Tumorile colonului si ale rectului

Test interactiv aici sau toate grilele mai jos:

Complement simplu
1. Sunt elemente specifice cancerului rectal necomplicat:
a. Alterarea starii generale
b. Rectoragie
c. Melena
d. Tenesme
e. Tulburari de tranzit
2. Caracterizeaza cancerul de colon complicat cu infectie CU EXCEPTIA:
a. Aparare abdominala
b. Deshidratare
c. Hiperleucocitoza
d. Masa uneori palpabila
e. Febra
3. CT toracoabdominopelvin NU poate observa in cancerul de colon:
a. Extensia locala
b. Invazia organelor din vecinatate
c. Statusul ganglionar
d. Metastaze hepatice
e. Carcinomatoza peritoneala
4. Urmatoarea clasificare TNM corespunde tumorii colonice cu 1-3 ganglioni
regionali invadati:
a. T2N0M0
b. T3N0M0
c. T4N1M0
d. T1N2M0
e. T3N2M1
5. Caracterizeaza tratamentul cancerului de colon non-ocluziv:
a. Se bazeaza pe chimioterapice
b. Se recomanda chirurgia atunci cand devine ocluziv
c. Colectomia se face cu margini de cel putin 3 cm
d. Pacientul necesita frecvent stoma
e. Chimioterapia consta in 5FU si oxaliplatina
6. In cazul cancerului rectal din treimea inferioara cu sub 1cm distanta fata de
sfincter se practica urmatoarele manevre chirurgicale CU EXCEPTIA:
a. Amputatie abdominoperineala
b. Exicizia totala a mezorectului
c. Limfadenectomie pe vasele mezenterice inferioare
d. Anastomoza coloanala
e. sigmoidostomie iliaca definitiva
Complement multiplu
7. NU sunt caracteristici clinice specifice cancerului rectal:
a. Rectoragie
b. Melena
c. Tenseme
d. False necesitati
e. Senzatie de evacuare incompleta
8. Sunt semne de gravitate in cancerul de colon complicat cu ocluzie:
a. Febra
b. Aparare abdominala
c. Distensia cecului
d. Deshidratare
e. Sindrom inflamator
9. Urmatoarele stadii TNM descriu o tumora colonica cu 1-3 ganglioni limfatici
regionali invadati:
a. T3N0M0
b. T4N0M0
c. T2N1M0
d. T3N1M0
e. T4N1M0
10. Caracterizeaza chirurgia cancerului de colon non-ocluziv stang:
a. Hemicolectomie stanga
b. Limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare
c. Anastomoza ileocolica
d. Anastomoza colorectala
e. Stoma in amonte
11. Caracterizeaza tratamentul cancerului de colon stang ocluziv:
a. Stoma in amonte
b. Proctectomie
c. Excizia mezorectului
d. Anastomoza colorectala
e. Anastomoza ileorectala in caz de distensie cecala majora
12. Urmatoarele manevre chirurgicale se practica in cancerul rectal din treimea
medie:
a. Proctectomie
b. Amputatie abdominoperineala
c. Excizia totala a mezorectului
d. Limfadenectomie pe vasele mezenterice inferioare
e. Anastomoza coloanala
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – D. 2 – B. 3 – C. 4 – C. 5 – E. 6 – D.
Complement multiplu:
7 – A, B. 8 – A, B, C, D. 9 – C, D, E. 10 – A, B, D. 11 – A, D, E. 12 – A, C, E.
Tumorile stomacului
Test interactiv aici sau toate grilele mai jos:
Complement simplu
1. NU este factor de risc pentru tumorile stomacului:
a. Maladia Menetrier
b. Ulcer gastric
c. Infectia cu Helicobacter pylori
d. Leziune Mallory Weiss
e. Antecedente familiale de cancer gastric
2. Caracterizeaza tumora gastrica extinsa la subseroasa cu 7-15 ganglioni
regionali metastatici si fara metastaza la distanta:
a. T2aN1M0
b. T3N2M0
c. T2bN2M0
d. T2bN1M0
e. T3N3M0
3. Face parte din stadiul IIIB al cancerului de stomac:
a. T3N2M0
b. T3N3M0
c. T2bN2M0
d. T4N2M1
e. T3N2M1
4. Caracterizeaza tratamentul cancerului antral:
a. Gastrectomie totala
b. Anastomoza esojejunala
c. Limfadenectomie
d. Fundoplicatura
e. Excizie in bloc a stomacului si treimii inferioare esofagiene
5. Face parte din terapia tumorii de stomac metastatice:
a. Anastomoza gastrojejunala
b. Gastrectomie de 4/5
c. Limfadenectomie
d. Examen anatomopatologic
e. Chimioterapie
Complement multiplu
6. Sunt factori de risc pentru tumorile stomacului:
a. Ruptura Mallory Weiss
b. Ulcerul gastric
c. Hiperaciditate
d. Maladia Menetrier
e. Antecedente personale de gastrectomie
7. Sunt tumori ale stomacului de stadiul II:
a. T1N1M0
b. T2bN0M0
c. T1N1M0
d. T2aN1M0
e. T3N0M0
8. Sunt tumori ale stomacului de stadiu IV:
a. T3N2M0
b. T4N1M0
c. T1N3M0
d. T2aN3M0
e. T1N1M1
9. Sunt markeri tumorali indicati in diagnosticul tumorilor de stomac:
a. ACE
b. CA 15-3
c. CA 125
d. CA 19-9
e. AFP
10. Fac parte din strategia de monitorizare pe termen lung a cancerelor de
stomac:
a. Examen clinic
b. Endoscopie superioara
c. Markeri tumorali
d. CT toracoabdominopelvin
e. Ecoendoscopie
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – D. 2 – C. 3 – A. 4 – C. 5 – E.
Complement multiplu:
6 – B, D, E. 7 – D, E. 8 – B, C, D, E. 9 – A, D. 10 – A, B, C.

Tumorile primitive si secundare ale ficatului

Test interactiv aici sau toate grilele mai jos:
 Complement simplu
1. Caracterizeaza hemangiomul hepatic CU EXCEPTIA:
a. Provine din celule endoteliale
b. Este hiperecogen
c. Hiperintens in T2
d. Indicatie chirurgicala in majoritatea cazurilor
e. Probele biologice hepatice sunt normale
2. Caracterizeaza hiperplazia nodulara focala:
a. Hiperecogena
b. Provine din hepatocite
c. Are indicatie chirurgicala doar cand diagnosticul este sigur
d. Frecvent la barbatii peste 50 ani
e. Leziune deseori simptomatica
3. Diagnosticul cert de CHC este dat de:
a. Alfafetoproteina peste 500 ng/ml
b. Tromboza portala asociata
c. Punctie biopsie hepatica
d. Nodul Hipo T1 pe RMN
e. Nodul Hipodens cu evidentiere puternica in timpul arterial pe CT
4. Sunt complicatii ale CHC CU EXCEPTIA:
a. Hemoragie
b. Tromboza portala
c. Obstructie biliara
d. Metastaze
e. Obstructie pancreatica
5. Sunt factori prognostici principali pentru CHC CU EXCEPTIA:
a. Scorul Child
b. Functia hepatica
c. Bilirubinemia
d. Alfafetoproteinemia
e. Starea generala a pacientului
6. Caracterizeaza tratamentul CHC avansat metastatic cu contraindicatie de
chimioembolizare si scor Child A:
a. Soranefib
b. Distrugere locala
c. Tratament paliativ
d. Rezectie
e. Transplant hepatic
7. Sunt principii de tratament in tumorile secundare hepatice CU EXCEPTIA:
a. Chimioterapie preoperatorie
b. Rezectie completa
c. Asocierea unor tehnici de distrugere localizata
d. Embolizare portala pentru a determina hipertrofierea ficatului
e. Transplant hepatic
Complement multiplu
8. Caracterizeaza examenul RMN al hiperplaziei nodulare focale:
a. Iso T2
b. Hiper T2
c. Hipo T2
d. Iso T1
e. Hipo T1
9. Este adevarat despre adenomul hepatic:
a. Provine din hepatocite
b. Frecvent la femeile intre 20-50 ani
c. Este simptomatic in jumatate din cazuri
d. Hipoecogen
e. Nu necesita punctie biopsie pentru confirmare
10. Este adevarat despre chistul biliar:
a. Cel mai rar tip de leziune
b. Frecvent asimptomatic
c. Biologie normala
d. Nu necesita terapie
e. Nu necesita monitorizare
11. Confirmarea diagnosticului de CHC prin biopsie nu este necesara in
urmatoarele cazuri:
a. Nodul 1-2 cm cu hipervascularizare evidenta la 2 examinari imagistice in caz
de ficat cirotic
b. Nodul 1-2 cm cu aspect tipic in caz de ficat cirotic
c. Nodul 1-2 cm cu alfafetoproteina peste 200 ng/ml
d. Nodul peste 2 cm cu aspect tipic
e. Nodul peste 2 cm cu alfafetoproteina peste 200 ng/ml
12. Sunt principii de tratament noncurativ ale CHC:
a. Vaccinare anti-VHB
b. Chimioembolizare
c. Sorafenib
d. Distrugere locala prin crioterapie
e. Distrugere locala prin alcoolizare
13. Sunt indicatii terapeutice ale CHC Child B daca exista contraindicatii de
transplant hepatic:
a. Rezectie
b. Distrugere locala
c. Sorafenib p.o.
d. Chimioembolizare
e. Tratament paliativ
14. Sunt factori prognostici ai tumorilor hepatice secundare:
a. Localizarea metastazelor
b. Functia hepatica
c. Starea generala a pacientului
d. Scorul Child
e. Prezenta trombozei portale
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – D. 2 – B. 3 – C. 4 – E. 5 – D. 6 – A. 7 – E.
Complement multiplu:
8 – A, B, D, E. 9 – A, B, C. 10 – B, C, D, E. 11 – A, D, E. 12 – B, C. 13 – B, D.
14 – A, B, C.

Tumorile esofagului
Test interactiv aici sau toate grilele mai jos:
Complement simplu
1. Este factor de risc pentru adenocarcinomul de esofag:
a. Intoxicatie alcoolotabagica
b. Antecedente de cancer ORL
c. Esofag Barrett
d. Antecedente familiale
e. Ruptura Mallory-Weiss
2. Conform clasificarii TNM tumora esofagiana care invadeaza musculara
proprie este:
a. T1
b. T2
c. T3
d. T4
e. T0
3. Este tumora esofagiana de stadiul IIB:
a. T1N1M0
b. T2N0M0
c. T3N0M1
d. T4N1M1b
e. T3N1M1a
4. Este marker tumoral pentru adenocarcinomul esofagian:
a. ACE
b. Ag CSC
c. CA 125
d. CA 19-9
e. CA 15-3
5. Monitorizarea pe termen lung a pacientilor cu cancer esofagian NU include:
a. Examen clinic
b. CT toracoabdominal
c. Markeri tumorali
d. RMN cervicotoracal
e. Endoscopie superioara
Complement multiplu
6. Sunt factori de risc pentru carcinomul epidermoid al esofagului:
a. Antecedente familiale
b. Intoxicatie alcoolotabagica
c. Reflux gastroesofagian cu endobrahiesofag
d. Antecedente de cancer ORL
e. Infectie cu HPV
7. Cancerul de esofag toracic poate metastaza regional in urmatorii ganglioni:
a. Jugulari interni
b. Periesofagieni
c. Supraclaviculari
d. Subcarinari
e. Perigastrici
8. Sunt semne care sugereaza extinderea cancerului esofagian:
a. Dureri mediastinale
b. Hepatomegalie
c. Carcinoza palpabila la tuseu rectal
d. Ganglionul Troisier
e. Simptome pulmonare
9. Pentru tumorile esofagiene toracice de stadiu II se recomanda:
a. Esofagectomie
b. Mucosectomie endoscopica
c. Chimioterapie
d. Radiochimioterapie
e. Radioterapie
10. Sunt indicate in monitorizarea pe termen lung a pacientilor cu cancer
esofagian:
a. Endoscopie superioara
b. Markeri tumorali
c. Examen clinic
d. RMN cervicotoracal
e. Scintigrafie mediastinala
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – C. 2 – B. 3 – A. 4 – A. 5 – D.
Complement multiplu:
6 – B, D. 7 – B, D, E. 8 – A, B, C, D. 9 – A, C. 10 – A, B, C.
Tumorile pancreasului
Test interactiv aici sau toate grilele mai jos:
 Complement simplu
1. Sunt factori de risc pentru cancerul de pancreas CU EXCEPTIA:
a. Pancreatita cronica
b. Diabetul
c. Antecedentele familiale de cancer pancreatic
d. Fumatul
e. Alcoolul
2. Se inscrie in stadiul IB de cancer pancreatic:
a. TisN0M0
b. T1N0M0
c. T2N0M0
d. T3N0M0
e. T4N0M0
3. Este semn exclusiv al cancerului de cap de pancreas:
a. Alterarea starii generale
b. Diabet
c. Pancreatita acuta
d. Decolorare a scaunului
e. Dureri in epigastru
4. Pot apare la ecografie in cancerul pancreatic CU EXCEPTIA:
a. Masa pancreatica
b. Dilatare a cailor biliare intrahepatice
c. Dilatare a cailor biliare extrahepatice
d. Dilatare a canalului Wirsung
e. Ingrosare a veziculei biliare
5. NU fac parte din tratamentul paliativ al cancerului pancreatic:
a. Analgezice
b. Insulina
c. Proteze biliare
d. Tratament pentru prurit
e. Renutritie
Complement multiplu
6. Sunt caracteristici ale tumorii pancreatice T4:
a. Afecteaza aorta abdominala
b. Afecteaza trunchiul celiac
c. Afecteaza artera mezenterica superioara
d. Afecteaza artera mezenterica inferioara
e. Afecteaza splina
7. Urmatoarele tumori pancreatice fac parte din stadiul III:
a. T3N0M0
b. T3N1M0
c. T4N0M0
d. T4N1M0
e. T4N1M1
8. Sunt semne care caracterizeaza exclusiv cancerul de corp de pancreas:
a. Diabet
b. Pancreatita acuta
c. Icter progresiv
d. Dureri in epigastru
e. Dureri celiace
9. Sunt elemente ce se practica in tratamentul cancerului de cap de pancreas:
a. Duodenopancreatectomia cefalica
b. Splenopancreatectomia cefalica
c. Derivatie biliodigestiva si gastrojejunala
d. Anastomoza biliara
e. Vaccinarea postsplenectomie
10. Fac parte din monitorizarea pe termen lung a cancerului pancreatic:
a. Examen clinic
b. Endoscopie superioara
c. ERCP
d. CT toracoabdominal
e. Markeri tumorali
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – E. 2 – C. 3 – D. 4 – E. 5 – B.
Complement multiplu:
6 – B, C. 7 – C, D. 8 – D, E. 9 – A, D. 10 – A, D, E.

Traumatismele abdominale
Test interactiv aici sau toate grilele mai jos:
 Complement simplu
1. Unul din cele mai afectate organe in traumatismul abdominal este:
a. Intestinul subtire
b. Duodenul
c. Pancreasul
d. Colonul
e. Splina
2. Se indica in managementul pacientului instabil cu traumatism abdominal:
a. Laparotomie scurta
b. Profilaxia tetanosului
c. Monitorizare prelungita
d. Incalzire
e. Monitorizare armata
3. Caracterizeaza managementul traumatismului splinei cu stare hemodinamica
stabila:
a. Splenectomie
b. Embolizare arteriala daca este posibil
c. Monitorizarea trombocitozei postoperatorii
d. Tratament medical
e. Anatomopatologie
4. Fac parte din complicatiile traumatismului hepatic CU EXCEPTIA:
a. Embolia gazoasa
b. Angiocolita
c. Biliom
d. Coleperitoneu
e. Hemoperitoneu
5. Este FALS despre traumatismul pancreatic:
a. Prognosticul este influentat de lezarea canalului Wirsung
b. Pancreatita cronica poate fi o complicatie
c. Tratamentul endosopic se recomanda la pacientii stabili cu plaga a ductului
Wirsung
d. La CT pancreasul are un aspect eterogen, fracturat
e. Asocierea unei afectari duodenale determina tablou de peritonita
6. La examenul unei plagi abdominale este important de observat CU
EXCEPTIA:
a. Identificarea punctului de intrare
b. Identificare punctului de iesire
c. Lungimea plagii
d. Traiectoria plagii
e. Daca plaga este penetranta
Complement multiplu
7. Fac parte din bilantul sistematic al tuturor politraumatismelor, inclusiv al
traumatismelor abdominale:
a. Radiografia toracica
b. Bazinul in incidenta anteroposterioara
c. CT de corp intreg
d. RMN toracoabdominal
e. Ecografie abdominala
8. In traumatismul abdominal sunt indicatii de interventie in urgenta:
a. Eviscerare
b. Fractura de bazin
c. Peritonita
d. Traumatismul hipocondrului stang
e. Plaga penetranta
9. Caracterizeaza managementul pacientului instabil hemodinamic cu
traumatism al splinei:
a. Splenectomie
b. Vaccinare impotriva infectiei cu haemophilus
c. Vaccinare impotriva infectiei cu pneumococ
d. Packing
e. Antibioterapie cu amoxicilina
10. Prognosticul unui traumatism pancreatic este dominat de asocierea cu:
a. Plaga a canalului Wirsung
b. Afectare hepatica
c. Afectare splenica
d. Afectarea duodenului
e. Afectarea colonului transvers
11. Interventia chirurgicala in traumatismul pancreatic este indicata in:
a. Instabilitate
b. Politraumatism
c. Peritonita asociata
d. Plaga a canalului Wirsung netratabila endoscopic
e. Tablou de pancreatita acuta
12. Se recomanda atat in plagile abdominale penetrante cat si in cele
nepenetrante:
a. Laparotomie
b. Debridare
c. Explorarea tubului digestiv
d. Profilaxia tetanosului
e. Antibioprofilaxie
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – E. 2 – A. 3 – D. 4 – E. 5 – B. 6 – C.
Complement multiplu:
7 – A, B, E. 8 – A, C, E. 9 – A, B, C, E. 10 – A, D. 11 – A, C, D. 12 – D, E.

Sindromul ocluziv
Test interactiv aici sau toate grilele mai jos:
 Complement simplu
1. Caracterizeaza ocluzia de intestin subtire:
a. Varsaturi bilioase
b. Varsaturi tardive
c. Oprire precoce a tranzitului pentru materii
d. Oprire precoce a tranzitului pentru gaze
e. Varsaturi cu aspect fecaloid
2. Sunt semne de severitate in diagnosticul ocluziei CU EXCEPTIA:
a. Deshidratare
b. Febra
c. Sepsis sever
d. Aparare abdominala
e. Varsaturi cu aspect fecaloid
3. Sunt elemente caracteristice diagnostiuclui de gravitate al ocluziei CU
EXCEPTIA:
a. Dilatarea cecului peste 10 cm
b. Aeroportia
c. Pneumoperitoneul
d. Varsaturi fecaloide
e. Lichid liber intraabdominal
4. Sunt cauze de ocluzie de intestin subtire prin strangulare:
a. Hematom al peretelui
b. Diverticulul Meckel
c. Diverticuloza cu pseudotumora
d. Sindromul Ogilvie
e. Ileus biliar
5. NU face parte din managementul meical sistematic al pacientilor cu sindrom
ocluziv:
a. Regim absolut
b. Sonda nazogastrica
c. Compensare hidroelectrolitica
d. Analgezice
e. Prelevarea eventualului lichid peritoneal
6. NU se practica in ocluzia necrotica prin brida:
a. Rezectie
b. Anatomopatologie
c. Restabilirea continuitatii digestive
d. Stomie
e. Laparorafie
7. Se practica in volvulusul sigmoidului cu semne de severitate:
a. Colonoscopie
b. Reducere cu sonda Faucher
c. Interventie Hartmann
d. Scurta sigmoidectomie cu anastomoza colorectala
e. Mentinerea sondei Faucher timp de o saptamana
8. Caracterizeaza volvulusul cecului CU EXCEPTIA:
a. Varsta peste 60 de ani este factor de risc
b. Se poate manifesta cu meteorism voluminos difuz
c. Nu determina varsaturi
d. Pe radiografie lipseste aspectul “granitat”
e. Tratamentul chirurgical consta in rezectia colonului cu volvulus si
anastomoza ileocolica
9. NU caracterizeaza diagnosticul sindromului Ogilvie:
a. Tablou de ocluzie prin strangulare a colonului
b. Meteorism voluminos difuz
c. Lipsa semnelor peritoneale
d. Distensie cecala
e. Niveluri colice in U inversat
Complement multiplu
10. Caracterizeaza ocluzia de intestin subtire:
a. Oprirea precoce a tranzitului pentru materii si gaze
b. Varsaturi tardive
c. Varsaturi cu ascpect fecaloid
d. Insuficienta renala functionala
e. Alcaloza metabolica
11. Sunt elemente de confirmare a diagnosticului de sindrom ocluziv:
a. Cicatrice abdominala
b. Orificii herniale
c. Meteorism abdominal
d. Timpanism
e. Oprirea tranzitului pentru materii si gaze
12. Sunt criterii in diagnosticul de gravitate al sindromului ocluziv:
a. Varsaturi bilioase
b. Varsaturi fecaloide
c. Pneumoperitoneu
d. Aeroportia
e. Timpanism
13. Sunt posibile etiologii de ocluzie de intestin subtire prin obstructie:
a. Boala Crohn
b. Diverticul Meckel
c. Sindromul Ogilvie
d. Bezoar
e. Invaginatie intestinala acuta
14. Caracterizeaza managementul medical sistematic al pacientilor cu sindrom
ocluziv:
a. Regim absolut
b. Sonda nazogastrica
c. Decompresia segmentului din amonte
d. Prelevare de lichid peritoneal
e. Compensarea tulburarilor hidroelectrolitice
15. In ocluzia prin brida daca gastrografinul trece in colon la 8-12 ore se
recomanda:
a. Sectionarea bridei
b. Ablatie a sondei nazogastrice
c. Laparorafie
d. Prelevare de lichid peritoneal
e. Reluarea progresiva a alimentatiei
16. In caz de volvulus sigmoidian fara semne de severitate se recomanda:
a. Reducere cu sonda Faucher
b. Interventie Hartmann
c. Scurta sigmoidectomie cu anastomoza colorectala
d. Mentinerea pe loc a sondei timp de o saptamana
e. Colonoscopie
17. Sunt factori de risc pentru volvulusul cecal:
a. Varsta peste 60 de ani
b. Constipatia
c. Boala Crohn
d. Diverticulita
e. Absenta acolarii posterioare a cecului
18. Se recomanda in sindromul Ogilvie fara semne de severitate:
a. Colectomie subtotala
b. Laparotomie exploratorie
c. Tub Faucher
d. Neostigmina-prostigmina i.v. lent
e. Cecostomie
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – A. 2 – E. 3 – D. 4 – B. 5 – E. 6 – E. 7 – C. 8 – C. 9 – E.
Complement multiplu:
10 – D, E. 11 – C, D, E. 12 – C, D. 13 – A, D. 14 – A, B, E. 15 – B, E. 16 – A,
C, D, E. 17 – A, B, E. 18 – C, D.

Apendicita la copii si adulti

Test interactiv aici sau toate grilele mai jos:
 Complement simplu
1. Apendicita NU va evolua spre:
a. Ileus paralitic
b. Abces abdominal
c. Peritonita pelvina
d. Apendicita supurativa
e. Apendicita flegmonoasa
2. Sunt manifestari clinice ale apendicitei CU EXCEPTIA:
a. Varsaturi
b. Tuseu pelvin dureros
c. Aparare musculara
d. Oprirea tranzitului
e. Febra 37.5-38.5
3. Caracterizeaza examenul ecografic in apendicita:
a. Variabilitate scazuta a diametrului apendicelui
b. Ingrosarea peretelui apendicelui peste 3 mm
c. Nu poate determina prezenta stercolitilor
d. Lipsa lichidului in fundul de sac Douglas
e. Apendicele poate fi vizualizat in 80% din cazuri
4. In functie de localizarea apendicelui pot fi forme complicate de apendicita CU
EXCEPTIA:
a. Abces apendicular
b. Plastron apendicular
c. Peritonita
d. Psoita
e. Tromboza mezenterica
5. NU face parte din tratamentul etiologic al apendicitei:
a. Antibioterapie i.v. 24-48 ore
b. Apendicectomie
c. Prelevare lichid pentru examen bacteriologic
d. Lavaj al cavitatii abdominale
e. Trimiterea apendicului la laboratorul anatomopatologic
Complement multiplu
6. Sunt cele mai frecvente cauze fiziopatologice ale apendicitei:
a. Stercolit
b. Corp strain
c. Infectie de vecinatate
d. Insamantare hematogena
e. Hipertrofie a peretelui
7. Caracterizeaza clinica apendicitei:
a. Varsaturi
b. Durere in fosa iliaca stanga
c. Aparare musculara
d. Tuseu pelvin nedureros
e. Febra 37.5-38.5
8. Este adevarat despre examenul CT in apendicita:
a. Poate observa lichid in fundul de sac Douglas
b. Are cea mai buna valoare predictiva pozitiva
c. Nu vizualizeaza infiltrarea grasimii periapendiculare
d. In 40% din cazuri nu poate vizualiza apendicele
e. In CT cu substanta de contrast se observa intarirea conturului mucoasei
apendicelui
9. Intra la diagnosticul diferential al apendicitei:
a. Limfadenita mezenterica
b. Torsiune ovariana
c. Ocluzie intestinala obstructiva
d. Sarcoidoza
e. TBC
10. Caracterizeaza tratamentul simptomatic al apendicitei:
a. Analgezice
b. Antibioterapie i.v. 24-48h
c. Prelevare lichid pentru examen bacteriologic
d. Lavaj al cavitatii abdominale
e. Apendicectomie
11. Sunt indicatii in cazul plastronului apendicular:
a. Tratament medical initial
b. Apendicectomie laparoscopica in urgenta
c. Apendicectomie clasica in urgenta
d. Apendicectomie la distanta
e. Drenaj percutanat
12. Sunt indicatii in peritonita datorata apendicitei:
a. Tratament medical initial
b. Drenaj percutanat
c. Lavaj peritoneal abundent
d. Apendicectomie
e. Antibioterapie
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – A. 2 – D. 3 – B. 4 – E. 5 – A.
Complement multiplu:
6 – A, B, E. 7 – A, C, E. 8 – A, E. 9 – A, B, D, E. 10 – A, B. 11 – A, D. 12 – C,
D, E.

Hernia parietala la copil si adult

Test interactiv aici sau toate grilele mai jos:
 Complement simplu
1. Este adevarat despre evisceratie:
a. Se produce printr-un orificiu natural
b. Se produce printr-un orificiu ne-natural dupa o durata lunga de timp
c. Viscerele herniate sunt inconjurate de peritoneu
d. Nu exista peritoneu in jurul viscerelor
e. Este cel mai frecvent tip de hernie
2. Este adevarat despre hernia crurala:
a. Au orificiul situat mai sus de arcada crurala
b. Se exteriorizeaza prin fascia transversalis
c. Se exteriorizeaza prin orificiul inghinal profund
d. Au orificiul prin arcada crurala
e. Au orificiul sub arcada crurala
3. Sunt factori de risc ai herniei ombilicale CU EXCEPTIA:
a. Obezitate
b. Nastere prin cezariana
c. Ciroza cu ascita
d. Dializa peritoneala
e. Multiparitate
4. Caracterizeaza examenul clinic al herniei inghinale CU EXCEPTIA:
a. Masa inghinala impulsiva la tuse
b. Masa inghinala palida
c. Masa situata in scrot
d. Masa inghinala nedureroasa
e. Masa inghinala reductibila
5. Face parte din tabloul complicatiilor herniei de epiploon:
a. Ileus paralitic
b. Durere majora
c. Ocluzie inalta cu varsaturi precoce
d. Varsaturi fecaloide
e. Varsaturi bilioase
Complement multiplu
6. Principalele tipuri de hernii parietale sunt:
a. Hernia de disc
b. Hernia inghinala
c. Hernia ombilicala
d. Hernia liniei albe
e. Hernia Spiegel
7. Sunt factori de risc pentru hernia ombilicala
a. Multiparitate
b. Nastere prin cezariana
c. Obezitate
d. Dializa peritoneala
e. Antecedente de hernie
8. Sunt factori agravanti ai herniei inghinale:
a. Obezitate
b. Fumat
c. Tuse cronica
d. Alcool
e. Multiparitate
9. Este adevarat despre herniile inghinale la copii:
a. Afecteaza mai ales fetele
b. Sunt congenitale
c. Se pot asocia cu criptorhidia
d. Multiparitatea este factor de risc
e. Sunt deseori bilaterale
10. Caracterizeaza hernia de intestin subtire strangulata:
a. Durere majora
b. Tablou clinic atenuat
c. Ileus reflex
d. Varsaturi precoce
e. Blocarea tranzitului in prima instanta
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – D. 2 – E. 3 – B. 4 – B. 5 – A.
Complement multiplu:
6 – B, C. 7 – A, C, D. 8 – A, B, C. 9 – B, C, E. 10 – A, D.

Litiaza biliara si complicatiile ei

Test interactiv aici sau toate grilele mai jos:
 Complement simplu
1. Sunt factori de risc pentru litiaza veziculara CU EXCEPTIA:
a. Obezitate
b. Paludism
c. Contraceptivele orale
d. Nuliparitate
e. Mucoviscidoza
2. Durerea tipica in litiaza biliara NU este caraterizata de:
a. In epigastru
b. In hipocondrul drept
c. Iradiere spre umarul drept
d. Debut insidios
e. Durata sub 6 ore
3. NU face parte din tratamentul etiologic al litiazei veziculare necomplicate:
a. Explorarea cavitatii abdominale
b. Prelevare de lichid
c. Colangiografia intraoperatorie
d. Colecistectomia
e. Trimiterea probei pentru examen anatomopatologic
4. Caracterizeaza colecistita acuta:
a. Lipsa icterului
b. Lipsa febrei
c. Durere in hipocondrul stang peste 6 ore
d. Colestaza prezenta
e. Lipaza crescuta
5. Sunt forme clinice ale colecistitei acute CU EXCEPTIA:
a. Colecistita alitiazica
b. Peritonita biliara
c. Ileusul biliar
d. Abcesul subhepatic
e. Sindromul Mirizzi
6. Sunt forme clinice ale colecistitei cronice CU EXCEPTIA:
a. Colecistita alitiazica
b. Colecistita scleroatrofica
c. Vezicula de portelan
d. Calculocancer
e. Fistula biliara
7. NU este o posibila consecinta a prezentei calculilor in calea biliara principala:
a. Poate fi asimptomatic
b. Poate provoca o reactie de migratie litiazica
c. Poate cauza un sindrom de malabsorbtie
d. Poate cauza o pancreatita acuta
e. Poate cauza o angiocolita
8. Caracterizeaza clinica angiocolitei:
a. Aparare abdominala
b. Scaunele sunt normal colorate
c. Sepsis
d. Urina decolorata
e. Tulburari de tranzit
9. Este recomandarea in sepsisul necontrolat din angiocolita:
a. Sfincterotomie endoscopica de urgenta
b. Antibioterapie i.v.
c. Tratament simptomatic
d. Colecistectomie de urgenta
e. Colangiografie intraoperatorie
Complement multiplu
10. Sunt factori de risc pentru litiaza veziculara:
a. Mucoviscidoza
b. Regimul alimentar hipocaloric
c. Paludismul
d. Nuliparitate
e. Rezectia ileala
11. Sunt caracteristici clinice ale litiazei veziculare simptomatice necomplicate:
a. Durere in epigastru
b. Pirexie
c. Icter progresiv
d. Aparare abdominala
e. Durere cu debut brutal
12. Sunt elemente ecografice de confirmare a diagnosticului de litiaza veziculara
necomplicata:
a. Calculi hiperecogeni cu con de umbra
b. Dilatarea caii biliare principale
c. Lichid liber pericolecistic
d. Perete vezicular neingrosat
e. Perete vezicular ingrosat
13. Caracterizeaza explorarile biologice in diagnosticul colecistitei acute:
a. Hiperbilirubinemie
b. Crestere a Gamma-GT
c. Lipsa markerilor de citoliza
d. Sindrom inflamator
e. Cresterea lipazei
14. Sunt forme clinice ale colecistitei acute:
a. Sindromul Mirizzi
b. Fistula biliara
c. Ileusul biliar
d. Peritonita biliara
e. Colecistita alitiazica
15. Caracterizeaza tratamentul colecistitei acute:
a. Tratament simptomatic
b. Antibioterapie i.v.
c. ERCP
d. Sfincterotomie endoscopica
e. Colecistectomie
16. Caracterizeaza clinica ileusului biliar:
a. Episoade de colecistita
b. Icter
c. Varsaturi
d. Blocarea tranzitului pentru materii si gaze
e. Febra 38-38.5
17. Sunt semne clinice de migrare a calculilor veziculari:
a. Durere biliara
b. Icter
c. Febra
d. Varsaturi
e. Blocarea tranzitului pentru materii si gaze
18. Triada Charcot consta in:
a. Durere biliara
b. Aparare abdominala
c. Febra
d. Decolorarea scaunului
e. Icter
19. Caracterizeaza tratamentul litiazei caii biliare principale:
a. Antibioterapie i.v.
b. ERCP
c. Sfincterotomie endoscopica
d. Colecistectomie
e. Colangiografie intraoperatorie
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – D. 2 – D. 3 – B. 4 – A. 5 – C. 6 – A. 7 – C. 8 – C. 9 – A.
Complement multiplu:
10 – A, C, E. 11 – A, E. 12 – A, D. 13 – C, D. 14 – A, D, E. 15 – A, B, E. 16 –
A, C, D. 17 – A, B, C. 18 – A, C, E. 19 – B, C, D, E.

Pancreatita acuta
Test interactiv aici sau toate grilele mai jos:
Complement simplu
1. Este una din etiologiile responsabile de pana la 80-90% din cazurile de
pancreatita acuta:
a. Litiaza veziculara
b. Tumora de cap de pancreas
c. Ampulomul vaterian
d. Complicatie ERCP
e. Traumatismul abdominal
2. Sunt semne de gravitate in pancreatita acuta CU EXCEPTIA:
a. Obezitate
b. Etilism cronic
c. Soc
d. Echimoze periombilicale
e. Infiltrare hematica a flancurilor
3. Sunt criterii la internare ale scorului Ranson CU EXCEPTIA:
a. Glucoza peste 11 mmol/l cu exceptia diabetului
b. LDH peste de 1,5 ori normalul
c. ASAT peste de 6 ori normalul
d. Uree peste 1,8 mmol/l
e. Leucocite peste 16000/mm3
4. Reprezinta criteriu de 4 puncte in scorul Balthazar:
a. Un singur fuzeu de necroza peripancreatica
b. Sub 30% necroza dupa injectare
c. Infiltrarea grasimii peripancreatice
d. 30-50% necroza dupa injectare
e. Peste 50% necroza dupa injectare
5. Sunt complicatii generale ale pancreatitei acute:
a. Pseudochiste
b. Abcese
c. Infectia necrozei pancreatice
d. Insuficienta renala
e. Perforarea stomacului
6. Caracterizeaza tratamentul initial al pancreatitei acute CU EXCEPTIA:
a. Repaus absolut
b. Sonda nazogastrica sistematic
c. Corectare a tulburarilor electrolitice
d. Analgezice majore
e. Prevenirea delirium tremens la alcoolici
Complement multiplu
7. Sunt principalele etiologii ale pancreatitei acute:
a. Alcoolul
b. Litiaza veziculara
c. Tumora de cap de pancreas
d. Traumatismul abdominal
e. Infectia
8. Sunt semne de gravitate in pancreatita acuta:
a. Obezitate
b. Alcoolism
c. Soc
d. Echimoze periombilicale
e. Infiltrare hematica a flancurilor
9. Sunt criterii Ranson la 48 de ore:
a. Glucoza peste 11 mmol/l cu exceptia diabetului
b. Uree peste 1.8 mmol/l
c. Cresterea hematocritului peste 10%
d. Leucocite peste 16000/mm3
e. PaO2 sub 60 mmHg
10. Sunt criterii care valoreaza doua puncte in scorul Balthazar:
a. Crestere de volum localizata sau difuza a pancreasului
b. Infiltrarea grasimii peripancreatice
c. Un singur fuzeu de necroza peri-pancreatica
d. Sub 30% necroza dupa injectare
e. 30-50% necroza dupa injectare
11. Sunt caracteristice infectiei necrozei pancreatice:
a. Diagnosticul este stabilit prin punctie
b. Poate evolua spre pseudochiste
c. Poate determina insuficienta renala acuta
d. Frecvent cu Stafilococ auriu
e. Frecvent cu E. coli
12. Caracterizeaza tratamentul initial al pancreatitei acute:
a. Repaus absolut
b. Sonda nazogastrica sistematic
c. Corectare a tulburarilor electrolitice
d. Analgezice majore
e. Corectarea deficientelor de organ
13. Caracterizeaza tratamentul pancreatitei acute grave:
a. ERCP in angiocolita
b. Sfincterotomia endoscopica in icter obstructiv
c. Nutritie parenterala
d. Colecistectomie
e. Colangiografie intraoperatorie
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – A. 2 – B. 3 – D. 4 – D. 5 – D. 6 – B.
Complement multiplu:
7 – A, B. 8 – A, C, D, E. 9 – B, E. 10 – B, D. 11 – A, D, E. 12 – A, C, D. 13 –
A, B, C.

Pancreatita cronica
Test interactiv aici sau toate grilele mai jos:
 Complement simplu
1. Manifestarea intiala predominanta in pancreatita cronica este:
a. Inflamatia
b. Fibroza
c. Dopurile proteice
d. Stenozele canalelor pancreatice
e. Pierderea functiei endocrine/exocrine
2. O cauza importanta a pancreatitei cronice la subiectul tanar este:
a. Hiperparatiroidismul
b. Pancreatita autoimuna
c. Alcoolismul
d. Obstructia tumorala
e. Genetica
3. Sunt complicatii ale pseudochistului pancreatic CU EXCEPTIA:
a. Insuficienta pancreatica endocrina
b. Compresiune de duoden
c. Suprainfectie
d. Ruptura
e. Hemoragie prin eroziune arteriala
4. Este complicatie rara a pancreatitei cronice:
a. Pancreatita acuta
b. Pseudochist
c. Insuficienta pancreatica exocrina
d. Insuficienta pancreatica endocrina
e. Adenocarcinom pancreatic
5. Sunt examene complementare morfologice indicate in pancreatita croncia CU
EXCEPTIA:
a. Ecoendoscopia
b. Ecografia abdominala
c. CT abdomnial fara contrast
d. CT abdominal cu contrast
e. RMN pancreatic
6. Caracterizeaza tratamentul durerii in pancreatita cronica CU EXCEPTIA:
a. Enzimoterapie
b. Antalgice
c. Insulinoterapie
d. Tratament endoscopic
e. Tratament chirurgical
Complement multiplu
7. Durerea in pancreatita cronica poate fi cauzata de:
a. Hipertensiune canalara
b. Fibroza parenchimului
c. Inflamatia nervilor pancreatici
d. Inflamatia nervilor peripancreatici
e. Reflux canalar
8. Sunt cauze de pancreatita cronica:
a. Alcoolul
b. Litiaza veziculara
c. Hiperparatiroidismul
d. Traumatismul abdominal
e. Genetica
9. Sunt complicatii frecvente ale pancreatitei cronice:
a. Pusee de pancreatita acuta
b. Insuficienta exocrina
c. Insuficienta endocrina
d. Tromboza de vena splenica
e. Wirsungoragie
10. Caracterizeaza insuficienta pancreatica exocrina:
a. Steatoree
b. Hipertensiune portala
c. Hemoragie digestiva
d. Maldigestie
e. Determina hipoglicemii frecvente
11. Sunt elemente de diagnostic diferential pentru pancreatita cronica:
a. Pancreatita acuta
b. Tumora de pancreas
c. TIPMP
d. Angor mezenteric
e. Ulcer duodenal
12. Sunt metode recomandate de urmarire si monitorizare a pancreatitei cronice:
a. Ecoendoscopia
b. Examen clinic
c. CT abdominal
d. Ecografia abdominala
e. Bilantul hepatic
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – A. 2 – E. 3 – A. 4 – E. 5 – B. 6 – C.
Complement multiplu:
7 – A, D. 8 – A, C, E. 9 – A, B, C. 10 – A, D. 11 – B, C, D. 12 – B, D, E.

Peritonita acuta
Test interactiv aici sau toate grilele mai jos:
 Complement simplu
1. Este cauza de peritonita tertiara:
a. Tuberculoza
b. Infectia ascitei
c. Dializa peritoneala
d. Fistula anastomotica postoperatorie
e. Peritonita cu fungi
2. Fac parte din mecanismele de aparare ale cavitatii abdominale CU
EXCEPTIA:
a. Peritoneu
b. Epiploon
c. Sistemul complement
d. PMN
e. Macrofage
3. Caracterizeaza tabloul clinic al peritonitei CU EXCEPTIA:
a. Contractura abdominala
b. Oprirea tranzitului pentru materii si gaze
c. Durere la tuseu rectal
d. Hipoleucocitoza
e. Oligurie
4. NU caracterizeaza tratamentul simptomatic al peritonitei:
a. Oxigenoterapie
b. Toaleta peritoneala cu ser fiziologic
c. Reumplere volemica in soc
d. Analgezice
e. Antibioterapie i.v. cu spectru larg
5. Caracterizeaza tratamentul etiologic al peritonitei:
a. Montarea de doua catetere venoase
b. Reumplere volemica in soc
c. Lavaj al cavitatii abdominale
d. Antibioterapie i.v.
e. Corectarea tulburarilor hidroelectrolitice
Complement multiplu
6. Sunt cauze de peritonita acuta secundara:
a. Tuberculoza
b. Infectia ascitei
c. Perforatie a unui diverticul
d. Fistula anastomotica postoperatorie
e. Peritonita fara germeni
7. Sunt consecinte sistemice ale peritonitei generalizate:
a. Soc septic
b. Insuficienta renala acuta
c. Insuficienta hepatica
d. Alcaloza metabolica
e. Insuficienta respiratorie
8. Sunt semne biologice in diagnosticul peritonitei acute:
a. Soc septic
b. Hiperleucocitoza cu PMN
c. Cresterea CRP
d. Oligurie
e. Tahicardie
9. Sunt elemente prezente frecvent in postoperator care fac diagnosticul
peritonitei dificil:
a. Varsaturi
b. Dureri abdominale
c. Ileus
d. Pneumoperitoneu
e. Tulburari de cunostinta
10. Caracterizeaza tratamentul etiologic al peritonitei acute:
a. Antibioterapie i.v.
b. Laparotomie
c. Explorarea cavitatii abdominale
d. Lavaj al cavitatii abdominale
e. Laparorafie
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – E. 2 – E. 3 – D. 4 – B. 5 – C.
Complement multiplu:
6 – C, D. 7 – A, B, C, E. 8 – B, C. 9 – A, B, C, D. 10 – B, C, D, E.