Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
1
Situaţia de comunicare
Situaţia de comunicare = mediul consumatorului în momentul în care
e expus la un mesaj de natură personală / impersonală
Factorii care duc la creşterea / diminuarea impactului unei campanii
publicitare:
1. creşterea numărului de mesaje publicitare difuzate la TV în
timpul aceleiaşi secvenţe reduce eficacitatea lor;
2. natura programului televizat în care e inclus mesajul
publicitar îi creează telespectatorului anumite emoţii care
influenţează percepţia mesajelor (program distractiv – mediu
favorabil pentru recunoaşterea mesajelor publicitare în raport
cu un program trist)
3. dacă implicarea telespectatorului în emisiune e mare, scade
eficacitatea mesajului
4. tonul mesajului publicitar şi persoanele prezentate
influenţează percepţia mesajului.
Situaţia de cumpărare
Situaţia de cumpărare descrie condiţiile în care are loc cumpărarea şi
se referă la:
- locul cumpărării
- natura produsului cumpărat
2
Ambianţa magazinului
Efectele psihologice provocate de ambianţa magazinului sunt stări
emotive care influenţează consumatorii în mai multe direcţii:
- sunt dispuşi să întârzie mai mult în magazin pentru a examina
mărfurile oferite
- sunt dispuşi să revină ulterior în magazin
- vor accepta să cheltuiască mai mult decât prevăzuseră iniţial
- sunt înclinaţi să vorbească cu personalul magazinului, facilitându-i
acestuia îndeplinirea rolului de mijloc de comunicaţie
În influenţarea deciziei (favorizarea cumpărării), un rol important
revine: culorilor, muzicii, mirosului, amplasării raioanelor în cadrul
magazinelor.
Amplasarea raioanelor se face în funcţie de următoarele criterii:
- frecvenţa de cumpărare a produselor
- complementaritatea produselor
- natura produselor (perisabile / neperisabile)
- tipurile de decizii de cumpărare (raţionale / impulsive)
- notorietatea mărcilor
Tipuri de amplasări:
- amplasarea în grilă
- amplasarea în circulaţie liberă
- amenajarea în buclă
- conceptul de boutique
Natura produsului
Natura produsului determină o implicare specifică fiecărui produs, dar
şi o sensibilitate şi o fidelitate diferită.
Se disting următoarele categorii de situaţii de cumpărături:
1. implicarea minimă a cumpărătorului:
a. interesul redus al acestuia
b. convingerea sa în echivalenţa mărcilor
c. absenţa riscului
d. cumpără în mod impulsiv, e sensibil la preţ
2. diferenţierea funcţională
a. convingerea că există diferenţe mari între mărci, se
întâlnesc:
i. mărci pe care le va cumpăra
ii. mărci pe care nu le va cumpăra
b. numărul mare de mărci existente pe piaţă şi concurenţa
dintre acestea, care, de altfel, reprezintă indici ai calităţii
3
3. riscul asumat
a. cumpărătorul nu crede că există diferenţe între mărci, însă
b. consideră că alegerea prezintă riscuri mari
c. riscurile unei alegeri eronate sunt:
i. fie de natură funcţională
ii. fie de natură financiară
4. „mici plăceri”
a. implicare redusă
b. valoare hedonistă foarte importantă
c. cumpărătorul e foarte sensibil la preţ, la promovarea
produsului
5. cumpărarea conformist
a. implicare redusă
b. se ia în considerare riscul unei alegeri eronate
c. cumpărătorul nu se bazează pe notorietatea mărcii, ci pe
imaginea pe care i-o poate crea
6. implicarea funcţională
a. percepţia intensă a riscului cumpărării
b. percepţia intensă a diferenţelor dintre mărci
c. competenţa cumpărătorului în efectuarea alegerii
7. implicarea de plăcere
a. implicare mare – interes mare
b. valoare hedonistă dominantă
c. cumpărătorul consideră că o alegere eronată e gravă
d. competenţă în alegerea mărcii
e. sensibilitate faţă de mărci mari
f. caracteristicile apreciate nu sunt cele vizibile, ci acelea care
îi oferă satisfacţia senzorială
8. implicarea maximă
a. sensibilitate faţă de mărci foarte mare
b. cumpărător insensibil la promovare şi la diferenţe de preţ
propuse de alte mărci
c. preferă mărcile ce nu sunt cumpărate de toată lumea