Sunteți pe pagina 1din 64

Infecțiile tractului urinar

= simptomatologie caracteristică +
bacteriurie semnificativă
Clasificarea infecțiilor de tract
urinar
• necomplicată - infecție sporadică sau recurentă acută joasă (cistită
necomplicată) sau înaltă (pielonefrită necomplicată) la femei negravide,
aflate în pre-menopauză, fără anomalii anatomice/ funcționale, fără
comorbidități

• complicată - ITU la bărbați, gravide, anomalii anatomice/funcționale,


prezența cateterului urinar, boli renale, comorbidități (de ex. diabet)

• recurentă (3 ITU/an sau 2 ITU/6luni)

• asociată cateterului urinar

• urosepsis

European Association of Urology guidelines on urological infections 2017


https://uroweb.org/wp-content/uploads/19-Urological-infections_2017_web.pdf
Etiologia ITU
• 80-90%: E. coli
• 5-10%: Staphylococcus saprophyticus
(cistita femeii tinere la începerea activității
sexuale „cistita de luna de miere”)
• 5%: din flora intestinală (Klebsiella spp,
Proteus spp, Morganella spp, Citrobacter
spp, Enterococcus spp, Pseudomonas
aeruginosa, etc)
Etiologie
Patogeneza
• majoritatea: infecții ascendente
• diseminare hematogenă - mai rar (risc
formare de abcese renale)
• factori favorizanți:
– obstacole în eliminarea urinii, tulburări de
inervație
– particularități anatomice feminine: uretră
scurtă
– femei: act sexual
Infecții urinare
Diagnostic de laborator
• cistită necomplicată
– nu necesită urocultură
– diagnostic bazat pe simptomatologie
– eventual sumar de urină

• se recomandă urocultură în caz de ITU:


– suspiciune de pielonefrită
– femei gravide
– femei cu simptome atipice
– simptomatologie persistentă
– recurențe
– la bărbați
– la cateterizați
Nu se recomandă urocultura la
persoane asimptomatice

cu câteva excepții
Bacteriuria asimptomatică

• creștere bacteriană din probă de urină corect colectată


de la o persoană asimptomatică
• colonizare
• poate avea rol protectiv față de infecție simptomatică
Frecvența bacteriuriei
asimptomatice
• 0,2-1% copii
• 1-9% la femei sănătoase în premenopauză
• 1-2% bărbați adulți sănătoși
• 4-19% la femei și bărbați vârstnici
• 0,7-27% la diabetici
• 2-10% la gravide
• 15-50% la vârstnicii instituționalizați, cu comorbidități
• 23-89% la pacienți cu leziuni ale măduvei spinării
• 100% pacienți cu cateter permanent > o lună
• rata de colonizare zilnică a cateterelor: 2-7%/zi

European Association of Urology guidelines on urological infections 2017


https://uroweb.org/wp-content/uploads/19-Urological-infections_2017_web.pdf
Criteriu diagnostic

• Creșterea unei bacterii la un număr de


germeni > 105 UFC/mL din urină recoltată
din jet mijlociu la o persoană
asimptomatică

– 2 probe consecutive la femei

– o probă la bărbați
Bacteriuria asimptomatică
Necesită screening și Nu necesită screening, nici
tratament tratament
• sarcină
• pacienți fără factori de risc
• intervenții chirurgicale pe
tractul urinar care lezează • ITU recurent (! factor protectiv)
mucoasa • în menopauză
• la diabetici
• la vârstnici instituționalizați
• transplant renal
• disfuncția a căilor urinare joase
• cateter permanent, tuburi de
nefrostomă
• inserția/schimbarea unui cateter
• chirurgia ortopedică (artroplastii)
Uretrita - vezi infecții genitale
• preponderent STD
• uretrita gonococică (Neisseria gonorrhoeae)
• Uretrita non-gonococică (UNG)
– Chlamydia trachomatis
– Mycoplasma genitalium
– Ureaplasma urealyticum
– Trichomonas vaginalis
• Simptome: disurie, senzație stringentă de
urinare
Cistita
• Simptomatologie:
– disurie
– pollakiurie
– senzație stringentă de urinare
– dureri hipogastrice (20%)
– micțiuni frecvente - cantități mici de urină
eliminate
• Piurie - prezența leucocitelor în urină
Cistita hemoragică
• hematurie macroscopică
• infecțioasă: bacteriană sau virală
(adenovirus)
sau
• non-infecțioasă: complicație după
chimioterapie, radioterapie, tratament
imunosupresiv
Pielonefrita
• Infecție a căilor urinare superioare
• asociat cu bacteriemie (20%-hemocultură
pozitivă)
• Simptome:
– generale (febră, grețuri, vărsături, stare generală
alterată)
– dureri lombare, hipogastrice, +/- simptomele ITU
joase
– leucocitoza
– urină: cilindrii leucocitare
• complicații: sepsis, șoc septic
Diagnostic

• Sumar de urină (leucocite, nitriți)


• Urocultură din jetul mijlociu
• Urosepsis: hemocultura
• Diagnosticul ITU este unul clinic - cultivarea are rolul de a
stabili etiologia ITU
• cultivare doar în cazul pacienților simptomatici - excepție:
screening în timpul sarcinii și înainte de intervenții urologice
invazive pe tractul urinar
Investigații necesare în vederea
interpretării uroculturii

• prezența leucocitelor
– sumar de urina (leucocitesteraza) si/sau sediment
• nitriți - sumar
• frotiu din urina necentrifugată - vizualizarea
bacteriilor corelează cu bacteriurie semnificativă
Urocultura
• limitații importante
– riscul de contaminare depinde de metoda de recoltare
– interpretare: care este numărul de germeni
semnificativ?
• depinde de tipul germenului: enterobacterii vs Gram-pozitivi
vs levuri)
• depinde de metode de recoltare: jet mijlociu/cateter
indwelling vs cateter nou-introdus vs aspirație supra-pubiană
– cunoașterea contextului clinic este esențială:
• simptomatic/asimptomatic
Recoltare
• urină emisă spontan: jet mijlociu

• prin cateterizare (cu scopul recoltării urinii pentru urocultură) -


cateter ”in-and-out”

• recoltare de la pacienții purtători de cateter urinar (cateter


indwelling)
– doar la pacienți simptomatici!
– la schimbarea cateterului
– eventual: puncționarea sondei la 10 cm de inserție, după
dezinfecția tubului
– ! nu prin detașarea pungii sau prin robinet de evacuare a urinii

• puncție suprapubiană
Recoltarea urinii - jet mijlociu

• prima urină de dimineața sau la 3 ore după


ultima micțiune
• criteriul cel mai important: porțiunea mijlocie a
jetului
• cca 10 ml

• + toaleta locală (este bine de explicat, pe


înțelesul pacientei/pacientului)
Diagnostic bacteriologic
• cultivare - diagnostic semicantitativ

1 l urină

incubare

7 colonii = 7000 UFC/ml

Prag de detecție: 1000 UFC/ml


Diagnostic bacteriologic
• cultivare - diagnostic semicantitativ

10 l urină

incubare

7 colonii = 700 UFC/ml

Prag de detecție: 100 UFC/ml


Număr de germeni semnificativ

• variabil
– în funcție de tipul germenului,
– în funcție de situația clinică
– metoda de recoltare
Jet mijlociu - ITU comunitar
Semne Leucocit- Nr CFU/ml Numar specii Comentarii Anti-
clinice urie biogama
+ + >= 103 E. coli sau <=2 Cistita acuta DA
S. saprophyticus (pielonefrita: semnificativ de la 104, prostatita
>=105 alte specii acuta semnificativ de la 103)

+ + 50000-100000 1 DA
Gram-pozitivi
(enterococi)

+ + <103 - Inflamatie fara bacteriurie. NA


Efect antimicrobian?
Etiologie non-infectioasa;
Eventual: investigatii pentru germeni cu
crestere lenta;
Sindrom uretral (infectii cu C. trachomatis,
Mycoplasma genitalium, N. gonorrhoeae)
+ - >=105 <=2 a. pacient imunocompetent: repeta sumarul NU
si urocultura (ITU incipient?)
b. pacient imunosupresat (transplant,
chimioterapie) DA

- variabil 103-104 >=1 Contaminare? Recoltare incorecta NU


- variabil >=105 >=2 Contaminare NU
Variabil - <103 Nu este ITU/colonizare NA

Cornaglia G, Curcol R et al: European Manual of Clinical Microbiology, 1st edition, 2012.
ITU - infecții asociate asistenței
medicale
Context Semne Leucocit- Nr CFU/ml Comentarii AST
clinice urie Nr specii <=2
Ne- + + >=103 ITU DA
cateterizat <103 Inflamatie fara bacteriurie. NA
Efect antimicrobian?
Etiologie non-infectioasa;
Eventual: investigatii pentru
germeni cu crestere lenta;

- variabil >=103 Colonizare NU


<103 Nu este ITU NA
+ - >=105 a. pacient NU
imunocompetent:
repeta sumarul si
urocultura (ITU
incipient)?
b. pacient imunosupresat DA
(transplant,
chimioterapie)
Cateterizat + nerelevant >=105 ITU DA
<105 Nesemnificativ NU
- nerelevant >=103 Colonizare NU
>103 Nu este ITU NA
Cateter nou-introdus (in-and-
out)
Numărul tipurilor de
Nr. colonii Prelucrare
colonii*, **
1  10 Id, TSA***
ambele tipuri  10 Id, TSA***
2 unul  10 Id, TSA***
unul  10 Se descrie ****
unul 10 Id, TSA
3
restul  10 se descriu
orice nr. de tipuri  10 se ignoră

4 toate  10 se ignoră

Id – identificare, TSA testarea sensibilităţii la antibiotice


* nu se iau în considerare ca şi tip de colonii cele care sunt prezente în număr de sub 10
** nu se efectuează antibiogramă pentru S. saprophyticus şi S. agalactiae
*** Lactobacillus, difteroizi, streptococi grup viridans, Bacillus spp. nu se prelucrează
**** se raportează: câteva colonii de bacterii (se descriu, de ex: bacili Gram-negativi)
Provocări în diagnosticul bacteriologic
• pentru interpretare corectă microbiologul trebuie să știe:
– contextul clinic (simptomatologie prezentă?)
– vârsta
– sarcină?
– intervenții urologice?
– modul de recoltare (jet, cateter in-and-out, cateter permanent,
puncție suprapubană)
– tratamente antibiotice? diuretice?
• rolul sumarului de urină - absența leucocitelor și/sau a
nitriților: ITU puțin probabil, nu se justifică cultura
• contaminarea
≥ 3 tipuri de germeni:
Dinamica creșterii bacteriene într-o
probă de urină lăsată la
temperatura camerei

- transport imediat!
- refrigerare în caz de
prelungirea duratei de
transport
Managementul ITU

• ITU necomplicat - terapie empirică (nu


este necesară cultivarea, stabilirea
etiologiei)
• ITU recrent, complicate: cultivare +
tratament țintit
ITU recurent - profilaxie antibiotică

• controverse
• antibiotice (nitrofurantoin sau SXT)
– ITU asociat actului sexual: 1 tb postcoital
– neasociat actului sexual: zilnic 1 tb seara timp
de 3-6 luni
• alte
Infecții gastrointestinale
Infecții gastrointestinale
• diaree +/- vărsături (+/- febră)
• gravitate variabilă
• factori de risc - evoluție severă:
– malnutriție
– vârste extreme
– dehidratație (Vibrio cholerae, Rotavirus)
– patogen invaziv (ex. Shigella)
– diaree persistentă, rehidratare împiedicată
• Diaree acută
• 3 sau mai multe scaune moi (variații individuale!
copii alăptați pot avea 5-6 scaune în mod normal!)
• până la 2 săptămâni
• cauze infecțioase (virală, bacteriană)
• diaree persistentă sau cronică
– durată de peste 2 săptămâni
– de obicei de natură neinfecțioasă
– eventual parazitoză!
Frecvență
• țări dezvoltate (copii, adulți: 1-2x /an )
• risc crescut:
– călători în zone tropicale, subtropicale
– vârstnici/copii
– gyerekek
– spitalizați (tratamente antibiotice)
– HIV/SIDA
Patogeneza
• producere de enterotoxine: secreție crescută de
electroliți  eliminare de apă și ioni din enterocite –
diaree apoasă
– Vibrio cholerae, E. coli enterotoxigen (ETEC),
Staphylococcus aureus, Bacillus cereus
• reacție inflamatorie
– Shigella, Salmonella, Yersinia enterocolitica,
Campylobacter jejuni/coli, EHEC
• citotoxine – Shigella, Clostridium difficile
• neurotoxine – semne neurologice - botulizmus

• doza infecțioasă variată


Type of Infection
Parameter
I II III

Noninflammatory (enterotoxin
Inflammatory (invasion,
Mechanism or adherence/superficial Penetrating
cytotoxin)
invasion)

Colon
Proximal small bowel Distal small bowel
Location Dysentery
Watery diarrhea Enteric fever
Illness Fecal polymorphonuclear
No fecal leukocytes Fecal mononuclear leukocytes
Stool examination leukocytes
Mild or no ↑lactoferrin —
↑↑Lactoferrin

1.Vibrio cholerae
2.Escherichia coli (ETEC, LT, ST)
3.Clostridium perfringens
4.Bacillus cereus
5.Staphylococcus aureus
1.Shigella
6.
2.E. coli (EIEC, EHEC)
Also†:
3.Salmonella enteritidis 1.Salmonella typhi
Examples
4.Vibrio parahaemolyticus 2.Yersinia enterocolitica
7.Giardia lamblia
5.Clostridium difficile 3.?Campylobacter fetus
8.Rotavirus
6.Campylobacter jejuni
9.Norwalk-like viruses
7.Entamoeba histolytica*
10.Cryptosporidium parvum
11.E. coli (EPEC, EAEC)
12.Microsporidia
13.Cyclospora cayetanensis

EAEC, enteroaggregative E. coli; EHEC, enterohemorrhagic E. coli; EIEC, enteroinvasive E. coli; EPEC, enteropathogenic E. coli; ETEC,
enterotoxigenic E. coli; LT, heat-labile; ST, heat-stable.
Toxine
Neurotoxin Group
1.Clostridium botulinum
2.Staphylococcus aureus (enterotoxin b)
3.Bacillus cereus (emetic toxin)
Secretory Enterotoxin group
1.Vibrio cholerae (cAMP)
2.Noncholera vibrios
3.Escherichia coli, LT (cAMP)
4.E. coli, STa (cGMP)
5.E. coli, STb
6.Salmonella
7.Klebsiella
8.Clostridium perfringens (A)
9.Shigella dysenteriae
10.B. cereus
Possible Enterotoxins
1.E. coli: EIET, EAST, EALT, PET
2.V. cholerae: Ace, Zot

cAMP, cyclic adenosine monophosphate; cGMP, cyclic guanosine monophosphate; EALT, enteroaggregative E.
coli heat-labile toxin; EAST, enteroaggregative STa-like toxin; EHEC, enterohemorrhagic E. coli; EIEC,
enteroinvasive E. coli; EIET, EIEC toxin; LT, heat-labile; PET, plasmid-encoded toxin; ST, heat-stable.
Toxine
Cytotoxin Group

1.Shigella
2.C. perfringens (A)
3.Vibrio parahaemolyticus
4.S. aureus
5.Clostridium difficile (A and B)
6.E. coli (EHEC) (certain O groups: 26, 39, 128, 157)
7.Campylobacter jejuni
8.Helicobacter pylori
9.Bacteroides fragilis
Doza infecțioasă
Infectious Dose (No. of
Pathogen
Organisms)
Shigella 10 to 102
EHEC Unknown (likely low)
Campylobacter jejuni 102 to 106
Salmonella 105
Non-EHEC 108
Vibrio cholerae 108
Giardia lamblia 10 to 102 cysts
Entamoeba histolytica 10 to 102 cysts
Cryptosporidium parvum 1 to 103 oocysts

EHEC, enterohemorrhagic Escherichia coli.


Diareea virală
• etiologia cea mai frecventă: virală
• diaree apoasă
• etiologie
– Rotavirus – copii (sub 5 ani)
– Norovirus – epidemii (copii și adulți)
• diaree+vărsături
– Astrovirus
– Coronavirus
– Adenovirus, etc.
Diareea de origine bacteriană
• Dizenterie – Shigella spp., EIEC
• Holera – Vibrio cholerae
• Diareea călătorilor: ETEC
• Gastroenterite, enterocolite: Salmonella spp.,
Campylobacter jejuni/coli, Yersinia enterocolitica, EPEC,
EHEC
• Colita: Clostridioides difficile
• Etiologii mai rare:
– Clostridium perfringens,
– Clostridium botulinum
– Aeromonas spp.
– Plesiomonas shigelloides
• TIA mediate de toxine bacteriene - Staphylococcus
aureus, Bacillus cereus
Campylobacter jejuni/coli
• bacil Gram-negativ încurbat
• zoonoză
• cauza cea mai frecventă a infecțiilor gasrointestinale în
țările dezvoltate
• Sursă: alimente de origine animală ( de ex. carne de
pasăre, porc), animale de companie (câine, pisici, șa)
• Clinic:
– febră, dureri de cap, dureri abdominale, vărsături
– diaree - posibil cu sânge
– autolimitat (8-10 zile)
– complicații (sepsis, artrita reactivă, etc)
• Diagnostic
– cultivare (pretențios – mediu special, microaerofilie, incubare
la 42C)
– detectare de antigene (ELISA, imunocromatografie)
– ac. nucleici - metode moleculare
• Prevenire
– igiena mâinilor, igiena alimentară (a nu se spăla carnea - risc
de diseminare a patogenului în bucătărie)
– screening-ul portajului la persoanele care lucrează în sectorul
alimentar
Salmoneloza
• Salmonella spp
• Răspândire
– prin apă, alimente contaminate - ouă, alimente pe bază de ouă, carne de pasăre,
porc, etc.
– de la purtător sau omul bolnav

• Doză infecțioasă mare (100000 bacili)

• Aspecte clinice
– incubație: 18-24 h – dureri abdominale, diaree apoasă, apariția sângelui în scaun
este posibilă, vărsături - simptomele se ameliorează în câteva zile / infecți
autolimitată în absența factorilor de risc
– categorii la risc (vârste extreme, boli asociate, imunosupresie): salmoneloză
invazivă, infecții extraintestinale
– după infecție: stare de portaj de durată variabilă
– cazurile de infecții ușoare, medii, la persoane fără factori de risc nu necesită
antibitice (efect paradoxal al antibioticelor: prelungirea stării de portaj)
• Diagnostic; cultivare, str antigenică
• Prevenire
– igiena mâinilor, alimentară
– screening-ul portajului la persoanele care lucrează în sectorul alimentar
Dizenteria bacilară
• Shigella spp.
• Patogen uman, fără rezervor animal
• doză infecțioasă redusă (10-100 bacili)
• leziuni la nivelul mucoasei intestinale (sânge în scaun); tulpinile producătoare de
toxina Shiga cauzează îmbolnăviri severe
• răspândire fecal-orală: mâini murdare, alimente, apă si contaminate, muște

• Aspecte clinice
– incubare 1-2 zile - crampe abdominale, febră, inițial scaune apoase, scaunele devin mai
frecvente, cantitativ reduse dar cu elemente patologice (sânge, mucus), tenesme
– autolimitat în câteva zile
– S. dysenteriae - asociat cu evolutie mai severă
• Diagnostic - cultivare, identificare serogrup (specie)
• Prevenire
– igiena mâinilor, alimentară
– screening-ul portajului la persoanele care lucrează în sectorul alimentar
E. coli patotipuri enterale
• E. coli enterotoxic (ETEC)
– enterotoxina - similară cu toxina holerică
– diareea călătorului
• E. coli enteropatogen (EPEC)
– diareea sugarului, de severitate variabilă
– factori de virulență: adezine
• E. coli enteroinvaziv (EIEC)
– dizenterie
• E. coli enterohemoragic (EHEC), reprezentant tipic O157:H7
– toxina Shiga– sindromul hemolitic-uremic
– zoonoza
– evoluție severă, în special la copii

• Diagnostic (vezi materialul de bacteriologie speciala)


– detectarea factorilor de virulență
Yersinia enterocolitica
• rezervor animal
• sursa: apă, alimente contaminate
• Aspecte clinice
– incubație 5-10 zile
– inflamația, ulcerația mucoasei intestinale - diaree cu sânge
– febră, dureri abdominale intense (pseudoapendicita)
– infecție autolimitată
– complicație: artrita reactivă
• Diagnostic:
– cultivare (vezi bacteriologia specială)
Aeromonas spp.
• A. hydrophila, A. caviae, A. veronii etc

• Gram-negativ, fermentativ, oxidază pozitiv


• ape dulci sau ușor sărate
• diaree dizenteriformă (sânge, leucocite)
• sursă: apă, alimente contaminate
• prezența Aeromonas spp nu întotdeauna semnifică rol
etiologic
• de verificat contextul clinic
Plesiomonas shigelloides

• fostă specie de Aeromonas


• caracteristici similare
• diaree în urma consumului de scoici
Tpxiinfecția alimentară cauzată de
Staphylococcus aureus
• Enterotoxina termostabilă
• Sursă: alimente contaminate în cursul preparării, multiplicarea bacteriei cu
descărcarea toxinei
– tipic: platouri reci, pudincă, sandwich, creme
– fără semne de alterare a mâncării
• Aspecte clinice
– incubație foarte scurtă ½ oră câteva ore
– greață, vărsături, diaree
– vindecare rapidă
– nu se transmite de la om la om
• Diagnostic
– de obicei nu este nevoie
– prezența bacteriei nu întotdeauna poate fi documentată
– depistarea sursei: evidențierea toxinei în alimente. portajul la persoanele care
prepară mâncarea
Infecția cauzată de Clostridioides difficile
• Diaree asociată antibioticoterapiei
• sursă: endogenă sau exogenă
• citotoxină și/sau enterotoxină
• aspecte clinicek:
– diaree apoasă
– colită pseudomembranoasă
– megacolon toxic
• diagnostic: evidențierea toxinei (vezi
algoritmul de diagnostic la
bacteriologia specială)
Botulism
• Clostridium botulinum
• toxiinfecție alimentară
• sursă:
– miere (sugari), carne
afumată, conserve etc
• neurotoxina - paralizie
flască
• diagnostic: evidențierea
toxinei
Holera
• Vibrio cholerae
• patogen uman
• Sursă: apă, alimente contaminate
• enterotoxina – diaree apoasă
• cca 60% - asimptomatic
• Aspecte clinice
– incubație scurtă
– debut brusc
– scaune: zeamă de orez
– deshidratare, șoc hipovolemic
• Epidemiologie:
– zone endemice (India, Asia Sud-Est),
– epidemii în zone calamitate ( vezi Haiti)
• Prevenție:
– igienă
– rețea de apă și canalizare
– vaccin
Boala Whipple
• nu cauzează boala la toate persoanele infectate (pe solul unui
defect genetic?)
• Infecție bacteriană rară ce afectează tractul digestiv + articulațiile și
alte organe
• Tropheryma whipplei - cauzează leziuni intestinale, distrugerea
microvililor
• tulburări ale digestiei, malabsorbție
• diaree, crampe abdominale, dureri accentuate postprandial
• artrită (genunchi, glezne...)
• fatigabilitate, anemie
• rar: tuse, febră
• + afectare cardiacă, cerebrală, oculară
• nediagnosticat: letal
Boala Whipple
Paraziți intestinali
• Giardia duodenalis
– diaree persistentă
• Entamoeba histolytica
– călători
– dizenteria amibiană
• Cryptosporidium parvum
– infecții severe și persistente la imunosupresați
– epidemii în caz de erori de tratare a apei potabile
• helminți
Coprocultură - indicații

• diaree cu mecanism inflamator,


– de gravitate medie (6-10 scaune/zi+ alte
simptome)
– severă (peste 10 scaune/zi)
• diaree peste 3 zile
Coprocultură - indicații

• diareea persoanelor cu factori de risc:


– sugari, vârstnici
–imunodeficiență, hypo- achlorhydrie
(vagotomie, rezecție gastrică), boli intestinale
cronice, anevrism de aorta, defecte valvulare,
diabet, insuficiență renală, boli autoimune
–tratamente imunosupresive (steroizi), diuretice,
inhibitori ACE
NU se recomandă coprocultură

• din probe de scaun format (nediareic)


• diaree persistentă:
– de obicei are cauză non-infecțioasă

– eventual parazitoză – se recomandă examen


coproparazitologic
• diareea pacienților spitalizați, ce apare după 48
de ore de la internare (se recomandă diagnostic
pentru C. difficile doar)
Recoltare
• în primele zile de la debut
• 2-3 probe în zile succesive crește șansa
depistării patogenului
• coprorecoltor
• cantitate cât încape în linguriță, a nu se umple
coprorecoltorul
• din mai multe pări ale scaunului
• de ridicat din zona elementelor patologice (dacă
sunt)
• de evitat tampon intrarectal (cantitate
insuficientă)
Transport

• cât de repede - max 2 ore


• dacă se prelungește: mediul Cary-Blair (a se
amesteca proba cu mediul - să nu stea
deasupra)
Antigene virale, toxine de Clostridioides
difficile

• Rotavirus, Adenovirus, Astrovirus, Norovirus

• C. difficile

• coprorecoltor fără ediu de transport

• transport rapid, prelucrare în cel mult 2 ore


(dacă nu se poate, păstrare la frigider)
Helicobacter pylori
• diagnostic - vezi bacteriologia specială

S-ar putea să vă placă și