Sunteți pe pagina 1din 7

84 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

4. Romånia postbelic`. Stalinism, na]ional-comunism [i


disiden]` anticomunist`. Construc]ia democra]iei
postdecembriste

Romånia postbelic`
- dup` actul de la 23 august 1944, Romånia a ie[it din
r`zboiul \mpotriva Na]iunilor Unite, \ns` a fost ocupat`
imediat de trupele Armatei Ro[ii (ce a durat pån` \n 1958);
- totodat`, lovitura de stat de la 23 august 1944 a \nsemnat
primul pas c`tre instaurarea comunismului \n Romånia;
Cucerirea puterii politice de c`tre comuni[ti s-a realizat \n mai
multe etape:
a) numirea unor comuni[ti \n guvernele care au urmat la
conducerea ]`rii dup` r`sturnarea regimului antonescian:
- guvernul condus de generalul Constantin
S`n`tescu – august-decembrie 1944;
- guvernul condus de generalul Nicolae
R`descu – decembrie 1944-februarie 1945).
b) instaurarea la 6 martie 1945 a unui guvern procomunist,
condus de Petru Groza, \n urma interven]iei directe a
comisarului sovietic Andrei V\[inski la regele Mihai; \n acest
guvern (6 martie 1945-30 decembrie 1947) nu era inclus
nici un membru al celor dou` partide istorice, P.N.L [i
P.N.}, lucru care a dus la:
- nerecunoa[terea guvernului de c`tre SUA [i
Marea Britanie [i
- ”greva regal`” (aug.1945 - ian 1946), prin care
regele Mihai a refuzat s` semneze actele
emise de guvern. Aceast` atitudine a regelui
va lua sfår[it \n momentul includerii \n guvern
a doi mini[tri ce proveneau din P.N.L [i P.N.}.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 85

c) m`surile luate de guvernul Petru Groza:


- reforma agrar` din martie 1945, cu rol de atragere a
]`ranilor de partea comuni[tilor;
- reinstalarea administra]iei romåne[ti \n Transilvania
(eliberat` de armata romån`);
- planificarea unor „greve spontane” de c`tre sindicatele
comuniste, cu rol de destabilizare a ordinii publice;
- \ndep`rtarea „elementelor reac]ionare” (de fapt, opozan]ii
regimului);
- \nfiin]area sovromurilor (\ntreprinderi mixte romåno-
sovietice), ce au spoliat economia ]`rii;
- \nfiin]area tribunalelor populare.
d) fraudarea alegerilor de la 19 noiembrie 1946, \n urma
c`rora a cå[tigat Blocul Partidelor Democrate, alian]`
condus` de comuni[ti, iar noul Parlament a avut o
majoritate comunist`;
e) anihilarea opozi]iei democratice prin \nscenarea de la
T`m`d`u (iulie 1947), \n urma c`reia P.N.} a fost scos \n
afara legii; P.N.L a ales s` se autodizolve;
f) abdicarea for]at` a regelui Mihai, la 30 decembrie 1947, \n
urma c`reia Romånia este proclamat` republic` popular`.
Stalinizarea Romåniei
- a fost favorizat` de prezen]a Armatei Ro[ii [i de folosirea
presiunilor sovietice politice [i militare;
- s-a realizat \n timpul regimului lui Gheorghe Gheorghiu Dej
(1948-1965):
• \n planul politicii interne:
- prin \nfiin]area partidului unic, Partidul Muncitoresc Romån
(februarie 1948), ce a luat na[tere prin fuziunea Partidului
Comunist cu Partidul Social-Democrat;
86 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

- prin adoptarea unei noi constitu]ii, alc`tuit` dup` model


sovietic (aprilie 1948);
- crearea unei poli]ii politice, Securitatea, \n 1948, cu
ajutorul c`reia comuni[tii au luat m`suri \mpotriva celor
care se opuneau colectiviz`rii, \mpotriva fo[tilor demnitari
politici etc.
• \n planul politicii externe:
- prin aderarea la C.A.E.R. \n 1949 [i
- prin aderarea la Pactul de la Var[ovia \n 1955.
• \n plan economic:
- prin na]ionalizarea principalelor mijloace de produc]ie
(\nceput` \n 1948);
- prin etatizarea b`ncilor;
- prin colectivizare (1949-1962), care a f`cut ca 96% din
suprafa]a agricol` a ]`rii s` fie \ncadrat` \n structuri
colectiviste (GAP-Gospod`rii agricole de stat [i CAP-
Cooperative agricole de stat);
- prin industrializare, \n cadrul c`reia au fost impuse
planurile anuale [i ulterior, cele cincinale (\ncepånd cu
1951).
• \n plan cultural:
- prin reorganizarea \nv`]`måntului dup` model sovietic;
- prin aplicarea cenzurii asupra presei [i a tip`riturilor;
- prin subordonarea fa]` de stat a Bisericii Ortodoxe [i
desfiin]area Bisericii greco-catolice, for]at` s` se uneasc`
cu Biserica Ortodox` (1948).
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 87

Lupta pentru putere


- s-a manifestat atåt \n interiorul partidului comunist, cåt [i
\n exteriorul acestuia, prin suprimarea adversarilor politici;
- astfel, \n interiorul partidului, Gheorghe Gheorghiu Dej [i-a
\ndep`rtat, pe rånd, colegii de partid: {tefan Fori[, Lucre]iu
P`tr`[canu (executat \n 1954), Ana Pauker, Vasile Luca
(condamnat pe via]`), Teoharie Georgescu; exemplul lui
Dej a fost preluat de succesorul lui, Nicolae Ceau[escu,
care a numit \n func]ii importante oamenii s`i de \ncredere,
ace[tia beneficiind de favoruri chiar [i dup` pensionare;
- \n ceea ce prive[te represiunea comunist` exterioar`, ea
s-a manifestat cu ajutorul Securit`]ii (\nfiin]at` \n august
1948) [i a mili]iei (creat` \n ianuarie 1949). Aceste organe
aveau rolul s` aresteze „du[manii poporului” [i chiar s`-i
anihileze fizic, fie \n \nchisori (Sighet, Gherla, Aiud,
Pite[ti), fie \n lag`rele de munc` for]at` (Canalul Dun`re-
Marea Neagr`, Cavnic, Baia Sprie, Periprava);
- o alt` caracteristic` a represiunii comuniste a
reprezentat-o fenomenul deport`rilor, \nceput \n 1951; \n
urma acestor deport`ri realizate \n Cåmpia B`r`ganului,
au avut de suferit circa 40 000 de persoane, care au fost
practic dezr`d`cinate [i duse \n climatul arid al Cåmpiei;
- \n timpul lui Ceau[escu, opozan]ii regimului au fost
elibera]i din \nchisori, \ns` li s-a impus domiciliul for]at, au
avut parte de verific`ri periodice [i de [antaj din partea
organelor de Securitate.
88 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

Rezisten]a anticomunist`
- a reprezentat modalitatea \n care s-a manifestat popula]ia
vizavi de abuzurile regimului comunist [i \nc`lcarea grav`
a drepturilor omului;
- s-a manifestat prin:
- lupt` armat` \n mun]i;
- r`scoale ale ]`ranilor \n timpul procesului de
colectivizare;
- greve ale minerilor (Valea Jiului, august
1977);
- greve ale muncitorilor (Bra[ov, 15 noiembrie
1987);
- proteste ale intelectualilor prin c`r]i, manifeste
[i pe calea undelor radio.
- primele nuclee de lupt` anticomunist` au ap`rut \n 1945,
cele mai importante grupuri de rezisten]` armat` situåndu-se
\n mun]i (F`g`ra[, Vrancea, Muscel); exemple:
- Haiducii Muscelului (condus de fra]ii
Arn`u]oiu [i de colonelul Gheorghe
Arsenescu)
- Sumanele Negre
- Haiducii lui Avram Iancu,
- grupul condus de Ion Gavril` Ogoranu;
aceste grupuri au fost treptat decimate de
c`tre comuni[ti;
- \n ceea ce prive[te ac]iunile intelectualilor romåni, mul]i
dintre ace[tia au criticat regimul comunist prin scris sau la
posturile de radio „Europa liber`” [i BBC (exemple: Paul
Goma, Monica Lovinescu, Vlad Georgescu, Doina
Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu); ace[tia au fost
fie concedia]i, fie li s-a impus domiciliu for]at, iar pu]ini
dintre ei au reu[it s` emigreze;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 89

- o alt` disiden]` a ap`rut \n råndul fo[tilor demnitari


comuni[ti, care au criticat m`surile luate de Ceau[escu;
ace[tia au semnat, \n martie 1989, „Scrisoarea celor [ase”
(Corneliu M`nescu, Silviu Brucan, Gheorghe Apostol,
Grigore R`ceanu, Alexandru Bårl`deanu [i Constantin
P\rvulescu).
Na]ional-comunismul (1965-1989)
- a fost caracteristica regimului lui Nicolae Ceau[escu, care
a promovat asiduu interesul na]ional;
- prima parte a regimului s`u a cunoscut o relativ`
destindere [i liberalizare (\nceput` \nc` din 1960), ce a
durat pån` \n 1974 [i \n care:
- s-a adoptat o nou` constitu]ie, prin care
Romånia devenea republic` socialist`;
- s-au eliberat de]inu]ii politici;
- \nv`]`måntul a fost pus pe baze na]ionale [i
s-a permis studierea limbilor str`ine (englez`,
francez`, german`) al`turi de cea rus`;
- s-au construit locuin]e;
- \n plan extern, s-a manifestat o insubordonare
fa]` de cerin]ele Moscovei (exemplul cel mai
concludent fiind neparticiparea Romåniei la
invadarea Cehoslovaciei \n 1968 de c`tre
trupele Tratatului de la Var[ovia) [i
- s-a manifestat o larg` deschidere spre
Occident (Ceau[escu \ntålnindu-se cu mari
lideri ai lumii: Charles de Gaulle, Richard
Nixon, Gerald Ford);
- condi]iile de via]` s-au \mbun`t`]it [i s-a putut
c`l`tori \n str`in`tate.
90 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

- a doua parte a regimului lui Ceau[escu (1974-1989) a


\nregistrat o \nr`ut`]ire a situa]iei economice, din cauza:
- cre[terii datoriei externe a Romåniei;
- slabei productivit`]i \n agricultur` [i industrie;
- unor calamit`]i naturale (inunda]iile din 1970
[i cutremurul din 4 martie 1977);
- realiz`rii unor obiective grandioase, extrem de
costisitoare (Casa Poporului, Canalul Dun`re-
Marea Neagr`, combinate siderurgice);
- \n plan social, popula]ia a resim]it efectele
ra]ionaliz`rilor alimentare, energetice care
aveau scopul s` limiteze importurile [i s`
creasc` exporturile (toate acestea fiind f`cute
pentru acoperirea datoriei externe);
- \n plan ideologic, s-a intensificat cultul
personalit`]ii, al c`rui principal beneficiar a
fost Ceau[escu (devenit pre[edinte al
Romåniei \n 1974);
- aceast` degradare a condi]iilor de trai a gr`bit pr`bu[irea
regimului na]ional-comunist al lui Ceau[escu, lucru
petrecut \n urma revolu]iei din decembrie 1989.

S-ar putea să vă placă și