Ghidpe 1

GHID PENTRU DEZVOLTAREA
UNOR ACTIVITĂȚI TIP ȘCOALĂ DE

VARĂ/ DE DUMINICĂ PENTRU
ELEVII ÎN RISC DE PĂRĂSIRE
TIMPURIE A ȘCOLII
EXPERT COORDONATOR EDUCAȚIE REMEDIALĂ : PROF. CRINA CIHODARU

Acest ghid are rolul de a orienta activitatea desfășurată de către experții formatori ai
activităților de tip Școală de vară/ de duminică aferentă activității A 5.2. din cadrul
Activității nr. 5 a proiectului POSDRU ID 151574 „Asistență educatională și educație
remedială” cu programe ”Școală dupa școală” și educație de tip ”A doua șansă” pentru
prevenirea și corectarea abandonului școlar la elevi și diversificarea serviciilor pentru părinți/
tutori în zone foste industrializate și în mediul rural. EDU_2R”, dezvoltarea unor activități de
tipul „Școală de vară/ duminică” și de educație remedială (detectarea lacunelor în pregătire,
orientare psihologică) timp de 4 luni pentru 120 de persoane din GT care au domiciliul sau
reședința în comunități din zone izolate, lipsite de mijloace de comunicații sau cu
infrasructură slab dezvoltată în primul rând din mediul rural din 3 Regiuni. - A.5.2:
Organizarea si desfașurarea timp de 4 luni de programe de „Școală de vară/ duminică”pentru
120 persoane elevi din GT (ID 57, ID 62, ID 25) cu domiciliul/ resedința în zone izolate
pentru prevenirea sau corectarea părăsirii timpurii a școlii din 3 Regiuni.
2
Argument
Abandonul școlar este una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă
învățământul românesc. Rata abandonului școlar se află într-o creștere alarmantă, începând
cu anul 2010, când la nivel global 61 de milioane de copii de vârsta învățământului primar și
71 de milioane de copii de gimnaziu au părăsit școala, potrivit unui raport realizat de
UNICEF. Există mai mulți factori care duc la părăsirea timpurie a școlii, printre care se
numără:
1. Factori socio-economici: mediul de rezidenţă, nivelul de dezvoltare socio-economică a
zonei de rezidenţă, stadiul de dezvoltare a regiunii, rata sărăciei;
2. Factori de mediu familial: nivelul de educaţie, ocupaţia şi gradul de ocupare al
părinţilor, situaţia financiară a familiei, condiţiile de locuit, tipul familiei, sprijinul/
indiferenţa părinţilor cu privire la educaţia şi activitatea şcolară a copiilor, modelul
educaţional oferit de alţi membri ai familiei, gradul de comunicare în familie, migraţia
părinţilor în străinătate;
3. Factori socio-psiho-individuali: genul, etnia, starea de sănătate fizică şi psihică, statutul
marital, folosirea copiilor la muncă în gospodărie, anturajul, implicarea în activităţi aflate la
limita legii, participarea la educaţia timpurie, capacitatea de utilizare a computerului şi
accesul la internet, gradul de încredere în educaţie, nivelul de informare cu privire la accesul
la sistemul educaţional, intrarea timpurie pe piaţa muncii;
4. Factori şcolari: rezultatele şcolare, integrarea în colectivul clasei de elevi, calitatea
relaţiilor cu profesorii şi cu colegii, absenteismul, experienţa repetenţiei, cultura calităţii
educaţiei etc.
Pornind de la aceste considerente, acest proiect vizează includerea, dar și menținerea
elevilor cu risc de părăsire timpurie a școlii în sistemul educațional, precum și furnizarea
unor servicii de consiliere și orientare pentru elevi și pentru părinții acestora.
Suportul de față se constituie într-un reper privind abordarea problematicii elevilor
aflați în risc de abandon școlar și conține o serie de activități de consiliere, adaptabile pentru
grupul țintă.
3
Scopul programului
Dezvoltarea strategiilor de funcționare psihosocială a elevilor aflați în risc de
abandon, selectați în grupui țintă din cadrul proiectului POSDRU/181/2.2/S/151574
“Asistență educațională și educație remedială cu programe “Școală după școală” și
educație de tip “A doua șansă” pentru prevenirea și corectarea abandonului școlar la elevi
și diversificarea serviciilor pentru parinți/tutori în zone foste industrializate și în mediul
rural. EDU_ 2R”
Obiectivele programului
1. Identificarea resurselor personale în vederea dezvoltării personale și profesionale.
2. Dezvoltarea abilităților de relaționare pozitivă cu ceilalți.
3. Identificarea modalităților de autoreglare emoțională.
4. Creșterea motivației pentru învățare, prin identificarea modalităților de învățare eficientă.
5. Dezvoltarea abilităților de management al unui stil de viață de calitate.
Conținuturi
Conținuturile sunt în concordanță cu obiectivele programului și sunt structurate pe 16
de ședințe în 6 module :
1. Autocunoaștere și dezvoltare personală;

1. Să ne cunoaștem mai bine.
2. Eu și valorile mele.
2. Descoperirea aptitudinilor și implicare în planificarea carierei;

3. Cel mai destoinic bucătar.
4. Sunt artist învăț să fac ikebana/ origami.
5. Fermierul anului.
4
3. Comunicare și gestionarea emoțiilor în mod eficient;
6. Echipa de teatru.
7. Parada de carnaval.
8. Concurs de talente.
4. Conservarea tradițiilor românești;

9. Confecționez ce mă reprezintă.
10. Obiceiuri românești și regionale.
11. Dansuri populare românești.
5. Calitatea stilului de viață;

12. Iubesc și cunosc natura.
13. Educație ecologică.
14. Minte sănătoasă într-un corp sănătos.
6. Dezvoltare cultural-artistică.
15. În lumea poveștilor românești.
16. Turul obiectivelor cultural artistice din localitate.
5
EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI
Modulul 1
Autocunoaștere și dezvoltare personală
Tema 1
Să ne cunoaștem mai bine
Obiectivele activității
 Dezvoltarea abilităților de autocunoaștere prin stimularea explorării personale;
 Stabilirea regulilor de funcționare a grupului.
Metode și procedee
 Brainstorming-ul, jocul de rol, explicația, munca în echipă.
Resurse materiale
 Post-it-uri, flipchart, foi de flipchart, carioci.
Forme de organizare
 Frontal, individual.
Desfășurarea activității
 Prezentarea formatorilor;
 Prezentarea câtorva date despre activitățile de tip școală de vară;
 Stabilirea unui set de reguli valabile pe tot parcursul programului. Regulile se vor
stabili împreună cu grupul de elevi și vor rămane afișate pe tot parcursul programului;
 Elevii se vor prezenta individual spunându-și numele și o activitate pe care reușesc să
o desfășoare cel mai bine;
 Se va realiza apoi un scurt joculeț. Elevii vor fi așezați pe scaune în cerc, iar unul va
rămane fără scaun, în picioare. Elevul aflat în picioare va spune: cine e născut în
luna..., iar cei ce sunt născuți în lunile respective se vor ridica în picioare;
 Fiecare elev va primi un post-it pe care își va scrie numele și o calitate, dar și un
defect pe care dorește să-l înlăture, dar nu reușește;
 Elevii vor desena portretul unui coleg , iar ulterior îl vor prezenta grupului.
6
Pentru o bună interacțiune și cunoaștere a partenerilor, la fiecare tip de activitate se va
avea în vedere câte unul sau două jocuri, care să antreneze toată echipa și să-i facă pe copii
să se cunoască mai bine – individual și în echipă.
JOC 1
Titlul: Fișa de căutare.
Categoria de vârstă: 7 ani-100 de ani;
Număr de participanți: Peste 6;
Materiale: Fișe pe care sunt scrise anumite indicii de căutare, pixuri.
Locul de desfășurare: Interior – exterior;
Ritmul: Activ.
Conținut:
Desfășurare: Se împart fișele de căutare și se explică cum trebuie completate. Fiecare
participant va trebui să completeze foaia cu numele persoanelor care corespund indiciilor.
Cuprinsul fișei de căutare: exemplu:
· caută persoanele care au șosete negre;
· caută persoanele care au ziua de naștere în aceeași lună cu tine;
· caută persoanele care au același număr de pantofi ca si tine;
· caută persoanele care au aceeași pasiune.
Evaluare:
· Cum v-ați simțit?
· Cum a reușit comunicarea în grup?
· Ți-a fost usor să vorbești cu ceilalți?
7
JOC 2:
Titlul: Leapșa cu nume.
Categoria de vârsta: Peste șase ani;
Număr de participanți: 5-20;
Materiale: Nu sunt necesare;
Locul de desfășurare: Exterior;
Ritmul: Alert.
Conținut:
Desfășurare:
1. Se delimitează spațiul de joc.
2. Unul dintre jucători e „la leapșa” și încearcă să îi atingă pe ceilalți jucători.
3. Dacă un jucător este atins, e „la leapșa” și în plus are „o pâinică”.
4. Dacă un jucător iese din spațiul de joc, e „la leapșa” și are „o pâinică”.
5. Oricare dintre cei urmăriți de cel care este „la leapșa” poate spune numele altui jucător din
grup. Cel al cărui nume este rostit va fi automat „la leapșa” (dar nu primește și „o pâinică”
din cauza aceasta).
6. Atunci când un jucător a acumulat trei pâinici, jocul se întrerupe temporar. Toți jucătorii se
strâng împreună și propun diverse porecle pentru el (se precizează că poreclele trebuie să nu
fie jignitoare). Jucătorul în cauză își alege una dintre ele și, din acel moment, tot restul jocului
va fi strigat numai folosind acea poreclă (dar dacă acumulează din nou trei pâinici va primi o
poreclă nouă).
7. Opțional, cel care a propus porecla aleasă are un „cățel”. Cățelul mănâncă (anulează) o
singură dată o pâinica – pe loc sau, dacă jucătorul respectiv încă nu are pâinici, în momentul
în care primește prima pâinică.
8. Jocul se încheie după un anumit interval de timp, după ce jumătate dintre jucători au
porecle sau orice alt criteriu stabilit de la început.
8
Jocul este foarte dinamic și poate avea ca obiectiv explicit, de exemplu, dezvoltarea
rezistenței fizice a copiilor (Jucați o oră și vă veți convinge!). Sunt prezente, însă, și alte
oportunități de dezvoltare, precum:
 dezvoltarea atenției;
 dezvoltarea creativității (la alegerea poreclelor);
 intercunoaștere (eu, în calitate de jucător, încerc să anticipez ce poreclă va prefera celălalt,
să o aleagă pe cea propusă de mine și să mi se anuleze o pâinică);
 dezvoltarea atitudinii de fair-play (e greu de reținut câte pâinici are fiecare mai ales dacă
grupul este mai mare, de aceea, dacă se ia în considerare în final scorul – numărul de pâinici,
jocul se bazează și pe onestitatea jucătorilor);
 dezvoltarea vitezei de reacție (atunci când s-a rostit numele unui jucător de lângă mine
trebuie să mă feresc rapid);
 abordarea în cadrul debriefing-ului, pornind de la porecle, a unor teme cum ar fi:
etichetarea, normele de relaționare, preocuparea pentru sentimentele celorlalți, fair play (nu
încerc să îmi impun propunerea de porecla acoperind cu vocea mea propunerile celorlalți).
Evaluare/ feed-back
 Cum v-ați simțit pe parcursul activității?
 Cum credeți că vă pot ajuta informațiile de astăzi?
Propuneți și voi jocuri noi și activități pe care vreți să le desfășurăm: elevii vor primi fiecare
câte o foaie de hârtie și vor scrie dorințele lor privind tipul de activități, jocuri, teme pe care
vor să le dezbată sau locuri din împrejurimi pe care vor să le viziteze și nu au avut ocazia.
9
Tema 2
Eu și valorile mele
 Conștientizarea punctelor tari și a limitelor proprii prin dezvoltarea capacității de
autocunoaștere;
 Identificarea noţiunii de valoare;
 Analiza din diverse perspective a valorilor universale;
 Determinarea rolului valorilor în viaţa personală.
Metode și procedee
 Conversația, explicația, reprezentarea prin desen.
Resurse materiale
 Flipchart, foi de flipchart, carioci, creioane colorate.
Forme de organizare
 Elevii desenează o stea cu mai multe colțuri , iar în fiecare colț:
 prezintă trei lucruri la care ești bun;
 ce te deranjează foarte tare;
 două lucruri care îți plac în familia ta;
 trei aspecte pe care prietenii le apreciază la tine;
 un lucru pe care știi să îl faci foarte bine;
 ce îți dorești să faci într-o bună zi;
 trei lucruri pe care le-ai făcut și te-au făcut să te simți bine;
 ce ai dori să schimbi la tine.
 Fiecare își va prezenta pe rând steluța și va motiva alegerile.
10
Poveste moralizatoare – Dilema lui Heinz
Modalitate de desfăşurare:
Coordonatorul activităţii prezintă povestea elevilor.
Elevii se împart în patru echipe egale şi primesc foile cu întrebările şi afirmaţiile prezentate
mai jos.
Timp de 20 de minute, aceştia se consultă cu coechipierii şi formulează o opinie argumentată
asupra cazului pe baza întrebărilor şi afirmaţiilor făcute.
După expirarea timpului, fiecare echipă îşi alege un reprezentant care va susţine părerea
echipei, în faţa clasei.
Coordonatorul activităţii va desemna câştigătoare cea mai convingătoare echipă.
Se dă următoarea poveste:
Heinz are nevoie de un medicament pentru soţia lui care este pe patul de moarte. El află că
cei care au inventat medicamentul sunt atât de lacomi încât cer un preţ de 10 ori mai mare
decât valorează, iar Heinz nu are aceşti bani. Heinz reuşeşte să facă rost de jumătate din
sumă, dar farmaciştii nu acceptă să primească cealaltă jumătate din suma mai târziu. Heinz,
disperat, sparge în noaptea următoare magazia farmacistului şi fură medicamentul pentru
soţia sa.1
Răspundeţi la următoarele întrebări şi argumentaţi:

1. Trebuia Heinz să fure medicamentul?
2. Cum ai fi procedat dacă ai fi fost în locul lui?
3. Cum ai fi procedat dacă ai fi fost în locul farmacistului?
1
„Dilema lui Heinz” (Laurence Kohlberg, The psychology of moral development: The Nature and validity of
moral stages, San Francisco, Harper-Row, 1984)
11
4. Ce este mai rău, să furi ceva ce aparţine altei persoane, sau să laşi pe cineva să moară, când
acest lucru ar putea fi prevenit? De ce?
5. Cum ar fi dacă Heinz nu și-ar iubi soţia şi nu ar vrea să fure medicamentul?
6. Care sunt valorile morale după care s-a ghidat Heinz? Dar farmacistul?
Sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii? Argumentaţi.

 Heinz nu ar trebui să fure medicamentul pentru că va ajunge în puşcărie.
 Heinz ar trebui să fure medicamentul pentru că soţia lui îl va recompensa mai târziu.
 Heinz ar trebui să fure medicamentul pentru că îşi iubeşte soţia.
 Heinz nu ar trebui să fure medicamentul pentru că furtul este ilegal. Este important ca
oamenii să respecte regulile şi legile în totalitate/ până la o anumită limită.
 Heinz ar trebui să fure medicamentul pentru că viaţa este mai presus de orice. Aşadar,
Heinz ar trebui să meargă după principiile etice universale, cum ar fi dreptatea, egalitatea şi
respectul pentru viaţă şi drepturile omului.
JOC 1:
Formatorul propune un concurs de maxime pe tema valorilor: Dreptatea, Adevărul,
Frumuseţea, Libertatea, Bogăția spirituală, Omenia. După ce sunt menționate cât mai multe
ziceri despre valori, se propune un joc în care sunt solicitate a fi evidențiate valorile cele mai
puternice care îi călăuzesc pe elevi.
JOC 2:
Titlul: Valorile.
Scop: Ierarhizarea și prioritizarea valorilor;
Categoria de vârsta: 12 ani-100 de ani;
12
Materiale: Coli de hârtie și pixuri;
Locul de desfăsurare: Interior – exterior;
Ritmul: Pasiv
Conținut:
Fiecare participant va scrie pe colțurile unei coli de hârtie valorile care îl determină să facă un
anumit lucru.
După ce scriu, animatorul le spune că vor trebui să renunțe la una din valorile scrise, rupând
colțul respectiv și aruncându-l la coș.
Apoi, pe rând, vor trebui să mai renunțe la încă două valori.
JOC 3:
Titlul: Caută partenerii.
Scop: Stimularea spiritului de cooperare, împărțirea în echipe;
Categoria de vârsta: 5 ani-100 de ani:
Materiale: Două pachete de cărți de joc;
Ritmul: Activ
Conținut:
1. Selectăm cărțile de joc astfel: dacă dorim să facem trei grupe de șase persoane; alegem din
cărțile de joc șase cărți de inima neagră, șase cărți de inimă roșie, șase cărți de romb.
2. Fiecare participant primește o carte de joc pe care trebuie să o pună pe frunte, fără să se
uite la ea.
3. Regula este să își găsească partenerii de echipă descoperind regulă de grupare fără să
vorbească, știind că sunt trei echipe de lucru.
4. În perechi, elevii vor construi cate o frază frumoasă prin care să îl definească în mod
pozitiv pe colegul din pereche.
13
5. Jocul se poate finaliza printr-o scurtă discuție: V-a plăcut exercițiul? Ce a fost dificil? Ce
v-a ajutat în atingerea obiectivului? Ce ați învățat din acest exercițiu?
Evaluare/ feed-back
14
Modulul 2
Descoperirea aptitudinilor și implicare în planificarea carierei
Tema 3
Cel mai destoinic bucătar
 Dezvoltarea abilităților decizionale cu privire la propriul viitor;
 Educarea spiritului de echipă;
 Formarea deprinderilor de lucru cu tacâmuri și veselă de bucătărie.
Metode și procedee
 Conversația, explicația, jocul, demonstrația, reprezentarea prin desen, exercițiul.
Resurse materiale
 Flipchart, foi de flipchart, carioci, creioane colorate, filmuleț, veselă, fructe.
Forme de organizare
 Formatorul începe activitatea printr-o poveste moralizatoare în vederea sensibilizării
și pregătirii elevilor, în spiritul colaborării.
Poveste moralizatoare:
Titlul: Supa de pietre – poveste cu tâlc.
Scop: Sensibilizarea participanților cu privire la importanța si efectele cooperării și lucrului
în echipă.
Număr de participanți: Peste 3 ani;
Ritmul: Calm.
15
Conținut:
1. Se asigură liniștea în grup pentru ca toți să poată să audă povestea. Pentru stârnirea
interesului, se poate purta o discuție legată de cât de plină de vitamine si de gust poate să fie o
supă de pietre.
2. Se spune povestea următoare:
Cu mulți ani în urmă, trei soldați înfometați si obosiți de atâtea lupte, au ajuns într-un mic
sătuc. Țăranii de aici abia supraviețuiau de la o zi la alta, ca urmare a unei recolte sărace și
a multor ani de război. S-au adunat repede în piața satului să-i întâmpine pe soldați, însă au
făcut-o cu mâna goală. Au început să se plângă că nu le-a mai rămas nimic și că sunt
muritori de foame. Soldații au schimbat repede între ei câteva vorbe. Apoi s-au întors către
bătrânii satului. Primul soldat le-a spus: „Pământul vostru sărăcit v-a lăsat fără nimic de
oferit, dar vă vom împărtăși noi din puținul pe care îl avem: Secretul cu ajutorul căruia poți
face supă din pietre.” Bineînțles că țăranii au fost intrigați de spusele soldatului. Au aprins
focul și au pus cel mai mare vas cu apă la fiert. Soldații au aruncat în apă trei pietricele.
„Aceasta va fi o supă foarte bună”, zise al doilea soldat, „dar un pic de sare ar face-o
minunată”. În acel moment, o țărancă s-a ridicat și a spus: „Ce noroc! Tocmai mi-am
amintit unde a mai rămas câtăva.” S-a întors repede si a mai adus si un sorț de bucătărie, un
pătrunjel și o gulie. În timp ce acestea au fost puse la fiert, și altor țărani li s-a mai
împrospătat memoria. În curând în oală au fost puse orz, morcovi, carne de vacă și
smântână. Până să fie gata supa, a mai apărut și o sticlă de vin.
Tot satul, alături de cei trei soldați, s-au pus să se ospăteze. Au mâncat, au dansat, au cântat
până târziu în noapte cum nu s-a mai întâmplat de mult.
Dimineața, când cei trei soldați s-au trezit, toți sătenii stăteau în fața lor. La picioare aveau
pus un rucsac cu cea mai bună pâine și brânză. „Ne-ați împărtăsit cel mai mare secret, acela
de a face supă din pietre, a spus un țăran soldaților, și pentru aceasta nu vă vom uita”.
Auzind acestea, al treilea soldat s-a întors către mulțime și a spus:
„Nu e nici un secret, însă un lucru rămâne mereu adevărat: doar împărțind poți face o mare
sărbătoare.”
16
 Se poartă o discuție legată de conținutul poveștii: cum s-au simțit? Care a fost motivul
succesului? Care au fost elementele care au stimulat cooperare? Ce putem să învățăm din
poveste? Cum putem să aplicăm ceea ce am învățat?
 Se vizioneză apoi un episod din celebra emisiune MASTERCHEF pentru a vedea cum
colaborează și adevărații specialiști în echipă, dar mai ales pentru a observa îndemânarea și
viteza de reacție.
JOC 1:
Concurs de prăjituri
Obiectiv: prin această activitate, elevii își vor dezvolta abilitatea de argumentare, vor fi
nevoiți să transpună faptele în cuvinte și își vor descoperi înclinația către gătit.
Modalitatea de desfășurare:
Tema concursului este „Prăjituri aromate pentru iepuraș”. Se pot pregăti prăjiturele,
fursecuri, biscuiți, bomboane, turtă dulce, brioșe decorate și alte minunății care au o
complexitate mai redusă și nu presupun un buget costisitor.
Participanții trebuie să pregătească un desert acasă împreună cu părinții/ bunicii.
 În ziua concursului, fiecare participant are la dispoziție 5 minute în care să vorbească
despre prăjitura sa.
 În prezentarea lor, concurenții trebuie să atingă câteva puncte precum:
 Ingredientele utilizate;
 Modul de preparare;
 Timpul de gătire;
 Implicarea;
 Modalitatea de ornare;
 Răspunsul la întrebarea: de ce ar merita desertul tău să fie desemnat câștigător?
Juriul are sarcina de a puncta fiecare desert, ținând cont de anumite criterii:
17
Criterii de jurizare:
 Aspectul estetic;
 Gustul;
 Originalitatea;
 Prezentarea;
 Ingrediente.
În urma finalizării tuturor prezentărilor, juriul are la dispoziție 15 minute pentru a delibera
desertul câștigător.
JOC 2:
Elevii sunt grupați pe echipe și este delegat un reprezentant pentru a desena pe foi de
flipchart cum arată în viziunea lor desertul ideal.Sunt anunțați apoi că vor fi ei masterchefi și
vor prepara o salată de fructe, în echipă, care va fi evaluată la final de către o altă echipă.
Evaluare/ feed-back
Propuneți și voi jocuri noi și activități pe care vreți să le desfășurăm.
18
Tema 4
Sunt artist și învăț să fac origami / ikebana
 Testarea îndemânării și dezvoltarea laturii spirituale.
 Educarea spiritului de echipă.
 Formarea deprinderilor de lucru cu hârtie/ flori.
Metode și procedee
 Conversația, explicația, jocul, demonstrația, reprezentarea prin desen, exercițiul.
Resurse materiale
 Două foi colorate în formă de pătrat, lipici, marker sau carioci, flori, bureței.
Forme de organizare
Origami constituie arta plierii hârtiei colorate în modele de creaturi vii, obiecte neînsuflețite
sau forme decorative abstracte. Lumea artelor tradiționale japoneze a reprezentat întotdeauna
pentru occidentali o fascinație, iar discipline precum ikebana – arta aranjării florilor, chanoyu
– ceremonia ceaiului, origami – arta plierii hârtiei și multe altele au simbolizat elemente ale
frumuseții și perfecțiunii japoneze.
Există multe stiluri de origami, acestea pornind de la cele mai simple compoziții până la
compoziții extraordinar de complexe, alcătuite din mai multe unități origami pentru a forma
un poliedru, precum și reprezentări formate din două sau mai multe coli de hârtie.
Cu toate aceste multe forme de abordare, cele mai simple forme de origami sunt modelele
formate dintr-un pătrat de hârtie, fără a utiliza lipiciul. Se pot folosi diferite feluri de hârtie,
de la cea subțire la cea groasă, precum și hârtia velină a revistelor sau hârtia de împachetat.
Modalitatea de desfășurare: Se constituie două echipe, formate din 8-10 persoane, care să
realizeze prin intermediul acestei arte de îndoire a hârtiei diverse obiecte. Astfel, o echipă va
19
crea animale, iar cealaltă flori. Mai jos sunt prezentate câteva metode și sugestii de realizare a
acestei activități.
Varianta 1
Titlul: Fluturaş
Materiale necesare: Două foi colorate în formă de pătrat, lipici, marker sau carioci.
Desfășurarea activității:
1. Ai nevoie de foi colorate, în formă de pătrat. Începe cu primul pătrat.
2. Împătureşte hârtia în două, pe diagonală.
3. Întoarce vârful din dreapta către cel din stânga. Uneşte-le.
4. Deschide triunghiul creat.
5. Întoarce colţul din dreapta până se aliniază cu linia din centru.
6. La fel procedezi şi cu colţul din stânga.
8. Întoarce noile vârfuri formate astfel încât să se alinieze cu centrul.
9. Procedezi la fel şi cu celălalt vârf.
10.Cu al doilea pătrat repeţi paşii de la doi la bup, astfel încât să obţii cele două aripioare.
11. Desenează nasul, ochii şi gura fluturaşului.
12. Găseşti corpul fluturaşului mai jos.
13. Pune lipici pe corpul fluturaşului şi lipeşte aripile. Ai grijă să fie simetrice.
13. Întoarce fluturaşul. Acum va arăta ca în imagine.
20
Se va face o expoziție cu lucrările copiilor și vor fi evaluate după corectitudinea parcurgerii
etapelor și a aspectului final.
Varianta 2
Titlul: Elefant
Materiale necesare: foi colorate în formă de pătrat, lipici, marker sau carioci.
Desfășurare:
1. Se pliază pe diagonală, făcând un triunghi. Se despătureşte şi se repetă procedeul şi pentru
cealaltă diagonală.
2. Uneşte un vârf cu punctul de intersecţie al celor două diagonale şi muchiază marginea.
3. Întoarcem forma realizată pe cealaltă parte.
4. Uneşte vârful de sus şi cel de joc şi muchiază marginile.
5. Întoarcem forma realizată pe cealaltă parte.
6. Pliază partea de jos, astfel încât să fie unit colţul din stânga cu colţul din dreapta jos,
printr-o linie dreaptă.
7. Se execută aceeaşi pliere şi pentru partea de sus.
8. Se îndoaie colţul lung până la latura dreaptă şi se muchiază bine cu degetul. Se pliază din
nou acest colţ în partea de jos la o mică distanţă de latura muchiată anterior.
10. Se îndoaie colţurile de sus şi se formează două triunghiuri mici şi se muchiază laturile
nou formate.
11. Întoarcem forma realizată şi desenăm sau aplicăm (lipim) ochii elefantului.
21
Confecționarea unor ornamente florale după indicațiile formatorului realizând astfel lucrări
artistice: ikebana.Ornamentele florale pot fi oferite unor doamne din parcuri, azile de bătrâni,
spitale, oficialități.
Se va face o expoziție cu lucrările copiilor și vor fi evaluate după corectitudinea parcurgerii
etapelor și a aspectului final.
JOC 1:
Titlul: Fără 3!
Scop: Socializarea copiilor, viteza de reacție;
Număr de participanți: peste 10;
Locul de desfășurare: Interior;
Ritmul: Calm.
Conținut: Participanții sunt asezați în cerc. Câte unul numără cu glas tare în sensul acelor de
ceasornic. Când numărătoarea ajunge la persoana care trebuie să spună 3 sau multiplu de 3,
acea persoană trebuie să bată o dată din palme. Cine greșește, iese din joc.
Mențiuni: Jocul se poate complica, astfel: persoana care bate de două ori din palme, întoarce
numărătoarea în sens invers acelor de ceasornic.
Evaluare/ feed-back
Propuneți și voi jocuri noi și activități pe care vreți să le desfășurăm
22
Tema 5
Fermierul anului
 Testarea cunoștinșelor de cultură genarală privind cunoștințele agricole.
Metode și procedee
 Conversația, explicația, jocul , brainstrorming-ul, jocul de rol, explicația, munca în
echipă;
Resurse materiale
 Foi, lipici, marker sau carioci.
Forme de organizare
 Frontal, individual
JOC 1:
Titlul: Concurs de cultură generală.
Categoria de vârsta: 6-18 ani;
Prezentare: Joc interactiv de cultură generală.
Modalitate de desfăşurare: Elevii clasei se vor împărţi în două echipe egale. Coordonatorul
activităţii este profesorul/ învăţătorul. Acesta organizează întreaga activitate.
Coordonatorul pregăteşte bileţele cu întrebările şi variantele de răspuns. Echipele vor
răspunde alternativ la câte o întrebare. Pentru fiecare rundă vor participa câte doi membri ai
fiecărei echipe care se pot consulta pentru a oferi răspunsul final.
Timpul de gândire pentru fiecare întrebare este de 20 de secunde. Coordonatorul va
cronometra de fiecare dată. Dacă timpul expiră şi echipa nu a oferit niciun răspuns, se va
trece mai departe.
Echipa desemnată câştigătoare va fi cea care a răspuns corect la cele mai multe întrebări.
23
Coordonatorul activităţii va pregăti întrebările şi variantele de răspuns adaptate nivelului
elevilor. Întrebările vor fi formulate din diverse domenii de interes pentru elevii în cauză. Se
pot folosi materiale didactice, cărţi de specialitate etc.
Exemple de întrebări şi variante de răspuns:

1. Care dintre următoarele cuvinte are legătură cu păsările?
a. pene
b. blană
c. solzi
d. copite
e. mâini
2. Cum se numeşte meseria celui care muncește la ţară?

a. tâmplar
b. şofer
c. inginer
d. profesor
e. agricultor
3. Care din următoarele viețuitoare trăieşte sub pământ?

a. peştele
b. rața
c. pisica
d. cârtița
e. ursul
24
4. Care este culoarea caiselor?
a. roşu
b. mov
c. negru
d. portocaliu
e. albastru
5. De la ce vieţuitoare obţinem ouăle pe care le mâncăm?

a. vaca
b. camila
c. câinele
d. bufnița
e. găina
6. Completați titlul poveștii: „Capra cu trei...”.

a. pui
b. purcei
c. lupi
d. vaci
e. iezi
7. Care din următoarele are gustul acru?

a. castravete
b. lămâie
c. ardei
d. zahăr
e. banană
25
8. Animalul care a fost păcălit de vulpe este:
a. iepuraşul
b. căprioara
c. mistreţul
d. ursul
e. lupul
9. Ardeii, castraveţii, dovleceii, vinetele sunt:

a. fructe
b. condimente
c. legume
d. seminţe
e. cereale
10. Fructul stejarului este:

a. ghinda
b. jir
c. roşcovă
d. alună
e. con
11. Sanitarul pădurii este:

a. cioara
b. pupăza
c. bufniţa
d. ursul
e. ciocănitoarea
26
12. Ce este primul animal care a păşit pe Lună, pe nume Laika?
a. câine
b. maimuţă
c. pisică
d. hamster
e. vulpe
 Elevii sunt organizați în grup și vizitează o fermă agricolă aflată în împrejurimi.

 La întoarcerea la sediu, elevii vor scrie o compunere cu impresii despre vizita la
fermă: ce ar urma sau ce ar schimba din ceea ce au vazut, cum își văd viitorul ca antreprenori.
Evaluare/ feed-back
27
Modulul 3
Comunicare și gestionarea emoțiilor în mod eficient
Tema 6
Echipa de teatru
 Formarea deprinderior de comunicare eficientă;
 Formarea deprinderilor de a-și gestiona în mod constructiv emoțiile;
 Dezvoltarea abilităților de autocunoaștere ;
Metode și procedee
Resurse materiale
Forme de organizare
 Frontal, individualș
JOC 1:
Titlul: Șoricelul plăpând.
Obiectiv: Cultivarea unei atitudini / exersarea unui comportament;
Categoria de vârstă: 6 – 14 ani;
Materiale: Creta sau coardă pentru delimitarea spațiului de joc;
Ritmul: Rapid.
28
Conținut:
1. Un jucător (sau doi, dacă grupul e foarte mare) este ales să fie pisica și se îndepărtează de
grup.
2. Ceilalți jucători sunt șoarecii si aleg pe unul dintre ei, fără știrea pisicii, care să fie șoricelul
palpând.
3. Șoriceii se răspândesc pe suprafața de joc si cheamă pisica; aceasta intră și ea în spațiul de
joc și începe să prindă șoareci.
4. Șoriceii nu au voie să iasă de pe suprafața de joc; dacă o fac, se consideă că sunt prinși.
5. Toți șoarecii prinși sau care au călcat afară ies din joc si așteaptă pe margine,chițăind
asurzitor pentru descurajarea pisicii.
6. Scopul pisicii este să prindă șoricelul plăpând cât mai repede, dar nu știe care este acesta.
Toți ceilalți șoareci au ca obiectiv să-l protejeze pe tovarășul lor mai neajutorat cu orice preț,
încercând să distragă atenția pisicii (dar fără a face prea evident pe cine protejează). La
nevoie, sunt dispuși să se sacrifice chiar aruncându-se în fața pisicii și lăsându-se prinși
pentru a-l salva pe șoricelul plăpând.
7. Jocul se încheie în momentul în care pisica a reușit să prindă soricelul plăpând într-un
ropot de aplauze pentru pisică, dar mai ales pentru șoriceii care au dat dovadă de spirit de
sacrificiu.
 După ce elevii au depățit emoțiile vor pune în scenă o piesă de tetru, special aleasă
pentru activitate: elevii vor fi costumați și se vor transpune în pielea personajelor.
 Elevii vor vizita teatrul din localitate sau vor viziona o piesă de teatru înregistrată.
Evaluare/ feed-back
29
Tema 7
Parada de cornaval
 Formarea deprinderior de comunicare eficientă;
 Formarea deprinderilor de a-și gestiona în mod constructiv emoțiile;
 Dezvoltarea abilităților de autocunoaștere;
Metode și procedee
 Brainstrorming-ul, jocul de rol, explicația, munca în echipă.
Resurse materiale
Forme de organizare
JOC 1:
Titlul: Organizarea unui bal mascat.
Obiectiv: Reliefarea aptitudinilor/ ideilor de creație și inovare.
Modalitatea de desfășurare:
Se alege orice temă, care poate fi o anumită perioadă istorică, un anumit stil muzical etc.
Tema va fi anunțată de către coordonatorul activității cu câteva zile înainte.
În felul acesta, va fi un spectacol uniformizat, cu un fir coerent al activității.
Coordonatorul oferă fiecărui elev un bilet cu numele unui personaj din tema aleasă. Elevii nu
trebuie să divulge conținutul biletului și își vor pregăti de acasă ținuta (costumul).
În ziua desfășurării activității, ei se vor costuma în personajul dat, iar ceilalți colegi trebuie să
ghicească cine este personajul. Vor pregăti replici și gesturi ale personajelor pentru a putea fi
recunoscuți.
30
Subiectul balului poate fi:
1. Perioade istorice,
2. Povești,
3. Filme,
4. Desene animate,
5. Piese de teatru,
6. Romane,
7. Stiluri muzicale.
Exemplu: Dacă tema aleasă este „Filme”, elevii se pot costuma în: Zorro, Spiderman,
Batman, Tinkerbell, Pirații din Caraibe, Tomb Rider, Black Swan, Cat Woman, Sherlock
Holmes etc.
Se va întocmi un top al costumelor realizate și al prezentărilor și se vor fotografia
participanții, pentru ca ulterior să fie atașate la albumul clasei.
JOC 2:
Titlul: Mersul spre zid.
Materiale: O eșarfă de legat la ochi.
Conținut:
1. Participanții formează perechi.
2. În prima pereche, unul dintre cei doi participanți este legat la ochi și asteaptă, orientat cu
fața către un zid, la 6-10m de acesta.
3. Celălalt participant verifică faptul că parcurgerea acelei distanțe nu-l pune în nici un fel în
pericol pe cel legat la ochi, se duce lângă zid și anunță: „Poți începe!”.
4. Cel care este legat la ochi trebuie să înainteze către zid, fără să meargă cu mâinile ridicate
în față si fără să se oprească din proprie inițiativă.
5. Participantul care nu este legat la ochi își lasă partenerul să înainteze până când este
aproape de zid, apoi spune „Stop!” - consemnul că partenerul său să se oprească.
31
6. Cei doi parteneri schimbă rolurile, apoi fac exercițiul si celelalte perechi. În final se face
obligatoriu debriefing.
Evaluare/ feed-back
32
Tema 8
Concurs de talente
 Dezvoltarea abilităților de autocunoaștere prin stimularea și explorarea talentelor;
Metode și procedee
 Brainstrorming-ul, jocul de rol, explicația, munca în echipă, jocul de rol.
Resurse materiale
 Post-it-uri, flipchart, foi de flipchart, carioci, costumații.
Forme de organizare
JOC 1
Obiectivul – amuzament, implicare și testarea talentului și cunoștințelor muzicale.
Modalitatea de desfășurare 1:
Elevii se vor împărți în două echipe egale, iar activitatea va fi coordonată de către un
profesor. Se aleg melodii din repertorii foarte cunoscute de către ambele echipe. Fiecare
echipă va pregăti bilețele cu titlurile unor melodii pentru echipa adversă. Acestea se vor pune
în două boluri distincte.
 Fiecare participant are sarcina de a fredona melodia extrasă din bolul echipei adverse.
În cazul în care acesta nu cunoaște melodia, acesta are dreptul de a extrage un al doilea bilet.
 Cel al cărui rând este, are la dispoziție două minute să fredoneze, timp în care echipa
sa trebuie să recunoască melodia.
Profesorul are sarcina de a cronometra de fiecare dată acest timp. Dacă, în cele două minute,
echipa nu reușește să dea un răspuns corect, se trece la următoarea echipă.
Echipa care a strâns cele mai multe răspunsuri corecte este desemnată câștigătoare.
33
O alternativă pentru această activitate ar consta într-un alt joc numit „Cine este cântărețul?”.
Modalitatea de desfășurare 2:
După ce participanţii alcătuiesc un cerc, stând cu faţa spre centru şi atingându-se cu umerii de
vecini, se vor lega la ochi (folosind un fular, eșarfă). Se numără 1,2,1,2 ş.a.m.d. – până la
capătul şirului (cercului), iar numerele 2 vor ridica o mână în sus. În continuare, cu excepţia
instructorului, nimeni nu va mai vorbi.
Instructorul va schimba în mod dezordonat (aleator) jucătorii cu numărul 2 între ei, luându-i
de mână şi conducându-i, astfel că nimeni din cerc nu va mai şti cine îi sunt vecinii.
După ce se termină schimbarea locurilor participanţilor cu numărul 2, instructorul va da
semnalul: „numerele 1 vor cânta încet un cântec la urechea vecinilor din stânga!”. După
aproximativ un minut, instructorul va comanda: „Gata – terminaţi cântatul!”. Apoi, cei care
au ascultat, vor încerca să ghicească cine le-a cântat şi vor spune vecinului numele ales.
Vecinul-cântăreţ reţine numele, dar nu spune nimic. După ce toată lumea a terminat, întreaga
procedură se repetă cu cealaltă jumătate din participanţi: instructorul va da semnalul:
„numerele 2 vor cânta încet un cântec la urechea vecinilor din stânga!”. După aproximativ un
minut instructorul va comanda: „Gata – terminaţi cântatul!”.
Apoi cei care au ascultat vor încerca să ghicească cine le-a cântat şi vor spune vecinului
numele ales. Vecinul-cântăreţ reţine numele, dar nu spune nimic.
Instructorul va comanda ca un jucător să spună cu voce tare numele celui pe care l-a crezut că
îi cântă din dreapta; acesta spune: „Scoateţi legăturile de pe ochi!”, după care pe rând, fiecare
sesizează dacă vecinul nu spune adevărul.
JOC 2:
Elevii vor prezenta fiecare ce talent au atât în domeniul muzical, dans, teatru, circ etc.,
conform pregătirilor anterioare. Elevii vor fi costumați corespunzător, vor avea recuzita
potrivită și vor evolua timp de 5-10 minute fiecare.
Se va realiza o echipă de jurizare care va stabili cel mai talentat copil, costumația cea mai
aleasă și cel mai popular artist.
34
JOC 3:
Titlul: Exerciții de dicție.
Obiectiv: Formarea unei pronunții corecte și a unei dicții adecvate.
Număr de participanți: 1-100.
Materiale: Nu sunt necesare.
Locul de desfăsurare: Interior.
Ritmul: Liniștit.
Conținut:
Exercițiul 1
Capra neagră-n piatră calcă, Cum o călca-n patru capra!
Crape capu' caprii-n patru, Cum a crăpat piatra-n patru!
Capra neagră calcă-n clinci, Crape capu' caprii-n cinci
Cum a călcat capra-n clinci.
Exercițiul 2
Un vultur stă pe-un pisc c-un pix în plisc.
Exercițiul 3
Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau si alți cocostârci ne
descocostârcăriți, ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui.
Exercițiul 4
Un sas cu glas de bas cam gras și ras pe nas stă la taifas de-un ceas la parastas despre un
extras din pancreas.
35
Exercițiul 5
Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval,
pal, real și natural, fără rival, egal și actual.
Exercițiul 6
Spre sfânta sa soră Suzana se suie, Spăsită din suflet suspinu' să-si spuie, Si-n susul sarcastic
suspinu-si sopteste, Si-odată pe scara sucită se oprește.
Exercițiul 7
Un codobaturoi a putut să codobaturească pe o codobaturiță dar o codobaturiță nu a putut să
codobaturească pe un codobaturoi.
Evaluare/ feed-back
36
Modulul 4
Conservarea tradițiilor românești
Tema 9
Confecționez ce mă reprezintă
 Dezvoltarea abilităților manuale și de manifestare artistică.
 Confecționarea unor obiecte artistice.
Metode și procedee
 Brainstorming-ul, jocul de rol, explicația , munca în echipă, exercițiul.
Resurse materiale
 Etamină, ață, ace, gherghef, linguri de lemn, culori – vopsele, imagini sugestive
florale.
Forme de organizare
 Fronta, individual.
JOC 1:
Titlul: Vânătoarea de comori.
Categoria de vârsta: 8 – 80 ani;
Materiale: Numeroase materiale diverse, în funcție de numărul de designul prealabil al
jocului;
Locul de desfășurare: Interior (dacă spațiul este mare și variat) / exterior;
Ritmul: Moderat.
37
Conținut:
1. Ideea de bază a jocului este că participanții, individual sau în echipe, explorează spațiul de
joc și încearcă să descopere primii un anumit obiect (comoară).
2. În căutarea lor, jucătorii se ghidează după un anumit indiciu pe care l-au primit la începutul
jocului.
3. Indiciul inițial nu-i duce însă direct către comoara, ci către descoperirea… unui alt indiciu,
si așa mai departe. Pot exista trei, patru, cinci, șase sau mai multe astfel de verigi
intermediare.
4. Jocul se încheie atunci când unul dintre jucători / una dintre echipe a descoperit comoara.
5. Acest joc presupune o pregătire prealabilă considerabilă: crearea și ascunderea indiciilor și
a comorii, verificarea și securizarea spațiului, eventual pregătirea și amplasarea unor
materiale ajutătoare etc. De asemenea, se poate organiza și la o scară foarte mare, cu mulți
participanți, durată mare, spațiu generos, multe materiale și… mulți animatori pentru
supraveghere și asistență.
Varianta 1:
Cusături pe etamină
Formatorul va explica modalitatea de lucru frontal , apoi va demonstra în fața elevilor cum se
coase pe etamină: punctul simplu, apoi modele după anumite exponate.
Elevii vor viziona și filmulețe din diferite zone ale țării și în special din zona în care se află
pentru a vedea modele tradiționale de cusături pe portul național, la expoziții de muzee etc.
Varianta 2
Pictură pe lemn
Coordonatorul activităţii le va transmite elevilor cu câteva zile înainte, pentru a aduce o
lingură de lemn şi ustensile pentru pictat.
38
Copiii vor picta pe lingura ţărănescă din lemn, la alegere, imagini de primăvară, care să
sugereze trezirea la viaţă a naturii (muguri, ghiocei, iarba abia răsărită din zăpadă etc.).
Obiectele pictate vor fi expuse spre vânzare pe un stand special amenajat, în faţa şcolii.
Fondurile care se vor stânge din vânzarea lingurilor pictate, vor fi destinate a finanţa o
acţiune umanitară (donaţii copii, bătrâni, bolnavi din localitatea respectivă).
Recomandăm ca, lângă stand, la loc vizibil, să fie afişată cauza nobilă pentru care se expun
spre vânzare lingurile de lemn pictate.
JOC 2:
Titlul: Ghemul/ Șapca.
Categoria de vârstă: 7-18 ani;
Număr de participanți: Două echipe a câte 7-8 participanți;
Materiale: Un ghem sau o șapcă etc.;
Ritmul: Alert.
Conținut:
Membrii celor două echipe se așază unii în fața celorlalți, după ce și-au ales un număr pe care
echipa adversă nu-l cunoaște. Conducătorul de joc spune un număriar participanții din fiecare
echipă care au acest număr trebuie să încerce să ia bereta și s-o aducă în terenul lor fără să fie
prins de celalalt. Dacă este atins de adversarul său, echipa adversă primeste un punct. Se pot
striga mai multe numere o dată. Se mai stabilesc și reguli cum ar fi, de exemplu, să meargă
într-un picior sau cu o mână la spate.
Evaluare/ feed-back
39
Tema 10
Obiceiuri românești și regionale
 Dezvoltarea simțului estetic și dragostea pentru frumos - tradiții românești.
Metode și procedee
Resurse materiale
 Post-it-uri, flipchart, foi de flipchart, carioci, spice de grâu, filmulețe.
Forme de organizare
JOC 1:
Titlul: Telefonul fără fir.
Categoria de vârsta: 5 – 30 ani, în funcție de variantă;
Număr de participanți: 6 – 20;
Materiale: Nu sunt materiale necesare;
Locul de desfăsurare: Interior;
Ritmul: Liniștit.
Conținut:
1. Jucătorii stau în cerc.
2. Unul dintre jucători transmite la ureche, în șoaptă, un cuvânt celui din dreapta sa.
3. Acesta transmite ce a auzit mai departe ș.a.m.d., până când mesajul parcurge tot cercul.
4. În final se compară mesajul inițial cu cel care a ajuns la ultimul jucător.
40
Variante:
 pentru școlari: varianta principală, prezentată mai sus;
 pentru copiii mari sau adolescenți: jucătorii stau în cerc în picioare, cu spatele spre
centrul cercului, și nu se vorbește; mesajul constă într-un gest al feței, de exemplu ridicat
dintr-o sprânceană de 3 ori simultan cu clipitul celuilalt ochi; jucătorul de la care pornește
mesajul se întoarce către un jucător de lângă el și îl bate pe umăr, iar când acesta se întoarce
și el (astfel că acum stau față în față) îi transmite mesajul; fiecare jucător, după ce a transmis
mesajul mai departe, se poate întoarce cu fața spre centrul cercului pentru a observa „live”
modul în care este distorsionat mesajul în continuare.
Varianta 1:
Formatorul prezintă elevilor legenda și un material despre Tradiții de Sfântul Ilie:
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie. Legenda Sfântului Ilie, aducătorul de ploi

Legenda sfântului Legenda Sfântului Ilie este cu totul atipică: un muritor care s-ar fi făcut
vinovat de păcate foarte mari, printre care cel de a-şi fi omorât părinţii după ce a fost ispitit
de diavol, s-a căit şi a primit iertarea lui Dumnezeu. A fost ridicat la Ceruri şi de atunci
cutreieră norii cu o căruţă cu roţi de foc, trasă de cai înaripaţi. El trăzneşte dracii cu un bici
de foc. Este cel care, în goana lui împotriva forţelor răului, provoacă tunete, trăznete, ploi
torenţiale, grindină. Legenda mai spune că demonii fug din calea lui şi vin pe pământ, unde
se ascund sub copaci sau chiar în trupurile unor animale. Una dintre superstiţiile legate de
Sfântul Ilie este aceea că dacă tună şi fulgeră oamenii trebuie să îşi facă semnul crucii,
pentru că Dumnezeu i-a dat voie Sfântului Ilie să lovească orice pentru a doborî demonii,
mai puţin crucea.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie. De Sfântul Ilie, românii îşi aminteau şi de sufletele
morţilor, în special de sufletele copiilor morţi. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe
care îl scuturau ca să dea de pomană merele căzute. Astfel, se considera că morţii se
veselesc.
41
Scenariul ritual de renovare a timpului, specific tuturor marilor sărbători calendaristice,
cuprinde şi practici de pomenire a morţilor. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru
pomenirea morţilor (Moşii de Sant-Ilie), iar la casele gospodarilor se organizează praznice
mari.
Se credea şi se mai crede şi astăzi că dacă tună de Sânt-Ilie, toate alunele vor seca iar
fructele din livezi vor avea viermi.
Acum, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, operaţie numită “retezatul stupilor”.
Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi în
haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupină.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele
şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuica
îndulcită cu miere. Masa festivă avea menirea de a asigura belşugul apicultorilor şi de a
apăra stupii de furtul manei şi se transforma într-o adevărată petrecere cu cântec şi joc. Era
nevoie de multă atenţie, ca la această masă să nu fie prezenţi cei ce ştiau să facă farmece şi
vrăji, căci mierea furată în astfel de zile mari “e mai cu putere la farmecele şi vrăjile lor”.
Tradiții și obiceiuri de Ziua Sfântului Ilie:
 nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină);
 îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se retează stupii, se duc faguri şi mere la
biserica spre binecuvântare şi se împart de pomană;
 se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocos tăiat deasupra lor;
 se duc berbecii la berbecar;
 dacă tuna vor fi merele şi alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile;
 se ţine “Târgul de fete de pe Muntele Găina” din jud. Alba;
 marchează miezul verii pastorale, dată când le era permis ciobanilor să coboare în
sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau
chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soţiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu
multă migală;
42
 în vechime se obişnuia ca în această zi să se organizeze întâlniri ale comunităţilor
săteşti de pe ambii versanţi ai Carpaţilor (numite nedei), se organizau târguri de Sânt-Ilie,
iarmaroace şi bâlciuri, unele păstrate până în zilele noastre. În cadrul acestor manifestări,
ce durau mai multe zile şi erau considerate a fi bune prilejuri de cunoaştere pentru tineri,
atmosfera era însufleţită de muzică şi se făcea comerţ cu produse pastorale, instrumentar
casnic, unelte şi produse agricole.
Varianta 2:
Ritualul agrar al Cununii de seceriş
Țăranii credeau că spiritul grâului se refugia în timpul seceratului în ultimele spice, motiv
pentru care li se acorda o atenţie deosebită: „Noroc să dea Dumnezo! / Stogu cât casa/ Colacu
cât masa!”
Săptămânile lunii iulie se numesc: „săptămâna
secerişului”, „săptămâna Panteliilor”,
„săptămâna lui Sântilie” şi „săptămâna verii”.
În „săptămâna secerişului” se seceră grâul,
lucrându-se de la răsăritul până la asfinţitul
soarelui.Obiceiul Cununa de la seceriş sau
Cununa grâului a început să dispară odată cu
apariţia colectivizării, însă, totuşi, se mai
păstrează în judeţele Bistriţa-Năsăud, Cluj,
Făgăraş, Sibiu şi în speţă, în zonele unde grâul
rodeşte mai puţin, î în aceste locuri, obiceiul căpătând şi valenţe de descântec. În „Obiceiuri
şi datini din judeţul Alba”, Avram Cristea precizează că denumirea obiceiului diferă de la o
zonă la alta: din Ţara Oltului şi până în Marginea Sibiului se numeşte buzdugan, pe Valea
Sebeşului, pe Secaşe, pe Valea Ampoiului şi prin jurul Albei se numeşte peană, iar prin
Apuseni – cununa grâului. Obiceiul cunoştea două împrejurări de desfăşurare: seceratul
43
familial şi seceratul cu clacă sau cu plată. Claca era pomenită ca singurul prilej de performare
a obiceiului în Transilvania.
La sfârşitul secerişului, din cele mai frumoase spice se realizează cununa grâului care
semnifică prosperitatea recoltei. Conform vechilor credinţe, „puterea grâului” stă în ultimele
spice. Gospodarii lasă dinadins câteva dintre acestea pe câmp, pentru a spori rodul recoltei
din anul următor, însă tot din ultimele spice se face şi cununa. Boabe ale ultimelor spice sunt
puse în colacii de nuntă, pentru a spori norocul şi fertilitatea familiei.Cununa realizată sub
formă de buzdugan, soare, stea, sau, pe alocuri triunghi, este purtată pe cap de o fată fecioară
şi dusă până la casa gospodarului, care, în acel an, este gazda secerişului (de regulă, cel care
are recolta mai bogată). Cununa este însoţită de un alai format din suratele fetei şi ceteraşi.
„Cununa de la seceriş” este întâmpinată la porţi de gospodarii care o udă cu apă din belşug,
gest prin care se simbolizează fertilitatea. În timp ce cununa trece în mâna stăpânei,
secerătorii cântau. Urma cina, jocul şi voia bună care se prelungea până noaptea târziu. În alte
sate din Alba, se practică înconjurul mesei , iar scuturarea cununii deasupra mesei fiind
atestată la Lupşa şi Sălciua, dar şi la Muşca, Vinerea, Cugir şi Totoi.
Legăturile dintre semnificaţiile obiceiului cununii şi cel al nunţii se vădesc atât prin
trimiterile la măritiş din cântecul cununii, cât şi prin unele practici. Astfel, în Munţii Apuseni
se credea că purtarea cununii aduce după sine măritişul în acel an. De asemenea, spice din
cunună erau purtate în steagul de nuntă.
Elevii vor prelua din obiceiurile prezentate și vor face cununi de spice și de flori cu care vor
organiza un colț specific al tradițiilor populare, alături de pictuile pe lemn și cusăturile pe
etamină.
JOC 2:
Titlu: Nu te supăra, frate ! – pe scări.
Categoria de vârsta: 6 – 50 ani;
44
Materiale: Un număr de obiecte identice mici (capace de plastic sau de metal de la sticle,
ghinde, bucăți mici de carton etc.) de cel puțin 3 – 4 ori mai multe față de numărul
jucătorilor; o bucată de coardă lungă de 3 până la 12 metri în funcție de numărul jucătorilor
(sau, dacă se joacă pe asfalt, creta);
Locul de desfășurare: Exterior / interior;
Ritmul: Rapid.
Conținut:
1. Se împarte spațiul de joc în două jumătăți egale („camere” sau terenuri) cu ajutorul cretei
sau bucății de coardă.
2. Jucătorii se împart în două echipe egale și se aliniază de o parte și de alta a liniei de
demarcație a terenurilor, la un pas distanță de aceasta.
3. Animatorul împrăștie pe sol între echipe și linia de separare un număr egal de obiecte
pentru fiecare teren de joc. În acest moment jucătorii nu au voie să atingă obiectele.
4. La semnalul animatorului, fiecare dintre jucători încearcă să arunce cât mai multe obiecte
în “camera” echipei adverse.
5. După 10 – 20 de secunde (ultimele câteva secunde trebuie numărate cu voce tare: “...cinci,
patru, trei, doi, unu...”), animatorul spune “Stop!” și “activitatea de curățenie” încetează.
6. Fiecare echipă numără, atent supravegheată, câte obiecte se află în “camera” sa. Echipa cu
camera cea mai curată este declarată câștigătoare.
Evaluare/ feed-back
45
Tema 11
Dansuri populare românești
 Dezvoltarea simțului estetic și dragostea pentru frumos – tradiții/ dansuri românești;
Metode și procedee
 Brainstorming-ul, jocul de rol, explicația, munca în echipă,exercițiul.
Resurse materiale
 Post-it-uri, flipchart, foi de flipchart, filmulețe, linie melodică.
Forme de organizare
JOC 1:
Titlul: Dictarea desenelor pe temă folclorică.
Categoria de vârstă: 8-99 ani;
Număr de participanți: -
Materiale: Materialele de scris;
Ritmul: Liniștit.
Conținut:
1. Se prezintă regulile: să fie foarte clar că, până la sfârsitul exercițiului, nu se poate de privit
nici desenele vecinilor, și nici „originalele”. Anume pe parcursul evaluării se vor vedea
diferențele și asemănările dintre original și rezultatul final.
46
2. Grupul se separă pe perechi, situate una în spatele alteia, fără a se privi sau atinge.
Animatorul împarte fiecărei perechi câte un desen. Persoana ce va dicta, va încerca să
„povestească” desenul, fără ca cealaltă persoană să poată pune întrebări, sau să întoarcă
capul. Când cei ce dictează consideră că exercițiul a terminat, fiecare,fără a controla cu
„pictorul”, se schimbă rolurile. La o nouă alternare a rolurilor, regulile se schimbă, de această
dată cine desenează poate da orice tip de întrebări, însă tot fără a vedea desenul.
3. Evaluare
Se compară desenele realizate, vorbind despre emoțiile trăite. Cum vă simțeați doar
ascultând? Dar dictând? Iar atunci când ambii puteați vorbi? Ce tip de comunicare și cum o
apreciați pentru ambele cazuri? Cum influențează alte canale conversative: privirea, expresia
feței etc. Care sunt problemele comunicării verbale?
Iată și o posibilă variantă: evaluarea desenelor după cinci-șase criterii sau chiar mai multe
(cel mai expresiv, cel mai amuzant, cel mai dificil de realizat, cel mai corect – adică fără
greseli și linii strâmbe etc.). Astfel, există mari sanse ca fiecare echipă să primească măcar
un „premiu”.
Formatorul prezintă elevilor un filmuleț cu dansuri populare din zone diferite ale tării, făcând
comparații privind asemănările și deosebirile dintre elementele zonelor respective; se discută
și despre ținută/ costumație , componența dar si modelele florale și culorile folosite.
Formatorul desfășoară cu elevii un program de dansuri populare specifice zonei după o linie
melodică prestabilită și cu pași studiați pe un filmuleț de prezentare.
Un juriu constituit va da premii la final pentru cea mai bună evoluție la individual feminin,
masculin, dar și la perechi.
47
JOC 2
Titlu: Războiul Ţărilor.
Se adresează elevilor claselor II-VIII;
Numărul jucătorilor: Minimum cinci jucători;
Loc de desfăşurare: În parc, în grădină cu spaţiu de joacă;
Materiale necesare: Cretă, minge;
Conținut:
Pe spaţiul de joacă se desenează un cerc mare care va fi „harta lumii”. Apoi, în funcţie de câţi
jucători sunt, se împarte, în mod egal, câte o „felie” din cerc, pentru fiecare jucător. Aceasta
va fi ţara lui. Jucătorii îşi aleg câte un nume de ţară, după care aleg o felie unde îşi vor scrie
numele ţării respective. Apoi, se aşază în zona spaţiului ales.Unul dintre jucători, ales la
întâmplare sau de comun acord, trebuie să arunce mingea în sus (cu cât mai tare, cu atât mai
bine) în timp ce strigă: „Să vină, să vină la război... cu turcii şi cu noi, țara cu numele...
Angliaaa”
sau
„Să tragă, să tragă mâţa de coadă şi porcul de urechi, ţara cu numele... Argentinaaa”.
Ceilalţi jucători fug cât mai departe în timp ce „războinicul” care are ţara strigată trebuie să
prindă mingea, s-o aducă la centru şi să strige „stop!”.
Războinicul alege o ţară pe care va dori să o atace (de obicei cel mai apropiat jucător). După
ce a ales jucătorul pe care-l va ataca, acesta are voie să facă trei paşi (pornind din ţara sa),
după care va trebui să arunce cu mingea în adversar. Dacă îl nimereşte, îi va lua o bucată din
teritoriu (ţară). Dacă nu, cel care trebuia vânat, îi va lua vânătorului o bucată din teritoriu.
Câştigă ţara care reuşeşte să cucerească cât mai multe teritorii.
Evaluare/ feed-back
48
Modulul 5
Calitatea stilului de viață
Tema 12
Iubesc și cunosc natura
 Cultivarea dragostei pentru natură și convervarea acesteia;
Metode și procedee
Resurse materiale
 Post-it-uri, flipchart, foi de flipchart, carioci, pomi, flori.
Forme de organizare
JOC 1:
Scop: Identificarea de spațiilor din tabăra/ locația care pot să fie folosite.
Număr de participanți: Peste șase;
Materiale: Creioane, coli de hârtie;
Ritmul: Activ.
Conținut:
1. Se împart participanții în echipe egale.
2. Fiecare echipă primeste câte un creion si o coală de hârtie având sarcina să deseneze harta
(sau o parte din harta taberei) în care vor preciza care sunt spațiile pe care le găsesc unde se
49
amplasează si dacă le pot folosi. În funcție de vârsta participanților, fiecare echipă poate să
fie însoțită sau nu de un adult. Se stabileste perimetrul pe care fiecare echipă va trebui să-l
cartografieze, timpul pe care îl au la dispoziție si locul de întâlnire. Copiii vor trebui să
precizeze care sunt condițiile de utilizare a spațiului.
3. Fiecare echipă va pleca în expediție. Facilitatorul veghează ca activitatea să se deruleze în
securitate.
4. Se regrupează toate echipele și se face harta comună. Se stabilesc care sunt spațiile pe care
le pot folosi si care sunt regulile de folosire: de exemplu pe terenul de sport trebuie să ai
încălțăminte adecvată, la piscina trebuie să fi însoțit de un adult (dacă participanții sunt sub
18 ani, în dormitoare nu ai voie să intri dacă nu este dormitorul tău etc.).
5. Se încheie activitatea prin expunerea hărții comune și prin reamintirea de ce a fost
important să stabilim aceste reguli împreună.
VARIANTA 1:
O şcoală/ locație mai curată
Coordonatorul activităţii va fi profesorul sau învăţătorul. Acesta se va asigura că elevii au
la dispoziţie ustensile necesare curăţeniei (fie aduse de acasă) şi confecţionării unor coşuri de
gunoi. Copiii vor face din cartoane sau hârtie mai groasă, coşuri de gunoi, pe care le vor
răspândi din 10 în 10 metri, în centru de activități/școală. Vor trage astfel un semnal de
alarmă asupra păstrării curăţeniei. Ulterior, elevii vor stânge gunoaiele şi vor mătura aleile
din incinta şcolii.
VARIANTA 2:
Coordonatorul activităţii va conduce copiii la o pepinieră pentru a vedea modul în care se
de plantează și se dezvoltă o plantă/ copac. Elevii se vor întoarce la sediul/locația de unde au
plecat urmând să planteze un copac, flori, să amenajeze un colț de natură.
50
VARIANTA 3:
Plantează!
Activitatea se adresează elevilor claselor I-XII.
Coordonatorul activităţii va fi profesorul sau învăţătorul. Acesta va alege un loc unde vor
planta flori sau pomi (parc, curtea şcolii, grădina botanică etc.). Fiecare elev trebuie să aducă
o floare sau un pom pe care ulterior să-l planteze.
Elevii vor pregăti solul, în care vor planta flori şi pomi. Elevii se vor împărţi în grupe şi vor
colabora, împărţindu-şi responsabilităţile. Cadrul didactic le va arăta copiilor cum se
plantează corect şi îi va îndruma pe întreaga perioadă a activităţii.
Fiecare plantă va primi numele unui elev, iar acesta va fi responsabil ca pe viitor să
îngrijească planta.
JOC 2:
Titlul: Poveste interactivă – castelul.
Scop: Stimularea spiritului de cooperare, împărțirea în echipe;
Ritmul: Activ
Conținut:
Povestile interactive sunt istorioare scurte, care creează, o atmosferă dinamică,solicită atenția,
implicând participarea copiilor pe tot parcursul acestora. Copiii urmează, să facă anumite
gesturi (să bată din palme,să tropăie etc.) sau să scoată anumite sunete, cuvinte,onomatopee
în funcție de personaj. Pot exista roluri colective la care reacționează toți copiii și roluri
51
personale la care reacționează dor un copil. Animatorul trebuie să cunoască foarte bine
povestea.
Subiectul: un castel este vizitat de mai multe persoane si fantomele din castel se supără.
Cuvintele cheie-gest: castel – se bate din palme, fantomă – se strigă bu-hu-hu.
Roluri: fantoma mamă, fantoma tată, fantomița, fantomelul, câinele, patru vizitatori, primarul
etc.
Gesturi pentru roluri : bătăi din palme, rotiri de 360 grade, țipete, diverse onomatopee etc.
Evaluare/ feed-back
52
Tema 13
Educație ecologică
 Cultivarea dragostei pentru natură și convervarea acesteia;
Metode și procedee
Resurse materiale
 Post-it-uri, flipchart, foi de flipchart, carioci,materiale reciclabile.
Forme de organizare
JOC 1:
Titlu: Scaunul polemic – joc de dezbatere pe tema ecologică.
Scop: Identificarea regulilor de grup;
Materiale: Creioane, coli de hârtie, flipchart;
Ritmul: Calm.
Conținut:
1. Se amenajează spațiul cu scaune în formă de U cu un scaun în mijloc.
2. Facilitatorul stabileste o listă cu reguli, care să provoace participanții la
discuții(participanții pot să propună ei înșiși reguli).
3. Facilitatorul explică regulile activității:
53
 va citi o regulă;
 după ce ascultă regula, participanții se vor așeza în funcție de opțiunea lor: dacă sunt
de acord, se vor așeza la dreapta, dacă nu sunt de acord, se vor așeza în stânga, dacă nu sunt
deciși, se vor aseza la mijloc;
 dacă există egalitate de opțiuni pe rând reprezentanți ai taberelor se vor așeza pe
scaunul din mijloc și vor aduce argumente pentru afirmarea poziției adoptate, încercând astfel
să convingă participanții din celelalte tabere să își schimbe opinia;
 participanții nu au voie să vorbească dacă nu se află pe scaunul din mijloc;
 regula este adoptată ca fiind regulă de grup dacă majoritatea participanților sunt pe
scaune în dreapta.
4. Se trece la derularea activității, regulile sunt citite pe rând după ce ele sunt sau nu aprobate
5. Activitatea se încheie prin listarea încă o dată a regulilor stabilite și printr-un scurt
debriefing – de ce este important să stabilim împreună reguli de grup.
Varianta 1
Deși iubim cărțile, unele dintre ele sunt atât de vechi, încat paginile le cad precum petalele
unui trandafir ofilit. Cea mai bună conservare a lor este aceea de a „îmbrăca” un tablou întreg
în „rânduri”.
Materiale: aveți nevoie de o pânza de tablou, „foi” de carte, lipici, un șablon și vopsea neagră.
Lipiți in mod dezordonat paginile pe suprafața tabloului, după care așezați șablonul și aplicați
un strat de vopsea. Rezultatul îl puteți observa imediat.
Varianta 2
Aceeași tehnică poate fi aplicată și în cazul unui vas de sticlă sau vază. În aceasta situație,
aveți nevoie de aracet, în locul adezivului clasic, și de alte accesorii, precum o floricică, o
fundiță sau o steluță etc.
54
Varianta 3
Cutiile metalice de vopsea au și ele o întrebuințare. Dacă le vopsiți și pe ele (eventual chiar
cu vopseaua din interiorul lor), acestea se pot transforma în obiecte decorative neobișnuite pe
care le puteți folosi ca recipiente de sortare sau depozitare.
Varianta 4
Modalitate inedită de utilizare a sticlelor goale. Aveți nevoie de instalații de luminițe pe care
să le introduceți în interiorul sticlelor și de un disc de diamant cu care să taiați un mic orificiu
pe partea din spate a recipientului pentru a putea conecta instalația la o sursă de electricitate.
Varianta 5
Colecționează cât mai multe dopuri și poți realiza un panou pentru chei și post-it-uri pe care
sa îl pui pe holul de la intrare.
Varianta 6
Pentru baie, un covoraș din dopuri de plută este perfect! Nu doar practic, cât și creativ! De
menționat ar fi faptul că dopurile sunt lipite pe suprafața unui covoras simplu de baie, după ce
au fost tăiate pe jumătate.
JOC 2:
Titlul: Mima.
Se adresează elevilor claselor II-XII.
Mima este un joc relativ simplu ca "regulament", dar care îţi cere mobilitate lexicală,
actoricească şi imaginativă, plus intuiţie şi umor. Este, în acelaşi timp, joc individual şi joc de
echipă.
Se formează două echipe. Numărul de membri din fiecare echipă trebuie să fie egal.
55
Fiecare dintre jucători performează, pe rând, o pantomimă prin care încearcă să le sugereze
coechipierilor cuvântul indicat (numai lui, bineînţeles) de către echipa adversă. Se stabileşte
un interval de timp pentru interpretare (în jur de cinci minute) şi punctajul care trebuie atins.
Dacă una dintre echipe nu ghiceşte cuvântul dat spre mimare în timpul stabilit, pierde un
punct în favoarea adversarilor. Dacă îl ghiceşte, ştafeta e predată taberei opuse.
Jocul se termină când una dintre echipe adună punctele stabilite. Echipa care pierde primeşte
o pedeapsa. Prin urmare, câştigă aceia care "dau" cuvinte cât mai dificil de mimat, respectiv
de ghicit, şi care au în echipă “interpreţi” cât mai talentaţi.
Totodată avantajul e al acelora care ştiu să pună întrebări cât mai apropiate de ceea ce (se
bănuieşte că) se mimează, căci ghicirea se face, evident, punându-se întrebări - interpretul nu
are voie să vorbească (în același timp, nu are voie nici să sugereze componenţa literală a
cuvântului, ci doar pe aceea semantică). Jocul are hazul şi spectaculozitatea lui.
De obicei se hotărăşte, înainte de începerea jocului, ce fel de indicaţii sunt permise; de pildă,
se convine asupra unui semn prin care se sugerează echipei întoarcerea la cuvântul ghicit
anterior, în cazul în care interpretul îşi dă seama că presupunerile au intrat pe o pistă greşită;
oricum, e vorba de doar câteva astfel de semne, pentru că prea multe ar face jocul prea uşor.
Materiale:
 un cronometru sau un ceas pentru a contoriza timpul fiecărei echipe;
 un pix şi o hârtie pentru a ţine scorul;
 foi pe care se vor scrie cuvintele – un arbitru neutru.
Evaluare/ feed-back
56
Tema 14
Minte sănătoasă într-un corp sănătos
 Dezvoltarea deprinderilor de atrăi și a se hrăni sănătos;
Metode și procedee
 Brainstrorming-ul, jocul de rol, explicația, munca în echipă.
Resurse materiale
Forme de organizare
JOC 1:
Titlul: Ţară, ţară, vrem ostaşi.
Se adresează elevilor claselor I-IV.
Numărul jucătorilor: Miminum șase jucători.
Obiective: Jucătorii îşi dezvoltă spiritul de atenţie, îşi dezvoltă dexteritatea picioarelor şi a
mâinilor, învaţă să respecte reguli, se distrează.
Spaţiul de joacă: În exterior, curtea şcolii.
Materiale necesare: Nu sunt necesare.
Pregătirea jocului: Li se prezintă jucătorilor regulile jocului.
Cum se joacă „Ţară, ţară, vrem ostaşi!”:

Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe aşezate la o distanţă de câţiva metri fiecare formând un
„zid”, ţinându-se de mâini.
Va exista un dialog între echipe:
57
- „Ţară, ţară, vrem ostaşi!”
Ceilalţi răspund: “Nu vă dăm!”
- „Atunci luăm!”
- „Pe cine?”
Atunci se va menţiona un nume de jucător ce se află în echipa adversă.
Acesta trebuie să fugă şi să spargă, dacă poate, şirul (zidul) celălalt. Dacă reuşeste, se va
întoarce la echipa lui cu un jucător din acea echipă, acesta făcând parte din echipa lui, iar
dacă nu reuşeşte, va rămâne în echipa care l-a strigat. Câştigă echipa care a reuşit să adune
toţi ostaşii.
Variantă: Jucătorii strigaţi care nu reuşesc să spargă zidul, vor rămâne capturaţi şi folosiţi ca
şi “scut” în faţa perechii unde a încercat să spargă zidul, apărând mâinile celor doi sau în faţa
altor “legături”. Acesta poate fi mutat înaitea fiecărui „atac”. Atunci când într-o echipă mai
ramâne un singur jucător, scuturile pot fi transformate în jucători proprii.
Jocul se termină când o echipă nu mai are niciun scut şi/ sau doar un singur jucător. Câştigă
echipa cu cei mai mulţi jucători/ scuturi.
Titlul: Piramida alimentelor.

Activitatea se adresează elevilor claselor I-XII.
Competenţe generale:
Promovarea unei atitudini pozitive faţă de o alimentaţie sănătoasă;
Conştientizarea importanţei hrănirii corespunzătoare a organismului.
Competenţe specifice:
La finalul timpului acordat, elevii vor fi capabili:
 să clasifice alimentele în cele şase grupe: cereale, legume, fructe, lapte, carne,
dulciuri;
 să realizeze piramida alimentelor;
 să denumească tipurile de vitamine conţinute de acestea;
 să precizeze beneficiile, dar şi aspectele negative ale consumării anumitor alimente;
 să-şi stabilească un stil de viaţă sănătos.
58
Materiale necesare: Planşă A2, foarfecă, lipici, creioane colorate.
Pregătire: Profesorul care va alege să desfășoare această activitate, va solicita fiecărui elev,
cu o zi înainte, să aducă un desen sau o poză (print) a unui aliment stabilit din cele 6 grupe
care formează piramida alimentară (cereale, legume, fructe, lapte, carne, dulciuri).
Metode şi procedee: conversaţie, explicaţie, activitate practică, lucrul individual şi în grup.
Desfăşurarea activităţii:
Piramida alimentară reprezintă o exprimare grafică a recomandărilor nutriţionale, a
cantităţilor şi a tipurilor de alimente ce trebuie să fie consumate zilnic pentru a menţine starea
de sănătate.
În linii generale, piramida alimentară cuprinde următoarele grupe:
1. Pâine, cereale, orez şi paste;
2. Legume şi vegetale;
3. Fructe;
4. Lapte şi derivate;
5. Carne, peşte, ouă;
6. Dulciuri.
Pe o planşă A2, se va desena piramida de mai jos, iar fiecare elev va lipi alimentul său
în locul corespunzător. Planşa realizată la finalul orei va putea fi folosită la decorarea clasei.
59
În primul rând cerealele (grâu, ovăz, orez, secară, orz, mei, porumb), alimentele de la
baza pidamidei, sunt bogate în fibre. Fibrele sunt caracterizate în principal prin prezenţa
glucidelor complexe cum ar fi amidonul, care este o sursă de energie.Cu ajutorul unei
cantităţi reduse de amidon este furnizată organismului glucoza de care are nevoie şi ne va fi
mai uşor să rezistăm până la următoarea masă datorită absorbţiei lente, care oferă saţietate.
Legumele verzi conţin cantităţi variate de vitamina C. Varza, conopida,broccoli,
varza de Bruxelles şi roşiile reprezintă surse importante de vitamine. De asemenea, roşiile şi
legumele cu frunze verzi cum sunt varza sau spanacul au un conţinut important de beta
caroten, precursor al vitaminei A. Atunci când sunt consumaţi în cantităţi considerabile,
cartofii au o valoare energetică importantă. Un cartof mic are cam aceeaşi valoare energetică
cu o felie subţire de pâine. Rădăcinoasele cum sunt morcovul, păstârnacul şi sfecla conţin
vitamina C, dar nu constituie surse de vitamine la fel de bune cum sunt legumele verzi.
Mazărea, fasolea şi lintea conţin cea mai mare cantitate de carbohidraţi şi proteine dintre
toate legumele. Legumele pot fi consumate fie la prânz, fie seara, iar cantităţile de legume
proaspete şi gătite pe care le consumăm, ar trebui să fie egale.
Fructele sunt ideale şi indispensabile într-o dietă sănătoasă. Proaspete sau congelate,
gătite sau crude, ele sunt bogate în apă, vitamine, antioxdanţi, minerale şi fibre. Pentru că
aportul lor în nutrienţi variază de la un sortiment la altul, unii medici ne recomandă să le
mâncăm ţinând cont chiar şi de culoarea lor. Trebuie însă să ne ferim de cele în conserve,
pentru că acelea conţin zahăr, iar zahărul, în cantităţi mari, ne poate afecta sănătatea.Putem
consuma aşadar mere verzi, căpşuni, pepene galben, portocale şi, în general, cam orice fruct
de sezon.
Lactatele: smântâna conţine o cantitate mare de grăsimi (30%), având un important
rol energetic; untul are un conţinut crescut în grăsimi (65–85%) dar şi în vitamina A. Iaurtul
se obţine prin adăugarea unei culturi de bacterii ce fermentează lactoza, dând naştere acidului
lactic. Închegarea se produce atunci când se obţine un anumit grad de aciditate.
Savoarea şi conţinutul nutriţional sunt uneori modificate prin adăugarea zahărului, a
aromelor sau a fructelor. În general, conţinutul nutriţional al iaurtului este similar cu cel al
laptelui, acesta din urmă fiind constituentul de bază. Valoarea nutritivă a acestora este
60
ridicată datorită conţinutului crescut în proteine, calciu, fosfor şi vitamina A. De regulă se
consumă carne de pasăre, vită, viţel, porc sau vânat. Cei mai importanţi constituenţi ai cărnii
sunt proteinele, fierul şi vitaminele din grupul B Preparatele de carne (hot dogs, cârnăciorii,
cremvurştii) sunt de asemenea bogate în grăsimi.
Produsele zaharoase propriu-zise (bomboane, caramele, drajeuri, jeleuri etc.),
ciocolata şi produsele din ciocolată, produsele de cofetărie (prăjituri, torturi, îngheţate). Se
caracterizează printr-un aport caloric ridicat oferit într-un volum mic. În piramida alimentară,
aceste produse au reprezentare grafică în vârful piramidei, alături de grăsimile saturate,
sugerându-se astfel consumul moderat. Elevii coordonați de profesor vor realiza un picnic în
natura aplicând ce au învățat din materialele prezentate.
JOC 2
Titlu: Măgăruşul.
Se adresează elevilor claselor I-IV.
Numărul jucătorilor: Minimum trei jucători.
Obiective: Jucătorii îşi dezvoltă spiritul de atenţie, învaţă să respecte reguli, îşi dezvoltă
dexteritatea mâinilor.
Spaţiul de joacă: În curtea şcolii, în parc.
Materiale necesare: Minge.
Pregătirea jocului. Li se prezintă jucătorilor regulile jocului.
Desfășurare: Elevii sunt aşezaţi în cerc. Unul sau mai mulţi (dacă numărul lor este mare)
sunt aleşi să fie măgăruşi la mijloc. Copiii pasează mingea de la unul la celălalt, fără ca cel
din mijloc să o atingă sau să o prindă. Dacă măgăruşul atinge mingea, cel de la care a plecat
mingea, va deveni măgăruş şi se schimbă locurile între ei.
Evaluare/ feed-back
61
Modulul 6
Dezvoltare cultural-artistică
Tema 15
În lumea poveștilor românești
 Cultivarea dragostei pentru litearatură, cultură și artă;
Metode și procedee
Resurse materiale
Forme de organizare
JOC 1:
Titlul: Castelul.
Se adresează elevilor claselor V-XII.
Numele este dat de însăşi lucrul pus în joc: un castel, construit din pietre. Numărul pietrelor
este dat de numărul literelor ce intră în componenţa cuvântului „castel”, adică șase, plus încă
o piatră care se numeşte regină. Se stabileşte dinainte o limită, o graniţă care nu poate fi
încălcată. O minge de tenis de câmp sau o minge uşoară este folosită drept armă.
Jocul are în componenţă două echipe: una în ofensivă şi alta în defensivă. Lucrul acesta se
stabileşte prin dărâmarea castelului.
Astfel, se construieşte castelul, punând piatră peste piatră. La o distanţă apreciabilă de locul
construcţiei, se trasează o linie, de unde fiecare jucător aruncă o singură dată, o minge de
tenis de câmp, încercând dărâmarea castelului. Echipa care reuşeşte prima este echipa în
62
ofensivă, cea care trebuie să se „evapore” în scurt timp, pentru ca mai apoi să încerce
reconstrucţia castelului.
Aceasta începe pas cu pas, piatră cu piatră. Indiferent dacă se dărâmă una sau mai multe
pietre, tot castelul este dărâmat total, unul din membrii echipei adverse, „având grijă” de asta;
reconstrucția începe astfel din temelii.
Echipa în detrimentul căreia s-a dărâmat castelul, are obligaţia de a păzi reconstrucţia
castelului şi totodată să anihileze duşmanul.
Mingea de tenis are funcţia unui pistol, pentru a înlesni scoaterea duşmanului din joc. Cu alte
cuvinte, ei trebuie să alerge echipa adversă încercând să ochească fiecare copil în parte pentru
a-l scoate din joc. Pentru o mai mare eficienţă şi totodată cheia jocului o reprezintă circulaţia
rapidă a mingii între membrii echipei defensive sau apărătoare.
Odată ce toţi membrii echipei ofensive sunt anihilaţi, jocul se termină în favoarea echipei
defensive, care devine echipa în ofensivă pentru jocul următor. Dacă echipa în ofensivă, cea
care a dărâmat castelul iniţial, reuşește să îl reconstruiască, indiferent de numărul „fraţilor de
arme” răpuşi la datorie, câştigă jocul, rămânând în ofensivă şi fiind prima care aruncă jocul
următor mingea, încercând din nou ruinarea castelului. În momentul reconstrucţiei se rostește
sint „Castel un doi trei” şi jocul se termină.
„Arma” se ţine pe cât posibil ascunsă de echipa care „vânează” pentru a induce
„constructorii” castelului în eroare şi a-i anihila mai uşor.
Formatorul va prezenta un scriitor român îndrăgit pentru poveștile și povestirile sale; vor fi
vizionate filmulețe din scene ce ilustrează poveștile,piese de teatru apoi se poate face un
concurs de cultură genarală din opera resprctivului scriitor
Varianta 1
Prezentarea operei lui ION CREANGĂ
 „Ursul păcălit de vulpe”
 „Dănilă Prepeleac”
63
 „Punguța cu doi bani”
 „Capra cu trei iezi”
 „Povestea unui om leneș”
 „Povestea lui Harap-Alb” etc.
Concurs de cultură generală:

1. Unde l-a trimis vulpea pe urs?
2. Ce ducea moșul în carul cu boi?
3. Cum a procedat vulpea pentru a-l păcăli?
4. Unde a fost aruncat pe rând cocoșul?
5. Ce a adus el acasă moșului?
6. Unde a timis baba cu găina când a văzut atâta bogăție?
7. Ce a adus găina?
8. Unde a plecat capra?
9. Care ied a deschis ușa?
10. Cum a pedepsit capra fapta lupului? etc.
Câștigă copilul care dă cele mai multe răspunsuri.
Varianta 2
Elevii sunt organizați și merg să viziteze un muzeu de literatură, casă memorială (exemplu :
Bojdeuca lui Creangă).
JOC 2:
Titlul: Coarda.
Săritul cu coarda este un joc îndrăgit de către copii şi în acelaşi timp, un exerciţiu fizic.De
asemenea, este o metodă bună să-ţi petreci mai mult timp cu cei dragi, făcând ceva
distractiv.Se poate practica individual dar şi simultan, cu altcineva.
Activitatea se adresează elevilor claselor I-IV;
64
Număr jucători: Minimum doi;
Loc de desfăşurare: În clasă, în aer liber, într-un parc; în curtea şcolii.
Materiale necesare: O coardă elastică.
Desfășurare:
1. Reglează-ţi coarda elastică pentru a avea lungimea perfectă. Pune un picior în mijlocul
corzii şi fixează-ţi mânerele pentru a ajunge la jumătatea bustului sau până la subsuoară.
2. Picioarele trebuie ţinute în permanenţă apropiate, iar coatele aproape de corp. 3. Mişcarea
corzii trebuie făcută din încheieturi şi nu din umeri.
4. Nu sări prea sus, doar cât să treacă coarda pe sub picioare.
5. Este mai bine să sari pe suprafeţe plane.
6. Fă o încălzire înainte să te apuci de sărit.
7. Pentru început, alternează perioade scurte de sărit cu perioade de odihnă.
Varianta:
Pentru acest joc este nevoie de o coardă de sărit şi de minimum trei elevi participanţi. Doi vor
învârti coarda, iar unul va trebui să sară, fără ca aceasta să-l lovească. Se începe de la
numărul 10. Cei care învârt coarda vor striga „10”, moment în care jucătorul din centru va
începe săriturile. Jucătorul va trebui să facă 10 sărituri. Cei care învârt coarda vor număra cu
voce tare săriturile efectuate. După cele 10 sărituri, vor striga „nouă”, iar săritorul va trebui
să sară de nouă ori odată cu dreptul odată cu stîngul. Cei care învârt coarda vor număra cu
voce tare săriturile efectuate.
După efectuarea celor nouă sărituri cei doi elevi care învârt coarda vor striga opt, iar săritorul
va trebui să sară de opt ori cu picioarele unul lângă altul. Cei care învârt coarda vor număra
cu voce tare săriturile efectuate.
După efectuarea celor opt sărituri, cei care învârt coarda vor striga șapte. Săritorul va trebui
să sară de șapte ori intr-un picior. De asemenea ,cei care învârt coarda vor contoriza săriturile
cu voce tare.
După efectuarea celor șapte sărituri cei care învârt coarda vor striga șase. Săritorul va trebui
să sară de șase ori şi să spună foaie verde stai de şase, l-am facut pe șase.
65
După efectuarea celor 6 sărituri cei care învârt coarda vor striga cinci. La cinci sărituri, se
sare o dată cu picioarele despărţite şi o dată cu picioarele apropiate. Cei care învârt coarda
vor număra cu voce tare săriturile efectuate.
După efectuarea celor cinci sărituri cei care învârt coarda vor striga patru. La patru sărituri se
sare de două ori cu piciorul drept şi de două ori cu piciorul stâng. Cei care învârt coarda vor
număra cu voce tare săriturile efectuate.
După efectuarea celor patru sărituri cei care învârt coarda vor striga trei. La trei sărituri se
sare cu picioarele încrucişate de trei ori. Cei care învârt coarda vor număra cu voce tare
săriturile efectuate.
După efectuarea celor trei sărituri cei care învârt coarda vor striga doi. La două sărituri se
spune foaie verde de trifoi, l-am făcut pe doi.
După efectuarea celor două sărituri, cei care învârt coarda vor striga unu. La o săritură se sare
cu mâinile încrucişate.
Când greşeşte un jucător, adică s-a încurcat sau s-a lovit de coardă, trece alt jucător la
sărit coarda.
Câştigătorul se poate stabili în mai multe moduri, de exemplu cine a făcut cele mai multe
serii de sărituri fără să greşească.
Evaluare/ feed-back
66
Tema 16
Turul obiectivelor cultural artistice din oraș
 Cultivarea dragostei pentru artă, cultură;
Metode și procedee
Resurse materiale
Forme de organizare
JOC 1:
Titlul: Pizza.
Categorie de vârstă: 7-99 ani;
Număr de participanți: 20;
Materiale: Carioca, coli de flipchart;
Ritm: Alert.
Conținut: Se desenează pe colile de flipchart un cerc, care apoi se secționează în tot atâtea
felii câți participanți au fost la activitatea și va scrie în dreptul secțiunii numele. Fiecare
participant va desena sau va scrie un mesaj pentru toți ceilalți participanți în dreptul feliei
fiecăruia. La final, animatorul va tăia fiecare felie si o va înmâna posesorului. Formatorul îi
va organiza pe elevi și, conform unui plan prestabilit, vor face turul celor mai importante
67
obiective turistice din oraș/ sat: biserici, cimitirul eroilor, muzeu istoric, muzeu de științe
ale naturii, monumente, biblioteci etc. în funcție de potențialul cultural-artistic al localității.
JOC 2:
Titlul: Fiesta.
Categorie de vârstă: 7-18 ani;
Număr de participanți: 20;
Materiale: Nu sunt necesare.
Durata: 30 de minute;
Ritm: Alert.
Conținut:
1. Se pot prezenta fotografii făcute în timpul activității;
2. Fiecare echipă (dacă s-a lucrat pe echipe) va prezenta un moment important din timpul
activității;
3. Fiecare echipă va primi recunoastere pentru una sau mai multe calități de carea dat dovadă;
4. Animatorii, la rândul lor, pot să ofere un mic moment comic pentru copii în semn de
recompensă.
Evaluare/ feed-back
68
Bibliografie
1) Manual 100 de idei de educație nonformală – Organizația Națională Cercetașii României
în parteneriat cu Asociația Creativ;
2) Să știi mai multe, să fii mai bun! Propunere Fundaţia de Evaluare în Educaţie Educaţie
nonformală pentru dezvoltare personală_Fundația de Evaluare în educație;
3) Băban, A. (coord.). (2001), Consiliere educaţională, Cluj Napoca, Editura „Imprimeria
Ardealul”;
4) Burns, G. (2011), 101 povești vindecătoare pentru copii și adolescenți, București,
Editura „Trei”;
5) Drăguș, I. (2010), 101 Aplicații artterapeutice în consilierea copiilor, Oradea, Editura
„Primus”;
6) Jigău, M. (coord.) (2006), Consilierea carierei, Compendiu de metode şi tehnici,
Bucureşti, Editura „Sigma”;
7) Plosca, M.; Moiș, A., (2001), Consiliere privind cariera,Cluj Napoca, Editura „Dacia”
8) Sălăgean, D.; Eliade, S; Plosca, M; Bogorin, V; Vasilescu, R, (2007) Consiliere și
orientare pentru profesori diriginți și învățători, Cluj-Napoca, Editura „Eurodidact”;
9) Tomşa, G. (2005), Consilierea şi orientarea în şcoală, Bucureşti, Editura „Credis”.
Webografie
 www.crucearosie.ro
 www.didactic.ro
 www.napocanews.ro
 www.sfatulmedicului.ro
 www.adevarul.ro
 www.igsu.ro
 www.ms.gov.ro
 www.maniere.go.ro
 www.wikipedia.org
69
 www.copii.psihologie.ro
 www.dbp.idebate.org
 www.googleartproject.com
 www.louvre.fr
 www.petitchef.ro
 www.goodfood.ro
 www.gustos.ro
 www.parinti.com
 www.jocuripentrucopiimarisimici.blogspot.ro
 www.jocuridincopilarie.ro
70
ANEXA 1
Chestionar inițial elevi
1) Ce tipuri de activități credeți vom desfășura?

......................................................................................................................................................
........................................................................... ............ ............ ....................................
2) Ce activități doriți să desfășurați?

.......................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
3) Care ați dori să fie modalitățile de dedefășurare ale activității?

......................................................................................................................................................
............................................................................................................................................
4) Care vreți să fie relația cu colegii și formatorii?

.......................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
5) Ce locuri doriți să vizitați în cadrul activității?

..........................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
71
ANEXA 2
Chestionar final elevi
1) Ți-a plăcut cum s-au desfășurat activitățile?

a) DA b) NU
2) Ați avut materiale necesare desfățurării activității?

a) DA b) NU
3) Ai făcut echipă bună cu colegii?

a) DA b) NU
4) Formatorul v-a prezentat/ informat în legătură cu:

• regulile desfășurării activităților pentru perioada desfășurării proiectului?
• drepturile şi îndatoririle pe care le ai ca elev?
• activităţile organizate pentru perioada desfășurării proiectului?
5) Care este activitatea care ți-a plăcut cel mai mult? De ce?
....................................................................................................................................
........................................................................................................................................
6) Cum apreciezi colaborarea ta cu formatorul?

....................................................................................................................................
........................................................................................................................................
7) Cum te-au ajutat activitășile desfășurate să evoluezi și să fii mai bun?

......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
72
8) Ce ai vrea să mai fi îmbunătățit la activități?
.........................................................................................................................................
................................................ ................................................ ................................................
9) S-a ținut cont și de părerea ta în derularea activităților?

..............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
10) Dacă ar fi să mai ai oportunitatea de a participa la astfel de activități, ai mai participa?

..............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
73

Ghidpe 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghidpe 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID PENTRU DEZVOLTAREA

UNOR ACTIVITĂȚI TIP ȘCOALĂ DE

EXPERT COORDONATOR EDUCAȚIE REMEDIALĂ : PROF. CRINA CIHODARU

1. Autocunoaștere și dezvoltare personală;

2. Descoperirea aptitudinilor și implicare în planificarea carierei;

4. Conservarea tradițiilor românești;

5. Calitatea stilului de viață;

Răspundeţi la următoarele întrebări şi argumentaţi:

2. Cum ai fi procedat dacă ai fi fost în locul lui?

3. Cum ai fi procedat dacă ai fi fost în locul farmacistului?

5. Cum ar fi dacă Heinz nu și-ar iubi soţia şi nu ar vrea să fure medicamentul?

Sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii? Argumentaţi.

Exemple de întrebări şi variante de răspuns:

2. Cum se numeşte meseria celui care muncește la ţară?

3. Care din următoarele viețuitoare trăieşte sub pământ?

5. De la ce vieţuitoare obţinem ouăle pe care le mâncăm?

6. Completați titlul poveștii: „Capra cu trei...”.

7. Care din următoarele are gustul acru?

9. Ardeii, castraveţii, dovleceii, vinetele sunt:

10. Fructul stejarului este:

11. Sanitarul pădurii este:

 Elevii sunt organizați în grup și vizitează o fermă agricolă aflată în împrejurimi.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie. Legenda Sfântului Ilie, aducătorul de ploi

Cum se joacă „Ţară, ţară, vrem ostaşi!”:

Titlul: Piramida alimentelor.

Concurs de cultură generală:

1) Ce tipuri de activități credeți vom desfășura?

2) Ce activități doriți să desfășurați?

3) Care ați dori să fie modalitățile de dedefășurare ale activității?

4) Care vreți să fie relația cu colegii și formatorii?

5) Ce locuri doriți să vizitați în cadrul activității?

1) Ți-a plăcut cum s-au desfășurat activitățile?

2) Ați avut materiale necesare desfățurării activității?

3) Ai făcut echipă bună cu colegii?

4) Formatorul v-a prezentat/ informat în legătură cu:

6) Cum apreciezi colaborarea ta cu formatorul?

7) Cum te-au ajutat activitășile desfășurate să evoluezi și să fii mai bun?

9) S-a ținut cont și de părerea ta în derularea activităților?

10) Dacă ar fi să mai ai oportunitatea de a participa la astfel de activități, ai mai participa?

S-ar putea să vă placă și