Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE................................................................................................4
1.1.Turismul rural în
România.....................................................................7
CONCLUZII.....................................................................................................74
BIBLIOGRAFIE ..............................................................................................77
INTRODUCERE
Turismul rural este expresia orientarii unei parti însemnate din turistii
contemporani catre natura ca urmare a implicatiilor civilizatiei post industriale. Astari
natura devine pretext de reflectie, petru descoperire, pentru educatie, dar si pentru
tratament, performante sportive si implicit pentru o viata noua.
CAPITOLUL I
Turismul, prin natura sa, prezinta numeroase avantaje fata de alte domenii de
activitate: în cazul turismului “ materia prima “ folosita exista din belsug în tara si este
extrem de valoroasa; valoarea adaugata în turism este superioara; turismul nu este o
ramura energointensiva; turismul permite transformarea în valuta a unor resurse materiale
si umane, neexploatabile pe alte cai etc. În pofida acestor avantaje, contributia turismului
la dezvoltarea economiei noastre nationale este mult sub posibilitatile de care dispunem.
Având în vedere ca potentialul turistic de care dispunem este superior celui din
celelalte tari din Europa centrala si de Est, în perioada urmatoare se impune
reconsiderarea locului si rolului turismului, inclusiv al turismului rural, în cadrul
economiei noastre nationale.
Prin continutul sau, turismul rural se interfereaza, în mare masura, cu alte forme de
turism cu care se completeaza si se stimuleaza reciproc. Avem în vedere în special
turismul cultural, turismul cinegetic si de pescuit, turismul legat de Delta Dunarii. Drept
urmare, cercetatorii disting mai multe tipuri de sate turistice: etnografico – folclorice, de
creatie artistica si artizanala, climaterice si pisagistice, pescaresti si de interes vânatoresc,
viti – pomicole etc.
Dezvoltarea tuturor acestor sate turistice într-o conceptie unitara, ofera posibilitati
deosebite de echilibrare a pietei turistice în profil teritorial, cu numeroase incidente
pozitive asupra turismului rural.
În prezent, turismul românesc trece printr-o profunda criza, determinata, între altele,
de unele restructurari insuficient elaborate si ineficient aplicate, precum si de retragerea
statului din politica turistica. Desi avem resure turistice deosebite, circulatia turistica este
din 1990 în scadere, iar indicatorii economici de rezultate, asa cum s-a mentionat, sunt
nesemnificativi. În acest context si ritmul extinderii turismului rural în tara noastra a
ramas lent în raport cu alte tari europene.
Toate acestea fac ca piata turistica sa aiba o mare încarcatura de factori de risc si sa
necesite studii profunde de marketing si management. Turismul ramâne un domeniu de
activitate pe cât de apropiat, pe atât de necunoscut. În plus, un timp se lucreaza sub
pragul rentabilitatii.
În cadrul acestor actiuni este necesar sa fie evidentiat atributul de unicitate a unor
componente, reflectate printr-un relief divers, într-un mediu natural nepoluat si
neaglomerat si multitudinea elementelor de cultura – folclor, monumente, obiceiuri,
traditii. Totodata, se impune sa se reflecte imaginea de multilateralitate a ofertei care
poate sa satisfaca o gama vasta de preferinte si motivatii ale turistilor, de la categoriile cu
venituri mici la cele cu venituri mari.
CAPITOLUL 2
Comuna Polovragi este alcatuita din doua sate: Polovragi - resedinta de comuna si
Racovita. Asemenea întregii zone submontane dintre Gilort si Bistrita Vâlcii, populatia
comunei Polovragi a suferit puternice influente demografice si etnoculturale dinspre
Marginimea Sibiului. Rezultatul acestei interferente se regaseste în graiul, portul si
traditia pastorala asemanatoare satelor din Marginime, aspect care reprezinta un punct
forte în dezvoltarea turistica a localitatii, prin elementele culturale cu valoare de unicat pe
care le poate oferi potentialilor vizitatori. Pastrarea acestui patrimoniu etnocultural
trebuie sa reprezinte, alaturi de infrastructura si utilitati, obiectivul principal al strategiei
de dezvoltare a localitatii.
În localitatea Polovragi exista doua societati care ofera conditii de servire a mesei,
tip restaurant, cu aproximativ 50 de locuri la mese.
Raportul dintre numarul locurilor la masa si cel al locurilor de cazare (inclusiv cazare la
manastire) este de 0,8. Acest raport semnifica faptul ca în localitatea Polovragi, serviciile
de alimentatie publica sunt slab reprezentate si deci nu satisfac în totalitate nevoile
turistilor.
Desi dispune de resurse turistice variate, ce permit practicarea unor forme de turism
diferite, precum turismul religios, turismul speologic sau chiar turismul pentru sporturi
extreme, localitatea Polovragi nu are conturata o activitate turistica eficienta,
identificându-se urmatoarele probleme si disfunctionalitati ale ofertei turistice actuale:
Produsele oferite de zonele concurente, strict din punct de vedere al turismului religios si
a speoturismului, au la baza promovarea obiectivelor turistice prezentate pentru fiecare
localitate în parte.
• Este recomandat a se conserva toate cladirile vechi, valoroase, din localitate prin
reabilitarea lor si aplicarea de placute cu text explicativ pe fiecare (anul
construirii, stilul arhitectonic, proprietarul). Proprietarii caselor respective trebuie
sa beneficieze de diverse facilitati acordate de administratia locala, pentru a fi
interesati sa faca aceste investitii de reabilitare.
• Pentru petrecerea timpului liber este necesara realizarea unei baze de agrement
(strand, terenuri de sport multifunctionale, alei de promenada s.a.) care sa
deserveasca turistii aflati în vacanta, dar si populatia rezidentiala.
Pe parcursul unui an se pot organiza si alte tipuri de manifestari care pot avea
diverse teme: gastronomice, culturale, istorice, sportive, despre protectia mediului,
întâlniri cu fii satului, expozitii de fotografie tematica s.a.
CAPITOLUL 3
Asadar ,de la produs la consumator ,prin intermediul pietei de profil ,acesti factori
esentiali de pe ;;traseul’’ promovarii turistice isi evidentiaza pregnant
specificul,complexitatea si tendinta de schimbare.
România are un avantaj esential fata de alte tari, prin faptul ca, datorita unui potential
turistic bogat si variat, poate oferi, în mod practic, toate formele de turism solicitate: sejur
pe litoral, în statiuni de munte, în statiunile balneoclimaterice, sporturi de iarna,
vânatoare, pescuit, circuite turistice culturale. Potentialul turistic românesc de care se face
atâta caz - munti, plaja, soare, clima, folclor, istorie etc. - este însa insuficient pentru a
reprezenta doar prin el însusi o reala si puternica atractie turistica.
Din pacate, asa cum releva unele studii realizate de firme straine de consultanta,
România se prezinta în fata turistilor straini cu „un produs turistic depasit, o oferta
inadecvata pentru recreare si petrecerea timpului liber, cu o stare fizica a dotarilor ce
reflecta lipsa întretinerii si investitiei".
Baza materiala este, în linii mari, învechita, infrastructura s-a degradat si adesea
este depasita, echipamentele sunt în cea mai mare parte uzate iar calitatea serviciilor este
necorespunzatoare. Astfel, calitatea prestatiilor turistice este mult sub standardele cu care
sunt obisnuiti vizitatorii din tarile occidentale. Relevant este faptul ca Ministerul
Transporturilor, Constructiilor si Turismului nu recomanda decât aproximativ 15% din
hoteluri ca fiind conform standardelor.
• tinând cont de faptul ca circulatia turistica interna scazuta este datorata, în principal,
existentei unei ponderi mari a populatiei cu venituri mici si, deci, indisponibile pentru
practicarea turismului, strategia de dezvoltare a produsului turistic pentru perioada
urmatoare va trebui sa acorde o atentie sporita dezvoltarii acelor forme de turism cu
adresabilitate catre aceste categorii de populatie;
• elaborarea unui plan strategic pe termen mediu si lung pentru a identifica piete nisa si
grupuri tinta de consumatori;
• adaptarea bucatariei ia gusturile turistilor. Astfel, exista turisti care prefera sa fie
serviti, dar exista si unii care prefera sa-si aleaga singuri felul de mâncare (self-service).
Bucataria va trebui sa fie adaptata cerintelor, preferintelor clientilor;
• asigurarea unor variante de recreare, odihna cum ar fi: sauna, piscina, parc sau gradina;
În plus, credem ca se impune asigurarea unei oferte variate de produse de tip suvenir.
O atentie deosebita trebuie acordata hartilor, pliantelor, ilustratelor si obiectelor de
artizanat.
Atunci când grecii contemporani, spre exemplu, au demarat construirea unor punti si
balustrade din lemn într-o pestera oarecare, luminând-o electric si gasindu-i, ulterior, si o
anumita valoare istorica, ei au construit, de fapt, un produs turistic, în jurul caruia s-au
ridicat, apoi, minihoteluri si restaurante pentru turistii amatori sa viziteze pestera
respectiva. Aceasta este ordinea dupa care se structureaza o afacere în turism: mai întâi
depistarea sau crearea produsului turistic si numai dupa aceea ridicarea infrastructurii (cai
de acces, unitati de cazare etc.).
Puncte tari :
• Mediul natural bine conservat, diversitatea deoseebita, aerul curat, cadrul natural
propice relaxarii;
• Ospitalitatea agroturistica.
Puncte slabe :
• Lipsa unui contract cadru legiferat si a unui cod de conduita între hoteluri si agentiile
de turism ;
• Aparenta saracie vazuta din exterior si impresia neglijari multor monumente chiar din
zonele istorice.
Oportunitati:
• Dezvoltarea unor noi statiuni turistice;
• Refacerea retelei judetene de drumuri, proiritate având cele care asigura accesul spre
punctele de interes turistic;
• Îmbunatatirea infrastructurii;
Amenintari:
• Tendinta turistilor din regiune de a migra spre alte regiuni (tari) si o insuficienta
afluenta a turistilor straini;
• Cresterea asteptarilor turistilor, care nu vor putea fi satisfacute;
Având în vedere cele sustinute anterior, se pot deduce principalele componente ale
unei strategii economice în turism:
• analiza SWOT;
• analiza factorilor mediului extern. Analiza SWOT presupune parcurgerea
urmatoarelor etape:
Între punctele tari, care pledeaza de la sine pentru dezvoltarea turismului putem
aminti:
• transporturi acceptabile;
• vinuri excelente.
• lipsa de experienta;
Asa cum a rezultat din analiza SWOT, o prima problema în turismul rural
românesc este insuficienta cunoastere a produselor turistice pe plan intern si international,
deci o activitate promotionala redusa. De fapt, unul din domeniile de baza ale
marketingului turistic este promovarea produselor. Produsul turistic rural-vacanta la tara
este un amalgam de produse si servicii a caror componente individuale sunt oferite de
firme diferite, în general, cunostintele turistului despre destinatiile turistice sunt vagi, deci
rolul marketingului este acela de a crea imaginea destinatiei unice, un loc care ofera
beneficii particulare pentru satisfacerea nevoilor turistului.
În sfârsit, a treia problema a proiectarii imaginii turistice este conflictul sau, în cel
mai bun caz, complementaritatea imaginilor proiectate de diferite destinatii în aceeasi
regiune si imaginile acelorasi destinatii proiectate de agentii diferite. O varianta a acestei
probleme tine de faptul ca acest conflict poate sa apara la scara spatiala, fiind dat de
realitatea ca diferite autoritati sunt responsabile cu imaginea turistica la nivelele
nationale, regional si local.
Ceea ce atrage si determina în mare parte alegerea unei destinatii turistice sau a alteia
sunt:
• provenienta lor eterogena. Produsul turistic este format dintr-o multitudine de servicii,
unele turistice (cazare în pensiuni sau ferme agroturistice, alimentatie în incinta unitatii
sau în alte unitati, servicii de agrement, excursii, drumetii, sport, servicii de informare
etc.), altele neturistice (transport în comun, telecomunicatii, servicii bancare si de schimb
valutar etc.), toate intrând în anumite proportii în componenta produsului turistic.Aceste
caracteristici (ale produsului, ale serviciilor si ale întreprinderilor turistice) determina
continutul actiunilor de marketing pe care întreprinderile turistice le pot initia atât în
domeniul politicii de produs cât si în cel al politicii promotionale.
3.5. Promovarea si distributia produsului turistic rural în tarile Uniunii Europene
• obiecte publicitare;
• mailing-ul;
în tarile Uniunii Europene se utilizeaza retele de promovare, care pot fi: bancare
(Germania, Belgia, Franta, Olanda), teritoriale turistice (Germania, Belgia, Franta),
cluburi (Germania, Olanda).
2. pe plan extern:
• www.eTurism.ro,
• www.infotravelromania.ro,
• , w w w. romaniantour.ro,
• www.infoturism.ro,
• www.romaniatravel.ro s.a.
CAPITOLUL4
Oferta turistica se compune, la modul general, atât din elemente ale potentialului
turistic, natural si antropic, cât si din structurile turistice si forta de munca implicata în
activitatile de turism. Pentru localitatea Polovragi oferta turistica actuala se bazeaza pe un
potential turistic valoros si pe baza tehnico-materiala a turismului, în stadiul ei actual de
dezvoltare. Existenta unui minim de locuri de cazare si de servire a mesei creeaza
conditiile de baza pentru desfasurarea unei activitati turistice.
Desi dispune de resurse turistice variate, ce permit practicarea unor forme de turism
diferite, precum turismul religios, turismul speologic sau chiar turismul pentru sporturi
extreme, localitatea Polovragi nu are conturata o activitate turistica eficienta,
identificându-se urmatoarele probleme si disfunctionalitati ale ofertei turistice actuale:
CONCLUZII
Turismul este in crestere sustinuta ca fenomen la nivel mondial, iar
ecoturismul este o componenta extrem de dinamica in cadrul acestei cresteri.
Zona Polovragi si imprejurmile au atuuri de necontestat pentru a deveni o
destinatie pentru ecoturism la nivel national si Est European. Dezvoltarea
ecoturismului in zona trebuie vazuta inrelatie directa cu conservarea naturii (ariile
naturale protejate), cu conservarea culturii autentice si cu implicarea comunitatilor
locale in toate etapele acestui proces.
Procesul de dezvoltare a ecoturismului in zona este un procesde lunga durata
(5-10 ani), ce necesita un efort sustinut din partea tuturor celor implicati dar care
poate aduce beneficii majore pe termen lung, contribuind in mod direct la crearea
de “existente durabile” in zona tinta. Deciziaprivind initierea unui asemenea proces
trebuie luata de catre comunitatile locale, fiind nevoie de initierea unei planificari
complexe a dezvoltarii ecoturismului in zona, planificare care sa integreze toate
aspectele sociale,economice si de mediu.
În concluzie, consideram ca strategia de marketing si promovare,
ca un tot unitar, trebuie sa fie fundamentata pe studiul detaliat al pietei,
pe evaluarea produsului turistic si strategia generala de dezvoltare a
turismului. Concomitent este necesara situarea turismului românesc în
contextul tendintelor mondiale si europene de evolutie a sectorului,
care includ: piete în schimbare si din ce în ce mai solicitate, cresterea
concurentei din partea altor destinatii, utilizarea unor tehnici si
tehnologii de marketing, de promovare si vânzare din ce în ce mai
sofisticate.
Ceea ce vrem însa sa semnalam este faptul ca materialul
publicitar cu care se participa la târgurile internationale de turism, de
multe ori, nu depaseste imaginea comuna, aproape plata, în sensul ca se
pune în continuare accentul prea mult pe imaginea fotografica în
promovare, în dauna informatiei programatice, orientata pe o anumita
directie prioritara. Nu exista o prezenta suficienta a publicitatii
audiovizuale, al carei impact atât asupra dezvaluirii valorosului
potential turistic al României, cât si asupra contracararii fenomenelor
negative despre el, ar putea avea un efect mult mai convingator, în
concluzie, subliniem faptul ca promovarea „cuminte", obisnuita, fara
elemente soc are un succes limitat.
Strategia de promovare a turismului autohton trebuie sa
urmareasca realizarea unei comunicari concrete prin imagini care sa
sugereze originalitatea produselor turistice românesti, sintetizând
particularitatile legate de potentialul turistic, conceptia de amenajare,
posibilitatile de practicare a turismului, contextul socio-cultural.
Trebuie adaptata strategiei promotionala la specificul fiecarei piete
(interne si externe) si la caracteristicile fiecarui segment de consumatori
vizat, folosindu-se mesajele: instrumentele cele mai adecvate.
Promovarea ofertei turistice românesti a fost realizata inclusiv
prin participarea la marile manifestari (reuniuni) promotionale de
profil: bursele internationale de turism de Ia Berlin, Milano si Londra,
târgurile de turism de la Viena, Utrecht, Salzburg, Copenhaga si
Madrid. Târgul International de Turism reprezinta o invitatie de a
descoperi si redescoperi România. Promovarea tarii ca destinatie
turistica, prin identificarea unor oferte variate, poate crea sanse mari de
reusita în ceea ce priveste efortul de crestere a circulatiei turistice spre
tara noastra..
Localitatea Polovragi este pastratoarea traditiilor si mestesugurilor populare
gorjene, turistul putând vizita aici atelierele unor mesteri populari sau participa la
evenimente folclorice, precum Nedeia Târg sau Târgul anual Polovragi (la 20 iulie,
atrage un numar mare de turisti din zona Olteniei). Prin urmare, oferta turistica a
localitatii poate include si un produs etnofolcloric.
La acestea se adauga si posibilitatile de practicare a unor sporturi extreme,
precum alpinismul, parapanta, tiroliana, funicular sau coborârea în rapel (coborârea
unui perete abrupt printr-un sistem de coarda dubla) - în zona Cheile Oltetului.
Asadar, oferta actuala a localitatii Polovragi se constituie dintr-o combinatie
de forme de turism posibil de practicat în conditiile unui potential turistic adecvat
acestora si a unor servicii turistice minime existente.
Zona turistica Polovragi si imprejurimi beneficiaza de promovare turistica
prin urmatoarele instrumente:
- in cadrul publicatiilor de promovare turistica a Romaniei, publicate de catre
Autoritatea Nationala de Turism (aici sint promovate doar cateva atractii turistice,
nefiind promovata zona in intregul ei, ca destinatie turistica)
- prin publicatii realizate de catre ONG-uri locale (in general pliante si brosuri) in
cadrul unor proiecte de dezvoltare:
Promovarea existenta in acest moment, instumentele relativ limitate de
promovare, slaba integrare a acestora, modul de distribuire a materielelor, calitatea
si accesibilitatea informatiei, fac ca zona sa nu fie perceputa de catre turisti si de
catre turoperatori ca o destinatie turistica, cu o imagine proprie, clar diferentiata de
alte destinatii.
BIBLIOGRAFIE
Bucuresti, 1980
2.Baron P., Snak O. Neacsu N. Economia turismului, Editura Expert, Bucuresti,
2001
3.Bran F., Simon. T.,Nistoreanu P. Ecoturism, Editura Economica, Bucuresti, 2000
5.Bucur-Sabo M., Marketing turistic, Editura Irecson, Bucuresti, 2006
Brasov, 1994
22. Minciu R., Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000
23. Negut S. Nicolae I., Patrimoniul mondial cultural si natural UNESCO, Editura
Meronia, Bucuresti, 2005
24. Rey R. Civilizatia montana, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,
1985
25. Savu, D.V., "Integrare Europeana", Editura Oscar Print,
Bucuresti, 1996
26.www.infotravel.ro
27.www.infotravelromania.ro
28.rotravel.ro
[1] Minciu R. Ispas Ana, "Economia turismului", Universitatea Transilvania Brasov, 1994,
pag. 38.
[7] Erdeli G. Gheorghilas A., Amenajari turistice, Editura Universitara, Bucuresti, 2006, pag. 142.
[8] Erdeli G. Gheorghilas A., Amenajari turistice, Editura Universitara, Bucuresti, 2006
[9] www.gorjulturistic.ro
[11] Glavan V., Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag.
48.
[12] Glavan V., Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag.
65.
[14] Glavan V., Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 36.
[15] Glavan V., Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag.
76.
[17] Glavan V., Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 95.
[18] www.rotravel.com
[19] www.infotravelromania.ro
[20] www.infotravelromania.ro