Sunteți pe pagina 1din 31

Capitolul 1.

Notiuni teoretice si practice legate de servicii si pachete bancare

1.1. SERVICII BANCARE

Componentă principală a sistemului financiar, banca se constituie ca o societate cu caracter


universal, ce poate realiza şi oferi totalitatea produselor şi serviciilor bancare necesare pentru o bună
desfăşurare a activităţii în toate sectoarele economiei. Deși activitatea băncilor a devenit foarte
complexă, totuşi funcția principală a acesteia este mijlocirea creditului şi efectuarea plăţilor între
agenţii economici sau/şi persoane fizice. Băncile derulează operaţiuni bancare în numele clienţilor săi,
dar şi în nume propriu. Clientela bancară poate fi structurată în trei categorii:
- Clienţi "bănci şi instituţii financiare";
- Clienţi "persoane juridice nebancare";
- Clienţi "persoane fizice".
Această clasificare este justificată de faptul că serviciile bancare au caracteristici diferite în
funcţie de tipul de client, deoarece nivelul riscurilor şi anvergura operaţiunilor bancare diferă de la caz
la caz.
Relaţia dintre bancă şi client poate fi coordonată prin:
- legi specifice (legea bancară, reglementări privind protecţia consumatorului şi similare);
- conduita bancară, parte a eticii bancare.
Activitățile de bază ale băncilor sunt următoarele (Tudorache D, Ivan M, Rusu L, Ţârdea P, Mihai C,
2004):
- colectează fonduri sau resurse;
- acordă împrumuturi; -
- îşi asumă în final riscul celor ce au cerut un împrumut;
- armonizează cererile de credite şi preiau riscurile;
- îşi asumă riscurile ratei dobânzii.
Serviciile bancare se diferenţiază faţă de celelalte produse şi servicii, deoarece: sunt imateriale,
sunt condiţionate de reglementări bancare, oferă acces la monedă sau asigură transferurile

1
băneşti între participanţi, se valorifică de regulă prin reţeaua proprie de unităţi bancare şi doar între
clienţii băncii (politica de cunoaştere a clientelei). Produsele (creditele) angajează capitalurile băncilor
şi fondurile atrase care se avansează sub formă de împrumuturi, în timp ce serviciile (plăţile
interbancare) transferă fondurile clientelei de la un partener la altul (Tudorache D, Ivan M, Rusu L,
Ţârdea P, Mihai C, 2004).
Clienţii persoane juridice (nebancare) trebuie să fie constituite conform legilor în vigoare şi să
prezinte băncii setul de documente necesar înainte ca să se stabilească o relaţie de afaceri între cele
două părţi. Această relaţie se materializează iniţial prin deschiderea unui cont curent. Prin intermediul
acestuia se realizează operaţiunile de plăţi şi încasări şi toată gama de operaţiuni de creditare.
Comercianţii persoane fizice (asociaţiile familiale, liber profesioniştii) reprezintă o subcategorie de
clienţi ai băncilor şi din punctul de vedere al caracteristicilor operaţiunilor bancare se aseamănă în
unele privinţe cu persoanele fizice în alte privinţe cu persoanele juridice.
Activitatea băncilor este constituită dintr-o multitudine de operaţiuni bancare, care conduc la
conceperea, realizarea şi înregistrarea produselor şi serviciilor bancare. În funcţie de elementele din
bilanţ, pot fi identificate următoarele operaţiuni efectuate de către băncile comerciale:
 operaţiuni active, operaţiuni de creditare şi de plasament care se derulează pe baza depozitelor
bancare constituite;
 operaţiuni pasive, care constau în formarea capitalului propriu, atragerea depunerilor şi
rescontul;
 operaţiuni comerciale şi de comision constituie un grup special de operaţii ale băncilor
comerciale care privesc tranzacţiile de vânzarecumpărare de devize efectuate cu prilejul
mijlocirii de plăţi internaţionale.
Pentru a analiza operaţiunile pasive şi active ale băncilor comerciale este necesară cunoaşterea
structurii bilanţului bancar, care reflectă, în pasiv, constituirea resurselor, respectiv datoriile băncii faţă
de exterior, iar în activ utilizările resurselor. Structurarea elementelor în activ şi pasiv se realizează în
funcţie de destinaţie şi grad de exigibilitate.
Băncile comerciale mai efectuează şi o altă categorie de operaţiuni, necuprinse în bilanţ,
denumite operațiuni de comision, în cadrul cărora sunt incluse:

2
- operaţiuni de remitere de fonduri (sunt operaţii de transfer la solicitarea clienţilor a unor
documente, titluri, sume către terţi);
- operaţiuni de incasso, prin care băncile primesc şi remit documente pentru încasare de la
diferiţi clienţi (Incasso-ul reprezintă efectuarea serviciilor de încasare de o bancă a diferitelor
creanţe apartenente clienţilor săi: cambii, facturi, hârtii de valoare);
- operaţiuni de acreditiv, prin care sunt transferate sume din contul unui client cumpărător într-un
cont de depozit bancar la dispoziţia băncii furnizorului (Acreditivul este operaţia de plată
condiţionată, efectuată în baza documentului de încărcare şi expediere a mărfurilor, un transfer
de sumă, urmare a unei investiri de suma pe care clientul o acordă băncii comerciale);
- operaţiuni de mandat, prin care băncile comerciale efectuează unele operaţiuni (ţinerea de
realizarea unor plăţi) în numele clienţilor lor (sunt operaţii efectuate în numele băncii, dar în
contul clientului, se referă la administrarea hârtiilor de valoare (executori testamentari,
gestionarea fondului de tutelă). Se percep comisioane de bancă pentru acoperirea cheltuielilor
ocazionate de prestările de servicii şi realizare de profit bancar).
Din punct de vedere al gestiunii bancare, produsele (creditele) angajează capitalurile băncilor şi
fondurile atrase care se avansează sub formă de împrumuturi, în timp ce serviciile (plăţile interbancare)
transferă fondurile clientelei de la un partener la altul.
Raporturile juridice care se crează între bancă şi client plasează banca, în cazul produselor
(creditelor), în pozitia de creditor şi clientul de debitor, iar al depozitelor, clientul devine creditor
(pentru depozitele pe care le deţine la bancă) şi banca debitor; în ce priveşte serviciile, banca este în
poziţia de creditor şi clientul de debitor. Aceste raporturi în care clientul poate fi în unele cazuri
creditor, iar în altele debitor sunt destul de complexe şi sunt specifice numai sistemului bancar.
Din categoria produselor oferite de bănci fac parte:
- credite pe termen scurt, mijlociu și lung;
- garanții bancare;
- produse derivate;
- carduri;
- certificate depozite;
- depozite la termen;

3
- depozite la vedere;
- custodie;
- credite sindicalizate.
Principalele servicii pe care le oferă băncile sunt:
- transferuri inter/intrabancare;
- plăți inter/intrabancare;
- schimb valutar;
- încasări și plăți în numerar;
- colectare numerar;
- păstrare valori în tezaur;
- compensări interbancare;
- plăți prin canale electronice;
- decontare tranzacții pe piața bursieră;
- transferuri internaționale valutare;
- private banking, cash management;
- consultanță bancară.
Principala utilizare a conturilor este aceea de înregistrare a operaţiunilor la momentul efectuării
lor şi de a reflecta drepturile şi obligaţiile băncii faţă declient. Contul este organizat de un custode al
clientului, de reulă o bancă şi de aceea se numeşte cont bancar. Conturile care se pot deschide clienţilor
se pot grupa în patru categorii: conturi curente, conturi de depozite, conturi de împrumuturi şi conturi
de dobânzi şi comisioane.
Conturile curente se deschid clienţilor pentru înregistrarea operaţiunilor de încasări şi plăţi în
numerar, transferul fondurilor între băncile clienţilor şi alte operaţiuni generate de acordarea şi
derularea creditelor, constituirea şi retragerea depozitelor. Contul curent este cel mai utilizat cont
bancar, intrucât prin el se desfăşoară intreg fluxul monetar al clientului şi permite o informare
operativă asupra lichidităţii imediate a acestuia. În credit, contul curent reflectă disponibilităţile
clientului iar în debit plăţile efectuate, astfel că la sfârşitul zilei soldul creditor reprezintă disponibilităţi
sau dacă este debitor reflectă creditul datorat. În cursul zilei, contul curent poate avea sold creditor sau

4
debitor, funcţionând ca o suveică care asigură folosirea mai întâi a fondurilor proprii şi apoi a celor
împrumutate.
Conturile de depozit sunt conturi de pasiv care reflectă obligaţiile băncii faţă de client şi se
creditează cu sumele constituite ca depozite şi se debitează cu cele ieşite din cont la lichidarea
depozitului. La scadenţă, depozitul şi dobânda aferentă se transferă în contul curent dacă nu există o
clauză de reînoire automată.
Conturile de credite sunt conturi de activ care reflectă obligaţiile clienţilor faţă de bancă şi se
debitează cu valoarea creditelor trase, creditându-se cu sumele rambursate. Pentru fiecare fel de credit
se deschide căţe un cont de împrumut. Toate conturile de împrumut funcţionează numai prin
intermediul contului curent.
Conturile de dobânzi se deschid pentru fiecare depozit şi credit şi funcţionează în relaţie cu
contul curent.
Progresele tehnologice au permis apariţia plăţilor electronice şi posibilitatea efectuării
operaţiunilor bancare de la distanţă fără a mai fi necesară prezenţa umană în bancă. Canalele prin care
se efectuează plăţile electronice sunt următoarele: cardul, internetul şi telefonia mobilă. Instrumentele
de plată pe suport hârtie au fost înlocuite aproape în totalitate cu instrumente pe suport magnetic sau
electronic şi s-a simplificat considerabil circuitul transferurilor.
Efectul acestor noi tehnologii a fost fluidizarea transferurilor bancare, reducerea duratei de
decontare de la câteva zile la câteva secunde şi apariţia plăţilor în timp real, creşterea volumului de
decontări, minimizarea riscului şi asigurarea unui management bancar performant în acest sector.
Aceste tehnologii au necesitat investiţii foarte mari din partea sistemului bancar care se recuperează
numai după atingerea unui anumit prag de tranzacţii procesate, destul de înalt, şi afectează băncile mai
mici care nu au capacitatea financiară să suporte aceste costuri şi ca urmare nu vor putea rezista luptei
de concurenţă.
Plăţile electronice au adus însă şi riscuri noi determinate de rapiditatea cu care se realizează
transferurile şi de posibilităţile de interceptare a transmisiei şi de deturnare a fondurilor, ceea ce a făcut
ca toate transferurile să fie codificate din ce în ce mai sofisticat şi să se introducă semnătura
electronică. Instrumentul cel mai performant s-a dovedit a fi cardul care s-a generalizat şi a devenit de
“masă”, înlocuind numerarul şi în acelaşi timp stă la baza plăţilor prin internet şi telefonia mobilă.

5
Dotarea cardului cu memorie electronică – smart cardul (cardul inteligent) l-a transformat în cel mai
sigur instrument electronic de plată şi cu o largă gamă de aplicaţii. De asemenea, ordinul de plată
electronic a devenit instrumentul de bază pentru plăţile în monedă scripturală, în schimb pentru cecul
electronic nu s-a găsit o tehnologie de succes din care cauză este folosit destul de puţin.
Serviciile bancare prin Internet au, în general, costuri operaţionale şi tranzacţionale mai scăzute
decât serviciile bancare obişnuite. Aceste servicii bancare nu sunt limitate numai la o locaţie fizică
(physical site); uneori, există bănci Internet fără ca aceste bănci să aibă în mod fizic sucursale,
Serviciile bancare electronice, se pot clasifica în doua categorii:
- furnizarea de informaţii şi, respectiv
- efectuarea de transferuri de fonduri şi de plăţi .
Informaţiile bancare furnizate electronic de bancă sunt informaţii cu privire la contul bancar şi
informaţii financiar-bancare generale, cum ar fi cele referitoare la cursul de schimb valutar, dobânzile
sau comisioanele curente, reţeaua de ATM-uri, cele de utilitate generală.
Informaţiile cu privire la cont se referă la: valoarea soldului contului curent, istoricul tranzacţiilor
efectuate în şi din cont, situaţia extraselor de cont. Tot în categoria informaţiilor bancare furnizate
electronic se pot încadra şi mesajele SMS trimise de bancă deţinătorului de cont de card, la momentul
efectuării unei tranzacţii cu cardul.
Transferurile de fonduri din cont pot fi transferuri intrabancare (contul receptor e în aceeaşi
bancă cu contul emiţător) sau interbancare.
Plăţile ordonate se pot efectua către un cont intrabancar (între clienţii băncii), către o alta bancă
sau către trezorerii, în moneda ţării sau în altă monedă. Se poate ordona vânzarea sau cumpărarea de
valută. O companie poate ordona plata salariilor către angajaţii săi, pornind de la un cont de salarii al
companiei, către o listă prestabilită de conturi de salariaţi (care pot fi şi conturi de card). Se pot face
plăţi de facturi şi de reîncărcare a cartelelor telefonice.
Pentru a avea acces la toate aceste servicii, un deţinător de cont, persoană fizică sau companie,
trebuie să se înregistreze la e-banca la care deţine contul. Ca urmare a aprobării înregistrării, sistemul
bancar informatizat al băncii (SBI) îl înregistrează în lista celor care au drept de acces şi îi furnizează o
metoda de identificare, care va fi folosită de solicitant în momentul apelării serviciului.
Identificarea se face prin nume şi parolă, dar pot fi şi alte metode, cum ar fi alocarea unui PNB

6
(Personal Banking Number; util atunci când accesul la servicii se face prin mai multe canale de acces,
la alegere), împreuna cu un PIN, cuplarea la calculatorul de acces la Internet a unui cititor de carduri cu
cip de identificare sau furnizarea unui mic dispozitiv de securitate (token), care generează un cod
recunoscut de server-ul băncii, cod care e citit din dispozitiv şi introdus de solicitant.Solicitantul va
plăti aceste servicii printr-un abonament lunar, în care intră diverse servicii de furnizare de informaţii
la care se pot adăuga comisioane pentru unele servicii, cum ar fi plăţile.
Serviciile bancare electronice sunt implementate de e-bancă prin aplicaţii speciale aflate în SBI-
ul propriu (programe, proceduri) sau, în cazul conturilor de card, în SMC-ul (Sistem de Management
de Carduri) băncii. Aceste aplicaţii primesc solicitarea de serviciu, identifică solicitantul, efectuează
serviciul cerut, trimit un mesaj de răspuns către solicitant şi păstrează o înregistrare a tranzacţiei.

1.2. PACHETE BANCARE

Tipologia băncilor este diversă, în funcție de segmentele de clientelă, produsele și serviciile


dezvoltate, respectiv în funcție de specificul cultural al țării/regiunii unde acestea își dezvoltă afacerile.
Totuși în funcție de clientela căreia se adresează, băncile pot fi clasificate în trei mari categorii, astfel:
 bănci comerciale universale ce acoperă aproximativ întraga gamă de produse și servicii
bancare destinate persoanelor fizice și juridice. Aceste bănci sunt în general cele mai
numeroase în sistemele bancare tradiționale și dispun de o rețea dezvoltată de sucursalele și
agenții în teritoriu. În funcție de cota de piață acestea pot fi considerate a fi bănci mici, medii
sau mari.
 bănci specializate, sau de nișă care sunt orientate către o anumită de clientți, astfel: bănci
dedicate profesiilor liberale, bănci de economisire-creditare, case de economii, bănci orientate
către micii întreprinzători, sau bănci specializate în finanțarea și asigurarea operațiunilor de
comerț exterior. Alte câteva categorii specializate de bănci care nu se regăsesc în present la noi
în țară sunt băncile ipotecare, băncile de dezvoltare, bănci specializate în finanțarea
activitățiilor agricole, industrial și construcțiilor.

7
 bănci de tip ”Self Bank” care funcționează exclusive în mediul online sau sub forma
automatelor bancare.
Băncile comerciale pun la dispoziţie mai multe produse bancare la “pachet” prin intermediul
cărora clienţii au acces la produse şi servicii la tarife mult mai mici decât cele practicate în mod normal
de bancă.
În cele mai dese cazuri pachetele de produse şi servicii construite de către bănci pentru
persoanele fizice includ un cont curent, un card de debit, un card de credit, servicii de plată la distanţă
şi servicii electronice precum ar fi SMS şi Internet Banking. De obicei, servicii precum SMS şi
Internet Banking sunt oferite gratis de către bancă.
Scopul primordial pentru a oferi aceste produse la pachet este de a asigura fidelitatea clientului şi
de a crea o relaţie strânsă între cei doi. Banca nu este interesată doar în vânzarea produselor bancare, ci
și în întreţinerea şi prelungirea relaţiei economice între aceştia. Pentru client avantajele sunt costurile şi
comisioanele reduse pentru fiecare produs în parte.
Cu cât pachetul de produse bancare este mai superior, cu atât mai multe gratuităţi sunt oferite de
către bancă, precum ar fi: vizualizarea soldurilor gratuit în bancomatele băncii, transferul dobânzii
achitate la depozitele bancare pe contul de card, plăţi programate gratuite, comisionul de administrare
al cardului de debit.
Pe lângă toate aceste beneficii majoritatea băncilor oferă pentru toate tipurile de credit, în unele
cazuri cu excepţia creditelor ipotecare, dobânzi preferenţiale care pot fi mai mici chiar cu 1%, sau din
contra oferă depozitelor la termen dobânzi mai avantajoase.
Oferta de pachete bancare de tip PREMIUM / PERSONAL BANKING este similară celei aferente
categoriei de clientelă „retail”, aceasta diferenţiindu-se în general prin preţ (rate de dobânzi mai
atractive acordate la depozite sau percepute la credite, condiţii de plasament / creditare personalizate
pentru fiecare client în parte). Din punct de vedere al funcţionalităţilor, oferta de pachete bancare de
tip “Premium” nu diferă cu mult de cea pentru retail, diferenţele costând în costurile şi caracteristicile
personalizate. Clientela vizată sunt persoanele fizice cu active / pasive de cel puțin 50.000 EUR sau
clientela ce prezintă un interes strategic şi comercial pentru afacerile băncii. În acest sens băncile pot
apela la diferite strategii de vânzare încrucişată („cross selling”) între nişe de clienţi (angajaţi –
directori ai unor companii / instituții care la rândul lor fac parte din categoria de clientelă aferentă

8
persoanelor juridice) iar o bună gestionare a relaţiei cu managementul acestor companii / instituţii
este apreciată ca fiind în interesul strategic și comercial al băncii.
Pachetele bancare de tip PRIVATE BANKING / WEALTH MANAGEMENT se adresează în
principal clienţilor persoane fizice cu venituri şi averi semnificative (proprietari de afaceri mici şi
mijlocii, antreprenori, moştenitori sau personal din conducerea la cel mai înalt nivel a marilor
companii, profesionişti, actori sau sportivi de performanţă) ce au nevoie de soluţii specializate în
privinţa administrării activelor.
În general aceşti clienți îşi doresc să aibă la dispoziţie acel loc în care să regăsească toate
soluţiile la problemele lor de natură financiară: începând de la carduri bancare în valută pentru
călătoriile în strainătate până la servicii avansate de planificare a averii, consultanță fiscală,
legislativă, investițională, înființării unor structuri legale şi instituţionale sub forma trusturilor
înregistrate „off-shore”, servicii de organizare şi administrare testamentară, servicii de gestiune
bilanţieră complexă.
Pachetele bancare de tip COMMERCIAL AND CORPORATE BANKING sunt destinate
persoanelor juridice, acestea putându-se dezvolta în funcţie de specificului activităţii desfăşurate și
amploarea acestora: pachete bancare destinate persoanelor ce practică anumite profesii liberale,
micro-întreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii respectiv companiilor mari atât ca număr de
angajaţi (peste 250 de angajaţi) cât şi din perspectiva cifrei de afaceri și a activelor deţinute. Câteva
dintre cele mai reprezentative produse şi servicii bancare destinate persoanelor juridice sunt
următoarele: operațiuni curente (conturi curente în moneda națională sau în valută) și servicii atașate
acestora, soluții de finanțare sub forma creditelor de trezorerie, a creditelor pe obiect sau pentru
investiții din surse proprii ale băncii sau din surse atrase (instituții financiare internaționale), operațiuni
de leasing și soluții dedicate tranzacțiilor de comerț exterior, soluții de protejarea afacerii și loializarea
angajaților și nu în ultimul rând soluții complexe privind gestiunea lichidităților și de protecție față de
riscul de curs de schimb și rată a dobânzii.
În cazul gestiunii relațiilor cu clientele de tipul persoanelor juridice sunt necesare aptitudini
profesionale de specialitate, întrucât produsele sunt mai complexe şi de valori mari iar clienţii sunt
companii mijlocii şi mari, iar uneori foarte mari (grupuri, holdinguri). Din aceste motive, calitatea
serviciilor, personalizarea produselor, gradul de risc asumat de bancă, relaţia bancă-client şi reputaţia

9
băncii sunt de cele mai multe ori determinante pentru opţiunile clienţilor. Clienţii persoane juridice
aduc de regulă venituri substanţiale băncilor motiv pentru care competiţia este mai mare pe acest
segment de clientelă.
Băncile comerciale încearcă, prin oferte cât mai personalizate, să atragă cât mai mulţi clienţi din
toate categoriile sociale sau de vârstă. Studenţii reprezintă una dintre categoriile pentru care instituţiile
bancare au dezvoltat pachete financiare prin care oferă diverse facilităţi – fără comisioane pentru
anumite operaţiuni şi, în unele cazuri, diverse reducere la unele cumpărături.
Majoritatea băncilor oferă cam aceleaşi beneficii – neperceperea de comisioane pentru
retragerile de numerar sau interogare de sold, însă unele instituţi bancare încerc să se diferenţieze prin
oferte şi acordă studenţilor diverse reduceri, cum ar fi, de exemplu, două bilete la cinematograf la preț
de unul.
De remarcat este faptul că majoritatea pachetelor pe care băncile le pun la dispoziţie tinerilor
sunt dedicate exclusiv studenţilor cu vârste cuprinse între 18 şi 26 de ani. Cei care se încadrează în
această categorie de vârstă şi nu sunt studenţi trebuie să opteze pentru un altfel de card de debit.

1.3. EXEMPLE DE PE PIAȚA DIN ROMÂNIA

În functie de potențialul de afaceri al segmentelor de clientelă cărora se adresează, băncile


adaptează produsele și serviciile, construind pachete de produse și servicii în vederea eficientizării
relațiilor cu aceștia. În acest sens, băncile oferă soluții financiare în funcție de mai multe categorii de
clientele, astfel: persoanelor fizice, segment cunoscut sub denumirea de ”Retail Banking”, persoanelor
fizice cu averi și venituri de talie mica și mijlocie sau ”Private Banking”, profesiilor liberale și
companiilor de talie mica și mijlocie –”Commercial Banking”, companiilor mari de tipul corporațiilor
–”Corporate Banking” / ”Wholesale Banking” și ”Investment Banking” acestea din urmă fiind soluții
specific băncilor de investiții), instituțiilor financiare –”Institutional Banking”. O categorie aparte
oferită oricăror din segmentele amintite, reprezintă serviciile administrative a investițiilor organizate
sub forma unor divizii sau companii de administrare a investițiilor-”Asset Management”.

10
Chiar dacă în România la începutul anilor 90, băncile erau preocupate mai mult către
finanţarea statului şi companiilor private, treptat băncile şi-au focalizat atenţia și către activitatea de
retail. În competiția lor pentru câștigarea unei cote de piaţă cât mai mare, începând cu anul 2000,
băncile au dezvoltat o gamă tot mai diversificată de produse şi servicii adresate clientelei retail.
Principalele produse şi servicii bancare destinate persoanelor fizice se pot grupa în câteva
categorii, în funcţie de natura lor: operațiuni curente (conturi curente și servicii atașate lor), economii
și plasamente directe sau administrate sub forma fondurilor de investiții, finanțări în moneda națională
pentru satisfacerea nevoilor personale sau pentru achiziționarea unor active (locuințe, automobile,
bunuri de folosință îndelungată).
O categorie importantă de pachete bancare oferite de băncile din România o reprezintă
pachetele bancare pentru studenți. Mai jos sunt prezentate câteva exemple oferite de băncile de pe piața
bancară din România.
Una dintre cele mai bogate oferte din cadrul pachetelor pentru studenţi se regăseşte la Banca
Transilvania, respectiv pachetul ”STAR STUDENT”( Sursa BT- BancaTransilvania –
https://www.bancatransilvania.ro/pentru-tine/conturi-si-operatiuni/conturi/oferta-pentru-tineri/). Pe
lângă clasicul portofoliu ce conţine un cont curent, un card de debit contactless (care poate fi
personalizat chiar cu fotografii personale), tinerii mai primesc şi serviciile de mobile şi internet
banking, aspecte care le permit acestora să îşi administreze contul din faţa smartphoneului sau a
calculatorului. Banca Transilvania plusează şi adaugă pachetului şi asigurare de călătorie în străinătate.
BCR, în schimb, nu numai că s-a aliniat demersurilor concurenţei privind pachetele pentru tineri,
dar vine şi cu o ofertă specială pentru adolescenţi cu vârsta de până la 18 ani, ”Xteen BCR”, demers
mai rar întâlnit în lumea produselor bancare. Şi aici, nu se percep comisioane pentru clasicele
operaţiuni. Pe lângă acestea, în fiecare marţi, în orice filială Cinema City, un bilet la film aduce unul
gratis.
Oferta este acordată doar dacă plata biletului a fost efectuată cu cardul Xteen BCR şi dacă şi
celălalt beneficiar este elev sau student (Sursa BCR - Banca Comercială Română-
https://www.bcr.ro/ro/persoane-fizice/conturi-si-operatiuni/pachete-de-cont-curent/pachetul-
xteen).

11
De asemenea, titularii acestor carduri mai primesc şi până la 15% reduceri la magazinele
partenere BCR. Pachetul dedicat studenţilor este mai bogat în produsele bancare oferite, în sensul că,
alături de beneficiile aferente adolescenţilor, tinerii cu vârsta până în 26 de ani beneficiază de Click 24
Banking BCR, Touch 24 Banking (pentru operaţiunile efectuate prin telefonul mobil), şi participă la
concursuri cu diferite premii.
Pentru obţinerea unui card dedicat studenţilor de la ING Bank, tinerii trebuie să se încadreze în
categoria de vârstă 18-21 şi se vor putea bucura de ofertele aferente până la 26 de ani. Aşadar, cardul
„care te ajută să te bucuri de studenţie“ vine la pachet cu zero comisioane la retrageri numerar, la
cumpărături, internet banking şi, pe lângă acestea, reduceri la achiziţiile de la unii comercianţi, în
cadrul ofertei ”ING Bazar”.
Raiffeisen Bank îşi prezintă ”Studentocardul” drept „cel mai cool card pentru studenţi“, dar nu
rup gura târgului în acest sens. Mai exact, reprezentanţii băncii le oferă studenţilor pachetul de bază
practicat şi de către concurenţă, ce conţine următoarele gratuităţi: achiziţia şi administrarea cardului,
retragere de numerar, interogarea soldului, plata cu cardul la comerciant, internet banking şi mobile
banking.
Şi BRD a încercat să se diferenţieze de celelalte bănci din România privind produsele pentru
tineri şi nu vin cu o ofertă pentru un singur card, ci pentru două, în cadrul programului ”Student Pe+”
(Sursa BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - https://www.brd.ro/persoane-fizice/carduri-si-
conturi/carduri/carduri-pentru-tineri). Reprezentanţii acestei bănci oferă cardurile ISIC şi Sprint.
Cardul ISIC este cunoscut în rândul studenţilor drept unul nebancar, ce oferă diferite reduceri la mai
mulţi comercianţi, restaurante şi la muzee la nivel internaţional. Însă cel oferit de BRD aduce aceste
avantaje, alături de cele aferente unui card de debit obişnuit: retrageri numerar, interogare sold, plăţi
rapide prin contactless. Cardul Sprint îi asigură titularului aceleaşi beneficii ca şi mai sus, dar fără
reducerile din restaurante, magazine sau muzee.
Un alt exemplu de pachet bancar oferit pe piața românească este cel oferit de CEC BANK care
se adresează pensionarilor - ”Pachetul Special pentru Pensionari”( Sursa CB-CEC BANK-
https://www.cec.ro/persoane-fizice/cont-curent/pachete-de-produse/pachetul-special-pentru-
pensionari). Prin accesarea pachetului special pentru pensionari, aceștia beneficiază de costuri reduse
si documentație simplificată, dispunând de produse operțtionale eficiente în administrarea resurselor

12
financiare utilizate pentru tranzacțiile bancare curente. La achiziționarea pachetului special pentru
pensionari clienții beneficiază de următoarele facilități:
- 0 (zero) lei costuri pentru:
 retragerea pensiei de la orice ATM din România;
 tranzacții la comercianții din țară și străinătate
- informare promptă prin Info SMS, imediat ce drepturile de pensie sunt virate în cont sau după
caz, cu ocazia efectuării altor tranzacții;
- acces non-stop la banii din cont prin aplicațiile de Mobile Banking și Internet Banking;
- Comisioane reduse cu 60% față de ghișeele Băncii pentru plățile interbancare în lei/valută,
dispuse prin intermediul canalelor alternative (Mobile Banking și Internet Banking).
Pachetele bancare care intră în sfera COMMERCIAL AND CORPORATE BANKING sunt
disponibile intr-un număr foarte mare pe piața bancară românească, băncile întrecându-se în oferte
adaptate fiecărei ramuri de activitate industrială. Câteva exemple sunt prezentate în cele ce urmează.
Banca Comercială Feroviară a lansat un pachet bancar special, foarte performant, conceput
pentru persoanele care activează în mediul antreprenorial: ”PRIMUS ANTREPRENOR”( Sursa BCF-
Banca Comercială Feroviară - http://www.bancaferoviara.ro/persoane-juridice/zi-de-zi/primus-
antreprenor).
Acesta se adresează persoanelor fizice autorizate și celor care practică profesii liberale, precum și
antreprenorilor, fiind compus din următoarele produse şi servicii:
- cont curent în RON;
- cont curent de economii în RON și/ sau EUR;
- card de debit Mastercard Business – Exclusiv;
- Internet Banking BCF Online.
PRIMUS Antreprenor reprezintă o revoluţie în piaţa bancară din România: dacăbăncile mari
solicită un comision lunar pentru pachetul de bază pentru un IMM, Banca Comercială Feroviară va
plăti un comision de 20 RON clienților săi care îndeplinesc una dintre cele 4 condiții:
- sold mediu lunar pe contul curent de cel puțin 15.000 RON;
- sold mediu lunar cumulat pe contul curent de economii în RON și/sau EUR mai mare de
100.000 RON (sau echivalent in EUR);

13
- decontarea lunară pe contul curent inclus în pachet de tranzacții în sumă totală de cel puțin
2.000 RON, efectuate cu cardul de debit atașat la POS și pe Internet;
- efectuarea a cel puțin 20 de plăți interbancare și/sau intrabancare pe parcursul unei
luni.PRIMUS Antreprenor înseamnă COMISION 0 pentru deschiderea și administrarea lunară
a contului, COMISION 0 pentru emiterea, administrarea și cumpărăturile făcute prin
MasterCard Business și COMISION 0 pentru serviciul de Internet Banking.
Acest pachet aduce și discounturi de până la 55% pentru achiziții de produse sau servicii de la
partenerii noștri comerciali, dar și premiere spontană pentru fidelitate sau pentru recomandarea de
clienţi noi, sub formă de puncte pe care le transformăm, apoi, în “mile”, “trufe” și “iteme”.
Un alt mare avantaj al pachetului Primus Antreprenor este dobânda comparabilă cu cea a unui
depozit la termen la care nu se pune nicio condiție privind perioadade economisire, fie că banii se
retrag în 3 zile sau în 3 ani. Dobânzile sunt cel puțin egale cu cele mai mari dobânzi standard pentru
depozite la 1 lună ale celor mai mari 10 banci din România în timp ce, pentru cursul de schimb,
spread-ul (diferența dintre cursul de cumpărare și cel de vânzare) este mai mic cu 15% decât cel mai
mic spread standard la cele mai mari 10 bănci din România.
PRIMUS Antreprenor este, pe testate, mai bun decât cel puțin 80% dintre ofertele bancare din
România, iar cine este gata să-l încerce, BCF asigură faptul că, în limita a 100.000 euro (sau
echivalent), va fi protejat de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar.
O altă bancă cu rezultate foarte bune pe sectorul finanțării IMM-urilor este Banca Transilvania.
Banca Transilvania a ajuns anul trecut la 250.000 de clienți antreprenori cu pachete de cont curent, prin
Pachetul Nelimitat, care are la bază ideea transferurilor gratuite între clienții BT, cu 25% mai muliţi
față de 2018.
”Pachetul Primul An Gratuit” se adresează antreprenorilor la început de drum şi înseamnă
comisioane zero la o serie de operațiuni bancare pentru clienții cu firme în primul an de activitate.
După un an, oferta se transformă automat în ”Pachetul Nelimitat”, care înseamnă un pachet de bază, cu
tranzacții nelimitate în rețeaua BT, la care clientul poate adăuga extraopțiuni în funcție de numărul de
operațiuni pe care îl face lunar în orice valută. Banca a simplificat facilitatea Nelimitat, care de acum
este în 4 pachete de cont curent cu operațiuni nelimitate în rețeaua BT şi operațiuni interbancare în lei
şi valută. Facilitatea a fost constuită pe ideea transferurilor gratuite între clienții BT (Sursa BT-Banca

14
Transilvania-Soluții de finanțare pentru IMM-uri- https://www.bancatransilvania.ro/pentru-
companii/imm/imm-conturi-si-operatiuni/imm-contul-primul-an-gratuit/).
- Pachetul de bază NELIMITAT în rețeaua BT: număr nelimitat de operațiuni între clienții BT
IMM, 5 retrageri gratuite de la ATM-urile proprii, cu păstrarea limitei actuale pentru
retragere/zi/cont, la 10.000 lei), card Visa Business Silver, BT24 Internet Banking şi Mobile
Banking, 40 de notificări pe cont (29 lei/lună);
- Pachetul de bază + 10 operațiuni interbancare în lei sau valută (46 lei/lună);
- Pachetul de bază + 25 de operațiuni interbancare în lei sau valută (76 lei/lună);
- Pachetul de bază + operațiuni nelimitate: număr nelimitat de plăți, în orice valută (abonament:
129 lei/lună).
- Pentru un client BT cu Pachet Nelimitat, o plată în lei costă cât o plată în euro, dolari sau în
orice altă valută, oriunde în lume.
Banca Transilvania are cea mai mare acoperire în ceea ce priveşte IMM-urile din România. 3 din
5 IMM-uri din România lucrează cu Banca Transilvania.
Băncile din România s-au adaptat nevoilor și cerințelor clienților, oferind o gamă largă și
diversificată de produse și servicii, cele mai multe fiind livrate sub formă de pachete bancare
personalizate pentru fiecare tip de client și sector de activitate.

CAPITOLUL 2. TEORIE ȘI PRACTICĂ ÎN REALIZAREA DE WEB SITE-URI

2.1. INTRODUCERE

Tehnologiile utilizate în aplicaţiile Web reprezintă în general, acele limbaje de programarea


utilizate la crearea de site-uri web complexe, interactive, al căror concept presupune stăpânirea cât mai
detaliată a unor limbaje de scripting sau de programare şi baze de date. În categoria tehnologiile Web
se pot include o multitudine de limbaje de programare, cum ar fi PHP, JavaScript, ASP etc., iar ca baze
15
de date pot fi utilizate MySQL, MsSQL, Access etc. Câteva aplicaţii Web întalnite mai des sunt
portalurile, forumurile, magazinele virtuale, formularele de înscriere, licitaţiile on-line etc. Acum
câţiva ani, tehnologiile Web erau folosite doar de marile companii datorită, în principal, costurilor
ridicate ale licenţelor programelor de dezvoltare. În prezent, datorită dezvoltării tot mai accentuate a
soluţiilor Open Source, oricine îşi poate permite realizarea aplicaţii web. Se pot enumera o serie de
tehnologii folosite mai des în programarea aplicaţiilor web dinamice, şi anume:
 HTML - Apărut la începutul anilor '90, datorită lipsei unui limbaj universal care să permită
publicarea informaţiei la nivel global, HTML a determinat dezvoltarea spectaculoasă a
Internetului.HTML ( Hypertext Markup Language ). Marcajele de tip HTML din cadrul
documentului spun browser-ului cum să afişeze conţinutul util al fişierului;
 XHTML - reprezintă prescurtarea de la EXtensible HyperText Markup Language (denumirea
oficiala a standardului). Practic este un înlocuitor modern al mai vechiului limbaj HTML;
 CSS - Fişierul CSS (cascading style sheet - foi de stil în cascadă). Un fişer CSS este un fişier
text cu extensia ".css" definind stiluri pentru paginile HTML. Fişierele CSS permit stilizarea în
bloc a documentelor HTML cu un efort semnificativ mai mic decât în cazul stilizării
elementelor de pagină în cadrul fiecărui document HTML în parte, prin intermediul atributelor
tagurilor.
 JAVASCRIPT - este un limbaj de scripting dezvoltat la origine de Netscape, permiţând scrierea
de secvenţe de program care se execută la apariţia unui eveniment utilizator.
 FLASH - este un mediu de lucru dezvoltat de compania Macromedia, cu ajutorul FLASH-ului
se poate realiza un design de calitate, conţinut interactiv, animaţii profesionale.
 MYSQL - este un sistem de gestiune a bazelor de date relaţionale, fiind o componentă cheie a
limbajului PHP  CGI - Common Gateway Interface - sunt scripturi scrise în orice limbaj de
programare indiferent dacă este compilat sau interpretat, scripturi care sunt executate pe server;
 ISAPI - Internet Server API - reprezintă alternativa celor de la Microsoft la CGI (Common
Gateway Interface), rulabilă bineînţeles pe platforme Windows. Acesta poate fi scris în orice
limbaj cu suport pentru dll-uri. Rezultatul compilării va fi un fişier .dll. ISAPI are o serie de
avantaje fata de CGI. O alternativă la ISAPI este NSAPI. Acesta se utilizează în cadrul
serverului Netscape;

16
 PHP şi ASP apărute în 1994, respectiv 1996, sunt două limbaje puternice care au adus o
schimbare în design-ul aplicaţiilor web. Acestea, deşi sunt diferite, au totuşi o serie de
similarităţi: ambele sunt interpretate, ambele 4 generează scripturi (.php respectiv .asp), care
pot fi combinate cu HTML, date de tip text etc. Limbajele oferă suport şi pentru lucrul cu baze
de date (MySQL, MsSQL, PostgreSQL, Oracle) - de fapt sunt intens folosite în acest sens.
Limbajul ASP nu este un concept nou ci se bazează pe limbajele VBScript şi JScript.
Principalul dezavantaj al acestor doua limbaje este viteza. Acestea sunt lente deoarece fiecare
accesare presupune procesarea şi interpretarea lor şi nu pot construi controale reutilizabile.
 JSP - Java Server Pages - reprezintă o tehnologie de design al aplicaţiilor web ce permite
crearea acestor aplicaţii independente de platformă. Tehnologia se bazează pe limbajul de
programare Java şi marcatori XML. Avantajul JSP este reprezentat de administrarea facilă,
independentă de platformă, separarea logicii aplicaţiei de partea de interfaţă utilizator,
performanţa;
 ASP.NET - este o nouă tehnologie pentru aplicaţii web elaborată de Microsoft, dar despre care
nu se poate spune dacă este o urmare a ASPului, cu toate că păstrează compatibilitatea cu
acesta.
Există o serie de alte medii pentru proiectarea aplicaţiilor web, fiecare cu avantajele şi
dezavantajele sale, dar cu un singur scop: crearea unor aplicaţii web interactive, securizate, cu timp de
răspuns cât mai redus, dar care să ofere şi o interfaţă grafică plăcută.
Interconectarea reţelelor de comunicaţie la nivelul întregului glob nu a reprezintat numai o
realizare tehnică deosebită, care a impulsionat dezvoltarea puternică a industriei IT şi a industriei
telecomunicaţiilor, ci şi redefinirea conceptului de comunicare interumană.
Cel mai popular serviciu oferit de reţeaua Internet este, fără îndoială, spaţiul World Wide Web
(WWW sau 3W), o uriaşă reţea de informaţii care permite stocarea şi accesarea documentelor
hipertext, utilizând protocolul de transfer al fişierelor hipertext (HyperText Transfer Protocol).
Web-ul nu trebuie confundat cu Internetul. Web-ul este doar o colecţie uriaşă de informaţie
interdependentă, distribuită în calculatoare gazdă din întreaga lume, care formează un sistem
standardizat global de distribuţie a informaţiilor hipermedia.

17
Web-ul beneficiază de infrastructura reţelei Internet, de conceptele si protocoalele de
transmitere a datelor care fac Internetul să funcţioneze: modelul client-server şi familia de protocoale
TCP/IP. Chiar dacă este cel mai dinamic şi mai spectaculos serviciu, Web-ul este doar unul dintre
serviciile oferite de reţeaua Internet, alături de:
 serviciul de transfer de fisiere (FTP)
 poşta electronică (e-mail)
 mesagerie instantanee pentru text, voce şi imagine (servicii precum IRC şi messenger)
 accesul la un calculator aflat la distanţă (TELNET).
Întreaga istorie a spaţiului WWW este strâns legată de evoluţia conceptului de hipertext de la
stadiul de simplă tipăritură electonică, prea puţin diferită de tipăriturile clasice, la stadiul de
hipermedia, care permite înglobarea în cadrul unui document a mai multor medii de stocare şi
transmitere a informaţiei.
Termenul hipertext sau text non-liniar a fost utilizat prima dată în anul 1965 de către Ted
Nelson, autorul unui sistem hipermedia numit XANADU, destinat stocării şi accesării întregii literaturi
universale. Acesta defineşte hipertextul ca fiind un: “material scris sau grafic, interconectat într-o
manieră complexă care, în mod convenţional, nu poate fi reprezentat pe hârtie.
El poate conţine cuprinsuri ale propriului său conţinut şi relaţiile dintre diverse părţi
componente; poate de asemeni conţine adnotări, adăugiri şi note de subsol pentru cei ce doresc să-l
examineze”. Nu există o definiţie unanim acceptată a hipertextului dar, indiferent de nuanţele de
percepţie ale unuia sau altuia dintre autori, acesta poate fi privit ca: “o modalitate complexă de
organizare a informaţiei textuale sau nontextuale, care permite explorarea neliniara a unei cantităţi
mari de cunoştinţe”.
Parcurgerea liniară a unui set de informaţii este asemenea citirii unei cărţi de la început şi pînă la
sfârşit, parcurgând materialul paragraf cu paragraf, pagină cu pagină, în ordinea în care acestea apar.
Explorarea neliniară a unui set de informaţii presupune organizarea documentului astfel încât să se
poată face salturi înainte sau înapoi, de la o secţiune la alta înrudită cu aceasta.
Saltul către o secţiune se realizează prin intermediul unei legături (hiperlegătură sau ancoră) iar o
secţiune a documentului poate conţine text, imagini, secvenţe video sau chiar aplicaţii (applet-uri
Java).

18
Datorită faptului că un document Web poate îngloba multiple forme de prezentare a informaţiei,
denumirea de hipermedia tinde să înlocuiască hipertextul.
 O secţiune a documentului, indiferent dacă este vorba de un text, un tabel, o imagine sau o
aplicaţie, este asimilată unui nod al digrafului;
 O referiţă către o altă secţiune a documentului corespunde unui arc cu sursa în secţiunea ce
conţine referinţa şi destinaţia în secţiunea referită; nodul sursă va fi numit referinta, iar nodul
destinatie va fi numit referent.
Explorarea hipertextului revine la parcurgerea unui lanţ în digraful asociat. Traversarea unui
sistem hipertext/hipermedia va fi posibilă cu ajutorul unei aplicaţii numită browser (navigator).
Browserul este o aplicaţie client, care se execută pe calculatorul personal al utilizatorului şi care
negociază transferul datelor cu aplicaţia server, care se execută pe un calculator gazdă (host).
Principalele avantaje ale unui sistem hipertext sunt următoarele:
 Forma neliniară a hipertextului permite parcurgerea eficientă a conţinutului;
 Capacitatea imensă de stocare a informaţiilor folosind sistemele hipermedia;
 Sistemele hipertext oferă posibilitatea ca interogările, filtrările, diverse preferinţe şi adnotări ale
utilizatorilor să fie folosite ori de câte ori este necesar, putând fi stocate în cadrul structurii
hipertext a documentelor utilizate;
 Independenţa de platforma hardware şi software permite folosirea pe scară largă a
documentelor hipertext;
Din punct de vedere practic, documentul hipermedia este un ansamblu compus din:
 Fişiere text, ce conţin informaţia de tip text a documentului precum şi informaţiile privind
structura, scopul documentului si informaţii de legătură cu fişierele multimedia. Se utilizează
un sistem de marcare, asemănător sistemului folosit în tipografii, numit limbajul HTML –
Hypertext Markup Language.
 Fişiere ce conţin imagini statice, sunet, video, aplicaţii. Memorarea datelor este realizată în
funcţie de tipul mediului folosit, existând diverse formate de stocare gratuite sau proprietare.
De exemplu, formatele cele mai populare pentru memorarea graficii sunt JPEG, GIF şi PNG,
iar pentru sunet WAV, MP3, VMA, MIDI.

19
Limbajele de marcare nu sunt limbaje de programare în sensul uzual, deci nu utilizează
formulări imperative – instrucţiuni - în stocarea şi accesarea informaţiei.
Limbajele de marcare utilizează etichete (labels) sau marcaje (tags), care definesc:
 structura unui document, prin delimitarea secţiunilor documentului şi a relaţiilor dintre acestea;
 modul de prezentare a secţiunilor documentului.
Marcajele dau indicaţii navigatoarelor în ceea ce priveşte:
 ierarhizarea informaţiei (secţiuni, subsecţiuni, relaţiile dintre secţiuni)
 modul de afişare a informaţiei (font, dimensiune, culoare, aspect, poziţionare în document)
 scopul informaţiei - accentul se pune nu pe modul de afişare a unei secţiuni ci asupra naturii
acesteia, dând informaţii despre ceea ce reprezintă acea secţiune.
Limbajul HTML este un subset al limbajului SGML-Standard Generalized Markup Language.
Limbajul SGML reprezintă un standard internaţional pentru definirea unor metode de reprezentare a
textelor în format electronic, independente de sistemul de calcul.
Ultimele tendinţe în dezvoltarea limbajului HTML sunt cele de rescriere a acestuia în termenii
limbajului XML – Extensible Markup Language – un limbaj derivat tot din standardul SGML. Astfel a
apărut standardul XHTML 1.0, în ianuarie 2000, XHTML 1.1 în august 2002, astăzi fiind în lucru
standardul XHTML 2.0.

2.2. STRUCTURA UNUI DOCUMENT HTML

Formatarea unui document utilizând limbajul HTML se bazează pe mici etichete (marcaje sau
tag-uri) delimitate prin caracterele < şi >. Marcajele sunt de două tipuri:
 marcaje container (container tags)
 marcaje vide (empty tags)
Marcajele container sunt de forma:
<TAG> secţiune <TAG>
unde: <TAG> - marchează începutul unui bloc, <TAG> - marchează sfarșitul blocului.

20
Marcajele container specifică formatul în care navigatorul va afişa secţiunea delimitată între
eticheta de început şi cea de final sau indică ce semnificaţie are secţiunea. Majoritatea marcajelor sunt
de acest tip.
Există atribute care pot fi utilizate împreună cu mai multe marcaje HTML. De exemplu, atributul
Align - cu valorile posibile left, right, center sau justify - poate fi utilizat atât pentru alinierea textului
dintr-un paragraf, cât şi pentru alinierea tabelelor sau imaginilor.
Pentru a putea defini mai clar structura şi aspectul unei anumite secţiuni a documentului,
marcajele se pot utiliza în conjuncţie cu atributele HTML, furnizând browserului informaţii adiţionale
privind modul în care marcajul respectiv ar trebui interpretat.
Orice document HTML este structurat în două entităţi:
 antetul (HEAD);
 corpul (BODY).
Un document HTML minimal, care se conformează regulilor de definire a documentelor
hipermedia, este următorul:
<TAG>
<TAG Atribut_1=”Val_1” Atribut_2=”Valoare2”..Atribut_N=Valoare_N>
[.....secțiune.....
</TAG>]
<!DOCTYPE HTML PUBLIC ”//W3C//DTD HTML 4.0//EN”>
<HTML>
<HEAD>
<TITLE> Un titlu... </TITLE>
</HEAD>
<BODY>
Primul nostru document HTML.
</BODY>
</HTML>

21
 <!DOCTYPE HTML idString> este prima etichetă ce trebuie să apară în definirea structurii
unui document HTML şi precizează, prin idString, versiunea limbajului HTML utilizată. Codul
idString din exemplu indică utilizarea standardului HTML 4.0.
 Aceasta etichetă este de obicei ignorată de browsere, deoarece este dificil de realizat practic un
document care să se conformeze strict regulilor unui singur standard. Documentele aflate pe
Web folosesc de obicei atât etichete HTML 4.0 cât şi etichete din standardele mai vechi, care
au fost eliminate din uz in standardul HTML 4.0
 Eticheta <HTML>…</HTML> marchează şi limitele documentului, dar indică şi limbajul de
marcare utilizat în document, limbajul HTML nefiind singura modalitate de a descrie
documente Web.
 Antetul documentului este delimitat prin eticheta HEAD, care include diverse informaţii şi
setările globale ce se pot realiza asupra documentului şi anume:
 Inserarea unui titlu al documentului, care se afişează pe bara de titlu a ferestrei
navigatorului (marcajul TITLE). Folosirea cu consecvenţă a titlurilor permite o mai
bună orientare a utilizatorului într-un sistem hipertext complex. În lipsa acestei etichete
browserul afişează ca titlu implicit numele fişierului ce conţine documentul;
 Controlul acţiunii hiperlegăturilor din cadrul documentului prin eticheta <BASE
href=”protocol://server/cale”>
 În mod implicit, hiperlegăturile dintr-un document ce folosesc căi relative la directorul
curent se referă la resurse aflate pe acelaşi server cu documentul, dar locaţia implicită
poate fi schimbată cu ajutorul etichetei <BASE>.
 Legarea documentului de alte documente sau resurse se face prin eticheta LINK.
Aceasta se foloseşte de obicei pentru a specifica o foaie de stiluri externă care se aplică
documentului.
 Furnizarea de informaţii referitoare la document şi/sau autorul acestuia:
<META Http-equiv=”refresh | reply-to | keywords” Name=”author | description |
copyright” Content=”sirContinut”>
Cea mai folosită valoare a atributului http-equiv este keywords, pentru a preciza cuvintele cheie
în funcţie de care documentul este indexat de către motoarele de căutare:

22
<META http-equiv=”keywords” Content=”programare algoritm grafuri”>
Atributul Name se utilizează pentru precizarea informaţiilor referitoare la autor (author), o scurtă
descriere a conţinutului documentului (description) şi informaţiile privind drepturile de autor
(copyright).
Nu în ultimul rând, antetul poate conţine secvenţe de cod JavaScript sau VBScript ori legături
către scripturi stocate în fişiere externe. În acest scop se utilizează eticheta:
<SCRIPT Language=”JavaScript | VBScript” [Src=”cale”]>
[
....instrucțiuni.....
]
</SCRIPT>
Antetul este locul în care se introduc definiţiile de stil care se doresc a fi valabile pentru întregul
document. Pentru aceasta se foloseste marcajul STYLE. Corpul documentului este delimitat de eticheta
<BODY> şi reprezintă “partea principală” a unui document HTML.
Corpul poate conţine orice elemente HTML. Pe lângă etichetele ce definesc diversele tipuri de
secţiuni ale documentului se pot utiliza şi etichetele <DIV> şi <SPAN> pentru a asocia unei porţiuni
din document anumite caracteristici de stil sau scop.

Structura standard a unui document html (HTML 4.01)

Pornim un editor simplu - Notepad. Tastaţi următoarea secvenţă:


<!DOCTYPE HTML PUBLIC ”-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN”
”http://www.w3.org/TR/html4/loose.dtd”>
<html>
<head>
<meta http-equiv=”Content-Type” content=”text/html; charset=iso-8859-1”>
<title>Prima pagina web </title>
</head>
<body>

23
Bună ziua! <b> textul pentru exemplificare este scris îngroșat </b>
</body>
</html>
Salvam fişierul cu numele "prima.html". Pornim browserul şi deschidem fişierul prima.html. Ar trebui
să se afişeze:

Primul tag dintr-un document HTML este un comentariu.


<!DOCTYPE HTML PUBLIC ”-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN”
”http://www.w3.org/TR/html4/loose.dtd”>
Acest comentariu este important pentru standardizarea documentelor html. Pentru web-ul
semantic care va urma este deosebit de importantă respectarea standardelor. Motoarele de căutare
inteligente vor „şti” însemnătatea tag-urilor iar astfel rezultatele căutărilor vor fi mult mai precise.
Comentariul din exemplul de mai sus specifică faptul că documentul html care urmează este scris
conform standardului HTML 4.01 Transitional iar acest standard se găseşte la URN-ul
http://www.w3.org/TR/html4/loose.dtd1
Tag-ul <html> are rolul de a anunţa browserul că urmează un document HTML. La sfârşitul
documentului avem </html>, acesta atenţionând browserul că a ajuns la sfârşitul documentului HTML.
În continuare avem două delimitări importante ale documentului partea de head şi cea de body.
Blocul de text dintre <head> şi </head> este informaţia din header. Foarte important: informaţia din
cadrul header-ului nu se afişează în fereastra browserului. Ea este destinată descrierii documentului.
Tag-urile <title> marchează titlul documentului şi acesta va fi afişat pe fereastra browserului.

1
https://world-it.ro/web/creeaza-ti-propriul-site/curs-html/lectia-2-html-primul-meu-site
24
Tag-urile de <body> delimitează zona de text care va fi afişată în cadrul ferestrei browser-ului. Textul
delimitat de <b> şi </b> va fi afişat îngroşat.

Formatarea caracterelor şi a paragrafelor

Pasul 1: Lansaţi în execuţie editorul de texte Notepad şi introduceţi următorul text, care reprezintă
descrierea în limbaj HTML a unei pagini Web foarte simple:
<HTML>
<HEAD>
<TITLE> Prima mea pagină Web
</TITLE>
</HEAD>
<BODY BGCOLOR=GREEN=RED>
<I> <B>
Scriu în fereastra browser-ului untext roșu pe fond verde....
</B> </I>
</BODY>
</HTML>
Pasul 2: Salvaţi documentul cu numele Prim.html, utilizând opţiunea Save As din meniul File!
Pasul 3: Lansaţi în execuţie GOOGLE CHROME. Vizualizaţi pagina Web creată, apelând opţiunea
Open . . . din meniul File al ferestrei browser-ului (în fereastra de dialog care va apărea pe ecran
trebuie să specificaţi complet pagina pe care doriţi să o vizualizaţi - deci introduceţi calea, numele şi
extensia fişierului ce o conţine).
Lansaţi în execuţie editorul de texte Notepad şi introduceţi următorul fişier pe care îl salvati apoi cu
extensia .html:
<P ALIGN=CENTER> Alinierea paragrafelor </P>
<P ALIGN=LEFT> Primul paragraf este aliniat la stânga </P>
<P ALIGN=RIGHT> Al doilea paragraf este aliniat la dreapta </P>

25
<P ALIGN=JUSTIFY> Al treilea paragraf este aliniat la stânga și la dreapta, prin mărirea
spațiilor dintre cuvintele de pe aceeași linie </P>
<P> Ultimul paragraf utilizează modul implicit de aliniere – în cazul nostrum stânga, deoarece
direcția textului este LTR. </P>
Inserarea tabelelor

Lansaţi în execuţie editorul de texte Notepad şi introduceţi următorul fişier pe care îl salvati apoi cu
extensia .html:
<HTML>
<HEAD>
<TITLE> Tabele </TITLE>
</HEAD>
<BODY >
<TABLE BORDER HEIGHT=100 WIDTH=100>
<TR><TH rowspan=2 bgcolor=lightblue>Candidat</TH>
<TH>Nume</TH>
<TH>Prenume</TH>
<TH>Media</TH>
<TR><TD>Petcu</TD>
<TD>Ionut</TD>
<TD>8.20</TD>
</TABLE>
</BODY>
</HTML>
Efectul executiei fişierului .html este:

26
Lansaţi în execuţie editorul de texte Notepad şi introduceţi următorul fişier pe care îl salvati apoi cu
extensia .html:
Exemplu de tabel simplu:
<html>
<head>
<title>Credite bancare</title>
</head>
<body>

<h3>CEC Bank</h3>
<h4>Dobânzi acordate pentru depozite în valută (12 luni) </h4>

<table border=”2”>
<tr>
<td>USD</td>
<td>2</td>
</tr>
<tr>
<td>EUR</td>
<td>2.7</td>
</tr>
</table>

</body>

27
</html>
Efectul executiei fişierului .html este:

Lansaţi în execuţie editorul de texte Notepad şi introduceţi următorul fişier pe care îl salvati apoi cu
extensia .html:
Exemplu de tabel colorat:
<html>
<head>
<title>Credite bancare</title>
</head>
<body>

<h3>CEC Bank</h3>
<h4>Dobânzi acordate pentru depozite în valută (12 luni) </h4>

<table border=”2” bordercolor=”red” bgcolor=”red”>


<tr>
<td bgcolor=”orange”>USD</td>
<td>2</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor=”orange”>EUR</td>
<td>2.7</td>
</tr>
</table>
28
</body>
</html>

Efectul executiei fişierului .html este:

Exemplu de table aerisit:


<html>
<head>
<title>Credite bancare</title>
</head>
<body>

<h3>CEC Bank</h3>
<h4>Dobânzi acordate pentru depozite în valută (12 luni) </h4>
<table align=”right” border=”2” bordercolor=”red” bgcolor=”red”
cellspacing=”7” cellpadding=”7”>
<tr>
<td bgcolor=”orange”>USD</td>
<td align=”right”>2</td>

29
</tr>
<tr>
<td bgcolor=”orange”>EUR</td>
<td align=”right”>2.7</td>
</tr>
</table>
Instrumente bancare de economisire:
Certificat de deposit, Card Visa Electronic, Visa Business
</body>
</html>
Efectul executiei fişierului .html este:

30
31

S-ar putea să vă placă și