UNIVERSITATEA CREṢTINẮ „DIMITRIE CANTEMIR” BUCUREṢTI

FACULTATEA DE ṢTIINṬE ECONOMICE CLUJ- NAPOCA

Disciplina: CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR DE CREDIT

Data examenului: _____________________

Titlul proiectului: Aspecte teoretice și practive privind înregistrarea în contabilitate a a

operațiunilor de casă în lei

Nume ṣi prenume: Cherejdi Cristina Raluca

Programul de studii:
Anul de studiu:
Forma de învăţământ:

Cluj-Napoca

- 2021 -
CUPRINS
INTRODUCERE......................................................................................................................................2
1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR DE CASĂ ÎN LEI
................................................................................................................................................................... 3
1.1 CLASIFICAREA OPERAȚIUNILOR DE CASĂ ÎN LEI....................................................4
1.2 PREZENTAREA GRUPEI DE CONTURI CU AJUTORUL CĂRORA SE REFLECTĂ
IN CONTABILITATEA BANCARĂ CASA ÎN LEI.........................................................................4
2 OPERAȚIUNI CONTABILE PRIVIND CASA ÎN LEI...............................................................6
2.1 REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAȚIUNILOR PRIVIND CASA ÎN LEI
6
2.2 ÎNREGISTRAREA ÎN REGISTRUL JURNAL........................................................................10
2.3 PRELUCRAREA SUMELOR ÎNSCRISE ÎN CONTURI ÎN REGISTRUL CARTE MARE
.............................................................................................................................................................13
CONCLUZII...........................................................................................................................................14
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................................16
INTRODUCERE

Motivul pentru care am ales acest subiect este că, în condițiile de

tranzacționare ale economiei de piață, fondurile disponibile au un impact mare
asupra stării financiare, lichidității și credibilității unei companii. O parte
importantă a analizei stării patrimoniului este studiul fluxului de numerar,
deoarece, în practica economică, se crede că orice activitate trebuie să „genereze”
bani, în comparație cu activitățile investite în afacere, pentru a genera un surplus
de capital. O companie poate fi profitabilă sau profitabilă, dar din cauza lichidității
insuficiente din cauza decalajului de venituri și cheltuieli din ciclul financiar, nu
poate fi rambursată. Fondurile reprezintă cele mai lichide mijloace ale unei
întreprinderi, iar suma totală a fondurilor reprezintă interesele tuturor utilizatorilor
de informații contabile interne și externe pentru anumite decizii legate de
activitățile corporative. Veniturile și plățile calculate în lei reprezintă o pondere
redusă din totalul decontării. Veniturile în numerar pot proveni din vânzarea de
produse auto-produse, vânzarea de bunuri, lichidarea unor debitori, retragerea
numerarului de la bănci și aportul de capital. Plățile în lei pot fi utilizate pentru a
plăti drepturi salariale, pentru a plăti asistență materială către fondurile de
asigurări sociale, pentru a deconta avansuri, pentru a cumpăra bunuri, pentru
servicii, pentru depozite bancare, pentru a plăti dividende acționarilor companiei și
pentru a plăti alte datorii ale companiei. Acest tip de operațiune se efectuează de
către casierul unității în conformitate cu legea. Limita zilnică maximă plătită
persoanelor juridice nu trebuie să depășească 10.000 lei, iar limita zilnică plătită
persoanelor juridice individuale nu trebuie să depășească 5.000 lei. Scopul
principal al contabilității de numerar este controlul disciplinei de numerar,
asigurarea corectitudinii și eficienței utilizării numerarului și asigurarea integrității
numerarului și a încasărilor de numerar. Cu ajutorul contului 5311 «CASA IN
LEI», se evidențiază tratamentul contabil al operațiunilor de încasare și plată a
numerarului. Toate încasările în numerar (lei) sunt evidențiate în debitul contului
5311 «CASA IN LEI» și în creditul contului care arată sursa chitanței. Plata se
reflectă în creditul contului 5311 «CASA IN LEI», care corespunde debitului
contului unde este evidențiată destinația plății. Documentul zilnic de înregistrare
în contabilitatea afacerilor în numerar este casa de marcat, care este atașată cu
documente care certifică chitanțe și plăți.

1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA

OPERAȚIUNILOR DE CASĂ ÎN LEI

În condițiile de tranzacționare ale economiei de piață, moneda disponibilă

capătă caracteristici prin impactul său asupra stării financiare, lichidității și
bonității întreprinderii. Moneda este cel mai lichid mijloc pentru întreprinderi.
Cantitatea de monedă este beneficiul tuturor utilizatorilor interni și externi de
informații contabile pentru a lua decizii legate de activitățile companiei. Prin
urmare, moneda este direct necesară pentru schimbul de mărfuri. Scopul principal
al contabilității numerarului, decontării și împrumuturilor este de a controla
disciplina și decontarea numerarului, corectitudinea și eficiența utilizării
numerarului și a împrumuturilor și de a asigura integritatea monedei și a bonurilor
de numerar.

1.1 CLASIFICAREA OPERAȚIUNILOR DE CASĂ ÎN LEI

Aceste operațiuni au o pondere importantă în operațiunea generală și sunt de mare

importanță pentru stabilirea monedei și a circulației valutare. Într-o instituție de
credit, se pot distinge următoarele tipuri de operațiuni:
-operatiuni de casa in lei si in valuta
-operatiuni cu cecuri
-operatiuni de retrageri de numerar cu ajutorul cartilor de plata (carduri)

1.2 PREZENTAREA GRUPEI DE CONTURI CU AJUTORUL CĂRORA SE

REFLECTĂ IN CONTABILITATEA BANCARĂ CASA ÎN LEI

Casa poate fi evidentiata in lei si valuta. Incasarile si platile reflecta fluxul de

numerar din cadrul unei activitati.
Contul 5124 – reflecta banca in valuta.
Contul 542- avansuri de trezorerie- sunt sume puse la dispozitia personalului, in
vederea justificarii cheltuielilor curente.
Contul 581 – este un cont intermediar , de tranzitie ,mai exact ,contul prin care se
recunosc sumele transferate intre anumite conturi.
Conturile 519 – sunt conturi aferente imprumuturilor pe termen scurt , pe un
interval de maxim 12 luni .Acestea sunt rambursabile pe baza unui scadentar
aferent contractului de imprumut.
Contul 501 – reprezinta investitii financiare pe termen scurt.
Cash flow-urile au ca scop estimarea fluxului de numerar pe un interval de
timp.Ele preiau soldurile initiale si se actualizeaza cu incasarile prevazute conform
contract si platile scadente in termen.
Inregistrari contabile:
Tranzactii bancare:
5121 = 411 – incasari clienti
401 = 5121 – plati furnizori
542 = 5311 – avansuri de trezorerie
623 = 542 – justificari avansuri
Compensari intre parti
401 = 581
581 = 411
Imprumuturi accesate de la institutii bancare cu comisioane si spete bancare.
627 = 5121
519 = 5121
666 = 5121
Referitor conturi bancare in valuta, acestea contin si diferente de curs valutar
favorabile si nefavorabile si sunt evaluate lunar cu cursul valutar BNR
665 = 5124
5124 = 765
Simbolurile conturilor din clasa 5 – disponibil in conturi , casierie si alte valori
materiale se reflecta in categoria conturilor cu functie de activ. Prezenta clasa are
in componenta conturile de casa – 5311 – cont de activ si conturile de banca 5121,
bifunctionale. Plafonul de casa nu este limitat, in schimb platile catre agentii
economici se fac in suma de 5.000 lei, pentru o entitate, dar nu mai mult de 10.000
lei intr-o singura zi. Extrasele de cont sunt documentele care reflecta tranzactiile
efectuate in sistemul bancar.

2 OPERAȚIUNI CONTABILE PRIVIND CASA ÎN LEI

La nivelul compartimentului financiar-contabil se efectuează zilnic sau la

perioade foarte scurte, următoarele operaţiuni, în vederea înregistrării în
contabilitate a încasărilor şi plăţilor în numerar: consemnarea contului
corespondent debitor sau creditor în registrul de casă la fiecare sumă, contarea
fiecărui document anexat la registrul de casă, atât cu conturile sintetice, cât şi cu
conturile analitice; gruparea şi cumularea sumelor pe conturi corespondente
creditoare a încasărilor şi pe conturi corespondente debitoare a plăţilor şi
întocmirea formulelor contabile de încasări şi respectiv de plăţi; înregistrare
acestora în registrul jurnal şi în fişele şah de debit şi de credit sau în situaţii şi
jurnale deschise pentru conturile de casierie (în raport de forma de contabilitate
utilizată); înregistrarea sumelor în contabilitatea analitică a cheltuielilor,
veniturilor, decontărilor.

2.1 REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAȚIUNILOR PRIVIND

CASA ÎN LEI

În debitul contului 5311 se înregistrează următoarele operaţii:

1.Ridicările de numerar de la bancă.
5311 A + D 5311 = 581
581 A – C
2.Sumele încasate în numerar de la clienţi.
5311 A + D
4111 A – C 5311 =4111
3.Sume încasate de la clienţi incerţi sau în litigiu.
5311 A + D
4118 A – C 5311 = 4118
4. Sume încasate din vânzarea imobilizărilor financiare pe termen scurt.
5311 A + D 5311 = %
A–C 501
A–C 502
A–C 503
A–C 506
508 A – C 508
5.Sume depuse în numerar ca aport la capitalul social.
5311 A + D
456 P + C 5311 = 456
6.Sume încasate în numerar de la debitori diverşi.
5311 A + D
461 A – C 5311 = 461
7. Sume încasate de la creditori diverşi.
5311 A + D
462 P + C 5311 = 462
8. Venituri anticipate încasate în numerar.
5311 A + D
472 P + C 5311 = 472
9. Sume restituite în numerar din avansuri de trezorerie neutilizate.
5311 A + D
542 A – C 5311 = 542
10. Înregistrarea veniturilor din lucrări executate şi servicii prestate.
5311 A + D
704 P + C 5311 = 704
11. Înregistrarea veniturilor din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii.
5311 A + D
706 P + C 5311 = 706
12. Înregistrarea valorii mărfurilor vândute în numerar.
5311 A + D 5311 = %
707 P + C 707
4427 P + C 4427
13. Înregistrarea altor venituri din exploatare.
5311 A + D
758 P + C 5311 = 758
14. Înregistrarea veniturilor din diferenţe de curs valutar.
5311 A + D
765 P + C 5311 = 765
În creditul contului 5311 se înregistrează următoarele operaţii:
Depuneri de numerar la bănci.

5311 A – C
581 A + D 581 = 5311
2. Plata cheltuielilor de constituire.
5311 A – C
201 A + D 201 = 5311
3. Plata titlurilor de participare deţinute la filiale din afara grupului.
5311 A – C
261 A + D 261 = 5311
4. Plata titlurilor de participare deţinute la societăţi din afara grupului.
5311 A – C
262 A + D 262 = 5311
5.Achiziţia titlurilor financiare pe termen lung şi scurt.
5311 A – C % = 5311
A+D 263
501 A + D 501
6. Vărsămintele pentru titlurile financiare pe termen lung şi scurt.
5311 A – C % = 5311
A+D 269
509 A + D 509
Plata sumelor restante către furnizori şi furnizori de imobilizări.
5311 A – C % = 5311
P–D 401
404 P – D 404
8. Plata avansurilor acordate pentru livrări de bunuri, prestări servicii şi executări
de lucrări.
5311 A – C
409 A + D 409 = 5311
9. Plata lichidării, avansului şi a altor datorii în legătură cu personalul.
5311 A – C % = 5311
P–D 421
 P–D 425

428 P – D 428

10. Plata ajutoarelor materiale datorate personalului.

5311 A – C
423 P – D 423 = 5311
11. Plata participării personalului la profit.
5311 A – C
424 P – D 424 = 5311
12. Plata drepturilor de personal neridicate.
5311 A – C
426 P – D 426 = 5311
13. Plata reţinerilor din salarii datorate terţilor.
5311 A – C
427 P – D 427 = 5311
14. Plata sumelor datorate asociaţilor.
5311 A – C % = 5311
P–D 455
P–D 456
P–D 457
Plata creditorilor diverşi.
5311 A – C
462 P – D 462 = 5311
16. Plata decontărilor între unitate şi subunităţi.
5311 A – C
481 P – D 481 = 5311
17. Plata avansurilor de trezorerie.
5311 A – C
542 A + D 542 = 5311
18.Plata altor cheltuieli de exploatare.
5311 A – C
658 A + D 658 = 5311
19. Plata cheltuielilor din diferenţe de curs valutar.
5311 A – C
665 A + D 665 = 5311

2.2 ÎNREGISTRAREA ÎN REGISTRUL JURNAL

Registrul-jurnal serveşte ca document contabil obligatoriu de înregistrare

cronologica şi site-maticǎ a modificǎrii elementelor de activ şi de pasiv ale
unitǎţii. Se întocmeşte lunar, prin înregistrarea cronologicǎ a documentelor în care
se reflectǎ mişcarea elementelor de activ şi de pasiv ale unitǎţii. Registrul jurnal se
editeazǎ la cererea organelor de control sau în funcţie de necesitǎţile unitǎţii.
Acesta se prezintǎ sub forma unui tabel cu 8 coloane, dupǎ cum urmeazǎ:
în coloana 1 se înscrie numarul curent al operaţiunilor înregistrate începând de la 1
ianuarie, sau de la începutul activitǎţii, pânǎ la 31 decembrie, sau încetarea
activitǎţii;
în coloana 2 se trece data (anul, luna, ziua) când se efectueazǎ înregistrarea în
registru.
în coloana 3 se trece felul documentului (factura, chitanţa, jurnalul privind
operaţiunile de casǎ şi bancǎ, jurnalul decontǎrilor cu furnizorii etc.), precum şi
numarul şi data acestuia.
în coloana 4 se trece felul operaţiunii, dându-se explicaţiile în legaturǎ cu
operaţiunea res-pectivǎ. Aceastǎ coloanǎ se completeazǎ numai atunci când este
cazul.
în coloanele 5 şi 6 se trece simbolul conturilor debitoare şi, respectiv, creditoare.
în coloanele 7 şi 8 se trec sumele totale, debitoare şi creditoare din documentul
respectiv (bon , factura, jurnal auxiliar, nota de contabilitate etc.).
Registrul jurnal de încasǎri şi plǎţi serveşte ca:
document de înregistrare a încasǎrilor şi plǎţilor;
document de stabilire a situaţiei financiare a contribuabilului care conduce
evidenţa contabilǎ în partidǎ simplǎ;
proba în litigii.
Se întocmeşte într-un singur exemplar de cǎtre contribuabili, fǎcându-se
înregistrarea opera-ţiunilor efectuate pe baza documentelor justificative, distinct,
pe fiecare operaţiune, fǎrǎ a se lǎsa rânduri libere, dupǎ ce a fost numerotat,
şnuruit, parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial.
Pentru fiecare asociaţie fǎrǎ personalitate juridicǎ se va întocmi câte un registru-
jurnal de încasǎri şi plǎţi.
În registrul-jurnal de încasǎri şi plaţi se înregistreazǎ nu numai operaţiunile în
numerar, ci şi cele efectuate prin contul curent de la bancǎ.
Contribuabilii plǎtitori de taxa pe valoarea adǎugatǎ vor înregistra sumele încasate
sau plǎti-te, exclusiv taxa pe valoarea adǎugatǎ.
Registrul jurnal de încasǎri şi plǎţi parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial
va fi com-pletat lunar, prin preluarea totalului sumelor din registrul jurnal de
încasǎri şi plǎţi obţinut cu ajutorul tehnicii de calcul.
S-au efectuat urmatoarele inregistrari contabile, intocmite cu ocazia incasarilor de numerar prin caserii:

se incaseaza contravaloarea diferentei de avans spre decontare

5311 = 542 1.147 lei

“ Casa in lei “ “ Avansuri de trezorerie “

Pe baza cererii aprobate se inregistreaza contravaloarea transport interes personal in valoare de

151.606 lei.

5311 = % 151.606 lei

“Casa in lei “ 758 127.400 lei

“Alte venituri din exploatare”

 4427 24.206 lei
“TVA colectata “

Incasarea veniturilor din chirii in suma de 423.306 lei

5311 = 706.02 423.306 lei

“ Casa in lei” “Venituri din chirii “

Se inregistreaza contravaloarea salarii necuvenite in suma de 549.300 lei

5311 = 4282 549.300 lei

“Casa in lei” “Alte creante in legatura

cu personalul “

Se inregistreaza C.O. pe luna urmatoare conform statelor de salarii

4281 = 5311 4.200 lei

“Alte drepturi in legatura “Casa in lei”

cu personalul “

Se depune la banca suma de 128.300 lei

581 = 5311 128.300 lei

“Viramente interne “ “Casa in lei”

2.3 PRELUCRAREA SUMELOR ÎNSCRISE ÎN CONTURI ÎN REGISTRUL

CARTE MARE

5121 – Conturi curente la bănci în lei

Debit Credit
 11.000 4.000

1.300 2.000

30 700

8.330 80

1.900 1.000

7.140 1.500

2.000

80

400

83,3

1.449,7

Rd: 18.700 Rc: 13.293

TSD: 29.700 TSC: 13.293

Sfd : 16.407

519 – Credite bancare pe termen scurt

Debit Credit

1.500 1.500

1.300

Rd: 1.500 Rc: 1.300

TSD 1.500 TSC: 2.800

Sfc: 1.300

5311 – Casa în lei

Debit Credit

100 4.000
 400

80 50

30

Rd: 40.80 Rc: 4.080

TSD: 41.80 TSC: 4.080

Sfd: 100

CONCLUZII

Procesul dezvoltării economice are tempouri excesive, şi ca rezultat devine

mai acută necesitatea obţinerii unor informaţii noi în diferite domenii ale activităţii
economice, în special în domeniul serviciilor de alimentaţie publică, ponderea
cărora totalitatea serviciilor actual prestate se află în proces de creştere. A vorbi
despre contabilitate înseamnă a face referiri la conturi, formule contabile,
mijloace economice şi surse de finanţare, bilanţuri, situaţii preluate din
registre, rapoarte, gestionari şi gestiune, etc. Deasemenea existenta diverselor
păreri şi prevederi ale economiştilor implică analiza multor amănunte legate de
existenta şi mişcarea mărfurilor. Diversitatea operaţiunilor legate de intrarea şi
utilizarea mărfurilor precum şi diversitatea activităţilor practicate de agenţii
economici, determină apariţia unor situaţii când este nevoie de o studiere mai
aprofundată a particularităţilor contabilităţii ce ţin de aceste bunuri.
BIBLIOGRAFIE

1.Baluta Aurelian –Virgil - Metode si procedee de calculatie a costurilor, Editura

Fundația România de mâine, București 2007

2. Cicilia Ionescu - Sisteme Contabile Moderne, Editura Fundația România de

mâine, București 2007

5. Lucian Ilincuta - Contabilitatea aprofundata a societatilor comerciale ,teste grila

si aplicatii practice