Cuprinsul 5 Deven dup’ nature ee Grup de obiecte desenate in cérbune ‘ Paizo} in alb-negry i a ‘Acordurlla cromatice ~ culori de contrast... 12 ‘Acordul crometic ol culorlor complementare. «16 ‘Acordul semnelor .m Gama unei culori (dominanto) 126 Interioare . ‘i a) Partea o dous Notiuni de desen liniar 2 aati Tntocmitea indicatorului 5138 ‘A) Racordéri : 238 B) Arce de boltd s/ muluri arhitectonice simple 44 ©) Curbe plane construite din arce de cere. 47 Portes @ treia Cunostinge generale despre arisle plostico . «52 (Elemente esentiale de arta romaneascd) Introducere eS Achitectura : 18Picture ‘Ana figurativé si nonfigurativa Groticd Anele decorative : ‘Avo antics oteritoriulul Republic Socialiste Roménio ‘Arto romaneascé in evul mediu In Transilvanio In Taro Roméneoscd In Moldova ‘Arta roméneascé in secolul af XIX-lea Achitectura Seulptura etre rics ‘Arta roméneased in secolul ol XX-lea Arhitectura Sculpture Pictura ‘Arto roméneascé contemporand Arhitecture Sculpture « Pietra Gratico Atle decorative oa , ot N 0 65 “ ° n 7 82 i a6 7 8 101 102 19 us us 16 \ ne j 128 129 138 12 153Profagi Prezentul eaiet de desen si-o propus sé inménun- chieze cele trei parti prevazute de programa de inva- tamint elaboraté de Ministerul Invatémintului, intr-o inlantuice logicd, eu cunostintele si deprinderile elevi- lor dobindite in clasele precedente. Partea | se ocupa de problemele desenului dupa naturé punind accentul pe studiul si rezolvarea acor- durilor cromatice apropiate sau de contrast. Partea a ll-a, desenul liniar, prezinté exemple de racordéri, arce de bolti si muluri ar simple. In incheierea acestui capitol se fac citeva construct grafice din arce de cere. Partea a ill-a cuprinde studiul artei roménesti de la inceputurile ei si pind in zilele noastre. Ca §i celelalte coiete de desen, acesta, continua s@ fie un ajutor si un stimulent in munca de cercetare 51 interpretare artistic’ a realitatii inconjurdtoare. Nu 52 admite ca elevii sd reproduc exemplele cuprinse in manual, intrucit acesta nu oferé modele de copiat. 5Desen dup natur’, in alb-negru Tema aceasta prezinta un grup de obiecte desenate in edrbune. In cadrul ise recopitulears 0 serie de cunostinte si deprinderi din clasele onterioare Se deseneara obiecte de uz casnic, a caror tormé este opropiaté de unele corputi geometrce. Problema consté in organizarea unei naturi moarte in care construc- fio $1 valoratia desenului nu diferé prea mult de temele similare executate in clasa a Vie Desenul trece prin cele cinci faze cunoscute, stabilind de la inceput ideea grupsiri celor tei obiecte in planuri suecesive si cu rezolviri in alb- negru a problemelor de redare o texturii (materialitSi) lor. Cutia de carton de culoare albé, cana de ceramics smltulté 4 pilnia din toblé maté pun probleme de grupare, prin distibuirea desenelor lor in plansé. Culoorea diferentiaté in functie de lumina si de material este redaté in valori suceesive de alb-negr. ‘Umbra proprie si umbra.purtaté sint determinate de 0 sursé de lumin8 care vine din fot si cu directia de la dreapta spre stinga obiectelor, (fu: file 1,2,3, 4,5).Problema care se pune este aplicaree cunostintelor de desen la. studiul unui colt din naturé, peisaj (activitate in cereul de desen al elevilor), Se constaté c& formele corpurilor geometrice studiate anterior au o onu- ime echivalent cu formele coselor, cu acoperigurile lor caracteristice, cu a cApitelor de fin, sou cv @ coroanclor copacilor etc. Observarea tents o naturii descopers deformarile oparente ale obiecte- lor, in funetie de locul unde acestea se gasese plasate fatd de linia de ori- ont si de punctul central de vedere. Redarea valoratiei lor in desen mareste efectul de adincime si de spotiu al desenului tabloulul Farele de lucru pentru colful ales din naturé reprezintd etape de reali zare ale desenului. Trasarea axelor si a semnelor de sprijin a formei geome- trice de incadrare, trasareo conturului desenului, determinarea zonelor mari de umbré si lumina pe formele obiectelor, precum si stabilireo diferentiata 0 valoratiei pe aceste forme duc le realizarea imaginii de onsamblu a dese- rll Peisajul cu margine de sot si cu grupuri de césute vézute de pe deal jn dou variante comporitionale, una pe orizontol (figurile 6, 7, 8, 9, 10) 31 alta pe vertical (figurile 11, 12, 13, 14, 15), exemplified problema data rolul de o stimula cercetarea frumusetjilo: naturi din satul roméneseDesen dup’ naturs Acorduri eromatice culori de contrast Desenele executate in plonsa | au pus problema adinciti cunostintelor de paginare, constructie si valoratie in alb-negru a lucrérilor, Aceste cunostinte bazate pe observatie si exercitiu capata un rol deosebit in colorarea desenului. Efectul produs de o lucrare coloraté intregeste imo: ginea artistica plasticé si determind tediri emotionale estetice mai puternice. Orgonizarea naturilor moarte pune si problema acordurilor cromatice (fi 16, 17, 18, 19, 20) In aceasta plansa, accentul se pune pe problemele armonizarii culorilor, osu, alb, albostru, Contrastul este ugor de recunoseut. Un obiect cu 0 cu loare vie (mérul) un altul alb (vasul cu toarta) si altul gri-neutru (vasul). Fon: dul, © draperie in nuante de rosuri, aléturaté pe vertical lao draperie albestru verzui, ior lumina din fata — si din lateral ~ stingo, ue Problemo propusd este redareo reflexului de culoare pe objectul alb si pe cel neutru. Atit marul cit si fondul de draperie primeste din. culoarea Proprie « celor dou vase. Se observa insé cé i griul-neutru devine usor nuanfat spre eran) in por- tea din umbra a vasului, dar si spre violet, prin suprapunerea celor “dowd culori, (rosu 51 albastru~ violet) in portea stings (din lumina) @ vasulu Co o compensare, pota de verde din colful din dreapta echilibrears ormonios lucrores. Fazele prin care trece lucraree pornesc de la desenorea imaginii la com- punerec armonicd « culorilor si 0 redati influentelor lor reciproce (tehnico- ceracolor) Al doilea exemplu este 0 acuarelé, trotaté liber si curajos in culos vii cu rezolvarea acelorasi reflexe de culoare de pe un abiect pe altul(Fgurile 21, 22, 23, 24, 25),Acordul cromatic al culorilor complementare Culorile de contrast vizibil (verdele, rogul, albas- trul si oranjul) au fost alese pentru a compune mode lul cu fondul si obiectele din natura statica prezentata, Nuanjarea diferentiaté @ culorilor, —datorita influenfarii reciproce, face ca acestea sa se imbine In primul desen, vasul de ceramicé aproape negru te reflexul albastru-verde din fond. De aseme- neo, rosul dungilor de pe mesa indulceste negrul vasului, atrégindu-| spre violet. Cele doud fructe, cu toate eé au culori distincte (rosu si galben), imprumuta din culorile vecine gi sint temperate de umbra calda din acest colt al tabloului, primeAstfel, ele devin armonios legate din punct de vedere coloristic (figurile 26, 27, 28, 29, 30) Materialul din care sint aledtuite obiectele si fon- dul textil se face simtit pria calitatile culorilor (inten- sitote, stidlucire, nuantare etc.) Lucrarea a doua rezolv problema armonizérii a dous culori complementare (rogul si verdele). Influen: findu-se reciproc, ambele cuicri diferentiate ca ton (‘osul pe mar, pe floare si pe fata de mas, si verdele cAnii, ol fondului si al copertei de carte) devin armo- nicase si se acorda placut (figurile 31, 32, 33, 34, 35) Amestecul foarte redus al unei culori in comple. menterea so apropie aceste culori, face sé dispara contrastul, realizind armonie cromatica, 72) Acordul complementaelr (foyer: gabe Fie wo Keri 8 pag tc! 4 Se observa ca griurile colorate spre une din com plementare dau unitote si leagd culorile intre ole, De asemenea se vede cd este necesaré o paté de culoare care s& sublinieze efectul cromatic inléturind astfel monotonia Cele trei exemple de peisaje colorate sint ormo nizate cu griuri colorate si alburi, menite sé tempe- reze comporitia (veri figurile 36, 37, 38). Reproducerile dupa lucrarile lui Jan Wermeor — uPortret” (foto 1), lon Tuculeseu ,,Troite ingemanate” Goto 2) si -Ochii familie!" (foto 3), Th. Pallady No- turd stoticd cu flori rosit" (foto 4) din plansa a IV-a, intregesc imaginea despre ceea ce numim culori contrastante usor de recunoscut ca i acordul cro. matic al complementaretor.Acordul semenelor Culorile oseménétoare si cele de contrast din exemplele aléturote, sint alese in scopul de a realiza © armonie de culoare, Fie €& aceasta se rezolvé in cadrul unei lueréri cu 0 singurd culoare (rogul de exemplu), fie cd se rerolvé in cadrul lucrarii cu dou culori contrastante, dor care prin acordurile dominante din cadrul ocele- lasi culori se obtine armonia generalé, problema Famine aceeasirosurilor din draperie, ‘mere, vas si fund de lemn este rezolvata prin tente de rosuri diferite, atit ca tonuri cit si co nuante. Se observd c& moterialul din core sint facute obiectele imprima culorii © alt nuanfé (figurile 39, 40, 41, 42, 43) Reflexele de rosuri pe rosu si asezarea unor pete de gri-vertui sau altele de violet apropie culorile intre ele $i determing unitatea coloristicd a tabloului Impresia lésoté de aceasté ormonie de rosuri, inviorata de pata galben-verzui a vasului core cen- {eax privirea, este calmé $i ominteste lumina de amurg. Exemplul ol doilea rezolv’ armonizarea a doud culori contrastante (rogul gi glbastrul) prin acordarea semenelor lor. Se observ c& rosuiile, imprumutind albastrul, dou nastere la violeturi de legéturd, iar Herd Ctrgt =albastrul influentat de rosu este temperat de_negru dind violeturi inchise, (Veri figurile 44, 45, 46, 47, 48.) Astfel, petele de culoare obtinute prin omestecul celor doud culor initiale armonizearé lucrareo, deos: rece din acordul semenelor de rosu gi a semenclor de albastru ajunse pind la un violet comun rezulté uni- tate si armonie. Peisajul cu podet peste un iu, exemplified in cer liber acordul semenelor de verde si verde-clbastri,‘armonizind culoarea cerului cu aceea a vegetotiei (figurile 49, 50, 51, 52, 53) Trei reproduceri privind acordul semenelor sint ale| Bictorilor: Henri Catargi ,Peisoj* (foto 5), Comeliu Baba .Peisaj venetian” (foto 6) si Alexandru Ciucu-| n interior™ (foto 7), Primul teblou acordé verzurile din natura, ior ulti rencu ,Femei mele doud acordé rogurile. 6 Boba Corea = Pit venetian 7, Mex ewan — «Ferme in iterieGama unel culori dor Fiecare culoare are 0 anumité influenté si asupra psihicului uman Ffectul emotional al culorii este unul din mijloa: cele care sti la indemina pictorului si pe care acesto| il poate folesi in scopul (expriméii) redarii gindinit si simi lui (mesojul lueréi. Exemplele date in aceasté plangé merg pe ace- e031 compotitie decorativs de pete, cu stlizari de flori si ceramic’ in formé de silueté femininé Cinter-| pretare,in forme decorative,a unor obiecte din naturd). (eri figurile 54, 55, 56, 57.) Fiecare din cele potru exemple are o alté domi nants (rogul, verdele, albastrul si griul-violaceu). Realizarea armoniei cromatice, din fiecare exem: plu, s-a facut printr-un acord al semenelor legate intre ele printr-un. alb de contur care se coloreaza| gor spre dominant. lo figura 54 sentimentul de neliniste, de goe viz- bil il d& moi inti dominanta de rosu. Apoi, lucrarea incalzeste privirea si o inveseleste prin efectele gal- benuiui si alb-portocaliulul In figura 58, dominanta de verde armonizaté cu galben-verziurile si maroul de legaturd, dé impresia tine’ stari de liniste si colm. In acest mas de verde se asteapté parca izbucnirea unui roqu de floore. « Figura 56 este mai rece si moi distantd intrucit dominanta de albastru, ormonizata cu violeturi o| devenit pretentioasd si lipsité de céldur. In figure 57 calmul si cdidura gririlor usor colo- rate spre violet caracterizeaxé aceesté lucrare in core ‘accentele tulburé prin tristefea lor. Te resemneazd. 26 13) Daten decorate dominant de roy (59)6) Des decorate cu dominant de bat (i 56) 1) Destn decorative dominant if $7) 2) Cri Ribs Fata Fe 6 Preocuparea pictorilor pentru efectul emotional al culorilor in pinzele lor, este oglindita aici in cele sapte reproduceri Erecte de albastruri, exemple: ©. Ceri Richards , Fantezie" (foto 8) '. Constantin Blendea ,, Nocturna” (foto 9) © Alexendru Ciucurencu ,,Peisaj de iorné” (Foto 12), 4. Raoul Duly ,,Golful” (foto 13). Efecte de rosuri, exemplu: fe. Henry Matisse ,,Interior rou" (foto 10). Etecte de galben-violeturi, exemple: f. Stefon Luchion loti" (foto 14. 4g. Dumitru Ghiata Le marginea tirgului (foto 11). 27Interioare Probleme deformérii aparente in perspectiva 0 fost urmarita cu prilejul desenérii tuturor obiectelor cu care 5-0 aledtuit o naturdé moarté, sou s-a studiet un colt de natura (peiso)). ‘Atenta observare o celui core desenearé il ojuté sa injeleagé si sa redeo deformarea oparenté © formelor cu ajutorul unor linii numite linii de fuga. De exemplu desenarea unui interior de cameré obligé pe col core-| reda sd-si fixeze moi inti linia deorizont si punctul central de vedere catre core vor converge toate perpendicularele din tablou Descoperizea unor legi ale perspective din obser- Vatie gBseste 0 aplicare concreta in stabilree dicec tilor pe core le au toate linile care contureaz’ pere ti, plafonul gi obiectele din interiorul camerei. In primul exemplu, este desenat si pictot un colt de camera {érdneascd in care se vid patul cu dous perine, un stilp de sustinere, covorase pe pereti gi in sons citeva obiecte de uz cosnic gi imbrdcéminte, otirnate de grinda sau pe pereti (figurile $8, 59, 60, 61, 62). Linia de orizont si punctul de vedere (spre dreap- 1a) se pot distinge pe schia in ereion, Directile liniilor de fugé determind felul in core| ‘par formele obiectelor din comeré, Colorarea in ‘ocuarela fine seama de armonio generala si de culoa rea dominanta. Stidlucirea culorilor scade, ee intensitate, spre fun- dul camerei mérind impresia de adincime, de spativ Cel de al doitea colt de interior are punctul de| vedere stabilit pe linia de orizont in stinga. Forma | /lovtel $1 @ mesei urmeard distinct Fnile. de fugé spre fundul camerei, deformindu-se aparent si marind impresia de adincime a comerei. Culoorea de aseme- niozé prin slébirea intensitatii, aceiasi adin- cime a camerei (ligurile 63, 64, 65, 66, 67) Interioral cu orcade este construit pe cceleasi principii si urmdreste sa redeo descresterea orcodelor, atit ca indlfime cit si ca latime, pe masurd ce ele inainteozé spre coljul din fundul séli, De asemeneo, intensitatea coloristicé subliniozé $i cici diferente deplanufi care se succed spre interiorul sali (igurle 68, 69, 70, 71, 72) Fotogratia 17 prezints ,,Coliseul" de pictorul fran ez Camille Corot in care’ se vad redate in perspec tivd, arcodele. Pietorii romani, Stefon Dimitrescu in luerarea In terior {6r8nese" (foto 15) iN. Tonitea in ,Votro” (ote 16), rex0lv8 problemele de perspective de inte ior, cu céldura si colmul care caracterizeaxs opera lor picturalNotiuni de desen | Desenul linior se executa pe foi de hirtie format standordizat, folosita pentru desenul tehnic STAS 1/57 prevede pentru desenul tehnic umatoarele formate: AQ 1189841 mm AL 841X594 mm AZ 594X420 mm AB 420297 mm AQ 297X210 mm AS 210X148 mm Ae 148% 105 mm Pentru desenul folosit in scoala se intrebuinteazé in general formatul A3, adicé dimensiunile 420% 297 mm. Fosia de hirtie se fixeazd prin lipire sou cu pioneze pe planseté, astfel ca marginile hirtiei s& fie paralele cu muchille plansetel. In ‘acest scop se utilizeaza teul gi echerul Pe acest format*de hirtie trebuie sa se delimiteze suprafata rezervaté pentru desen (fig. 1, 2) Aceosta suprafaté este marginité de un chenar, Chenarul se traseazé paralel cu marginile formatului de hirtie si anume la 5 mm depértare de acestea, in afaré de latura din stinga a chenarului care se ia lo 25 mm de la marginea formatului hirtiei de desen Astfel, in stinga colii de hirtie ramine o fisie de 25 mm latime, care serveste pentru atasarea desenului in dosar (fig. 3 si 4) numité fisie de indosariere Intocmirea ingicatorulu Indicatorul cuprinde datele necesare unui desen definitv, find obligatoriv in executarea desenului. Amplasarea lui se face pe coala de hirtie in coltul din dreapta jos, lipit de chenar (opus fisiei de indosoriere), avind indltimea de 40 mm si lungimea de 180. mm, Pentru desenul liniar scolar s-a stabilit un indicator conventionai simplu (fig. 5). Racordari Pentru desenarea pieselor de masini si a altor obiecte tehnice sint necesare anumite constructii geometrice, prin care se oblin con tururi armonioase si estetice, formate din imbinarea arcelor de cere. Dintre aceste constructii mai frecvent folosite sint racordarile, orcu- rile de bolté s: mulurile arhitectonice,237 Fig. 3 2 Prange ne Deseoat Vertoot Clase Weta Fig. 5 ales Fig. 4 Prin racordare se intelege unitea a doua drepte cu o curbé sau © unei curbe cu 0 dreapté, sau a doud curbe, astfel co dreapto s& fie tongenta la punctele de contact cu curba, ‘sau curbele unite, s& iba tangente comune, Rocordari de drepte cu arce de cere 1, Rocordarea a dowd drepte cu un are de cere Se dau doud drepte concurente AA; si BB;, care trebuie sé fie rocordate cu un arc de cere cu raza data R (ig. 6). Se duc paralele lo dreptele date (AA; 51 BB), la o distona legal cu raza R. Aceste poralele se intiInesc intr-un punet O, care reprezinté centrul orcului de racordare. Din centrul O se duce cite o perpen. dicular pe dreptele date AA; si BBy, unde se obtin punctele de contact sau de racordare C; $i CeSe fixeord piciorul compasului ia punctul © (ca centru) si cu (0 1028 R egala cu Cy—O se descrie arcul de racordare intre drep- tele dote, in punctele C; si Co. 2. Racordarea a dous drepte porolele printr-un arc de cere Se dau dreptele paralele AA, si BB, core sé se racordeze cu un core de cere. (R) (fig. 7). Se unesc dreptele date printr-o perpendi- culoré trasota intre punctele C, si C2. ‘Aceste puncte (C; si Cz) sint punctele de racordare. Se imparte perpendiculora C, Cz in doud parti egale, determinindu-se astfel punctul O, core reprezinté centrul arcului de racordare. Din punctul © co centtu se va trosa cu raza R egal cu arcul OC; arcul de racordare intre punctele C; si Cs 3, Racordarea a doud drepte perpendiculare printr-un arc de core de ra26 dats Se dau doud drepte AA; si BB, perpendiculare, core sé fie racordate printr-un arc de cere de raza data R Lo distonfe egale cu raza R se duc poralele Ia dreptele date AA; $i BB, care se intersecteozé intre ele si cu dreptele dote in punctele G, $i Ge Intersectia celor doud paralele determina punctul O, care este centrul arcului de racordare. Din punctul O ca centru cu:o razé egala cu OC, se descrie arcul care se rocordeazd in punctele C; si Cz cu cele doud drepte dote (fig. 8) 4, Racordarea 0 doud drepte concurente printr-un are de cere inte-un punet dat Se dau dreptele concurente AA, si BB, si punctul de rocordore Cy pe uno din ele. Sa se racordeze aceste drepte printr-un orc de cere ig. 9). Se construieste bisectoareo unghiului Ar VB; dupé metoda cunos. utd. Din punctul C, se ridicé © perpendiculara care intersecteord bisec toarea unghiului, obtinindu-se punctul O. Din acest punct © se duce © perpendicularé pe dreapta BB; obtinindu-se punctul Co. Din punctul O ca centru si cu 0 raza egalé cu OC; sedescrie arcul de cerc CrC2 tangent la dreptele date.Racordari de drepte cu cercuti, prin arce de cere Racordorea unei drepte cu un cere, printr-un are de cere de rax6 dota (R Se da dreapto AA; si cercul de raz Ry cu centrul in Os (fig. 10). $6 se racordeze aceasté dreapta cu cereul, printr-un arc de cere cu raza R. Se traseazd dreapta BB, porolel cu AA; la o distanté egalé cu R. Din centrul cercului O,, cu o deschidere de compas egala cu RR, se descrie un orc de cere care intersectearé paralela BB) in punctul O. Acest punct este centrul orcului de racardare, Pentru a determina insé punctele de racordare, se traseard din punctul O 0 perpendiculord pe dreapta AA, | obtinindu-se unetul C. Unind centrul O cu Oy, se obtine pe cere si punctul de racordare C;. Din punctul O ca centru, cu o deschidere de com: pas egala cu R, se deserie arcul de rocordare CC, 2. Racordarea unei drepte cu un cere printr-un ore de cere, jnt-un punct dat pe dreapté Se dé dreapta AA\ si cercul O, precum si punetul de racordare C? de pe dreapta AA;. Sa se racordeze dreapte AA, cu cercul O printr-un arc de cere tangent in punctul Ca Fig. 8 Din punctul Cp se coboard 0 perpendicular’ la dreapta AA, pe care se masoara segmentul C38 egal cu raze cercului O. Se uneste pune tul B cu centrul cercului O; din dreapte BO, care ve intersecta wunctul dat Cz se duce © paralela lo ul in punctul Cy Punctul C; va fi cel de-al doilea punct de racordare. Centeul arcu: lui de racordare 1 se obline la intersectia dreptei OC, cu perpen. diculare trasaté din C) pe Ady Cu centrul in 01 se racordeozé printr-un are de cere punctele C; si Ce (fig. 19). 3. Racordaree unei drepte cu un cere intr-un punet dat pe cere printr-un are de cere exterior Se 46 dreapto, AAy, cercul O si punctul de racordare C pe cere (lig. 12). Sa se racordeze dreapta AA; cu cercul O printr-un are de cere, astfel ca cercul O 6 fie tangent exterior la arcul de racordare in punctul C, Se uneste printr-o raz prelungita centrul cercului O eu Punctul C de pe cere. Prin acest punct C se traseaza tangenta lo cereul O (care este perpendicularé pe roza cercului O) $i care intersec teoz8 dreopta AA, intr-un punct B, Bisectoarea unghiuly| A,BC inter secteard raze prelungité a cercului O in punctul Oy. Acesta este centrul arculvi de racordare. Pentru determinarea punctului de racordare Cy se duce 0 perpendiculara din centrul O; pe dreapta AA, aFig, 10 Cu © deschidere de compas, egal cu O;C din O; ca centru, se descrie orcul de racordare CC; Rocordari de corcuri, prin arce de core 1. Racorderea @ dous cercuri printr-un ore de cere tangent exte- ior intr-un punet dot pe unul din corcuri (ig. 13) Se dau cercurile © 51 O; si punctul de racordore C; pe unul din cercuri. Se duce raza OC; i pe prelungires ei se io un punct oarecare B. Din punctul B ca centru cu o raxé egolé cu BC, se traseazé un are de cere, Arcul va intersecto cercul O, in punctele E §i F. Se unese aceste puncte si se prelungeste dreapto EF pind vo inter- secta tongenta dusé din punctul de contact C; in punctul G. Din G cu © deschidere de compas egalé cu GC; sedescrie un are de cere. Arcul va intilni cercul O; in punctul C2, care este cel de-al doilea punct de recordar. Lo intersectio razelor OC; $i O\Cz se objine punctul Oz, care este centrul arcului de racordare. Cu 0 deschidere de compas egalé cu raza 1G, se trasea2s arcul de racordare CC2. Racordarea a doud cercuri printr-un arc de cerc de razé daté tangent interior la cercurile date. Se dau cercurile O, si Oz (fig. 14). SB se racordeze aceste cercuri printr-un are de cere de ra26 dota Rs, astfel ca cercurile date sa fie tangente interior la arcul de racordare. Din centrul O} se traseaaz6 un ore de cere cu raza RyRy, iar din centrul Op se duce un are de cere cu raza R;—Re. Intersectio celor dous arce de cere in punctul O3 este centrul arcului de racordare, Pentru @ determina punctele de racordare, se prelungesc dreptele 0,05 51 0,0, obtinindu-se punctele C, si C;, Cu centrul in O3 31 cu raza Ry se traseazé arcul C\Co 3, Racordarea @ doué cercuri cu un arc ae cere de raza doté, unul tangent exterior $i al doilea tangent interior la arcul de racordare. Se dou doud cercuri O; si Op (fig. 15). Din centrul O se traseazé un are de cere cu raza RyRy, iar din centrul Oz se duce un arc de cere cu raza Ro-+Rs, Intersectia celor doud arce de cere este punctul Os, centrul areului de racordare, Pentru o determina un punet de racordore se prelungeste dreapta O;03 §1 se obtine pe cercul Oy punctul C;, iar pe dreapta O20, punctul Ce. Din punctul Os cu razd egalé cu Ry se racordeazd punctele C\Ce Fig. 14B. Arcuri de bolt si muluri arhitectonice simple Arcuri de bolts Arcurile de bolti sint folosite in arhitecturé pentru constructile unor deschideri (bolt) in ridério cladirilor (la port, usi, ferestre etc). Forma curbei de deasupra deschiderii se numeste arcadé. Partile compo- nente ale unui arc de bolt sint (fig. 16): partea de 2id pe care se spri- jin arcada numita stilp sou picioare, linia dreopté care uneste punc- tele de racordare ale arcade! cu stilpii numité linia impostelor, dis tanfo dintre stilpi de pe linia impostelor numité deschiderea boitei $1 distanta de lo punctul cel mai ridicat ol arcului pind la linia impostelor care masoaré indltimea orcului sau sageato. Curbele folosite la construireo orcadelor sint aledtuite din arce de cere racordate intre ele. In cazul racordatii, arcele trebuie sa inde neasca conditile cunoscute la racordéri, adicd centrele arcelor care se racordeard si punctul lor de contact sau’ de tangenté sa fie fixate pe aceeasi dreapta, Lo construirea arcurilor de bolta se va trase axa verticalé OV 51 axa crizontalé AB care reprezinté deschiderea boltii sau deschiderea orca. del respective. In functie de forma rezultoté din constructie, aceste orcuri poorté diferite denumiri = are in plin cintru; = are miner de poner; = are ogival; = are trlobat ete 1. Arcul plin cintru este format dintt-un semicere avind ca centr Punctul O pe linia impostelor si 0 raza data R (fig. 17), Este caracte- ‘istic arhitecturii in stilul bizantin. 2. Arcul ogival, element coracteristic al arhitectutli gotice (arc supra- indltat), Este format din dous arce de cerc care se intersecteaza pe axa verticala VV". Centrele de racordare a acestor arce cu stilpii de sustinere Se gisese plasote simetric pe linia orizontala a impostelor in punctele ©} 31 Op, In funetie de pozitia centrelor arcelor de racordare, arcul ports denumirea de ogiva ascutitd, cind acestea se afla in afaro deschiderit fig, 18) si ogiva echilateralé, cind centrele arcelor coincid cu extremi- tafile deschiderii in O, 1 Op (fig. 19) inittine Prot P- Stie pion) Fig. 16Fig. 18 Fig. 21 Fig. 203. Arcul miner de paner este format din tei orce de cere care se rocordecrs inte ele 3! ete frecrent.intrebuinfat in oitectura.sblulul romanese (ig. 20) Prin wosereoacestui ore se im parte deschiderea boltei AB in tei part egole, Se eonstueste tiunghiu!echiloteral Oy Oz #1 Os pe axa Gritontld AB (inte Impostle). Punctele Oy, Op i Os sntcentele oree- Tor de recordore, Punctele de contact C si B se obfin prin prelungivea Iatulortrunghilut Os0y —1 Os02 Gio rasd egala cu GyA se objine punctul de contact Io inter sectio prelungiti uri O50). Se repeté constuctio Im dreopta cu Din centrul Os cu rora OsC se descrie arcul de cere CD, core inchide acest are de bolt ‘¢ Arcul enlobot,folosit si in arhitectura roméneascd (tig, 21), este oleStuit din dovd sfertur din cere latercle, pe exremitatea cérora Se sprind lo miloe un semicere cu eentrul pe ox0 verticals Oy. Pentry tresarea ecestul ote se imparte des chiderea bolt: “AB in potry. pri gale 91 se construiete deo porte ide alto o axel vericale OV) cite Un patiat cu Tatura egolé cu o pats me din deschiderea AB (OyA si OB). Se fa opel o deschidere de compos egcla cu lalura patratlui OyA 3 OyB si se descru arcele respecte egole cu un sfer de cere, Pent trosatee semicerculut care inchide acu! tlabot se foloseste centr O> J cu deschiderea Os€ se traseors.semiceretl core. completear® forma Soest are de bolts Fig. 27 = Fig. 22 ye iene Fig. 24 i Mulurite Mulurile arhitectonice sint elemente orna- mentale in rolief folosite la decorarea elédirilor Cit si lo ornamentarea mobilelor, vaselor ete, Ele pot fi aplicate pe suprafete plone sau pe supra- feje curbe. Principalele muluri pot avea contururile for mate din init frinte, curbe sau mixte. Dupé forma profilului, mulurile curbe pot fi simple sau com- puse, Mulurile simple sint plane sau curbe. Muluri simple plane: Listelul are profilul patrat sau dreptunghiv lor (ig. 22), Platbanda este asemanatoare cu un listel, ‘este mai lata in sectiune si are forma unui drept tunghi alungit (fig. 23 51 24), Plinta este o muluré cu un relief foarte redus, de forma dreptunghiulara (fig. 25). Tesitura (fig. 26, 27) este dreapté sau ras: turnaté. Formeazé un unghi ascutit aproximativ de 60° fot de marginea orizontalé a zidului la care se aplicé, Muluri simple eurbe: Bagheta este o mulurd semiclindrie’ con- vexd (fig. 28). Gituitura este © mulurd concavd, tot de formé semicilindrid (fig, 29) Stertul de cere convex (sfertul de rond), rept (fig. 30 a) $1 rasturnat (fig. 30 b). Coveul sau Covetul este 0 mulura concaya, in forma de sfert de cere; poote fi drept (fig. 31) sau rastuenat (fig. 32) Torul este un prafil de forma unui semicere (ig, 33 0, 33 b) compus dito boghets spr nitd pe © bo26 si se aplicd la baze coloanelor sau pilastilor Pentru construirea torului se iau pe inal mec h doud patrate ole cdror lotuth sint eg} cu jumétateo inaltimei h.Fig. 29 Fig. 30 b | Fig. 33 @ Fig. 31 Fig, 32 Din punctul O, co centru situat la jumatatea distantei AB si cu o deschidere de compos OyA sou O,8 se descrl semicereul cu rate = 2 C. Curbe plane inchise construite din arce de cere Cute plone inchise Curbele plone inchise construite din orce de cere pot fi de doud feluri: oveidele gi ovaiele, Ovoidele sint curbe simetrice fota de 0 oxé. Constructia ovoidului. Se dé axaAB (fig. 34). Se ia cereul O si diometrele orizontal AB $i vertical CD, care in constructie sint asezate pe axele ovoidului Se traseaza coardele AD si BD,care s¢ prelungese. Apoi din pune- tele A si B ca centre, cu o raza egalé cu diametrul AB se traseaza arcele de cerc BB; si, respectiv, AA;, iar din punctul D (ca centru), cy raza DA, sau DB; se traseaxd arcul de cere A:B; care inchide ovoidul. Acest ovoid este folosit in constructio formelor vaselor ornamentale (fig. 35 b) la profilul conalelor colectoare de canolizare din beton (fig. 350) etc. Ovalul este 0 curbé pland inchisé simetrica foté de cele doud axe perpendiculare, fiind construit prin racordarea a potru arce de cere. Forma ovalului este asemanétoare cu a unei elipse, pe care uneori © inlocuieste, fiind mai ugor de trasat Fig. 33. 47Constructia ovalulu se poate realiza prin mai multe procedee, si Cind se dé oa mare (fig. 36). Se imparte oxa mare AB in potru parti egale si se obtin punctele O10 si Oz. Din punctele O 1 Os, cu razele OyA si O28 se descriu doud cercuri tangente exterioare in punc- tul O. Din punctul O, si Oz, ca centre cu raza O07, se traseaza doud drce de cere la 0 caror intersectie se obfin punctele O3 si Oy Acestea sint centrale a doud arce de racordare. Se unesc punctele Os si Ox cu centrele O; si Oz ale cercurlor tangente exterioare. Se formeazé astfel doud triunghiuri echilaterale: O;, Oz, Qs s1 Or, O2, Os, avind ca baza segmentul O02 pe oxa AB si ale caror virfuri Os gi Oy sint centre de racordare, Prelungind laturile triunghiurilor se determing punctele de recordare a, b, c, d. Din O3 ca centru se traseazé arcul de cerc ab si din O, co centru se traseax6 arcul de cere cd obtinindu-se ovalul Constructia ovalului cind se dou oxele (fig. 37): Se dé axa mare AB si axa mica CD perpendiculare in punctul O. Din punctul O ca centru Gu 0 raz egalé cu OA se troseazé un semicerc core intretaie prelun- ‘giteo axei mici CD in punctul E, Din punctul C ca centru cu raza CE se traseaza un are de cere care determina punctele FG pe dreptele CA $i CB. Se impart dreptele FA si GB in doud parti egale si se objin punc: tele a si b. Prin aceste puncte se traseaza perpendiculore care la in: tersectii cu axa mare AB determina punctele O; si Oz, iar la intersectii cu axa mica se obtine punctul Og Printr-o constructie aseméndtoare se objine punctul Os. Punctele Os si Ox sint centre de racordare. Se unese punctele Os si Oy cu_punctele 0 $1 Oe prin drepte care se prelungesc. Din punctele O; si Op se tra- se0z5 arcele de cere cu razele O,A si OB pind intilnesc dreptele pre- lungite duse prin aceste centre, Se determina astfel punctele de racor- dore CxCxCs $i Ce Cu centrele in punctele Os si Oy se trasearé orcele de cere CC $i Ci. Astfel se construieste ovalul Curbe plane deschise Constructia spiralelor. Spirala este 0 curbé plané deschisé care io nastere prin rotireo unui punct mobil in jurul oltul punct fix numit cen- teu, de care se departeaza treptat dupa anumite legi de rototie. Eo poate fi construité cu ajutorul arcelor de cere racordate succesiv unul cu altul Portiunea de spiralé care corespunde unei rotatii complete @ pune- tului (360°) poorté numele de spied, iar distanta intre doua spire con- secutive ale spiralei se numeste pasul spiralel Pasul unei spirale depinde de distanfo dintre centrele arcelor de cere si de numérul acestor centre, care pot fi doud, tel, patru sau mai multe. In practicd se cunose numeroase obiecte in forma de spiralé. Exemplu: arcele de ceasornic, ornamente orhitectonice, resorturi etc. Spirala cu doud centre. Pe axa XY (fig. 38) se aleg doud centre: ©, Oj. Din punctul O co centru $i cu 0 raz egalé OO, se deserie semicercul OyAz. Din punctul O, ca centru si cu raza OyAy se descrie in continuare semicercul AgAs, Schimbind centrul in O, cu raza OAs se descrie semicercul AzAs, Repetind oceasté constructie, se objine curba plané deschisé numité spirala cu doud cent. Spirala cu tei centre: Se traseoza moi intii un triunghi echilateral 00,05, evind lotura egalé cu © treime din pasul spiralei. Se prelun gese loturilé triunghiului (fig. 39) Cu piciorul compasului in O; gi cu o raz O4Oy se descrie un orc de cere care intersecteaza lotura prelungité O20; in punctul Ay, Cu centrul in Oz si cu raza OA; se traseaza arcul de cere AyAp, iar cy cen- trl in Os 51 cu raza OsAs se descrie arcul de cere OzAs etc. / )Fig. 36 Fig, 37 (i Spirala cu patru centre (compusé din racordaree sferturilor de cere). Cunoscindu-se posul spiralei, acesta se importe in potru parti egale. Se ia 0 patrime din pas si se construieste pétratul QyOz030, i | (fig 40). 7 Punctele Oy, On, Os $i Ot sint ceontrele arcelor spirale. Se prelun- | gese loturle patrtului in directit opuse (ordtate in figura). Cu centrul in punctul O: eu 0 raz’ 0,0) se deserie arcul de cere OyA, Se schimba centrul in punctul Oy i cu 0 deschidere pind in punctul A, se continua linia curba pind in punetul Ap. Se_traseors i arcele de cere cu cen- Me tole in punctele O, si O; pind ce’ intersecteaxé inile prelungite ce A a 0 a unesc centrele Oy si O;, obtinindu-se constructia spiralei cu patru centre. ‘Aceste notiuni de desen geometric au o larga oplicate in desenul Ca tehnic, s1 anume in construetia diferitelor piese simple sou chiar in con structia uner piese tehnice mai complexe, care pot fi confectionate de elevi $i in cadral aetvtiilor practice din atelierul gcoli Fig. 40Cunostinte generale |despre artele plasticeIntroducere Operele de arta oglindesc gradul de dervoltare economicd, socialé gi cul- turala @ popoarelor, ideile lor despre lume, viaté si frumos, Operele de artd tu inriuit, la rindul lor, viata socialé « vremii; au influentat felul de @ gindi si deo simi al oamenilor gi sint menite s& contribuie i in viitor la transfor- marea constiintel lor. Istoria artei nationale ne invaté sé cuncostem, 38 pretuim si 38 cinstim operele de até, creotii ale poporului nostru, si ne ajuté s¢ le intelegem fru museteo Monumentele si operele de arté, cléditile, sculpturile, (in piatra, mar mura si lemn), pictura, ceramica, broderiile si fesaturile, sint ievoare de fru: musete si bucurii. Dar ele moi sint si izvoare de informatii, adevarate docu- mente istorice. Menumentele si operele de orté n-au insd gles. Ele nu pot fi intelese decit de cei care sint pregatiti si avind cunostintele necesare, se apropie de ele. Adevérul si farmecul lor sint daruri de care nu se pot bucura decit cei ce s-0u stréduit $6 le inteleaga, Monumentele de orté sint creatii ale culturi si geniulul omenese. Artisti nu izbu: ‘ese jh n-au izbutit niciodeté sé le realizeze decit prin mijlocirea tehnici, a unui mes tejug pe care ajung sé-| stépinecscé invatind ei insgi. Numai cine deslugeste, in chip lémurt,mijloacele tehnice folosite de artist, numai acela poate ndajdui 58 pr c20pd opera de ort ‘Ait se formeaz8 i lucreaz6 int-0 lume anume, in fara si mediul lor national 4 social. Inzesteati mai bine decit ceo moi mare parte dintre noi, ei ptrund moi tine si exprimé in opersle lor novole, durerile $i nézuinfele societéti, poporului si epocii din core fac parte. Le sim, le infeleg si, moi les, sint in stare s@ le exprime intr-un limbo] core ¢ limbojul, atei lor. Cu acest ineles, operele de arta sint mérturt de viotd 4i de muncd, de nédejdi si reclizér. Adevirate documente de istorie, ele ‘rot si explicd ce-au facut cei ce nu mai sint, precum si ce gindese si simt oamenii silelor noastee Din domeniul artelor plastice fac parte: arhitectura, sculptura, pictura, gratica 51 artele decorative,Arhitectura Achitectura este stlinta $1 arta de @ prolecte i construl clédir, Ayezate in spatiu, clédirile se desfasoaré in indltime, latime 4i odincime. Organizind adéposturle oamenilor si ridicind construcile necesore viefii sociale, arhitectura s¢ importe in: civlé (case de locuit, palate,

S-ar putea să vă placă și

• Rugaciune de Libertate

  

  Document1 pagină

  Rugaciune de Libertate

  ANDREEA MARGINEANU

  Încă nu există evaluări
• Imminvest PDF

  

  Document2 pagini

  Imminvest PDF

  ANDREEA MARGINEANU

  Încă nu există evaluări
• Lista Expertilor MAI 03.2017

  

  Document25 pagini

  Lista Expertilor MAI 03.2017

  ANDREEA MARGINEANU

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Maineasca Bucur Obor

  

  Document40 pagini

  Maineasca Bucur Obor

  ANDREEA MARGINEANU

  Încă nu există evaluări
• La Scoica Meniu

  

  Document17 pagini

  La Scoica Meniu

  ANDREEA MARGINEANU

  Încă nu există evaluări
• Decizie Taxe UAUIM 2018-2019 PDF

  

  Document7 pagini

  Decizie Taxe UAUIM 2018-2019 PDF

  ANDREEA MARGINEANU

  Încă nu există evaluări
• Demonstrarea CA o Opera Literara Este Un Pastel

  

  Document20 pagini

  Demonstrarea CA o Opera Literara Este Un Pastel

  Roxana Dănăilă

  Încă nu există evaluări