ESEU

PENTRU ADMITEREA LA PROGRAMUL DE STUDII MASTERAT

CHIVU IOANA CRISTINA | 2021 |

Anteprenoriat in productiile animaliere
Tehnologii speciale in industia alimentara
Biosecuritatea produselor alimentare

4. MODALITATI DE AMBALARE A PRODUSELOR LACTATE

Termenul de ambalaj provine din latinescul „condere“ care are sensul de a stabili, a stabiliza sau
„prezentare stabila“.
AMBALAREA LAPTELUI
Laptele reprezintă un mediu excelent pentru dezvoltarea microorganismelor. Datorită acestui fapt, are o
conservabilitate foarte redusă, chiar menţinut la temperature scăzute. Procedeele de conservare a laptelui urmăresc oprirea
dezvoltarii microorganismelor evitându-se în acelaşi timp transformările fizico-chmice importante ale produsului.
În cazul sterilizării în ambalaj, produsul este mai întâi ambalat şi apoi sterilizat, în vreme ce în cazul sterilizării
în flux atât produsul cât şi ambalajul sunt mai întâi sterilizate după care se realizează ambalarea produsului într-o atmosferă
sterilă.
Ambalajul folosit în cazul fiecărui tip de sterilizare este diferit:
• Laptele sterilizat în ambalaj este ambalat în cutii (din tablă) sau în sticlă ;
• Laptele sterilizat în flux (UHT) este ambalat în cutii de carton multistrat .
Oamenii consideră ambalarea laptelui în cutie de carton că fiind cea mai potrivită modalitate de ambalare, din
toate punctele de vedere. Această este concluzia la care a ajuns Mercury Research în urmă unei cercetări de piaţă, ce s-a
desfăşurat în perioadă ianuarie- februarie 2006. Peste 90% dintre respondenţi, apreciază cutiile de carton deoarce păstrează
gustul plăcut al laptelui, iar igiena este maximă.

Laptele UHT omonim este promovat la nivel naţional în mod susţinut, atât prin comunicare ATL cât şi prin
sponsorizare. Alegerea sistemului corespunzător de ambalare a unui produs şi selectarea materialelor necesare pentru
confecţionarea acestora nu se poate face decât luând în considerare conexiunea mai multor factori cum sunt: cerinţele
impuse de bună conservare a produselor, interacţiunea dintre aliment şi mediul de ambalare, dintre mediul de ambalare şi
învelitoarea dintre ambalaj şi mediul exterior. Aceste conexiuni evidenţiază interacţiunile complexe dintre diferitele
componente ale sistemului.

În ultimii ani ambalajul s-a transformat dintr-un auxiliar al produsului, într-un produs industrial ce reprezintă
un tot unitar de componente interconectate, un set organizat de cunostiinte şi concepţii, un mod ordonat de acţiune, vizând
în ansamblu realizarea optimă a unor obiective economice specifice. În corelaţia dintre aliment şi ambalaj, rolul esenţial
revine alimentului, el determinând alegerea materialului potrivit, corespunzător naturii sale, felul ambalajului şi metodele
de ambalare adecvate.

În cazul materialelor pentru ambalarea produselor alimentare este necesar să se ţină seamă de faptul că prin
contactul acestora cu produsul sau prin reacţiile chimice ce intervin, materialele respective, pot influenţa schimbarea
compoziţiei alimentului, contaminarea chimică sau microbiologica a produselor.

În vederea înlăturării acestor fenomene nedorite este necesar că materialele de ambalare să fie judicios alese, să
fie bine curăţate şi eventual sterilizate.Cantitatea limită de substanţă care poate fii cedată produlsui trebuie determinată şi
limitată la un nivel care să nu producă o schimbare a proprietăţilor acestuia.Natura materialelor de ambalare pot influenţa
pozitiv sau negativ permeabilitatea la vaporii de apa, gaze, lumina, etc.

O data ambalat, laptele trebuie protejat de lumina naturală cât şi cea artificială, deoarece poate avea un efect
distructiv asupra multor vitamine (în special asupra vitaminei B2). Ambalajul folosit la ambalarea laptelui este de tip Tetra
- Pak.

Modalitatea de procesare folosită pentru lapte se numeşte ultrapasteurizare (UHT-Ultra High Temperature).
Procedeul constă în încălzirea rapidă a laptelui la 135-150 grade Celsius. După o menţinere de numai 2-4 secunde la această

PAGE 1
Anteprenoriat in productiile animaliere
Tehnologii speciale in industia alimentara
Biosecuritatea produselor alimentare

temperatură, laptele este răcit brusc la temperatură camerei. S-a demonstrat ştiinţific că laptele şi produsele lactate sunt mult
mai sensibile la durată tratamentului termic, decât la temperatură la care sunt încălzite. Întregul proces are loc într-un sistem
închis, protejat, pentru a împiedică recontaminarea produsului. Gustul, consistenţă precum şi valoarea nutritivă a laptelui
rămân neschimbate.
Tetra Pak oferă o gamă variată de sisteme de ultrapasteurizare (UHT), adaptate diferitelor cerinţe: fie cu încălzire
directă, prin injecţie de abur sau prin încălzire indirectă, în schimbătoare de căldură, cu plăci sau tubulare. Tratamentul
termic de scurtă durată, cu recuperarea căldurii, fac aceste sisteme foarte economice din punct de vedere al consumului de
energie. Tehnologia aseptica a adus o îmbunătăţire radicală în eficientă distribuirii produselor alimentare perisabile. Laptele
şi produsele lactate, precum şi alte produse perisabile nu necesită refrigerare în timpul transportului şi al depozitării, pentru
a ajunge la consumatori în condiţii optime de calitate. Aceste produse, până acum atât de perisabile, pot fi păstrate câteva
luni în ambalajele aseptice din carton, la temperatură ambianţă.Numărul produselor ambalate aseptic este în continuă
creştere, avantajele acestui tip de ambalaj fiind evidente:
1. pot fi depozitate şi transportate la temperatură mediului ambiant ;
2. au durată de valabilitate mare, fără a se adaugă conservanţi ;
3. păstrează aceeaşi calitate excepţională a produsului, timp îndelungat .
Introducerea tehnologiei aseptice a făcut posibilă distribuirea produselor alimentare de calitate, cu eficientă
maximă, pe distante foarte mari.
Toate acestea sunt realizate prin aplicarea unui tratament termic special, urmat de ambalarea aseptica în ambalaje
protectoare din carton.
Sistemele Tetra Pak asigură o ambalare în condiţii de maximă igiena şi siguranţă.
Cartonul Tetra Brik Aseptic este confecţionat în maşina de ambalat Tetra Brik Aseptic alimentată cu materialul
complex sub formă de bobină. Materialul este trecut printr-o baie de apă oxigenată pentru sterilizare, pelicula de agent de
sterilizare fiind apoi îndepărtată prin presare cu o pereche de role de cauciuc.
Marginile materialului sunt îmbinate longitudinal prin termosudare rezultând un tub de material care tece printre
cei doi cilindri metalici concentrici din zona de sterilizare a maşinii. Procesul este alimenatată continuu prin conducta de
alimentare care este prelungită până la partea inferioară a zonei de sterilizare.
Închiderea transversală prin termosudare şi tăierea se efectuează sub nivelul laptelui, astfel că în ambalaj nu este
aer. În continuare ambalajul este modelat prin îndoirea şi lipirea clapelor inferioare pe fundul ambalajului, iar a celor
superioare pe părţile laterale.
Structura unui ambalaj Tetra Brik aseptic:

PAGE 2
Anteprenoriat in productiile animaliere
Tehnologii speciale in industia alimentara
Biosecuritatea produselor alimentare

AMBALAREA IAURTULUI
Iaurtul se ambalează în :
• ambalaje de desfacere convenite între părţi, cu respectarea normelor sanitare în vigoare;
• ambalaje de transport adaptate la tipul ambalajelor de desfacere, convenite între părţi, cu
respectarea normelor sanitare în vigoare.
Se găseşte în recipiente cu capacitatea cuprinsă între 75 grame şi 1 kilogram, confectionate din material plastic
(în general polistiren) sau materiale complexe (produse de Tetra Pak sau Pure Pak).

AMBALAREA PRODUSELOR LACTATE ACIDE

În acest scop se folosesc pahare, borcane sau sticle de diferite capacităţi. În ultimul timp, se extind pe scară tot
mai mare ambalajele nerecuperabile, care sunt mai ieftine, mai uşor de manipulat, de trasnportat şi care nu influenţează
calitatea produselor şi nu necesită cheltuieli pentru curăţire şi dezinfectare
AMBALAREA ŞI PĂSTRAREA UNTULUI
Untul extra şi superior se ambalează în pachete din hârtie metalizatâ, în gramaj de 25, 100 şi 200 g. Untul
de masă se ambalează în pachete de hârtie pergament vegetal sau din hârtie pergaminată şi folie de aluminiu
(porţii mici destinate unităţilor de turism) în acelaşi gramaj cu untul extra şi superior.
La firmele şi societăţile de producţie şi comercializare, untul se păstrează în camere frigorifice cu
temperatură de maxim 40C.
AMBALAREA BRÂNZETURILOR
Brânza proaspătă se poate ambala în:
- bidoane metalice (aluminiu, inox) cu capacitate de maximum 5 kg;
- pahare din carton parafinat sau din plastic, cu conţinut net de 100, 200, 250, 500 g;
- pachete învelite în foiţă metalizată sau în hârtie pergament, cu conţinut net de 50, 100, 200, 250, 500 g.
AMBALAREA, MARCAREA, PĂSTRAREA CAŞCAVALURILO R
Caşcavalurile prezintă unele particulărităţi în ambalare generate de mărime, formă, consistenţă,
existenţaparafinei la exterior şi condiţiile de transport.
Ambalajul trebuie să asigure protecţia mecanică, dar şi protecţia faţă de unii factori de mediu (umiditate,
praf, microorganisme).

PAGE 3
Anteprenoriat in productiile animaliere
Tehnologii speciale in industia alimentara
Biosecuritatea produselor alimentare

3.AVANTAJELE FOLOSIRII TEHNOLOGIILOR MODERNE DE MULS LA VACILE DE

LAPTE

Pentru obtinerea unei cantitati mari de lapte, pe langa alimentatie, o importanta mare o are deasemenea
mulsul. Modul cum se efectueaza mulsul influenteaza nu numai cantitatea si calitatea laptelui obtinut, ci si
dezvoltarea ugerului si functionarea lui normala. Asadar problema mulgerii este una din preocuparile de baza ale
sporirii productiei de lapte, careia trebuie sa i se acorde o atentie deosebita. In ceea ce priveste mulsul, se cunosc
doua sisteme de muls: mulsul manual si mulsul mecanic.

MULSUL MANUAL AL VACILOR

Este sistemul cel mai raspandit pe glob. In foarte multe tari cu
zootehnie avansata el cedeaza insa locul celui mecanic. In efectuarea
mulsului manual deosebim urmatoarele faze: pregatirea vacilor,
pregatirea mulgatorilor si mulsul propriu-zis.
Pregatirea vacilor consta in curatirea sumara a locului de muls,
toaleta ugerului si a regiunilor invecinate, pentru a evita caderea
murdariilor in galeata de muls. Ugerul este spalat cu apa calda si sters cu
o carpa curata. De asemenea se leaga coada de piciorul stang cu ajutorul
unei bucati de elastic, pentru a impiedica lovirea ingrijitorului si
scuturarea prafului in galeata.
In mod obligatoriu, mulgatorul trebuie sa se spele pe maini cu apa calda si sapun si sa imbrace un halat
curat si boneta. Fiecare mulgator va avea doua galeti, una in care mulge si una folosita pentru spalarea ugerului.
Dupa ce toate aceste lucruri au fost facute, mulgatorul ia scaunul si se aseaza in partea dreapta animalului.
Bruscarea vacii, lovirea ei determina inhibitia si retentia laptelui.
Mulsul cuprinde doua faze: masajul ugerului si mulgerea propriu-zisa. Masajul are drept scop pregatirea
organismului vacii si a ugerului pentru cedarea laptelui (mecanismul neurohormonal al cedarii laptelui). Masajul
se executa in doua sau trei reprize si anume: masajul pregatitor, masajul de la mijlocul mulsului si masajul final.
Masajul pregatitor este de 1-3 minute, in functie de particularitatile individuale ale vacilor. Dureaza 2-3 minute
la vacile primipare si la vacile care se mulg greu.
Dupa terminarea masajului, incepe mulsul propriu-zis. Primele jeturi se mulg intr-un vas separat, laptele
acesta fiind foarte bogat in germeni microbieni. Se cunosc trei metode de muls manual: mulsul "cu mana
plina", "mulsul cu nod" si "mulsul cu doua degete". Se va folosi una sau alta din aceste metode, in functie de
particularitatile ugerului si al sfarcurilor, indeosebi de usurinta cu care
se mulge fiecare vaca.

MULSUL MECANIC AL VACILOR

Mulsul manual necesita multa forta de munca, fiind in acelasi
timp foarte obositor. De aceea, odata cu mecanizarea complexa a
fermelor zootehnice, mulsul mecanic se va extinde din ce in ce mai mult
si in tara noastra. In conditiile folosiri tehnologiilor moderne in cresterea
vacilor pentru lapte, mulsul mecanic este obligatoriu. Acesta prezinta o

PAGE 4
Anteprenoriat in productiile animaliere
Tehnologii speciale in industia alimentara
Biosecuritatea produselor alimentare

serie de avantaje incontestabile, dar aplicarea lui necesita o serie de masuri tehnico-organizatorice fara de care
reusita este incerta.
Printre avantajele mulsului mecanic mentionam: reducerea necesarului de forta de munca la jumatate si
chiar mai putin, cresterea productivitatii muncii, reducerea efortului fizic al mulgatorului, obtinerea unui lapte
mai igienic, obtinerea unei productii chiar mai mari de lapte datorita faptului ca viteza mai mare a mulsului duce
la evacuarea completa a ugerului.
Pentru reusita mulsului mecanic se cer urmatoarele conditii: existenta unor aparate de muls cu
caracteristici functionale care sa corespunda particularitatilor morfo-functionale ale ugerului, sa nu dauneze acestuia,
sa fie usor de manevrat de curatat si dezinfectat si existenta unui personal calificat.
Mulsul mecanic se poate efectua la stand sau in sali speciale de muls. Mulsul la stand se utilizeaza in
fermele de vaci obisnuite, iar mulgerea in sali speciale se aplica in complexe industriale pentru cresterea vacilor de
lapte, cu stabulatie libera. Mulsul mecanic la stand prezinta 3 variante de aplicare, si anume: mulgerea cu caruciorul
mobil, mulgerea la bidon si mulgerea ''Pipe-line''. In cazul mulgerii mecanice la bidon, la un capat al adapostului
exista o camera speciala pentru pompa de vid si conducte de vid de-a lungul standului; laptele se mulge de la fiecare
vaca in bidon. Mulgerea cu caruciorul mobil presupune existenta instalatiei de muls si de vacuum montata pe
carucioare, pe care se aseaza bidoanele. Se utilizeaza numai in fermele mici. Mulgerea ''Pipe-line'' este un sistem
mai avansat, presupune colectarea si transportul pe conducta al laptelui, de la ugerul vacii la bazinul de colectare.
Mulsul mecanic in sali de muls are o productivitate mult mai mare. Toate vacile sunt mulse intr-o sala
speciala, de unde laptele este condus in sala de racire si pastrare din imediata apropiere. Se cunosc urmatoarele tipuri
de sali de muls: tip "coasta de peste", tip "tandem" si tipul "rotativ".
Practica a aratat totusi ca prin introducerea mulsului mecanic, frecventa aparitie bolilor ugerului este mai
mare. Daca in cazul mulsului manual frecventa nu depaseste 7%, in conditiile mulsului mecanic frecventa diferitelor
boli ale ugerului este de 24-25%. Mulsul mecanic devine un factor favorizant al apartiei bolilor ugerului numai in
cazul nerespectarii cu strictete a regulilor tehnice si igienice ale acestui sistem de muls. De exemplu mulgerea ''in
gol'' este una din cauzele frecvente ale imbolnavirii ugerului, intrucat duce la hiperemia mucoasei cisternelor si la
aparitia edemului mamar, cu un mediu propice pentru dezvoltarea germenilor patogeni.

PAGE 5