcoală este evidentă prin faptul că nu merg la scoală să se intereseze
de situaţia copiilor decât dacă sunt chemaţi special de către cadrele didactice. Relaţiile dintre
părinţi, copii si şcoala pot fi apreciate ca deficitare sau chiar ostile. Migrarea forţei de muncă
îi afectează tot mai mult pe elevi, care fie că-şi urmează părinţii, fie sunt lăsaţi în grija unor
rude sau apropiaţi, ale căror control şi influenţă asupra copiilor sunt superficiale, cu efecte
directe asupra stării comportamentale şi situaţiei şcolare. Familiile în care părinţii sunt
alcoolici, familiile sărace, cu stare socio-economică precară, familiile cu părinţi având nivel
scăzut de educaţie şi cultură oferă medii favorizante pentru producerea abuzurilor. Antrenarea
copiilor în diferite forme de câştig este încurajată de către familie datorită faptului ca aduce o
ameliorare a situaţiei economice a familiei pe termen scurt.

STRATEGIE
Pentru realizarea obiectivelor propuse vom folosi activităţi organizaţionale.
Activităţile pentru părinţi vor fi proiectate ulterior, fiind mai dificil de abordat, implicând mai
multe resurse umane (specialişti, comunitate, etc), materiale, financiare, temporale.
Sursa de
Acţiuni Activităţi Termen Responsabili Cost
finanţare
- studierea cataloagelor pentru a stabili Analiza fenomenului de abandon şcolar 15
numărul de absenţe pe care le au elevii prin: noiembrie Diriginţii -
- analiza situaţiilor elevilor care înregistrează Analiza documentelor şcolare 2010
abandon şcolar Interviuri cu diriginţii
- denumirea grupurilor de elevi în funcţie de Formarea subgrupelor de elevi în Consilier
numărul de absenţe funcţie de numărul de absenţe (1 - 5, 6 15 educativ
Surse
- încadrarea lor în grupuri – 20, 21-30, 30 – 39, ≥ 40) decembrie 100
extrabugetare
- realizarea de ecusoane colorate diferit după 2010 Diriginţii
numărul de absenţe Definirea grupelor şi reprezentarea lor
- realizarea de discuţii deschise (încredere, Consilierea de către consilierul
sinceritate, confidenţialitate, empatie, etc) psihopedagog, pentru a identifica Consilier
- flipchart – soluţii pentru eliminarea motivele de abandon: psihopedagog
absenteismului Identificarea motivelor care îi determină 1 - 22 Diriginţi
- joc de rol pe elevi să înregistreze sau nu absenţe, decembrie AJOFM Surse
250
- vizionarea de filme, analiza efectelor pentru fiecare grup - aplicarea 2010 ONG extrabugetare
abandonului chestionarelor Poliţie
- desene, eseuri, versuri pentru succes şi eşec Stabilirea soluţiilor care pot determina
- seminarii – reprezentanţi ai AJOFM, eliminarea absenteismului (şi a
Poliţiei, ONG-urilor, etc abandonului şcolar)
- afişarea programului la loc vizibil pentru Stabilirea unui program de stimulare a
atragerea elevilor elevilor în vederea atragerii către
- evidenţierea elevilor care nu au absenţe, şcoală
felicitarea acestora în faţa Consiliului ,,Nu abandonului şcolar!,,
Profesoral Consilier
- participarea părinţilor la activităţi - Desfăşurarea acţiunilor cu elevii (pentru 29 ianuarie psihopedagog
prezentarea cauzelor identificate şi a stabilirea cauzelor, a măsurilor 2011 Părinţi Surse
150
măsurilor pentru prevenirea abandonului remediale) extrabugetare
- stabilirea de măsuri pentru recuperarea şi
reintegrarea în sistemul educaţional a elevilor
aflaţi deja în situaţia de abandon
- implementarea măsurilor propuse
- motivarea elevilor pentru a participa la
acţiuni de prevenire / eliminare a 20 Directori
Surse
absenteismului şi, implicit, a abandonului Activităţi în cadrul săptămânii ,,Nici o februarie Diriginţi
150 extrabugetare
şcolar (diplome, evidenţiere în faţa colegilor, absenţă!” 2011 Consilier
profesorilor, etc) psihopedagog
- afişarea programului la loc vizibil pentru
atragerea elevilor
- discuţii deschise privind beneficiile şi
avantajele economice ale educaţiei pe care o Implementarea programului Consilier
primesc în şcoală, conceptul de “oportunităţi « Prevenirea abandonului şcolar » Octombrie psihopedagog
de carieră”, abilităţile ce le sunt necesare conform programei de studiu 2010 – Diriginţi
Surse
pentru a ocupa locurile de muncă pe care şi le februarie Agenţi
200 extrabugetare
doresc în viitor 2011 economici
- activităţi, pentru a înţelege care este “preţul AJOFM
pe care îl vor plăti” dacă vor renunţa prea
devreme la educaţie
- joc de rol, vizionarea de filme, desene,
eseuri, studiu de caz pentru succes şi eşec
- implementarea măsurilor propuse
- monitorizare, desfăşurarea activităţilor cu Evaluare şi valorizare Iunie 2011 Toţi factorii Surse
1500
toţi elevii şcolii implicaţi extrabugetare
EVALUARE
PUNCTE TARI
- colaborarea eficientă a tuturor diriginţilor; analiza documentelor şcolare, realizarea situaţiei
statistice, interpretarea acesteia, aplicarea chestionarelor;
- completarea cu responsabilitate a chestionarelor de către elevi; inventivitate, spirit de echipă,
colaborare, empatie, seriozitate din partea elevilor în acţiunile desfăşurate;
- schimbul de idei, noutatea informaţiilor, jocul de rol, conştientizarea efectului abandonului
asupra integrării în viaţa socială, economică, culturală, politică a societăţii;
- identificarea corectă a principalelor cauze, colaborarea în vederea aplicării măsurilor pentru
scăderea numărului de absenţe;
- Competiţia la care au fost provocaţi (,,Nici o absenţă în catalog”) a dus la scăderea numărului
de absenţe din catalog
PUNCTE SLABE
- elevii cu număr foarte mare de absenţe sunt în situaţia de abandon şcolar şi nu pot participa la
activităţile propuse;
- în general, părinţii elevilor cu probleme, nu ţin legătura cu şcoala; pentru unii, şcoala nu are
rolul cuvenit şi îi susţin pe copiii lor în a lipsi;
- elevii cu foarte multe absenţe au fost discriminaţi, etichetaţi drept ,,chiulangii,,
- elevii fără absenţe au fost evidenţiaţi, umbrindu-i pe ceilalţi, nerespectând egalitatea

VALORIFICARE
- monitorizarea săptămânală a elevilor cu foarte multe absenţe şi lunară a celorlalţi;
- transfer de bune practici – seminarii informative cu elevi şi profesori din alte şcoli, desfăşurarea
de acţiuni comune

Şcolile dobândesc un grad tot mai mare de autonomie. Rolul determinant al şcolii poate fi sesizat
în ceea ce priveşte educaţia tinerilor pe diferite domenii, dar şi în educaţia familială şi
comunitară, prin elemente care nu sunt analizate întotdeauna cu atenţie şi care pot avea efecte
deosebit de importante pe termen lung. Şcoala a fost întotdeauna un factor de progres, rol care
trebuie păstrat, pentru a da şanse unei societăţi să se dezvolte. Pentru că aceasta poate influenţa
chiar şi dezvoltarea economică a mediului comunitar.
Bibliografie
1) Relaţii publice în şcoli, curs Şcoala Naţională de Studii Politice Şi Administrative,
Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice ,,David Ogilvy”, Masterat – Management
Educaţional şi Comunicare Instituţională, Irina Stănciugelu, Bucureşti, 2005 – 2006;
2) Chestionar elaborat de Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică, Buzău;
3) Hénaire, Jean, Le droit à l’éducation: entre discours et réalités, www. eip-cifedhop.org,
2001;
4) Jigău, Mihaela (coord.) Învăţământul rural din România, condiţii, probleme şi strategii,
Bucureşti, Editura MarLink, 2001;
5) Prevenirea abandonului şcolar, Junior Achievement,
http://www.jar.ro/Programe/prev_aband_sc.html, 10.01.2006
6) Sarivan, Ligia, Educaţia în medii defavorizate – consideraţii generale, ISE, 2001;
7) Cojocariu, V.M., Sacară, L., Managementul proiectelor pedagogice, Ghid metodologic,
Editura didactică şi pedagogică, R.A., Bucureşti, 2005.

S-ar putea să vă placă și