Sunteți pe pagina 1din 74

Universitatea TRANSILVANIA din Braşov

Facultatea de Ştiinţe Economice


Şcoala doctorală - Domeniul MARKETING

FUNDAMENTAREA STRATEGIILOR DE MARKETING ÎN


TURISMUL MONTAN ROMÂNESC

MARKETING STRATEGIES CONSOLIDATION WITHIN


THE ROMANIAN MOUNTAIN TOURISM

Rezumatul tezei de doctorat

Summary of PhD Thesis

Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. ec. Liliana DUGULEANĂ

Doctorand:
Ec. CHICOŞ S. CODRUŢA-ADINA căs. BĂLTESCU

Braşov
2010
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI


UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
Braşov, B-dul Eroilor Nr. 29, 500036, Tel. 0040-268-413000, Fax 0040-268-410525
RECTORAT
Către_________________________________________________________________________
Vă aducem la cunoştinţă că, în ziua de 30 septembrie 2010, ora 11, în corpul U, sala UII3, la
Facultatea de Ştiinţe Economice, va avea loc susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată
FUNDAMENTAREA STRATEGIILOR DE MARKETING ÎN TURISMUL MONTAN
ROMÂNESC, elaborată de doctoranda ec. CHICOŞ S. Codruţa-Adina căs. BĂLTESCU, sub
conducerea ştiinţifică a doamnei prof. univ. dr. ec. Liliana DUGULEANĂ, în vederea
obţinerii titlului ştiinţific de doctor, în domeniul fundamental ŞTIINŢE ECONOMICE,
domeniul MARKETING.

Componenţa COMISIEI DE DOCTORAT,


numită prin Ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania”
nr. 4104 din 21mai 2010

PREŞEDINTE:
Prof. univ. dr. ec. Gabriel BRĂTUCU
Decan Facultatea de Ştiinţe Economice
Universitatea „Transilvania” din Braşov

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
Prof. univ. dr. ec. Liliana DUGULEANĂ
Facultatea de Ştiinţe Economice
Universitatea „Transilvania” din Braşov

REFERENŢI:
Prof. univ. dr. ec. Aurelia-Felicia Stăncioiu
Academia de Studii Economice din Bucureşti
Prof. univ. dr. ec. Ilie ROTARIU
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Prof. univ. dr. ec. Ana ISPAS
Universitatea „Transilvania” din Braşov

2
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

FUNDAMENTAREA STRATEGIILOR DE MARKETING ÎN TURISMUL MONTAN


ROMÂNESC

Conducător ştiinţific: Doctorand:


Prof. univ. dr. ec. Liliana DUGULEANĂ Ec. Codruţa-Adina S. CHICOŞ (BĂLTESCU)

Rezumat:
Lucrarea abordează o formă de turism complexă, respectiv cea a turismului montan, pe baza
analizelor întreprinse asupra pieţei turismului montan românesc şi internaţional, cu scopul de a
evidenţia dimensiunea actuală a acestei pieţe, perspectivele reale de dezvoltare ale turismului
montan românesc şi, în baza cercetărilor de marketing întreprinse, care sunt strategiile de marketing
cele mai potrivite pentru asigurarea unui trend evolutiv, constant, ascendent. Lucrarea conţine 281
pagini şi anexe, 46 de tabele, 25 de figuri, 14 anexe şi 310 surse bibliografice.
În capitolul 1, „Caracteristici ale turismului montan”, se dezvoltă conceptul de turism
montan, componentele şi variantele de manifestare ale acestuia, sunt abordate elementele teoretice
ale amenajării turistice, ale atractivităţii unei destinaţii turistice montane şi se realizează o analiză
amplă a fenomenului turismului montan mondial pentru a concretiza elementele ce vor face obiectul
comparaţiilor ulterioare cu evoluţiile din ţara noastră.
În capitolul 2, „Piaţa turismului montan în România”, sunt evidenţiate coordonatele pieţei
turistice montane româneşti precum şi imaginea ţării noastre în rândurile turiştilor străini.
Capitolul 3, „Politici ale mixului de marketing în turism”, abordează conţinutul şi
caracteristicile mixului de marketing în turism, componentele fundamentale şi particulare ale
mixului de marketing turistic fiind obiectul unor analize separate.
Capitolul 4 al tezei, intitulat „Strategii de marketing pe piaţa turistică”, include o analiză a
elementelor planificării strategice de marketing şi a strategiilor de marketing necesare definitivării
programelor de marketing turistic. Un accent deosebit este acordat particularităţilor de evaluare şi
implementare a strategiilor de marketing în industria turismului, precum şi unor strategii cu valenţe
deosebite în acest sector economic, precum strategiile calităţii, strategiile de loializare a clientelei
turistice, etc.
În cuprinsul capitolului 5, „Strategii de marketing pentru dezvoltarea turismului montan
românesc”, sunt reliefate rezultatele cercetării calitative de tip focus group ce îşi propune să
identifice potenţialul economic şi factorii care influenţează evoluţia activităţilor turistice în arealele
montane, caracteristicile cererii turistice pentru produsele montane, fiind abordate şi subiecte
referitoare la comportamentul turistului montan, segmentarea pieţei montane, în vederea
identificării celor mai potrivite strategii de marketing pentru dezvoltarea viitoare a turismului
montan românesc.
Capitolul 6, „Coordonate de planificare a activităţii de marketing din staţiunea Poiana
Braşov”, cuprinde o cercetarea cantitativă cu tema „Opinii, atitudini şi comportamente ale
consumatorilor cu privire la calitatea serviciilor turistice în staţiunea POIANA BRAŞOV”,
organizată cu scopul obţinerii informaţiilor necesare conturării acţiunilor de marketing pentru
dezvoltarea strategică la nivelul staţiunii turistice montane Poiana Braşov.
Lucrarea se finalizează cu Contribuţii personale care sintetizează rezultatele analizelor şi
cercetărilor efectuate în cuprinsul lucrării.

Cuvinte cheie: formele turismului montan, piaţa turismului montan, competitivitatea


sectorului turistic, mixul de marketing în turism, strategii de marketing în turism, planificarea
strategică în turism, segmentarea pieţei turistice, poziţionarea pe piaţa turistică, calitatea
serviciilor turistice, loialitatea în turism, cercetări de marketing.

3
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

MARKETING STRATEGIES CONSOLIDATION WITHIN


THE ROMANIAN MOUNTAIN TOURISM

Scientific coordinator: PhD candidate


Prof. PhD. ec. Liliana DUGULEANĂ Ec. Codruţa-Adina S. CHICOŞ (BĂLTESCU)

Abstract:
This paper approaches a complex form of tourism, namely that of the mountain tourism, on
the basis of the analyses performed over the market of Romanian and international mountain
tourism, in order to bring forward the current size of this market, the real development perspectives
of Romanian mountain tourism and, following the marketing research, which marketing strategies
are more appropriate to ensure an evolutionary, constant and ascending trend. The paper is
composed of 281 pages and exhibits, 46 tables, 25 figures, 14 annexes and 310 reference sources.
The first chapter, “Features of the mountain tourism”, develops the concept of mountain
tourism, its components and ways of manifestation, also approaching the theoretical elements of the
touristic layout, of the attractiveness of a mountain touristic destination. An ample analysis of the
international mountain tourism phenomenon is also included as to precisely define the elements to
be compared further on with the evolutions from our country.
The second chapter, “The mountain tourism market from Romania”, highlights the
coordinates of the Romanian touristic market, as well as our country image among the foreign
tourists.
The third chapter, “Marketing mix policies within tourism”, approaches the content and the
features of the marketing mix within tourism, the fundamental and particular components of the
touristic marketing mix being analyzed separately.
The fourth chapter of the thesis, called “Marketing strategies on the touristic market”,
comprises an analysis of the elements of strategic marketing planning and of the marketing
strategies needed for the completion of touristic marketing programs. A special attention is given to
the particularities of marketing strategies evaluation and implementation within the tourism
industry, as well as to certain strategies with special valences in this economic sector, such as the
quality strategies, touristic customer loyalty strategies, etc.
The table of contents of the fifth chapter, “Marketing strategies for the Romanian mountain
tourism development”, brings forward the results of the focus group type qualitative research which
aims to identify the economic potential and the factors that influence the touristic activities
evolution in the mountain areas, the characteristics of touristic demands for the mountain products,
being treated also subjects related to the mountain tourist behavior, mountain market segmentation,
in order to identify the most suitable marketing strategies for future development of Romanian
mountain tourism.
The sixth chapter, “The planning coordinates of Poiana Brasov resort marketing activity”,
embeds a quantitative research called "Consumers opinions, attitudes and behavior regarding the
quality of touristic services from the POIANA BRASOV resort" carried out in order to obtain the
necessary information for framing the marketing actions of strategic development within the Poiana
Brasov mountain resort.
The paper ends with Personal contributions section which synthesizes the results of
analyses and researches included within the thesis’ body.

Keywords: mountain tourism forms, mountain tourism market, touristic sector


competiveness, the marketing mix within tourism, marketing strategies in tourism, strategic
planning in tourism, touristic market segmentation, touristic market positioning, touristic services
quality, loyalty in tourism, marketing researches.

4
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

CUPRINS

Teză
Rezumat
Introducere.................................................................................................................... 1 13
Stadiul actual al cunoaşterii ........................................................................................ 4
PARTEA I PIAŢA TURISMULUI MONTAN
CAPITOLUL 1 CARACTERISTICI ALE TURISMULUI MONTAN.................. 9 15
1.1. Forme ale turismului montan................................................................................... 9 15
1.2. Diversificarea formelor turismului montan............................................................. 11
1.3. Factorii de succes ai unei staţiuni montane............................................................. 14
1.4. Impactul ecologic şi încercările de armonizare ale turismului montan în mediul 16
natural........................................................... .................................................................
1.5. Caracteristici ale ofertei turismului montan pe plan internaţional………………... 19 16
1.6. Stadiul actual al dezvoltării turismului montan pe plan european………………... 22 18
CAPITOLUL 2 PIAŢA TURISMULUI MONTAN ÎN ROMÂNIA........................ 33 23
2.1. Aspecte ale competitivităţii sectorului turistic în România..................................... 33
2.2. Oferta pentru turismul montan în România………………………………………. 37
2.2.1. Potenţialul turistic montan natural şi antropic.......................................... 37
2.2.2. Echipamentele turistice ............................................................................ 40 23
2.2.2.1. Echipamentele de cazare............................................................ 40 23
2.2.2.2. Echipamentele de alimentaţie şi dotările pentru agrement........ 43 25
2.2.3. Infrastructura generală.............................................................................. 46
2.2.4. Staţiuni turistice de interes naţional şi local cu profil montan din 48 26
România………………………………………………………………………………..
2.3. Cererea pentru turismul montan în România........................................................... 50
2.3.1. Circulaţia turistică în zona montană în perioada 1994-2009.................. 50 28
2.3.2. Imaginea turismului montan românesc în rândurile turiştilor români şi 56
străini..............................................................................................................................
2.4. Reglementări legale pentru dezvoltarea turismului montan în România................ 59
PARTEA a II-a CONCEPTE DE BAZĂ ALE MARKETINGULUI TURISTIC
CAPITOLUL 3. POLITICI ALE MIXULUI DE MARKETING ÎN TURISM…. 63
3.1. Particularităţi ale marketingului serviciilor în turism.............................................. 63
3.2. Mixul de marketing turistic..................................................................................... 68
3.2.1. Politica de produs în turism..................................................................... 71
3.2.1.1. Conceptul de produs turistic..................................................... 71

5
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

3.2.1.2. Mărcile şi diferenţierea produselor turistice 75


3.2.2. Politica de preţ în turism........................................................................... 78
3.2.2.1. Procesul fixării preţului în turism.............................................. 78
3.2.2.2. Obiectivele politicii de preţ în turism........................................ 80
3.2.3. Politica de distribuţie în turism................................................................. 83
3.2.3.1. Asigurarea accesului la produsele turistice................................ 84
3.2.3.2. Rolul şi tipologia intermediarilor în turism............................... 84
3.2.3.3. Organizarea canalelor de distribuţie în turism........................... 90
3.2.4. Politica de promovare în turism................................................................ 94
3.2.4.1. Particularităţi în promovarea serviciilor turistice...................... 94
3.2.4.2. Forme ale comunicării de marketing în turism.......................... 96
3.2.5. Politica de personal în turism.................................................................... 102
3.2.5.1. Conţinutul marketingului intern în turism................................. 103
3.2.5.2. Cultura organizaţională în cadrul firmei de turism.................... 104
3.2.6. Variabile noi în mixul de marketing turistic............................................. 107
3.2.6.1. Evidenţa fizică a mediului ambiental......................................... 107
3.2.6.2. Procesele.................................................................................... 108
3.3. Aspecte ale marketingului destinaţiei turistice........................................................ 110
CAPITOLUL 4. STRATEGII DE MARKETING PE PIAŢA TURISTICĂ......... 115
4.1. Coordonate ale strategiilor de marketing................................................................. 115
4.2. Planificarea strategică în marketingul turistic......................................................... 119
4.3. Segmentarea pieţei turistice..................................................................................... 121
4.4. Poziţionarea pe piaţa turistică.................................................................................. 125
4.5. Strategia de piaţă...................................................................................................... 127
4.6. Strategii ale mixului de marketing turistic............................................................... 131
4.6.1. Strategii de produs.................................................................................... 131
4.6.1.1. Calitatea serviciilor turistice...................................................... 131
4.6.1.2. Înnoirea şi diversificarea serviciilor turistice............................. 135
4.6.2. Strategii de preţ în turism.......................................................................... 137
4.6.2.1. Variante strategice în politica preţurilor din turism................... 138
4.6.2.2. Noi strategii de preţuri pe piaţa serviciilor turistice.................. 143
4.6.3. Strategii de distribuţie în turism................................................................ 144
4.6.3.1. Variante strategice în distribuţia serviciilor turistice................. 145
4.6.3.2. Distribuţia electronică a serviciilor turistice.............................. 148

6
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

4.6.4. Strategiile comunicării de marketing în turism......................................... 152


4.6.4.1. Variante strategice ale comunicării de marketing în turism...... 152
4.6.4.2. Promovarea turistică pe Internet................................................ 157
4.6.5. Strategii de personal în turism.................................................................. 160
4.7. Consolidarea loialităţii în turism.............................................................................. 165
PARTEA a III-a CERCETĂRILE DE MARKETING – PILON DE
FUNDAMENTARE A STRATEGIILOR DE MARKETING ÎN TURISM
CAPITOLUL 5 STRATEGII DE MARKETING PENTRU DEZVOLTAREA
TURISMULUI MONTAN ROMÂNESC................................................................... 174 30
5.1. Cercetarea calitativă de marketing „Opinii, atitudini şi intenţii ale acţionarilor
din staţiunea POIANA BRAŞOV cu privire la dezvoltarea turismului montan din
România”........................................................................................................................ 176 31
5.1.1. Aspecte metodologice ale cercetării calitative de tip focus grup.............. 176
5.1.2. Analiza şi interpretarea datelor cercetării calitative................................. 180
5.1.3. Limitele cercetării calitative de marketing............................................... 184
5.1.4. Concluziile cercetării calitative................................................................ 185 31
5.2. Caracteristici ale consumatorilor de servicii turistice montane............................... 190
5.3. Analiza SWOT a turismului montan românesc....................................................... 194 34
5.4. Segmentarea pieţei turistice montane...................................................................... 198
5.5. Strategia de piaţă pentru dezvoltarea turismului montan românesc........................ 202
5.6. Elaborarea strategiilor mixului de marketing pentru turismul montan românesc... 203
5.6.1. Strategii de produs la nivelul operatorilor turistici din zonele montane... 203 38
5.6.2. Strategii de preţ pentru serviciile de turism montan................................. 210
5.6.3. Strategii de distribuţie în turismul montan românesc............................... 213
5.6.4. Strategii de promovare ale turismului montan românesc......................... 216
5.6.5. Strategii de personal în turismul montan românesc.................................. 219 42
CAPITOLUL 6 COORDONATE DE PLANIFICARE A ACTIVITĂŢII DE
MARKETING DIN STAŢIUNEA POIANA BRAŞOV............................................ 222 45
6.1. Staţiunea POIANA BRAŞOV pe piaţa turismului montan românesc..................... 222
6.2. Cercetarea cantitativă de marketing „Opinii, atitudini şi comportamente ale
consumatorilor cu privire la calitatea serviciilor turistice în staţiunea POIANA
BRAŞOV”...................................................................................................................... 227 45
6.2.1. Stabilirea obiectivelor cercetării cantitative ............................................ 227
6.2.2. Formularea ipotezelor cercetării cantitative............................................. 227

7
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

6.2.3. Consideraţii metodologice privind elaborarea chestionarului şi 229


eşantionarea....................................................................................................................
6.2.4. Analiza şi interpretarea datelor de sondaj ................................................ 231
6.2.5. Testarea ipotezelor statistice ale cercetării de marketing......................... 234
6.2.6. Factori de influenţa ai comportamentului turiştilor în staţiunea montană 235
Poiana Braşov.................................................................................................................
6.2.7. Limitele cercetării cantitative de marketing............................................. 241
6.2.8. Concluziile cercetării de marketing ......................................................... 241 45
6.3. Dezvoltarea strategică a staţiunii Poiana Braşov – destinaţie turistică montană..... 245
6.6.1. Analiza SWOT la nivelul staţiunii Poiana Braşov................................... 246
6.6.2. Segmentarea pieţei turistice în staţiunea POIANA BRAŞOV.............. 247
6.6.3. Poziţionarea “Destinaţiei Poiana Braşov” în turismul montan românesc. 247
6.6.4. Elaborarea mixului de marketing pentru dezvoltarea destinaţiei
montane Poiana Braşov.................................................................................................. 250
CONTRIBUŢII PERSONALE....................................................................................... 255 48
CONCLUZII................................................................................................................... 260 52
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................. 263 54
LISTA FIGURILOR....................................................................................................... 279
LISTA TABELELOR..................................................................................................... 280
ANEXE

8
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

CONTENT

Thesis

Summary
Introduction .................................................................................................................. 1 13
Current stage of knowledge......................................................................................... 4
PART I THE MOUNTAIN TOURISM MARKET
CHAPTER 1 FEATURES OF THE MOUNTAIN TOURISM................................ 9 15
1.1. Types of mountain tourism...................................................................................... 9 15
1.2.. Diversifying mountain tourism types..................................................................... 11
1.3. Success factors for a mountain resort...................................................................... 14
1.4. The ecologic impact and the harmonization attempts of the mountain tourism 16
within the natural environment………………………………………………………...
1.5. Features of the international tourism demand ……...……………………………. 19 16
1.6. The current stage of the mountain tourism development in Europe……………… 22 18
CHAPTER 2 THE MOUNTAIN TOURISM MARKET FROM ROMANIA... 33 23
2.1. Aspects of the touristic sector competiveness in Romania……………………… 33
2.2. The mountain tourism offer in Romania.....………………………………………. 37
2.2.1 The natural and anthropic mountain touristic potential…………………. 37
2.2.2. Tourist facilities..... .................................................................................. 40 23
2.2.2.1. Accommodation facilities.......................................................... 40 23
2.2.2.2. Catering and entertainment facilities ........................................ 43 25
2.2.3. General understructure.............................................................................. 46
2.2.4. Tourist resorts of national and local interest with a mountainous profile 48 26
from Romania………………………………………………………………………….
2.3. The mountain tourism demand from Romania........................................................ 50
2.3.1. The tourist traffic in the mountain area during the period 1994-2009….. 50 28
2.3.2. Romania’s mountain tourism image among foreign and local tourists.... 56
2.4. Legal regulations for the mountain tourism development in Romania................ 59
PART II FUNDAMENTAL CONCEPTS OF TOURISM MARKETING
CHAPTER 3. MARKETING MIX POLICIES WITHIN TOURISM…………… 63
3.1. Characteristics of services marketing in the tourism field....................................... 63
3.2. Tourism marketing mix........................................................................................... 68
3.2.1. Product policy in tourism.......................................................................... 71
3.2.1.1. The concept of tourism product................................................. 71
3.2.1.2. Brands and the tourism products differentiating……………… 75

9
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

3.2.2. Pricing policy in tourism........................................................................... 78


3.2.2.1. Pricing process in tourism.......................................................... 78
3.2.2.2. Pricing objectives in tourism………......................................... 80
3.2.3. Distribution policy in tourism................................................................... 83
3.2.3.1. Ensuring access for tourism products........................................ 84
3.2.3.2. The roles and types of tourism intermediaries........................... 84
3.2.3.3. Organizing distribution channels in tourism……...................... 90
3.2.4. Promotion policy in tourism..................................................................... 94
3.2.4.1. Characteristics in promoting tourism services........................... 94
3.2.4.2. Types of marketing communication in tourism………………. 96
3.2.5. Personnel policy in tourism...................................................................... 102
3.2.5.1. The content of internal marketing in tourism............................ 103
3.2.5.2. The service culture within the tourism company…................... 104
3.2.6. New tourism marketing mix variables….…............................................. 107
3.2.6.1. Physical evidences:the physical environment............................ 107
3.2.6.2. Proccess..................................................................................... 108
3.3. Aspects of destination marketing............................................................................. 110
CHAPTER 4. MARKETING STRATEGIES ON THE TOURISTIC MARKET. 115
4.1. Coordinates of marketing strategies........................................................................ 115
4.2. Strategic planning in tourism marketing.................................................................. 119
4.3. Tourism market segmentation................................................................................. 121
4.4. Positioning on tourism marketing............................................................................ 125
4.5. The market strategy……......................................................................................... 127
4.6. Tourism marketing mix strategies………............................................................... 131
4.6.1. Product strategies...................................................................................... 131
4.6.1.1. Touristic service quality……..................................................... 131
4.6.1.2. New service development and differentiation within touristic 135
services…………………………………………………………………………............
4.6.2. Pricing strategies in tourism..................................................................... 137
4.6.2.1. Strategic options within the pricing policy in tourism............... 138
4.6.2.2. New pricing strategies within the touristic services market..... 143
4.6.3. Distribution strategies in tourism.............................................................. 144
4.6.3.1. Strategic options in the distribution of touristic services.......... 145
4.6.3.2. Electronic distribution of touristic services............................... 148

10
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

4.6.4. Communications strategies in tourism...................................................... 152


4.6.4.1. Strategic options within communications in tourism................ 152
4.6.4.2. Internet promoting in tourism.................................................... 157
4.6.5. Personnel strategies in tourism................................................................. 160
4.7. Loyalty consolidation in tourism............................................................................. 165
PART III MARKETING RESEARCHES – CONSOLIDATION PILLAR
WITHIN THE TOURISM MARKETING STRATEGIES
CHAPTER 5 MARKETING STRATEGIES FOR THE ROMANIAN
MOUNTAIN TOURISM DEVELOPMENT............................................................. 174 30
5.1. Marketing quality research. Theme: „Oppinions, attitudes and intentions within
the stakeholders in POIANA BRAŞOV resort related to the Romanian mountain
tourism development”..................................................................................................... 176 31
5.2.1. Methodological aspects of the quality focus group research ................... 176
5.2.2. Analysis and interpretation of the quality research results..................... 180
5.2.3. Quality research limits.............................................................................. 184
5.2.4. Quality research conclusions.................................................................... 185 31
5.2. Characteristics of mountain touristic services consumers....................................... 190
5.3. SWOT analysis within the Romanian mountain tourism........................................ 194 34
5.4. Segmenting the mountain tourism market............................................................... 198
5.5. Market strategy for developing Romanian mountain tourism................................. 202
5.6. Drawing up the marketing mix strategies within the Romanian mountain 203
tourism…………………………………………………………………………………
5.6.1. Product strategies within the tourism companies in mountain areas........ 203 38
5.6.2. Pricing strategies for mountain tourism services...................................... 210
5.6.3. Distribution strategies in the Romanian mountain tourism...................... 213
5.6.4. Promoting the Romanian mountain tourism............................................. 216
5.6.5. Personnel strategies within the Romanian mountain tourism................... 219 42
CHAPTER 6 THE PLANNING COORDINATES OF POIANA BRAŞOV
RESORT MARKETING ACTIVITY........................................................................ 222 45
6.1. POIANA BRAŞOV resort and its role within the Romanian mountain tourism 222
market.............................................................................................................................
6.2. Marketing quantity research. „Consumers oppinions, attitudes and behavior
regarding the quality of touristic services from the POIANA BRAŞOV resort”...........
227 45

11
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

6.2.1. Establishing the objectives of the quantity research................................. 227


6.2.2. Defining the hypotheses of the quantity research..................................... 227
6.2.3. Methodological aspects related to the questionnaire drawing up and 229
the assurance of the representative character of the sample...........................................
6.2.4. Analysis and interpretation of the quantity research results .................. 231
6.2.5. Testing the statistic hypotheses of the quantity research.......................... 234
6.2.6. Factors that influence the tourists’ behavior within the Poiana Braşov 235
mountain resort………………………………………………………………………...
6.2.7. Quantity research limits ........................................................................... 241
6.2.8. Quantity research conclusions.................................................................. 241 45
6.3. Strategic development for Poiana Braşov – a mountain tourism destination.......... 245
6.6.1. SWOT analysis for Poiana Braşov mountain resort................................. 246
6.6.2. Market segmentation in POIANA BRAŞOV resort................................. 247
6.6.3. Positioning “Poiana Braşov Destination” within the Romanian 247
mountain tourism………………………………………………………………………
6.6.4. Drawing up the marketing mix for the development of Poiana Braşov
mountain destination………………............................................................................... 250
CONCLUSIONS............................................................................................................ 255 48
PERSONAL CONTRIBUTIONS.................................................................................. 260 52
BIBLIOGRAPHY........................................................................................................... 263 54
FIGURES LIST...................................................................................................... 279
TABELS LIST..................................................................................................... 280
EXHIBITS......................................................................................................................

12
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

INTRODUCERE

Turismul şi Călătoriile (T&T) reprezintă o ramură economică de sine-stătătoare care oferă o


sumă de produse (de consum şi de investiţie), precum şi servicii pe care le preia din alte ramuri cu
activitate economică legată direct sau indirect de turism. Prin intermediul acestora, dar şi în mod
direct, activitatea din turism se reflectă atât în PIB, cât şi pe plan social, prin crearea de locuri de
muncă. În acest context, turismul se identifică sub forma unei pieţe de desfacere pentru oferta marii
majorităţi a ramurilor producătoare de bunuri şi servicii, cât şi pentru oferta de muncă din societate,
fiind un fenomen economic şi social global, cu implicaţii majore asupra economiei mondiale.
Două organisme internaţionale, Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC) şi
Organizaţia Mondială a Turismului (UNWTO) monitorizează permanent stadiul de dezvoltare atins
de industria turismului şi călătoriilor, instrumentul de evaluare utilizat, Contul Satelit al Industriei
Turistice (TSA), fiind special concepute în acest scop.
La finele anului 2009, valoarea producţiei şi activităţile care produc bunuri şi servicii
destinate T&T şi oferite atât direct, cât şi indirect consumului turistic, se ridica la valoarea de 5433
mld. $, ponderea deţinută în PIB fiind de 9,4%. De asemenea, numărul locurile de muncă asigurate
atât direct cât şi indirect, reprezenta 8,2% din totalul ofertei mondiale. Realizând o evaluare similară
la nivelul activităţilor care oferă bunuri şi servicii direct spre consumul turiştilor, valorile globale
evidenţiază ponderea T&T de 3,2% în PIB şi 2,8% din totalul locurilor de muncă oferite la nivel
mondial.1
Barometrul publicat de UNWTO în aprilie 2010 evidenţia scăderea numărului de sosiri de
turişti străini care au călătorit în alte ţări în anul 2009, la un total de 880 milioane persoane, după ce
în 2008 numărul acestora se ridica la 919 milioane persoane, în condiţiile în care, prin acumularea
unui număr de sosiri de 900 milioane persoane la nivelul anului 2007 se înregistra, la acel moment,
un record mondial absolut.2
România se înscrie în circuitul turistic internaţional cu valori turistice unicat atât din
categoria resurselor turistice naturale, antropice, cât şi culturale, a căror valorificare inteligentă ar
putea determina creşterea substanţială a rolului industriei turismului în cadrul economiei naţionale,
cu efecte pozitive, de lanţ, la nivelul întregii societăţi. În prezent, în ţara noastră, turismul are o
contribuţie indirectă de 6,3% din PIB şi 3,1% din ocuparea forţei de muncă, cifrele corespunzătoare
la nivelul contribuţiei directe fiind de 5,2% şi 1,9%. În 2009, România a fost vizitată de 5,3

1
www.wttc.com
2
www.unwto.org/facts/eng/pdf/barometer/UNWTO_Barom10_update_april_en_excerpt_pdf.

13
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

milioane turişti străini, numărul celor care au înnoptat din totalul menţionat fiind de 1,2 milioane
persoane.1
Prin relief, aşezare geografică şi potenţial turistic, ţara noastră dispune de condiţii favorabile
dezvoltării turismului montan. Zonele turistice montane sunt concentrate în jurul arcul carpatic,
staţiunile montane amenajate fiind diferenţiate sub aspectul ofertei turistice asigurate, altitudinii la
care sunt localizate şi, corespunzător, al atractivităţii exercitate asupra cererii turistice. În anii din
urmă, turismul montan românesc nu s-a mai numărat printre „sectoarele preferate” ale ministerului
de resort, deşi anul 2003, anul lansării programului „SUPERSCHI în Carpaţi” prefigura o evoluţie
susţinută a produsului turistic montan, în planul imaginii, dar, mai ales, sub aspect financiar.
Lucrarea îşi propune, pornind de la realităţile menţionate şi cele care se vor fi evidenţiat pe
baza analizelor cuprinse în structura sa, să evidenţieze care este stadiul actual al dimensiunii pieţei
turistice montane, care sunt perspectivele reale de dezvoltare ale turismului montan românesc şi
care sunt strategiile cele mai potrivite pentru asigurarea unui trend evolutiv, constant, ascendent.
Demn de subliniat este faptul că propunerile şi concluziile care vor fi formulate se vor
poziţiona pe două paliere distincte. Pe de o parte, turismul montan românesc este considerat un
sector al pieţei turistice alcătuit dintr-un ansamblu de produse oferite de firme specializate în
prestarea serviciilor turistice, strategiile care vor fi elaborate făcând referire la acţiunile operatorilor
turistici din staţiunile turistice montane. Al doilea palier vizat este cel al staţiunii Poiana Braşov,
lucrarea propunând un cadru pentru acţiuni viitoare de planificare strategică de marketing, conceput
cu scopul asigurării unui punct de plecare pentru transformarea staţiunii într-o destinaţie turistică
autentică.
Lucrarea se doreşte o continuare a cercetărilor ştiinţifice la nivelul turismului montan
românesc care să uşureaze, într-o oarecare măsură, preocupările stakeholderilor implicaţi efectiv în
desfăşurarea activităţilor de turism montan, în direcţia identificării direcţiilor şi căilor de evoluţie în
viitor. De asemenea, lucrarea poate fi un punct de plecare pentru conturarea unor programe de
marketing complexe, atât de necesare la nivelul zonelor turistice montane din România.

1
www.wttc.com

14
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

PARTEA I
PIAŢA TURISMULUI MONTAN

CAPITOLUL 1
CARACTERISTICI ALE TURISMULUI MONTAN

Muntele a reprezentat şi reprezintă pentru omul modern o atracţie deosebită pe tot parcursul
anului. Turismul montan se bucură de recunoaştere internaţională deoarece s-a constatat că există
un mare interes al populaţiei globului pentru vizitarea regiunilor montane, la care se adaugă
dimensiunile mondiale ale zonelor montane; 24 % din suprafaţa Terei este ocupată de regiuni
montane, unde trăieşte o populaţie de 12% din totalul mondial, iar un plus de 14% din populaţia
globului se află la contactul regiunilor montane cu regiunile limitrofe.1 Zonele montane asigură
sursele de apă de bază la nivel mondial, constituind, de asemenea, o componentă esenţială a
biodiversităţii globale.

1.1. Forme ale turismului montan


Turismul montan include o paletă largă de activităţi de recreere, spirituale şi economice care
se desfăşoară în diverse regiuni montane. Este o sursă economică importantă a multor comunităţi
montane, generând locuri de muncă, venituri care, în cele din urmă, permit localnicilor să-şi
organizezeze şi continue traiul în conformitate cu tradiţiile şi rădăcinile culturale proprii.
Turismul montan, ca şi concept al industriei turismului, reprezintă o formă de turism „de
interferenţă” derivat din:2
- turismul de iarnă - formă de turism individualizată pe baza criteriului sezonalităţii, care
prezintă două caracteristici distincte, după motivul pentru care se face deplasarea, respectiv
turismul pentru zăpadă şi turismul pentru soarele căutat şi în timpul iernii,
- turismul de agrement, turismul de odihnă sau recreere, turismul sportiv - forme de turism
individualizate în funcţie de motivaţiile deplasărilor,
- turismul de sejur, care în funcţie de timpul disponibil pentru călătorii poate fi un sejur lung,
mediu sau scurt.
Coordonatele evidenţiate reprezintă baza diferenţierii variantelor de practicare ale
activităţilor turistice în zonele montane, între care se identifică: turismul pentru sporturi de iarnă,

1
Price, M.,F., Jansky, L., Iatsenia, A.,A.,(eds.), op.cit., p. 1
2
Snak, O., Baron, P., Neacşu, N., op.cit., p.33-47

15
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

turismul itinerant montan, turismul de drumeţie montană, turism-alpinism şi turism climateric


montan pentru odihnă şi agrement.1
Turismul pentru sporturi de iarnă este o formă de turism sportiv, care se intercondiţionează
cu celelalte activităţi din staţiunile climaterice montane. Este dependent de anumite condiţii
morfoclimaterice, pe de o parte, de dotări caracteristice în spaţiul mijlociu al muntelui, între staţiuni
şi regiunea înaltă, precum şi de infrastructura specifică din staţiunile ce servesc de bază de
desfăşurare, pe de altă parte.
Turismul itinerant montan se leagă de zona montană la peste 1500 m, fiind dependent de căi
de acces de o factură aparte (poteci turistice, drumuri forestiere), precum şi de factori naturali
morfopeisagistici ce atrag iubitorii muntelui.
Turismul de drumeţie montană este foarte răspândit şi stimulat de valoarea peisagistică de o
mare diversitate a regiunii montane înalte, dependentă de substratul litologic şi de învelişul vegetal
ce înregistrează etajarea altitudinală. Punctele nodale în desfăşurarea drumeţiei montane sunt
cabanele amplasate în poziţii favorabile, alese atât din punct de vedere al accesului, cât şi din punct
de vedere al amplasării în apropierea unor obiective turistice cu impact.
Turismul-alpinism este o formă exclusiv sportivă a turismului montan, practicat de o
categorie restrânsă de persoane cu aptitudini fizice deosebite şi antrenate special în acest scop.
Practicarea alpinismului solicită condiţii morfologice deosebite: versanţi cu pante abrupte, ridicaţi
până la verticală şi energie de relief de sute de metri.
Turismul climateric montan pentru odihnă şi agrement este o formă de turism de staţiune
(sejur), practicat în cadrul staţiunilor climaterice montane. Amenajările turistice sub forma
staţiunilor se identifică prin dimensiune, respectiv numărul de locuri de cazare asigurat şi dotări
aferente, de complexităţi diferite. Aceste amenajări aparţin în exclusivitate spaţiului montan şi sunt
legate de componenta peisajistică orientată spre factorul relief, la care se adaugă condiţiile climatice
şi bioclimatice stimulative pentru odihnă şi agrement.

1.5. Caracteristicile ofertei turismului montan pe plan internaţional


Ţările reprezentative pe glob în sectorul turismului montan sunt ţări dezvoltate din punct de
vedere economic, care dispun de un potenţial natural favorizant, dar în egală măsură impresionanat,
şi care au avut resursele investiţionale necesare amenajării zonelor montane în folosul practicării
activităţilor turistice, foarte ridicate şi cu rentabilităţi financiare evidente după scurgerea unei
anumite perioade de timp. Între aceste ţări, cele mai semnificative sunt cele grupate în jurul
masivelor montane din Europa.

1
Ciangă, N., România. Geografia Turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, p. 184-186

16
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

Munţii Alpi, cu o suprafaţă de 181.498 km², arie care include 5814 localităţi şi unde
locuiesc 14,2 mil. persoane1, reprezintă cea mai valoroasă regiune montană din lume, ţările grupate
în jurul lor fiind Franţa, Elveţia, Liechtenstein, Austria, Italia, Germania şi Slovenia şi dispune de
un potenţial de profil extrem de valoros care însumează 25% din totalul turismului mondial. De
menţionat faptul că în aceste zone montane turismul se constituie drept cel mai reprezentativ sector
economic al regiunii.2 Acestor ţări li se adaugă şi Principatul Monaco care prin prisma suprafeţei şi
activităţilor turistice nu îndeplineşte un rol similar în turismul montan.
Datorită înălţimilor mari şi gheţarilor existenţi zăpada nu se topeşte niciodată, permiţând
practicarea non-stop a schiului. Deţin şi numeroase peşteri, cea de lângă Salzburg (Peştera
Mamutului) fiind socotită cea mai mare din Europa. Numărul mare de văi care străbat arcul alpin
permite o bună accesibilitate, iar acolo unde nu au existat căi naturale s-au construit drumuri de
acces, chiar la altitudini foarte ridicate, săpate în stâncă, tuneluri, cel mai mare fiind cel care leagă
Franţa de Italia pe sub Mont Blanc (1964).3
Munţii Carpaţi sunt cei mai lungi din Europa, întinzându-se pe o distanţă de 1500 km,
ţările pe care le traversează fiind România (43% din suprafaţa totală a masivului), Slovacia (22%),
Ucraina (14%), Polonia (11%), Ungaria (6%), Cehia (4%) şi Serbia (0,5%). Caracteristica
predominantă a turismului montan în aceste ţări este diversitatea.4 În Cehia şi Slovacia condiţiile de
relief şi climă sunt asemănătoare ţării noastre iar funcţionarea turismului montan se bazează pe un
sistem naţional, coordonat şi organizat pornind de la o separaţie a staţiunilor turistice în trei
categorii: baze de schi de importanţă internaţională (categoria I), baze de schi de importanţă
naţională (categoria II) şi baze de schi de importanţă zonală şi locală (categoria a III-a). Procesul de
amenajare turistică acordă o atenţie sporită corelării capacităţilor de cazare cu suprafaţa domeniului
schiabil, capacitatea de transport pe cablu, precum şi cu numărul vizitatorilor în tranzit.
Munţii Scandinaviei (Norvegia, Suedia, Finlanda) reprezintă o atracţie turistică principală
pentru locuitorii ţărilor menţionate, preocupările centrale de amenajare vizând diversificarea
activităţilor de agrement şi oferirea de facilităţi şi vacanţe combinate.
Munţii Pirinei (mai ales Spania, Franţa într-o măsură mai mică) sunt amenajaţi în vederea
practicării turismului montan în baza concepţiei specifice staţiunilor integrate (circa 14), la
altitudini de peste 1500 m şi bazate, în principal, pe practicarea sporturilor de iarnă. Staţiuni de
profil se află şi în Munţii Cantabrici şi Sierra Nevada.

1
Perlik, M., Messerli, P., Urban Strategies and Regional Development in the Alps, , Mountain Research and
Development, Vol.24, No.3, 2004, p.215-219
2
Wyder, J., Multifunctionality in the Alps: Challenges and the Potential for Conflict over Development, Mountain
Research and Development, Vol.21, No.4, 2001, p.327-330
3
Price, M.,F., Jansky, L., Iatsenia, A.,A., (eds.), op.cit., p. 42
4
Carpathians Environmental Outlook 2007, United Nations Environment Programme, Geneva, 2007, Mountain
Research and Development, Vol.28, No.2, 2008

17
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

Munţii Balcani (Bulgaria) au fost introduşi în circuitul turistic montan internaţional pein
amenajarea a trei staţiuni de valoare europeană: Boroveţ, Pamporovo şi Vitoşa, echipate la nivelul
staţiunilor similare din Alpi, în mare parte în colaborate cu firme franceze şi austriece de profil.
Munţii Apalachi (SUA şi Canada)şi Munţii Stâncoşi (SUA) au fost amenajaţi pe baza unor
proiecte de anvergură adaptate profilului turiştilor americani, care preferă practicarea turismului
montan la sfârşit de săptămână, sau chiar de o singură zi, motive care justifică amplasarea
staţiunilor în imediata vecinătate a aglomerărilor urbane şi concentrarea în spaţiu a dotărilor şi
serviciilor. Parcurile naţionale îndeplinesc importante funcţii ştiinţifice, de conservare a resurselor
naturale, dar au şi o importantă funcţie turistică, de satisfacere a necesităţilor culturale, de odihnă şi
recreere a oamenilor. Pe lista Naţiunilor Unite figurează circa 2600 de areale protejate, cu o
suprafaţă de aprox. 4 mil km², distribuite în 124 de ţări.1

1.6. Stadiul actual al dezvoltării turismului montan la nivel european


Ţările europene grupate în jurul Munţilor Alpi se constituie în cei mai importanţi promotori
şi ofertanţi ai turismului montan mondial, afirmaţie justificată prin elementele potenţialului natural
şi cultural-istoric de care dispun, la care se alătură gradul de dezvoltarea atins în organizarea
tehnico-materială a turismului montan ca urmare a implementării unor proiecte ample şi costisitoare
de amenajare turistică cu desfăşurări continue, facilităţile existente şi faptul că lansează trendurile
modei în activităţile de profil. În sprijinul acestei afirmaţii vor fi prezentate cele mai mari staţiuni
de schi din lume, toate fiind situri europene, analiză realizată după dimensiunea domeniului
schiabil, dotarea cu mijloace de transport pe cablu şi posibilităţile de interconectare a traseelor
incluse. Cele mai reprezentative sunt:
1. Les Trois Vallées (Franţa) 600.196.242 m,
2. Paradiski (Franţa) 425.187.210 m,
3. Via Lattea (Italia, Franţa) 400.781.110 m,
4. Sella Ronda (Italia) 370.151.240 m (în Munţii Dolomiţi),
5. Matterhorn Ski Paradise (Elveţia şi Italia) 350.389.700 m,
6. 4 Vallées (Elveţia) 325.646.000 m,
7. Les Sybelles (Franţa) 310.718.000 m,
8. Espace Killy (Franţa) 300.941.360 m,
9. Skiwelt (Austria) 279.911.380 m,
10. Avoriaz (Franţa şi Elveţia) 270.791.000 m,(parte a zonei Portes du Soleil).

1
Ţigu, G., op.cit., p.83.

18
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

La nivel internaţional analiza indicatorului zile-schiori evidenţează gradul de frecventare a


domeniilor schiabile, iar ierarhia mondială este prezentată în tabelul 1.1. Valoarea globală a
încasărilor rezultate din exploatarea domeniilor schiabile în anul 2009, s-a ridicat la cifra de 5
miliarde euro (fără taxe).1

Tabelul 1.1. Gradul de frecventare al domeniilor schiabile în anul 2009 (milioane zile-
schiori)
Ţara Franţa SUA Austria Elveţia Italia Suedia Spania Norvegia Germania Slovenia
Milioane 58,5 57,4 56,9 31,7 29,0 8,3 7,2 7,0 4,5 1,6
zile-
schiori

Sursa: http://www.institut-montagne.org/nuxeo/nxfile/default/08456308-9f1d-410b-a968-
4566f5816f3c/file:content/RecueilIndicateursetAnalyses2009.pdf

Franţa posedă unele dintre cele mai bune şi renumite staţiuni montane din lume care sunt
amplasate în Munţii Alpi şi în Munţii Pirinei. În Alpii Francezi se regăsesc cele mai mari domenii
schiabile, între care Les Trois Vallées (considerat cel mai mare din lume), lungimea totală a
pârtiilor de schi fiind de 600 km. Tot aici se află şi cele mai bune staţiuni montane de vară din
Europa. Staţiunile franţuzeşti, în număr de aproximativ 200, se caracterizează prin diversitate, fiind
întâlnite atât staţiuni total integrate precum Flaine dar şi staţiuni amenajate în localităţi de munte cu
un pitoresc aparte, între care Megève sau Châtel.
Staţiunile de dimensiuni şi capacităţi mari oferă un grad de confort ridicat, multe unităţi de
cazare fiind amplasate chiar la baza pârtiilor de schi, dar pachetele turistice comercializate se
adresează tuturor categoriilor de venituri. Organismele de profil ale statului francez realizează
ierarhizarea staţiunilor montane în funcţie de capacitatea de transport a dotărilor mecanice aflate la
dispoziţia turiştilor după cum urmează:2
• 106 staţiuni mici, cu o capacitate de transport pe cablu inferioară valorii de 2500 km-
schiori/oră;
• 37 staţiuni de dimensiuni medii, capacitatea de transport aflată în intervalul 2500-
3000 km-schiori/oră;
• 40 staţiuni mari, a căror capacitate de transport se situează în intervalul 5000-15.000
km-schiori/oră;
• 14 staţiuni foarte mari, cu capacitatea de transport care depăşeşte valoarea de 15.000
km-schiori/oră.

1
http://www.institut-montagne.org/nuxeo/nxfile/default/08456308-9f1d-410b-file:contenAnalyses2009.pdf
2
http://www.strmtg.equipment.gouv.fr

19
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

În Franţa, la finele sezonului 2005-2006, erau în funcţiune 3370 instalaţii de transport pe


cablu, repartizate după cum urmează: 63 teleferice, 6 funiculare, 145 de telecabine, 876 telescaune,
200 de teleschiuri, restul de 80 fiind alte categorii de instalaţii, capacitatea totală de transport
situându-se la nivelul de 909.610 km-schiori/oră. De remarcat preocuparea constantă a operatorilor
de profil de a reînnoi permanent instalaţiile utilizate, astfel că în raport cu anul 2000, 19% dintre
echipamentele în uz în anul 2006 erau noi.1
Practicarea alpinismului, a turismului de aventură, a cicloturismului sau mountain bike-ului
completează propunerile de petrecere a timpului liber, constituind, în acelaşi timp, tot atâtea
motivaţii principale pentru deplasarea în zona respectivă. Organizarea unor evenimente culturale şi
sportive cu tradiţie dobândită în ani de derulare consecutivă, completate de evenimente unice pentru
anul în curs reprezintă o practică a prestatorilor turistici, programul manifestărilor fiind cunoscut cu
anticipaţie şi promovat pe măsură.
Italia este o altă destinaţie de top a turismului montan european şi mondial, regiunile
specializate în organizarea acţiunilor turistice de acest tip fiind Vale d’Aosta, Trentino cu cele două
provincii Trento şi Bolzano (cunoscută şi sub denumirea de Süd Tirol Alto Adige), Piemonte, zona
Venezia, Sicilia (care dispune de condiţiile necesare practicării schiului pe Muntele Etna), ş.a.
Vale d’Aosta este cea mai mică regiune a Italiei şi este situată în partea de nord-vest, la
graniţa cu Franţa şi Elveţia. Sistem montan include patru dintre cele mai mari vârfuri ale Munţilor
Alpi: Mont-Blanc (4810 m), Mont Cervino cunoscut cu denumirea germană Matterhorn (4478 m),
Mont Rosa (4634 m) şi Gran Paradiso (4061 m). Numeroasele văi existente creează condiţii
favorabile practicării turismului montan, atât iarna cât şi vara, una dintre principalele atracţii ale
regiunii fiind Parcul Naţional Natural Gran Paradiso, cel mai vechi din Italia.
Trentino Alto Adige este regiunea situată în partea de nord a Italiei, la graniţa cu Austria şi
Elveţia şi este, probabil, zona montană cea mai renumită a Italiei. Vârfurile Ortles şi Cevedale,
Munţii Dolomiţi, incluşi în Patrimoniul Natural UNESCO, faimoşi pentru peisajele oferite şi
localităţile tradiţionale sau Văile Gardena, Fassa, Brenta, Fiemme, etc. sunt elementele care
determină faima şi frumuseţea regiunii. Aici funcţionează un sistem complex şi foarte modern de
utilizare a domeniului schiabil (sistemul dolomitic-superschi), unde se desfăşoară instalaţii de
transport pe cablu care asigură unificarea tuturor celor 25 staţiuni din zonă, pe o lungime de 500
km.

1
Syndicat Nationale de Telepheriques de France, Les entreprises francaises de remontees mechaniques et de domaines
skiables. Recueil d’indicateurs et analyses 2006, document descărcat la adresa http://www.institut-
montagne.org/default/08456308-9f1d-410b-a968-4566f5816f3c/file:content/RecueilIndicateursetAnalyses2006.pdf

20
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

Elveţia, o ţară eminamente montană, se prezintă pe piaţa internaţională a turismului montan


cu o ofertă consistentă alcătuită din staţiuni turistice de prestigiu şi domenii schiabile de anvergură.
Tabelul 1.2. reflectă repartiţia teritorială a staţiunilor montane din această ţară.

Tabelul 1.2. Repartiţia teritorială a staţiunilor montane din Elveţia


Regiune TOTAL Jura Alps Valais Berna(excl.Jura) Elveţia Ticino Elveţia de Grisons
(Vaud+ Centrală Est
Fribourg
Număr 230 15 19 54 35 35 8 18 46
staţiuni
Sursa: Gonseth, C., Adapting Ski Area Operations to a Warmer Climate in the Swiss Alps through Snowmaking
Investments and Efficiency Improvements, descărcată la adresa http://biblion.epfl.ch/EPFL/theses/2008_TH4139.pdf,
p.5

În accepţiunea specialiştilor elveţieni, o staţiune montană se poate axa pe dezvoltarea


facilităţilor necesare practicării sporturilor de iarnă doar în situaţia în care în şapte din zece ierni
consecutive stratul de zăpadă are dimensiunea de 30-50 cm, cel puţin 100 de zile într-un sezon,
respectiv de la 1 decembrie până la 15 aprilie. Pentru a îmbunătăţi condiţiile de practicare a
schiului, domeniile schiabile sunt dotate cu sisteme vaste de producere a zăpezii artificiale,
contribuţia acestora la menţinerea stratului de zăpadă fiind de 20%. Din acest punct de vedere, în
Elveţia se remarcă o dotare mai redusă, prin comparaţie cu Italia şi Austria, unde 68% şi, respectiv
54% dintre domeniile schiabile dispun de capacităţile tehnice necesare în această direcţie.1
Importanţa acordată turismului montan se evidenţiază şi prin amploarea instalaţiilor de
transport pe cablu, în număr de aproximativ 1750 amplasate pe întreg teritoriul Elveţiei (58 de
funiculare, 215 trenuri de munte, 119 telecabine, 320 telescaune şi 1052 instalaţii teleschi), care
transportă anual un număr de 300 milioane turişti. Personalul angajat în scopul întreţinerii
instalaţiilor, oferirii serviciilor conexe precum întreţinerea pistelor, acţiuni de prim-ajutor, etc., este
de 11.000 persoane, la care se adaugă 10.000 persoane a căror activitate este determinată de
funcţionarea acestor sisteme, monitori de schi şi snowboard, cei care sunt angajaţi în unităţile de
alimentaţie aflate în imediata apropiere a pârtiilor, etc.2
Austria este o ţară europeană ai cărei locuitori îşi câştigă existenţa, într-un procent însemnat,
datorită implicării în organizarea turismului montan. Este de notorietate faptul că, în funcţionarea şi
gestiunea unităţilor de cazare austriece, predominante sunt pensiunile turistice, unităţile hoteliere
mici, cazarea în locuinţele cetăţenilor, echipamente care sunt gestionate în varianta familială,

1
Gonseth, C., Adapting Ski Area Operations to a Warmer Climate in the Swiss Alps through Snowmaking Investments
and Efficiency Improvements, Teză de doctorat, 2007, material descărcat la adresa
http://biblion.epfl.ch/EPFL/theses/2008/4139/EPFL_TH4139.pdf, p.7-15
2
L’importance des remontées mécaniques pour le tourisme en Suisse, articol descărcat la adresa
www.seco.admin.ch/dokumentation/publikation/index.html?lang..

21
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

prezenţa lanţurilor hoteliere, deopotrivă voluntare şi integrate, a structurilor de primire de capacităţi


mari (ca în Franţa, de exemplu), fiind, mai degrabă, o excepţie.
Principalele regiuni austriece renumite pentru concentrarea spaţiilor montane sunt:
Carinthia, Zona sudică, Salzburg, Styria, Tirol, Zona de Nord şi Vorarlberg. Cinci regiuni dedicate
sporturilor de iarnă din landurile Salzburg şi Stiria s-au unit pentru a oferi oaspeţilor lor distracţie în
zăpadă şi un plus de valoare prin abonamentul de schi denumit Ski Amadé. Acesta conţine în total
860 kilometri de pârtii de toate gradele de dificultate şi 270 de instalaţii de cablu moderne - 145 de
pârtii uşoare (280 km), 181 de dificultate medie (483 km) şi în jur de 30 de pârtii dificile (97 km).
În oferta aceluiaşi abonament sunt incluse şi pârtiile înalte care ajung la 2700 m altitudine, preţul
pentru 6 zile în perioada de vârf a sezonului 2009/2010, fiind de 196 euro pentru adulţi şi 101,5
euro pentru copii.
Salzburg cuprinde peste 80 de domenii schiabile, 30 dintre acestea fiind centre
internaţionale de renume pentru practicarea sporturilor de iarnă. Abonamentul pentru utilizarea
sistemelor de transport pe cablu din regiune (denumit Salzburger Superski Card) are cel mai mare
grad de acoperire din lume, posesorii săi având acces la pârtiile (970 de pârtii cu o lungime totală
este de 2200 km) şi instalaţiile din 23 regiuni de schi, 90 de staţiuni, la peste 700 de teleschiuri ce
au capacitatea de a asigura transportul a peste 1 milion de schiori/oră. Spre deosebire de
abonamentul aplicat în Italia, Dolomiti Superski Card, care se bucură, în continuare de popularitate,
fiind considerat abonamentul cu cel mai mare grad de acoperire, dar care nu este accesibil pentru o
singură zi sau perioade scurte, abonamentul austriac are durata minimă de valabilitate de 3 zile, cea
maximă fiind de 12 zile.
Una dintre caracteristicile predominante ale turismului montan în Austria este varietatea
modalităţilor de petrecere a vacanţei, deopotrivă pentru sezonul de iarnă şi cel de vară. Amenajarea
şi întreţinerea pârtiilor de schi nu reprezintă preocuparea exclusivă a operatorilor turistici austrieci,
conştienţi fiind de diversitatea preferinţelor turiştilor pe care îi găzduiesc. Pârtiile de schi fond, cele
de snowboard, de săniuş, amenajarea şi întreţinerea patinoarelor şi traseelor de drumeţie, etc. sunt
elemente care întregesc oferta turistică. Dezvoltarea staţiunilor termale sau construirea unor dotări
de profil în staţiunile montane existente, programele speciale pentru copii (pârtii, şcoli de schi
pentru copii, grădiniţe, oferte speciale pentru familii cu copii, gratuităţi sau reduceri substanţiale la
transportul pe cablu), atenţia acordată activităţilor "après-ski ", susţinerea turismului la ferme, ş.a.,
reprezintă tot atâtea motive de petrecere a vacanţelor în staţiunile din Austria.
Germania se identifică pe piaţa europeană a turismului montan prin staţiuni renumite cum
sunt Garmish-Partenkirchen, Oberstdorf, Berchtesgaden, Oberjoch, Mittenwald şi altele, create
iniţial pentru turismul estival şi adapatate ulterior pentru practicarea sporturilor de iarnă.

22
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

CAPITOLUL 2
PIAŢA TURISMULUI MONTAN ÎN ROMÂNIA

Configuraţia variată a teritoriului ţării noastre, cadrul natural complex şi armonios structurat
fac ca România să deţină un potenţial deosebit de valoros, ca premisă a dezvoltării unei activităţi
turistice eficiente. Zona montană, una dintre cele trei componente definitorii ale strucurii
peisagistice din ţara noastră (alături de Dunăre şi de Marea Neagră, cu fâşia de litoral) şi contribuie
într-o foarte mare măsură la diversitatea şi complexitatea potenţialului turistic al României.1

2.2.2. Echipamentele turistice


Desfăşurarea activităţii turistice presupune existenţa unui suport material format dintr-o
serie de elemente funcţionale care să asigure cazare, masa, agrementul turiştilor.
2.2.2.1. Echipamentele de cazare
În staţiunile montane funcţionează în prezent 1047 unităţi de cazare, dintr-un total la
nivelul întregii ţări, de 5079 de unităţi, ceea ce reprezintă 20,6% din numărul total al
echipamentelor de cazare înregistrate pe teritoriul României în anul 2009, situaţie prezentată în
tabelul 2.4.
Tabelul 2.4. Repartizarea echipamentelor de cazare pe tipuri de structuri de primire
turistică cu funcţiuni de cazare turistică din staţiunile montane în anul 2009

Tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni Număr unităţi


de cazare turistică
Hoteluri 116
Hoteluri pentru tineret 5
Hosteluri 3
Hoteluri-apartament 2
Moteluri 10
Vile 133
Cabane turistice 70
Bungalouri 11
Sate de vacanţă 2
Campinguri 6
Popasuri turistice 8
Căsuţe turistice 2
Tabere 22
Pensiuni turistice urbane 198
Pensiuni turistice rurale 458
Spaţii de cazare pe vase fluviale sau maritime 1
TOTAL 1047
Sursa : www.insse.ro

1
Ţigu, G., op.cit., p.143

23
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică în varianta datelor TEMPO-online,


evidenţiază la nivelul anului 2009 câteva situaţii particulare. În structură, oferta de cazare pe tipuri
de unităţi, este caracterizată prin ponderea covârşitoare deţinută de pensiunile turistice, în special
cele rurale (44%), la care se adaugă pensiunile urbane (19%). Împreună, aceste două tipuri de
structuri de cazare alcătuiesc peste 60% din totalul echipamentelor de cazare care funcţionează în
zona montană a României. Unităţile reprezentative de cazare pentru turismul montan, respectiv
cabanele, au o pondere scăzută, de 7%, iar vilele reprezintă 13% din totalul ofertei de cazare în
spaţiul turistic montan al ţării noastre.
Aceeaşi analiză, a modalităţii de repartizare a capacităţilor de cazare din staţiunile montane,
dar prin prisma numărului de locuri de cazare disponibile (locuri-zile), evidenţiază o situaţie
diferită. Hotelurile sunt unităţile care dispun de cea mai mai mare ofertă de cazare în zonele
montane (38%), urmate de pensiunile turistice rurale (19%), pensiunile turistice urbane (13%),
cabanele (11%), vilele turistice (10%), elemente prezentate în figura 2.1.

Figura 2.1. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de


primire turistică, în staţiunile montane, în anul 2009 (% nr. locuri-zile)

6% Hoteluri
3%
Vile
19% 38%
Cabane
Pens. Urb.
Pens. Rur.
13% Tabere
11% 10%
Altele

Sursa : www.insse.ro

Sub aspectul gradului de confort, se observă faptul că predomină unităţile de confort redus,
37% din totalul capacităţilor de cazare care funcţionează în zona montană din ţara noastră fiind de 2
stele, urmate de cele de 3 stele cu o pondere de 32% şi de cele de 1 stea care au ponderea de 9%,
împreună reprezentând 78% din oferta de cazare care funcţionează în staţiunile montane. În egală
măsură, este relevantă lipsa acută a unităţilor de confort ridicat (4 stele), care înregistrează un

24
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

procent de 13%, cât, mai ales, a celor de lux (5 stele), cu un procent de 1%, care în aceste condiţii
sunt, practic, inexistente.
Această situaţie se reântâlneşte, de altfel, la nivelul întregii ţări, fiind evidentă nevoia
stringentă de ridicare a gradului de confort a structurilor de primire turistice, în vederea concurării
pe poziţii relativ egale cu ofertele turistice internaţionale, situaţie evidenţiată în figura 2.2.

Figura 2.2. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune, pe categorii de confort, în


staţiunile montane, în anul 2009 (% nr. locuri-zile)

8% 1% 13%
9% 5 stele
4 stele
3 stele
2 stele
32% 1 stea
37% Neclasif.

Sursa : www.insse.ro

2.2.2.2. Echipamentele de alimentaţie şi dotările pentru agrement


Unităţile de alimentaţie, ca elemente funcţionale de bază ale unei staţiuni turistice,
contribuie într-o măsură foarte mare la atractivitatea şi calitatea ofertei turistice. În staţiunile
turistice montane structura unităţilor este diversă, variind de la restaurante clasice sau cu specific, la
braserii, baruri, cofetării. În corelaţie cu capacitatea de cazare, repartiţia în teritoriu evidenţiază
aceeaşi concentrare a unităţilor de alimentaţie în staţiunile de pe Valea Prahovei şi în Poiana
Braşov, care se remarcă totodată şi prin varietatea mai mare şi calitatea sporită a serviciilor,
comparativ cu celelalte staţiuni montane.
Practicarea turismului pentru sporturi de iarnă este stimulată şi de crearea unei infrastructuri
tehnice, formate din mijloace de transport pe cablu şi pârtii amenajate. Se remarcă, din acest punct
de vedere, cu o dezvoltare la scară comparativă pentru România, regiunea montană Bucegi – Munţii
Bârsei, care concentrează peste 60% din mijloacele mecanice pe cablu din lungimea pârtiilor şi din
turiştii care sunt atraşi de acest sport. Dimensiunile turismului pentru sporturile de iarnă sunt

25
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

limitate de intervalul restrictiv de practicare, raportat la perioada de iarnă, cu strat de zăpadă


favorabil, ca şi grosime, stabilitate şi persistenţă. Intervalul de practicare poate fi prelungit cu
avansarea în altitudine unde, la peste 2000 m, sezonul poate să se extindă pe 6 luni.
România nu are nicio staţiune care să se mândrească cu zeci de kilometri de pârtii de schi,
aşa cum se găsesc în Franţa, Austria sau Italia, de exemplu. La nivel naţional, dintr-un total de 150
de pârtii amenajate, 90 de pârtii sunt omologate, cele mai multe regăsindu-se în judeţele Braşov
(19), Prahova (13) şi Harghita (12). În ceea ce priveşte structura pârtiilor pe grade de dificultate,
situaţia este următoarea : pârtii uşoare (31), pârtii medii (44), pârtii dificile (15).
Calitatea scăzută a ofertei montane din ţara noastră este dependentă şi de întreţinerea
insuficientă a pârtiile existente (corectarea defecţiunilor de traseu, nivelarea şi înierbarea acestora,
organizarea scurgerii apei, fixarea şi consolidarea taluzelor care necesită investiţii substanţiale). Aşa
se explică faptul că unele pârtii nu asigură condiţiile normale practicării schiului, chiar dacă
condiţiile climaterice sunt favorabile şi este zăpadă, fără a mai aminti faptul că se constată o lipsa
acută a interesului pentru fixarea şi întreţinerea stratului de zăpadă existent, materializat,
deopotrivă, în efortul uman şi tehnic necesar. Îmbucurător este că se manifestă o creştere vizibilă a
interesului organizatorilor autohtoni în dotarea pârtiilor cu instalaţii de nocturnă.
Alte dotări de agrement. În afara amenajărilor pentru practicarea sporturilor de iarnă,
celelalte dotări de agrement sunt slab reprezentate. Agrementul sportiv se realizează prin terenuri de
sport şi un număr foarte redus de piscine acoperite, spa-uri sau patinoare. Se manifestă, de
asemenea, o slabă valorificare a suprafeţelor lacustre pentru agrement (plimbări cu bărci, platforme
pentru pescuit, hidrobiciclete, etc.).
În cele mai multe staţiuni agrementul se bazează în special pe drumeţia montană, mai ales ca
acţiuni neorganizate; se organizează programe de vizitare a obiectivelor turistice din apropiere
(peşteri, cascade, castele mănăstiri, etc.). În Munţii Făgăraş se practică, pe trasee potrivite şi în
organizarea monitorilor specializaţi, schiul de tură. Interesul mondial pentru practicarea turismului
de aventură s-a manifestat şi în ţara noastră, astfel că zona Munţilor Făgăraş, Piatra Craiului,
Bucegi, staţiunea Gura Humorului, Valea Bistriţei ş.a., s-au impus prin oferte turistice specifice.
Turismul ecvestru în zonele montane se dezvoltă timid, la fel şi pescuitul sau vânătoarea, zonele
rurale aflate în apropierea siturilor montane întregind însă atractivitatea turistică.

2.2.4. Staţiuni turistice de interes naţional şi local cu profil montan din România
Hotărârea Guvernului României nr. 852 din 13 august 2008 care aprobă normele şi criteriile
de atestare a staţiunilor turistice, realizează o listare a localităţile care sunt atestate ca staţiuni
turistice de interes naţional (37 staţiuni) şi de interes local (46 staţiuni) din ţara noastră. Actul
normativ nu realizează o separaţie a staţiunilor în funcţie de profilul activităţilor turistice principale,

26
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

dar, pornind de la elementelor de conţinut prezentate în capitolul anterior, autoarea a realizat o


selecţie a localităţilor care dispun de condiţiile necesare practicării turismului montan, ca activitate
turistică principală. Numeroase staţiuni balneoclimaterice sunt amplasate în zone montane, dar
motivaţia turistică principală a frecventării lor este indisolubil legată de organizarea turismului de
cură şi de întreţinere a sănătăţii, ceea ce a determinat neincluderea acestora în lista propusă.
Analizarea coordonatelor mai sus menţionate au condus la alcătuirea listei cu localităţile
atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, cu profil montan din ţara noastră, iar localităţile
selectate pentru a fi incluse sunt Azuga, Băile Tuşnad, Buşteni, Câmpulung Moldovenesc, Gura
Humorului, Poiana Braşov, Predeal, Sinaia, Sovata şi Vatra Dornei (10 localităţi).
Similar a fost alcătuită lista localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes local cu profil
turistic montan, o listă ceva mai consistentă care cuprinde localităţile Arieşeni, Băile Homorod,
Borşa, Bran, Cheia, Durău, Harghita-Băi, Izvorul Mureşului, Moieciu, Păltiniş, Pârâul Rece, Praid,
Semenic, Stâna de Vale, Straja, Timişu de Sus, Zona Fâtânele şi Zona Muntele Băişorii (18
localităţi).
În tabelul 2.5. este prezentată o sinteză a elementelor care definesc caracteristicile principale
ale staţiunilor alese pentru a fi incluse în această categorie.

Tabelul 2.5. Caracteristicile principale ale staţiunilor montane de interes naţional


Staţiuni montane Număr pârtii Lungimea pârtiilor Instalaţii de transport Oferta de cazare (nr.
pe cablu locuri) -2008
Azuga 5 6100 m telegondolă 400
Băile Tuşnad 1 500 m teleschi 2900
Buşteni 1 1500 m telescaun 3200
Câmpulung 3 6350 m telegondolă, teleschi -
Moldovenesc
Gura Humorului 1 1460 m telescaun -
Poiana Braşov 9 14.400 m 2 telecabine, 3200
1 telegondolă,
6 teleschiuri
Predeal 10 11.590 m 1 telescaun 4700
3 teleschiuri
Sinaia 7 14.500 m 2 telecabine 5000
2 telescaune
4 teleschiuri
Sovata 2 1200 m 1 telescaun 3900
1 teleschi
Vatra Dornei 6 11900 m 1 telescaun 3000
teleschi

Staţiunile turistice montane româneşti de interes local


În această categorie sunt incluse 18 staţiuni şi zone montane de interes local din ţara noastră:
Arieşeni, Băile Homorod, Borşa, Bran, Cheia, Durău, Harghita Băi, Izvorul Mureşului, Moieciu,

27
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

Păltiniş, Părăul Rece, Praid, Semenic, Straja, Stâna de Vale, Timişu de Sus, Zona Fântânele şi Zona
Muntele Băişorii.

2.3.1. Circulaţia turistică în zona montană în perioada 1994-2009


Circulaţia turistică în România a cunoscut în zona montană o evoluţie relativ stabilă în
intervalul analizat, numărul cel mai mare de turişti cazaţi în structurile de primire turistică fiind
înregistrat în anul 1995, respectiv 1056 mii persoane, iar numărul cel mai mic de turişti a fost
însumat în anul 2002, cu o valoare de 700 mii persoane. Pe fondul evoluţiei pozitive a numărului de
turişti care au desfăşurat acţiuni turistice în ţara noastră, în zona montană evoluţia este
asemănătoare. Începând cu anul 2003 se remarcă o creştere constantă a numărului consumatorilor
turistici din zonele montane, ajungându-se în anii 2007 şi 2008 la o cifră identică de 998 mii
persoane, ceea ce evidenţiază o apropiere semnificativă de valoarea maximă înregistrată în perioada
analizată. Ritmul mediu anual de creştere în perioada 2003 – 2007 a fost de 3,5% la nivelul întregii
ţări şi de 3,3% în zona turistică montană.
În ceea ce priveşte numărul turiştilor străini care vizitează staţiunile montane, se semnalează
ponderea scăzută a acestora în ansamblul circulaţiei turistice din zonă, media fiind de 9,2%,
procentul cel mai ridicat al perioadei fiind de 13,9%, în anii 2001 şi 2003, precum şi 13,6% în anul
2004 (un an foarte bun pentru turismul românesc, în general, apreciere realizată în funcţie de
numărul sosirilor de turişti străini în ţara noastră, care a atins nivelul de 6600 mii persoane
înregistrate la punctele de frontieră, cel mai ridicat din 1990 până în prezent).
Referitor la situaţia înnoptărilor, evoluţia este asemănătoare, ponderea turismului montan
fiind, prin prisma acestui indicator, de 11% la nivel naţional, situaţie redată în tabelul 2.6.
Tabelul 2.6. Locul turismului montan în circulaţia turistică a României (înnoptări)
ÎNNOPTĂRI (MII ZILE- 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
TURIST)
Total ţară, din care 17845 18501 18373 18991 20593 20726 17325
români 15079 15168 14909 15749 17007 17367 14658
străini 2766 3333 3464 3242 3586 3359 2667
% turişti străini 15,5% 18% 18,9% 17,1% 17,4% 16,2% 15,4%
Zona montană 1876 2060 2013 2062 2217 2246 1858
%(din total ţară) 10,5% 11,1% 11% 10,9% 10,8% 10,8% 10,7%
români 1659 1790 1749 1827 1931 1998 1671
% (zona montană) 88,4% 86,9% 86,9% 88,6% 87,1% 89% 90%
străini 217 270 264 235 286 248 187
%(zona montană) 11,6% 13,1% 13,1% 11,4% 12,9% 11% 10%
Sursa : www.insse.ro
Prezentarea evoluţiei cererii turistice din zona montană este completată de analiza a altor doi
indicatori : indicele de utilizare a capacităţii de cazare indicat în figura 2.5 şi durata medie a
sejurului redată în figura 2.6..

28
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

Figura 2.5. Evoluţia indicelui de utilizare a capacităţii de cazare turistică din staţiunile
montane, în perioada 1994-2009

50
45 43,2
40 40,3 38,5
35 33,6 35
30 29,4 28,4
25 26,3
23,7 22,1 21,9 22,3 22,6 22 22,2 24
20
15
10
5
0
1994199519961997199819992000200120022003200420052006200720082009

Sursa : www.insse.ro

Figura 2.6. Evoluţia duratei medii a sejurului în staţiunile montane, în perioada 1994-
2009

Evoluţia duratei medii a sejurului în staţiunile montane în


intervalul 1994-2009

4
3,5 3,5
3,2 3,3 3,3
3 3,1
2,9 2,8 2,7 2,6
2,5 2,5 2,5 2,4 2,3 2,2 2,2 2,2
2
1,5
1
0,5
0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Sursa : www.insse.ro

Important de subliniat, asociat analizei indicelui de utilizare a capacităţii de cazare, este


faptul că teoria gestiunii hoteliere demonstrează că o unitate de cazare care înregistrează un
coeficient de ocupare sub 60% este în pierdere. Valorile declarate ale indicelui reliefează, fără
niciun dubiu, dimensiunea activităţilor „la negru” desfăşurate la nivelul unităţilor de cazare din ţara
noastră. Situaţia prezentată statistic, evidenţiază un maxim de 43,2% grad de ocupare în 1995,
valorile minime situându-se la 22% într-un număr mare de ani ai perioadei analizate.

29
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

PARTEA a III-a
CERCETĂRILE DE MARKETING – PILON DE FUNDAMENTARE A
STRATEGIILOR DE MARKETING ÎN TURISM

CAPITOLUL 5
STRATEGII DE MARKETING PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI
MONTAN ROMÂNESC

Aplicarea şi dezvoltarea marketingului turistic este de neconceput fără un flux continuu şi


de informaţii cu privire la mediul intern sau extern al organizaţiei turistice. Cercetările de marketing
permit firmelor de turism să realizeze investigarea competentă a tuturor activităţilor de marketing,
cu obiectivul final al evaluării interdependenţelor dintre componentele mediului socio-economic,
dintre acesta şi organizaţia turistică, a legităţilor care caracterizează evoluţia proceselor şi
fenomenelor studiate. Firmele de turism care apelează frecvent la rezultatele cercetărilor de
marketing se adaptează mai uşor situaţiilor existente şi, de asemenea, demonstrează o atitudine
inovatoare sporită.1 Este însă cunoscut faptul că managerii unor organizaţii turistice preferă să
adopte decizii în mod intuitiv, principalele explicaţii fiind determinate de lipsa de încredere asupra
rezultatelor cercetărilor oarecum simpliste pe care şi le pot permite dublată de convingerea că o
firmă mică se poate descurca şi în lipsa acestora.
În cuprinsul acestui capitol vor fi conturate propunerile pentru dezvoltarea turismului
montan românesc. Rămânând fideli enunţului formulat în introducere, în special ca urmare a
rezultatelor analizelor întreprinse pe parcursul lucrării, respectiv ideei de tratare duală a
fenomenului turistic montan din ţara noastră, variantele elaborate sunt plasate pe două paliere.
Pe primul palier se situează ansamblul turismului montan românesc care, în opinia autoarei,
reprezintă un sector al turismului din România, ce se prezintă pe piaţa turistică internă şi
internaţională sub forma unui amalgam alcătuit din ofertele individuale ale prestatorilor turistici,
deci ale firmelor care oferă servicii turistice în zonele montane. Abordarea sa sub forma unei
destinaţii turistice este neviabilă, la acest moment, întrucât ministerul de resort, singurul organism,
în organizarea actuală, care ar putea asuma această sarcină, nu şi-a dovedit, în timp, capacitatea de a
gestiona un demers de asemenea amploare. Treptat, pe seama conturării şi definitivării imaginii
României ca destinaţie turistică internaţională, efectele se vor putea răsfrânge şi resimţi şi la nivelul
sectorial al turismului de litoral, balnear sau montan.

1
Van Scotter, J.,R., Culligan, P.,E., The Value of Theoretical Research and Applied Research for the Hospitality
Industry, Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.44, 2003, p.14-27

30
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

Cel de-al doilea palier al abordărilor este reprezentat de staţiunea Poiana Braşov, o staţiune
emblemă a turismului montan românesc, pentru care strategiile de marketing formulate în scopul
dezvoltării activităţilor turistice pot constitui punctul de plecare pentru elaborarea unui plan al
dezvoltării strategice cu scopul declarat, al remodelării imaginii acesteia în varianta unei destinaţii
turistice autentice, elemente incluse în cadrul celui de-al şaselea capitol al lucrării.
În vederea realizării acestui capitol, au fost consultate studii şi cercetări naţionale cu referire
la problematica turismului montan.1

5.1. Cercetare calitativă de marketing “Opinii, atitudini şi intenţiile ale acţionarilor din
staţiunea POIANA BRAŞOV cu privire la dezvoltarea turismului montan din România”
Walsh (2003) apreciază faptul că cercetările calitative din turism îndeplinesc patru roluri
critice: asigură fundamentul unor teorii noi, contribuie la interpretarea rezultatelor obţinute prin
derularea cercetărilor cantitative, oferă informaţii cu relevanţă şi finalitate deosebite pentru procesul
decizional şi constituie baza de apreciere a realităţilor specifice acestui sector de activitate. 2

5.1.4. Concluziile cercetării calitative


Concluziile extrase ca urmare a organizării cercetării calitative sunt considerate de autoare
relevante, utile şi valoroase pentru conturarea strategiilor de marketing considerate necesare pentru
dezvoltarea viitoare a turismului montan din România. Cei mai buni cunoscători ai fenomenului
turistic sunt tocmai cei care îşi desfăşoară activitatea zilnică în acest domeniu, relaţia lor directă cu
clientul şi cu problemele curente permiţându-le o judecată corectă şi pertinentă asupra fenomenului
analizat.
Prestatorii turistici din staţiunea Poiana Braşov privesc cu un oarecare scepticism în viitor,
pornind de la ideea că nivelul prezent al dezvoltării este apreciat, la modul general, ca fiind
mediocru, mult sub potenţialul existent, decalajele faţă de evoluţiile înregistrate pe piaţa
internaţională ale turismului montan fiind evidente, sectorul înregistrând direcţii de manifestare
dintre cele mai originale, nu neapărat benefice, problemele de rezolvat fiind, în acest context
numeroase, în ciuda unor evoluţii pozitive care sunt reale şi nu pot fi neglijate. Progresele cele mai
semnificative au fost înregistrate la nivelul dezvoltării ofertei de cazare turistică, marea majoritate a
unităţilor de cazare în funcţiune fiind noi sau modernizate, astfel încât nivelul de confort atins
corespunde cerinţelor exigente ale turiştilor, deopotrivă români şi străini. Mai mult, se poate vorbi

1 Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-202, WTO, 2006, Cadrul Strategic şi Planul de
Implementare pentru un Turism Durabil în judeţul Braşov, USAID, 2006; Master Plan pentru dezvoltarea Turismului
Balnear, Detente Consultants, Noiembrie 2009
2
Walsh, K., Qualitative Research:Advancing the Science and Practice of Hospitality, Cornell Hotel and Restaurant
Administration Quarterly, Vol.44, 2003, p.66-74

31
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

chiar de atingerea unor standarde de competitivitate reală, camerele sunt spaţioase, dispun de tot
confortul necesar, uneori mai ridicat dacă ne comparăm cu oferta de cazare a ţărilor cu tradiţie în
turismul montan. Este în egală măsură adevărat faptul că aprecierile pozitive sunt umbrite uneori de
elemente mai puţin dorite precum servicii asociate cazării de proastă calitate care determină un
raport preţ/calitate neperformant.
Aceleaşi aprecieri laudative au fost formulate şi cu referire la serviciile de alimentaţie,
evidenţiindu-se, la un moment dat ideea că, Poiana Braşov se află în topul destinaţiilor montane din
România, dacă se iau în considerare exclusiv cele două componente: cazarea şi alimentaţia.
Unităţile de profil reuşesc să ofere turiştilor produse tradiţionale româneşti, preparate cu specific
vânătoresc, companiile turistice având contracte cu ocolurile silvice pentru asigurarea constantă a
materiilor prime, astfel încât să-şi individualizeze oferta şi să confere turiştilor experienţe unice de
consum. Remarcăm totodată, ideea că nu toţi turiştii agrează aceste meniuri, motiv pentru care
alcătuirea unor liste meniu diversificate este o necesitate. Bineânţeles, au fost creionate şi idei
negative, dar care sunt legate, în exclusivitate, de calitatea personalului de servire (greşeli la notele
de plată, lipsa de solicitudine, lipsa de profesionalism).
Cele mai usturătoare critici au fost formulate în legătură cu dezvoltarea serviciilor de
agrement, concluzia unanimă a respondenţilor fiind aceea că este sectorul cel mai deficitar, cu
investiţiile şi preocupările, din partea responsabililor, cele mai reduse, constituindu-se în problema
numărul 1 a staţiunilor montane româneşti.
În perioada din urmă, la nivel naţional, a crescut numărul de pârtii, s-au extins investiţiile în
asigurarea instalaţiilor tehnice necesare practicării sporturilor de iarnă în cele mai bune condiţii, dar
concluzia generală desprinsă a fost aceea că facilităţile de acest tip sunt, în continuare, insuficiente
iar dezvoltarea lor are caracter haotic şi unilateral.
Un alt aspect negativ relevat este lipsa centralizării în dezvoltarea serviciilor de agrement,
dotările de schi aparţinând, de regulă, unei singure firme, care nu întârzie să-şi manifeste
comportamentul specific de monopol, în timp ce utilizatorii (turiştii) sunt aduşi în staţiune prin
eforturile tuturor prestatorilor. Totodată, serviciile de transport pe cablu sunt scumpe, abonamentele
comercializate nu sunt flexibile, şi, fiind şi insuficiente, generează un timp îndelungat de aşteptare.
În egală măsură, s-a evidenţiat lipsa de interes a firmelor de turism de a-şi uni eforturile pentru a
oferi un sistem de agrement complex şi integrat.
Au fost subliniate concluzii şi în legătură cu celelalte elemente ale mixului de marketing ale
ofertei turistice montane din ţara noastră. În ceea ce priveşte nivelul preţurilor şi tarifelor practicate
a fost dezvăluită o situaţie, apreciată de autoare ca fiind anacronică, respectiv practicarea unor
preţuri ridicate la serviciile individualizate, adresate turiştilor români şi, un alt set de preţuri, cu
mult mai scăzute, în cazul sosirilor organizate ale turiştilor străini. În unele situaţii, preţurile ridicate

32
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

nu îşi găsesc confirmarea în nivelul prestaţiilor oferite. Pe ansamblu, turismul românesc are o
percepţie duală: este un turism scump pentru români şi unul ieftin pentru turiştii străini. Singura
motivaţie prezentată pentru a explica aceste diferenţieri constau în modalitatea de negociere aplicată
şi impusă, probabil, firmelor de turism româneşti de către touroperatorii străini.
Referitor la activităţile de promovare concluzia desprinsă a fost implicarea individuală a
prestatorilor în organizarea acţiunilor de comunicare cu piaţa, la nivelul firmelor de turism mici
funcţionând perfect comunicarea verbală. Mulţumirea, satisfacţia clienţilor reprezintă o premisă a
succesului în viitor, clienţii mulţumiţi transmiţând acest lucru cunoscuţilor, încurajându-i să
consume, la o eventuală deplasare, serviciile unităţii respective, devenind, în acelaşi timp, un client
fidel. La nivel general, naţional şi internaţional, nu există promovare pentru turismul montan
românesc.
Personalul unităţilor de turism se caracterizează prin nivel redus de calificare şi solicitudine,
de altfel mulţi patroni nici nu pun accent pe acest element, apreciind, mai degrabă, disponibilitatea
angajaţilor şi dorinţa de a îndeplini concomitent mai multe funcţii. S-a evidenţiat, de asemenea şi
faptul că lucrătorii nu au motivaţia muncii (ca urmare a salariilor scăzute), tot comportamentul lor
fiind grevat de acest element.
Avantajele semnificative ale turismului montan din ţara noastră sunt determinate de
frumuseţea peisajelor, apropierea faţă de marile centre urbane, ceea ce reduce considerabil timpul
de deplasare şi preţurile totale mai scăzute în raport cu ofertele internaţionale. Aceste avantaje
fundamentează însă, un dezavantaj major, acela al transformării turismului montan într-un turism de
week-end, cu toate efectele negative asociate: concentrarea activităţii la sfârşit de săptămână, cu
aglomeraţie şi servicii de calitate îndoielnică, perioade de inactivitate la mijlocul săptămânii,
încasări incerte, incertitudini legate şi de acoperirea cheltuielilor fixe, inclusiv a celor de personal,
ş.a.
O tematică extinsă abordată în cadrul discuţiei focalizate s-a axat pe problematica
colaborărilor între firmele de turism, indiferent de profilul lor de activitate. Concluziile reieşite au
demonstrat reticenţa prestatorilor din ţara noastră în a se asocia, deşi, este recunoscut unanim faptul,
că rezultatele unei asemenea forme de organizare centralizată sunt estimate în mod pozitiv, lipsind
iniţiativa şi implicarea celor interesaţi. A fost subliniată şi ideea lipsei de susţinere din partea
statului şi a autorităţilor locale în sprijinirea firmelor private şi a comunităţii, în general, pentru
dezvoltarea sectorului turistic.
În încheierea dialogului focalizat discuţiile au fost concentrate asupra unor aspecte de
competitivitate ale turismului montan din România. Câteva concluzii desprinse sunt relevante. În
primul rînd, nu putem vorbi despre o marcă consacrată a turismului montan românesc, în special pe
piaţa turistică internaţională. În ceea ce priveşte piaţa autohtonă, câteva staţiuni se bucură de o

33
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

imagine conturată în rândul turiştilor, respectiv staţiunile de pe Valea Prahovei şi Poiana Braşov.
Legat de acest element putem formula şi o explicaţie, determinată, în primul rând, de apropierea
acestora de Bucureşti, capitala ţării, oraşul cu cea mai mare concentraţie urbană, cu un grad foarte
ridicat de poluare, dar şi cu un nivel de trai considerabil mai ridicat raportat la cel naţional şi care
reprezintă principalul bazin al cererii turistice al staţiunilor menţionate. Un alt oraş mare al
României, Constanţa, se află la distanţe mai mari, dar oricum sunt cele mai accesibile dacă analizăm
ansamblul ofertei montane naţionale. Autoarea consideră că această situaţie reprezintă fundamentul
esenţial care justifică dezvoltarea acestor destinaţii, deşi la nivel naţional, zonele montane cu
potenţial sunt numeroase, foarte valoroase din acest punct de vedere, dar care nu au cunoscut o
evoluţie similară.
În ceea ce priveşte calitatea prestaţiilor turistice nu putem concluziona faptul că ar
reprezenta o prioritate a firmelor de turism româneşti, fiind frecvente momentele şi situaţiile care
reprezintă excepţiile nedorite. La modul general calitatea serviciilor este medie, deşi unii ofertanţi
recunosc că este calea cea mai simplă de a asigura satisfacţia consumatorului şi de a-l fideliza.

5.3. Analiza SWOT a turismului montan românesc


Stabilirea obiectivelor şi definitivarea strategiilor de marketing vor urmări amplificarea
punctelor tari, înlăturarea, diminuarea şi corectarea efectelor punctelor slabe, valorificarea
oportunităţilor existente şi contracararea impactului ameninţărilor mediului extern.
Punctele tari ale turismului montan românesc
Ø peisaj natural deosebit, în unele cazuri original, bine păstrat, calitatea mediului
relativ bună, climat temperat pe timp de vară, vegetaţie abundentă,
Ø un domeniu schiabil în continuă evoluţie, interesul firmelor private în dotarea
acestuia cu instalaţii de transport pe cablu, zăpadă artificială şi de iluminat,
Ø existenţa unor obiective turistice naturale şi culturale excepţionale,
Ø patrimoniu cultural bogat, atât în privinţa elementelor tangibile – construite, cât şi
intangibile – spirituale (autenticitatea moştenirii etnografice),
Ø o parte dintre staţiunile balneare sunt localizate în zonele montane,
Ø distanţele mici care separă aglomeraţiile urbane de staţiunile şi localităţile turistice
montane,
Ø investiţii private însemnate în structurile de cazare şi alimentaţie,
Ø dezvoltarea centrelor de wellness în unităţile hoteliere,
Ø diversitatea florei şi faunei, din care numeroase specii unice sau cu cea mai mare
densitate în Europa (carnivorele mari), ihtiofauna specifică pâraielor de munte (păstrăv), ecosisteme
deosebite, multitudinea rezervaţiilor naturale,

34
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

Ø interesul crescut faţă de reabilitarea traseelor turistice montane marcate,


Ø valenţele speologice deosebite ale zonelor montane,
Ø condiţii de securitate, rata criminalităţii redusă,
Ø pentru turiştii străini preţurile sunt accesibile, atât în ceea ce priveşte pachetele de
călătorie cât şi serviciile la destinaţie,
Ø iniţiative de înfiinţare a unor centre şi birouri de informare turistică,
Ø participarea la expoziţii şi târguri turistice în ţară şi străinătate,
Ø interesul crescut pentru învăţământul turistic,
Ø crearea unor asociaţii microregionale, asociaţii de dezvoltare intercomunitare,
cunoaşterea şi interesul pentru programele de finanţare guvernamentale şi/sau europene (din
fondurile structurale),
Ø activitatea unor ONG-uri pentru promovarea formelor de turism activ (drumeţie,
sporturi de iarnă), cultural şi ecoturism.
Punctele slabe identificate în evoluţia turismului montan românesc
Principalele dificultăţi pe care le întâmpină staţiunile montane româneşti sunt comune cu
cele ale turismului montan mondial şi pot fi rezumate prin prisma unui număr de trei factori:
naturali, structurali şi specifici pieţei.1
Între factorii naturali cei mai semnificativi sunt factorii climatici care îngreunează de la un
an la altul derularea normală a acţiunilor pe perioada sezonului de iarnă, datorită lipsei căderilor
suficiente de zăpadă şi fenomenului de încălzire care afectează păstrarea stratului de zăpadă,
inclusiv a celui artificial; insuficienţa teritoriului care determină cantonarea proceselor de producţie
în limitele teritoriale existente şi îmbătrânirea populaţiei care influenţează reducerea potenţialului
cererii pentru produsele turistice montane, cu precădere în sezonul de iarnă.
În rândul factorilor structurali se evidenţiază, în primul rând, dificultăţile de integrare ale
ofertelor firmelor implicare în derularea producţiei turistice montane, individualizate prin
fragmentare excesivă, ceea ce favorizează dificultăţi de garantare a unei politici unitare; destinaţiile
montane, într-o măsură însemnate, suferă ca imagine, suferă şi pe plan economic prin absenţa
acţiunilor coordonate care le-ar permite reducerea costurilor operaţionale şi, de asemenea, se
confruntă cu impactul negativ al diversităţii nedorite a calităţii serviciilor turistice prestate. Al
doilea factor structural este asociat prezenţei masive a microîntreprinderilor care asigură prestaţiile
de servicii turistice montane, fapt care accentuează deficienţele semnalate mai sus.
Cei mai reprezentativi factori ai pieţei care afectează negativ evoluţia staţiunilor montane
sunt creşterea numărului destinaţiilor montane noi, în special ca expresie a fenomenului

1
Macchiavelli, A., op.cit.p. 8-10

35
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

globalizării, cu implicaţii negative numeroase pe fondul accentuării concurenţei şi evoluţia cererii


pentru turismul montan în direcţia sporirii exigenţelor calitative, o înclinaţie către produsele „totul-
inclus”, care nu se potrivesc fragmentării tipice întâlnite în marea parte a staţiunilor montane şi,
corespunzător, o reducere a fidelităţii clienţilor.
Acestor puncte slabe generalizate la nivelul destinaţiilor montane, li se alătură următoarele
slăbiciuni specifice turismului montan românesc:
Ø deteriorarea calităţii esteticii peisajului şi a biodiversităţii din cauza unor exploatări
abuzive a pădurii, construcţii necontrolate, abandonarea culturilor agricole,
Ø neîntreţinerea peisajului cultural,
Ø poluarea apelor şi a solului cu deşeuri menajere în perimetrul aşezărilor omeneşti şi,
mai ales în arealele turistice, asociate şi cu poluarea fonică,
Ø apariţia pagubelor cauzate de animalele sălbatice (din cauza reducerii suprafeţei
necesare populaţiilor respective),
Ø deficienţe grave în infrastructura generală, lipsa autostrăzilor şi a aeroporturilor la
destinaţiile montane, deficienţe în reţelele de electricitate, insuficienţa reţelelor de apă-canalizare,
Ø lipsa parcărilor, deficienţe în organizarea traficului, lipsa traseelor de ocolire, lipsa
aleilor pietonale în aşezările de interes turistic,
Ø dezvoltarea haotică a bazei tehnico-materiale, confortul general redus al unităţilor de
cazare, 46% sunt unităţi de 2 şi 1 stele, 32% unităţi de 3 stele, iar unităţile de 4 şi 5 stele
înregistrează o pondere scăzută, de 14%, astfel încât pretenţiile asociate dezvoltării, în special ale
turismului internaţional sunt foarte reduse; predominanţa unităţilor de cazare de capacitate redusă,
prezenţa nesemnificativă a grupurilor hoteliere mondiale în ţara noastră, iar în turismul montan lipsa
totală a acestora,
Ø capacitatea redusă a domeniului schiabil, lipsa instalaţiilor de transport pe cablu
utilizabile şi în sezonul estival (telecabina, telegondolă), lipsa caracterului de reţea sau sistem al
domeniului schiabil, pârtiile fiind scurte, insuficient diversificate, întreţinerea insuficientă a
domeniului schiabil existent,
Ø amplasarea staţiunilor româneşti la altitudini reduse comparativ cu alte ţări,
Ø deficienţe grave legate de dezvoltarea serviciilor de agrement în zonele montane,
Ø lipsa unor complexe balneare cu ofertă diversificată de servicii de agrement
funcţionabile tot timpul anului,
Ø preţuri mari ale serviciilor prestate turiştilor români în staţiunile montane care
favorizează deplasarea acestora către destinaţii montane din alte ţări cu o ofertă de profil mai
variată, completă şi care asigură experienţe şi grade de satisfacţii ale consumului turistic montan
mai mari, sau spre oferte mai ieftine (Bulgaria, Austria), cu un raport preţ-calitate avantajos,

36
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

Ø lipsa sau insuficienţa centrelor de informare turistică în oraşe, staţiuni şi alte


localităţi de interes turistic din zona montană,
Ø lipsa distribuţiei organizate şi coordonate din punct de vedere profesional a
materialelor informative ale întreprinderilor turistice, ale localităţilor şi zonelor turistice montane, şi
mai ales, ale obiectivelor turistice,
Ø lipsa, insuficienţa sau ineficienţa acţiunilor de promovare a turismului montan
românesc la nivel internaţional şi naţional,
Ø menţinerea prestigiului redus al locurilor de muncă din turism si industria
ospitalităţii, migraţia continuă a forţei de muncă în alte ţări, competenţe lingvistice reduse în
privinţa limbilor străine de circulaţie internaţională,
Ø lipsa unor programe naţionale, regionale, judeţene de cercetare a pieţei turistice şi a
evoluţiei ofertelor şi a trendurilor cererii,
Ø slaba cooperare între toţi factorii implicaţi în dezvoltarea turismului montan:
autorităţile naţionale, cele locale, prestatorii de servicii turistice.
Oportunităţile semnalate la nivelul turismului montan românesc
Ø interesul crescând al consumatorilor turistici faţă de diferite forme de turism activ:
drumeţie, cicloturism, turism ecvestru, alpinism, sporturi de iarnă, etc.,
Ø interesul locuitorilor din marile oraşe faţă de practicarea turismului în zonele
montane, creşterea interesului general al cetăţenilor români pentru activităţi de relaxare, de păstrare
şi refacere a sănătăţii, pentru servicii de tip wellness, creşterea relativă a timpului liber şi a
veniturilor discreţionare, elemente care favorizează sporirea cererii interne pentru turismul montan,
Ø statutul de stat-membru al Uniunii Europene creşte încrederea investitorilor şi a
turiştilor faţă de destinaţiile turistice din ţară, totodată permite accesare unor fonduri semnificative
pentru dezvoltarea infrastructurii de bază, a resurselor umane, dar şi a infrastructurii şi serviciilor
turistice, precum şi pentru finanţarea activităţilor de marketing,
Ø dezvoltarea unor tehnologii informaţionale şi comunicaţionale care cresc eficienţa
eforturilor de distribuţie şi de promovare către pieţele-ţintă.
Ameninţările dezvoltării viitoare ale turismului montan românesc
Ø intensificarea competiţiei turistice internaţionale pe fundalul competitivităţii reduse a
ofertei turistice montane naţionale,
Ø recesiunea economică actuală afectează nivelul fluxului de turişti. Efecte economice
nefaste ale recesiunii mondiale sunt:1
- scăderea PIB mondial cu 1,1% în 2009 faţă de 2008

1
http://www.unwto.org/facts/eng/barometer/UNWTO_Barom09_3_en.pdf

37
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

- rata şomajului în Europa a înregistrat cote ridicate, situându-se la 9,9% în 2009,


estimările anului 2010 fiind pesimiste, rata medie estimată fiind de 11,7%
Ø întârzierea unor investiţii publice în infrastructura de transport rutier şi feroviar,
Ø creşterea riscurilor climatice, lipsa sau insuficienţa stratului de zăpadă în sezonul de
iarnă, temperaturi neobişnuite pentru anumite perioade ale anului. În secolul al XX-lea
temperaturile medii ale suprafeţei solului au crecsut cu 0,6± 0,2 ºC, iar previziunile anului 2100 faţă
de 1990 evidenţiază o creştere medie cu 1,4-5,8 ºC.1
Ø investiţiile necesare dezvoltării în domeniul turismului şi ospitalităţii sunt evaluate la
sume ridicate (pentru construcţia de hoteluri, amenajarea domeniului schiabil, construirea
facilităţilor pentru agrement), iar perioada de amortizare este mare, cuprinsă între 10-20 ani, ceea ce
diminuează vizibil apetenţa investitorilor, în special a celor români, în impliccarea în proiecte de
anvergură. Sunt preferate mai degrabă investiţiile „artizanale”, construcţia unei unităţi de cazare de
capacitate medie sau mică, într-o staţiune turistică de renume reprezentând, în primul rând, o
investiţie imobiliară, funcţionarea ei fiind, pentru foarte mulţi proprietari, o chestiune de ordin
secundar,
Ø deteriorarea continuă a peisajului natural şi cultural reduce atractivitatea zonelor
montane.
Realităţile constate prin trecerea în revistă a punctelor forte, a punctelor slabe, a
oportunităţilor şi ameninţărilor semnalate în evoluţia de perspectivă a turismului montan românesc
evidenţiază potenţialul şi câmpul larg de acţiune al programelor şi politicilor de marketing turistic.

5.6.1. Strategii de produs la nivelul operatorilor turistici din zonele montane


Zonele montane din România se identifică pe piaţa turistică naţională şi internaţională
printr-un ansamblu de componente, naturale şi antropice, care le asigură perspective reale de
evoluţie şi oportunităţi viabile pentru demararea ofensivei în contextul concurenţial actual. Fără a-
şi propune să intre în competiţie directă cu turismul montan din ţările de tradiţie, amplasate în jurul
Munţilor Alpi, în principal datorită diferenţelor asociate condiţiilor naturale favorizante, precum şi a
detaşării acestora sub aspectul dezvoltării tehnico-materiale asigurate în timp, turismul montan din
România poate accede, în continuare, în direcţia loializării consumatorului român, a consolidării
pieţelor străine câştigate şi a atragerii consumatorilor turistici din ţările limitrofe, pentru care
deplasarea către staţiunile montane româneşti nu presupune efort financiar şi temporal.
Toate aceste deziderate pot deveni realitate în contextul implicării reale a statului român în
vederea sprijinirii evoluţiei pozitive a staţiunilor şi localităţilor montane din ţara noastră,

1
Price, M.,F., Jansky, L., Iatsenia, A.,A., op.cit., p.18

38
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

conştientizării de către autorităţile şi comunităţile locale a potenţialului economic şi social


reprezentat de dezvoltarea turistică durabilă, precum şi în ideea trezirii la realităţile actuale,
mondiale, ale prestatorilor turistici care să înţeleagă şi aplice postulatul, general valabil, conform
căruia satisfacţia consumatorului generează profituri maxime pe termen mediu şi lung.
Strategia de dezvoltare a produsului turistic1montan reprezintă, în acest context, o
direcţie de urmat, ţinând cont, în primul rând, de rezultatele cercetării întreprinse care au demonstrat
că principala lipsă a staţiunilor montane este cea dezvoltării insuficiente, în cel mai bun caz, a
serviciilor de agrement. Mai ales în cazul turiştilor care nu schiază, dar şi pentru cei care practică
aceste sport, petrecerea timpului liber este o problemă constantă. Acest subiect necesită o abordare
distinctă, respectiv a organizării activităţilor de agrement, atât pentru sezonul de vară cât şi pentru
cel de iarnă. Se evidenţiază, de asemenea, ponderea ridicată a turiştilor tineri amatori ai turismului
montan, pentru care agrementul activ reprezintă principala motivaţie a consumului turistic.
În privinţa agrementului pe perioada verii lipsesc sau sunt insuficiente terenurile de sport,
condiţiile de relaxare de genul piscinelor, ştrandurilor, lacurilor amenajate pentru scăldat (cu dotări
adiţionale precum bărci, pontoane, ambarcaţiuni uşoare, etc.), excursiilor turistice organizate pe
trasee cu grade diferite de dificultate, în împrejurimi, cu ghizi însoţitori, care pot fi promovate prin
unităţile de cazare, de exemplu, care, la rândul lor, le pot oferi gratuit turiştilor fideli, sau ca bonus
pentru sejururi mai lungi, dezvoltarea în continuare, în ideea că primii paşi au fost parcurşi, a
activităţilor de rafting (sunt numeroase zone montane care permit practicarea acestui sport),
parapantă, a ascensiunilor montane (pentru care condiţiile naturale existente sunt ideale), oferirea
unor programe de iniţere în speologie,valorificând astfel imensul potenţial turistic al al ţării noastre,
de cunoaştere a florei şi faunei specifice diferitelor areale montane, dezvoltarea activităţilor de
pescuit acolo unde acest lucru este posibil, a cicloturismului, mountain biking-ului,
enduroturismului (România are piste enduro omologate, cum este cea de la Lăzarea în judeţul
Harghita), iar lista enumerărilor poate continua. Toate aceste elemente evidenţiază diversitatea
pieţelor de nişă care pot fi ţintite de către operatorii turistici din zonele montane.
Referitor la activităţile de agrement pe perioada iernii priorităţile vizează dezvoltarea
domeniului schiabil. Condiţiile naturale existente, altitudinile relativ joase de amplasare ale
staţiunilor montane româneşti sunt elemente care nu trebuie să descurajeze, ci să conştientizeze
existenţa unor posibilităţi mai reduse pentru a crea condiţii optime de schi pentru cunoscătorii
acestui sport, categoriile de clientelă vizate fiind, în principal, începătorii şi cei cu deprinderi medii.
Atenţia ar trebui îndreptată către dezvoltarea pârtiilor de schi cu nivel scăzut şi mediu de
dificultate, coroborat cu îmbunătăţirea condiţiilor tehnice existente (pregătirea terenului, instalaţii

1
Ispas, A., Patriche, D., Brătucu, G., op.cit., p.182-183

39
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

de transport pe cablu, instalaţii de producere a zăpezii artificiale, atenţia acordată stării zăpezii,
iluminarea).
Nu pot fi ignoraţi turiştii reticenţi în a aluneca pe schiuri, pentru aceştia dezvoltarea
facilităţilor de tip spa, a piscinelor acoperite, conceperea unor tratamente complexe pentru refacere
şi relaxare, plimbările în aer liber, etc. fiind o alternativă necesară. Activităţile de acest tip sunt cu
atât mai importante, cu cât un segment în continuă creştere este cel al turiştilor maturi.
Nu în cele din urmă, este subliniată necesitatea îmbunătăţirii şi extinderii spaţiilor de parcare
în staţiunile montane, dezvoltarea şi întreţinerea spaţiilor verzi, grija acordată curăţeniei şi
organizării zonelor pietonale, rezolvarea problemelor de semnalizare, prezervarea peisajului
montan, etc., activităţi care sunt în sarcina autorităţilor locale dar, la a căror realizare, pot contribui
substanţial şi prestatorii turistici direct interesaţi.
Strategia de diferenţiere defineşte o alternativă menită să determine evoluţia pozitivă a
turismului montan românesc. Această variantă de evoluţie asigură premizele satisfacerii
necesităţilor de consum ale unor grupuri diverse de turişti, diferenţierile fiind asociate, în primul
rând, tarifelor practicate pentru serviciile turistice prestate, dar şi conţinutului serviciilor şi
programelor turistice comercializate.
În privinţa ofertei de cazare, diferenţierea echipamentelor în funcţiune ar putea reprezenta o
prioritate. Analiza structurilor turistice cu funcţiuni de cazare prezentată în cuprinsul capitolului 4 a
evidenţiat o lipsă acută a funcţionării cabanelor şi vilelor turistice, unităţi cu caracter reprezentativ
pentru turismul în mediul montan. Este cunoscut faptul că, în ultimii ani, un număr însemnat de
cabane din zonele montane au ars, construcţiile nefiind refăcute, ceea ce a contribuit la scăderea
constantă a numărului cabanelor existente.
Un alt element al diferenţierii este cel asociat categoriilor de confort ale echipamentelor de
cazare. Se remarcă ponderea majoritară a unităţilor de confort scăzut, respectiv 2 şi 1 stele şi
unităţile neclasificate, cu un total cumulat de 54%, urmate de unităţile de 3 stele, 32%, unităţile de 4
stele cu o pondere de 13% şi cele de 5 stele reprezentând 1% din totalul spaţiilor de cazare în
funcţiune în zonele montane. În mod necesar, aceste date se corelează cu preferinţele de cazare,
deopotrivă ale turiştilor români şi străini, analiza menţionată identificând atracţia exercitată de
unităţile de confort redus în preferinţele turiştilor români şi o situaţie total opusă la nivelul
consumatorilor străini, aceştia alegând să se cazeze, în primul rând, în unităţi de 5 stele, urmate de
cele de 4 stele, celelalte categorii de confort fiind slab reprezentate. În măsura în care prestatorii
serviciilor de cazare vor considera că atragerea turiştilor străini reprezintă un deziderat,
diferenţierea echipamentelor de cazare în sensul creşterii gradului de confort oferit reprezintă un
demers necesar.

40
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

O abordare similară este necesară şi utilă şi în cazul serviciilor de alimentaţie. Orice


deplasare turistică, dar, în special, cele organizate către localităţile montane, amplasate departe de
marile aglomeraţii urbane, induc turistului dorinţa consumului de preparate culinare diferite celor
consumate în viaţa cotidiană. Aşa se explică specializarea unui număr important de restaurante în
oferirea de preparate tradiţionale româneşti şi a produselor vânătoreşti.
Cercetările efectuate au evidenţiat nivelul redus al calităţii serviciilor prestate în turismul
montan. Investiţiile substanţiale înregistrate în decursul ultimilor ani au vizat, aproape în
exclusivitate, aspectele materiale, dotările echipamentelor utilizate, sau altfel spus, exteriorul direct
vizibil al produsului montan românesc. De prea multe ori, eforturile s-au oprit la acest nivel, al
componentei de bază din alcătuirea prestaţiei turistice, în timp ce elementele satelit, care
completează, întregesc şi diferenţiază un produs turistic au fost neglijate. Concentrarea atenţiei
companiilor de turism asupra “învelişului” produsului turistic montan, reprezentat printr-o paletă
foarte largă de activităţi şi preocupări vor contribui la sporirea atractivităţii zonelor montane din ţara
noastră.
Aşadar, strategia calităţii este o garanţie sigură pentru asigurarea premizelor succesului.
Îmbinarea fericită a aşteptărilor cu realitatea, a promisiunilor cu serviciile efective, precum şi
perpetuarea obiceiului de a oferi turiştilor experienţe de vacanţă pozitive sunt elementele necesare,
dacă nu cumva chiar obligatorii, pentru supravieţuirea pe piaţa turistică. Aprecierile turiştilor sunt în
permanenţă comparate cu motivaţiile deplasării către staţiunea turistică. Fiind vorba de zonele
montane, liniştea, aerul curat, posibilităţile de recreere şi odihnă sunt atributele cele mai însemnate
pentru asigurarea satisfacţiei. Aplicarea instrumentelor de măsurare a aşteptărilor clienţilor
(SERVQUAL), a calităţii serviciilor oferite (GAP) nu sunt la îndemâna prestatorilor mici, dar la
nivelul firmelor mari care funcţionează în turismul montan şi, mai ales, la nivelul organizaţiilor
locale centralizate (în eventualitatea înfiinţării acestora), utilizarea acestor instrumente îşi va
dovedi, în timp, utilitatea.
Normativele de clasificare ale structurilor de primire turistice în vigoare îi obligă pe hotelieri
să redacteze „chestionare pentru testarea opiniei turiştilor cu privire la calitatea serviciilor oferite”1.
Atâta timp cât managerii unităţilor de cazare nu vor găsi modalităţile de convingere a clienţilor lor
să completeze aceste chestionare (organizarea unor tombole cu câştiguri simbolice, oferirea gratuită
a unei băuturi, a unui desert la completarea chestionarului, etc.), ele vor rămâne maculatură fără
niciun efect sau rezultat palpabil. O asemenea abordare este cu atât mai importantă, cu cât
direcţionarea eventualelor dezvoltări nu pot fi concepute în lipsa consultării turiştilor.

1
Ordin nr. 636 din 12 mai 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea
structurilor de primire turistice
41
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

Sporirea competitivităţii presupune şi luarea în considerare a ideeii de cooperare.


Colaborarea şi cooperarea îi pot determina pe cei implicaţi nu doar să se confrunte între ei, dar să
conştientizeze, la un moment dat, că o competiţie sănătoasă le este egal utilă, poate contribui la
îmbunătăţirea calităţii ofertelor şi este un element esenţial al procesului de inovare, cu atât mai mult
atunci când prestatorii turistici sunt numeroşi şi niciunul dintre ei nu are forţa şi dimensiunea
necesară pentru a se impune în faţa celorlalţi. În acest context leadershipul are un rol fundamental,
respectiv un actor sau câţiva actori care să garanteze şi să îşi asume buna funcţionare a “sistemului”
fondat prin colaborarea voluntară a marii majorităţi a actorilor prezenţi, condiţie apreciată tot mai
mult ca fiind indispensabilă pentru o dezvoltare eficace. Evidenţierea tuturor acestor aspecte,
precum şi constatările rezultate din cercetarea calitativă întreprinsă, întăresc convingerea că una
dintre soluţiile posibile rezidă în înfiinţarea unor asociaţii sau, aşa cum sunt cunoscute în literatura
de specialitate, Organizaţii de Marketing ale Destinaţiilor de Vacanţă (DMO), care să îşi
concentreze atenţia asupra imaginii de ansamblu a zonelor montane, asupra caracteristicilor turistice
esenţiale dar care nu intră în sfera directă de acţiune a prestatorilor de servicii turistice, care să
asigure, deopotrivă, coroborarea ş concentrarea politicilor şi strategiilor de marketing al destinaţiei
montane privită ca un produs turistic individualizat.
Strategia de înnoire şi de inovare a ofertei turistice reprezintă, de asemenea o oportunitate
şi o soluţie necesară pentru dezvoltarea unei staţiuni turistice montane, pentru creşterea
competitivităţii şi atractivităţii acesteia. În spaţiile montane din ţara noastră inovarea s-ar putea
realiza în câteva direcţii:
- iniţierea unor programe turistice gastronomice, de tipul “ruta brânzei”, de exemplu;
- valorificarea reală, creativă a potenţialului cultural local, a tradiţiilor şi obiceiurilor
comunităţilor care găzduiesc staţiunile montane, organizarea şi permanentizarea unor sărbători
tradiţionale româneşti, a unor evenimente culturale specifice;
- inovare în materie de organizare, gestiune şi marketing.
De asemenea, inovarea nu este completă şi fezabilă fără aplicarea unor sisteme de gestiune
durabile.

5.6.5. Strategii de personal în turismul montan românesc


Una dintre cele mai mari probleme ale turismului românesc este determinată de asigurarea
unei forţe de muncă calificate, responsabile, dispuse să se implice decisiv la asigurarea satisfacţiei
consumatorilor. O persoană intervievată în cadrul cercetării calitative evidenţia că relaţia cu
angajaţii, „munca cu oamenii” este aspectul cel mai dificil al afacerii pe care îl conduce. Trebuie
subliniat, de asemenea, lipsa voinţei şi interesului unui număr însemnat de manageri ai unităţilor
turistice de a crea un climat de parteneriat cu salariaţii, ceea ce impune drepturi şi obligaţii reale şi

42
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

corecte pentru fiecare dintre părţi. Salariile mici, prestigiul redus al activităţilor depuse, calificarea
precară, ş.a. sunt elementele a căror rezolvare poate soluţiona, în parte cel puţin, percepţia negativă,
atunci când există, a turismului montan românesc.
Recrutarea şi angajarea salariaţilor potriviţi presupune, într-o primă instanţă, stabilirea
clară, fără posibilitatea operării majore în timp, a atribuţiunilor fiecărui post din componenţa
organigramei întreprinderii de turism. Prin această modalitate de prezentare, salariatul va şti de la
bun început, care sunt responsabilităţile care îi revin, care este profilul activităţii pe care o
desfăşura, pentru a evita discrepanţele majore ce pot apărea pe parcurs, cu efecte negative asupra
atitudinii şi comportamentului angajatului faţă de munca depusă. Selecţia personalului ar trebui
tratată cu seriozitate, întrucât fluctuaţia angajaţilor are efecte negative asupra activităţii de ansamblu
a firmei de turism.
Dezvoltarea continuă a personalului reprezintă o condiţie a succesului unei afaceri în
turism. Organizarea unor programe interne, simple dar concrete, care să se defăşoare cu o
periodicitate bine stabilită şi să includă toate categoriile de personal este o soluţie în acestă direcţie.
În acest sens, se pot organiza cursuri scurte, în interiorul unităţilor turistice, de învăţare a noţiunilor
de bază pentru conversaţiile cu turiştii străini.
Promovarea spiritului de echipă este o direcţie strategică esenţială pentru aplicarea
principiilor marketingului intern. Orientarea pregătirii profesionale continue în această direcţie,
fixarea proceselor de prestaţie prin stabilirea clară a legăturilor dintre diversele categorii de salariaţi,
organizarea unor programe de team-building, în interiorul sau exteriorul unităţii, recompense
materiale pentru îndeplinirea perfectă a „rolului” de component al echipei, contribuie la sudarea
personalului şi crearea unui climat de încredere şi de reducere a stresului inerent contactului direct
cu turiştii. Oricât de bine selectaţi şi pregătiţi ar fi angajaţii, oricât de sudată ar fi echipa, lipsa unor
modalităţi eficiente de măsurare a calităţii muncii depuse, de recompensare în consecinţă, lipsa
tehnologiei şi echipamentelor necesare desfăşurării în bune condiţii ale sarcinilor de muncă
specifice, precum şi lipsa procedurilor interne care să asigure prestarea unor servicii de calitate
determină rezultate slabe ale muncii depuse de personal şi, în final, cifre de afaceri reduse. Atunci
când managerii unităţilor turistice vor şti că există o relaţie nu doar directă, ci indisolubilă între
calitatea muncii salariaţilor, dotările existente şi rezulatele financiare ale firmei, se va putea vorbi
despre competitivitatea turismului montan din ţara noastră.
Măsurarea şi recompensare performanţei sunt direcţii strategice obligatorii, iar
conceperea unui „program de recompense” este foarte util. Personalul apreciază în primul rând
recompensele de ordin material, salariile fixe putând fi completate cu variante diverse de premii,
gradaţii, etc. Acestora li se pot adăuga şi recompense de ordin social, recunoaşterea calităţii de „cel

43
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

mai bun ospătar al anului”, ş.a., care asigură, în cele din urmă, consistenţa şi calitatea prestaţiilor
oferite turiştilor.
Salariatul recompensat cu salarii reduse, cu pregătire mediocră, dobândită cu mulţi ani în
urmă, care nu este inclus în programe de perfecţioanare, nu cunoaşte limbi străine, care constată
lipsa formelor corecte şi concrete de apreciere a activităţii pe care o desfăşoară, va presta servicii de
proastă calitate, va manifesta dispreţ şi desconsideraţie faţă de clienţi şi nevoile acestora, fiind
permanent preocupat să îşi completeze veniturile prin metode ilicite sau să îşi găsească un nou loc
de muncă, cu insatisfacţii majore resimţite de consumatori.
Turismul românesc, în general, iar turismul montan din ţara noastră, în special, prezintă un
potenţial de dezvoltare excepţional. O bună înţelegere a valorilor reale care caracterizează sectorul
turistic românesc, o analiză permanentă a evoluţiilor preferinţelor de consum specifice, a
segmentelor clientelei turistice şi a trendurilor turistice internaţionale, însoţite de conturarea unor
strategii de marketing adaptate în consecinţă, sunt doar câteva dintre elementele necesare şi
esenţiale pentru evoluţia benefică, dorită, aşteptată de atâta timp, a fenomenului turistic din
România.

44
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

CAPITOLUL 6
COORDONATE DE PLANIFICARE A ACTIVITĂŢII DE MARKETING DIN
STAŢIUNEA POIANA BRAŞOV

În cuprinsul acestui capitol, pe baza concluziilor obţinute ca urmare a derulării unei cercetări
de marketing cantitative în rândurile turiştilor români care vizitează staţiunea Poiana Braşov,
coroborat cu analizele efectuate în cadrul capitolelor anterioare, s-au conturat direcţii de acţiune în
vederea îmbunătăţirii acţiunilor de marketing la nivelul staţiunii turistice analizate.

6.2. Cercetarea cantitativă de marketing „Opinii, atitudini şi comportamente ale


consumatorilor cu privire la calitatea serviciilor turistice în staţiunea POIANA BRAŞOV”
Cercetarea cantitativă a fost organizată cu scopul clarificării unei serii de aspecte legate de
percepţiile turiştilor asupra staţiunii Poiana Braşov. De asemenea, s-a urmărit explorarea situaţiei
ofertei de servicii turistice prestate de către operatorii turistici din staţiune, şi în aceeaşi măsură
evidenţierea mulţumirile şi nemulţumirile turiştilor aflaţi în zonă. Cercetarea permite, de asemenea,
identificarea modificările necesare pentru ca staţiunea să fie atractivă pentru piaţa turistică naţională
şi internaţională.

6.2.8. Concluziile cercetării de marketing


Opiniile turiştilor legate de staţiunea Poiana Braşov sunt diverse. Acestea sunt influenţate de
caracteristicile subiecţilor, respectiv vârstă, ocupaţie, nivel de educaţie sau starea civilă.
În general, nivelul de dezvoltarea al turismului montan din România este considerat
satisfăcător în accepţiunea turiştilor din Poiana Braşov. Dar procentul persoanelor care consideră că
nivelul de dezvoltare a turismului este slab sau foarte slab este cu aproximativ 7% mai mare decât
procentul celor care consideră că acest nivel de dezvoltare este bun sau foarte bun.
Cei mai mulţi dintre turişti iau hotărârea de a se deplasa spre zonele montane în concediu o
dată sau de două ori pe an. Un procent destul de însemnat însumează şi turiştii care fac lunar
deplasări spre zonele montane. O majoritate covârşitoare a turiştilor afirmă că îşi organizează
singuri sejururile, fără a apela la intermediari (de tipul agenţiilor de turism). Motivaţiile acestui
comportament pot fi numeroase: fie turiştii sunt obişnuiţi să-şi organizeze singuri concediile, fie
doresc să evite intermediarii turistici pentru a evita plata eventualelor comisioane, fie manifestă
neâncredere în profesionalismul agenţilor de turism.
Discuţiile de pe paginile de Internet (forumuri sau bloguri) sunt accesate pentru completarea
informaţiilor turistice de către 46% dintre respondenţi. Dintre aceştia 62% au vârsta cuprinsă între

45
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

21-30 de ani iar 17% între 31-40 de ani. Ca nivel de pregătire, 55,4% dintre turişti au studii medii
iar aproape 30% au studii superioare.
Staţiunea Poiana Braşov rămâne o destinaţie de week-end pentru 65% dintre respondenţi.
63% dintre aceşti turişti sunt persoane ocupate, cu vârsta cuprinsă între 21-30 de ani, iar 16,5% au
între 31-40 de ani. Persoanele de vârstă mijlocie (41-50 de ani) preferă zilele de la mijlocul
săptămânii pentru a se relaxa în Poiana Braşov. Persoanele în vârstă (de peste 61 de ani) preferă să-
şi petreacă sărbătorile de iarnă în Poiana Braşov.
Un concurent puternic pentru Poiana Braşov îl reprezintă staţiunea Predeal. Pentru această
staţiune şi-au manifestat preferinţa 73,4% dintre turiştii Poienii Braşov, poziţionând-o în fruntea
clasamentului staţiunilor preferate. O altă staţiune foarte apreciată este Sinaia, aleasă de 71,9%
dintre respondenţi.
Turiştii au semnalat o multitudine de lipsuri în oferta de agrement a staţiunii. Din totalul
respondenţilor 59% au evidenţiat lipsa terenurilor de sport şi 42% cea a saunelor şi piscinelor din
unităţile de cazare. De asemenea, este resimţită şi lipsa terenurilor de tenis de către 41% dintre
subiecţi. Se observă clar că există o cerere mare pentru terenurile unde se pot practica sporturi (atât
vara cât şi iarna) iar părinţii ar dori şi locuri special amenajate pentru copii.
Dar Poiana Braşov trebuie privită şi din perspectiva avantajelor pe care le oferă turiştilor.
Staţiunea are resurse naturale deosebite, dispune de un peisaj spectaculos care încântă turiştii. De
asemenea, căile de acces spre Poiană sunt numeroase. Este accesibilă pentru turiştii din zone diverse
ale ţării, mai ales pentru cei din Bucureşti care manifestă o preferinţă evidentă pentru această
destinaţie de vacanţă.
Fiind rugaţi să numească principalul dezavantaj al staţiunii, lipsa agrementului este
semnalată de 26% dintre respondenţi. 19% sunt nemulţumiţi de dimensiunile reduse ale domeniului
schiabil iar 14,1% de numărul insuficient de mijloace de transport pe cablu. Aproape 12% dintre
respondenţi consideră ca principal dezavantaj domeniul schiabil neîntreţinut iar 10,4% menţionează
calitatea redusă a serviciilor.
Turiştii consideră că, în general, imaginea staţiunii Poiana Braşov este promovată
satisfăcător, mulţi dintre aceştia alegând valoarea “3”, pe o scală de la 1 la 5, pentru a răspunde la
această întrebare.
În ceea ce priveşte analiza asupra aprecierilor legate de preţurile practicate în staţiune,
situaţia se prezintă în modul următor: preţurile la serviciile de cazare sunt considerate ridicate şi
foarte ridicate de către aproximativ 90% dintre turişti. Preţurile pentru serviciile de alimentaţie sunt
considerate de nivel mediu numai de către un sfert din turiştii intervievaţi. În cazul preţurilor la
transportul pe cablu, 36% dintre respondenţi le consideră medii, iar 38% consideră că au un nivel
ridicat.

46
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

Un element slab identificat este lipsa aproape totală a preocupărilor prestatorilor de servicii
turistice în legătură cu fidelizarea clienţilor lor. Procentul celor care au beneficiat de astfel de
sistemele de fidelizare atinge cu greu 1,82%. Această mare lacună în politica de marketing a
firmelor turistice determină o inconsecvenţă a turiştilor în obiceiurile de consum. Clienţii aşteaptă
ca între ei şi prestatorii de servicii să se creeze o conexiune, care apoi să fie dezvoltată. Din analiza
răspunsurilor s-a observat că turiştii doresc să se întoarcă în acele locuri unde au fost mulţumiţi de
produse şi servicii, dar este necesar ca ei să şi fie încurajaţi în acest sens.
În ceea ce priveşte rezervarea sejururilor prin Internet, acest comportament nu este
momentan suficient de dezvoltat. Turiştii sunt încă reticenţi în utilizarea acestei metode de
rezervare, fie ca urmare a practicii recente a acestui mod de intermediere, fie din eventuale
neînţelegeri determinate de funcţionarea sistemelor informatice, fie ca urmare a neâncrederii în
posibilitatea şi seriozitatea acestor sisteme. De aceea, pentru a preveni situaţii neplăcute, turistul
utilizează informaţiile disponibile pe Internet dar procedează la rezervări telefonice pentru a se
asigura de preluarea corectă a comenzilor.
În concluzie, staţiunea turistică Poiana Braşov dispune de resurse naturale şi antropice
variate care pot fi transformate în beneficii pentru prestatorii de servicii şi pentru turişti, în condiţiile
unor politici de management şi de marketing corespunzătoare.

47
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

CONTRIBUŢII PERSONALE

Explorarea pieţei turismului montan, analiza politicilor de marketing care alcătuiesc esenţa
acţiunilor specifice marketingului, identificarea şi aprofundarea strategiilor de marketing aplicabile
la nivelul sectorului studiat, alegerea strategiilor cele mai utile pentru asigurarea diferenţierii în
raport cu acţiunile concurenţilor şi crearea condiţiilor necesare progresului în domeniul cercetat, au
impus utilizarea unei palete vaste, interdisciplinare de concepte şi instrumente. Demersul desfăşurat
a fost completat prin evaluări şi interpretări personale, aprecieri cu caracter aplicativ, ansamblul
acestora fiind detaliat în cele ce urmează.
1. Delimitarea din punct de vedere conceptual a elementelor care definesc şi
conturează conţinutul turismului montan.
Turismul montan este un domeniu de interferenţă în paleta formelor de turism consacrate
care înregistrează variante diverse de practicare a activităţilor turistice în zonele montane.
Identificarea formelor de turism montan alternative reprezintă, de asemenea o necesitate, în vederea
conturării posibilităţilor de diversificare a soluţiilor de petrecere a vacanţelor în arealele montane.
Detalierea unor aspecte legate de problematica amenajării turistice în zonele montane, factorii de
succes şi atractivitatea unei staţiuni montane a contribuit la aprofundarea cunoaşterii conţinutului
turismului montan. Sublinierea impactului ecologic reprezintă un element definitoriu pentru
evoluţiile viitoare ale turismului montan pe glob.
2. Efectuarea unei analize privind caracteristicile şi stadiul actual al dezvoltării
turismului montan pe plan internaţional.
Conturarea unor propuneri pentru dezvoltare turismului montan românesc nu este posibilă în
lipsa informaţiilor legate de conţinutul şi direcţiile de dezvoltare înregistrate la nivelul ţărilor cu
tradiţie în organizarea turismului montan pe glob. Într-o primă etapă a acestei analize au fost
identificate masivele muntoase care crează condiţiile practicării acestei forme de turism, iar în etapa
a doua au fost detaliate informaţiile esenţiale pentru a caracteriza fenomenul turismului montan
internaţional.
3. Clarificarea ariei de cuprindere a turismului montan românesc şi actualizarea
situaţiei staţiunilor şi localităţilor care alcătuiesc oferta turistică montană din România.
Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale a realizat o analiză, concretizată într-un act
legislativ, prin intermediul căreia au fost listate toate localităţile din România care, în baza unor
criterii bine definite şi a îndeplinirii unui punctaj minim stabilit, corespund exigenţelor necesare
includerii în rândul staţiunilor turistice de interes naţional sau local, după caz. Evaluările astfel
întreprinse nu oferă niciun indiciu referitor la înscrierea staţiunilor nominalizate în rândurile
staţiunilor litorale, balneare, montane, etc. De asemenea, Ghidul staţiunilor turistice româneşti, o

48
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

publicaţie apărută anterior actului normativ amintit, promovează un punct de vedere similar.
Realizarea unei separaţii în această direcţie reprezintă o necesitate pentru conturarea fenomenului
turismului montan în ţara noastră. În acest sens, fiecare dintre staţiunile turistice statuate au fost
analizate prin prisma următoarelor criterii: altitudine, existenţa facilităţilor şi echipamentelor
necesare practicării sporturilor de iarnă şi funcţionarea echipamentelor de cazare turistică, în funcţie
de care au fost stabilite cele 28 de staţiuni turistice care dispun de caracteristicile necesare încadrării
în categoria staţiunilor montane, la care au mai fost adăugate 20 de localităţi, care ne se află
deocamdată în atenţia ministerului menţiont, dar care îndeplinesc criteriile de selecţie stabilite.
4. Analiza principalelor coordonate ale pieţei turismului montan în România.
Evaluarea turismului montan românesc impune analiza situaţiei la zi a coordonatelor majore
ale pieţei turistice de profil. Sub aspectul ofertei turistice, principalele elemente evaluate au făcut
referire la situaţia echipamentelor de cazare pe tipuri de structuri de primire turistică, capacitatea de
cazare în funcţiune în staţiunile montane, pe tipuri de structuri de primire şi pe categorii de confort,
preferinţele turiştilor români şi străini privind alegerea echipamentelor de cazare în staţiunile
montane, situaţia unităţilor de alimentaţie şi a dotărilor pentru agrement. Analiza cererii turistice
pentru staţiunile montane a fost realizată prin prisma circulaţiei turistice în arealele montane, a
indicelui de utilizare a capacităţii de cazare turistică şi a duratei medii a sejurului. Evaluarea cererii
pentru turismul montan a fost completată cu prezentarea unor concluzii referitoare la imaginea
României în rândurile turiştilor străini. De asemenea, au fost prezentate caracteristicile de
competitivitate atinse de ansamblul pieţei turistice româneşti
5. Identificarea specificului mixului de marketing în turism.
Aplicarea conceptelor şi instrumentelor de marketing la nivelul pieţei turistice presupune
cunoaşterea trăsăturilor specifice produselor şi serviciilor turistice care au rol definitoriu în
stabilirea celor mai potrivite adaptări pentru fiecare dintre componentele mixului de marketing în
parte. Specificul turismului se evidenţiază, de asemenea şi prin necesitatea extinderii componenţei
mixului cu variabile menite să perfecţioneze demersul de marketing în turism.
6. Clarificarea tipologiei şi conţinutului strategiilor de marketing turistic, ca urmare a
sintezei studiilor din literatura de specialitate.
Fundamentarea politicilor de marketing în turism impune cunoaşterea aprofundată a tuturor
variantelor strategice posibile, condiţie a selecţiei celor mai viabile soluţii teoretice pentru
rezolvarea situaţiilor existente. Analiza derulată s-a concretizat în evidenţierea unor opţiuni
specifice de aplicare în turism a strategiilor de marketing tradiţionale, fapt datorat, de asemenea,
trăsăturilor individuale ale sectorului turistic. Conceptualizarea unor strategii de marketing noi,
aplicabile cu precădere în sectorul terţiar şi adaptarea acestora la caracteristicile turismului sunt
elemente esenţiale pentru conceperea unor programe de marketing eficiente.

49
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

7. Evidenţierea rolului şi necesităţii abordării strategice de marketing pe piaţa


turistică.
Mutaţiile profunde înregistrate în mediul de afaceri, în special amplificarea fără precedent a
competiţiei dintre firme, propagarea rapidă a noilor tehnologii de informare şi comunicare, creşterea
exigenţelor consumatorilor privind calitatea şi preţul produselor turistice, ş.a. sunt factori care
determină modificări ale managementului organizaţiei turistice. Avantajele abordărilor strategice de
marketing constau în direcţionarea organizaţiei pe termen lung, focalizarea eforturilor spre
obţinerea performanţelor economice, financiare şi sociale, facilitează adaptarea permanentă a
organizaţiei la modificările mediului, promovează un proces continuu de învăţare şi perfecţionare
organizaţională, asigură organizaţiei o identitate prin marcă, poziţie pe piaţă şi imagine în rândul
competitorilor
8. Realizarea unei cercetări calitative de tip focus group cu tema “Opinii, atitudini şi
intenţii acţionarilor din staţiunea POIANA BRAŞOV cu privire la dezvoltarea turismului
montan din România”.
Cercetarea a fost organizată şi desfăşurată pe baza unor obiective care au urmărit evaluarea
potenţialului economic al turismului montan românesc, identificarea factorilor care determină
deplasările turistice către staţiunile montane, respectiv atuurile staţiunilor montane din România,
evidenţierea raporturilor care funcţionează între prestatorii de servicii turistice în cadrul unei
destinaţii de vacanţă, ş.a. A fost aleasă metoda discuţiei focalizate de grup (focus group), a fost
selectat un eşantion alcătuit din 8 persoane cu funcţii de conducere la nivelul prestatorilor de
servicii turistice din Poiana Braşov şi intermediarilor turistici din municipiul Braşov, cu scopul de a
evidenţia opiniile acestora referitoare la nivelul de dezvoltare atins de turismul montan din
România. Prin elaborarea şi administrarea ghidului de interviu, precum şi prin analiza şi
interpretarea rezultatelor concretizare în raportul de cercetare, s-au asigurat premisele de
fundamentare ale strategiilor de marketing necesare pentru dezvoltarea viitoare a turismului
montan.
9. Identificarea caracteristicilor principale ale comportamentului consumatorului de
turism montan.
O organizaţie turistică care încorporează marketingul în structurile sale, plasează în centrul
preocupărilor cunoaşterea detaliată a nevoilor consumatorilor de produse/servicii turistice în scopul
îndeplinirii obiectivului satisfacerii depline a acestora, prin conceperea, producerea, distribuirea şi
promovarea eficientă a serviciilor solicitate. Consumatorul turistic este din ce în ce mai exigent, mai
bine informat şi, corespunzător, mai selectiv, iar identificarea elementelor care definesc
comportamentul său de consum sunt obligatorii pentru conturarea oricăror decizii referitoare la
evoluţia turismului montan.

50
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

10. Segmentarea pieţei turismului montan din România.


Sinteza studiilor din literatura de specialitate pe această temă a fost completată cu rezultatele
obţinute pe seama analizelor şi cercetărilor întreprinse în cadrul lucrării, ceea ce a permis conturarea
celor mai reprezentative segmente de piaţă ale turismului montan. Identificarea acestora şi
concretizarea caracteristicilor esenţiale ale fiecărui segment în parte au direcţionat propunerile
strategice pentru dezvoltarea pieţei turismului montan în România.
11. Analiza mediului intern şi extern pentru piaţa turismului montan din România, pe
baza informaţiilor obţinute din cercetările şi analizele efectuate.
Prin intermediul unei analize SWOT au fost punctate atu-urile şi slăbiciunile turismului
montan românesc, paralel cu evidenţierea şanselor şi pericolelor generate de mediu pentru a indica
tipurile de strategii cele mai potrivite pentru adaptarea la cerinţelor mediului extern şi capacitarea
determinanţilor de factură naturală, economică şi umană în direcţia eficientizării turismului montan
din România.
12. Identificarea strategiilor de marketing necesare pentru asigurarea performanţei la
nivelul turismului montan românesc.
Condiţiile naturale şi materiale existente la nivelul zonelor montane din România susţin
dezvoltarea ulterioară a turismului montan. Stabilirea celor mai potrivite strategii de marketing,
pornind de la identificarea strategiei de piaţă şi continuând cu alegerea strategiilor specifice celor
cinci variabile ale mixului de marketing turistic reprezintă paşi importanţi în direcţia îmbunătăţirii
sectorului turistic în arealele montane.
13. Realizarea unei cercetări cantitative de marketing cu tema „Opinii, atitudini şi
comportamente ale consumatorilor cu privire la calitatea serviciilor turistice în staţiunea
POIANA BRAŞOV”.
Prin organizarea cercetării cantitative de marketing s-a urmărit identificarea şi evaluarea
opiniilor formulate de turiştii români sosiţi în staţiunea Poiana Braşov în legătură cu coordonatele
de bază ale serviciilor turistice prestate în staţiune. Informaţiile obţinute au permis evaluarea
produselor şi serviciilor turistice oferite, preţurilor practicate, sistemelor de distribuţie şi de
promovare la care apelează în vederea concretizării consumului turistic. De asemenea, au fost
colectate informaţii referitoare la obiceiurile şi motivaţiile principale ale consumului de turism
montan, nemulţumirile semnalate, precum şi elemente care au permis identificarea profilurilor
principalilor consumatori de servicii turistice din staţiune. Pentru stabilirea eşantionului a fost luat
în considerare un nivel de încredere de 95% şi o eroare admisă de ± 5%, iar mărimea rezultată a
eşantionului în cazul estimării procentului a fost de 384 persoane. Concluziile formulate au
reprezentat fundamentul propunerilor formulate în vederea dezvoltării strategice a staţiunii Poiana
Braşov.

51
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

14. Elaborarea unor propuneri pentru dezvoltare strategică a staţiunii Poiana Braşov.
Tendinţele care se manifestă pe piaţa turistică internaţională în sensul concentrării atenţiei,
deopotrivă a teoreticienilor şi practicienilor, asupra ofertelor turistice considerate în mod unitar, în
varianta destinaţiilor turistice, motivează identificarea staţiunii Poiana Braşov sub forma unei
destinaţii de vacanţă autentice. În acest scop, coordonarea ansamblului acţiunilor desfăşurate de
către operatorii turistici sub îndrumarea unui organism creat la iniţiativa stakeholderilor din staţiune
şi susţinut financiar de aceştia, reprezintă fundamentul dezvoltării strategice. Realizarea acestui
demers urmăreşte etapele planificării strategice de marketing, finalizându-se prin identificarea
măsurilor şi mixurilor alternative.
15. Diseminarea aspectelor abordate în cadrul tezei de doctorat în urma participărilor
la conferinţe, simpozioane şi manifestări ştiinţifice şi prin publicarea de articole în reviste de
specialitate.

CONCLUZII

Turismul în România dispune de toate elementele necesare pentru a se dezvolta, pentru a


deveni un succes economic şi pentru a contribui, nu doar teoretic, ci efectiv la progresul general al
societăţii româneşti. Turismul montan din ţara noastră nu reprezintă o excepţie. A fost un sector
preferat, la un moment dat, de conducerea ministerului de resort, a intrat, deocamdată, într-un
oarecare con de umbră, litoralul şi staţiunile balneare fiind în ierarhia atenţiei celor care
coordonează turismul românesc. Se poate afirma însă, cu multă convingere, că turismul montan
românesc are un viitor cert, în măsura în care va reuşi să îşi evalueze corect potenţialul, să îşi
recunoască dezavantajele, să îşi valorifice atu-urile şi, mai presus de toate, să asigure satisfacţia
consumului pentru fiecare turist în parte.
Un aspect este evident: nu poate concura cu ţările europene cu tradiţie în organizarea
turismului montan, respectiv cele care sunt localizate în jurul Munţilor Alpi. Potenţialul natural de
care dispun acestea nu poate fi egalat, compensat, prin nicio acţiune managerială, de marketing,
strategică sau de altă factură. În plus, investiţiile concentrate în spaţiul montan al acestor ţări, în
decursul anilor, le sporeşte avantajul concurenţial şi poziţia pe piaţa turistică internaţională.
Cetăţenii europeni, inclusiv turiştii români, care ştiu să schieze şi doresc să îşi petreacă vacanţa pe
pârtii, se vor îndrepta, în mod firesc, către ofertele turistice ale acestor ţări.
Se ridică probabil întrebarea: cui s-ar mai adresa, în asemenea condiţii, turismul montan
românesc? Celor care nu ştiu să schieze sau, care se descurcă mai dificil pe schiuri. O menţiune este
decisivă. Aceştia sunt majoritatea. Iar dacă această realitate este completată cu o altă evidenţă,
aceea că practicarea schiului presupune, din partea turistului, investiţii substanţiale în echipament,

52
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

îmbrăcăminte adecvată, plata abonamentelor de ski-pass, ş.a., se evidenţiază faptul că pătura


românilor care poate fi atrasă înspre staţiunile montane din ţară este şi mai mare, cu câteva
amendamente:
1. gruparea locală a operatorilor de turism din arealele montane şi concentrarea eforturilor,
în mod unitar, în direcţia oferirii atracţiilor care corespund nevoilor turiştilor potenţiali, astfel încât
odihna şi relaxarea să fie combinate cu posibilităţi dintre cele mai diverse de practicare a turismului
activ. Analizele la nivel naţional şi internaţional, cercetările organizate au demonstrat că turiştii,
indiferent de vârstă, îşi doresc să poată alege dintr-o paletă largă de activităţi de agrement la
destinaţiile de vacanţă din zonele montane, astfel încât sejurul pe care şi-l doresc nu se mai rezumă
la serviciile de cazare şi masă. Acestea sunt doar elemente indispensabile deplasării în scop turistic.
Motivele reale ale călătoriei sunt relaxarea, refacerea, întreţinerea sănătăţii, iar împlinirea acestora
presupune existenţa dotărilor şi facilităţilor specifice.
2. transformarea turismului montan dintr-un turism concentrat în lunile sezonului rece, într-o
manifestare continuă, pe tot parcursul anului, cu un al doilea vârf pe perioada sezonului estival. Este
ştiut că muntele reprezintă cea de-a doua atracţie pentru petrecerea vacanţei în lunile de vară,
potenţial care poate fi transformat în încasări certe. Dezvoltarea masivă a agrementului care se
practică vara reprezintă o modalitate de îndeplinirea a acestui deziderat.
3. concentrarea atenţiei, fiecărui prestator în parte, pentru asigurarea unor servicii turistice
care să satisfacă, să mulţumească clientul, iar raportul calitate/preţ să fie cât mai corect. Un client
mulţumit, este un potenţial client fidel. Un client fidel va reuşi să îşi convingă prietenii şi cunoscuţii
să îl însoţească în deplasările spre staţiunile montane din România. Acesta este domeniul cel mai
propice pentru aplicarea strategiilor de marketing turistic, care să contribuie la perfecţionarea
produselor/serviciilor oferite, la adaptarea şi flexibilizarea sistemului tarifar, la îmbunătăţirea
acţiunilor de distribuţie şi la sporirea impactului mijloacelor promoţionale selectate. În măsura în
care asemenea demersuri ar fi completate cu găsirea, aprecierea şi recompensarea salariaţilor
potriviţi, turismul montan românesc s-ar impune definitiv ca opţiune reală de petrecere a timpului
liber.
Turismul montan din România nu are concurenţi de temut, concurează, în schimb, cu
propria capacitate de adaptare la exigenţele turiştilor români, în primul rând şi, cu cele ale turiştilor
străini care au tradiţie în a sosi în România. Această concluzie poate fi extinsă asupra întregului
sector turistic din ţara noastră, iar revigorarea mult dorită se va produce chiar mai rapid decât ar fi
de aşteptat. Lipseşte dorinţa de cooperare, o strategie de dezvoltare alcătuită cu larga participare a
tuturor celor implicaţi şi interesaţi şi, deci, unanim acceptată, dar şi profesionalismul unei părţi
însemnate a actorilor, regizorilor şi producătorilor care şi-au asumat sarcina de a gestiona
potenţialul turistic natural valoros al României.

53
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

BIBLIOGRAFIE
Cărţi
1. Albu, G.,R., Managementul dezvoltării turistice durabile la nivel regional- Teorie şi
aplicaţii, Editura Infomarket, Braşov, 2005
2. Albu, N., Turism şi Eficienţă- Principii Generale, Editura Lux Libris, Braşov, 2001
3. Baker, S., Bradley, P., Huyton, J., Principiile operaţiunilor de la recepţia hotelului, Editura
All BECK, Bucureşti, 2002
4. Balaure, V., (coord.), Marketing, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Uranus,
Bucureşti, 2002
5. Balaure, V., Cătoiu, I., Vegheş, C., Marketing Turistic, Editura Uranus, Bucureşti, 2005
6. Barefoot, C., Revoluţia Comerţului Electronic, Editura Amaltea, Bucureşti, 2004
7. Băcanu, B., Tehnici de analiză în managementul strategic, Editura Polirom, Iaşi, 2007
8. Băcanu, B., Management strategic în turism. Concepte şi studii de caz, Polirom, Iaşi, 2009
9. Beirman, D., Restoring Tourism Destinations in Crisis, A Strategic Marketing Approach,
CABI Publishing, Oxon, 2003
10. Berbecaru I., Botez M., Teoria şi practica amenajării turistice, Editura Sport-Turism,
Bucureşti, 1977
11. Boyd, H.,W., Walker, O.,C., Larreche, J-C., Marketing Management A Strategic Approach
with a Global Orientation, second edition, Irwin, 1995
12. Bran, F., Marin, D., Şimon, T., Turismul Rural- Modelul European, Editura Economică,
Bucureşti, 1997
13. Bran, F., Simon, T., Nistoreanu, P., Ecoturism, Editura Economică, Bucureşti, 2000
14. Brătucu, G., Ispas, A., Chiţu, I.,B., Marketingul serviciilor publice, Infomarket, Braşov,
1999
15. Briggs, S., Successful Tourism Marketing – A Practical Handbook, Kogan Page Ltd,
London, 1997
16. Bruhn, M., Marketing, Editura Economică, Bucureşti, 1997
17. Bruhn, M., Orientarea spre clienţi-Temelia afacerii de succes, Editura Economică,
Bucureşti, 2001
18. Buttle, F., Hotel and Food Service Marketing- A Managerial Approach, Cassell, London,
1994
19. Cazes, G., Le tourisme international: Mirage ou strategie d’avenir, Hatier, Paris, 1989
20. Căprărescu, G., Managementul strategic al firmei de comerţ şi turism, ediţia a II-a, Editura
Wolters Kluwer, Bucureşti, 2009

54
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

21. Cătoiu, I., Bălan, C., Onete, B., Popescu, I.,C., Vegheş, C., Metode şi tehnici utilizate în
cercetările de marketing. Aplicaţii, Editura Uranus, Bucureşti, 1999
22. Cătoiu, I., Bălan, C., Popescu, I.,C., Orzan, G., Vegheş, C., Daneţui, T., Vrânceanu, D.,
Cercetări de marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2002
23. Cetină, I., Marketingul competitiv în domeniul serviciilor, Editura Teora, Bucureşti, 2001
24. Cetină, I., Brandabur, R., Constantinescu, M., Marketingul Serviciilor- teorie şi aplicaţii,
Editura Uranus, Bucureşti, 2006
25. Ciangă, N., România. Geografia turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
26. Collier, A., Principles of Tourism, Longman Paul Ltd, Auckland, 1994
27. Constantin, C., Sisteme Informatice De Marketing- Analiza şi prelucrarea datelor de
marketing-Aplicaţii în SPSS, Editura Infomarket, Braşov, 2006
28. Cooper, C., Wanhill, S.,(eds), Tourism Development- Environmental and Community Issues,
John Wiley & Sons Ltd., Chichester, 1997
29. Cravens, D.,W., Piercy, N.,F., Strategic Marketing, 7th edition, McGraw-Hill/Irwin, New
York, 2003
30. Cristureanu, C., Economia şi politica turismului internaţiona, Editura ABEONA, Bucureşti,
1992
31. Cristureanu, C., Economia invizibilului. Tranzacţiile internaţionale cu servicii, Editura
AllBeck, Bucureşti, 2004
32. Cristureanu, C., Strategii şi tranzacţii în turismul internaţional, Editura C.H.Beck,
Bucureşti, 2006
33. Cristureanu, C., Neacşu, N., Băltăreţu, A., Turism Internaţional-Studii de caz, Legislaţie,
ediţia a II-a, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002
34. Crotts, J.,C., Buhalis, D., March, R.,(eds.), Global Alliances in Tourism and Hospitality
Management, The Haworth Hospitality Press, New York, 2000
35. Datculescu, P., Cercetarea de marketing. Cum să pătrunzi în mintea consumatorului, cum
măsori şi cum analizezi informaţia, Editura Brandbuilders Grup, Bucureşti, 2006
36. Davidson, R., Tourism, Pitman, London, 1991
37. Davidson, R., Roger, T., Marketing Destinations and Venues for Conferences, Conventions
and Business Events, Butterworth-Heinemann, Oxford, 2006
38. Dayan, A., Bouquerel, F., Studiile de piaţă, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2008
39. Doyle, P., Stern, P., Marketing Management and Strategy, 4-th edition, Pearson Education
Limited, Harlow Essex, 2006
40. Draica, C., Ghid Practic de Turism Intern şi Internaţional, Editura ALL BECK, Bucureşti,
1999

55
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

41. Draica, C., Turismul internaţional- Practici de elaborare şi distribuţie a produsului turistic,
Editura ALL BECK, Bucureşti, 2003
42. Drăgan, J.,C., Demetrescu, M.,C., Practica prospectării pieţei. Tehnici de cercetare în
marketing, Editura Europa Nova, Bucureşti, 1996
43. Dubois, P.-L., Jolibert, A., Marketing- Teorie şi practică, vol. II, Imprimeria Ardealul, Cluj-
Napoca, 1994
44. Duguleană, L., Statistică, Editura Infomarket, Braşov, 2002
45. Duguleană, L., Petcu, N., Metode cantitative în analiza datelor, Editura Infomarket, Braşov,
2002
46. Erdeli, G., Istrate, I., Amenajări turistice, Editura Universităţii, Bucureşti, 1996
47. Erdeli, G., Gheorghilaş, A., Amenajări turistice, Editura Universitară, Bucureşti, 2006
48. Faulkner, B., Moscardo, G., Lawe, E., (eds), Tourism In The 21st Century- Lessons From
Experience, Continuum, London, 2001
49. Fenich, G.,G., Meetings, Expositions, Events, Conventions-An Introduction to the Industry,
Pearson Education, Upper Saddle River, New Jersey, 2008
50. Fill, C., Marketing Communications: engagements, strategies and practice, fourth ed.,
Pearson Education Limited, Harlow, Essex, 2006
51. Florescu, C.,(coord.), Balaure, V., Boboc, Ş., Cătoiu, I., Olteanu, V., Pop, N.,A., Marketing,
Marketer, Bucureşti, 1992
52. Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N.,A., (coordonatori), Marketing. Dicţionar explicativ,
Editura Economică, Bucureşti, 2003
53. Gee, C.,Y., Fayos-Sola, E., (eds.), International Tourism: A Global Perspective, second ed.,
WTO, Madrid, 1999
54. Gee, C.,Y., Makens, J.,C.,Choy, D.,J.,L., The Travel Industry, VanNostrand Reinhold, New
York, 1997
55. Gherasim, A., Studiul pieţei, Editura Economică, Bucureşti, 2005
56. Gherasim, T., Gherasim, D., Marketing turistic, Editura Economică, Bucureşti, 1999
57. Glăvan, V., Geografia Turismului în România, Editura Fundaţiei „România de mâine”,
Bucureşti, 1995
58. Glăvan, V., Turismul în România, Editura Economică, Bucureşti, 2000
59. Glăvan, V., Turism Rural, Agroturism, Turism Durabil, Ecoturism, Editura Economică,
Bucureşti, 2003
60. Gronroos, C., Services Management and Marketing, Lexington, MA:Lexington Books, 1990
61. Grosseck, G., Marketing şi comunicare pe Internet, Editura Lumen, Iaşi, 2006
62. Henche, B.,G., Marketing în Turismul Rural, Editura Irecson, Bucureşti, 2004

56
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

63. Hoffman, K.,D., Bateson, J.,E., G., Services Marketing: Concepts, Strategies & Cases, third
edition, Thomson Higher Education, Mason, 2006
64. Holloway, J.,C., The Business of Tourism, fifth ed., Longman, Harlow, Essex, 1998
65. Holloway, J.,C., Marketing for Tourism, 4-th ed., Pearson Education Limited, Harlow-
Essex, 2004
66. Holloway, J.,C., Plant, R.,V., Marketing for Tourism, Pittman, London, 1992
67. Hudson, S., Snow Business- A Study of the International Ski Industry, Cassell, London, 2000
68. Husted, S.,W., Varble, D.,L., Lowry, J.,R., Modern Marketing, Allyn and Bacon, MA, 1989
69. Ioncică, M., Minciu, R., Stănciulescu, G., Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucureşti,
1997
70. Ispas, A., Patriche, D., Brătucu, G., Marketing turistic, Editura Infomarket, Braşov, 1999
71. Istrate, I., Bran, F., Roşu, A.,G., Economia turismului şi mediul înconjurător, Editura
Economică, Bucureşti, 1996
72. Johnson, G., Scholes, K., Exploring Corporate Strategy, 5th ed., Prentice Hall, Harlow-
Essex, 1999
73. Jugănaru, I.,D., Politici şi strategii în turismul mondial, Editura Expert, Bucureşti, 2007
74. Jugănaru, M., Teorie şi practică în cercetarea de marketing, Editura Expert, Bucureşti, 1998
75. Keiser, J.,R., Principles and Practices of Management in the Hospitality Industry, second
edition, Van Nostrand Reinhold, New York, 1998
76. Kotler, P., Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1998
77. Kotler, P., Armstrong, G., Saunders, J., Wong, V., Principiile marketingului, Editura Teora,
Bucureşti, 1998
78. Kotler, P., Bowen, J.,T., Makens, J.,C., Marketing for Hospitality and Tourism, fourth
edition, Pearson Education International, Upper Saddle River, New Jersey, 2006
79. Lascu, C., Ghidul Turismului de Aventură, Editura House of Guides, Bucureşti, 2007
80. Lashley, C., Morrison, A., (eds), Franchising Hospitality Services, Butterworth-
Heinemann, Oxford, 2000
81. Laws, E., Managing Packaged Tourism, International Thomson Business Press, London,
1997
82. Laws, E., Improving Tourism and Hospitality Services, CABI Publishing, Wallingford,
2004
83. Lefter, C., Cercetarea de marketing – Teorie şi aplicaţii, Infomarket, Braşov, 2004
84. Lefter, C., (coord.), Brătucu, G., Chiţu, I., Răuţă, C., Bălăşescu, M., Marketing (vol.I şi
vol.II), Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2006

57
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

85. Lehmann, D.,R., Winer, R.,S., Analysis for Marketing Planning, fourth edition, Irwin
McGraw-Hill, 1997
86. Lewis, R.,C., Cases in Hospitality, Marketing and Management, Wiley and Sons, New
York, 1997
87. Lovelock, C., Wirtz, J., Services Marketing – People, Technology, Strategy, 6-th edition,
Pearson Prentice Hall, USA, 2007
88. Lovelock, C., Wright, L., Principles of Services Marketing and Management, Prentice Hall,
1999
89. Lupu, N., Hotelul – Economie şi Management, Editura AllBeck, Bucureşti, 2003
90. Lupu, N., Strategia de concentrare a întreprinderilor de turism, Editura Economică,
Bucureşti, 2003
91. Malhotra, N.,K., Marketing Research. An Apllied Orientation, fourth edition, Pearson
Education International, Upper Saddle River, New Jersey, 2004
92. McDonald, M., Marketing strategic, Editura Codecs, Bucureşti, 1998
93. Middleton, V.,T.,C., Marketing in Travel and Tourism, second ed., Butterworth-Heinemann,
Oxford, 1997
94. Minciu, R., Economia Turismului, ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Editura Uranus,
Bucureşti, 2004
95. Minhue, Lu, Organisation de l’Entreprise Touristique, ISALT, Bruxelles, 2001
96. Moldovan, E., Conceptele şi practica formelor tradiţionale şi moderne de turism activ,
Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2007
97. Morgan, N., Pritchard, A., Pride, R.,(eds), Destination Branding: Creating the Unique
Destination Proposition, second ed., Elsevier Butterworth Heinemann, Oxford, 2007
98. Murphy, P.,E., The Bussiness of Resort Management, Butterworth Heinemann, Oxford,
2008
99. Neacşu, N., Băltăreţu, A., Neacşu, M., Drăghilă, M., Resurse şi Destinaţii Turistice –
Interne şi Internaţionale, Editura Universitară, Bucureşti, 2009
100. Neagu, V., Servicii şi turism, Editura Expert & Universitatea Româno-Americană,
Bucureşti, 2000
101. Neagu, V., Managementul turistic şi al serviciilor turistice,Editura Sylvi, Bucureşti, 2002
102. Nedelea, A., Piaţa turistică, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 2003
103. Nedelea, A., Politici de marketing în turism,Editura Economică, Bucureşti, 2003
104. Nicolescu, R., Serviciile în turism- alimentaţia publică, Editura Sport-Turism, Bucureşti,
1988

58
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

105. Nistoreanu, P., Turismul Rural- O Afacere Mică Cu Perspective Mari, Editura Didactică şi
Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1999
106. Niţă, C., Bazele marketingului, Editura Economică, Bucureşti, 2003
107. Olaru, M., Isaic-Maniu, A., Lefter, V., Pop, N.,A., Popescu, S., Drăgulănescu, N., Roncea,
L., Roncea, C., Tehnici şi instrumente utilizate în managementul calităţii, Editura
Economică, Bucureşti, 2000
108. Olteanu, V., Marketingul Serviciilor- o abordare managerială, Editura ECOMAR,
Bucureşti, 2003
109. Olteanu, V., Cetină I., Marketingul serviciilor, Editura Expert, Bucureşti, 1994
110. Page, S.,J., Getz, D.,(eds), The Business of Rural Tourism: International Perspectives,
International Thomson Business Press, Oxford, 1997
111. Pelsmacker, P., Genens, M., Van den Bergh, J., Foundations of Marketing Communications
– A European Perspective, Prentice Hall, Harlow-Essex, 2005
112. Petcu, N., Statistică-Teorie şi aplicaţii în SPSS, Infomarket, Braşov, 2003
113. Pop, Al., N.,(coord.), Andronov, E.,D., Kouzmanova, M., Lefter, C., Schmengler, H.,J.,
Marketing Strategic, Editura Economică, Bucureşti, 2000
114. Popescu, I.,C., Comunicarea în marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2001
115. Popescu, I.,C., Şerbănică, D., Balaure, V., Tehnici promoţionale,Editura Metropol,
Bucureşti, 1994
116. Porter, M.,E., Competitive Advantage, Creating and Sustaining Superior Performance, The
Free Press, New York, 1985
117. Porter, M.,. Despre concurenţă, Meteor Business, Bucureşti, 2008
118. Price, M.,F., Jansky, L., Iatsenia, A.,A., (eds.), Key Issues for Mountain Areas, United
Nations University Press, New York, 2004
119. Prutianu, Ş., Anastasiei, B., Jijie, T., Cercetarea de marketing- Studiul pieţei pur şi simplu,
ediţia a II-a, Polirom, Iaşi, 2005
120. Radu, E., Managementul serviciilor, Editura Uranus, Bucureşti, 2002
121. Riegel, C., Dallas, M., Hospitality and Tourism Careers: A Blueprint for Success, Prentice
Hall, New Jersey, 1998
122. Ritchie, J.,R.,B., Crouch, G.,I., The Competitive Destination. A Sustainable Tourism
Perspective, CABI Publishing, Oxon, 2005
123. Robinet, J.,C., Adam, C., Management hotelier. Theorie et Pratique, De Boeck, Bruxelles,
2003
124. Rotaru, I., Globalizare şi Turism- Cazul României, Editura Continent, Sibiu, 2004
125. Sheldon, P.,J., Tourism Information Technology, CAB International, New York, 1997

59
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

126. Shoemaker, S., Lewis, R.,C., Yesawich, P.,C., Marketing Leadership in Hospitality and
Tourism – Strategies and Tactics for Competitive Advantage,fourth edition, Pearson
Prentice Hall, Upper Saddle River, New Jersey, 2007
127. Snak, O., Baron, P., Neacşu, N., Economia Turismului, Editura Expert, Bucureşti, 2001
128. Stavrositu, S., Practica serviciilor în restaurante şi baruri, Editura Tehnică, Bucureşti, 1994
129. Stăncioiu, A.,F., Strategii de marketing în turism, ediţia a 2-a, Editura Economică,
Bucureşti, 2004
130. Stăncioiu, A.,F.,(coord.), Căescu, Ş., Constantinescu, M., Filip, A., Ionescu, F.,T.,
Planificarea de marketing în turism- concepte şi aplicaţii, Editura Economică, Bucureşti,
2005
131. Stănciulescu, G., Tehnica operaţiunilor de turism, Editura ALL Educational, Bucureşti,
1998
132. Stănciulescu, G., Managementul agenţiei de turism, Editura ASE, Bucureşti, 2000
133. Stănciulescu, G., Managementul operaţiunilor de turism, Editura ALL BECK, Bucureşti,
2002
134. Stănciulescu, G., Managementul turismului durabil în centrele urbane, Editura Economică,
Bucureşti, 2004
135. Stănciulescu, G., Ababei, D., Ţală, M., Talpeş, A., Lungu, C., Evaluarea întreprinderii
hoteliere. Oferta hotelieră mondială, Editura Uranus, Bucureşti, 2003
136. Stănciulescu, G., Emilian, R., Ţigu, G., Nistoreanu, P., Diaconescu, C., Grogu, M.,
Managementul turismului durabil în ţările riverane Mării Negre, Editura ALL BECK,
Bucureşti, 2000
137. Teare, R., Bowen, J.,T.,(eds.), New Directions in Hospitality and Tourism- An Essential
Resource, Cassell, London, 1997
138. Theobald, W.,F., (ed.), Global Tourism, second edition, Buttreworth-Heinemann, Oxford,
1999
139. Tribe, J., The Economics of Leisure and Tourism, second edition, Butterworth-Heinemann,
Oxford, 2000
140. Ţigu, G., Turismul Montan, Editura Uranus, Bucureşti, 2001
141. Vanhove, N., The economics of tourism destinations, Elsevier Butterworth-Heinemann,
Oxford, 2005
142. Vellas, F., Turismul-Tendinţe şi Previziuni, Editura Walforth, Bucureşti, 1993
143. Vellas, F., Becherel, L., (eds.), The International Marketing of Travel and Tourism- A
Strategic Approach, MACMILLAN PRESS LTD., London, 1999

60
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

144. Vorzsak, A., Paina, N.,D., Pop, M.,D., Pop, C.,M., Szego, I., Marketingul Serviciilor,
Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2006
145. Witt, S.,F., Moutinho, L., Tourism Marketing and Management Handbook. Student Edition,
Prentice Hall, Hertfordshire, 1995
146. Zaharia, V., Tehnica operaţiunilor de turism, Luminalex, Bucureşti, 2002
147. Zeithaml, V.,A., Bitner, M.,J., Gremler, D.,D., Services Marketing- Integrating Customer
Focus Across the Firm, fourth ed., McGraw-Hill International Edition, 2006
148. Dictionary of Hotels, Tourism and Catering Management, , Peter Collin Publishing, 1998

Articole în reviste şi publicaţii


149. Bansal, H.,S., Irving, P.,G., Taylor, S.,F., A Three-Component Customer Commitment to
Service Providers, Journal of the Academy of Marketing Science, Vol.32, No.3, 2004
150. Barsky, J., Nash, L., Evoking Emotion : Affective Keys to Hotel Loyalty, Cornell Hotel and
Restaurant Administration Quarterly, Vol.43, 2002
151. Beunders, N., Protected areas as sustainable tourism destinations, NHTV, Breda University
152. Booms, B., Bitner, M.,J., Marketing Services by Managing the Environment, Cornell
Restaurant and Hotel Administration Quarterly, May, 1992
153. Bowen, J.,T., Shoemaker, S., Loyalty : A Strategic Commitment, Cornell Hotel and Restaurant
Administration Quarterly, Vol.44, 2003
154. Brownell, J., Applied Research in Managerial Communication: The Critical Link between
Knowledge and Practice, Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol. 44,
2003
155. Burnham, T.,A., Frels, J.,K., Mahajan, V., Consumer Switching Costs: A Typology,
Antecedents and Consequences, Journal of the Academy of Marketing Science, Vol.31, No.2,
2003
156. Carmichael, B., Conjoint analysis of downhill skiers used to improve data collection for
market segmentation, Journal of Travel and Tourism Marketing, Vol. 5, No.3, 1996, p.187-
206
157. Chase, R., B., Dasu., S., Want to Perfect Your Company’s Service? Use Behavioral Science,
Harvard Business Review, 79, June 2001
158. Cheyne, J., Downes, M.,Legg, S., Travel agent vs internet:What influences travel consumer
choices?, Journal of Vacation Marketing, Vol. 12, No.1, 2006
159. Cheng, S., Lam T., Hsu, H.,C.,H., Negative Word-of-Mouth Communication Intension: An
Aplication of the Theory of Planned Behavior, Journal of Hospitality&Tourism Research,
Vol.30, No.1, 2006

61
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

160. Clark, J.,S., Maher, J.,K., If you have their minds, will their bodies follow? Factors effecting
customer loyalty in a ski resort setting, Journal of Vacation Marketing, Vol.13, No.1, 2007
161. Cravens, D., Introdusction to Special Issue, Journal of the Academy of Marketing Science,
Vol.23, No.4, 1995
162. Crick, A.,Glad to Meet You – My Best Friend: Relationships in the Hospitality Industry,
Social and Economic Studies 51(1), 2002
163. Crotts, J.,C., Alderson Coppage, C.,M., Andibo, A., Trust-Commitment Model of Buyer-
Supplier Relationships, Journal of Hospitality & Tourism Research, Vol.25, No.2, 2001
164. Devlin, J., Brand Architecture in Services: The Example of Retail Financial Services, Journal
of Marketing Management, 19, 2003
165. DiPietro, R.,B., Pizam, A., Employee Alienation in thr Quick Service Restaurant Industry,
Journal of Hospitality & Tourism Research, Vol 32(1), 2008
166. Dobrea, R.,C., Ştefănescu, A., N., Analiza competitivtităţii industriei turistice din România în
contextul globalizării economice, Economia seria management, Nr.1, 2008
167. Dolnicar, S., Laesser, C., Travel Agency Marketing Strategy: Insights from Switzerland,
Journal of Travel Research, Vol.46, No.2, 2007
168. Edensor, T., Performing Tourism,Staging Tourism: (Re)producing Tourist Space and
Practice, Tourist Studies, Vol 1(1), 2001
169. Elgonemy, A.,R., The Pricing of Lodging Stocks: A Reality Check, Cornell Hotel and
Restaurant Administration Quarterly, Vol.41, No.6, 2000
170. Enz, C.,A., Siguaw, J.,A., Best Practices in Service Quality, Cornell Hospitality and
Restaurant Administration Quarterly, Vol.41, No.5, 2000
171. Frazier, G.,L., Organizing and Managing Channels of Distribution, Journal of the Academy
of Marketing Science, Vol.27, No.2, 1999
172. Gittell, J.,H., Relationships between Service Providers and Their Impact on Customers,
Journal of Service Research, 4, 2002
173. Glăvan, V., Valorificarea potenţialului turistic montan, Studii de turism, vol.I Turism
montan, I.E.C.I.T., Bucureşti, 1977
174. Glăvan, V., Studiu privind modernizarea, consolidarea şi dezvoltarea ofertei turistice
româneşti. Zona montană, I.C.T, Bucureşti, 1995
175. Guiltinan, J.,P., The Price Bundling of Services: A Normative Framework, Journal of
Marketing, 1987
176. Han, X., Kwortnik, R.,J., Wang, C., Service Loyalty : An Integrative Model and Examinatuion
across Service Contexts, Journal of Service Research, Vol.11, No.1, 2008

62
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

177. Hatton, M., Redefining the relationships – The future of travel agencies and the global agency
contract in a changing distribution system, Journal of Vacation Marketing, Vol.10, No.2,
2004
178. Heung, V.,C.,S., Chu, R., Important Factors Affecting Consumers’ Choice of a Travel Agency
for All-Inclusive Package Tours, Journal of Travel Research, Vol.39, No.1, 2000
179. Homburg, C., Hoyer, W.,D., Koschate, N., Customer’s Reactions to Price Increases: Do
Customer Satisfaction and Perceived Motive Fairness Matter?, Journal of the Academy of
Marketing Science, Vol.33, 2005
180. Howard-Brown, J., Consumer evaluation of direct mail in travel and leisure sectors, Journal
of Vacation Marketing, Vol.6, No.1, 1999
181. Ionescu,N.,Z., Glăvan, V., Zonarea turistică a României, Studii de turism, I.E.C.I.T.,
Bucureşti,1977
182. Ismert, M., Petrick, J.,F., Indicators and Standards of Quality Related to Seasonal
Employment in the Sky Industry, Journal of Travel Research, Vol.43, 2004
183. Jiang, W., Dev, C.,S., Rao, V.,R., Brand Extension and Customer Loyalty: Evidence from the
Lodging Industry, Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.43, 2002
184. Johnson, J.,L., Strategical Integration in Industrial Distribution Channels: Managing the
Interfirm Relationship as a Strategic Asset, Journal of the Academy of Marketing Science,
Vol.27, No.1, 1999
185. Karamustafa, K., Marketing-channel Relationships: Turkeys Resorts Purveyors’ Interactions
with International Tour Operators, Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly,
Vol.41, No.4, 2000
186. Kim, D-Y., Hwang, Y-H., Fesenmaier, D.,R., Modeling Tourism Advertising Efectiveness,
Journal of Travel Research, Vol.44, No.1, 2005
187. Kim, J., Bojanic, D.,C., Warnick, R.,B., Price Bundling and Travel Product Pricing Practices
Used by Online Channels of Distribution, Journal of Travel Research, Vol.47, No.4, 2008
188. Kim, W.,G., Lee, Y-K., Yoo, J-Y., Predictors of Relationship Quality and Relationship
Outcomes in Luxury Restaurants, Journal of Hospitality & Tourism Research, Vol.30, No.2,
2006
189. Kim, W.,G., Han, J.,S., Lee, E., Effects of Relationship Marketing on Repeat Purchase and
Word of Mouth, Journal of Hospitality & Tourism Research, Vol.25, No.3, 2001
190. Kimes, S.,E., Chase, R.,B., The Strategic Levers of Yield Management, Journal of Service
Research, Vol.1, No.2, 1998
191. Kimes, S.,E., The Relationship between Product Quality and Revenue Per Available Room at
Holiday Inn, Journal of Service Research, Vol. 2, No.2, 1999

63
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

192. Klenosky, D.,B., Gengler, C.,E., Mulvey, M.,S., Understanding the factors influencing ski
destination choice: a means-end analytical approach, Journal of Leisure Research, Vol.25,
No.4, 1993
193. Knutson, B., Elseworth, J., Beck, J., Restaurant Discounts for Seniors: Perceptions of the
Mature Market, Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.7, No.1, 2006
194. Kumar, P., The Impact of Long-Term Client Relationships on the Performance of Business
service Firms, Journal of Service Research, Vol. 2, No.1, 1999
195. Leslie, D., The hospitality industry, industrial placement, and personnel, Service Industries
Journal, Vol.11(1), 1991
196. Loda, M.,D., Norman, W., Backman, K.,F., Advertising and Publicity: Suggested New
Applications for Tourism Marketers, Journal of Travel Research, Vol.45, No.3, 2007
197. Lundberg, M.,C., A word-of-mouth approach to informal information among part-time and
short-term employed front line workers in tourism, Journal of Vacation Marketing, Vol.14,
No.1, 2008
198. Lynn, M., Tip Levels: An Update, Extension and Reconciliation, Cornell Hotel and Restaurant
Administration Quarterly, Vol. 44, 2003
199. Mack., R.,W., Blose, J.,E., Pan, B., Believe it or not:Credibility of blogs in tourism, Journal of
Vacation Marketing, Vol.14, No.2, 2008
200. Matilla, A.,S., Emotional Bonding and Restaurant Loyalty, Cornell Hotel and Restaurant
Administration Quarterly, Vol.42, No.6, 2001
201. Mason, D.,D.,M., Tideswell, C., Roberts, E., Guest Perceptions of Hotel Loyalty, Journal of
Hospitality & Tourism Research, Vol.30, No.2, 2006
202. McClearly K.,W., Weaver, P., „The Job Offer:What Today’s Graduates Want”, Cornell Hotel
and Restaurant Administration Quarterly 28, Nr.4, 1988
203. McColl-Kennedy, J.,R., Daus, C.,S., Sparks, B.,A., The Role of Gender in Reactions to
Service Failure and Recovery, Journal of Service Research, Vol.6, No.1, 2003
204. Mechinda, P., Serirat, S., Gulid, N., An examination of tourists' loyal attitudinal and
behavioral loyalty: Comparison between domestic and international torists, Journal of
Vacation Marketing, Vol.12, No.2, 2009
205. Meng, F., Tepanon, Y., Uysal, M., Measuring tourist satisfaction by attribute and motivation-
The case of nature-based resort, Journal of Vacation Marketing, Vol.14, no.1, 2008
206. Michels, N., Bowen, D., The relevance of retail loyalty strategy and practice for
leisure/tourism, Journal of Vacation Marketing, Vol.11, No.1, 2005
207. Miller, J., Marketing Communications, Cornell Hotel and Restaurant Administration
Quarterly, Vol.34, No.5, 1993

64
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

208. Mills, A.,S., Participation motivations for outdoor recreation:a test of Maslow's
Theory,Journal of Leisure Research, Vol 17, No 3, p. 184-199
209. Mittal, B., The Advertising of Services: Meeting the Challenge of Intangibility, Journal of
Service Research, vol.2, 1999
210. Mittal, B., Baker, J., Advertising Strategies for Hospitality Services, Cornell Hotel and
Restaurant Administration Quarterly, Vol.43, 2002
211. Moliner, M.,A., Sanchez, J., Rodriguez, R.,M., Callarisa, L., Relationship quality with a
travel agency: The influence of the postpurchase perceived value of a tourism package,
Palgrave Macmillan Ltd, Tourism and Hospitality Research, Vol.7, 2007
212. Morgan, M.,S., Traveler’s Choice:The Effects of Advertising on Prior Stay, Cornell Hotel and
Restaurant Administration Quarterly, Vol.32, No.4, 1991
213. Nelson, K., Bowen, J., The Effect of Employee Uniforms on Employee Satisfaction, Cornell
Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.41, 2000
214. O’Connor, P., Frew, A.,J., The Future of Hotel Electronic Distribution:Expert and Industry
Perspectives, Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.43, No.1, 2002
215. Oppermann, M., Databased Marketing by Travel Agencies, Journal of Travel Research,
Vol.37, No.3, 1999
216. Pan, B., MacLaurin, T., Crotts, J.,C., Travel Blogs and the Implications for Destination
Marketing, Journal of Travel Research, Vol.46, No.1, 2007
217. Pearce, D.,G., New Zealand Holiday Travel to Samoa: A distribution Channels Approach,
Journal of Travel Research, Vol.41, No.1, 2002
218. Pearce, D.,G., Schott, C., Tourism Distribution Channels: The Visitors’ Perspective, Journal
of Travel Research, Vol.44, No.1, 2005
219. Pearce, D.,G., Taniguchi, M., Channel Performance in Multichannel Tourism Distribution
Systems, Journal of Travel Research, Vol.46, No.3, 2008
220. Perdue, R.,R., Perishability, Yield Management and Cross-Product Elasticity: A Case Study
of Deep Discount Season Passe in the Colorado Ski Industry, Journal of Travel Research,
Vol.41, No.1, 2002
221. Perlik, M., Messerli, P., Urban Strategies and Regional Development in the Alps, , Mountain
Research and Development, Vol.24, No.3, 2004
222. Quain, W.,J., LeBruto, S., M., Second-Chance Selling,Cornell Hotel and Restaurant
Administration Quarterly, Vol.35, No.5, 1994
223. Raimondo, M.,A., Miceli, G.,N., Costabile, M., How Relationship Age Moderates Loyalty
Formation: The Increasing Effect of Relational Equity on Customer Loyalty, Journal of
Service Research, Vol.11, No.2, 2008

65
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

224. Reynolds, D., Merritt, E.,A., Gladstein, A., Retention Tactics for Seasonal Employers:An
Exploratory Study of U.S.-Based Restaurants, Journal of Hospitality&Tourism Research,
Vol.28(2), 2004
225. Rodriguez, C.,M., Gregory, S., Qualitative Study of Transfer of Training of Student Employee
in a Service Industry, Journal of Hospitality & Tourism Research, Vol 29(1), 2005
226. Roehl, W.,S., Swerdlow, S., Training and its Impact on Organizational Commitment among
Lodging Employees, Journal of Hospitality&Tourism Research, Vol. 23(2), 1999
227. Savu I., Sarchizian A., Modele de amenajare turistică montană, Actualităţi în turism, nr. 5-
6/1986
228. Schmallegger, D., Carson, D., Blogs in Tourism: Changing approaches to information
exchange, Journal of Vacation Marketing, Vol.14, No.2, 2008
229. Schwartz, Z., Cohen, E., Hotel Revenue Management Forecasting: Evidence of Expert-
judgement Bias, Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.45, Issue 1,
2004
230. Sergeant, A., Frenkel, S., When Do Customer Contact Employees Satisfy Customers?, Journal
of Service Research, Vol 3(1), 2000
231. Sherwyn, D., Sturman, M.,C., Job Sharing : A Potential Tool for Hotel Managers, Cornell
Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.43, 2002
232. Shoemaker, S., Bowen, J.,T., „Loyalty: A Strategic Commitment”, Cornell Hotel and
Restaurant Administration Quarterly, Vol.44, 2003
233. Shostack, G.,L., Breaking Free from Product Marketing, The Journal of Marketing, April
1977
234. Sigala, M., Developing and Benchmarking Internet Marketing Strategies in the Hotel Sector
in Greece, Journal of Hospitality and Tourism Research, Vol.27, No.4, 2003
235. Skogland., I., Siguaw, J.,A., Are Your Satisfied Customers Loyal?, Cornell Hotel and
Restaurant Administration Quarterly, Vol.45, No.3, 2004
236. Smith, S.,L.,J., Xiao, H., Culinary Tourism Supply Chains: A Preliminary Examination,
Journal of Travel Research, Vol.46, No.3, 2008
237. Soriano, D.,R., Total Quality Management : Applying the European Model to Spain's Urban
Hotels, Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.40, No.1, 1999
238. Standing, C., Vasudavan, T., Internet marketing strategies used by travel agencies in
Australia, Journal of Vacation Marketing, Vol.6, No.1, 1999
239. Susskind, A.,M., I Told You So! Restaurant Customers’ Word-of-Mouth Communication
Patterns, Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.43, 2002

66
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

240. Susskind, A.,M., Reynolds, D., Tsuchiya, E., An Evaluation of Guests’ Preferred Incentives
to Shift-Time Variable Demand in Restaurants, Cornell Hotel and Restaurant Quarterly,
Vol.45, No.1, 2004
241. Tadajewski, M., The foundations of relationship marketing : reciprocity and trade relations,
Marketing Theory, Vol.9, No.1, 2009
242. Tsaur, S.,H., Yung, C-Y., Lin, J-H., The Relational Behavior Between Wholesalers and
Retailer Travel Agencies:Evidence from Taiwan, Journal of Hospitality & Tourism Research,
Vol.30, No.3, 2006
243. Tsiotsou, R., Using visit frequency to segment ski resorts customers, Journal of Vacation
Marketing, Vol.12, No.1, 2006
244. Van Scotter, J.,R., Culligan, P.,E., The Value of Theoretical Research and Applied Research
for the Hospitality Industry, Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.44,
2003
245. Wagner, J.,A., Klein, N.,M., Keith, J.,E., Selling Strategies: The Effects of Suggesting a
Decision Structure to Novice and Expert Buyers, Journal of the Academy of Marketing
Science, Vol. 29, No.3, 2001
246. Wall, E.,A., Berry, L.,L., The Combined Effects of the Physical Environment and Employee
Behavior on Customer Perception of Restaurant Service Quality, Cornell Hotel and
Restaurant Administration Quarterly, Vol. 48, No.1, 2007
247. Walsh, K., Qualitative Research: Advancing the Science and Practice of Hospitality, Cornell
Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.44, 2003
248. Weaver, A., Interactive service work and performative metaphors: The case of the cruise
industry, Tourist Studies, Vol 5, No.1, 2005
249. Weizhong, J., Chekitan, S.,D., Vithala, R.,R., „Brand Extension and Customer Loyalty:
Evidence from the Lodging Industry”, Cornell Hotel and Restaurant Administration
Quarterly, August 2002
250. Wirtz, J., Kimes, S.,E., The Moderating Role of Familarity in Fairness Perception of Revenue
Management Pricing, Journal of Service Research, Vol.9, No.3, 2007
251. Wyckoff, D.,D., New Tools for Achieving Service Quality:A Cornel Quarterly Classic,
Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol.42, 2001
252. Wyder, J., Multifunctionality in the Alps: Challenges and the Potential for Conflict over
Development, Mountain Research and Development, Vol.21, No.4, 2001
253. Yesawich, P.,C., Execution and Measurement of Programs, Cornell Hotel and Restaurant
Administration Quarterly, Vol.29, No.4, 1989

67
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

254. Yieung Yiu Cho, Wong, K.,K.,F., Determinants of Hotel Employment in Hong Kong, Cornell
Hotel and Restaurant Administration Quarterly, Vol. 42, 2001
255. Zeithaml, V.,A., Parasuraman, A., Malhotra, A., Service Quality Delivery through Web Sites :
A Critical Review of Extent Knowledge, Journal of the Academy of Marketing Science,
Vol.30, No.4, 2002
256. Cadrul Strategic şi Planul de Implementare pentru un Turism Durabil în judeţul Braşov,
USAID, 2006
257. Carpathians Environmental Outlook 2007,United Nations Environment Programme, Geneva,
2007, Mountain Research and Development, Vol.28, No.2, 2008
258. Ghidul staţiunilor turistice, M.T.C.T. – A.N.T., Bucureşti, 2007
259. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-202, WTO, 2006
260. Master Plan pentru dezvoltarea Turismului Balnear, Detente Consultants, Noiembrie 2009
261. Modele de călătorie pentru România, FESSEL- GfK Institut fur Marktforschung, 2006
262. Părerea turistului spaniol despre România, Interpress, 2006
263. Planul Integrat de Dezvoltare Braşov – Pol de Creştere pentru Dezvoltare Durabilă
264. Program de cercetare de piaţă privind analiza cantitativă şi calitativă a cererii turistice,
rezultatele economice şi forţa de muncă din cadrul unităţilor de cazare din România, INCDT,
2005
265. Raport de cercetare- Consumul de servicii turistice în România, INSOMAR, August, 2009
266. Raport de cercetare- Consumul de servicii turistice în România, INSOMAR, Octombrie,
2009
267. Raport de cercetare- Consumul de servicii turistice în România, INSOMAR, Noiembrie,
2009
268. Romania Tourism Report Q3 2010, Business Monitor International Ltd, Mai, 2010
269. România pe piaţa de turism a Marii Britanii, TripVision Limited, 2006
270. România percepută de Ungaria ca destinaţie turistică. Tendinţele de călătorie ale turiştilot
maghiari, KPMG Tanacsado Kft., 2006
271. Studiu cantitativ asupra imaginii României ca şi destinaţie turistică pentru francezi, IPSOS,
2006
272. Studiu de piaţă privind dezvoltarea turismului german în România, IPK Internaţional, 2006
273. Studiu de piaţă privind dezvoltarea turismului italian în România, IPK International,
Munchen, 2006

68
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

Documente legislative
1. Hotărârea Guvernului nr. 263/ 2001 privind amenajarea, omologarea, întreţinerea şi exploatarea
pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement
2. Hotărârea nr.5 din 2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 263/2001
privind amenajarea, omologarea,întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru
agrement
3. Hotărârea nr. 77 din 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea
accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi
4. Hotărârea nr. 852 din 13 august 2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a
staţiunilor turistice
5. Legea nr. 462 / 2001 pentru aprobarea O.G. nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, Sectiunea III – zone carstice
protejate.
6. Ordinul nr. 636 din 12 mai 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea
structurilor de primire turistice
7. Ordinul Ministrului Turismului nr. 491/ 2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea,
amenajarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement

Site-uri web

1. Gonseth, C., Adapting Ski Area Operations to a Warmer Climate in the Swiss Alps through
Snowmaking Investments and Efficiency Improvements, Teză de doctorat, 2007, descărcată la adresa
http://biblion.epfl.ch/EPFL/theses/2008/4139/EPFL_TH4139.pdf
2. Macchiavelli, A., Le tourisme alpin. Conditions et ambivalence face a l'innovation, Journal of
Alpine Research, 97-1/2009, descărcat la adresa http://rga.revues.org
3. Syndicat Nationale de Telepheriques de France, Les entreprises francaises de remontees
mechaniques et de domaines skiables. Recueil d’indicateurs et analyses 2006, document descărcat
la adresa http://www.institut-montagne.org/nuxeo/nxfile/default/08456308-9f1d-410b-a968-
4566f5816f3c/file:content/RecueilIndicateursetAnalyses2006.pdf
4. http://www.unwto.org/facts/eng/barometer/UNWTO_Barom 09_3_en.pdf
5. http://nsl.mmediu.ro/vechi/departament_ape/gospodarirea_apelor/inundatii/prezentari-noiembrie-
2009/SIGURANTA%20BARAJELOR%20IN%ROMANIA%202009.pdf.
6. http://www.turism.gov.ro/ro/proiecte-de-acte-normative/494/proiectul-de-lege-a-turismului/
7. http://www.unwto.org/facts/eng/barometer/UNWTO_Barom 09_3_en.pdf
8. http://www.wttc.org

69
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

9. http://nsl.mmediu.ro/vechi/departament_ape/gospodarirea_apelor/inundatii/prezentari-noiembrie-
2009/SIGURANTA%20BARAJELOR%20IN%ROMANIA%202009.pdf.
10. http://www.turism.gov.ro/ro/proiecte-de-acte-normative/494/proiectul-de-lege-a-turismului/
11.http://www.institut-montagne.org/nuxeo/nxfile/default/08456308-9f1d-410b-a968-
4566f5816f3c/file:content/RecueilIndicateursetAnalyses2009.pdf
12. http://www.strmtg.equipment.gouv.fr
13. http://www.les3vallees.com
14.http://www.institut-montagne.org/nuxeo/nxfile/default/9bb09c4b-5351-4391-bc66-
3a5d889620b9/file:content/Bilan+_de+_saison+_touristique_2008.pdf
15.http://www.institut-montagne.org/nuxeo/nxfile/default/2cb247ce-b994-4333-8540-
aa1afd3324e0/file:content/document_tourisme_montagne_2008.pdf
16. http://www.italia.it/en/discover-italy/trentino-alto-adige.html
17. http://www.remontees-mechaniques.net
18. www.seco.admin.ch/dokumentation/publikation/.../index.html?lang
19. http://www.austria.info/ro/presa/ski-amade-presa-1247781.html
20. www.primariasinaia.ro
21. www.primaria-predeal.ro
22. www.primariaarieseni.ro
23. www.primariemoieciu.ro
24. www.ana.ro
25. www.poiana-brasov.com
26. www.poiana.brasov.org
27. www.turneo.ro
28. www.anat.ro
29. http://www.brasovtourism.eu/
30. www.insse.ro

70
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

Lista lucrărilor publicate, în calitate de autor unic sau în colaborare,


în timpul activităţii doctorale

Articole publicate în reviste de specialitate


1. „Considerations on the segmentation of the tourism market”, unic autor, Bulletin of the
Transilvania University, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2007, p.331-
336, Vol.14(49).Series B, ISSN 1223-964X.
2. „The informational system used in tourism”, (coautor prof.dr. Duguleană, L.,),
Bulletin of Transilvania University, Editura Universităţii Transilvania din Braşov
2007, p.337 – 342, Vol.14(49).Series B, ISSN 1223-964X.
3. „Particularităţile aplicării marketingului în sectorul turistic”, unic autor, Revista
ASPEKT Nr. 1/2008, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2008, p. 33-38, ISSN 1844
- 1777.
4. “Planning and creating tourism products”, unic autor, Bulletin of the Transilvania
University of Braşov,Vol.1 (50) – 2008, ISSN 2065 – 2208, p.205-210.
5. “The Influence In Romanian Hospitality Industry Of Small Medium-Sized Firms And
Their Specific Means To Improve Performance”, unic autor, Analele Universităţii din Oradea,
Ştiinţe Economice, Tom XVIII, 2009, Volumul IV, ISSN-1582-5450, p. 576-580.
6. “ Challenges and Opportunities Facing Brand Management in the Lodging Industry”, unic
autor, Bulletin of the Transilvania University of Braşov, Vol. 2(51), Series V, 2009, ISSN 2065-
2194, p.67-74.

Lucrări ştiintifice publicate cu ocazia participării la conferinţe naţionale şi internaţionale

7. „Aspecte legate de calitate şi clasificare în sectorul de cazare”, unic autor, Universitatea


Transilvania Braşov, SIMPEC 2002, Ed. Infomarket, ISBN 973-8204-31-3.
8. „Impactul tehnologiei asupra sistemelor de distribuţie din turism”, unic autor,
Universitatea Transilvania Braşov, SIMPEC 2002, Ed. Infomarket, ISBN 973-8204-31-3.
9. „Green Hotels”, The 2006 International Conference On Commerce, unic autor, Faculty
of Commerce, Academy of Economic Studies, Bucharest, 27th-29th March 2006,
ISBN-10 973-594-785-4; ISBN-13 978-973-594-785-9.
10. „Fidelization of the customer in the hotel industry”, unic autor, SIMPEC, 2006, The
Proceedings of the 6th Biennal International Economic Symposium, Transilvania University
of Brasov, Faculty of Economic Sciences, May, 20-21, Infomarket Publishing House,
Vol.II, pg.37-43, ISBN (10) 973-8204-84-4;ISBN (13) 978-973-8204-84-3.

71
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

11. „Expansion of integrated chains in Romania”, unic autor, International Conference on


Economic Integration, Competition and Globalization, Jean Monnet Chair, Braşov, Romania,
8 June 2007, p. 71-76, ISBN 978-973-8204-94-2
12. „Measuring customer satisfaction in the hotel industry”, unic autor, The 2007
International Conference on Tourism, Bucharest, Romania, 22-24 November 2007, p. 48-55,
ISBN 978-973-594-991-4.
13. “On the demand for Mountain Tourism in Romania”, unic autor, Proceedings on the
seventh international Conference on Challenges in Higher Education and Research in the 21st
Century, June 2-5, 2009, Sozopol, Bulgaria, ISBN 978-954-580-268-3.
14. “Prevision Model of the Regional Development of Tourism in Barsei Plan”, (coautor A.,
Camarda, D., Pleşea), Proceeding of the 3rd WSEAS International Conference on CULTURAL
HERITAGE and TOURISM (CUHT '10), Corfu, Greece, July 22-25, 2010, ISSN: 1792-4308,
ISBN: 978-960-474-205-9, p.45-50.
15. “ The Specificity Of Customer Loyalty Strategies Used In The Tourism And Hospitality
Industry”, unic autor, lucrare acceptată pentru prezentare în cadrul ICBE 2010.

72
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

CURRICULUM VITAE

Nume şi prenume: Băltescu S. Codruţa-Adina


Data şi locul naşterii: 21 martie 1965, Braşov, jud. Braşov
Naţionalitate: Română
Date de contact: tel. 0728/994278, 0268/273438
E-mail: codruta.baltescu@unitbv.ro

Studii

2005 – 2010 doctorand fără frecvenţă în domeniul Marketing, în cadrul Universităţii „Transilvania”
din Braşov, Facultatea de Ştiinţe Economice cu tema Fundamentarea strategiilor de
marketing în turismul montan românesc, conducător ştiinţific: prof. univ. dr. ec.
Duguleană Liliana.

1983 – 1987 Licenţiat în ştiinte economice, Facultatea de Comerţ, specializarea ESAPT, Academia
de Studii Economice, Bucureşti, cu diplomă de merit.

Experienţa profesională şi didactică

Funcţia Economist Economist Profesor Lector univ. Asist. univ.


Perioada 1987-1989 1989- 1992 1992-1997 1997-2004 2004-prezent
Instituţia OJT Prahova ONT Carpati Liceul Universitatea Universitatea
Braşov Economic “Transilvania” “Transilvania”
Braşov Braşov
Locul Biroul Plan- Biroul Plan- Catedra MTSTI Catedra
Organizare Organizare M.T.S.T.I.

Competenţe lingvistice: engleză, franceză

73
Fundamentarea strategiilor de marketing în turismul montan românesc

CURRICULUM VITAE

Name and surname: Codruţa-Adina Băltescu


Date and place of birth: the 21 st of march 1965, Braşov, Braşov
Nationality: Romanian
Contact: phone no. 0728/994278, 0268/273438
E-mail: anton_carmen@yahoo.com; carmen.anton@unitbv.ro

Education:

2005 –2010 PhD. Student in Marketing at Transilvania University of Braşov, Faculty of Economic
Sciences; thesis title: Marketing strategies consolidation within the Romanian
mountain tourism , PhD Supervisor: Prof. PhD. Ec. Liliana Duguleană

1983–1987 The Faculty of Commerce, ESAPT specialization, Economics Academy, Bucureşti

Professional experience

Position Economist Economist Professor Lecturer Assistant


professor
Period 1987-1989 1989- 1992 1992-1997 1997-2004 2004- until
now
Institution OJT Prahova ONT Carpati Economic High Transilvania Transilvania
Braşov School Braşov University of University of
Braşov Braşov
Department Plan Plan MTSTI MTSTI
Department Department Department Department

Foreign languages: English, French

74