Partea a II-a

3.1. Consecințele valorificării Teoriei inteligențelor multiple în procesul de predare-învățare-

evaluare

Ipoteza de lucru : Crearea contextelor educaționale bazate pe Teoria inteligențelor multiple

(TIM) în cadrul activităților instructiv-educative are beneficii asupra comportamentelor atinse
de copii în ceea ce privește capacitățile și atitudinile în învățare.

Ipotezele cercetării:

1. Copiii din grupele în care s-au creat contexte educaționale bazate preponderent pe TIM
sunt mai curioși (formulează întrebări referitoare la schimbările din jur , încearcă să
găsească informații de care sunt interesați , să utilizeze materiale și strategii în modalități
noi pentru a rezolva probleme sau a crea produse noi.), decât copiii din grupele unde nu
s-au utilizat activități planificate în maniera TIM

2. Copiii din grupele în care s-au creat contexte educaționale bazate preponderent pe TIM
reușesc să găsească forme și mijloace noi de exprimare a gândurilor și emoțiilor ( prin
dans, muzică desen, joc simbolic , povestiri) , decât copiii din grupele unde nu s-au
utilizat activități planificate în maniera TIM

3. Copiii din grupele în care s-au creat contexte educaționale bazate preponderent pe TIM
reușesc să se concentreze cu ușurință la o activitate pentru o durată mai mare de timp
decât copiii din clasele unde nu s-au utilizat activități planificate în maniera TIM

OBIECTIVELE CERCETĂRII:

1. Stabilirea nivelui iniţial de pregătire al preşcolarilor prin teste iniţiale

2. Proiectarea şi organizarea activităţilor desfăşurate cu preşcolarii în maniera TIM
3. Evidențierea diferențelor dintre activitățile desfășurate în manieră clasică și activitățile
desfășurate în maniera TIM sub aspectul capacităților și atitudinilor în învățare.

Subiecții:

Pentru verificarea ipotezelor voi utiliza un eșantion de 40 de subiecți, de la cele două grupe
mari, cu media de vârstă cuprinsă între 5-6 ani:
- 20 de preșcolari reprezentând grupul experimental (grup 1) cu următoarele date extrase din
fișele psihopedagogice
o Vârsta : preșcolarii au vârste cuprinse între 5-6 ani;
o Genul : 8 preșcolari de gen feminin; 12 preșcolari de gen masculin;
- 20 de preșcolari reprezentând grupul de control (grup 2) cu următoarele date extrase din fișele
psihopedagogice:
o Vârsta : preșcolarii au vârste cuprinse între 5-6 ani;
o Genul : 10 preșcolari de gen feminin; 10 preșcolari de gen masculin;
Criterii de egalizare
În fiecare din cele două grupe de copiii, în urma consultării fișelor psihopedagogice, au fost aleși
preșcolari astfel încât să răspundă acelorași exigențe:
a) să provină din același mediu social;
b) să aibă aceeași vârstă cronologică.

Variabile de lucru
Variabila independentă – proiectarea și desfășurarea activităților didactice bazate pe
teoria inteigențelor multiple.
Activitatea didactică este proiectată și desfășurată astfel încât să existe o gamă largă de
activități potrivite pentru fiecare inteligență în parte în cadrul fiecărei activități , din care copiii
să aleagă fără intervenția educatoarei activitățile pe care doresc să le desfășoare. Această
abordare este foarte asemănătoare cu realizarea activităților integrate deoarece și în una și în
cealaltă există o gamă mai largă de activități din care copilul își poate alege ,tema studiată este
abordată printr-un demers global dar în cadrul activităților bazate pe TIM accentul se pune mai
mult pe interesele reale ale copiilor, evaluarea se face permanent și activitățile sunt planificate în
funcție de nevoile de cunoaștere și dezvoltare ale copiilor. În cadrul activităților integrate, în
special în practică , activitatea integrată este în centrul atenției, sunt căutate metode prin care să
integrăm diverse activități, pornim de la întrebări precum: ,,Cum pot integra aceste conținuturi?,
Ce mai pot introduce sau elimina din activitatea didactă pentru a o putea numi activitate
integrată? Introducerea activităților bazate pe TIM în cadrul activităților ține cont mai mult de
interesele copiior, de combinațiile de inteligențe pe care le au copiii din grupă. În proiectarea
activității ne punem întrebări precum: ,,Ce interese au copiii din grupa mea?” ,,Ce strategii
didactice pot utiliza, cum pot crea scenarii didactice astfel încât să stimulez cât mai multe
inteligențe ?” ,, Cum pot transmite informația prin mai multe modalități”
Variabila dependentă – comportamentele atinse de copiii în ceea ce privește capacitățile
și atitudinile în învățare ca urmare a desfășurării activităților derulate în maniera TIM
 Descrierea modului de efectuare a cercetării
Subiecții ambelor grupe au fost supuși unui pretest în perioada sept-oct 2020 în perioada
evaluării inițiale. Au fost utilizate următoarele probe:
Jocuri didactice : ,,Când se întâmplă?”, ,,De ce...?” ,, Ce pot face cu...”
-Se urmărește pe baza grilei de observație ( realizată după Fișa pentru aprecierea progresului
individual al copilului, înainte de intrarea în învățământul primar) : dacă preșcolarii pun întrebări
referitoare la diverse aspecte din mediul înconjurător sau în urma activităților de observare a
unor obiecte și fenomene, dacă știu să formuleze întrebări în legătură cu lucrurile care îi
interesează astfel încât să primească răspunsul așteptat, dacă formulează ipoteze despre diferite
fenomene, dacă reușesc să răspundă la întrebările colegilor, uilizează informațiile pe care le au
pentru a rezolva probleme, găsesc alte întrebuințări pentru diverse obiecte.
,,În ce poți transforma...”
-Copiii primesc fișe de lucru pe care sunt desenate figuri geometrice pe care le pot transforma în
diverse obecte adăugând detalii pe desen;
-Copiii primesc diverse materiale: hârtie colorată, lipici, materiale din natură, materiale
reciclabile, plastelină și sunt solicitați să realizeze cu ajutorul acestor materiale diverse obiecte.

JOC DIDACTIC: Mima, Ghicește cum se simte?

-Copiii privesc imagini care exprimă diverse stări emoționale sau ascultă povestiri scurte fără un
final dat și sunt îndemnați să exprime prin diverse metode ( dans, joc de rol, desen, ghicitoare,
poveste) starea emoțioanală prezentată sau sfârșitul poveștii.

A fost observat constant comportamentul copiilor pe parcursul activităților libere și pe parcursul

activităților cu sarcini stabilite în ceea ce privește capacitatea de concentrare a copiilor și
finalizarea sarcinilor
Au fost completate grile de observare a comportamentelor copiilor și au fost analizate produsele
realizate de aceștia.
 Grila de observare
Faza de testare PRETEST POSTTEST
Nivelul îndeplinirii NS CD CA NS CD CA
indicatorului
1.Formulează întrbări
referitoare la
schimbările din jur
2.Caută informații
despre subiectele de
care este interesat
3.Utilizează sau
combină materiale și
strategii în modalități
noi pentru a explora
sau rezolva probleme
4.Utilizează sau
combină materiale și
strategii în modalități
noi pentru a obține
produse noi
5.Găsește forme și
mijloace noi de
exprimare a
gândurilor și a
emoțiilor.
6.Se concentrează la
o activitate 20 de
minute fără
supervizare.

1. Formulează întrbări referitoare la schimbările din jur

CA - Adresează 3-5 întrebări referitoare la cele observate.
-Formulează 3-5 întrebări pe care le adresează colegilor referitoare la o imagine dată sau la un fenomen
- Formulează întrebările corect, atât educatoarea cât și colegii înțeleg întrebarea și pot formula răspunsuri.

CD - Adresează 1-2 întrebări referitoare la cele observate

 - Formulează 1-2 întrebări pe care le adresează colegilor referitoare la o imagine dată sau la un fenomen,
întrebările au în mică măsură legătură cu fenomenul ilustrat
- Întrebările sunt lacunare, este nevoie de intervenția educatoarei pentru ca ceilalți copii să înțeleagă
întrebarea
NS - Nu adresează întrebări despre cele observate
-Formulează cu dificultate o întrebare , sau nu reușește să formuleze nici o întrebare ;
-Întrebarea nu are legătură cu fenomenul ilustrat.

2. Caută informații despre subiectele de care este interesat

CA - Pune întrebări directe și precise despre subiectele care îl interesează
-Caută răspunsuri în cărți sau asociază noile informații cu altele deja cunoscute și încearcă să dea explicații prin
analogie
-Își prezintă ideile de explorare a unui subiect, descrie pașii și instrumentele necesare pentru a ajunge la un
rezultat

CD - Pune întrebări incomplete, despre subiectele care îl interesează;

-Este interesat să descopere anumite lucruri dar ezită în acțiune, cere mereu sprijin, nu prezintă inițiativă

NS- Nu pune întrebări, nu caută informații

3.Utilizează sau combină materiale și strategii în modalități noi pentru a explora sau rezolva
probleme
CA - Folosesc diverse obiecte avute la dispoziție pentru a rezolva diverse probleme – reușesc să folosească obiectele
avute la dispoziție în alte scopuri decât cele pentru care au fost realizate
-Folosesc substitutele unor obiecte în rezolvarea unor probleme

CD- Folosesc diverse obiecte avute la dispoziție pentru a rezolva diverse probleme dar folosesc doar obiectele
potrivite, nu fac substituiri, nu folosesc alte obiecte cu alt scop (EX : NU folosesc creioane colorate pentru a realiza
un pod între două castele din cuburi ci folosesc doar cuburi)

NS- Nu caută soluții la problemela apărute.

4.Utilizează sau combină materiale și strategii în modalități noi pentru a obține produse noi
CA - Utilizează diverse materiale puse la dispoziție și tehnici deja cunoscute pentru a realiza noi creații plastice sau
practice
-Realizează desene sau construcții noi pornind de la o figură geometrică dată sau de la un început dat
-Realizează produse noi și complexe fără a avea nevoie de un model
CD - Utilizează diverse materiale puse la dispoziție și tehnici deja cunoscute dar au nevoie și de un model
- Realizează desene sau construcții noi pornind de la o figură geometrică dată sau de la un început dat
dar acestea sunt slab reprezentate, adaugă puține elemente, solicită mereu sugestile educatoarei
NS - nu reușesc să realizeze lucrări sau construcții noi cu materialele puse la dispoziție, nu reușesc să folosească
diverse tehnici sau să combine diverse materiale
-nu înțeleg sarcina

5.Găsește forme și mijloace noi de exprimare a gândurilor și a emoțiilor.

CA- recunosc și denumesc stările emoționale prezentate pe cartonașe
-reușesc să exprime prin diverse moduri ( desen, poveste, muzică, dans, joc de rol) diverse emoții, acțiuni sau
gânduri
- găsesc moduri noi și diferite de a termina o poveste
CD - recunosc și denumesc stările emoționale prezentate pe cartonașe
-necesită sprijin în exprimarea acestora în diverse moduri
- copiază ideile altora sau găsesc finaluri foarte scurte fără a le exprima în diverse forme
NS - recunosc stările emoționale dar nu știu să le denumească
-nu reușesc să exprime stările afective decât prin limbajul mimico-gestual

6. Se concentrează la o activitate 20 de minute fără supervizare.

CA - se concentrează la o activitate fără supervizare 20 de minute
- finalizează sarcinile de învățare
- prezintă interes pe toată durata activității desfășurate ( pune întrebări, nu prezintă semne de plictiseală sau
de pierdere a atenției)
CD - se concentrează la o activitate 15-20 de minute dar are nevoie de atenționare din partea cadrului didactic
- finalizează cu sprijin sarcinile de învățare
- își pierde atenția, prezintă diverse semne de plictiseală
NS - nu se concentrează mai mult de 10 minute în cadrul unei activități
-nu își finalizează sarcinile de învățare
- prezintă semne de plictiseală și neatenție pe întreaga durată a activității

După evaluarea inițială ,în faza experimentală, în cazul grupul experimental vor fi proiectate și
desfășurata activități în care va fi valorificată ,,Teoria inteligențelor multiple”, conținuturile
vor fi abordate și aplicate în mai multe modalități, folosind mai multe inteligențe.
În faza de post-test se vor repeta testele aplicate în etapa inițială apoi se vor compara
rezultatele.