1.

Construiţi enunţuri în care verbul a plecat să fie element regent pentru complemente
circumstanţiale.
CL: a plecat acasa
CM: a plecat plangand.
CT: a plecat ieri
CZ: aplecat din cauza lui.
CS: a plecta pentru a cumpara paine.
2. Identificaţi complementele circumstanţiale din textele următoare:
a. „Lumina soarelui de vară le bătea din faţă.”cl, exprimat prin adverb
b. „Spre a merge c de scop,la Almaş , de loc, substantiv propriu, ac,pe drumul
mare, ar fi trebuit să suim dealul Balaurului, ce se ridica dincolo de
Dărmăneşti.” C de loc
c. „Aşa comp de mod,îmi aduc aminte că am văzut locuri noi, când tatăl mamei
venea cu mine de la făcut circ de loc,exprin verb la supin,fân.”, cd
d. „Rămaseră o clipă, timp, nemişcaţi, mod, locului,loc, privindu-ne.”
e. „Nu e mare opera PP/unde e mult material, AT/ ci aceea PP/unde e mult
suflet./”AT ( CARE ACEEA?)
3. Construiţi enunţuri în care să exemplificaţi părţile de vorbire prin care se exprimă
complementul circumstanţial de loc.
4. Exemplificaţi următoarele complemente exprimate prin substantive precedate de
prepoziţia pe: Cd, Ci, Ccl.
5. Exprimaţi prin substantivul pădure precedat de prepoziţia din următoarele funcţii
sintactice: At, Ccl.
6. Transformaţi Ccl în propoziţia subordonată corespunzătoare:
Pretutindeni se văd urme ale trecutului neamului românesc.
7. Exemplificaţi elementele de relaţie prin care se introduce propoziţia subordonetă CL.
8. Introduceţi prin adverbul relativ unde următoarele propoziţii subordonate: SB, PR,
AT, CD, CI, Cl.
9. Analizaţi fraza şi precizaţi felul subordonatelor:
„Acolo unde-n Argeş se varsă Râul Doamnei
Şi murmură pe ape copilăria mea,
Ca Negru-vodă, care descălecând venea,
Mi-am ctitorit viaţa pe dealurile toamnei”
10. Alcătuiţi fraze după schemele relaţionale propusePP

1
 1. Construiţi enunţuri în care circumstanţialul de timp să fie exprimat prin părţi de
vorbire diferite.
2. Analizaţi complementele circumstanţiale de loc şi de timp din textele următoare:

„Spre seară, înainte de a se întoarce groparul din Făget, se auzi prin sat că cei trei
împricinaţi au fost osândiţi la moarte de Curtea Marţială şi că chiar mâine vor fi spânzuraţi.”

„A doua zi Vidor veni acasă la amiazi, numai să dea de ştire că cei trei au fost
spânzuraţi într-o branişte la marginea şoselei, jumătatea calea între Lunca şi Făget.”

„Noaptea, s-au spălat nourii de pe cer iar la revărsarea zorilor de marţi s-au umplut
văile Bârladului, între codri, ca de un abur de lapte...”

3. Identificaţi circumstanţialele de timp şi propoziţiile circumstanţiale de timp :

„Acum, când a ajuns flăcău voinic şi a deprins toate vicleşugurile sălbăticiunilor, a

izbutit s-o prinză o dată în undiţă. Numai o clipă! Când, cu inima săltând nebuneşte, se arcui
s-o tragă afară, lostriţa scăpă şi se duse cu nadă cu tot.”

4. Construiţi fraze în care subordonata circumstanţială să fie introdusă prin: când, cum,
până să, după ce, de câte ori.

5. Contrageţi subordonatele circumstanţiale de timp:

„După ce căpătarăm lămuririle trebuincioase, plecarăm înainte.”

„Când furăm aproape de ea, îşi ridică spre noi, cu o lene aristocratică, privirile-i
spălăcite şi verzi...”

2
 „Când ajunserăm în poiana Dumbrăvii, caii erau deshămaţi pe lângă trăsuri.”

1. Construiţi enunţuri în care complementul circumstanţial de mod să aibă ca termen

regent un verb, un adjectiv, un adverb.
2. Exemplificaţi, în enunţuri, părţile de vorbire prin care se exprimă complementul
circumstanţial de mod.
3. Daţi câte 2 exemple de complement circumstanţial de mod propriu-zis şi de
complement circumstanţial de mod comparativ.
4. Analizaţi complementele circumstanţiale de mod din textele următoare:

„Şi eu eram vesel ca vremea cea bună şi sturlubatic şi copilăros ca vântul în tulburarea
sa.”
„Trestiile tresăriră şi ele fremătându-se. Balta scăpără de bulbuci. Şi pânza de stropi ne
învălui brusc, apoi rămase curgând asupra noastră.”
„Şi cârduri de raţe pluteau lin, navigând delicat în zona strălucită.”

5. Transformaţi complementele circumstanţiale de mod în propoziţiile corespunzătoare:

- Ne privea pe toţi fără a spune ceva.
- Au plecat conform înţelegerii cu părinţii.
- Sportivul al doilea a alergat foarte repede.
6. Identificaţi complementele circumstanţiale de mod şi propoziţiile subordonate
circumstanţiale de mod în textul următor:
„Şi cum şerpuia poteca la deal, după cum îi venea la îndemână, faţă de îndoiturile largi ale
pământului de sub dânsa, tot aşa şi Pisicuţa şerpuia la pas, suflând des şi opintindu-se din
greu, când drumul suia mai pieptiş.”

7. Exemplificaţi şase locuţiuni conjuncţionale prin care se pot introduce propoziţiile

subordonate circumstanţiale de mod.
8. Alcătuiţi o frază după schema de mai jos:

3
 1. Construiţi propoziţii în care complementul circumstanţial de cauză să aibă ca regent
verbele plângea, se mira şi adjectivele roşu şi palid.
2. Exemplificaţi complementele circumstanţiale de cauză exprimate prin:
- substantiv precedat de prepoziţie în cazul acuzativ;
- pronume precedat de locuţiune prepoziţională în cazul genitiv:
- substantiv precedat de prepoziţie în cazul dativ;
- adjectiv precedat de prepoziţie în cazul acuzativ;
- verb la gerunziu;
- construcţie gerunzială.
3. Transformaţi Complementele circumstanţiale exprimate prin verbe la gerunziu în
propoziţiile circumstanţiale corespunzătoare:
„Dar turturica , fiind mai uşoară, ajunge mai înainte; şi pândind tocmai când era
soarele în cruce de se odihneau munţii numai pentru o clipită, se repede ca prin foc şi ie trei
smicele de măr dulce şi apă vie şi apă moartă, şi apoi, ca fulgerul se întoarce înapoi.”
4. Introduceţi prin adverbul relativ cum următoarele propoziţii subordonate
circumstanţiale: modală, temporală, cauzală.
5. Construiţi fraze în care propoziţiile subordonate cauzale să fie introduse prin
conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale.
6. Contrageţi propoziţiile subordonate cauzale din textele următoare:
„- Harap-Alb, pentru că eşti aşa de bun şi te-ai ostenit de ne-ai făcut adăpost, vreu să-ţi
fac şi eu un bine în viaţa mea...”
„Şi, fiindcă Pisicuţa, din iarba înaltă în care stătea înmormântată până la gât, sforăia
deznădăjduit, mă dusei s-o dezleg din pripon şi s-o aduc între întărituri.”
7. Analizaţi sintactic fraza:
„Cum însă, oricât de zguduitoare ar fi împrejurările, nu-mi pierd sărita, judecai şi
atunci la rece. Că înainte s-o fi cunoscut, lipsită cum era de pază şi de creştere, greşise, era
sângeros pentru mine, nu însă de mirare, dar ca să-şi bată în aşa hal joc de obrazul meu, în

4
ajunul logodnei,..., asta covârşea orice măsură şi nu puteam să i-o iert. Şi mi-am adus
aminte că punând mama odată să-mi ghicească norocul, îmi căzuse că de toate fericirile
am să am parte în viaţă, numai de dragoste nu.”