5.

Aspecte ale organizării prestaţiilor pe piaţa turistică

 firmele de turism
 agenţiile de turism,
 structurile de primire turistică cu funcţiune de cazare,
 structurile de primire turistică cu funcţiune de alimentaţie,
 unităţi prestatoare de servicii de agrement)

Agentii economici din turism

Organizarea activitatii turistice se realizeaza de catre diferiti agenti economici din

turism. Acestia sunt persoane juridice, organizatori de societati comerciale cu capital de stat,
privat, strain, mixt, asociatii familiale, persoane fizice care presteaza servicii specifice
acestei activitati, care pot fi: cazare, servirea mesei, transport, agrement, divertisment,
tratament balnear, alte servicii similare.
In functie de natura activitatii desfasurate, agentii economici din turism se impart in 2
grupe:
a) agenti prestatori directi de servicii turistice
b) agenti care au ca obiect de activitate promovarea si comercializarea de aranjamente
turistice in tara si strainatate, avand rolul de intermediar intre agenti prestatori directi de
servicii turistice si turisti.
a) Complexitatea motivatiilor turistice detin o mare diversitate a activitatii economice
desfasurate de agentii prestatori directi de servicii turistice. In acest context, activitatile
economice pot avea in totalitate un caracter turistic sau numai unul partial. Conform
clasificarii standard realizata de Organizatia Mondiala a Turismului principalii
agenti economici prestatori de servicii in totalitate turistice sunt:
 Agentii prestatori de servicii de transport turistic pe cale ferata, rutier, aerian, naval
(maritim, fluvial), national si international, inclusiv transport turistic pe cablu, in zonele
montane;
 Agenti prestatori de servicii hoteliere si servirea mesei in localitati si statiuni pe trasee
turistice;
 Agenti prestatori de servicii de tratament in cadrul statiunilor balnear- turistic sau
localitatilor cu dotari balneare;
 Agenti prestatori de servicii de agrement- divertisment, sportiv, cultural, distractiv si
alte asemenea activitati destinate turistilor aflati in localitatile, statiunile sau pe traseele
turistice;
 Agenti prestatori de servicii complementare pentru turisti sau agenti de turism, unele
servicii financiar-bancare, asigurari, vize, rezervari, inchirieri pentru echipament sportiv,
cercetare, invatamant, consultanta, protectie, asociatii profesionale.
In grupa agentilor cu activitate partiala se cuprind: institutiile furnizoare de gaze,
electricitate, constructii, textile, industriale, agricole, farmaceutice, transport urban,
telecomunicatii, precum si o parte din unitatile de servire a mesei, culturale, sportive, care
presteaza servicii, atat pentru turisti cat si pentru populatia rezidenta.
Locul agenţiei de turism în cadrul întreprinderilor turistice

Întreprinderea turistică, ca tip concret de existenţă a întreprinderii, oferă un serviciu

care poate fi sintetizat la informaţie/rezervare, la transport, la cazare, la alimentaţie şi la
agrement. Aşadar, întreprinderea turistică are un câmp de clientelă foarte larg. Ea poate primi
oameni de afaceri, congresişti, sportivi, grupuri la seminariile de formare profesională, dar, în
condiţiile specificului dominant al turismului contemporan,ea trebuie să răspundă mai întâi
unui turism de timp liber şi vacanţe pentru masele populare tot mai numeroase.

După obiectul activităţii lor, întreprinderile turistice pot fi grupate în următoarele grupe ş
tipuri:

• întreprinderi hoteliere, similare şi completare acestora. Acestea pot fi hanuri de

tineret, terenuri de camping şi caravanning, centrele de tineret sau centrele de primire
sau de sejur, centrele de vacanţă colective, hotelărie lejeră, hoteluri, stabilimente de
alimentaţie publică uşoară şi de stil, satele de vacanţă;

• întreprinderi de transport colectiv, care pot fi autocarişti, companii de căi ferate,

companii de aviaţie, organizatori de croaziere, închiriatori de maşini;

• întreprinderi de animaţie (agrement), de timp liber şi de informaţie, dintre care se

aminteşte: asociaţii, mişcări de tineret şi de educaţie populare, cluburi sportive sau ale vârstei
a III-a, asociaţii vizând peisaje turistice, case de cultură şi teatre, stabilimente sau organizaţii
pentru distracţii;

• agenţii şi organizatorii de călătorii, respectiv intermediarii dintre producători (grupaţi

anterior) şi consumatori (turişti). Aceştia aparţin structurii organizatorico-funcţionale de
bază care asigură conceperea şi distribuţia unor produse turistice complexe.

Dintre aceste tipuri de entităţi economice specializate pe producerea de pachete

turistice (întreprinderi hoteliere, întreprinderi de transport colectiv, întreprinderi de
animaţie) şi altele specializate pe intermedierea dintre agenţii economici din prima
categorie şi client, şi anume agenţia de turism sau de voiaj.

O formă particulară de agenţie de turism o reprezintă agenţia de turism tour-

operatoare, care se ocupă cu producerea, dar şi cu comercializarea pachetelor turistice.

Pentru realizarea produsului conlucrează o serie de entităţi economice din sfera turistică
şi a serviciilor. Funcţie de cerinţele consumatorilor de servicii turistice, de priceperea şi
fantezia touroperatorului, produsul turistic diferă de la:

• un client/turist la altul;

• de la un prestator la altul;

• de la un anotimp la altul;
• de la un sezon la altul;

• de la un grup de turişti la altul;

• de la un buget (de timp sau material) la altul, etc.

Agenţia de turism - concepte şi tipologii

Activitatea turistică nemijlocită, în sensul prestării serviciilor specifice, se desfăşoară

printr-un sistem de societăţi comerciale, rezultate prin transformarea întreprinderilor de
turism existente în 1990 sau noi înfiinţate potrivit Legii 31/1990. Aceasta cunoaşte o mare
diversitate in funcţie de:

• Forma de proprietate: publică, privată, mixtă, cooperatistă, obştească, asociativă,

străină;
• Statutul juridic: S.A., S.R.L., S.N.C., mixtă, asociaţie familială;
• Tipul de activitate: agenţie de voiaj (turism), întreprinderi de hoteluri şi restaurante, de
agrement şi de transport.

Chiar dacă se pot încadra în toate categoriile de societăţi comerciale, în general,

agenţiile de turism sau de voiaj sunt încadrate în rândul întreprinderilor mici şi mijlocii
(S.R.L.), dat fiind faptul că au un număr mic de salariaţi şi capital redus.

Pentru desfăşurarea activităţilor de turism, clientul, pe de o parte ca beneficiar al

serviciilor turistice, şi prestatorii de servicii, pe de altă parte, se angajează faţă de agenţia de
turism. Aceasta, prin personalul său, trebuie să ofere garanţiile de competenţă şi onestitate.
Agenţia de turism este intermediarul privilegiat între prestatorii de servicii şi turist şi
principalul distribuitor al produselor turistice. Ea deţine monopolul vânzării pentru că are
două mari avantaje faţă de alte forme de distribuţie:
• protecţia aproape totală a consumatorului de turism;
• garanţiile financiare acordate atât turiştilor, cât şi prestatorilor de servicii.

În literatura de specialitate şi în terminologia Organizaţiei Mondială a

Turismului(O.M.T.) se foloseşte noţiunea de „agenţie de voiaj” , care diferă terminologic şi
conceptual de conceptul românesc. În ţările cu activitate turistică intensă, „agenţia de voiaj
este o firmă independentă sau o reţea de firme având ca obiect rezervarea şi
comercializarea biletelor pentru mijloacele de transport şi vânzarea produselor fabricate
de către tour-operatori”.
Rolul agentiilor de voiaj in activitatea turistica
 informeaza si ofera consultatii despre destinatia serviciilor turistice si voiaje
 proiecteaza, organizeaza, comercializeaza si distribuie servicii, voiaje, produse turistice
 stimuleaza nevoia si cererea pentru efectuarea calatoriei
 canalizeaza curente turistice
 contribuie la dezvoltarea destinatiilor turistice
 constituie un avantajos izvor de informatie despre tendintele si necesitatile pietei pentru
diferiti agenti si furnizori turistici
 configureaza o ampla retea de vanzari de produse si servicii turistice.
Pozitia pe care o ocupa agentia de voiaj in sectorul turistic, in relatiile cu destinatiile, furnizorii turistici si turistii sau
consumatorii finali, este sugerata de urmatoarele aspecte:
a) agentia de voiaj ocupa o pozitie de intermediar intre turisti, transportatori emitatori si destinatii
b) turistul sau consumatorul se poate adresa prestatorilor direct atat la destinatie cat si la plecare, dar complexitatea cu care se
confrunta in privinta informarii, alegerii si rezervarii il determina sa apeleze la agentii de voiaj, confirmand astfel misiunea si
utilitatea acestor intreprinderi
c) agentiile de voiaj au nevoie de firmele transportatoare pentru a deplasa turisti la destinatie. Acestia din urma reprezinta un canal
important de distributie si promovare
d) complexitatea organizarii agentiei de voiaj presupune 2 tipuri de agentii:
- tour-operatori
- agentii en-detail-iste.
In ultimii ani tehnologiile avansate ale informatiei si comunicatiei au permis crearea de noi canale de intermediere si distributie
intre destinatiile turistice si furnizorii de servicii, pe de-o parte, si agentiile de turism si turistii, pe de alta parte. Aceste noi canale sunt de
fapt imense baze de date de servicii turistice interactive care informeaza in timp real despre disponibilitatea locurilor si se numesc
“centrale de rezervare” / “sisteme computerizate de rezervari”. Cand aceste sisteme actioneaza la scara mondiala sunt numite “sisteme
globale de distributie”.

Pe de altă parte, sunt considerate „agenţii de voiaj toate întreprinderile care se obligă, în scop lucrativ, să procure călătorilor titluri
de transport şi servicii hoteliere pentru efectuarea voiajului sau a sejurului. În practica şi legislaţia românească se foloseşte, însă, mai
frecvent termenul de „agenţie de turism”. Deoarece în literatura de specialitate internaţională, conceptul de „agenţie de voiaj”8 se
foloseşte ca sinonim al termenului „agenţie de turism”, în prezenta lucrare se vor folosi ambii termeni cu acelaşi înţeles. Astfel, prin
Hotărârea de Guvern nr. 513/august 1998, „agenţia de turism” este definită ca fiind o unitate specializată care organizează, oferă şi vinde
pachete de servicii turistice sau componente ale acestora.

Principalele atribuţii ale unei agenţii de turism sau de voiaj se referă la:
1) Vânzarea de bilete pentru orice mijloc de transport terestru, maritim sau
aerian, care se face cu îndeplinirea următoarelor condiţii:
• cunoaşterea tarifelor şi a breviarelor respective (furnizate gratuit de către transportatori);
• cunoaşterea biletelor şi a condiţiilor de emitere;
• cunoaşterea orarelor de serviciu ale diferitelor mijloace de transport;
• efectuarea periodică a inventarului biletelor vândute şi vărsarea sumelor încasate.
2) Vânzarea de servicii turistice, care pot fi izolate sau complexe.
• izolate: agenţia se ocupă cu rezolvarea şi vânzarea serviciilor-receptive de acces produse, în
general de către agenţie. Acestea sunt de două feluri:
• servicii de primire („meeting” sau „transfer”), care constau în punerea la dispoziţia
clienţilor a unui mijloc de transport şi a unuia sau mai multor funcţionari ai agenţiei care
vorbesc limba clientului (interpret), care ştiu să-l ajute în operaţiunile de staţionare (transport
bagaje, vizare bilete) şi care cunosc topografic locurile unde vor trebui utilizate serviciile
locale, rezervate anterior;
• servicii de acces, prin care se pune la dispoziţia un mijloc de transport şi unul sau mai mulţi
funcţionari (ghizi) care însoţesc clienţii în vizite şi excursii şi care ştiu să prezinte în limba
clienţilor atractivitatea zonei.

• complexe, care sunt voiaje generice şi voiaje forfetare. Acestea pot fi: individuale şi
colective (fiind, în general, însoţite de unul sau mai mulţi funcţionari ai agenţiei), cu
itinerariu propus de client şi cu itinerariu deja pregătit de agenţie.

Concomitent, are loc vânzarea unor servicii complementare:

• serviciul de bancă (schimb valutar, repartizări de valută);
• serviciul de expediere a bagajelor;
• serviciul de asigurări (emiterea de poliţe de asigurare a bagajelor şi asigurarea contra
riscurilor navigaţiei aeriene;
• serviciul de rezervări şi cumpărări de bilete pentru diverse spectacole şi manifestări;
• serviciul de vânzare a ghidurilor tipărite în limbi de circulaţie internaţională;
• serviciul de corespondenţă pentru clientelă. În general, în programele de voiaje lungi se
indică adresele filialelor, sucursalelor sau agenţiilor corespondente, de unde cunoscuţii
clientului pot ridica eventuala corespondenţă de la acesta (dacă nu este ridicată într-un număr
de zile, scrisorile se întorc la expeditor);
• serviciile secundare (formalităţi pentru obţinerea paşaportului, vize de intrare în ţările pe
care le solicită).

Agenţiile de turism sau de voiaj pot fi doar intermediare pe piaţa turistică, având ca
principal obiect de activitate ticketing-ul, sau/şi intermediare, şi producătoare.

Tipologii ale agenţiilor de voiaj

Conform H.G. 513/august 1998, agenţiile de turism din România pot fi de următoarele tipuri:
• agenţie de turism tour-operatoare, având ca obiect de activitate organizarea şi vânzarea
pe cont propriu a pachetelor de servicii turistice sau a componentelor acestora, direct sau prin
intermediari;

• agenţie de turism detailistă, care vinde sau oferă spre vânzare, în contul unei agenţii de
turism tour-operatoare, pachete de servicii sau componente ale acestora, contractate cu
acestea.
Dacă o agenţie de turism acţionează în calitate de intermediar pentru o agenţie de turism
tour-operatoare care nu este stabilită in România, aceasta este considerată ca organizator
de călătorii turistice în raporturile cu consumatorii.

În cele 18 ţări ale Uniunii Europene , tipul cel mai întâlnit este acela de mici agenţii
de turism independente, implicate, în special, în vinderea serviciilor turistice en-detail.

Noile tipuri de agenţii de turism şi variante de operare îşi fac apariţia datorită noior
ttehnici şi uşurinţei de intrare în afaceri. Cele mai întâlnite tipuri de agenţii de turism sunt:

1. agenţii de turism cu ofertă de servicii completă. Cu toate că aceste agenţii de turism se

ocupă de toate tipurile de voiaje, mai mult de jumătate din cifra lor de afaceri provine din
categoriile de voiaje de grup şi individuale. Printre cele mai cunoscute astfel de agenţii de
turism se numără American Express şi Thomas Cook care oferă servicii complete, având
birouri în majoritatea ţărilor lumii.

2. agenţii de turism de stimulare (incentive), care sunt specializate în întocmirea

programelor de voiaj pentru grupuri, firme şi societăţi care îşi recompensează salariaţii cu
excursii plătite pentru ei şi familiile lor. Grupurile pentru care aceste agenţii organizează
frecvent voiaje sunt cele bisericeşti, care doresc să viziteze locuri religioase (Vatican) şi
veteranii de război. Voiajele de stimulare sau incentive conţin prestaţii care nu figurează
în broşurile tour-operatorilor clasici şi se pot desfăşura în savane sau în deşert, zburând cu
balonul sau navigând cu velele.

3. agenţii de turism comerciale sunt specializate în intermedierea afacerilor din turism şi

intră mai puţin sau deloc în legătură cu clienţii. Agenţiile de turism intră în legătură, la
telefon, cu clienţii, rezervă bilete de avion, camere la hotel şi închiriază maşini.

4. agenţii de turism pentru croaziere, care vând produse turistice de croazieră, pe vase
special amenajate, oferind clienţilor cazare în cabine confortabile fără zgomot şi balans.
Cunoaşterea porturilor care oferă cele mai interesante locuri de văzut este, de asemenea,
foarte importantă pentru agenţie. De cele mai multe ori, biletele de crozieră sunt vândute prin
agenţiile de turism obişnuite. Pentru că aceste agenţii de turism nu au o experienţă suficientă
in vânzarea croazierelor, ele au fost înlocuite în ultimii ani cu agenţii specializate, care
oferă o paletă mai largă de servicii:
♦ nave de croazieră, specializate pe anumite tipuri de călătorii;
♦ servicii complexe la bord;
♦ porturi de ancorare diversă.

5. agenţiile de turism de tip implant sunt amplasate în sediile unor firme şi corporaţii mari;
clienţii lor, care sunt salariaţii acestor firme, pot obţine bilete şi alte aranjamente pe loc şi
personal.

6. agenţiile de turism organizatoare de circuite organizează exclusiv excursii în circuit care

sunt vândute direct către public şi acţionează ca agenţii de voiaj. Circuitele sunt vândute fie
prin poştă, fie prin reclamă în reviste de specialitate ca "Travel&Leisure" şi "The New
Yorker".

7. agenţiile de turism organizatoare de voiaje prin poştă nu au sedii propriu-zise, ci operează

prin poştă, în special pentru persoanele în vârstă şi pentru grupuri speciale cum ar fi persoane
invalide sau asociaţii de handicapaţi.

Agenţia de turism este o societate comercială specializată pentru vânzarea produselor

turistice. Ea este o întreprindere mică cu mai puţin de 50 de angajaţi, care poate activa pe
piaţa turistică, fie independent, fie în reţele.

1. Agenţiile independente funcţionează ca şi întreprinderile mici şi mijlocii sau

societăţile cu răspundere limitată9, acest statut fiind preferat deoarece presupune un capital
iniţial minim.
2. Reţelele de agenţii cuprind cel puţin 10 puncte de vânzare. În funcţie de categoria
de reţea, se negociază comisionul pentru revînzări de voiaje forfetare10 şi tarifele
preferenţiale pentru conectarea la centralele de informaţii. Prin apartenenţa la o reţea sunt
facilitate imaginea de marcă şi promovarea. Există patru categorii de reţele:integrate,
voluntare, franşizate şi protejate.
- reţeaua integrată este formată din simple agenţii de turism care distribuie produsele
selecţionate de conducerea reţelei, iar punctele de vânzare n-au autonomie şi pot cuprinde
uneori în cadrul lor agenţii franşizate. În cazul acestui fel de reţea se negociază comisionul şi
se stabileşte o listă de tour-operatori privilegiaţi ale căror produse trebuie să fie propuse cu
prioritate clienţilor. Gestiunea şi contabilitatea agenţiilor componente sunt
centralizate, cheltuielile de publicitate şi promovare fiind împărţite între membrii reţelei.
- reţeaua franşizată nu este foarte răspândită în sectorul agenţiilor de turism, ci preponderent
în cazul hotelurilor. Din această cauză, nu există încă o reţea compusă numai din agenţii
franşizate. Reţeaua franşizată constituie o societate independentă, care trebuie să obţină
propria licenţă şi dreptul la activităţi de ticketing.
- reţeaua voluntară beneficiază de aceleaşi avantaje ca şi reţeaua integrată, în principal
obţinerea unor comisioane ridicate în schimbul unui anumit volum de vânzări. Fiecare
agenţie are însemnul ei, îşi păstrează independenţa juridiică, dar beneficiază de campanii
publicitare şi servicii de plăţi centralizate prin reţea.
- reţeaua protejată este creată de un operator care preferă, în locul propriilor puncte de
vânzare să-şi caute parteneri independenţi, titulari de licenţă. În acest caz, agenţia de turism
se angajează să revândă cu prioritate produsele tour-operatorului şi nu plăteşte nici o
redevenţă acestuia. Agenţia nu beneficiază de nici o exclusivitate, dar obţine un comision mai
mare faţă de celelalte agenţii, în timp ce tour-operatorii îşi selectează agenţiile după criterii
cum ar fi amplasamentul şi cifra de afaceri. În acest sistem, agenţiile rămân autonome, iar
tour-operatorul dispune de vitrinele lui, care constituie excelente suporturi publicitare
permanente.
Agenţiile care nu fac parte dintr-o reţea nu sunt în mod obligatoriu agenţii
independente deoarece se consideră că o reţea este constituită atunci când are mai mult de
zece agenţii membre. Dacă sunt asociate mai puţin de zece agenţii, acestea se numesc grupuri
de agenţii. Un grup de agenţii poate fi compus din mai multe:
• puncte de vânzare (punctele deschise de aceeaşi agenţie au toate acelaşi număr de
licenţă);
• implanturi (acestea sunt instalate în cadrul unor firme al căror personal efectuează frecvent
şi în mod regulat deplasări profesionale). Deşi clientela este restrânsă la personalul acestor
firme, prezintă avantajul de a asigura agenţiei de turism venituri regulate. De asemenea,
implanturile privilegiază un singur client, fidelizându-l.
Marile agenţii de turism au relaţii cu două categorii de furnizori de servicii primare şi de servicii secundare (corespondenţii).
Agenţii economici din prima categorie furnizează servicii de transport, recepţie şi asistenţă turistică locală (primire şi acces). În acest caz,
întră agenţia de turism şi furnizorul de servicii se încheie un acord care cuprinde natura şi categoria serviciilor prestate, condiţiile şi tarifele
la care vor fi prestate serviciile, clauzele minore şi durata acordului. Pentru ca două agenţii să fie în raport de corespondenţă trebuie ca una
dintre ele să furnizeze propriile prestaţii clienţilor celeilalte sau să le vândă, pe baza unui acord scris, în zona sa de activitate.
Agenţiile de turism corespondente pot fi:
- agenţii de turism de mărime mijlocie, care îşi vând aranjamentele proprii, încheie
contracte cu partenerii externi şi preiau parţial şi aranjamentele altor organizatori mai
puternici de turism. Raza lor de acţiune este limitată la nivel regional.
- agenţii sau birouri de turism mici, de cele mai multe ori fără programe turistice externe proprii, ele activând în turismul internaţional de
masă, în principal ca vânzători ai programelor marilor concerne de turism. Pentru a face faţă, aceste agenţii şi birouri de turism îşi
concentrază activitatea pe formele de turism intern sau oferă programe externe de călătorii cu excepţia turismului de masă (călătorii de studii
şi profesionale, programe pentru tineret, turism cultural, croaziere maritime.

Organizarea internă a unei agenţii de turism

Este formată dintr-o serie de birouri, compartimente şi oficii. În continuare, se va

prezenta o schemă care să prezinte structura internă a unei agenţii de turism.

Biroul secretariat cu sarcini în efectuarea de:

− lucrări de secretariat pentru directorul tehnic;
− înregistrarea corespondenţei sosite şi trierea ei pentru diversele birouri şi oficii, care
necesită semnătura directorului tehnic;
− instruirea şi coordonarea muncii paznicilor, curierilor, comisionarilor.

Biroul dezvoltare cu rolul de asigurare a creşterii vânzărilor.

La conducerea acestui birou trebuie să se afle un expert în relaţii publice, care să
cunoască în profunzime mediul industrial, comercial şi financiar naţional, să fie o persoană
influentă şi cu relaţii în rândul oamenilor de afaceri. Personalul angajat în acest birou trebuie
să ştie să inspire încredere şi simpatie, să cunoască în profunzime mediul intern, serviciile
vândute de agenţie, să-şi dea seama rapid de psihologia clientului, să cunoască limbi străine.
Biroul transporturi, organizat pe două secţii cu atribuţii specifice.
Secţia contracte:
• încheie contracte cu furnizorii de servicii de transport;
• stabileşte condiţiile şi tarifele de vânzare a biletelor, ca şi comisioanele agenţiei;
• întocmeşte toate instrucţiunile cu privire la vânzarea titlurilor, la contabilizarea şi
plata lor;
• tratează toate problemele de principiu cu furnizorii în ceea ce priveşte aplicarea
exactă a normelor contractuale.

Secţia materială:
 • se îngrijeşte de atragerea biletelor şi de distribuirea acestora către filiale şi sucursale,
împreuna cu materialul de emitere (tarife, orare, manuale, breviare, etc.), când nu e
stabilit altfel în contract;
• se îngrijeşte de întocmirea registrelor de stoc de bilete şi răspunde de gestionarea
biletelor.

Biroul turism organizat în două compartimente (oficii):

1. Compartimentul producţie format din trei secţii

Secţia programare generală care se ocupă cu studiul programelor de voiaj (exceptând

congresele), care cuprind următoarele operaţiuni:
• formarea itinerariului;
• alcătuirea devizului estimativ al costului pe baza informaţiilor şi tarifelor preluate din
documentaţia agenţiei sau din acordurile speciale făcute cu filiale, furnizori sau agenţii
corespondente, pentru serviciile prestateşi pentru preţurile aplicate fiecărui tip de serviciu;
• constituirea de „allotements”–contingente;
• efectuarea eventualelor plăţi anticipate în numerar pentru rezervarea contingentă de
servicii (ca în cazul voiajului spre localităţi care nu au o capacitate receptivă suficientă şi
unde hotelurile cer plăţi anticipate, deseori însemnate, pentru rezervarea camerelor sau ca în
cazul rezervării de locuri pe navele de croazieră);
• modalităţile de executare şi de vânzare a voiajelor;
• programul provizoriu sub forma diverselor tipuri de publicaţii (pliante, reviste)
Secţia operativă generală se ocupă, în acord cu secţia programare, de punerea în
execuţie a voiajelor de grup, programate, cu ofertă către public.
Secţia operativă congrese şi pelerinaje se ocupă de voiajele colective cu caracter
profesional şi religios.
2. Compartimentul recepţie are ca sarcină organizarea serviciilor de receptivitate, de
primire şi de acces. El cuprinde trei secţii:
Secţia contracte pentru servicii care:
• încheie contracte cu hoteluri şi restaurante, apoi copia contractului e transmisă
Biroului Tarife, care completează fişa hotelieră ce va fi trimisă tuturor birourilor direcţionale
şi punctele de vânzare şi care conţin toate toate condiţiile şi tarifele pentru servicii;
• încheie contracte cu furnizorii de diverse servicii receptive: localuri, agenţii de
spectacole;
• încheie contracte cu agenţiile corespondente, adică acele agenţii de voiaj străine care
operează în localităţi în care nu există birouri ale agenţiei pentru furnizarea serviciilor de
receptivitate de primire, de acces şi diverse (rezervări de locuri în mijloacele de transport), iar
copia contractului se trimite secţiei de tarife.
Secţia receptivă generală care:
• îndeplineşte toate operaţiunile referitoare la la formarea devizelor estimative cerute
din afară pentru voiajele cu itinerarii particulare neprogramate;
• studiază serviciile agenţiei, adică determină serviciile de primire în diverse localităţi
turistice de acces cu personalul specializat în însoţire.
Biroul trafic accesoriu compus din:
Secţia servicii bancare care:
• efectuează schimbul valutar (schimbul monedei externe cu cea naţională);
• repartizează valuta externă rezidenţolor ce pleacă în străinătate;
• emite şi vinde „travelers cheques”;
• emite cărţi de credit.
 Secţia asigurări diverse şi expedieri bagaje care:
• emite şi vinde poliţe de asigurare (bagaje, avion);
• se ocupă cu organizarea generală a serviciului de expediere a bagajelor.
Secţia servicii diverse care încheie acorduri pentru vânzarea de bilete la spectacole,
articole de librărie (ghiduri, hărţi topografice şi automobilistice), suveniruri.
Biroul tarife şi documentare format din:
Secţia tarife care întocmeşte, tipăreşte şi difuzează fişe, breviare şi tabele de tarife
pentru servicii turistice de orice tip, pentru uzul diverselor filiale şi sucursale ale agenţiei.
Secţia documentare agenţială care întocmeşte, tipăreşte şi difuzează pentru fiecare
localitate de interes turistic foi mobile cuprinzând toate informaţiile necesare pentru
organizarea optimă a serviciilor şi pentru un serviciu optim de informare a clientelei.
Secţia documentare neagenţială care procură toate orarele, anuarele, publicaţiile
editate de furnizorii de servicii şi de întreprinderi turistice şi le difuzează periodic către filiale
şi sucursale, pentru o optimă desfăşurare a muncii agenţiei.
Biroul publicitate format din:
Secţia contracte care încheie contracte şi pregăteşte planurile publicitare, devizele şi
comenzile pentru publicitatea activă şi pasivă, ale
căror copii se trec în contabilitatea pentru emiterea facturilor şi pentru încasarea lor.
Secţia redacţională pregăteşte nu numai textele publicităţii pasive, dar se ocupă şi de
inserarea textelor publicităţii active în publicaţiile agenţiei şi urmăreşte redactarea şi tipărirea
publicaţiilor: reviste, rubrici de ştiri, broşuri.
Biroul difuzare şi fişier general se ocupă cu expedierea întregului material de
serviciu, a materialului publicitar şi a corespondenţei care-i parvine de la diverse sectoare şi
birouri, dispunând de:
- maşini pentru punerea în plicuri a materialului, pentru tipărirea adresei destinatarului
şi pentru timbrarea plicului;
- fotocopiatoare.

Acest birou se ocupă cu centralizarea comunicaţiilor telefonice interurbane şi

internaţionale, a celor telegrafice, a celor făcute prin intermediul telexurilor, faxurilor şi
întocmirea fişierului general al clienţilor, adus la zi în permanenţă.

Documentaţia agenţiei de turism

Într-o agenţie de importanţă medie, cu caracter internaţional, documentaţia trebuie să aibă în vedere:
- ţările către care se trimite clientela şi unde agenţia are propriile filiale, sucursale sau corespondenţe;
- serviciile de transport pentru ajungerea la destinaţie;
- serviciile turistice de prestat.
În acest sens, documentaţia este constituită din totalitatea informaţiilor referitoare la localităţile de interes turistic şi la
localităţile de interes profesional. Pentru fiecare localitate sunt necesare următoarele informaţii cu caracter general şi profesional:
- informaţii generale care au caracter istoric, geografic (populaţie, climă, floră, faună), politic, religios, informaţii cu referire la
căi de acces şi itinerarii, străzi, autostrăzi, canale navigabile, căi ferate, porturi, aeroporturi, plaje, insule, companii maritime
şi aeriene, gastronomie, mâncăruri naţionale, băuturi, tratamente balneare, obiceiuri, tradiţii, centre de informare, etc;
- informaţii profesionale, care se referă la instrucţiuni pentru vizitarea ţării într-o anumită perioadă de timp, la lista hotelurilor
existente, la itinerariile vizitelor şi excursiilor, tipuri de servicii de primire în localităţi, lista tururilor efectuate cu transport
auto sau alte mijloace de transport, lista şi calendarul croazierelor şi voiajelor turistice aeriene, tipuri şi condiţii de închiriere
de mijloace auto, instrucţiuni cu caracter valutar, vize, paşapoarte şi certificate sanitare.
Atât informaţiile generale, cât şi cele profesionale sunt organizate în fişiere. Fişierele dintr-o organizaţie se structurează astfel:
• adresele tuturor clienţilor importanţi, adică acei clienţi care achiziţionează în mod obişnuit servicii de la agenţie sau care au
achiziţionat, chiar şi o singură dată, voiaje de o anumită importanţă. Întrucât filialele şi sucursalele agenţiei emit pentru
fiecare încasare efectuată un document pentru casierie, lucrătorul care a efectuat vânzările va întocmi periodic lista noilor
clienţi importanţi pe care i-a servit, indicând: nume, prenume, sex, vârstă, profesiune, stare civilă, etc;
• adresele clienţilor probabili, preluate din diverse publicaţii;
• repartiţia adreselor pe ţări şi, pentru fiecare ţară, în ordinea alfabetică a localităţilor;
• gruparea pe profesii pentru fiacare localitate.

Organizarea şi gruparea informaţiilor în fişiere într-o agenţie de turism are un rol foarte important într-o mai bună desfăşurare a
activităţii sale.

Personalul agenţiei de turism

 Personalul unei agenţii de turism este structurat în funcţie de atribuţiile pe care le are. Drept urmare, se disting următoarele
categorii de personal:
􀂾Personalul administrativ, care îndeplineşte sarcini de de gestiune generală (contabili, casieri), se împarte în:
- personal cu funcţii de conducere;
- personal ordinar;
- personal de ordine;
- personal de îngrijire;
􀂾Personalul tehnic, format din:
- personalul cu funcţii de conducere, care trebuie să indeplinească o serie de condiţii -cunoaşterea unei limbi străine, experienţă în
activitate, capacitatea de a fi un animator, de a conduce personalul, de a forma un tot unitar cu celelalte categorii de personal, de
a da naştere la coeziune.
- personalul destinat vânzărilor, care trebuie să cunoască în profunzime serviciile vândute, să cunoască perfect limba vorbită de
client, să inspire încredere şi simpatie, să prezinte înţelegere şi toleranţă în confruntările cu clienţii cei mai neavizaţi, să aibă
spirit de iniţiativă şi adaptarre la cele mai insolite cerinţe şi capacitatea de a intui imediat psihologia clientului.
- personalul de execuţie, constituit din personalul care lucrează în „spatele ghişeului”, adesea chemat să înlocuiască şi să ajute
personalul de vânzare; are ca cerinţe buna cunoaştere a limbilor străine şi a serviciilor care se vând.
􀂾Personalul specializat (sau de asistenţă turistică) format din:
- curierii sunt profesioniştii ce însoţesc turiştii în voiaje, punându-le la dispoziţie serviciile comandate cu anticipaţie de către
agenţie, pentru ca voiajul să se desfăşoare conform programului fixat, iar clienţii să nu aibă nici o preocupare vizând
utilizarea mijloacelor de transport şi pentru ca aceştia să se bucure de diversele bunuri şi servicii în localităţile de tranzit sau
de destinaţie.
- „hostéssas” sau asistenţele turistice sunt femei tinere care îndeplinesc rolul de gazdă perfectă în întâmpinarea clienţilor în
avioane, în trenuri, pe nave, în autobuzele de linie, ajutându-i să-şi satisfacă mici necesităţi, furnizând informaţii şi, adesea,
referiri explicative asupra localităţilor parcurse.
- ghizii sunt profesionişti care se ocupă cu întâmpinarea turiştilor în localităţile de destinaţie pentru a-i însoţi în vizitarea acestora,
arătându-le frumuseţile naturale, obiectivele arheologice, artistice, folclorice şi istoria localităţilor.
- interpreţii sunt profesioniştii care se ocupă cu întâmpinarea clienţilor în localităţile de sosire sau de tranzit, punându-se la
dispoziţia lor pentru a-i ajuta în diferite operaţiuni ce trebuie efectuate pentru a ajunge la locurile unde vor trebui să utilizeze
serviciile receptive sau alte mijloace de transport pentru a continua voiajul. Pentru ca o agenţie de turism sau de voiaj să fie
eficientă trebuie ca toate birourile şi compartimentele să concure la structurarea produselor turistice, la elaborarea
documentaţiei referitoare la programele de voiaj, formarea itinerariilor, serviciilor şi ofertelor agenţiilor corespondente.

Factorii care determina organizarea agentiei de turism

In categoria factorilor endogeni se incadreaza:

- obiectivele majore ale firmei
- resurele firmei- fie ca este vorba de resursele materiale, umane sau cele financiare, volumul,
structura si calitatea acestora influienteaza nu numai desfasurarea activitatii unei agentii de
turism, ci si modul de structurare a acesteia.
- competenta manageriala- este unul din factorii importanti ce trebuie avuti in vedere atunci
cand se realizeaza structurarea activitatii unei agnetii de turism.
Factorii exogeni, care isi pun amprenta asupra modului de organizare a unei agentii
de turism, alcatuiesc mediul extern- micro si macromediul unei firme. La nivel
macroeconomic actioneaza:
- factori economici- acesti factori vor determina marimea si tipul agentiei de turism, serviciile
oferite si implicit, modul de structurare al firmei.
- factori demografici
- factori geografici
- factori juridici
- factori culturali

In organizarea activitatii dintr-o agentiei de turism trebuie sa tinem seama de toti factorii
mentionati. Cu toate acestea, structura organizatorica a unei agentii de turism depinde, mai
ales, de urmatorii factori:
- marimea si tipul agentiei
- numarul de angajati
- serviciile oferite
- competenta manageriala
Luand in considerare interactiunea acestor factori, problematica organizarii
activitatii in cadrul unei agentii de turism trebuie sa solutioneze urmatoarele aspecte:
- dimensionarea adecvata a compartimentelor
- incadrarea compartimentelor cu personal de specialitate
- dezvoltarea relatiilor de autoritate, cooperare si control al compartimentelor in cadrul
agentiei
- realizarea legaturilor directe cu piata interna sau internationala in cadrul careia actioneaza.
ISTORIA APARITIEI AGENTIILOR DE TURISM

Este legata de aparitia cailor ferate.

In Anglia, prima cale ferata a fost data in folosinta pe ruta Stockton- Darlington in 1825. Inainte se calatorea doar cu calul sau diligenta.
In 1848,Thoms Cook a fondat prima agentie de turism. Ideea sa a pornit de la organizarea,la 5 iulie 1841, a unui prim tur cu trenul intre Leicester-
Loughborough pentru o intrunire, la pretul de un siling de persoana. Turul a fost facut
pentru 570 de persoane.

1841- 1848 -> Thomas Cook a dezvoltat genul “special holidays” pe baza trenurilor charter.
1850 – 1855 -> Thomas Cook dezvolta pachetele turistice de tip “all inclusive”
 Incepe o campanie de promovare a vacantelor (marketing)
 Proiecteaza filme mute cu destinatii celebre, invitand la experimentarea unor destinatii exotice la acea vreme, precum Spania, Italia si
Elvetia.
 Inventeaza
- fluturasii cu oferte turistice
- cecul de calatorie =pus in practica efectiv de American Express (in prezent un mare tour- operator)
1850- Henry Wells a fondat American Express,firma de transport rapid de bunuri si titluri de valoare intre statele de Est ale Americii.
1851- T. Cook organizeaza un pachet turistic pentru Marea Expozitie din Londra. A vandut 165.000 de bilete pentru acest tur. (5 silingi / persoana).
1855- T. Cook si-a extins activitatea cu destinatii precum : Paris, Belgia si Germania.
Ofera full packages pentru clienti:
 Transport
 Cazare
 Masa
 Asigurari etc.

1866- John Mason Cook (fiul) deschide o filiala in America.

1880- Thomas Cook deschide 2 filiale in India
1890- Cook moare.
1932- Erna Low, schioare de performanta si studenta in Londra, da un anunt in The Morning Post pentru a lucra ca ghid pentru turistii care vor sa invete sa
schieze in Austria. Astfel, urma sa isi plateasca biletul din banii altora catre Austria pentru a-si vizita familia. Anuntul eu a atras 5 clienti.
Apoi Erna a inceput sa inspecteze personal hoteluri, pensiuni,partii de ski etc, pentru a porni o afacere proprie.
In prezent,Enrna Tour este cel mai mare tour-operator European pe pachetele de ski.
1947- The Erna Low Travel Service lanseaza brosura To Sun and Snow with Erna Low
1948- organizeaza priml pachet turistic all-inclusive pentru 14 zile in Elvetia.
AgentiaErna Low devine prim tour- operator pe segmental pachetelor de ski.

Vladimir Raitz, jurnaist rus, este pionerul turismului de masa pe litoral si initiatorul charterelor aeriene.

1949- Agentia Horizon Holiday organizeaza primul tur in Corsica, cazand grupul in corturi de campanie.
1950- prinde contur turismul de masa.
Apar primele pachte pentru Marea Mediterana (Spania, Italia).
In prezent, tour-operatorii au aplicat strategii de organizare pe verticala si orizontala privind practicarea turismului de masa.

CADRUL LEGAL DE FUNCTIONARE AL AGENTIILOR DE TURISM IN ROMANIA

Agentiile de turism isi pot desfasura activitatea de oferire, comercializare si vanzare a serviciilor si
pachetelor de servicii turistice pe teritoriul Romaniei numai in baza licentei de turism emisa de Ministerul
Turismului.
Persoana care asigura conducerea operativa a unei agentii de turism, a unei filiale a acesteia sau a unei
structuri de primire turistica va detine brevet de turism.
Licenta de turism este documentul prin care se atesta capacitatea titularului de a comercializa servicii
turistice in conditii de calitate si siguranta pentru turisti si posibilitatea de a infiinta o agentie de turism.
Brevetul de turism este documentul prin care se atesta capacitatea de a profesa in domeniul turismului a
persoanei fizice care asigura conducerea agetiei de turism sau a strcturilor deprimire turisica.

Licenta si brevetul se eibereza de Ministerul Turismului la cerere.

Licenta si brevetul sunt netransmisibile si trebuie afisate in copie autentificata, intr-un loc vizibil in
incinta agentiei. Pe toate documentele emise de agentia de turism trebuie inscrise numarul licentei de
turism. Acestea vor fi vizate de Minsterul Turismului din 3 in 3 ani.

Licenta se suspenda in urmatoarele situatii:

 Comercializarea pachetelor de servicii turistice fara respectarea legilor in vigoare
 Neasigurarea de ghizi atestati pentru deruareain conditii bune a programelor turistice
 Utilizarea de autocare neclasificate
  Asigurarea de servicii de cazare si alimentatie in structuri de primire turistica ce nu detin
certificate de clasificare
 Functionarea agentiilor de turism fara ca persoana care asigura conducerea sa detina brevet de
turism.
 Prestarea de servicii prin filiale ale agentiei care nu au obtinut licenta de functionare
 In cazul in care agentul economic nu mai are achitata polita de asigurare = aceasta asigura clientii
in cazul in care agentia da faliment.
O agentie de voiaj, mare, intra in relatii cu doua categorii de furnizori:

1. Furnizorii de servicii primare – sunt furnizorii serviciilor de transport, asistenta turistica locala si receptivitate.
Acordul intre agentia de voiaj si furnizorul de servicii cuprinde:
 natura si categoria serviciilor prestate
 conditiile si tarifele la care vor fi prestate serviciile
 drepturile si obligatiile partilor contractante
 clauzele minore
 durata acordului.
Odata incheiat acordul, toate informatiile referitoare la conditii si tarife sunt reunite sintetic in prospecte care sunt reproduse in atatea exemplare
cate birouri urmeaza sa le utilizeze. Acestea formeaza partea majoritara si secreta a documentatiei agentiei si va permite tuturor filialelor sa aplice aceleasi
preturi pentru aceeasi localitate.

2. Furnizorii de servicii secundare/ corespondenti

Doua agentii de voiaj sunt in raport de corespondenta cand una din ele furnizeaza propriile ei prestatii, clientilor celeilalte sau vinde in zona sa
jurisdictionala, in virtutea unui acord scris intre parti, servicii complexe produse de cealalta agentie. Se poate defini corespondenta acea agentie de voiaj care
asista clientela altei agentii de voiaj sau vinde servicii organizate de aceasta.
Inainte de a semna un acord, agentia mare trebuie sa cerceteze toate informatiile utile despre agentia care doreste sa devina corespondenta sa intr-o
zona determinata, si anume:
 eficienta organizarii sale
 date despre personal
 solvabilitatea financiara.

AGENTIA DE TURISM

Reprezinta o structura ce are ca scop vanzarea produselor si serviciilor turistice concepute si organizate de Tour-operatori direct consumatorilor.
Unitatea specializata in vanzarea de produse si servicii turistice ale Tour-operatorilor este agentia de turism detailista, dar care are dreptul sa vandal
componente ale serviciilor turistice, precum rezervari (avion, camera hotel) in baza unui comision, de regula 10%.
Functia principala a agentiei de turism este aceea de a distribui produse si servicii turistice si a asista clientul in deciiile privitoare la achizitionarea
acestora.
Agentiile de turism au ca rol consilierea clientului.

TIPURI DE AGENTII DE TURISM:

1. in functie de forma de exploatare:

a. agentii integrate unui lant de agentii de turism, apartinand unui Tour-operator.

b. agentii afiliate unuia sau mai multor Tour-operatori independenti sau dintr-un concern
c. agentii independente – care incheie cu diversi Tour-operatori parteneriate sau contracte pe
perioade delimitate sau contracte pe anumite pachete turistice.
2. in functie de aria de actiune:

a. agentii multinationale, cu puncte de lucru deschise in mai multe tari

b. agentii nationale cu retele de lucru in tara de origine
c. agentii unice, cu un singur sediu
3. in functie de continutul activitatii:

a. agentii de leisure, care activeaza in sectorul turismului de vacanta

b. agentii de business- in sectorul turismului de afaceri
c. agentii cu oferta de servicii generale, cuprinzand ambele forme de turism.
4. in functie de numarul de angajati:
a. agentii mici= 1-10 angajati
b. agentii medii = 10-25angajati
c. agentii mari = peste 25 angajati
AGENTII DE LEISURE AGENTII DE BUSINESS
- HIGH-STREET= direct catre clienti
- IMPLANT= in interiorul unei companii,
- HOLIDAY SHOP= mall-uri, centre sediu, firma
comerciale - INCENTIV= se ocupa cu palnificarea de
- SPECIALIZATE= pentru anumite tipuri calatorii de acest tip sau de team-building
de vacante (arii geografice) - EVENT PLANNING= intalniri de
afaceri, conferinte, simpozioane
STRUCTURA DEPARTAMENTALA A UNEI AGENTII DE TURISM

I.DEPARTAMENTE OPERATIONALE:
 Turism intern
 Incoming
 Outgoing
 Evenimente
 Ticketing

II.DEPARTAMENTE NONOPERATIONALE:
 Financiar-contabil
 Marketing- Vanzari
 Administrativ
 Resurse umane
 IT- Programare
 Relatii publice

DEPARTAMENTELE OPERATIONALE ale unei agentii se pot structura pe activitati de:

Leisure:
- turism intern
- incoming
- outgoing
- ticketing
Business:
- turism intern
- outgoing
- evenimente
- ticketing

Departamentul de turism intern : ofera spre vanzare pachete si servicii turistice

1. oferta leisure: cazare, transport, masa pe rute interne.

Operatiuni:
- emiterea biletelor de odihna si tratament (BOT) si vouchere interne
- incheierea de contracte cu furnizorii (hoteluri,vile, pensiuni, companii de transport) sau de
parteneriat cu alte agentii de turism
-participarea la burse de turism in Romania, pentru contractari de contingente de cazare
- realizarea si derularea efectiva a programului: concepere, organizare, analiza de pret/produs,
informatii, vanzare.

2.oferta business: transport, masa, excursii, circuite pe rute interne.

 Se adreseaza in special corparatilor cu care se semneaza contracte de colaborare pe servicii de
rezervari hoteliere in strucurile de acest tip din tara.
Operatiuni:
- rezervari in tara pentru delegatiile companiilor, confirmari
- corespondenta cu compania- client si hoteluri
- Completare vouchere de cazare
- Gestionarea no-show-urilor
- Asistenta nonstop pt angajatii companiei aflati in teritoriu
- Ret-a-car
- Organizarea orarului transferurilor
- Cazare
- Parteneri straini
- Negocierea contractelor cu companiile pentru toate serviciile turistice interne
- Decontare si facturare lunara catre companii

Departamentul incoming : promoveaza oferta turistica a agentiei in strainatate

1. Oferta leisure: pachete turistice si servicii in tara pentru turisti straini sositi in scop de loisir:
masa, transport, cazare etc.
Operatiuni:
- incheierea de contracte cu parteneri externi(TO)
- conceperea ofertei turistice pentru vacanta si realizarea tuturor programelor speciale
- realizarea strategiilor de piata pentru toate produsele din brosura agentiei si strategii de mk
pentru vanzarea pe piete externe.

2. Oferta business: servicii de transport intern (transferuri, tururi de oras), cazare in hoteluri de
3*,4*,5*, organizarea de mese festive, programe turistice diverse, servicii de ghid.
Operatiunile acestui departament se desfasoara pe baza unor etape prestabilite, care permit intrunirea
tuturor caracteristicilor de calitate a serviciilor destinte clientelei de afaceri.

Departamentul outgoing:
- aranjeaza si ofera servicii turistice in afara tarii, pentru turisti din Romania.
1. Oferta leisure: pachete turistice, circuite si tururi pt grupuri, rezervari hoteliere, croaziere, tailo-
made, asigurari de calatorie, consultanta turistica.
Operatiuni: in cadrul acestui department se desfasoara numeroase activitati de organizare si
planning, gestionare,control
- incheierea de contracte cu parteneri romani
- concepere de pachete turistice si programe
- realizarea de info-tripuri
- efectuarea de analize de piata
- stabilirea bugetului
- planuri de mk
- analiza de cost pe produs
- gestiune si control a vanzarilor.
- Incheierea de contracte cu ghizi de turism

2. Oferta business: servicii de rezervare hoteliera pt delegatii companiilor, aranjamente pt

transferuri in tara de destinatie
Operatiuni:
-contractarea si parteneriate cu agentii de turism sau Tour-operatori din strainatate, cu experienta in
segmentul business-travel
- informatii si servicii specializate aleacestui segment de clientela.
Departamentul Ticketing:
- emiterea de bilete de avion… pe rute interne si internationale
- colaboreaza cu toate celalate departamente pt realizarea programelor

Departamentul Events:
Oferta: organizarea, in special pentru clienti de tip business travel a unor actiuni de genul: conferinte,
congrese, intalniri de afaceri.
Operatiuni:
- incheierea de contracte anuale sau ocazionale cu diverse companii pt organizarea tuturor
evenimentelor cerute de firma respectiva.
- Organizarea propriu-zisa a evenimentelor: planningul actiunii, rezervari hoteliere, confirmari,
inchirierea de sali de conferinta cu dotarile necesare
- Stabilirea bugetelor
- Analiza financiara a evenimentului
- Evidenta contabila

Structuri de primire

Conform:
Ordonanta nr 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania, publicata in
M. Of. nr 309/1998
 structura de primire turistica - orice constructie si amenajare destinata, prin proiectare si executie,
cazarii turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului, transportului special destinat
turistilor, tratamentului balnear pentru turisti, impreuna cu serviciile aferente.
Structurile de primire turistica includ:
 structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri,
vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanta, campinguri, camere de inchiriat in locuinte familiale,
nave fluviale si maritime, pensiuni turistice si pensiuni agroturistice si alte unitati cu functiuni de cazare
turistica;
 structuri de primire turistica cu functiuni de alimentatie publica: unitati de alimentatie din incinta
structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie publica situate in statiuni turistice,
precum si cele administrate de societati comerciale de turism, indiferent de amplasament (restaurante,
baruri, unitati tip fast-food, cofetarii, patiserii etc.);
 structuri de primire turistica cu functiuni de agrement: cluburi, cazinouri, sali polivalente, instalatii si
dotari specifice agrementului turistic;
 structuri de primire turistica cu functiuni de transport:
1. transport rutier: autocare etc.;
2. transport feroviar: trenulete, trenuri cu cremaliera etc.;
3. transport fluvial si maritim: vapoare etc.;
4. transport pe cablu: telecabine, teleschi etc.;
 structuri de primire turistica cu functiuni de tratament balnear: unitati de prestari de servicii pentru
tratament balnear, componente integrate sau arondate complexurilor de turism balnear.
Complexuri de turism balnear: cladiri care includ in acelasi edificiu sau in edificii legate fizic sau
functional structuri turistice de primire turistica (de cazare, de alimentatie si de tratament balnear,
eventual de agrement);

Structuri de primire turistice cu functiune de cazare

 Structurile de primire turistice cu functie de cazare includ hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri,
nave fluviale si maritime care dispun de spatii de cazare, sate de vacanta, pensiuni, pensiuni agro-turistice
si alte unitati cu functiuni de cazare, unitatile de alimentatie din incinta acestora, unitatile de alimentatie
publica, situate in statiunile turistice dar si cele care sunt administrate de societati comerciale de turism,
indiferent de amplasament, de forma de organizare si de proprietate.
Structurile de primire turistice cu functie de cazare se clasifica pe stele, si respectiv pe flori in cazul
pensiunilor turistice rurale, in functie de caracteristicile constructive, dotarile si calitatea serviciilor.
Clasificarea stucturilor de primire turistice are ca scop principal protectia turistilor si constituie o
forma codifcata de prezentare a nivelului de confort si a ofertei de servicii.
Clasificarea structurilor de primire turistice se face de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor
si Turismului.
Pentru obtinerea certificatului de clasificare agentii economici proprietari si/sau administratorii de
structuri de primire turistice vor intocmi o documentatie care sa contina:
 cerere de elaborare a certificatului de clasificare;
 certificat constatator de la registrul comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate si structura
actionariatului;
 certificat de inregistrare de la Oficiul registrului comertului insotit de anexele privind avizele sau
acordurile si/sau autorizatiile legale : sanitara, sanitar-veterinara de mediu si de potectia muncii;
schita privind amplasarea si adresa unitatii;
 schita privind structura, amplasarea si nominalizarea camerelor si a spatiilor de alimentatie;
 avizul specific privind amplasamentul si functionalitatea obiectivului, emis de catre Ministerul
Transporturilor, Constructiilor si Turismului;
 copie de pe brevetul de turism pt. directorii de hotel, motel, camping sau pt. cabanier;
 copii de pe actele de calificare a personalului de la receptie si de la unitatile de alimentatie.
Documentatia de clasificare se transmite Ministerului Transporturilor, Constructiilor si
Turismului- Directia de autorizare si control care verifica indeplinirea criteriilor de clasificare si
intocmeste ertificatul de clasificare.

In toate structurile de primire turistice sunt obligatorii:

*afisarea la loc vizibil pt. turisti a nr. de telefon ale conducerii agentului economic proprietar si/sau
administrator al structurii, ale Miniterului Transporturilor, Constructiilor si Turismului pentru semnalarea
eventualelor nemultumiri cu privire la serviciile oferite turistilor;
*afisarea la receptiile structurilor de 1-5 stele si in camere din strucurile de 1-3 stele a certificatelor de
atestare a tarifelor de cazare maximale, exprimate in euro;
*pastrarea ordinii, linistii publice, moralitatii, curateniei si respectarea cu strictete a normelor sanitare si a
celor de prevenire si stingere a incendiilor;
*asigurarea de personal calificat si cu conduita ireprosabila;
*oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare, cuprinse in tariful de cazare sau cu plata
separat, astfel: la unitatile de 4,5 stele cel putin 18 servicii, la uniatile de 3 stele cel putin 15 servicii, la
cele de 2 stele cel putin 10 servicii, iar la unitatile de 1 stea cel putin 5 servicii;
*instructiuni de folosire a telefonului;
*tarifele interne si internationale pt. convorbiri telefonice;
*lista room-service;
*lista cu serviciile suplimentare oferite, cu indicarea modalitatilor de solicitare a serviciului de camera;
*programul TV pt. saptamana in curs;
*informatii tristice privind zona sau localitatea;
*harti cu localizarea structurii de primire turistice pt. unitatile de 3, 4 si 5 stele;
*chestionare pt. aflarea opiniei turistilor cu privrela serviciile oferite.
Pentru hotelurile de 3, 4 si 5 stele materialele vor fi prezentate in mape speciale, in fiecare spatiu de
cazare sau prin afisare electronica.
 In Romania pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire turistice:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2,1 stele
Hotelul este structura de primire turistica amenajata in cladiri sau in corpuri de cladiri, care pune la
dispozitie turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator, asigura prestari de
servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de alimentatie in incinta.
2. hoteluri apartament de 5, 4, 3, 2, 1 stele
Hotelurile apartament reprezinta hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere care
asigura prin dotarea lor pastrarea si prepararea alimentelor, precum si servirea mesei in incinta
acestora.
3. moteluri de 3, 2 1 stele
Motelul este unitatea hoteliera situata de obicei in afara localitatilor, in apropierea arterelor intens
circulate care asigura atat servicii de cazare si alimentatie precum si pentru parcare in siguranta a
mijloacelor de transport.
4. hoteluri pt. tineret de 3, 2, 1 stele
Hotelurile pentru tineret sunt structuri de primire turistice cu dotari simple adaptate cerintelor
caracteristice tineretului, care asigura servicii de cazare, masa, agrement pe baza unor regulamente de
organizare interioara. De regula sunt amplasate in centre urbane universitare, statiuni si alte zone
frecventate de tineret.
Vilele 5,4,3,2,1
5. hosteluri de 3, 2, 1 stele
Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate de 3 camere sau apartamente dispuse
pe unul sau mai multe niveluri, in spatii amenajate vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele
6. bungalouri de 3, 2, 1 stele
Bungalourile sunt structuri de primire turistice de capacitate redusa, realizate, de regula, din lemn
sau din alte materiale simlare. In zonele cu umiditate ridicata acestea sunt construite din zidarie. Sunt
amplasate in perimetrul campingurilor, satelor de vacanta, ca unitati independente in cadrul unor
statiuni sau zone turistice sau ca spatii complementare pe langa alte strucuri de primire turistice.
Asigura cazarea turistilor, precum si celelalte servicii prestate de unitatea de baza. Functioneaza cu
activitate sezoniera.
7. cabane turistice, cabane de vanatoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele
Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa functionand in
cladiri independente cu arhitectura specifica, care asigura cazarea, alimentatia si alte servicii necesare
turistilor aflati la odihna in zone montane, rezervatii naturale, in apropierea statiunilor balneare sau a
altor obiective de interes turistic.
In functie de amplasament cabanele se clasifica in:
- cabane situate in locuri usor accesibile (altitudine sub 1000 m cu acces auto pe drumurile publice)
- cabane situate in zone greu accesibile –care sunt situate in zone de creasta ; in cazul in care acestea
indeplinesc criteriile minime pt. categoria 1 stea pot fi utilizate ca refugii turistice
8. sate de vacanta de 3, 2 stele
9. Casutele sunt spatii de cazare de dimensiuni reduse, rezultate din lemn sau alte materiale similare,
compuse de obicei, dintr-o camera si un mic antreu sau terasa si uneori dotate si cu grup sanitar
propriu. Distanta dintre doua casute nu poate fi mai mica de trei metri, asigurandu-se totodata spatiul
pentru parcarea unei masini.
La dimensionarea dotarilor si a instalatiilor din campinguri se are in vedere capacitatea totala de
cazare a campingului. Cel putin 15% din suprafata campingului trebuie sa fie plantata cu arbori sau
arbusti. La campingurile de 3 si 4 stele vegetatia trebuie sa fie suficient de abundenta pt. a oferi o
ambianta confortabila. La campingurile de 3 si 4 stele caile de acces trebuie sa permita circulatia
ambelor sensuri.
Marimea campingurilor, amplasamentul, stilul constructiv si culoarea diverselor constructii din
cadrul acestuia nu trebuie sa aduca nici un prejudiciu peisajului.
Toate campingurile trebuie sa aiba o imprejmuire care sa nu permita accesul in camping decat prin
intrarile stabilite pentru turisti.
 Alimentarea cu apa potabila trebuie asigurata prin racordare la reteaua publica sau prin realizarea
de foraje sau alte lucrari de captare a unui izvor.
Grupurile sanitare comune trebuie sa fie amplasate cat mai central posibil, nu mai aproape de 20
m. de cel mai apropiat spatiu de cazare si nu mai aproape de 100 m. de cel mai indepartat spatiu de
campare-cazare.
10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele
11. Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate sa asigure cazarea turistilor in corturi sau
rulote astfel amenajate incat sa permita acestora sa parcheze mijloacele de transport, sa isi
pregateasca masa si sa beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unitati.
Amplasarea campingului trebuie sa fie facuta in locuri de interes turistic ferite de zgomot sau alte
surse de poluare, precum si de elemente periculoase pentru sanatatea si securitatea turistilor.
Elementul de baza a campingului este parcela de campare, aceasta reprezentand o suprafata de
teren bine delimitata si marcata, unde se poate parca mijlocul de transport si instala cortul sau rulota,
asigurandu-se si suprafata libera necesara pt. miscarea si odihna a 4 turisti.
12. spatii d campare organizate in gospodariile populatiei de 3, 2, 1 stele
13. popasuri turistice de 2, 1 stele
14. pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele
15. pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 flori (margarete)
Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de pana la 10
camere, totalizand 30 de locuri in mediul rural, si pana la 20 de camere in mediul urban, functionand
in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenejate cazarea
turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei.
Amplasarea pensiunilor turistcie urbane si a pensiunilor turistice rurale trebuie realizata in locurile
ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune in pericol viata sau sanatatea
turistilor.
Dotarile din camerele si grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse in exclusivitate la
dispozitie acestora. In interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatarului (articole de
imbracaminte, incaltaminte, sau alte obiecte).

16. apartamente sau camere de inchiriat in locuinte familiale ori in cladiri cu alta destinatie de 3, 2, 1
stele
17. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fuviale si maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

Satul de vacanta este un ansamblu de cladiri, de obicei vile sau bungalowuri, amplasat intr-un
perimetru bine delimitat, care asigura turistilor servicii de cazare, de alimentatie si o gama larga de
prestatii turistice culturale, sportive, de agrement.
Amplasamentul trebuie sa asigure un microclimat favorabil, ferit de surse de poluare si de alte
elemente care ar putea afecta securitatea si sanatatea turistilor.
Marimea satului de vacanta, amplasamentul, stilul constructiv, coloritul diverselor constructii
trebuie de asemenea sa nu aduca prejudicii mediului inconjurator si peisajului.
Toate satele de vacanta vor avea o imprejmuire, iar la unitatile de 3 stele vegetatia trebuie sa fie
abudenta.
Popasul turistic desemneaza o structura de primire turistica cu o capacitate redusa, formata din
casute si/sau bungalouri amplasate intr-un perimetru bine delimitat, care asigura servicii de cazare,
alimentatie, de parcare auto. Faptul ca nu detin teren de campare pentru amplasarea corturilor face sa
le deosebeasca de campinguri.
Spatiile de campare in gospodariile populatiei sunt structuri de primire turistice constituite din
una sau mai multe parcele de campare amplasate pe un teren bine delimitat in incinta curtii sau
 gradinii aferente unei proprietati din mediul rural sau urban. Marimea parcelelor si echiparea sanitara
sunt identice cu cea a campingurilor, insa pt. capacitatile de pana la 5 parcele grupul sanitar poate fi
comun cu al gospodariei respective.
Apartamentele sau camerele de inchiriat in locuintele familiale sau in cladiri cu alta destinatie
sunt structuri de primire turistice care detin un nr. limitat de spatii, oferind servicii de cazare si
posibilitatea prepararii hranei in bucataria folosita doar de turisti sau in comun cu locatarul.
Navele maritime si fluviale, inclusiv pontoanele plutitoare sunt utilizate pentru cazarea tristilor
pe durata calatoriei sau ca hoteluri plutitoare ancorate in porturi se clasifica pe stele in functie de
calitatea serviciilor si a dotarilor pe care le ofera. La navele de categorie superioara este obligatorie
asigurarea posibilitatilor pentru agrement, sport, banchete, festivitati si distractii.
Clasificarea structurilor de primire turistice cu functie de cazare se face ca urmare a indeplinirii
unor criterii minime, cum ar fi:
Structurile de primire turistice vor avea firme exterioare, in concordanta cu certificatul de
clasificare, in ceea ce priveste denumirea, tipul si numarul de stele, respectiv flori pentru unitatea
respectiva. Pentru categoriile 5, 4, 3 stele, firmele vor fi luminoase.
In spatiile de cazare, de altfel si in grupurile sanitare ( cu exceptia WC exterioare) se va asigura in
sezonul rece o temperatura minima de 18 C.
La grupurile sanitare ale camerelor se va asigura in permanenta apa calda si rece.
Constructile trebuiesc realizate astfel incat sa se evite deranjarea turistilor cu factori de poluare-
zgomote, noxe.
Nu sunt admise spatiile de cazare de la subsol sau fara aerisire si lumina naturala directa.
Pardoselile grupurilor sanitare vor fi placate cu materiale ceramice, marmura sau alte materiale
estetice, usor lavabile si de buna calitate. Pentru categoria de 1 stea se admite si pardoseala din
mozaic lustruit.
Peretii grupurilor sanitare vor fi placati cu materiale ceramice, marmura sau alte materiale estetice
de buna calitate si usor lavabile, pe intrega suprafata. La categoria 2 stele se admit si placari partiale
pana la inaltimea de 180 cm., iar la categoria 1 stea peretii pot fi acoperiti cu zugraveli lavabile.
Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi de culoare alba. La categoriile de 3, 4, si 5 stele
materialele folosite pentru lenjerie vor fi numai din bumbac de o calitate superioara sau din matase.
Acestea vor fi schimbate dupa fiecare turist.
Starea generala de curatenie, salubritate si igiena trebuie asigurata obligatoriu.

Structuri de primire turistica cu functiuni de alimentatie publica

Structuri de primire turistica cu functiuni de alimentatie publica: unitati de alimentatie din incinta
structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie publica situate in statiuni turistice,
precum si cele administrate de societati comerciale de turism, indiferent de amplasament (restaurante,
baruri, unitati tip fast-food, cofetarii, patiserii etc.);

Clasificări şi servicii în restauraţie

Clasificarea ca număr de criterii şi caracteristici a unităţilor de restauraţie este reglementată în
România prin Ordinul Ministrului nr. 61/1999. Activitatea de restauraţie se desfăşoară prin 3 tipuri de
unităţi:
1) unităţi pentru servirea consumatorilor (saloanele restaurantelor);
2) unităţi de producţie (bucătăria);
3) unităţi de depozitare (camerele frigorifice).
 Criteriile minime privind clasificarea pe categorii a unităţilor de alimentaţie destinate turiştilor
menţionează şi serviciile suplimentare oferite turiştilor, ca de ex: organizarea de banchete, mese
festive, închirieri taximetre, rezervări de locuri la mese, oferirea de produse dietetice.
Unităţile de restauraţie aşa cum sunt înscrise în Ordinul Ministrului din România sunt:
1) Restaurantul care este un local public care îmbină activitatea de producţie cu cea de servire
punând la dispoziţia clientului o gamă diversificată de produse culinare, patiserie-cofetărie, băuturi şi
unele produse pentru fumători.
Sunt 6 tipuri de restaurante:
a) restaurant clasic;
b) restaurant specializat;
c) restaurant cu specific;
d) braseria;
e) berăria;
f) grădina de vară.
Restaurantul clasic are profil gastronomic, oferă preparate calde şi reci, băuturi alcoolice şi
nealcoolice, produse de tutun şi poate oferi şi servicii de animaţie (muzică şi dans).
Restaurantul specializat serveşte un sortiment specific de preparate care se află obligat pe lista
meniu, este amenajat conform specificului produselor (vânătoare-coarne de cerb).
Sunt 7 tipuri de restaurante specializate:
- restaurant pescăresc;
- restaurant vânătoresc;
- rotiseria;
- zahana;
- restaurant dietetic;
- restaurant lacto-vegetarian;
- restaurant familial (pensiunea).
Zahanaua este o unitate gastronomică în care se serveşte la comandă în tot timpul zilei specialităţi
şi subproduse din carne neproporţionată (inimă, rinichi, ficat pregătit la grătar, ciorbă de burtă, tuslama
(ciorbă din măruntaie de porc şi vită cu mult usturoi).
Restaurant cu specific prin dotare, profil, ţinută vestimentară a lucrătorilor, meniului, se
evidenţiază caracterul său local, naţional, internaţional, tradiţional.
Sunt 3 feluri de restaurante cu specific:
- crama;
- restaurant cu specific local;
- restaurant cu specific naţional.
Crama vinde băuturi (vin) şi serveşte în special specialităţile la grătar.
Restaurantul cu specific local pune în valoare bucătăria unei anumite zone (tur gastronomic):
ospătarii au haine cu acelaşi specific - restaurante ciobăneşti, romane, haiduceşti, de piraţi; cu specific
naţional - italian, mexican, chinezesc.
Braseria oferă preparate reci şi minuturi (preparate calde pregătite repede), specialităţi de
patiserie-cofetărie, băuturi nealcoolice, sortiment bogat de bere şi băuturi alcoolice fine, foarte fine şi
scumpe (scopul e ca lumea să nu ceară).
Berăria trebuie să ofere bere la recipienţi speciali (ţap, halbă, cană, robinet), produsele sunt semi-
preparate (cârnaţi), băuturi nealcoolice, sortiment restrâns de vin, fără pretenţii.
Grădina de vară oferă minuturi, grătar, salate, dulciuri de bucătărie, băuturi alcoolice şi
nealcoolice, cafea, fructe.
2) Barul este o unitate de alimentaţie cu program de zi sau noapte, se serveşte în special băuturi
alcoolice şi nealcoolice şi o gamă restrânsă de produse culinare. Mai pot fi asociate servicii privind
muzica, dans, disco.
Barul este de 5 tipuri:
- bar de noapte;
- bar de zi;
 - cafe bar (cafenea);
- disco bar;
- bufet bar.
Barul de noapte are orar de noapte, are program de divertisment şi vinde băuturi scumpe, fine şi
combinaţii (cockteiluri), băuturi nealcoolice şi cafea. Nu vinde mâncare.
Barul de zi funcţionează de regulă în cadrul hotelurilor, poate fi şi independent, poate servi
gustări simple, băuturi alcoolice şi nealcoolice.
Cafe-barul serveşte cafea în exclusivitate, i se mai poate adăuga unele produse de cofetărie,
patiserie.
Disco-barul serveşte gustări, patiserie, îngheţată, băuturi alcoolice şi nealcoolice, program
muzical, asistat sau nu.
Bufet bar serveşte preparate calde şi reci în sortiment restrâns numai câteva feluri, băuturi
nealcoolice, iar din cele alcoolice numai aperitive - bere şi vinuri.

3) Unităţile de tip fast food sunt de 4 feluri:

a) restaurant cu autoservire;
b) bufet tip expres;
c) pizzerie;
d) snack-bar.
Restaurantul cu autoservire serveşte preparate culinare calde şi reci, băuturi alcoolice slabe
(bere), băuturi nealcoolice, toate produsele sunt porţionate şi sunt prezentate pe un flux liniar,
consumatorii urmând strict fluxul respectiv.
Bufetul expres nu oferă produsele în mod dirijat, servirea se face de vânzător, iar plata se face
anticipat. De obicei mâncarea se serveşte în picioare, nu există scaune decât strict în jurul barului.
Pizzerie oferă în afară de pizza, minuturi, salate, răcoritoare, patiserie, vin la pahar sau băuturi
slab alcoolizate.
Snack-barul are o tejghea-bar cu un front de servire mare care să permită accesul mai multor
clienţi care sunt serviţi direct la tejghea cu produse servite direct în faţa lor (crenvurşti, pui fripţi), băuturi
nealcoolice calde şi reci, bere.
4) Cofetăria care produce şi vinde sortimente numeroase de prăjituri, torturi, îngheţată, băuturi
nealcoolice şi alcoolice fine.
Patiseria este o unitate pentru consumul pe loc sau desfacere acasă a unei producţii proprii specifice, în
stare caldă de obicei. Oferă bere la sticlă, băuturi nealcoolice şi răcoritoare. În România se mai numesc
gogoşerie, simigerie (covrigi).

Structuri de primire turistice cu functiuni de agrement

Cuprind o serie de mijloace si dotari destinate sa asigure posibilitati cat mai largi si diversificate
pentru petrecerea placuta a timpului liber de catre turisti.
O grupare generala in cateva categorii mari sugereaza varietatea si importanta acestei componente
a bazei tehnico-materiale:
 Mijloace destinate distractiilor: cluburi de agrement, sali de jocuri, sali de jocuri mecanice, sali
polivalente, parcuri de distractie, instalatii de bowling, popicarii, terenuri de joaca pentri copii,
cluburi, discoteci, videoteci;
 Mijloace de transport pe cablu;
 Mijloace de agrement sportiv: terenuri si sali de sport, stadioane, velodromuri, hipodromuri,
terenuri de tenis;
 Bazine de inot deschise si acoperite (unele cu apa termala);
 Complexe de fitness;
  Patinoare, partii de schi, de schi-bob etc., care asigura turistilor variate posibilitati de
destindere, pentru petrecerea agreabila a timpului liber, atat in calitate de spectatori cat si in
calitate de participanti activi la diferite actiuni.

In Romania, in reteaua de turism functioneaza o importanta baza de agrement, bazata pe: parcuri
de distractii, sporturi de agrement, discoteci, jocuri mecanice si o capacitate de transport pe cablu de
aproximativ 35.000 de persoane / ora. Aceasta baza de agrement este concentrata indeosebi pe litoral si
in principalele statiuni balneare si montane. In mijloacele de transport pe cablu, turismul prahovean,
inclusiv Poiana Brsov, detine aproape 70% din totalul instalatiilor.

2.1. Baza tehnico-materiala de transport turistic

Cuprinde mijloacele de transport destinate in exclusivitate turismului. Aici sunt incluse toate
facilitatile si formele de transport care servesc pentru aducerea turistilor de la resedinta lor
permanenta la destinatia dorita si inapoi, precum si facilitatile de transport care asigura deplasarea
turistilor in cadrul unei zone, statiuni, localitati etc.
Se deosebesc:
 Transporturi terestre (rutiere si feroviare);
 Transporturi navale (fluviale si maritime);
 Transporturi aeriene (cu avionul – in sistem „charter” sau pe curse neregulate);
 Instalatiile mecanice de transport pe cablu in statiunile montane si de sporturi de iarna.
La toate acestea se mai adauga si echipamentul (constructii, instalatii) necesar functionarii
acestor mijloace de transport (sosele, autostrazi, aeroporturi, porturi, statii de cale ferata, autogari, statii
de alimentare cu carburanti si lubrifianti etc.).

Romania dispune de o adevarata flota alcatuita din nave de croaziera, hidrobuze, nave rapide,
salupe, pontoane, remorchere, barci cu motor etc. cu peste 1500 de locuri. Aproape 53% din flota
fluviatila este concentrata in Delta Dunarii.
Pentru croazierele pe mare s-a construit moderna nava tip catamaran „Dierna” cu aproape 200 de
locuri si care face legatura intre Constanta si staiunile de pe litoral Eforie Nord si Mangalia
Domeniul schiabil al Romaniei este restrans si partial amenajat. Cuprinde partii pentru schi
alpin, partii de fond fiind putine si destinate competitiilor sportive, iar cele de promenada aproape lipsesc.
Cele 16 judete montane dispun de circa 374 ha domeniu schiabil alpin, fiind inventariate circa 72
de partii de schi mai mult sau mai putin amenajate, in lungime de peste 91.000 m si cu o capacitate orara
optima de peste 33.000 persoane/h.
Aceste amenajari pentru domeniul schiabil din Romania sunt insignifiante fata de cele similare din
tarile alpine: Austria (1050 km partii de schi alpin), Franta (2900 km piste alpine si 2500 km partii de
fond) (D.S.V. Atlas Ski Winter,1997; INCDT, 1998).
Printre statiunile cu dotari mai consistente pentru sporturile de iarna se numara Poiana Brasov,
Sinaia si Predeal, dar nici acestea nu se apropie de o dotare apropiata de normele internationale. Lipsesc
aproape in totalitate, masinile de batut zapada, tunurile de preparat zapada artificiala, iluminatul partiilor
etc.

2.2. Baza de tratament balnear

In Romania, in statiunile balneare, concomitent cu spatiile de cazare s-a dezvoltat si o baza de

tratament moderna, integrata in baza de cazare sau independenta.
Principalele 24 de statiuni pentru turism international (Baile Felix, Baile Herculane, Calimanesti –
Caciulata, Baile Olanesti, Slanic Moldova, Baile Tusnad, Covasna, Vatra Dornei, Sovata, Govora, Buzias,
Eforie Nord, Mangalia, Neptun etc.) dispun de baze de tratament, din care peste jumatate sunt bine dotate,
aici putandu-se efectua zilnic aproape 100.000 de proceduri.
Concluzii:
Turismul este un fenomen complex, care ridica o serie de probleme dificile legate de dezvoltarea
facilitatilor turistice menite sa sprijine promovarea si dezvoltarea industriei turistice.
Baza materiala este una din partile componenete ale produsului turistic, dar in acelasi timp la
asigurarea circulatiei turistice nu contribuie numai baza materiala turistica specifica, ci si infrastructura
tehnica generala.
Gradul de dezvoltare si diversificare a bazei materiale turistice si a infrastructurii generale reflecta
si conditioneaza, in acelasi timp, nivelul de dezvoltare a circulatiei turistice pe un teritoriu.