2.

9 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU

STENOZĂ MITRALĂ

2.9.1 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EXAMENUL CLINIC

Sarcinile asistentei medicale în pregatire și asistarea unui examen clinic medical sunt
urmatoarele:
-   pregatirea psihica a pacientului: dacă pacientul cunoaște esența și importanța examinarilor,
prin increderea care i-a fost insuflata, va suporta mult mai usor suferintele cauzate de diverse
explorari.
-   Adunarea, verificarea si pregatirea instrumentarului necesar examinarilor clinice:
instrumentele vor fi in perfecta stare de functiune, sterile sau dezinfectate, in functie de
necesitati. Asistenta va sta in fata medicului, de cealalta parte a patului si va observa cu
atentie miscarile medicului, pentru a prevedea necesitatile de instrumente si de ajutor manual,
cu care poate contribui.
-   Dezbracarea si imbracarea pacientului: trebuie facuta cu mult tact si finete, pentru a nu
provoca dureri si miscari inutile. Pacientul va fi dezbracat complet in timpul examinarii, dar
aceasta se va face treptat, pe regiuni.
-   Aducerea bolnvului in pozitie adecvata examinarii si sprijinirea lui in caz de necesitate,
usureaza mult munca medicului si efortul pacientului.
Examenul clinic se completeaza cu masurarea fuctiilor vitale: puls, temperatura.

2.9.2  Conduita de urgență a asistentului medical la internarea pacientului cu

STENOZA MITRALA

Asistenta medicala detine o pozitie importanta in ingrijirea acestor categorii de

bolnavi. Pentru a-si  indeplinii menirea nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca si sa aplice,
chiar perfect, diferite tehnici de ingrijire a bolnavului , ci trebuie sa cunoasca si notiuni
teoretice care sa-i permita depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia si chiar, daca
este nevoie, interventia in situatiile in care viata bolnavului depinde de cunostintele sale.
 1.Asigurarea repausului fizic
            - asistenta se va ingrijii ca bolnavii sa aiba maxim de confort, sa evite efortul fizic ,
saloanele sa aiba o ambianta placuta.
            - bolnavii cu insuficienta cardiaca fiind dispneici, vor fi tinuti in pozitie sezanda
sau  semisezanda, asistenta medicala va avea grija sa le asigure aceasta pozitie.
            - patul va fi prevazut cu utilaj auxiliar , precum si cu un numar mare de perne. In
cursul zilei patul va fi inlocuit cu un fotoliu avand grija ca bolnavul sa aiba sprijin sub
picioare.
      2. Asigurarea repausului psihic
  - asistenta medicala va avea grija sa fereasca bolnavul de tot ceea ce ar putea tulbura
echilibrul nervos, trebuie sa castige increderea bolnavului printr-o buna pregatire
profesionala.
 - pentru a evita starile de neliniste va administra la timp medicamentele prescrise de medic si
va  raspunde prompt la orice solicitare a bolnavului.
 - asistenta medicala va insotii bolnavii la consultatiile de specialitate ( examinari radiologice,
EKG.); va examina starea psihica a bolnavilor, vizitandu-l cat mai des si va instrui vizitatorii
asupra modului de comportare fata de bolnav..
3. Asigurarea igienei personale a bolnavului
- Asistenta medicala va executa zilnic toaletele bolnavului fara ca acesta sa faca eforturi prea
mari, va face apoi o frectie cu alcool diluat pentru a imbunatatii circulatia periferica. Pielea
trebuie mentinuta in permanenta curata si uscata , deoarece pielea umflata se infecteaza usor.
- Se va schimba lenjeria de pat si de corp zilnic..
4. Prevenirea formarii trombozelor
- Asistenta medicala va executa zilnic masajul membrelor inferioare, in directia curentului
venos.
- In acelasi scop, asistenta medicala va asigura ridicarea membrelor inferioare la 35 grade
prin ridicarea patului sau prin asezarea unor suluri sub picioarele bolnavului.
- Bolnavul va fi ajutat sa execute muscari de flexie si extensie a membrelor inferioare prin
care se impiedica trombozarea  si se elimina edemele.
5. Urmarirea funcțiilor vitale si vegetative
- Asistenta medicala va urmarii zilnic T.A. , pulsul central si periferic, respiratia, diureza,
tranzitul intestinal, temperatura.
- Se urmareste bolnavul cu atentie pentru a observa semnele de agravare si complicatiile care
pot aparea ( edem pulmonar, embolie pulmonara, tromboflebita) si va anunta imediat
medicul. Starile de constipatie vor fi combatute cu purgative.
- Asistenta medicala va tine evidenta exacta a lichidelor consumate si eliminate de bolnav, va
urmari zilnic greutatea corporala dupa eliminarea scaunului si a urinei inainte de masa.
6. Regimul alimentar
- Asistenta medicala va urmari cu strictete   respectarea regimului alimentar care va fi
hipocaloric pentru mentinerea greutatii corporale; hiposodat pentru a impiedica retinerea apei
in organism, contribuind la reducerea edemelor. Se vor evita alimentele care contin natriu :
salicilat de sodiu; cantitatea de lichide zilnica nu va depasi 1-2  l/24h  . Ratia zilnica de
alimente va fi impartita in 4 -5 mese, iar ultima masa se va lua cu 3 ore inainte de culcare.
7. Administrarea tratamentului medicamentos
- Asistenta medicala va administra medicatia prescrisa de medic; medicatia folosita consta in
cardiotonice , cel mai frecvent e Digitala care se administreaza per os si daca nu se
administreaza dupa prescriptia medicala da fenomene de supradozare. Se administreaza si
diuretice: Furosemid, Ederen, Nefrix, iar asistenta va avea grija sa urmareasca diureza.
- Reducerea edemelor si masei sangelui circulant se mai poate face si prin  atarnarea
membrelor inferioare, reducand astfel fluxul venos spre inima.
- Oxigenoterapia este indicata si usureaza starea bolnavilor cu insuficienta cardiaca.
8 Educația sanitară
- Asistenta medicala contribuie la educarea bolnavului asupra noului regim de viata, dupa
externare bolnavul va duce o viata ordonata evitand suprasolicitarile; se va evita munca
fizica. Se respecta regimul dietetic, numarul meselor, se reduce sarea , cafeaua , alcoolul,
tutunul. In caz de imbolnaviri respiratorii: viroze, gripe, vor fi tratate imediat, deoarece orice
neglijenta, poate agrava boala.
2.10 FISA TEHNICA

A. Rolul asistentului medical în recoltarea produselor biologice

   
Produsele recoltate pentru analiza de laborator constituie materialul de analizat. Ele
pot fi produse normale sau patologice. Pentru recoltarea acestor produse provenite de la
individ e nevoie sa se respecte o serie de reguli si conditii de recoltare. Examenul de laborator
exprima in ceea ce priveste morfologia,fizionomia si biochimia acestuia. Examenele de
laborator efectuate produselor biologice ( normale) si patologice, completeaza
simptomatologia bolii cu elemente obiective, reflectand modificarile aparute in organism.
Analizele de laborator pot confirma sau infirma diagnosticul clinic.
- reflecta evolutia bolii
- reflecta eficienta tratamentului
- confirma vindecarea
- semnaleaza aparitia unor complicatii
De asemenea, examinarile de laborator permit depistarea unor cazuri de boli
infectioase precum si persoanele purtatoare de germeni patogeni,ele avand rol in profilaxia
bolilor contagioase.
Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul cum
se efectueaza examenul de laborator. Dupa modul de efectuare a analizelor intra in sarcina
personalului de laborator, recoltarea produselor este efectuata de asistenta medicala, in
majoritatea situatiilor.
Pentru a se realiza in conditii optime recoltarea, asistenta trebuie sa respecte
urmatoarele norme:
1.      Orarul recoltarii
2.      Efectuarea pregatirii psihice si fizice a bolnavului
3.      Pregatirea instrumentarului si a materialului necesar pentru recoltare.
4.      Tehnica recoltarii propriu-zise
5.      Completarea buletinului de trimitere la laborator si etichetarea produsului recoltat
6.      Pastrarea si transportarea produsului recoltat
Efectuarea pregatirii psihice
Pregatirea psihica va fi facuta cu mare atentie si consta in instruirea lui privind
comportamentul sau in timpul recoltarii, colaborand cu asistenta pentru reusita recoltarii si
inlaturarea starii de teama. Din punct de vedere fizic, bolnavul este pregatit fie printr-un
regim alimentar, fie printr-un repaus la pat asezandu-l intr-o anumita pozitie, fie prin
intreruperea unui tratament medicamentos care ar putea influenta rezultatul analizelor.
Completarea imediata a buletinelor de analiza si etichetarea produselor, asigura
evitarea inlocuirii rezultatelor intre ele,de fapt, ce ar putea duce la grave erori.
Buletinul de analiza se completeaza cu numele,prenumele bolnavului,sectia si
numarul salonului,natura produsului,analiza ceruta,data recoltarii,numele celui care a recoltat.
Pentru anumite examinari ( serologice) se mai completeaza sexul, varsta,dispensarul medical
si intreprinderea unde lucreaza.
Etichetarea produselor se face prin scrierea unor etichete cu datele bolnavului care se
lipesc pe recipientele respective.
Un produs neetichetat nu poate fi  utilizat pentru analiza. Recoltarea unor produse in
conditii sterile urmareste  ca produsul recoltat sa nu fie suprainfectat- introducerea in produs
a unor germeni introdusi din afara. Suprainfectarea produsului se poate face cu germeni
straini proveniti de la bolnavi, de la asistenta, din aer sau din instrumentarul folosit. Asistenta
va transporta produsele recoltate astfel incat ele sa ajunga la laborator cat mai repede si-n
starea in care au fost in organism. Se trimit imediat pentru a evita alterarea. Cand se
transporta de la un spital la altul sau dintr-o localitate in alta,se ambaleaza astfel incat sa nu se
sparga, sa nu se deterioreze. Aceeasi grija o va avea asistenta si pentru transportul de pe
sectie la laborator.
Recoltarea sangelui pentru examene hematologice si biochimice
Recoltarea se face prin intepare( la adult pulpa degetului sau lobul urechii, la copil
fata plantara a halucelui sau calcai ) prin punctie venoasa,punctie arteriala.
Pentru majoritatea recoltarilor de sange este necesar ca bolnavul sa fie nemancat(nu a
ingerat nici un aliment solid sau lichi timp de 12 ore). In practica se recomanda bolnavului sa
nu mai manance nimic de la cina pana dimineata cand se face recoltarea.
Materiale necesare: tava medicala acoperita cu camp steril, doua seringi de 10 cm
sterilizate, trei ace de punctie venoasa cu mandren sterilizate, uscate si verificate,
alcool,tinctura de iod, tampoane de vata, garou de cauciuc, casoleta cu compuse sterile,
leucoplast, musama, perna tare elastica pentru articulatia cotului, recipienti de recoltare,
eprubete si flacoane sterile, uscate, goale sau cu substante chimice, anticoagulante sau de alta
natura in functie de felul analizei pentru care se face recoltare, numerotate cu creion, medii de
cultura,tavita renala.
 Etape de executie:
1.      Pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:
-         se aleg materialele necesare si se aseaza pe tava;
-         se transporta tava cu materialele in apropierea bolnavului.
2.      Pregatirea fizica si psihica a bolnavului:
- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii
- se aseaza bolnavul in pozitia necesara ( in functie de locul punctiei);
- se dezbraca bratul ales astfel ca hainele sa nu impiedice circulatia  de intoarcere;
- se aseaza sub bratul bolnavului perna elastica si apoi musamaua;
- se solicita bolnavului sa mentina bratul in pozitia necesara.
             3.   Se monteaza seringa.
             4. Stabilirea locului punctiei:
 - se stabileste bratul la care se face punctia;
 - se examineaza calitatea si starea venelor de la plica  cotului;
 - se stabileste locul de executare a punctiei.
             5. Executarea punctiei:
 - se aplica garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului;
 - cu indexul mainii stangi se palpeaza locul pentru punctie;
 - se dezinfecteaza locul punctiei;
 - se cere bolnavului sa inchida si sa deschida pumnul de cateva ori si sa ramana cu el inchis ;
- avand seringa in mana dreapta intre police si celelalte degete, cu indexul se fixeaza amboul
acului atasat;
- cu policele mainii stangi fixeaza vena la 4-5 cm sub locul punctiei si executa o compresiune
si o tractiune in jos asupra tesuturilor vecine;
- se introduce acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal al venei si se impinge de-a
lungul ei la o adancime de 1-1,5 cm;
- cu mana stanga se trage incet pistonul, aspirand sange ( sangele trebuie sa apara in seringa);
- se continua aspirarea sangelui in seringa pana se extrage cantitatea de sange necesara;
- se desface garoul si bolnavul deschide pumnul;
- se aplica un tampon de vata uscat peste locul unde este acul si se retrage acul printr-o
miscare rapida;
- se dezinfecteaza locul punctiei cu un tampon cu alcool sau tinctura de iod care va fi
mentinut la bolnav timp de 5-10 minute, pentru hemostaza;
- se scoate acul de la seringa si sangele recoltat se goleste in  recipientul pregatit;
- spalare pe maini cu apa curenta  si sapun.
6. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica; reorganizarea locului de munca si pregatirea
sangelui recoltat pentru laborator.
Din sangele recoltat se fac urmatoarele analize:
V.S.H.- ul- se va recolta prin punctie venoasa, fara staza. Pentru aceasta se aspira in
prealabil in seringa 0,4 ml citrat de sodiu 3,8% si se recolteaza 1,6 ml sange. Valorile
normale:5-10 mm/h sau 20-50 mm/24 h. La femei valoarea este cu 1 sau cu 3 mm mai
crescuta fata de barbat.
Analize biochimice
 Lipidemia – se recolteaza dimineata pe nemancate, 2-5 ml de sange fara substanta
anticoagulanta prin punctie venoasa.
Valori normale:500-700 mg%
Colesterol  - se recolteaza dimineata pe nemancate 2-5 ml sange prin punctie venoasa
fara substanta anticoagulanta.
Valori normale:150-250 mg%
Glicemia – se recolteaza sange prin punctie venoasa 2 ml sange pe substanta
anticoagulanta(florura de natriu) 4 mg si se va trimite la laborator.
Valori normale: 1 g‰ -1,20g‰.

B. Rolul asistentului medical in pregatirea explorarilor functionale

            Examenul radiologic al inimii cuprinde :radiografia , radioscopia, kimografia,

radiocardiograma, angiocardiografia.
In practica obisnuita se intrebuinteaza examenul radiologic si radioscopic.
Radioscopia- examen direct, proiectandu-se silueta cardiovasculara pe un ecran
fluorescent. Permite examenul in miscare, dar ramane un examen subiectiv, care nu permite
comparatia an timp.
Radiografia- ofera o imagine obiectiva, care permite comparatia in timp , sesizeaza
numeroase amanunte care scapa radioscopiei si prezinta un grad mai redus de periculozitate
pentru medic.
            Etapele de executie:
Pregatirea psihica a bolnavului - bolnavul este anuntat si i se explica conditiile in
care se realizeaza (camera in semiobscuritate ):
-         va fi condus la serviciu de radiologie;
-         se explica  bolnavului cum trebuie sa se comporte in timpul expunerii ( va executa
cateva miscari de respiratie, iar radiografia se va face in apnee dupa o respiratie profunda).
Pregatirea fizica
Pregatirea bolnavului pentru electrocardiograma
Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor
bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. Ea reprezinta o - asistenta ajuta bolnavul sa se
dezbrace  complet in zona toracica;
- se departeaza obiectele radioopace ;
- se aseaza  bolnavul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele aduse inainte fara
sa ridice umarul cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta filmul  in spatele
ecranului. Cand pozitia verticala este contraindicata se aseaza bolnavul in pozitie sezanda sau
decubit. Asistenta are rolul de a ajuta bolnavul in timpul examinarii , sa ia pozitiile ceruta de
medic.
Ingrijirea bolnavului dupa tehnica
Bolnavul va fi ajutat sa se imbrace , va fi condus la pat, medicul va nota in foaia de
observatie examenul radiologic si data.metoda de investigatie extrem de pretioasa in
diagnosticul unei cardiopatii, in general, in suferintele miocardului si este o metoda care
recunoaste o boala de inima cu evolutie lenta atunci cand EKG se efectueaza la efort.
Inregistrarea electrocardiogramei se face cu ajutorul unor aparate speciale numite
electrocardiograme de tipuri diferite. Bolnavul este racordat la aparat printr-un cablu cablu –
bolnav; la extremitatea distala a cablului  sunt atasate niste placute metalice numite electrozi
in numar de 10, necesare pentru a inregistra 4 derivatii standard si unipolare si 6 derivatii
precordiale notate cu V1-V6.

Etapele de executie:
Pregatirea bolnavului
-         asistenta pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a inlatura factorii
emotionali;
-         se transporta bolnavul in sala de inregistrare, de obicei cu caruciorul, cu 10-15 minute
inainte de a inregistrare;
-         bolnavul va fi dezbracat in partea superioara a corpului si la nivelul membrelor
inferioare;
-         va fi culcat pe canapea si rugat sa-si relaxeze musculatura.
 Montarea electrozilor
Placile electrozilor se monteaza pe partile moi, sub placa de metal a electrozilor se
aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit( o lingura sare la un pahar de apa) , iar la
aparatele noi se foloseste o pasta speciala. Cei 10 electrozi( 4- pentru membre si 6- pectorali)
se fixeaza pe bolnav in felul urmator:
a)      Montarea electrozilor pe membre:
- rosu-mana stanga
 - galben-mana dreapta
- verde-picior stang
- negru-picior drept
b) La nivel precordial derivatiile precordiale se noteaza cu V1-V2;V3-V4;V5-V6.
V1- in spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului (rosu);
V2- spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sternului(galben);
V3- intreV2-V4(verde);
V4- spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara(maro);
V5- intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia anterioara axilara stanga(negru);
V6- intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga(verde).
O electrocardiograma normala cuprinde undele numite conventional P,Q,R,S,T,U;
segmentele - distanta dintre doua unde(PQ si ST), iar intervalele sunt portiuni de traseu care
cuprind unde si segmente P-Q si Q-T. In practica, electrocardiograma este foarte utila pentru
diagnosticul tulburarilor de ritm, tulburarilor de conducere, cardiopatiilor ischemice
coronariene, intoxicatii cu unele droguri ( Chinidina, Digitala)

Fig.9 Electrocardiograma