SCALA DE DEZVOLTARE AUDITIVĂ: DE LA 0-6 ANI (Rev.

12/12)

(Dezvoltarea limbajului receptiv, a percepţiei auditive şi a memoriei auditive)

Scala este rezultatul utilizării drept reper a aproximativ 50 de scale de dezvoltare existente pentru
copiii fără deficienţe senzoriale. Este important de reţinut că principalele achiziţii prezentate în
această scală reflectă doar media din populaţie. Unii copii înregistrează o dezvoltare precoce,
dobândesc de timpuriu anumite abilităţi, alţii dobândesc acele abilităţi mai târziu. Această scală
reprezintă un ghid cu privire la dezvoltarea copiilor.

În orice cultură, atât copiii cu deficit de auz cât şi copiii surzi trebuie să conştientizeze prezenţa
sunetelor; apoi ei trebuie să răspundă la aceste sunete diferite. Odată ce şi-au dezvoltat o
aptitudine de ascultare, ei învaţă să recunoască, să identifice sunetele, să „înţeleagă”
înţelesul/sensul cuvintelor (ex. asocierea sunet-obiect). În cele din urmă ei pot să reacţioneze
adecvat la o multitudine de cuvinte pe care le aud, învaţă să înţeleagă cuvintele pe care le aud
prin recunoaşterea pattern-urilor; aceasta mai este denumită drept învăţare statistică.

A înţelege limbajul şi a utiliza limbajul sunt două aspecte distincte. Copiii cu auz normal înţeleg
mult mai mult decât verbalizează. Copiiilor cu deficit de auz ar trebui să li se acorde acelaşi
respect şi consideraţie. Pornind de la aceste aspecte, această scală oferă o imagine de ansamblu a
dezvoltării auditive, a dezvoltării memoriei auditive şi a înţelegerii limbajului.

Ellen A. Rhoades, EdS, LSLS Cert AVT

La naştere

 Prezintă reflexul de tresărire ca răspuns la zgomote puternice neaşteptate; va sta

nemişcat, va tremura, va clipi, va da ochii peste cap, va desface degetele de la mâini și
degetele de la picioare, sau va plânge.
 Sensibil la o multitudine de sunete, incluzând indicii prozodici şi ritmici.
 Recunoaşte şi preferă vocea mamei; când plânge se linişteşte dacă aude vocea mamei.
 Sunetele de diferite frecvenţe au efect diferit asupra copilului.
 Sunetele joase şi sunetele ritmice au efect de calmare.
 Sunetele cu frecvenţă mai înaltă produc o reacţie mai violentă.
 Creşte sau descreşte zgomotul produs în timpul suptului ca răspuns la sunet.
Trei luni
 Conştientizează vocea umană; este atent la voce.
 Este interesat de sunetul făcut de paşii care se apropie, de sunetul produs de apa care
curge la baie etc.
 Se trezeşte sau face linişte când aude vocea mamei.
 Răspunde vocal la vocea mamei.

1
 Imită sunete - ooh, baba.
 Începe să localizeze sunetul prin orientarea privirii spre sursa sunetului.
 Începe să se bucure de jucăriile care produc zgomote/sunete; ascultă clopoţelul de lângă
el.
 Ascultă muzică.
Patru luni
 Localizează sunetul prin întoarcerea capului spre sursa sunetului.
 Caută vocea umană.
 Stă nemişcat ca răspuns la sunet.
Cinci luni
 Localizează sunetul mai specific.
 Distinge vocea prietenoasă de vocea furioasă şi reacţionează adecvat.
 Reacţionează la muzică prin gângurit sau se opreşte din plâns.
 Este foarte interesat de vocea umană; preferă vocea mamei.
 Face distincţie între vocea persoanelor străine şi vocea persoanelor familiare.
 Este atent când îşi aude numele.
Şase luni
 Localizează un sunet specific oriunde, de exemplu un clopoţel care nu este în câmpul său
vizual (localizarea în partea de jos se dezvoltă înainte de localizarea în partea de sus).
 Răspunde la vocea umană zâmbind sau vocalizând.
 Se întoarce imediat spre vocea mamei care se aude din partea cealaltă a camerei.
 Reacţionează la diferite tonalităţi emoţionale ale vocii mamei.
 Răspunde la testarea auditivă de la o distanţă de aproximativ 0,5 m/50 cm prin localizare
vizuală corectă, dar poate prezenta o uşoară întârziere a răspunsului.
 Asocierea auzului cu producerea sunetului este acum evidentă, repetă anumite sunete
auzite.
 Reacţionează atunci când sunt pronunţate cuvintele „mama” şi „tata”.
Opt luni
 Întoarce capul şi umerii spre sunetele familiare, chiar dacă nu vede ce se întâmplă.
 Începe să înţeleagă cuvintele în context.
 Recunoaşte sunete familiare precum: sunetul telefonului, lătratul câinelui, ciocănitul în
uşă sau soneria.
 Răspunde la sunetul telefonului, vocea umană, când îşi aude numele, „nu-nu”, „pa-pa”.
 Îi place jocul „cucu-bau”.
 Se uită la „tata” sau la alt membru al familiei când este numit.
 Ridică mâinile când mama spune: „Hai sus!” şi întinde mâinile spre copil.
 Răspunde mai selectiv la verbalizarea adultului.

2
 Ascultă cu interes selectiv; se remarcă o creştere a interesului pentru ascultare a unei
conversaţii.
 Înţelege câteva gesturi şi cuvinte pentru obiecte/ itemi familiare/familiari.
 Răspunde când este strigat sau când este orientat gestual „Hai aici!”, „Mai vrei?”
Un an
 Localizarea precisă a sunetului.
 Verbalizează/pălăvrăgeşte ca răspuns la vocea umană.
 Plânge când tună afară.
 Poate să se încrunte când este certat.
 Îi place să asculte sunete şi cuvinte; recunoaşte unele vocalizări: oooo, nu, şşşş
 Imitarea sunetului indică faptul că el poate să audă sunetele şi le potriveşte/asociază cu
producţiile sonore proprii.
 Răspunde la comenzi simple (la început răspunde doar când comanda este însoţită de
gest), de ex. dă o jucărie la cerere sau mearge într-un anumit loc conform
instrucţiunilor/comenzilor primite.
 Înţelege o varietate de verbe: „bea”, „merge”, „hai”, „dă” precum şi unele comenzi
simple „Fă pa!”.
 Nu prezintă o înţelegerea reală a întrebărilor.
 Este interesat de sunetele din mediul înconjurăror care îi sunt familiare.
 Demonstrează interes pentru sunetele muzicale şi rimele; se mişcă atunci când aude
muzică.
 Începe să recunoască douăsprezece sau mai multe obiecte când aude numele acestora.
 Înţelege aproximativ 50 de cuvinte.
 Înţelegerea vorbirii începe să se dezvolte cu cel puţin un cuvânt nou pe săptămână.
Un an şi şase luni
 Repetă cuvântul important sau ultimul cuvânt care i-a fost adresat.
 Înţelege 150-200 cuvinte.
 Înţelege propoziţii simple.
 Îşi recunoaşte numele.
 Aude fără să vrea cuvinte familiare care nu îi sunt adresate.
 Recunoaşte sunetele în afara contextului.
 Începe să înţeleagă pronumele: tu, eu.
 Începe să înţeleagă structuri prin care se exprimă localizarea obiectelor, în context, cum
ar fi să pună ceva în, sau pe ceva.
 Începe să urmeze indicaţii şi serii simple de comenzi precum „Şterge nasul păpuşii!”.
 Identifică imagini simple după denumirea acestora, de ex. Găseşte o răţuşcă într-o
imagine când i se cere.
 Indică la cerere părţile principale ale corpului.
3
 Arată obiectele denumite.
 Ascultă atunci când sunt denumite imagini.
 Înţelegerea vorbirii se dezvoltă cu câteva cuvinte noi pe zi.
Doi ani
 Prezintă interes când aude sunetele reclamelor la radio sau televizor.
 Are răbdare să asculte explicaţia pentru o anumită activitate familiară.
 Ascultă poveşti simple.
 Răspunde la comanda: „Arată-mi….”
 Înţelege şi răspunde la întrebări simple, ex. „Unde este tata?”
 Răspunde la întrebări cu „DA/NU” mişcându-şi capul.
 Aşteapată ca răspuns la comanda „Un minut/imediat.”
 Identifică cinci părţi ale corpului.
 Înţelege numele persoanelor din familie prin selectarea imaginile potrivite.
 Înţelege propoziţia „Vei primi bomboane după masă.”
 Execută 4 comenzi diferite cu o minge ex. „Dă-mi-o mie!”, „Pune mingea pe cub.”
 Repetă două numere, litere sau cuvinte.
 Execută comenzi cu două elemente dificile.
 Limbajul receptiv creşte ajungând la o medie de 300 cuvinte.
 Răspunde diferenţiat la comenzi care conţin prepoziţii: „în”, „pe”, „sub”.
 Înţelege unele cuvinte care exprimă acţiuni selectând imagini potrivite.
 Înţelege ordinea sintactică a cuvintelor în context; semantica şi prozodia sunt coerente.
 Face diferenţa între vorbirea cu voce tare, vorbirea cu voce scăzută şi vorbirea în şoaptă.
Doi ani şi jumătate
 Îi place să asculte poveşti familiare citite dintr-o carte cu imagini.
 Realizează discriminarea fină a vorbirii.
 Când aude sunete plăcute, reacţionează alergând să privească sursa sunetului sau să spună
cuiva ce aude.
 Răspunde la informaţii descriptive sau localizaţioniste despre obiectele din imagini
precum: „Arată-mi ce este sus pe cer.”
 Îi place să asculte cântece.
 Înţelege diferenţele cu privire la sensul unor cuvinte precum „du-te –stai”,„în-pe”, „sus-
jos”
 Face distincţia între „una” şi „mai multe”
 Identifică obiecte după utilitatea lor: peria este pentru păr; lingura este pentru gură.
 Înţelege aproximativ 500 de cuvinte.
 Urmează comenzi simple ex. „Stai aici!”, „Dă-mi-o mie!”.
 Urmează o serie de două comenzi asociate, ex. „Ia mingea şi dă-mi-o mie!”.
 Înţelege şi răspunde la întrebări „Ce?/Unde?” Ex. „Cu ce eşti îmbrăcat?”
4
 Înţelege conceptele „unul/una” şi „toţi/toate”.
 Înţelege prepoziţii şi locuţiunile prepoziţionale: în, pe, sub, în faţa, în spatele, în jurul.
 Înţelege „doar un cub” şi poate răspunde adecvat când i se cere: “Dă-mi doar un cub.”.
 Înţelege diferenţa care apare între propoziţii care au sintaxa diferită: „Arată-mi cum
maşina împinge camionul.” şi „Camionul împinge maşina.”.
 Înţelege conceptele mare - mic.
 Înţelege conjuncţia „şi”.
 Înţelege o multitudine de verbe, incluzând conceptul de diametral opus: hai-pleacă,
aleargă-stai, dă-ia, împinge-trage, este sus-este jos.
 Înţelege aproape toate structurile propoziţiei.
 Distinge pluralul substantivelor.
Trei ani
 Execută comenzi conţinând două propoziţii.
 Răspunde la două comenzi independente, ex. „Pune cana pe masă şi închide televizorul.”
 Ascultă curios poveşti şi solicită poveştile preferate neîncetat.
 Identifică utilitatea obiectelor din imagini precum : „Arată-mi ce îmbraci/cu ce eşti
îmbrăcat.”
 Înţelege şi răspunde la întrebări simple: „Cine?”, „Ce?”, „Unde?”.
 Începe să asocieze tonuri sonore simple.
 Recunoaşte câteva melodii.
 Înţelege aproximativ 1500 cuvinte.
 Înţelege conceptele „mare/mic” şi „în faţă/în spate”.
 Înţelege persoana a III-a a pronumelui personal, de ex. el/ea.
 Înţelege conceptul „mai mult”, ex. „mai multe pisici”.
 Diferenţiază timpul verbelor.
 Înţelege articolele hotărâte şi nehotărâte.
 Îşi aminteşte trei lucruri dintr-o poveste.
 Numără până la trei, recunoaşte trei litere sau cuvinte.
 Execută o comandă ce conţine trei elemente, de ex. „Ia cartea de pe masă şi deschide-o”.
 Repetă numai primul, al doilea şi al treilea item dintr-o serie.
 Poate să reproducă 5-7 silabe dintr-o propoziţie, pe baza memoriei auditive de scurtă
durată.
 Înţelege şi respectă rândul într-o conversaţie.
 Înţelege cele mai cunoscute adjective.
 Prezintă interes în obţinerea unor explicaţii: de ce şi cum.
 Reproduce silabe fără sens după 15 secunde, timp de latenţă.
Patru ani
 Este atent la poveştile scurte şi răspunde la întrebări simple despre aceste întrebări.
5
 Ascultă poveşti lungi.
 Execută o cerinţă compusă din trei părţi: „Ridică mingea, pune-o pe masa şi adă-mi
cubul.”
 Execută patru cerinţe diferite utilizând diferite prepoziţii: „în faţa”, „în spatele”, „lângă”.
 Înţelege conceptele „între/deasupra/dedesubt/vârf/bază”.
 Urmează o cerinţă/execută o comandă compusă din patru paşi: o comandă ce conţine
patru elemente, de ex. „Ia cartea de pe masă, pune-o pe televizor, deschide uşa şi închide
geamul”.
 Execută mai multe comenzi compuse din 2-3 acţiuni (sarcini uzuale).
 Înţelege şi răspunde adecvat prin cuvânt sau gest la întrebări precum: „Ce faci când îţi
este somn?”, „Care este mai mare?”, „De ce s-a stricat?”.
 Înţelege noţiunile temporale: tot timpul, toată ziua, două săptămâni.
 Înţelege pluralul: copil/copii, pălărie/pălării.
 Înţelege apartenenţa/ posesia „al câinelui”.
 Înţelege aproximativ 2000-3000 cuvinte.
 Înţelege conceptul de trei, ex: „Dă-mi trei.”
 Imită o propoziţie compusă din 9-11 silabe, bazându-se pe memoria de scurtă durata.
 Îşi aminteşte patru elemente dintr-o poveste.
 Repetă două numere în ordine inversă.
 Reproduce patru numere, litere sau cuvinte dintr-o structură dată.
 Identifică patru culori.
 Diferenţiază propoziţiile subordonate introduse prin: „dacă”, „pentru că”, „de ce”,
„când”.
 Ascultă şi înţelege aproape tot ce se vorbeşte acasă şi la grădiniţă.
Cinci ani
 Îi plac poveştile.
 Înţelege expresii complexe: „pentru mult timp”, „mai mulţi ani”, „o săptămână întreagă”,
„între timp”, „două lucruri deodată”.
 Înţelege conceptele: „greu/uşor”, „tare/încet”, „la fel/diferit”, „lung/scurt”.
 Înţelege gradele de comparaţie ale adjectivelor şi adverbelor: „înalt/mai înalt/cel mai
înalt, la fel/mai mult/mai puţin, mai mult/mai puţin, mai mult(e)/mai puţin(e),
câteva/multe, mai înainte/după, acum/mai târziu”.
 Înţelege toate pronumele inclusiv formele neaccentuate.
 Înţelege structura „opusul lui ___ este___”.
 Înţelege că „zero” înseamnă nimic.
 Arată diferite monede.
 Înţelege 3000-13000 cuvinte.
 Imită o propoziţie compusă din 14 silabe, bazându-se pe memoria de scurtă durată.
6
  Îşi aminteşte cinci elemente dintr-o poveste.
 Reproduce cinci numere, litere sau cuvinte dintr-o structură dată.
 Răspunde corect la întrebări exprimate prin fraze complexe, dar încă mai întâmpină
dificultăţi la cele care conţin fraze cu subordonate multiple.
Şase ani
 Identifică noţiunile stânga - dreapta pentru propriul corp.
 Înţelege aproximativ 20.000 de cuvinte sau chiar mai multe.
 Răspunde corect la sarcini ce conţin noţiuni cantitative: „Dă-mi patru bani.”
 Imită o propoziţie compusă din 16 silabe, bazându-se pe amintirile recente/memoria de
scurtă durată.
 Îşi aminteşte şase elemente dintr-o poveste.
 Repetă trei numere în ordine inversă.

Copyright © 2013. Ellen A. Rhoades. All rights reserved. Do not copy without permission of the
author.
It is not to be redistributed in any form without permission from the author.
This Auditory Developmental Scale has been translated into several languages.
For translated versions of this scale, please contact the author.
Ellen A. Rhoades, EdS, LSLS Cert AVT
www.AuditoryVerbalTraining.com

Traducerea şi adaptarea în limba română:

Lector Univ. Dr. Carolina Haţegan şi Dr. Dorina Anca Talaş