Copy (7) of Asistenta - Maternala-Standardul - Ocupational - Si - Realitatea - Cotidiana - 1

UNIVERSITATEA ,,PETRE ANDREI” DIN IAŞI
FACULTATEA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI SOCIOLOGIE

Specializarea: Asistenţă Socială
LUCRARE DE LICENŢĂ
Coordonator ştiinţific:
conf. univ. dr. Anca Tompea
Absolvent:
PAVEL NISTOR GHE.
CRISTINA IULIA
2009
Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi
Facultatea de Asistenţă Socială şi Sociologie
Specializarea: Asistenţă Socială
Lucrare de licenţă
- ASISTENŢA MATERNALĂ -
STANDARDUL OCUPAŢIONAL
ŞI
REALITATEA COTIDIANĂ
Coordonator ştiinţific:
conf. univ. dr. Anca Tompea
Absolvent:
PAVEL NISTOR
GHE.
CRISTINA IULIA
2
2009
Cuprins
Pag.
Introducere …………………………………………………………………... 4
1. Cadrul teoretic în domeniul protecţiei copilului în plasament la

6
asistenţii maternali profesionişti…………………………………………..
1.1. Noţiuni fundamentale în domeniul asistenţei maternale profesioniste... 6
1.1.1.Noţiunea de “protecţie specială a copilului”……………………………… 6
1.1.2. Termenul de „Asistent maternal profesionist”…………………………… 6
1.1.3. Noţiunea de “Asistenţă maternală”………………………………………… 6
1.1.4. Noţiunea de “Plasamnet familial”………………………………………… 7
1.2. Istoricul asistenţei maternale în România………………………………. 7
1.3. Asistenţa maternală la nivel internaţional………………………………. 8
1.4. Acţiuni necesare pentru obţinerea atestatului de asistent maternal
10
profesionist………………………………………………………………….
1.5. Importanţa climatului familial în dezvoltarea copilului.......................... 13
1.5.1.Status şi rol. Rolurile parentale şi educaţia la nivelul familiei.................. 16
1.6.Implicatii psiho-sociale ale protecţiei copilului în plasament la
17
asistenţii maternali profesionişti..................................................................
1.6.1. Implicaţiile psihosociale ale plasamentului la nivelul copilului.............. 17
1.6.2.Implicaţiile psihosociale ale plasamentului la nivelul familiilor
18
substitutive..........................................................................................................
1.7. Teorii specifice în practica asistenţei maternale profesioniste................. 19
1.7.1. Teoria îngrijirii......................................................................................... 19
1.7.2. Teoria ataşamentului................................................................................ 20
1.7.3. Teoria identităţii....................................................................................... 21
1.7.4. Teoria pierderii....................................................................................... 21
1.8. Metode şi tehnici aplicate............................................................................ 22
1.8.1. Observaţia sociologică............................................................................. 22
1.8.2. Documentarea.......................................................................................... 22
1.8.3. Interviul.................................................................................................... 23
1.8.4. Ancheta socială........................................................................................ 24
1.8.5. Genograma............................................................................................... 24
1.8.6. Ecomapa.................................................................................................. 25
2. Asitenţă maternală – standardul cupaţional şi realitatea cotidiană........... 26

2.1.Efectele sistemului de asistenţă maternală asupra comunei Păstrăveni,
26
judeţul Neamţ...............................................................................................
2.2.Chestionare aplicate asistenţilor maternali profesionişti din cadrul
27
comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ…………………………………………
3
2.3.Statistici referitoare la asistenţii maternali profesionişti din cadrul
28
comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ...................................................................
3. Prezentarea cazurilor..................................................................................... 43
3.1. Anchetă psihosocială 1................................................................................ 44
3.2.Anchetă psihosocială 2................................................................................ 49
3.3. Anchetă psihosocială 3............................................................................... 52
3.4. Anchetă psihosocială 4………………………………………………… 54
3.5. Anchetă psihosocială 5………………………………………………… 58
4. Concluzii.......................................................................................................... 62
5. Anexe................................................................................................................ 63
6. Bibliografie...................................................................................................... 74
Introducere
Am ales ca temă de licenţă: “Asistenţa maternală – standard ocupaţional şi

realitatea cotidiană -” deoarece sunt asistent social în cadrul aparatului de specialitate
al primarului comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ şi avem în comună un număr de 77
asistenţi maternali profesionişti, care au în plasament un număr de 89 copii.
În calitate de asistenţi sociali, împreună cu asistenţii maternali profesionişti,
trebuie să facem toate demersurile pentru a îmbina, a echilibra latura standard a
4
acestei profesii şi realitatea pe care o întâmpinăm zi de zi în familiile acestora din
urmă.
Primii asistenţi maternali profesionişti au fost atestaţi în anul 1998 şi de-a
lungul anilor au reuşit tot mai multe persoane să devină asistenţi maternali
profesionişti, ajungându-se în prezent la numărul de 77 asistenţi maternali
profesionişti atestaţi, care au în plasament un număr de 89 copii.
Menţionez că în anul 2008 au fost atestaţi doi asistenţi maternali profesionişti,
soţiile lor lucrând deja în sistem din anul 2004 şi au luat în plasament fiecare câte un
copil.
În comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ sunt cinci familii în care ambii soţi sunt
asistenţi maternali profesionişti.
De asemenea, sunt şase bărbaţi care au ales această meserie, ştiut fiind faptul
că această meserie este cu predilecţie o meserie aleasă de femei.
Aceşti copii au fost luaţi în plasament de la secţia de pediatrie Romaniţa din
municipiul Roman, judeţul Neamţ, din maternităţi din Roman sau Piatra Neamţ şi din
centre rezidenţiale din municipiul Piatra Neamţ, judeţul Neamţ sau din familii aflate
în criză.
În anul 2008 a fost un singur caz de reintegrare în familia naturală şi un caz
de transfer din sistemul de protecţie plasament la asistent maternal profesionist în
sistemul de protecţie rezidenţial, deoarece minora a absolvit opt clase şi a dorit să
continue studiile la liceu.
De asemeni, este o tânără care a împlinit de curând 18 ani, este elevă în clasa a
XI-a la un liceu din Tg. Neamţ, judeţul Neamţ şi a rămas în plasament la familia
asistentului maternal profesionist, până la terminarea de către aceasta, măcar a
liceului.
Plasamentul în asistenţă maternală este văzut în teorie ca o măsură temporară
dar în realitate se demonstrează a fi o măsură de protecţie permanentă, până la
împlinirea de către copii a vârstei de 18 ani sau până la finalizarea studiilor de către
aceştia.
Reţeaua de asistenţă maternală a început să se dezvolte începănd cu anul 1998
iar în cadrul comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ a avut o pondere atât de ridicată,
deoarece familiile din această comună au la dispoziţie spaţiul necesar asigurării unei
camere speciale pentru copil, deţin resurse materiale în gospodării, aceasta însemnând
creşterea animalelor şi cultivarea pământului propriu.
5
De asemeni, un factor important în dezvoltarea unei reţele atât de puternice de
asistenţi maternali în comuna Păstrăveni, o reprezintă lipsa altor locuri de muncă în
cadrul comunei şi astfel, devenind asistenţi maternali profesionişti, se reduce
fenomenul navetismului.
De asemeni, locuitorii acestei comune care au devenit asistenţi maternali
profesionişti sunt motivaţi de faptul că au un salariu sigur, au contract şi carte de
muncă.
Alt element decisiv pentru a fi asistenţi maternali profesionişti o constituie
experienţa acestora în ceea ce priveşte creşterea copiilor în familii numeroase,
element de care se ţine cont la evaluarea familiilor de asistenţi maternali profesionişti.
Încă un element, dar nu cel din urmă este acela că acest tip de activitate este
văzut în comunitatea noastră nu doar ca o sursă de venituri, ci şi ca un “act
creştinesc”.
Capitolul 1
Cadrul teoretic în domeniul protecţiei copilului in plasament la asistenţii

maternali profesionişti
1.1. Noţiuni fundamentale în domeniul asistenţei maternale profesioniste.
6
1.1.1. Noţiunea de protecţie specială a copilului – reprezintă “ansamblul
măsurilor, prestaţiilor şi serviciilor destinate îngrijirii şi dezvoltării copilului lipsit,
temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi sau a celui care, în vederea
protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora” (Legea nr. 272/ 2004,
art. 50) şi pune accentul pe faptul că personalul Direcţiei Generale de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului (D.G.A.S.P.C.) “are obligaţia de a întocmi planul
individualizat de protecţie imediat după primirea cererii de instituire a unei măsuri
de protecţie specială” (Legea nr. 272/ 2004, art. 54, alin. 1).
1.1.2. Termenul de asistent maternal profesionist – Asistentul Maternal

Profesionist este: „persoana fizică, atestată, care prin activitatea pe care o desfăşoară
la domiciliul său, asigură creşterea, îngrijirea şi educarea, necesare dezvoltării
armonioase a copiilor pe care îi primeşte în plasament sau încredinţare”, ca urmare a
deciziei Comisiei Judeţene pentru Protecţia Copilului, care hotărăşte ca metodă de
ocrotire plasamentul familial.
Această metodă presupune o îngrijire cu caracter temporar, în perioada în care
copilul este în familia de plasament fiind pregătită fie întoarcerea copilului în familia
naturală, fie adopţia copilului. (Art. 1 din H.G. nr. 679/2003 - privind condiţiile de
obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului maternal
profesionist).
1.1.3. Noţiunea de asistenţă maternală – reprezintă servicii de tip familial

prin care se asigură la domiciliul unei persoane sau familii creşterea şi îngrijirea
copilului pentru care s-a luat o măsură de protecţie specială.
1.1.4. Noţiunea de plasament familial - reprezintă incredintarea unui copil,

unei persoane sau familii, alta decât părinţii biologici, cu sau fără consimţământul
acestora.
Familia de primire poate fi din rândul familiei lărgite sau din comunitatea din
care face parte copilul.
Familia primitoare îşi asumă responsabilitatile pentru creşterea şi educarea
copilului.
Copilul primit în plasament nu devine din punct de vedere juridic membru al
familiei de primire, ci continuă să aparţină familiei de origine.
7
1.2. Istoricul asistenţei maternale în România
Prin Ordinul Ministrului muncii şi protecţiei sociale şi al Preşedintelui

Comisiei Naţionale pentru Statistică nr. 893/20527C/1997, a fost aprobată
completarea clasificării ocupaţiilor din România şi cu ocupaţia de asistent maternal
profesionist (pag.211, cod 513103), devenind ocupaţia componentă a grupei de bază
“Îngrijitoare de copii“, alături de îngrijitoare de copiii (513101) şi guvernantă
(513102).
Profesia de asistent maternal a fost menţionată în mod oficial, pentru prima
dată în textul Ordonanţei de Urgenţă nr. 26 din iunie 1997 şi aprobată ulterior prin
Legea nr.108/98.
Această profesie a apărut din necesitatea promovării în practică a protecţiei
copilului aflat în dificultate prin alternative de tip familial.
Profesia de asistent maternal este cu precădere o profesie feminizată, dar sunt
şi cazuri, mai rare, de bărbaţi care practică această profesie.
Aceasta, deoarece tradiţiile noastre culturale îi acordă mamei rolul principal în
creşterea copiilor familiei.
Asistentul maternal desfăşoară o activitate similară cu a mamei în cadrul
familiei, dar este o activitate cu caracter profesional, ceea ce presupune, ca pentru
orice altă profesiune:
• activităţi, atribuţii şi competenţe definite;
• drepturi şi îndatoriri contractuale;
• formare şi perfecţionare adecvate;
• relaţii profesionale stabilite.
Această profesie este definită în Hotărârea de Guvern nr. 217/09.04.1998 cu
privire la condiţiile de obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul
asistentului maternal profesionist.
Plasamentul/încredinţarea copilului la asistentul maternal profesionist
prezintă o serie de avantaje – costurile materiale sunt mult mai mici decât costurile
îngrijirii în instituţiile rezidenţiale, nemaivorbind de avantajele non-materiale, ca cele
privind o dezvoltare psiho-socială mai sănătoasă, mai armonioasă şi un prognostic
social mult mai bun.
8
Copiii îngrijiţi în familia asistentului maternal profesionist pot să se fixeze
afectiv şi au posibilitatea să-şi rezolve problemele de identificare, spre deosebire de
copiii îngrijiţi în instituţiile rezidenţiale, care nu au relaţii cu lumea decât prin „ieşiri”,
nu au prilejul să vadă adulţi „trăind” pur şi simplu: pregătindu-se de lucru, comentând
evenimentele zilei; ei nu văd decât adulţi care muncesc (educatori, personal
administrativ).
Astfel, plasamentul/încredinţarea copilului la asistentul maternal profesionist
elimină unele din inconvenientele instituţionalizării, permiţând:
• asigurarea unui climat de viaţă asemănător celui existent în
familie;
• o mai bună diferenţiere a intervenţiilor educaţionale în funcţie de
fondul aptitudinal al copilului, de interesele şi preocupările acestuia;
• eliminarea efectelor negative (în plan social) ale vieţii în marile
colectivităţi din instituţiile rezidenţiale;
• eliminarea unor cheltuieli pentru construcţia, amenajarea şi dotarea
unor instituţii adecvate.
În România, în prezent, sunt peste 15.000 de asistenţi maternali

profesionişti, iar în Capitală există un număr de 761 asistenţi maternali profesionişti,
potrivit datelor centralizate, în martie anul 2008, de A.N.P.D.C.
Totuşi, cei mai mulţi asistenţi maternali profesionişti se află la Vaslui, în
număr de 1226 şi la Iaşi, 1001 asistenţi maternali profesionişti. Prin comparaţie cu
anul precedent, numărul lor a crescut.
1.3. Asistenţa maternală la nivel internaţional

Plasamentul familial a avut o evoluţie diferită în ţările dezvoltate.
Diferenţele între ţările din Uniunea Europeană sunt foarte mari.
Astfel, din totalul de copii aflaţi în afara familiei în Irlanda, 73% sunt în
plasament familial, restul fiind în plasament instituţional;
În Franţa sunt 57%, iar în Spania 12%; în Anglia, raportul între plasamentul
instituţional şi cel familial este de 40/60, în Olanda şi Danemarca raportul este 50/50.
Deşi practica internaţională actuală este eterogenă, se pot face câteva aprecieri
globale privind avantajele şi dificultăţile plasamentului familial.
9
Avantajul esenţial al plasamentului constă în posibilitatea de a oferi copilului
mediu familial provizoriu, când acesta nu poate trăi în familia naturală şi nici nu poate
beneficia de o familie adoptivă.
Problema esenţială a plasamentului constă în coexistenta a două familii
responsabile de soarta aceluiaşi copil.
Această situaţie trebuie să fie pe deplin acceptată de familia care primeşte
copilul şi să facă obiectul unei urmăriri permanente de către personalul specializat.
În organizarea programelor, s-a avut în vedere că plasamentul familial este un
demers specific, pentru care este nevoie de:
• cadrul juridic şi reglementări administrative precise;
• practicieni cu o formare profesională adaptată;
• mijloace de control;
• statut clar şi solid pentru familiile ocrotitoare;
Din lucrările de specialitate din ţările occidentale, cu o bogată experienţă în

ocrotirea şi protecţia copilului aflat în dificultate, sunt specificaţi o serie de factori,
care influenţează plasamentul copilului în dificultate la asistentul maternal
profesionist.
Astfel, reuşita plasamentului copilului la asistentul maternal profesionist poate
fi influenţată pozitiv sau negativ de o serie de factori precum:
Factori negativi ce ţin de copil:
• comportamentul turbulent al copilului;
• perioadă de timp petrecută în instituţii;
• necunoaşterea originii sale;
• lipsă de pregătire a copilului pentru plasament;
• rivalitate între copiii aflaţi în plasament şi copiii proprii ai
asistentului maternal profesionist
• separarea de familia naturală.
1.4. Acţiuni necesare pentru obţinerea atestatului de asistent maternal

profesionist.
10
Pentru obtinerea atestatului de asistent maternal profesionist, candidaţii trebuie
să nu aibă un loc de muncă stabil şi să îndeplinească mai multe condiţii privitoare la
sănătate, aptitudini, locuinţă şi mediu familial.
Dacă solicitantul este salariat, poate obţine atestatul numai dacă renunţă la
serviciu şi dovedeşte încetarea contractului de muncă.
Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească un candidat:

• Trebuie să dovedească capacitate deplină de îngrijire.
• Să prezinte, prin comportamentul lui în societate, garanţiile necesare
pentru ocrotirea şi buna dezvoltare fizică, afectivă şi educativă a copilului.
• Să aibă o locuinţă care să acopere necesităţile curente de preparare a
hranei, de igienă, educaţie şi odihnă ale copiilor (de regulă, se cere strictul
necesar, dar neapărat o cameră separată pentru copil).
Cine poate fi asistent maternal:

• Nu există condiţionări legate de sex (şi bărbaţii pot aspira la acest
statut, mai ales cei care au pregătire şi experienţă - de exemplu, în instituţii
de ocrotire a copiilor).
• Părinţi cu experienţă în creşterea copiilor.
• Pensionarii care au o stare de sănătate foarte bună sau cei care sunt
pensionaţi medical, dar care pot desfăşura o astfel de muncă.
• Aceţtia vor încheia convenţii civile cu Direcţiile pentru Protecţia
Copilului şi, în aceste condiţii, îşi păstrează dreptul la pensie.
Cine nu poate fi asistent maternal

• Persoanele care au fost condamnate (prin hotărâre judecătorească
rămasă definitivă) pentru săvârşirea de infracţiuni.
• Părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti sau cei care şi-au abandonat
copiii (situaţie consfinţită prin hotărâre judecătorească).
• Suferinzii de boli cronice transmisibile.
Acte necesare pentru atestare – pentru obţinerea Atestatului de asistent

maternal profesionist, sunt necesra următoarele acte;
11
• O cerere adresată Direcţiei pentru Protecţia Copilului din judeţul,
respectiv sectorul municipiului Bucureşti, pe teritoriul căruia
domiciliază candidatul sau fundaţiilor autorizate să angajeze asistenţi
maternali profesionişti.
• Cererea va include un Curriculum Vitae al solicitantului şi
motivele pentru care doreşte să devină asistent maternal profesionist.
• La cerere vor fi anexate: copii legalizate ale actelor de stare civilă
şi actelor de studii ale solicitantului şi ale soţului (soţiei) acestuia.
• O scurtă prezentare a persoanelor cu care locuieşte (va fi menţionat
gradul lui de rudenie cu acestea).
• Adeverinţe de elev pentru copiii din familia solicitantului (unde
este cazul);
• Adeverinţe de salariat, cupoane de pensie ale celorlaţi membri din
familie (unde este cazul).
• Certificate medicale eliberate de policlinica unde sunt arondaţi
solicitantul şi persoanele cu care locuieşte (dovada evaluării complete
a stării lor de sănătate).
• Cazierul judiciar al solicitantului şi ale persoanelor majore din
casă.
• Un document care atestă dreptul de folosinţă a solicitantului asupra
locuinţei în care locuieşte.
• Acordul soţului/soţiei solicitantului pentru a lua copii în
plasament.
• Acordul celorlalţi membri ai familei cu vârsta peste 10 ani, pentru
ca titularul să ia copii în plasament.
• Declaraţii de la doi vecini ai solicitantului, referitoare la
disponibilitatea acestuia de a lua copii în plasament.
• Ancheta socială de la Primăria de domiciliu a solicitantului.
În termen de 90 de zile de la înregistrarea cererii, Direcţiile pentru Protecţia
Copilului sau fundaţiile autorizate trebuie să dea un răspuns solicitantului.
Evaluarea este facută de asistentul social şi, după caz, de un psiholog.
12
Daca rezultatul anchetei este pozitiv, asistentul social menţionează numărul de
copii pe care solicitantul îi poate primi în plasament sau încredinţare, grupa de vârstă
şi sexul acestora, precum şi dacă acesta poate îngriji copii cu handicap.
Perioada de probă. Cuvântul final îl are Comisia pentru Protectia Copilului,

care eliberează Atestatul. (C.P.C.).
Asistenţii maternali profesionişti sunt angajati de probă pentru trei luni, timp
în care urmează cursurile de formare profesională (minim 60 de ore) organizate de
angajator.
Atestatul este valabil timp de trei ani, dar poate fi suspendat sau retras dacă se
constată nereguli (un rău tratament asupra copilului).
Anual, asistenţii maternali au obligaţia să-şi facă analizele medicale.
Remunerare. A fi părinte profesionist e o meserie remunerată.

Asistentul maternal profesionist este recompensat astfel:
• salariul de bază stabilit între limita minimă şi limita maximă pentru asistentul
social cu pregatire medie, în funcţie de vechimea în muncă.
• un spor de 15% calculat la salariul de bază pentru încordare psihică şi condiţii
de muncă deosebite.
• un spor de 15% calculat la salariul de bază pentru perioada în care asistentul
maternal are in ingrijire cel putin 2 copii.
• un spor de 25% calculat la salariul de bază, pentru fiecare copil cu
dizabilitati/handicap, infectat HIV încredinţat sau dat în plasament.
• pentru fiecare copil, se primeşte alocaţia de plasament şi alocaţia de stat.
Uneori este posibil ca, din donaţii şi sponsorizări pentru copiii luaţi în
îngrijire, asistenţii să primească ajutoare (îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilier pentru
copii, rechizite).
Asistentul maternal profesionist este remunerat doar pe perioada cât are un
copil în îngrijire.
Ca orice salariat bugetar, el îşi poate lua transferul dacă între timp găseşte un
loc de muncă.
13
Asistentul maternal profesionist nu are dreptul la spor de noapte şi nici la
concediu în sensul clasic, motiv pentru care, oriunde pleacă, trebuie să ia copilul cu
el, prin contract neavând voie să-l lase în grija altcuiva.
Copiii daţi în asistenţă maternală provin din familii biologice, dintr-o familie
largita (de la rude) sau din instituţii.
Dacă plasarea nu este urgentă, are loc potrivirea copilului cu asistentul
maternal.
La întâlnirile de cunoaştere, sunt importante preferinţele copilului şi apoi
alegerea asistentului.
Odată luat în propria casă, asistentul începe munca de pregătire a copilului
pentru viaţa de familie.
Regula de aur pe care un asistent maternal profesionist trebuie s-o respecte
ţine de cum îl învaţă pe copil să i se adreseze.
În nici un caz, copilul nu trebuie să-i spună "mama".
Asistentul maternal profesionist (care cunoaşte istoria copilului) nu are voie să
emită judecăţi asupra familiei de provenienţă (de exemplu, că mama lui a fost o beţivă
şi că l-a aruncat în stradă).
Copilului trebuie să i se explice că are o mamă care, din anumite motive, l-a
lăsat în grija altcuiva şi că, la un moment dat, îl va lua înapoi.
Părinţii naturali pot să-ţi vadă copiii daţi în plasament numai la sediul
D.G.A.S.P.C.
Asistenţii maternali profesionişti sunt sfătuiţi să nu se ataşeze foarte mult de
copil, pentru că, după o perioadaă el se poate îtoarce in familia naturalăsau poate fi
dat spre adopţie.
Cel mai bun mediu de dezvoltare fizică, emoţională, intelectuală al oricărui
copil este în familie.
Cum menţinerea acestuia în familia biologică uneori nu este posibilă (din
motive precum sărăcie, familie dezorganizată etc.) sunt recomandate alternativele la
instituţionalizarea copiilor în centre, printre acestea numărându-se şi plasamentul
copilului la asistentul maternal.
Serviciul de asistenţă maternală promovează şi urmăreşte respectarea dreptului
copilului de a creşte într-o familie.
14
Principiul care stă la baza serviciului de asistenţă maternală este acela de a
oferi copiilor aflaţi în dificultate posibilitatea de a creşte într-un mediu familial, într-o
familie substitutivă, până la identificarea unei familii permanente (familia biologică).
1.5. Importanţa climatului familial în dezvoltarea copilului

Serviciul Asistenţă Maternală oferă servicii sociale următoarelor categorii de copii:
• copiilor lipsiţi, fără voia lor, de căldura unei familii;
• copiilor proveniţi din familii aflate în situaţii dificile;
• copiilor părăsiţi în maternităţi;
• copiilor abandonaţi.
Există următoarele tipuri de plasamente în asistenţa maternală:
Asistenţa maternală în regim de urgenţă.

Aceste plasamente în asistenţă maternală sunt de durată scurtă şi răspund la
nevoia urgentă de îngrijire a unui copil.
Un copil poate fi găsit pe stradă, lăsat în spital sau luat din familie datorită unui
vătămări sau unui risc de abuz sau vătămare.
Pentru ca aceşti copii să nu ajungă în instituţii, asistenţii maternali profesionişti
pot furniza plasamente în regim de urgenţă, care asigură faptul că respectivul copil
trăieşte o viaţă normală de familie şi poate începe să formeze un ataşament sănătos cu
asistentul maternal profesionist.
Între timp, asistentul social şi asistentul maternal profesionist muncesc împreună
cu familia naturală pentru a încerca o reunificare (atunci când e posibil) sau pentru a
găsi o formă de plasament pe termen lung pentru copil.
Un plasament în asistenţă maternală în regim de urgenţă poate dura de la câteva
zile la câteva săptămâni, dar nu ar trebui să fie mai lung de şase săptămâni până la trei
luni.
Asistenţă maternală pe termen scurt sau mediu.

Atunci când s-a hotărât că nu este posibilă reintegrarea sau nu este sigură în
acel moment, dar dacă e posibilă o reintegrare pe viitor, copilul trebuie plasat în
asistenţă maternală pe termen scurt sau mediu.
15
Această formă de plasament este adecvată în cazurile în care părinţii nu sunt în
stare să se descurce datorită unor circumstanţe excepţionale, cum ar fi bolile severe,
spitalizarea pe termen lung sau încarcerarea, dar odată ce părintele se va simţi mai
bine sau va fi eliberat din penitenciar va fi în stare să-şi reia responsabilităţile de
părinte.
Asistenţa maternală pe termen lung.

În cazul unor copii, este clar că nu se vor întoarce niciodată în familia naturală,
dar au nevoie de experienţa unei vieţi sigure şi stabile de familie.
O modalitate de a furniza această experienţă este asistenţa maternală pe termen
lung.
Există unele circumstanţe în care această opţiune ar trebui luată în considerare
mai degrabă decât opţiunea adopţiei.
Aceşti copii sunt:
Copiii mai mari.
Studiile internaţionale sugerează că, cu cât este mai în vârstă copilul la
momentul plasamentului, cu atât e mai mare riscul nereuşitei plasamentului.
Schimbarea identităţii unui copil care şi-a format deja o personalitate distinctă şi
care are deja un trecut cu familia lui, poate avea efecte negative asupra copilului din
punct de vedere emoţional.
Grupurile de fraţi.
Se întâmplă rar să se găsească o familie adoptivă pentru grupurile mari de fraţi.
Din moment ce relaţiile dintre fraţi sunt extrem de importante, şi în cazul
copiilor separaţi de părinţi, acestea reprezintă singura legătură cu familia biologică, ar
trebui să se depună toate eforturile pentru reunirea fraţilor sau pentru a-i păstra
împreună.
Există, desigur, excepţii la această regulă.
În cazul copiilor care pot şi e recomandat să menţină o legătură cu familia
naturală/extinsă, chiar dacă nu pot trăi alături de ei.
Deşi copiii sunt răniţi de experienţa separării de familiile lor, ei pot învăţa să
accepte ceea ce li s-a întâmplat, şi pentru mulţi dintre ei, această acceptare vine mai
uşor dacă menţin un fel de relaţie cu familia.
Asistenţa maternală pentru copii cu nevoi speciale
16
Pentru copiii cu nevoi speciale, inclusiv dizabilităţi fizice şi dificultăţi de
învăţare, sau pentru copii cu tulburări severe de comportament, asistenţii maternali
specializaţi care urmează cursuri adiţionale, pot oferi un mediu familial excelent.
Este, totuşi, foarte important ca aceste servicii să primească sprijin adiţional,
inclusiv remunerare adiţională, îngrijire în regim de respiro şi grupuri de
consiliere/sprijin, pentru că îngrijirea neîntreruptă a copiilor cu nevoi speciale este
extrem de stresantă.
Asistenţa maternală in regim de respiro

Se pot asigura perioade scurte de îngrijire în regim de respiro pentru copiii care
sunt, fie îngrijiţi pe termen lung de către alţi asistenţi maternali specializaţi, fie
îngrijiţi în propriile lor familii.
Serviciile în regim de respiro sprijină plasamentul pe termen lung al copilului cu
nevoi speciale şi pot garanta ca doar o minoritate a copiilor cu nevoi speciale să fie
plasaţi în îngrijire de tip rezidenţial.
1.5.1.Status şi rol. Rolurile parentale şi educaţia la nivelul familiei.
Raporturile dintre părinţii de substituţie şi copilul îngrijit sunt foarte

interesante din punctul de vedere al analizei temporale, deoarece la intrarea în familia
asistentului maternal profesionist, copilul are deja o istorie familială şi uneori chiar
instituţională, această istorie fiind încorporată în noua relaţie copil-asistent maternal
profesionist, şi va evolua în timp, într-un fel sau altul.
În acest caz, asistentul maternal profesionist trebuie să acorde toată atenţia
trecutului copilului întrat în familia sa, pentru a putea interacţiona cu copilul în
prezent şi pentru a putea construi o relaţie bună în viitor.
Din acest punct de vedere, se observă următoarele etape:
• Problemele copilului;
• Investiţiile realizate;
• Rezultatele obţinute.
17
Acesta este modul de raportare a asistentului maternal profesionist la copil,
bineinţeles ţinându-se cont de vârsta, de starea de sănătate a copilului şi de experienţa
parentală a familiei asistentului maternal profesionist care are copilul în îngrijire.
În construirea viitorului copiilor aflaţi în plasanment, asistentul maternal
profesionist invocă o serie de valori morale, dă exemplu propria familie, ca sursă de
inspiraţie pentru aceşti copii, eventual încearcă amplificarea calităţilor pe care copilul
le are.
Altă problemă importantă pentru sistem este rămânerea copilului în familia
asistentului maternal profesionist, după ce acesta a împlinit vârsta de 18 ani.
Dar acest lucru este condiţionat ân primul rând de calităţile copilului, de
modul în care acesta participă la îndeplinirea planurilor familiale pe termen lung,
după cum îndeplineşte aşteptările familiei substitut.
1.6. Implicaţii psiho-sociale ale protecţiei copilului în plasament la asistenţii

maternali profesionişti.
O trăsătură importantă este vechiul status al copilului, caracterizat de carenţe
afective şi bizarerii comportamentale, apoi costurile pe care le presupune integrarea
copilului în familia asistentului maternal profesionist.
Această integrare presupune în cadrul familiei asistentului maternal
profesionist şi a familiei sale reorganizarea spaţiilor, a practicilor, a ritualurilor, a
comportamentului în cadrul familiei şi în exteriorul acesteia.
Toate aceste modificări sunt realizate pentru a-l ajuta pe copilul nou venit în
familie să se acomodeze, să intre în ritmul familei substitut.
Trebuie menţionat faptul că acest proces este de cele mai multe ori dramatic,
atât pentru familie cât şi pentru copil.
1.6.1. Implicaţiile psihosociale ale plasamentului la nivelul copilului

Copilul aflat în plasament la o familie de asistenţi maternali profesionişti
reuşeşte să se încadreze în această familie şi de multe ori refuză să mai audă sau să
mai discute despre familia biologică, despre care are de cele mai multe ori, amintiri
neplăcute, traumatice.
Această adaptare a copilului în familia asistentului maternal profesionist
decurge destul de greu, atît pentru copii proveniţi din familii dezorganizate, cât şi
18
pentru copiii proveniţi din instituţii, la ceştia din urmă situaţia fiind mai dramatică,
datoriţă istoriei copilului, petrecută în mediul rezidenţial.
În urma plasării copilului la un asistent maternal profesionist, putem spune că
acest copil capătă o “nouă identitate”, ca urmare a relaţiei construite între acesta şi
asistentul maternal profesionist care îl îngrijeşte, împreună cu întreaga familie.
Putem spune că asistentul maternal profesionist are un “rol reparator” în raport
cu acest copil, ţinând cont de statusul iniţial al copilului, la venirea în familia acestuia.
Putem enumera astfel, avantajele de care copilul beneficiază în urma plasării
sale la un asistent maternal profesionist:
- copilul trăieşte într-un mediu familial, într-un aranjament de viaţă
considerat normal, pentru a putea fi pregătit pentru viaţa de adult.
- Copilul are şanse să-şi dezvolte potenţialul.
- Copilul beneficiază de o dezvoltate afectivă echilibrată, având şanse mai
mari de integrare în comunitate şi de asemeni în familia naturală, dacă
relaţiile cu aceasta au fost menţinute.
1.6.2. Implicaţiile psihosociale ale plasamentului la nivelul familiilor

substitutive
În urma discuţiilor realizate cu asistenţii maternali profesionişti din cadrul
comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ, rezultă că decizia acestora de a deveni asistenţi
maternali profesionişti a venit după o perioadă de negocieri între membrii familiei, în
care au fost implicaţi soţii, copiii, uneori chiar părinţii sau prietenii.
Această decizie este luată ca răspuns la problemele financiare ale familiei,
apoi şi din punct de vedere afectiv şi nu în cele de urmă, din punct de vedere moral şi
social.
Altă problemă a fost perioada de acomodare a familei la venirea în casă a unui
copil necunoscut, a dificultăţilor pe care le-au avut de întâmpinat, atât asistentul
maternal profesionist cât şi familia acestuia, în această perioadă.
Apoi au urmat, în urma acestor discuţii, descrierea satisfacţiilor şi
insatisfacţiilor, în urma integrării copilului în familie şi a implicării familiei lor în
acest proces.
O parte din satisfacţiile obţinute în urma acestui serviciu, o constituie faptul că
asistenţii maternali profesionişti gestionează mai bine timpul propriu şi îşi
19
organizează mai eficient activităţile domestice, deoarece asistenţa maternală este
considerată „muncă la domiciliu”.
Alt avantaj este acela că asistentul maternal profasionist obţine un salariu,
vechimea în muncă pentru asigurarea pensiei, asigurările medicale care decug din
dobândirea statutului de salariat.
Satisfacţii ale asistentului maternal profesionist din punct de vedere afectiv,
constau în faptul că aceşti copii luaţi în plasament se ataşează de asistentul maternal,
astfel dându-i acestuia din urmă sentimentul de persoană importantă pentru viaţa
acestor copii.
1.7. Teorii specifice în practica asistenţei maternale

Vom enumera în continuare teoriile specifice asistenţei maternale
profesioniste, care pot fi regăsite în familiile asistenţilor maternali profesionişti şi
anume:
1.7.1. Teoria îngrijirii

Această teorie vizează atât copilul aflat în situaţia de risc, familia din care face
parte, (în cazul nostru familia din care provine copilul care ulterior va fi plasat la un
asistent maternal profesionist), cât şi mediul social degradat sau în curs de degradare
din care provine.
În acest caz, activitatea asistentului social poate începe cu prevenirea separării
copiilor de familie, apoi dacă acest lucru nu se reuşeşte, se trece la pasul următor şi
anume, la plasarea copilului la un asistent maternal profesionist şi în acelaşi timp
menţinerea legăturii copilului cu familia biologică, în măsura posibilităţilor acesteia
din urmă.
Alt obiectiv al asistentului social este pregătirea asistenţilor maternali
profesionişti, pentru aceşti copii-problemă şi apoi monitorizarea acestora, pe durata
plasamentului.
20
COPILUL-PROBLEMĂ
I. II.
FAMILIA
substitut INSTITUŢII
ASISTENTUL SOCIAL
şi
Întreţinere TEORIA ÎNGRIJIRII Întreţinere
Creştere Creştere
“transfer” oportun
FAMILIA
de origine
SOCIETATEA
GLOBALĂ
21
fig 1 – Paradigma teoriei “Îngrijirii umane” (Miftode Vasile -1995 – p. 134).
1.7.2. Teoria ataşamentului

Starea de ataşament se regăseşe la toate vârstele însă în timpul copilăriei se
manifestă mai clar.
Copiii crescuţi fără dragoste şi fără apropiere sufletească din partea familiei, a
celor din jur, deci copii lipsiţi în esenţă de ataşamentul afectiv normal, sunt de regulă
pasivi, indiferenţi, incapabili să cunoască sau să exploreze lumea, şi - preocupaţi de
ceea ce le lipseşte, de ceea ce simt că au nevoie - îşi vor cheltui energia emoţională în
căutarea siguranţei afective (Miftode Vasile -1995 – p. 133).
Acesta este motivul pentru care, asistentul maternal profesionist va trebui să
acorde o grijă deosebită în relaţia sa cu copilul luat în plasament, prin această grijă
reducând starea de anxietate a copilului.
Astfel, copilul se simte protejat, capătă încredere în el, se poate la rândul său
exterioriza şi în timp se poate forma un viitor adult stabil, echilibrat şi sociabil.
1.7.3.Teoria identităţii
Această teorie o regăsim în cazul acestor copii luaţi de la familia de origine şi
plasaţi la un asistent maternal profesionist, deoarece prima familie (de origine, a
părinţilor naturali), îşi conservă drepturile parentale şi deplina răspundere asupra
propriului copil, îndeosebi în ceea ce priveşte latura afectiv-formativă.
A doua familie (foster, adică de plasament în vederea creşterii şi “îngrijirii”
mai ales fizice) are de regulă o misiune pe termen scurt, urmărind ca mai târziu să
revină în familia de origine sau, în cazuri nefericite, să fie transferat într-o instituţie
publică sau privată. (Miftode Vasile -1995 – p. 139-140).
Din acest motiv, copilul are dreptul la o identitate proprie, sigură, permanentă,
un rol important avându-l comunicarea permanentă a copilului, atât cu asistentul
maternal profesionist la care se află în plasament cât şi familia biologică, dacă este
posibil.
1.7.4.Teoria pierderii
22
Această teorie este derivată din teoria ataşamentului şi în cazul copilului luat
din famila biologică şi plasat la un asistent maternal profesionist, putem observa
următoarele faze:
- şoc, neîncredere, derută, adică acestui copil nu-i vine să creadă că nu o mai
vede pe mama sa.
- Negarea pierderii, tot sperând ca mama sa să revină.
- Dorinţa puternică de căutare şi regăsire, de aşteptare a mamei.
- Mânia, resentimentul, vina pentru pierderea mamei, încercând să se
obişnuiască cu ideea nerevederii prea curând cu mama sa.
- Disperare, deprimare, retragere în sine.
- Acceptarea situaţiei, moment din care poate comunica mai bine cu
asistentul maternal profesionist şi familia acestuia.
Trebuie menţionat că asistentul maternal profesionist şi familia sa trebuie să
comunice cu copilul luat în plasament familial tot timpul, pentru a putea trece mai
uşor peste aceste etape, care apar defapt la orice persoană care pierde pe cineva
apropiat.
1.8. Metode şi tehnici aplicate
Pentru a putea realiza studiile de caz dorite, pentru a evidenţia îmbinarea în

cadrul asistenţei maternale – a standardului ocupaţional şi a realitatăţii cotidiene,
vom aplica, în calitate de asistenţi sociali, următoarele tehnici şi metode:
1.8.1. Observaţia sociologică

În primul rând, putem spune că “a observa - înseamnă a cunoaşte, a examina
un obiect sau un proces, a face constatări şi remarci (critice) referitoare la ceea ce ai
privit cu atenţie.” (Chelcea Septimiu -2001 – “Metodologia Cercetării Sociologice –
Metode cantitative şi calitative”, p. 356).
Înainate de a trece la cercetarea pe teren, sunt necesare câteva pregătiri
prealabile şi anume, familiarizarea cu obiectivul cercetării şi un element foarte
important, notarea evenimentelor observate pe teren, în timp cât mai scurt.
Aceste note trebuie să conţină data, ora, durata observării, locul desfăşurării
evenimentelor, circumstanţele observării, aparatele utilizate în observaţie(reportofon,
23
camere de filmat), descrierea participanţilor (particularităţi de vârstă, sex, etnie,
religie, educaţie, statut socio-profesional), .
În final, notele de observaţie realizate în teren, trebuie în cât mai scurt timp
revăzute, adăugite, corectate.
1.8.2. Documentarea
Această acţiune presupune studierea de către asistentul social în cazul de faţă,
a tuturor documentelor necesare pentru finalizarea cazului propus a fi rezolvat.
Documentele studiate pot fi împărţite după mai multe criterii şi anume, sunt
documente scrise (care la rândul lor, sunt cifrice şi necifrice, acestea putând fi oficiale
sau neoficiale) şi nescrise (care pot fi vizuale, audiovizuale, auditive).
De reţinut este faptul că, informaţiile obţinute în urma studierii documentelor
personale este în majoritatea cazurilor, mai bogată decât informaţia obţinută cu
ajutorul anchetei pe bază de chestionar sau interviu.
În cazul de faţă, documentele cu care asistentul social lucrează sunt:
• actele de stare civilă,
• acte de căsătorie,
• acte de deces,
• adeverinţe medicale,
• adeverinţe de salariat,
• adeverinţe de elev,
• caracterizări,
• copii legalizate după acte de proprietate,
• copii legalizate după acte de studii ale persoanelor care urmează să
fie atestaţi ca asistenţi maternali profesionişti sau ale asistenţilor maternali
profesionişti care îndeplinesc condiţiile pentru a fi reatestaţi.
1.8.3. Interviul
Acest cuvânt provine din limba engleză, (interview = întrevedere, întâlnire) şi
poatefi definit astfel: “este o formă de dialog în care inter-relaţionarea are un scop
important şi special de a surprinde cunoaşterea unei anumite persoane, a opţiunilor
sale, a experienţei personale cu privire la ceva dar şi a modului de a interpreta situaţii,
probleme, reacţii la care a asistat ori evenimente în care a fost implicat direct sau
24
indirect cel solicitat în interviu” (Şchiop Ursula – Dicţionar de psihologie -1997- p.
379).
Interviurile pot fi de mai multe feluri, clasificate după numeroase criterii, în
cazul de faţă putem spune că folosim interviul de cercetare, face-to-face, pe bază de
chestionar.
Chestionarul este format dintr-o serie de întrebări închise, împreună cu lista
cu răspunsurile la alegere şi întrebări deschise, la care persoana intervievată are
libertatea de a răspunde cu o multitudine de amănunte.
Foarte important în cazul unui interviu sunt trei etape şi anume:
- În primul rând, interviul trebuie pregătit din timp, alese tipurile de
întrebări, tema interviului, persoanele intervievate, adică pregătirea
toeretică şi practică
- A doua etapă o constituie derularea interviului, care trebuie să se
desfăşoare în anumite condiţii şi anume, trebuie ales timpul, locul şi
persoanele cărora li se ia interviul.
- A treia etapă este constituită din redactarea raportului de interviu aceasta
însemnând “ un set de tehnici de cercetare cantitativ-calitativă a
comunicării verbale şi nonverbale, în scopul identificării şi descrierii
obiective şi sistematice a conţinutului manifest şi/sau latent, pentru a trage
concluzii privind individul şi societatea sau comunicarea însăşi, ca proces
de interacţiune socială” (Chelcea Septimiu - 2001 – “Metodologia
Cercetării Sociologice – Metode cantitative şi calitative”, p. 519).
1.8.4. Ancheta socială

O definire a anchetei sociale este următoarea: - „Într-o accepţie generală,
desemnează orice căutare de informaţii pentru a răspunde la o problemă.
Orice anchetă, calitativă sau cantitativă, trebuie să aibă în vedere pe de o
parte, conturarea răspunsurilor individuale, iar pe de altă parte, generalizarea lor.
Utilizarea corectă a tehnicilor de lucru oferă un răspuns la cele două probleme”
(Larousse– Dicţionar de sociologie -1996–p.19-20).
Ancheta socială este în final un document scris, care reflectă situaţia reală a
persoanei care necesită o anumită formă de asistare.
Pentru a efectua o anchetă socială completă, sunt aplicate o serie de
instrumente de investigare şi anume, genograma şi ecomapa.
25
Acestea sunt instrumente foarte importante şi intră în componenţa studiilor de
caz şi a anchetelor sociale.
1.8.5. Genograma
Este o diagramă asemănătoare arborelui genealogic şi evidenţiază relaţiile
dintre generaţii în cadrul unei familii lărgite.
Genograma cuprinde o serie de elemente grafice pentru a uşura punerea în
evidenţă a acestor relaţii.
Reprezentarea grafică poate fi însoţită de mai multe detalii, explicaţii pentru
completarea informaţiei, însă desenul genogramei trebuie să fie clar şi uşor de
interpretat (ex: simbolul persoanei poate fi însoţit de informaţii privind vârsta,
domiciliul, profesie, studii, etc.).
Orice dosar instrumentat de un asistent social trebuie să cuprindă o genogramă
şi o ecomapă pentru o mai rapidă vizualizare/interpretare a structurii familiale ce
poate constitui un punct de plecare în stabilirea resurselor şi a planului de acţiune
pentru cazul respectiv.
Orice genogramă trebuie să fie însoţită obligatoriu de o legendă pentru a putea
fi citită/interpretată de oricare alt profesionist care intră în posesia dosarului
instrumentat de asistentul social (psiholog, jurist, un alt asistent social, supervizorul,
etc.).
Genograma se realizează, de obicei, împreună cu clientul şi în cazuri
excepţionale (clientul este un copil, este bolnav, nu poate comunica) cu alte persoane
implicate în rezolvarea cazului.
Genograma simplă (reprezentarea a două generaţii din sistemul familial)
poate fi realizată şi atunci când clientul este un copil, dar pentru genogramele
complexe (cea pe trei generaţii) este recomandabil ca ele să fie realizate împreună cu
un adult.
1.8.6. Ecomapa
Mai este denumită şi harta ecologică şi cu ajutorul acestui instrument
asistentul social reprezintă grafic locul persoanei în contextul social, punînd în
evidenţă tipul relaţiilor existente şi intensitatea acestora.
Ecomapa se realizează cu ajutorul unor coduri şi simboluri care exprimă
diversitatea raporturilor sociale ale cazurilor analizate.
26
Ecomapa trebuie să fie însoţită obligatoriu şi de o legendă care să prezinte
simbolurile pentru relaţii utilizate în construcţia acesteia (la fel ca şi în cazul
genogramei, există specialişti care utilizează simboluri diferite).
Ecomapa se poate construi în prezenţa clientului, dar este finalizată de
asistentul social după o analiză temeinică a informaţiilor primite din mai multe surse.
Orice dosar instrumentat de un asistent social trebuie să cuprindă o genogramă
şi o ecomapă pentru o mai rapidă vizualizare/interpretare a structurii familiale ce
poate constitui un punct de plecare în stabilirea resurselor şi a planului de acţiune
pentru cazul respectiv.
Capitolul 2
Asitenţă maternală – standard ocupaţional şi realitate cotidiană
2.1. Efectele sistemului de asistenţă maternală asupra comunei Păstrăveni, judeţul

Neamţ.
În primul rând, să vedem o situaţie comparativă a numărului asistenţilor
maternali profesionişti din anul 2008 în comparaţie cu anul 2000 şi a numărului
asistenţilor maternali profesionişti din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, în
comparaţie cu numărul total de asistenţi maternali profesionişti din judeţul Neamţ, în
anul 2008, faţă de anul 2000: (vezi fig.2)
Nr. Tip serviciu

Crt. Anul 2000 Anul 2008
În judeţ Din care, în În judeţ Din care,în

comuna comuna
27
Păstrăveni Păstrăveni
Nr. Nr. Nr. Nr.

% % % %
beneficiari beneficiari beneficiari beneficiari
Reţea de asistenţi
1 maternali 99 100% 5 5 586 100% 77 13%
profesionişti
Fig. 2
Reţeaua de asistenţi maternali profesionişti în judeţul Neamţ în anul 2008
comparativ cu anul 2000 şi numărul de asistenţi maternali profesionişti din
comuna Păstrăveni, (din total jud. Neamţ) în anul 2008 comparativ cu anul 2000
Concluzia pe care o putem trage în urma studierii acestui tabel, este aceea
că, în comuna Păstrăveni există un procent de 13% din totalul asistenţilor
maternali profesionişti din judeţul Neamţ, ceea ce duce la o serie de elemente
benefice asupra comunei şi anume:
• Un efect benefic asupra comunei Păstrăveni, este acela că în

învăţământ, datorită acestor copii din plasament, s-au asigurat locurile de
muncă ale profesorilor, învăţătorilor, educatorilor.
• Alt efect benefic este acela de stabilitate, deoarece 77 de persoane
au un loc sigur de muncă, având o sursă sigură de venit atât asistenţii
maternali profesionişti cât şi partenerii lor de viaţă şi copiii acestora.
• Tot un efect benefic este faptul că asistenţa maternală
profesionistă este o meserie desfăşurată la domiciliu, motiv pentru care,
asistentul maternal profesionist are timp să se ocupe mai bine şi de
gospodărie şi de ceilalţi copii din familia proprie.
2.2. Chestionare aplicate asistenţilor maternali profesionişti din cadrul comunei

Păstrăveni, judeţul Neamţ.
28
Ca asistent social în cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei
Păstrăveni, judeţul Neamţ, am încercat să studiez realitatea cotidiană referitoare la
sistemul de asistenţă maternală, urmărind atât evoluţia copiilor aflaţi în plasament la
asistenţi maternali profesionişti cât şi problemele cu care se confruntă zi de zi
asistenţii maternali profesionişti, fiind foarte bine ştiut faptul ca acesta stă 24 de ore
din 24 cu aceşti copii.
Pentru a putea realiza acest lucru, am alcătuit următorul chestionar şi l-am
aplicat fiecărui asistent maternal:
1. Nume, prenume asistent maternal profesionist.
2. Data atestării ca asistent maternal profesionist.
3. Vârsta asistent maternal profesionist.
4.Vârsta copilului/copiilor aflaţi în plasament la asistent maternal
profesionist.
5.Genul asistentului maternal profesionist:
6. Religie asistent maternal profesionist.
7.Număr de copii luaţi în plasament de către asistent maternal profesionist.
8.Câţi membri ai familiei sunt asistenţi maternali profesionişti?
9.Copilul este sănătos sau încadrat în grad de handicap?
10.Asistentul maternal profesionist este singur sau căsătorit?
11.Ce studii are asistentul maternal profesionist ?
12.Din care centru au luat copilul/copiii aflat/aflaţi în plasament ?
13.S-a întălnit cu familia biologică a copilului aflat în plasament?
Pentru ca aplicarea acestui chestionar să poată avea efectul dorit, adică o

cunoaştere profundă a mediului în care evoluează atât asistenţii maternali profesionişti
cât şi copiii aflaţi în plasament la aceşti asistenţi maternali profesionişti, am aplicat pe
teren, adică în familia fiecărui asistent maternal profesionist, metoda observaţiei,
metoda documentării, interviul, ancheta socială.
Pot spune că am colaborat bine cu toţi asistenţii maternali profesionişti,
deoarece deja colaborăm de aproximativ trei ani, de când lucrez ca asistent social în
cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ.
De asemenea, am colaborat bine atât cu copiii aflaţi în plasament la aceste
familii cât şi cu copiii biologici şi cu familia lărgită a asistentului maternal
profesionist.
29
La majoritatea asistenţilor maternali profesionişti am întâlnit bucuria de a-mi
transmite experienţa pe care au căpătat-o cu aceşti copii pe care-i au în plasament,
obstacolele pe care le-au întâmpinat şi de care au reuşit să treacă, planurile de viitor
pe care le au cu aceşti copii, demonstrând astfel, faptul că au integrat aceşti copii, am
putea spune, “definitiv” în familia proprie.
2.3. Statistici referitoare la asistenţii maternali profesionişti din cadrul comunei

Păstrăveni, judeţul Neamţ.
Ca asistent social în cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei

Păstrăveni, judeţul Neamţ, am aplicat chestionarul descris anterior şi am folosit
instrumentele de lucru descrise în partea teoretică a lucrării şi anume, observaţia
sociologică, documentarea, interviul, ancheta socială şi am obţinut următoarele
informaţii pe care, prelucrându-le, am obţinut următoarele date statistice:
După numărul de asistenţi maternali atestaţi anual, avem următorul

rezultat:
ANUL 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 TOTAL
NR.
2 3 7 13 18 16 11 3 2 2 77
AMP.
% 3 4 9 17 23 21 14 4 3 3 100
30
Repartiţia în funcţie de numărul asistenţilor maternali profesionişti atestaţi anual, din
comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ
3 2 2 2 3
7
11
13
16
18
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
fig. 3
Repartiţia în funcţie de numărul asistenţilor maternali profesionişti atestaţi
anual, din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ
Conform graficului anterior, observăm faptul că în comuna Păstrăveni, judeţul

Neamţ, din totalul de 77 asistenţi maternali profesionişti, atestaţi în periada 1999-
2008, sunt doi asistenţi maternali profesionişti atestaţi în anul 1999, reprezentînd un
procent de 3%, apoi se observă că numărul maxim de asistenţi maternali profesionişti
atestaţi este de 18, în anul 2003, reprezentând un procent de 23%, din total.
Concluzia care se poate trage în urma analizei acestui grafic, este că, în
prezent, se atestă din ce în ce mai puţine persoane ca asistenţi maternali
profesionişti, deoarece majoritatea persoanelor apte de muncă din comună sunt
plecate la muncă în străintate, în localitate rămânând majoritari bătrânii şi
copiii.
După vârsta asistenţilor maternali profesionişti avem următorul rezultat:

Număr assistenţi
Vârsta %
20-29 ani 1 1
30-39 ani 30 39
40-49 ani 29 38
31
50-59 ani 9 12
60-69 ani 6 8
70 ani şi peste 2 2
Total 77 100
Repartiţia în funcţie de vârsta asistenţilor maternali profesionişti din

30
25
20
15
10
5
0
20-29 Număr assistenţi maternali
30-39 40-49
ani ani 50-59 60-69 profesionişti
ani ani 70 ani şi
ani peste
Număr assistenţi maternali profesionişti
fig.4
Repartiţia în funcţie de vârstă a asisteţilor maternali profesionişti, în cadrul
comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ
În comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, din numărul de 77 asistenţi maternali

profesionişti, avem un asistent maternal profesionist în vârstă de 29 ani, reprezentând
un procent de 1% din totalul asistenţilor maternali profesionişti, apoi, un număr de 30
asistenţi maternali profesionişti cu vârsta cuprinsă între 30-39 ani, reprezentând un
procent de 39%, urmează un număr de 29 asistenţi maternali profesionişti cu vârsta
cuprinsă între 40-49 ani, reprezentând un procent de 38%, un număr de 9 asistenţi
maternali profesionişti cu vârsta cuprinsă între 50-59 ani, reprezentând un procent de
12%, un număr de 6 asistenţi maternali profesionişti cu vârsta cuprinsă între 60-69
ani, reprezentând un procent de 8% şi un număr de 2 asistenţi maternali profesionişti
cu vârsta de 70 ani şi peste, reprezentând un procent de 2%, din totalul de 100%
asistenţi maternali profesionişti.
Concluzia care se poate trage în urma studierii acestui grafic, este aceea
că cea mai mare pondere o au persoanele de vârstă activă, de 30-39 ani, respectiv
32
40-49 ani, puţini dintre asistenţii maternali profesionişti fiind personae foarte
tinere sau personae în vârstă, deoarece această meserie necesită efort susţinut,
permanent, implicând răbdare, calm, sănătate şi rezistenţă fizică.
După vârsta copiilor luaţi în plasament de către asistenţii maternali

profesionişti, avem următorul rezultat:
Vârsta Număr copii %
0-3 ani 11 12
4-7 ani 32 36
7-10 ani 27 30
11-14 ani 16 18
15-18 ani 2 2
18 ani şi peste 1 1
Total 89 100
Repartiţia în funcţie de vârsta copiilor aflaţi în plasament la asistenţi

maternali profesionişti din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ
40
30
20
10
0
0-3 ani 4-7 ani Număr copii
7-10 11-14 15-18 18 ani
ani ani ani şi
peste
Număr copii
fig.5
Repartiţia în funcţie de vârstă copiilor aflaţi în plasament la asisteţii maternali
profesionişti, in cadrul comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ
În comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, din totalul de 89 copii aflaţi în

plsasament la asistenţi maternali profesionişti, avem un număr de 11 copii cu vârsta
cuprinsă între 0-3 ani, reprezentând un procent de 12% din totalul copiilor aflaţi în
plasament la asistenţi maternali profesionişti, un număr de 32 copii cu vârsta cuprinsă
între 4-7 ani, reprezentând un procent de 36%, un număr de 27 copii cu vârsta
33
cuprinsă între 8-11 ani, reprezentând un procent de 30%, un număr de 16 copii cu
vârsta cuprinsă între 12-15 ani, reprezentând un procent de 18%, un număr de 2 copii
cu vârsta cuprinsă între 16-18 ani, reprezentând un procent de 2% şi o tânără peste 18
ani, reprezentând un procent de 1%, din totalul de 100% copii aflaţi în plasament la
asistenţi maternali profesionişti din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ.
În concluzie, putem spune că, cei mai mulţi copii aflaţi în plasament la
asistenţi maternali profesionişti, au vârsta cuprinsă între 4-7 ani, aceştia fiind
abandonaţi la vârste mai mici şi ajungând în familiile acestora cam în perioada
2003-2004, cînd au fost atestaţi cei mai mulţi asisstenţi maternali profesioniţti.
În funcţie de genul asistentului maternal profesionist, ştiind faptul că

această meserie este specifică femeilor, avem următorul rezultat:
Genul Număr persoane %

Feminin 71 92
Masculin 6 8
Total 77 100
34
Repartiţia pe genuri a asistenţilor maternali profesionişti din comuna Păstrăveni, judeţul
Neamţ
6; 8%
Feminin
Masculin
71; 92%
fig.6
Repartiţia pe genuri a asistenţilor maternali profesionişti din cadrul comunei
Păstrăveni, judeţul Neamţ
În comuna Păstrăveni, din numărul de 77 asistenţi maternali profesionişti sunt

un număr de 6 bărbaţi, reprezentând un procent de 8% din totalul asistenţilor
maternali, restul până la 100% fiind reprezentat de femei.
În concluzie, în urma analizei acestui grafic, reiese că, meseria de asistent

maternal profesionist este potrivită mai mult pentru femei, dar sunt şi bărbaţi
dedicaţi acetei meserii, bineînţeles împlicând întreaga familie.
În funcţie de religia asistenţilor maternali profesionişti avem următorul

rezultat:
35
Religie Număr persoane %
Ortodoxă 72 93
Ortodoxă rit vechi 3 4
Penticostali 2 3
Total 77 100
Repartiţia pe religii a asistenţilor maternali profesionişti din comuna Păstrăveni, judeţul

Neamţ
4% 3%
93%
Ortodoxă Ortodoxă rit vechi Penticostali
fig.7
Repartiţia pe religii a asistenţilor maternali profesionişti din cadrul comunei

profesionişti sunt un număr de 2 asistenţi maternali profesionişti de religie
penticostală, reprezentând un procent de 3% din totalul asistenţilor maternali
profesionişti, un număr de 3 persoane de religie ortodoxă rit vechi, reprezentând un
procent de 4 %, restul până la 100% fiind reprezentat de asistenţii maternali
profesionişti de religie ortodoxă.
Concluzia care se poate trage este aceea că, în comuna noastră majoritară
este religia ortodoxă şi implicit, un număr de 72 de persoane sunt de religie
ortodoxă, reprezentând un procent de 93% din totalul asistenţilor maternali
profesionişti din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ
După numărul de copii luaţi în plasament de către fiecare dintre asistenţii
maternali profesionişti avem următorul rezultat.
36
Număr asistenţi maternali profesionişti
66 86%
care au luat în plasament un copil
Număr asistenţi maternali profesionişti
11 14%
care au luat în plasament doi copii
Total 77 100
Asistenti maternali profesionisti care au in

plasament un copil si care au 2 copii
11, 14%
66, 86%
Număr asistenţi maternali profesionişti care au luat în plasament un copil

Număr asistenţi maternali profesionişti care au luat în plasament doi copii
fig.8
Repartiţia după numărul de copii luaţi în plasament de către asistenţii maternali
profesionişti din cadrul comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ
Concluzia care se poate trage este aceea că, sunt 11 asistenţi maternali
profesionnişti care au câte doi copii în plasament, dar numărul lor este în
continuă creştere.
După numărul de familii în care ambii membri sunt asistenţi maternali

profesionişti, avem următorul rezultat.
Număr de familii în care ambii membri

4 5%
sunt asistenţi maternali profesionişti
Număr de familii în care doar un
membru este asistent maternal 73 95%
profesionist
Total 77 100%
37
Repartiţia după numărul de familii în care ambii membri sunt asistenţi maternali
profesionişti, în comparaţie cu familiile în care doar un membru este AMP, în cadrul
4; 5%
73; 95%
Număr de familii în care ambii membri sunt asistenţi maternali profesionişti

Număr de familii în care doar un membru este asistent maternal profesionist
fig.9
Repartiţia după numărul de familii în care ambii membri sunt asistenţi maternali
profesionişti, în comparaţie cu familiile în care doar un membru este AMP, în
cadrul comunei Păştrăveni, judeţul Neamţ

profesionişti sunt un număr de 4 familii în care ambii membri sunt asistenţi maternali
profesionişti, reprezentând un procent de 5% din totalul asistenţilor maternali
profesionişti, restul până la 100% fiind reprezentat de familii în care doar un membru
este asistent maternal profesionist.
Concluzia care se poate trage în urma analizei acestui grafic, este aceea
că, avem familii în care ambii membri sunt asistenţi maternali profesionişti,
demonstrând astfel că sunt foarte dedicaţi acestei meserii dar în urma aplicării
acestui chestionar, am constatat faptul că, în familiile celorlalţi asistenţi
maternali profesionişti, şi anume a celor 73 asistenţi maternali profesionişti,
reprezentînd un procent de 95%, celălalt membru al familiei are deja o meserie,
dar este la fel de dedicat creşterii şi educării copiilor aflaţi în plasament.
În funcţie de starea de sănătate a copilului aflat în plasament, avem

următorul rezultat:
38
Număr copii cu handicap 4 4%
Număr copii clinic sănătoşi 85 96%
Total 89 100%
Repartiţia în funcţie de starea de sănătate a copiilor aflaţi în plasament la asistenţi maternali

profesionişti din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ
4; 4%
85; 96%
Număr copii cu handicap Număr copii clinic sănătoşi
fig.10
Repartiţia în funcţie de starea de sănătate a copiilor aflaţi în plasament la
asitenţi maternali profesionişti din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ
În comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, din numărul de 89 copii aflaţi la 77

asistenţi maternali profesionişti sunt un număr de 4 copii încadraţi în grad de
handicap, reprezentând un procent de 4% din totalul copiilor aflaţi în plasament la
asistenţi maternali profesionişti, restul până la 100% fiind reprezentat de copii
declaraţi clinic sănătoşi.
În concluzie, putem spune că avem în comună asistenţi maternali

profesionişti care au răbdarea şi abilităţile necesare pentru a lua în îngrijire
copii cu handicap, atât ei cât şi familiile lor.
După statutul social al asistentului maternal profesionist avem următorul

rezultat
Personane căsătorite 71 92 %
Persoane singure 6 8%
39
Total 77 100%
Repartiţia în funcţie de statutul social al asistenţilor sociali din comuna Păstrăveni, judeţul
Neamţ
6; 8%
71; 92%
Personane căsătorite Persoane singure
fig.11
Repartiţia în funcţie de statutul social al asistenţilor sociali din comuna

profesionişti sunt un număr de 6 persoane singure, reprezentând un procent de 8% din
totalul asistenţilor maternali profesionişti, restul până la 100% fiind reprezentat de
persoane căsătorite.
Concluzia care se poate trage examinând acest grafic, este aceea că, atât
persoane căsătorite, cât şi persoane singure, au dorinţa, dragostea şi
disponobilitatea afectivă de a creşte copii.
În funcţie de studiile fiecărui asistent maternal profesionist avem

următoarea situaţie:
Număr asistenţi
Nivelul de studii %
Şcoală primară 2 3
Ciclu gimnazial 18 23
Şcoală profesională 16 21
10 clase 28 36
Liceu 13 17
40
Total 77 100
Repartiţia după nivelul de studii ale asistenţilor maternali profesionişti din

13; 17% 2; 3%
18; 23%
28; 36% 16; 21%
Şcoală primară Ciclu gimnazial Şcoală profesională 10 clase Liceu
fig.12
Repartiţia după nivelul de studii ale asistenţilor maternali profesionişti din

profesionişti sunt un număr de 2 asistenţi maternali profesionişti care au absolvite
patru clase, reprezentând un procent de 3% din totalul asistenţilor maternali
profesionişti, un număr de 18 persoane care au absolvite opt clase, reprezentând un
procent de 23 %, un număr de 16 persoane care au absolvită şcoala profesională,
reprezentând un procent de 21 %, un număr de 28 persoane care au absolvite zece
clase, reprezentând un procent de 36 % şi un număr de 13 persoane, care au absolvit
liceul, reprezentând un procent de 13%.
În concluzie, numărul preponderent al persoanelor care exercită meseria

de asistent maternal profesionist, este cel al persoanelor care au un nivel mediu
de şcolarizare.
Se observă faptul că, pe măsură ce nivelul de şcolarizare creşte, scade
interesul persoanelor pentru această meserie.
41
În funcţie de centrul din care au fost luaţi copiii de către asistenţii
maternali profesionişti, avem următoarea situaţie:
Număr copii preluaţi din

Denumire centru
aceste centre/familii
rezidenţial/familie %
dezorganizate/alţi asistenţi
dezorganizată
Centrul Romaniţa –
19 21
Roman
Pediatria –Roman 16 18
Pediatria Piatra-Neamţ 23 26
Centrul Elena-Doamna 28 31
Alt asistent maternal
4 4
profesionist
Total 89 100%
Număr copii preluaţi din aceste centre/familii dezorganizate/alţi asistenţi maternali

profesionişti
4; 4%
19; 21%
28; 31%
16; 18%
23; 26%
Centrul Romaniţa –Roman Pediatria –Roman
Pediatria Piatra-Neamţ Centrul Elena-Doamna
Alt asistent maternal profesionist
fig.13
Număr copii preluaţi din aceste centre/familii dezorganizate/alţi asistenţi
Din totalul de 89 copii aflaţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti

din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, un număr de 23 copii, reprezentând un procent
de 26%, sunt proveniţi din Pediatria Piatra Neamţ, judeţul Neamţ, iar un număr de 4
copii, reprezentând un procent de 4% din total, sunt proveniţi de la alt asistent
42
maternal, deoarece aceştia din urmă ori au plecat din localitate sau au găsit alt loc de
muncă, fiind astfel nevoiţi să renunţe la copiii avuţi în plasament.
Concluzia care se trage este aceea că majoritatea copiilor au fost luaţi din
centre din cadrul judeţului Neamţ, centre în care au ajuns în urma destrămării
familiilor naturale ale acestora.
După numărul de copii care s-au întâlnit cu familia biologică, avem

următorul rezultat:
În urma cercetării efectuate în cadrul comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ,
rezultă că din numărul de 89 de copii aflaţi în plasament la un număr de 77 asistenţi
maternali profesionişti, doar un număr de 37 copii au participat la întâlniri cu familia
biologică (părinţi, bunici, fraţi, unchi, mătuşi) şi aceste întâlniri au avut loc în cadrul
D.G.A.S.P.C.1 Piatra Neamţ sau la Primăria Comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ.
Menţionez că aceste întâlniri au avut loc în urma demersurilor efectuate de
către asistenţii sociali din cadrul D.G.A.S.P.C. Neamţ şi mai puţin din iniţiativa
părinţilor biologici ai acestor copii.
În urma menţinerii legăturii cu familia lărgită, în anul 2008 doar un copil a
fost reintegrat în familia biologică.
Concluzia care se trage în urma analizei acestei ultime întrebări din

chestionar, este următoarea: mai puţin de 50% dintre copii aflaţi în plasament
au avut întâlniri cu familia naturală, motivat de faptul că la ceilalţi copii, părinţii
biologici nu s-au arătat interesaţi de menţinerea legăturii cu copii lor, fiindu-le
teamă ca, în urma acestor întâlniri, să nu li se impumă să-şi ia definitiv copiii
acasă.
Altă concluzie referitoare la acest aspect, ar fi referitoare la noi, ca
asistenţi sociali, care ar trebui mai mult să monitorizăm părinţii care au
renunţat la copii şi la modul în care aceştia ar putea să-şi creeze condiţiile
necesare, mai ales din punct de vedere material, pentru a-şi lua copiii şi a-i
reintegra în propria familie, ştiind foarte bine faptul că plasamentul copiilor la
asistenţi maternali profesionişti este in plasament temporar, până când familia
naturală depăşeşte perioada de criză.
1
D.G.A.S.P.C. –Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.
43
Capitolul 3
Prezentarea cazurilor
Voi prezenta câteva cazuri, care să pună în evidenţă Asistenţa maternală -

standard ocupaţional şi realitate cotidiană, aceasta însemnând faptul că, persoanele
care doresc să devină asistenţi maternali profesionişti trebuie să se încadreze în
anumite standarde, aşa cum se va vedea în cazurile prezentate mai jos, iar în urma
atestării, aceşti asistenţi maternali profesionişti vor trebui să se confrunte cu
realitatea cotidiană, adică vor trebui să ia în îngrijire unul sau doi copii şi să
realizeze ceea ce părinţii naturali ai acestor copii nu au avut posibilitatea să
înfăptuiască.
Pentru prezentarea acestor cazuri, am utilizat chestionarul aplicat asistenţilor
maternali, cu ajutorul interviului, astfel verificând validitatea observaţiilor făcute.
De asemenea, am realizat şi interviuri cu copiii aflaţi în plasament la asistenţii
maternali profesionişti şi cu copiii biologici.
În debutul interviurilor realizate, i-am rugat pe asistenţii maternali
profesionişti să relateze cum au ajuns să profeseze această meserie şi în ce măsură
sunt satisfăcuţi de ceea ce fac.
44
Voi prezenta deci, pentru început, cazul unui asistent maternal profesionist
care va lua în plasament doi copii, după cum urmează:
- voi realiza în primul rînd Anchetă psihosocială privind evaluarea persoanei
care solicită eliberarea Atestatului de asistent maternal profesionist, valabil trei ani.
- voi realiza apoi RAPORTUL de anchetă psihosocială privind eliberarea
atestatului de asistent maternal profesionist.
Astfel, acţionând în direcţia realizării standardelor pe care un asistent maternal
profesionist trebuie să le îndeplinească, trecem la realitatea cotidiană şi urmărim
cazurile de copii care au nevoie ca măsură de protecţie plasamentul la asistent maternal
profesionist.
- în acest sens, voi realiza Ancheta psihosocială pentru cei doi fraţi care vor fi
luaţi din familia dezorganizată şi plasaţi la asistentul maternal profesionist din
comuna Păstraveni, judeţul Neamţ. (anchetele psihosociale ale copiilor vor
cuprinde Ecomapa şi Genograma fiecărui copil).
3.1. Anchetă psihosocială 1
În continuare, cazul prezentat anterior rezultă în urma următorului articol:

“Din păcate, există şi oameni pentru care a fi părinte, este doar o glumă.
Este cazul unei tinere din Roman, care şi-a abandonat pentru a doua oară
copiii, la începutul lunii, alegând să plece la muncă în Italia.
Mai mult, Cătălina O. i-a lăsat pe cei mici singuri, într-o locuinţă aflată pe
Bulevardul Republicii.
Alarmaţi de strigătele copiilor, vecinii au telefonat la 112.
A.O. are 3 ani iar C.O., un an şi jumătate.
Fetiţa ştie deja ce înseamnă să fie abandonată de propria mamă deaorece în
2005 ea a fost lăsată în scara unui bloc din municipiu. – Cei doi frăţiori au fost găsiţi
de poliţişti într-o casă din zona Bulevardului Republicii, flămânzi şi neingrijiţi.
Secţia Pediatrie ne-a anunţat în legătură cu acest caz la jumătatea acestei luni –
ne-a spus consilierul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia copilului
(D.G.A.S.P.C.) Neamţ, E.S.
45
În prezent, A.O. şi C.O. se află în grija unui asistent maternal din Păstrăveni,
iar mama lor va fi, cel mai probabil, decăzută din drepturile părinteşti.”
(http://www.cjneamt.ro/public/ian2008/al21_draft.doc - din data de 12-11-2007).
Deci, în urma acestui articol, putem face următorul studiu de caz: cei doi copii
se află la un asistent maternal profesionist din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, din
luna octombrie 2007.
În cadrul acestei familii, soţia este asistent maternal profesionist din anul
2002, reatestată în anul 2005 şi respectiv, în anul 2008 şi a avut o minoră în
plasament, din anul 2002 până în anul 2008.
Datorită faptului că această minoră nu mai făcea faţă la ritmul impus de
şcoală, a ajuns la o şcoală specială din Piatra Neamţ, judeţul Neamţ.
La scurt timp de la plecarea minorei din familia asistentei maternale
profesioniste, a intervenit cazul copiilor menţionaţi în articolul anterior.
Această familie a luat cei doi copii în plasament, ei sunt în această familie şi în
prezent.
La început, au avut probleme de acomodare, mai ales cu fetiţa, deoarece fiind
mai mare, a acceptat mai greu schimbarea de mediu, fiind mai des cu gândul la mama
sa.
Cu multă răbdare, asistenta maternală profesionistă împreună cu soţul şi fiica
acestora, s-au ocupat de cei doi copii, i-au integrat în familie, le-au acordat şi le
acordă în continuare toată grija, atenţia şi afecţiunea necesară pentru ca aceşti doi
copii să simtă că trăiesc şi cresc într-o familie normală.
În prezent, deci după un an şi câteva luni de când se află ân plasament la
această familie, copiii s-au adaptat, mai ales băiatul, fiind mai mic, iar fetiţa încă mai
are momente în care se comunică mai greu cu ea.
Din discuţiile purtate cu asistenta maternală profesionistă reiese că s-a ataşat
foarte mult de aceşti copii, atât ea cât şi soţul şi fiica acestora, că au pus foarte mult
suflet pentru a-i ajuta să fie nişte copii normali pentru vârsta lor şi că îşi doreşte să
aibe grijă în continuare de ei.
Voi prezenta ancheta psihosocială efectuată de către mine, ca asistent social,

persoanei care solicită eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist, în
cazul de faţă doamna P.M. din satul şi comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, pentru a
46
demonstra că această asistentă maternală profesionistă corespunde anumitor
standarde, (conform Anexei 7) şi anume:
Anchetă psihosocială
privind evaluarea persoanei: P.M.

care solicită eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist
I. Situaţia socială a persoanei care solicită eliberarea atestatului de

asistent maternal profesionist:
Nume: P.
Prenume: M.
Domiciliul:comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ.
Data naşterii 27.11.1970 .
Stare civilă: căsătorită.
Studii: liceu.
Starea de sănătate; bună.
Venituri: salariul de A.M.P.
Loc de muncă: la domiciliu.
Ocupaţia: Asistent maternal profesionist din anul 2003.
Antecedente penale: -
Soţul
Nume: P.
Prenume:V.
Domiciliul: comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ.
Data naşterii: 23.01.1970
Stare civilă: căsătorit
Studii: liceu.
Venituri: salariul
Loc de muncă: atelier mecanic S.C. AGROMEC S.A –com. Păstrăveni, judeţul Neamţ.
Ocupaţia: mecanic
47
Istoricul social al familiei:
Numiţii P.V. şi P.M. sunt căsătoriţi din anul 1993, iar din căsătorie au un copil
şi anume P.E., în vârstă de 13 ani, elevă în clasa a VII-a la Şcoala cu clasele I-VIII –
din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ.
Profil psihologic solicitat (conform anexei-parte integrantă a anchetei sociale)
Profilul psihologic al membrilor familiei care locuiesc cu solicitantul

I. Condiţii de locuit
Locuinţa: casă
Nr. Camere: cinci, o bucătărie, baie.
nr. pers. care locuiesc:3
din care: adulţi - 2; copii – 1; bătrâni 0;
II. Alte persoane care locuiesc la domiciliul
Nume şi prenume Data naşterii Grad de rudenie
- - -
III. Motivul pentru care se solicită eliberarea atestatului de asistent maternal

profesionist: numita P.M. doreşte continuitate în cartea de muncă şi să aibe grijă de cei
doi minori, să-i integreze în familie.
IV. Informaţii despre copiii pe care ar dori să-i îngrijească:

Vârsta: 1-6 ani;
Sexul: feminin sau masculin;
Etnie : română;
Nr. Copiilor : 2;
Cu sau fără nevoi speciale: - fără nevoi speciale;
V. Concluzii si propunerea asistentului social:

Asistentul social propune reatestarea doamnei P.M. ca asistent maternal
profesionist şi luarea în plasament a minorilor A.O. şi C.O. proveniţi dintr-o relaţie
de concubinaj a mamei lor, nerecunoscuţi de tată.
48
În continuare, voi prezenta Raportul de anchetă psihosocială privind
eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist, prin acest document, eu, ca
asistent social, asigurând standardele, conform Anexei 8, după care îşi desfăşoară
activitatea asistentul maternal profesionist.
RAPORT
de anchetă psihosocială
privind eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist
Date despre persoana care solicită eliberarea atestatului de asistent maternal

profesionist:
Nume: P.
Prenume: M.
Data naşterii 27.11.1970 .
Studii: liceu.
Situaţia socială a persoanei (a familiei) care solicită eliberarea atestatului:
Numiţii P.V. şi P.M. sunt căsătoriţi din anul 1993, iar din căsătorie au un copil şi
anume P.E., în vârstă de 13 ani, elevă în clasa a VII-a la Şcoala cu clasele I-VIII – din
comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ.
Condiţii de locuit:
Ca stare materială, familia P.C. şi P.M. deţin una casă de locuit, compusă din 5
camere, o bucătărie, o baie. Camerele sunt duşumite, au 2 sobe de teracotă, de perete,
sunt modern mobilate.
Având în vedere situaţia de fapt, precum şi prevederile Hotărârii Guvernului

nr.679/2003 cu privire la condiţiile de obţinere a atestatului asistentului, procedurilor
de atestare şi statutul asistentului maternal profesionist, propunem: eliberarea
atestatului de asistent maternal profesionist cu o valabilitate de 3 ani.
Doamna P.M. poate primi simultan în plasament un număr de 2 copii, cuprinşi
în grupa de vârstă 1-5 ani, de sex feminin sau masculin.
49
În continuare, pentru a completa dosarul asistentului maternal profesionist
care solicită luarea în plasament a celor doi minori, vor fi necesare următoarele
documente:
• Cerere de evaluare în vederea eliberării atestatului de asistent
maternal profesionist,
• C.V-ul asistentului maternal profesionist,
• Atestatul eliberat de către Comisia de Protecţia Copilului, valabil
3 ani.
• Convenţia de plasament - în urma căreia asistentul maternal
profesionist are acordul din partea D.G.A.S.P.C. să aibe grijă de aceşti
doi copii,
• Fişa postului,
• Rapoarte de supervizare a activăţii asistentului maternal
profesionist realizată de către asistentul social responsabil de caz,
• Rapoarte anuale de evaluare a activităţii asistentului maternal
profesionist,
• Fişa lunară de informare cu privire la situaţia copilului ocrotit în
familia substitutivă.
Pentru copiii luaţi în plasament de către asistenţii maternali profesionişti, vor

fi necesare următoarele documente:
• Raport referitor la copilul.....(în conformitate cu art. 130, alin. 1,
lit. a,b,c,d,e).
• Referat medical eliberat de medicul de familie,
• Raport de urmărire a cazului, care se completează de către
managerul de caz.
• Plan de intervenţie specifică pentru educaţie (standard nr. 14).
• Plan de intervenţie specifică pentru menţinerea legăturii cu
părinţii, familia lărgită şi alte persoane importante faţă de copil
(standard nr. 5).
• Raport privind situaţia socială a copilului/tânărului.... (se
completează în cazul în care se solicită revocarea măsurii de protecţie).
50
Voi prezenta în continuare, Ancheta psihosocială privind pe unul din cei doi
copii, şi anume pe minora A.O. pentru a demonstra necesitatea ca pentru aceşti copii
să fie luată măsura de protecţie: plasament la asistent maternal profesionist P.M. din
satul şi comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, conform Anexei 9:
ANCHETĂ PSIHOCIALĂ
Pentru copilul A.O.
I. Date privind situaţia juridică a copilului:

a. Numele şi prenumele : A.O.
C.N.P.:
Locul naşterii: Roman, judeţul Neamţ
Fiica lui: C.O şi al: M.O.
Domiciliul: Roman, judeţul Neamţ
Starea de sănătate: bună
Situaţia şcolară: preşcolar
Scopul întocmirii anchetei sociale: minora A.O. împreună cu fratele
său. C.O. să beneficieze de măsura de protecţie plasament la asistent
maternal profesionist, deoarece au fost abandonaţi de părinţii
biologici.
Părinţi :
Mama: Numele şi prenumele: C.O.
C.N.P.:-
Data şi locul naşterii: 21.05.1982, Roman, judeţul Neamţ.
CI: seria NT, nr. 356781, eliberat de: Roman
Starea civilă: căsătorită., studii: 10 clase
Locul de muncă: -
Ocupaţia:casnică.
51
Domiciliul legal: Roman, judeţul Neamţ.
Starea de sănătate:bună
Venituri:ocazionale, datorită lipsei unui loc de muncă stabil.
Tata: Numele şi prenumele: M.O.

C.N.P.:-
Data şi locul naşterii: 16.08. 1979, Roman, judeţul Neamţ.
CI: seria NT, nr. 567841 eliberat de: Roman
Starea civilă: căsătorit, studii: 8 clase.
Locul de muncă: în construcţii
Ocupaţia:zidar
Domiciliul legal: Roman, judeţul Neamţ..
Venituri: ocazionale, ca lucrător în construcţii
Fraţi : Nume: O.
Prenume: C,
C.N.P.
Situatie scolara: preşcolar
Domiciliul: Roman, judeţul Neamţ.
Stare de sanatate: bună.
Istoricul familiei (Când s-a constituit legal, câţi copii mai sunt – nume, vârstă
– mod de relaţionare):
Minora A.O. în vârstă de 3 ani, împreună cu fratele său C.O. în vârstă de 1,5
ani, au fost găsiţi în scara unui bloc din municipiul Roman, judeţul Neamţ.
Din discuţiile purtate cu vecinii minorilor, rezultă că au mai fost părăsiţi odată,
mama lor fiind plecată la muncă în Italia.
Tatăl minorilor este plecat la muncă în Italia şi nu se interesează de copii.
II. Condiţii actuale de viaţă ale familiei biologice.
52
a. Cei doi minori, înpreună cu mama lor locuiau într-un apartament din
Roamn, judeţul Neamţ, compus din două camere, bucătărie, baie, hol,
camerele sunt foarte modest mobilate, nu au lumină, căldură.
b. Veniturile familiei: mama minorilor realiza venituri ocazionale, din cauza

lipsei unui loc de muncă stabil şi alocaţiile minorilor.
III. Componenţa familiei (copii rezultaţi din căsătorie, din afara căsătoriei,
alte persoane):
A.O. – în vârstă de 3 ani – preşcolar
C.O. – în vârstă de 1,5 ani – preşcolar.
Propuneri privind forma de protecţie ce se impune:

Faţă de cele relatate mai sus, suntem de acord ca, pentru minora A.O.
împreună cu fratele său C.O. să fie luată măsura de protecţie plasament la asistent
maternal profesionist P.M. din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ.
Voi prezenta în continuare, Ancheta psihosocială privind pe unul din cei doi
copii şi anume pe minorul C.O. de asemenea, pentru a demonstra necesitatea ca
pentru aceşti copii să fie luată măsura de protecţie: plasament la asistent maternal
profesionist P.M. din satul şi comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, conform Anexei 9.
Pentru copilul C.O.
IV. Date privind situaţia juridică a copilului:

b. Numele şi prenumele : C.O.
C.N.P.:
Locul naşterii: Roman, judeţul Neamţ
Fiica lui: C.O şi al: M.O.
Domiciliul: Roman, judeţul Neamţ
53
Situaţia şcolară: preşcolar
Scopul întocmirii anchetei sociale: minorul C.O. împreună cu sora sa.
A.O. să beneficieze de măsura de protecţie plasament la asistent
maternal profesionist, deoarece au fost abandonaţi de părinţii
biologici.
Părinţi :
Mama: Numele şi prenumele: C.O.
C.N.P.:-
CI: seria NT, nr. 356781, eliberat de: Roman
Starea civilă: căsătorită., studii: 10 clase
Locul de muncă: -
Ocupaţia:casnică.
Domiciliul legal: Roman, judeţul Neamţ.
Tata: Numele şi prenumele: M.O.

C.N.P.:-
Data şi locul naşterii: 16.08. 1979, Roman, judeţul Neamţ.
CI: seria NT, nr. 567841 eliberat de: Roman
Starea civilă: căsătorit, studii: 8 clase.
Locul de muncă: în construcţii
Ocupaţia:zidar
Domiciliul legal: Roman, judeţul Neamţ..
Venituri: ocazionale, ca lucrător în construcţii
Fraţi : Nume: O.
Prenume: A.
C.N.P.
Situatie scolara: preşcolar
54
Domiciliul: Roman, judeţul Neamţ.
Minorul C.O. în vârstă de 1,5 ani, împreună cu sora sa C.O. în vârstă de 3 ani,
au fost găsiţi în scara unui bloc din municipiul Roman, judeţul Neamţ.
Din discuţiile purtate cu vecinii minorilor, rezultă că au mai fost părăsiţi odată,
mama lor fiind plecată la muncă în Italia.
Tatăl minorilor este plecat la muncă în Italia şi nu se interesează de copii.
V. Condiţii actuale de viaţă ale familiei biologice.
a. Cei doi minori, înpreună cu mama lor locuiau într-un apartament din
Roamn, judeţul Neamţ, compus din două camere, bucătărie, baie, hol,
camerele sunt foarte modest mobilate, nu au lumină, căldură.
b. Veniturile familiei: mama minorilor realiza venituri ocazionale, din cauza

lipsei unui loc de muncă stabil şi alocaţiile minorilor.
VI. Componenţa familiei (copii rezultaţi din căsătorie, din afara căsătoriei,
alte persoane):
A.O. – în vârstă de 3 ani – preşcolar
C.O. – în vârstă de 1,5 ani – preşcolar.

Faţă de cele relatate mai sus, suntem de acord ca, pentru minorul C.O.
împreună cu sora sa A.O. să fie luată măsura de protecţie plasament la asistent
maternal profesionist P.M. din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ.
În concluzie, aceşti copii sunt la asistent maternal profesionist P.M. din satul
şi comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, evoluează bine, s-au adaptat, sunt sănătoşi iar
despre părinţii naturali nu deţinem nici o informaţie.
55
Altă concluzie este aceea că am reuşit să îmbinăm în mod fericit Asistenţa
maternală - stadard ocupaţional şi realitate cotidiană.

Alt caz din comuna Păstrăveni, este cel al tinerei A.N. aflată în plasament la
asistenta maternală profesionistă B.M. din anul 2002.
Tânăra A.N. a provenit dintr-o familie dezorganizată, mai are o soră şi un
frate, ambii aflaţi în centre rezidenţiale din Piatra Neamţ, judeţul Neamţ.
Tânăra s-a integrat foarte bine în familia asistentei maternale profesioniste,
având o relaţie foarte bună cu aceasta, cu soţul acesteia, cu copiii lor şi, de doi ani, cu
al doilea copil, în prezent în vârstă de trei ani, aflat în plasamnet la această familie.
În prezent, tânăra este elevă în clasa a XI-a la un liceu din oraşul Tg. Neamţ,
judeţul Neamţ, învaţă foarte bine, este susţinută de familia asistentei maternale
profesioniste pentru a-şi finaliza studiile, deocamdată liceale şi dacă va reuşi, va fi
susţinută în continuare de către aceştia, să termine şi studiile superioare.
Din discuţiile purtate cu colegii de şcoală ai tinerei, cu vecinii asistentei
maternale profesioniste, cu soţul şi cu fiul asistentei maternale profesioniste, reiese că
tânăra s-a integrat foarte bine, este apreciată de colegi, de vecini şi de familia
asistentei maternale profesioniste.
În continuare, ca şi în cazul anterior, voi proceda astfel:
- voi realiza ancheta psihosocială efectuată persoanei care solicită eliberarea
atestatului de asistent maternal profesionist, în cazul de faţă doamna B.M.
din satul şi comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, Atestat valabil trei ani.
- voi realiza apoi RAPORTUL de anchetă psihosocială privind eliberarea
atestatului de asistent maternal profesionist.
Astfel, acţionând în direcţia realizării standardelor pe care un asistent maternal
profesionist trebuie să le îndeplinească, trecem la realitatea cotidiană şi urmărim
cazurile de copii care au nevoie ca măsură de protecţie plasamentul la asistent maternal
profesionist.
În acest sens, voi realiza Ancheta psihosocială pentru tânăra A.N. (conform
Anexei 7) la asistentul maternal profesionist din comuna Păstraveni, judeţul Neamţ,
pentru a menţine măsura de protecţie plasament la asistent maternal profesionist B.M.,
56
până când tânăra va absolvi liceul, eventual o facultate. (ancheta psihosocială a
tinerei va cuprinde Ecomapa şi Genograma –conform Anexelor 3 şi 6).
În cazul de faţă, doama B.M. solicită reatestarea ca asistent maternal

profesionist.
privind evaluarea persoanei: B. M.

I. Situaţia socială a persoanei care solicită eliberarea atestatului de asistent

maternal profesionist:
Nume: B.
Prenume: M.
Data naşterii .
Studii: şcoala profesională.
Venituri: salariul de asistent maternal profesionist.
Loc de muncă: la domiciliu, ca asistent maternal profesionist..
Ocupaţia: asistent maternal profesionist.
Soţul
Nume: B.
Prenume:I.
Domiciliul: comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ.
Data naşterii:
Stare civilă: căsătorit
Studii: zece clase.
Venituri: din activităţi agricole.
57
Loc de muncă: gospodăria proprie.
Ocupaţia: agricultor.

Numiţii B.I. şi B.M. s-au căsătorit în anul 1978, iar din căsătorie au rezultat
2 copii, din care: un copil căsătorit, la casa lui, iar celălalt lucrează în domeniul
construcţiilor şi locuieşte în Bucureşti.
II. Condiţii de locuit:

Locuinţa: casă
Nr. camere: trei, o bucătărie, baie.
Nr. pers. care locuiesc: 4
din care: adulţi - 2; copii – 2; bătrâni 0;

- - -

profesionist: numita B.M. doreşte continuitate în cartea de muncă şi să aibă grijă în
continuare de minorul şi de tânăra aflată în plasament, să-i integreze în familie.
VII. Informaţii despre copiii pe care ar dori să-i îngrijească:

Vârsta: 1-18 ani;
Sexul: feminin sau masculin;
Etnie : română;
Nr. Copiilor : 2;
Cu sau fără nevoi speciale: - fără nevoi speciale;
58
Ca Asistent social, propun reatestarea doamnei B.M. ca asistent maternal
profesionist şi menţinerea în plasament a minorului de 3 ani şi a tinerei în vârstă de
18 ani.
În continuare, voi prezenta Raportul de anchetă psihosocială privind

eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist, prin acest document,
responsabilul de caz monitorizând activitatea asistentului maternal profesionist,
conform Anexei 8..
RAPORT
Date despre persoana care solicită liberarea atestatului de asistent maternal

profesionist:
Nume: B.
Prenume: M.
Data naşterii .
Studii: şcoala profesională
Numiţii B.I. şi B.M. s-au căsătorit în anul 1978, iar din căsătorie au rezultat 2
copii, din care: un copil căsătorit, la casa lui, iar celălalt lucrează în domeniul
construcţiilor şi locuieşte în Bucureşti.
Condiţii de locuit:
59
Ca stare materială, familia B.I. şi B.M. deţin una casă de locuit, compusă din 3
camere, o bucătărie, o baie. Camerele sunt duşumite, au 2 sobe de teracotă, de perete,
sunt modern mobilate.

Doamna B.M. poate primi simultan în plasament un număr de 2 copii, cuprinşi
în grupa de vârstă 1-18 ani, de sex feminin sau masculin.
Voi prezenta în continuare, Ancheta psihosocială privind pe tânăra A.N. aflată în

plasament la familia asistentului maternal profesionist B.M., (conform Anexei 9),
efectuată în scopul menţinerii măsurii de plasament a tinerei A.N. la asistent maternal
profesionist B.M. până la finalizarea studiilor.

Numele şi prenumele : A.N.
C.N.P.:
Data naşterii: 05.11.1990.
Locul naşterii: Piatra Neamţ, judeţul Neamţ
Fiica lui: A.V. şi al: A.M.
Domiciliul: comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ
Situaţia şcolară: elevă în clasa a XI-a la – colegiul “Ion Creangă “ -
Tg. Neamţ, judeţul Neamţ,
Scopul întocmirii anchetei sociale: pentru tânăra A.N. în urma împlinirii
vârstei de 18 ani, se continuă, ca măsură de protecţie, plasamentul la asistent maternal
profesionist B.M. din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ.
60
Părinţi :
Mama: Numele şi prenumele: A.M.
C.N.P.:-
Data şi locul naşterii: 18.02.1967, Piatra Neamţ, judeţul
Neamţ.
CI: seria NT, nr. 897542, eliberat de: Piatra Neamţ.
Starea civilă: văduvă, studii: 4 clase
Locul de muncă: -
Ocupaţia:casnică.
Domiciliul legal: Piatra Neamţ, judeţul Neamţ.
Tata: Numele şi prenumele: A.V.

C.N.P.:-
Starea civilă: decedat din anul 2005.
Fraţi : Nume: A..

Prenume: B,
C.N.P.
Vârsta: 13 ani.
Situatie scolara: elevă în clasa a VII-a Piatra Neamţ, judeţul Neamţ
Domiciliul: centrul “Elena Doamna” din Piatra Neamţ, judeţul
Neamţ.
Nume: A.
Prenume: C,
C.N.P.
Vârsta: 12 ani.
Situatie şcolară: elev în clasa a VI-a Piatra Neamţ, judeţul Neamţ
Domiciliul: centrul “Elena Doamna” din Piatra Neamţ, judeţul
Neamţ.
61
Tânăra A.N. în vărstă de 19 ani mai are un frate în vârstă de 12 ani şi o soră în
vârstă de 13 ani, ambii aflaţi într-un centru rezidenţial din Piatra Neamţ, judeţul
Neamţ.
Susnumita este în plasament la familia B.M. din anul 1999, de la vârsta de 9
ani.
Din momentul în care tânăra se află în plasament la asistent maternal
profesionist B.M., mama biologică nu s-a interesat de ea, doar cu sora şi fratele se
întălneşte în perioada vacanţelor şcolare.
II. Condiţii actuale de viaţă ale familiei în cadrul cărei tânăra beneficiază
de măsură de protecţie.
a. Ca stare materială, familia B.I. şi B.M. deţin una casă de locuit, compusă din
3 camere, o bucătărie, o baie. Camerele sunt duşumite, au 2 sobe de teracotă,
de perete, sunt modern mobilate, condiţiile igienico-sanitare sunt
corespunzătoare.
b. Veniturile familiei: ca venituri, familia B.I. şi B.M. realizează: salariul de

asistent maternal al soţiei, alocaţiile de stat pentru minorul şi tânăra din
plasament, în sumă de 84 lei şi alocaţiile de susţinere ale acestora, în sumă de
194 lei.
62
Faţă de cele relatate mai sus, suntem de acord ca, pentru tânăra A.N. să fie
continuată măsura de protecţie – plasamentul acesteia la asistent maternal
profesionist B.M. din comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ2.
În concluzie, atât minorul cât şi tânăra A.N. aflaţi în plasament la asistent

maternal profesionist P.M. din satul şi comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, evoluează
bine, s-au adaptat, sunt sănătoşi, au toate condiţiile necesare pentru a duce o viaţă
normală, pentru a se bucura de beneficiile unei familii adevărate.
Altă concluzie este aceea că am reuşit să îmbinăm şi de data aceasta, în mod

fericit, Asistenţa maternală - stadard ocupaţional şi realitate cotidiană.
Capitolul 4.
Concluzii:
În urma studierii acestor cazuri, putem trage următoarele concluzii:
Există deosebiri între asistenţa maternală - standard ocupaţional şi
realitatea cotidiană - în sensul că, în realitate apar multe situaţii care nu se regăsesc
în standarde.
Altfel spus, în urma studiilor de caz efectuate, putem trage concluzia că,
standard ocupaţional înseamnă pregătirea asistenţolor maternali profesionişti
conform legislaţiei în vigoare, pentru ca apoi, să analizăm realitatea cotidiană, adică
să depistăm cazurile copiilor pentru care se impune ca măsură de protecţie -
plasamentul temporar la aceşti asistenţi maternali profesionişti.
2
Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 26/1997, art. 19, alin.2 – care
prevede că, la cererea copilului, Comisia pentru protecţia copilului poate dispune ca
el să rămână la familia sau persoana în cauză şi după dobândirea capacităţii depline
de exerciţiu, dacă îşi continuă studiile, fără a depăşi vârsta de 26 de ani.
63
În urma cercetării efectuate în cadrul comunei Păstrăveni, judeţul Neamţ, am
ajuns la următoarele concluzii:
1. Valoarea copilului pentru asistenţii maternali profesionişti –

cuprinde următoarele aspecte, în influienţarea deciziei de a fi asistent maternal
profesionist:
- Aspectul material - reprezintă o parte a unei strategii familiale de răspuns
la o serie de probleme, cele mai frecvente de ordin financiar şi presupune o
estimare raţională şi lucidă a beneficiilor şi costurilor potenţiale pentru
membrii familiei.
- Aspectul afectiv – adică faptul că asistentul maternal profesionist ajunge
să ocupe un rol important în viaţa copilului pe care îl are în îngrijire,
deoarece îi asigură acestuia un confort afectiv şi de asemeni, este
importantă percepţia schimbărilor care au loc în familia asistentului
maternal profesionist, odată cu includerea în familia sa a copilului luat în
plasament.
- Aspectul moral şi social – înseamnă faptul că, îngrijirea unor copii „vai
de capul lor, fără mamă, fără tată”, constituie într-un fel aprobarea socială
din partea comunităţii, considerând că având grijă de copiii necăjiţi,
reprezintă şi un act caritabil.
2. Dimensiunea instrumentală a valorii copilului – provine din

faptul că, activitatea de îngrijire în familiile de asistenţă maternală este plătită iar
copilul este un important contribuitor în economia domestică: în mod direct, prin
alocaţiile acordate de către stat3 şi indirect, prin salariul plătit asistentului maternal
profesionist responsabil cu îngrijirea lui.
Deci, în calitate de anjajaţi, asistenţii maternali profesionişti beneficiază de
salariu, vechime în muncă, în scopul asigurării pensiei şi asigurările medicale ce
rezultă din dobândirea statului de salariat.
Din relatările asistenţilor maternali profesionişti, rezultă că, în urma alegerii
acestei meserii au reuşit să rezolve următoarele probleme:
3
Alocaţia de stat, alocaţia de îngrijire, alocaţia pentru echipament, e.t.c.
64
- au reuşit să depăşească situaţia de dificultate financiară creată de şomaj
(foarte mulţi dintre ei povestesc eşecurile repetate ale încercărilor de a-şi
găsi un loc de muncă, mai ales dacă persoanele în cauză sunt la o vârstă la
care reinserţia profesională este dificilă), de pierderea unei resurse
financiare din familie prin pierderea unuia dintre adulţi (femeia rămasă
singură este obligată să găsească o soluţie care să fie convenabilă din punct
de vedere financiar şi care să-i permită să aibe grijă şi de proprii copii) sau
prin divorţ..
- au reuşit să-şi “asigure” viitorul, prin garantarea dreptului la pensia de
stat, ca o conseciţă a încheierii contractului de muncă – în mod special
pentru persoanele cu vârste de peste 45 ani, care nu-şi mai găsesc loc de
muncă, oferta de locuri de muncă în comuna noastră fiind destul de redusă.
- au reuşit să-şi gestioneze în mod eficient activitatea în propria gospodărie
şi îngrijirea propriilor copii, în condiţiile în care, această meserie
presupune „muncă la domiciliu” – adică un aspect important fiind faptul
că, prin intermediul Fişei de evaluare a plasamentului, instrument prin
care instituţia de protecţie monitorizează situaţia copilului aflat în familia
de asistenţă maternală, indică faptul că, indicatorii evaluării vizează
progresele copilului şi nu activităţile îngrijitorului, oferindu-i acestuia
deplină libertate.
- este important de menţionat faptul că, pentru asistenţii maternali
profesionişti cu mai multă experienţă (adică cei care au avut în plasament,
succesiv, mai mulţi copii în îngrijire), copilul este redus la statutul de
„obiect al muncii”, astfel, este încurajată “limitarea profesionistă a
ataşamentului faţă de copil”, ajungând, în timp, la o accentuare a
instrumentalizării valorii acestuia.
- sunt unele cazuri în care asistenţii maternali profesionişti se ataşează de
copii, făcând dificil momentul reintegrării copilului în familia biologică.
3. Costul copilului pentru familia de asistenţă maternală – un

aspect importat este acela de dependenţă a copilului faţă de adult, mai ales în
cazul îngrijirii copilului cu dizabilităţi, aceasta fiind perceput uneori ca fiind “un
cost”.
65
În asemenea cazuri, una dintre strategiile folosite de asistenţii maternali
profesionişti pentru gestionarea costului ridicat al dependenţei, este transferul unor
responsabilităţi de însoţire şi sprijin al copilului asupra celorlalţi membri ai
familiei: soţ, soţie, copii biologici şi alte rude.
Costurile pot să fie şi mai mari atunci când apar probleme de sănătate a
copilului iar investiţia în rezolvarea lor impune neglijarea celorlalţi membri ai
familiei sau a gospodăriei.
O altă categorie de costuri des invocată în interviurile cu asistenţii maternali
profesionişti, este reprezentată de costurile materiale cotidiene adresate copilului
şi perceperea faptului că, pentru a fi la înălţimea exigenţelor de bun părinte,
aceştia sunt obligaţi să facă cheltuieli mult mai mari decât le permit sumele
alocate direct copilului.
În cazul copiilor cu dizabilităţi, alocaţia mai mare ce se acordă pentru
îngrijirea lor este definită de asistenţii maternali profesionişti ca fiind uneori un
avantaj şi un stimulent pentru specializarea profesională în îngrijirea acestor copii,
dar alteori ea este considerată nesemnificativă, în raport cu un cost social şi
familial mare, generat de dezaprobarea membrilor familiei, rudelor şi vecinilor
faţă de decizia de a îngriji un copil cu dizabilităţi.
4. Dimensiunea afectivă a valorii copilului luat în îngrijire – în general, în

interviurile realizate, asistenţii maternali profesionişti, atât femei cât şi bărbaţi, se
se autoevaluează ca fiind semnificativi sau importanţi pentru copiii luaţi în
îngrijire.
Acest lucru înseamnă capacitatea copiilor din plasament de a contribui la
construirea identităţii profesionale a adultului cu care interacţionează cel mai des
şi cu care petrec cel mai mult timp, care-i îngrijeşte.
Din interviurile asistenţilor maternali profesionişti, sunt nelipsite relatările
despre angajamentul acestora în integrarea copilului în mediul familial, despre
faptul că alocă timp pentru activităţi împreună, integrează copiii în ritualurile
casei, le oferă confort şi sprijin emoţional când aceştia au nevoie.
Cel mai frecvent pomenite activităţi sunt cele care descriu rutinele familiale
cotidiene, participarea la pregătirea lecţiilor, acţiuni pragmatice prin care
asistentul maternal profesionist se îngrijeşte de copil, să fie bine îmbrăcat, bine
hrănit, să aibe tot ce le trebuie la şcoală.
66
Foarte adesea, gratificaţiile emoţionale de care beneficiază un asistent
maternal profesionist din partea copiilor pe care–i îngrijeşte sunt descrise sub
forma exclusivităţii afecţiunii copiilor, în contrapondere cu costurile ridicate
presupuse de îngrijirea lor.
În familiile în care copiii biologici au ajuns la vârstă adultă, sunt eventual
căsătoriţi şi au părăsit casa părintească, asistenţii maternali profesionişti povestesc
despre criza pe care a traversat-o cuplul în această etapă din ciclul vieţii familiale
şi despre faptul că, aducerea unui alt copil în casă şi îngrijirea lui a reprezentat un
proiect comun, care a reconstruit coeziunea cuplului.
În familiile fără copii, copilul din plasament poate fi uneori “primul copil”, în
ciuda faptului că această percepţie nu este susţinută de cei din exteriorul familiei,
vecini, comunitate.
5. Dimensiunea socială şi morală a valorii copilului – dimensiunea morală a valorii

copilului se referă la faptul că, hotărârea unei familii de a îngriji un copil aflat într-
o situaţie dificilă, părăsit de părinţi sau abuzat de aceştia, poate fi, aşa cum reiese
din interviurile cu asistenţii maternali profesionişti, o sursă semnificativă de
gratificaţii sociale sau morale pentru aceştia.
Printre satisfacţiile amintite de asistenţii maternali profesionişti din comuna
Păstrăveni, judeţul Neamţ, cea mai frecventă se referă la îmbunătăţirea statutului
social şi economic şi a condiţiilor de viaţă, datorită abandonării activităţii agricole.
Satisfacţia morală asociată profesiei de asistent maternal profesionist este
evidenţiată de definirea acesteia ca pe o „salvare a copilului”, o “pomană”, şi un
noroc al copilului.
O altă sursă de satisfacţie, deloc neglijabilă, vine din perceperea actrivităţii de
„avocat” pe care o întreprinde asistentul maternal profesionist, pentru apărarea
drepturilor copilului aflat în îngrijirea sa, pentru creşterea accesului la servicii
medicale, educaţionale, sociale şi de reprezentare publică în raport cu instituţiile.
67
6. Dimensiunea profesională a valorii copilului din asistenţă maternală – se referă
la faptul că aceşti copii plasaţi la asistenţii maternali profesionişti prezintă un
status iniţial, cu care au intrat în familie4 şi statusul său prezent5.
- povestea vechiului status al copilului – ataşat istoriei sale instituţionale
sau familiale, descrisă în termeni de carenţe afective şi bizarerii
comportamentale, are rolul să evidenţieze costurile pe care le presupune
integrarea copilului în noul context familial, costuri suportate nu numai de
cel care este responsabil de copil ci de întreaga familie a acestuia, deoarece
trebuie să-şi reorganizeze spaţiile, practicile şi ritualurile,
comportamentele intra- şi extrafamiliale, pentru a gestiona acomodarea
nou-venitului şi pentru a-i întâmpina nevoile, în condiţiile lipsei unei
istorii comune a acestuia cu grupul familial care îl primeşte.
Acest proces este, cel mai adesea, descris ca fiind unul de-a dreptul
dramatic, atăt pentru familia asistentului maternal profesionist cât şi
pentru copil.
În cazurile în care copiii provin din instituţie, dramatismul poveştii se
accentuează, din cauza distanţei dintre manifestările copilului şi reperele
de normalitate ale familiei asistentului maternal profesionist asupra unui
copil, această distanţă fiind pusă pe seama istoriei copilului petrecută în
mediul rezidenţial.
În alte cazuri, vechea identitate a copilului este construită pe baza unor
detalii care descriu starea de sărăcie extremă a familiei de origine şi
comportamentele copiilor dobândite în astfel de condiţii.
- Noua identitate a copilului – dobândită în familia asistentului maternal
profesionist - este construită în relaţie cu investiţiile celui care îngrijeşte
copilul, la care participă şi ceilalţi membri ai familiei şi pune în evidenţă
priceperea şi adeziunea aduldului în rolul de părinte-substitut.
Rolul reparator al familiei de îngrijire este pus în evidenţă, în toate
interviurile cu asistenţii maternali profesionişti, prin comparaţie cu statusul
iniţial al copilului la venirea în familie, şi se sprijină pe descrierea
progreselor deseori spectaculoase ale copiilor în noul context familial.
4
Însemnând :”ce a fost” –caracterizat de comportamente etichetate drept „ciudate”,
şi acceptate de asistentul maternal profesionist ca semne ale privării copilului de
afecţiunea maternă.
5
Însemnând:” ceea ce reprezintă acum”.
68
În concluzie, putem spume că noi, ca asistenţi sociali, trebuie să facem toate
demersurile pentru a îmbina, a echilibra latura standard a acestei profesii şi
realitatea pe care o întâmpinăm zi de zi în familiile asistenţilor maternali
profesionişti.
Capitolul 5
ANEXE
Anexa 1
ECOMAPA
Pentru copilul A.O.
69
Părinţii
Fratele Vecinii
A.O.
Rudele
Medicul până la
de gradul
Familie IV
Legenda:
Relaţie echilibrată
Relaţie foarte puternică
Relaţie stresantă
Relaţie încordată
Relaţie unilaterală
Relaţie bilaterală
Anexa 2
ECOMAPA
Pentru copilul C.O.
70
Părinţii
Fratele Vecinii
C.O.
Rudele
Medicul până la
de gradul
Familie IV
Legenda:
Relaţie stresantă
Anexa 3
ECOMAPA
Pentru tânăra A.N.
71
Mama
Fratele şi
Vecinii
sora
A.N.
Medicul
Colegii
de
de Şcoală
Familie
Rudele
până la
gradul Biserica
IV
Legenda:
Relaţie stresantă
Anexa 4
GENOGRAMA
Pentru copilul A.O.
2002
- 10 clase
72 - ortodoxă
- casnică
- 10 clase
- 8 clase 28 ani 25
- ortodoxă
- ortodox ani - casnică
1,5 ani
3
ani
Preşcolar Preşcolar
LEGENDA:
Persoană de sex masculin
Persoană de sex feminin

Relaţie de căsătorie
Relaţie de concubinaj
Căsătorie încheiată de divorţ
Căsătorie în care soţii sunt separaţi în fapt
Bărbat decedat
Persoană de sex necunoscut

Anexa 5
GENOGRAMA
Pentru copilul C.O.
2002
- 10 clase
- 10 clase
- 8 clase 28 ani 25 - ortodoxă
- ortodoxă
- ortodox ani - casnică
- casnică
73
1,5 ani
3
ani
Preşcolar Preşcolar
LEGENDA:

Bărbat decedat
74
Anexa 6
GENOGRAMA
pentru tânăra A.N.
1990
- 4 clase 41 - 4 clase
46
- ortodox ani - ortodoxă
ani
- casnică
12
ani 13a
ni
19
ani
Elevă
Elevă
Elevă
LEGENDA:

Bărbat decedat
75
Anexa 7
privind evaluarea persoanei:
I. Situaţia socială a persoanei care solicită eliberarea atestatului de

asistent maternal profesionist:
Nume:
Prenume:
Domiciliul:
Data naşterii:
Stare civilă:
Studii:
Starea de sănătate:
Venituri:
Loc de muncă:
Ocupaţia:
Soţul
Nume:
Prenume:
Domiciliul:
Data naşterii:
Stare civilă:
Studii:
Venituri:
Loc de muncă:
Ocupaţia:
Antecedente penale:
76

III. Condiţii de locuit
Locuinţa:
Nr. Camere:
nr. pers. care locuiesc:
din care: adulţi - ; copii – ; bătrâni ;
- - -

profesionist: numita P.M. doreşte continuitate în cartea de muncă şi să aibe grijă de cei
doi minori, să-i integreze în familie.
V. Informaţii despre copiii pe care ar dori să-i îngrijească:

Vârsta:
Sexul:
Etnie:
Nr. Copiilor:
Cu sau fără nevoi speciale:
77
Anexa 8
RAPORT
Date despre persoana care solicită liberarea atestatului de asistent maternal

profesionist:
Nume:
Prenume:
Domiciliul:
Data naşterii:
Stare civilă:
Studii:

Doamna _______ poate primi simultan în plasament un număr de _____ copii,
cuprinşi în grupa de vârstă ______, de sex feminin sau masculin.
78
Anexa 9

Numele şi prenumele : .
C.N.P.:
Data naşterii:
Locul naşterii:
Fiil lui: şi al:
Domiciliul:
Situaţia şcolară:
Scopul întocmirii anchetei sociale:
Părinţi :
Mama: Numele şi prenumele:
C.N.P.:
Data şi locul naşterii:
CI: seria , nr. , eliberat de:
Starea civilă:
Locul de muncă: -
Ocupaţia:
Domiciliul legal:
Venituri:
Tata: Numele şi prenumele:

C.N.P.:-
Data şi locul naşterii:
Starea civilă:
Fraţi : Nume:
Prenume:
79
C.N.P.
Vârsta:
Situatie scolara:
Stare de sanatate:
Nume:
Prenume:
C.N.P.
Vârsta: .
Situatie şcolară:
Stare de sanatate:
II. Condiţii actuale de viaţă ale familiei în cadrul cărei tânăra beneficiază
de măsură de protecţie.
a.
b.
80
COMUNA
PĂSTRĂVENI
81
Capitolul 6.
BIBLIOGRAFIE
Bocancea Cristian, Neamţu George (1999) -“Elemente de asistenţă socială”, Editura

Polirom.
Chelcea Septimiu (2001) – “Metodologia Cercetării Sociologice – Metode cantitative
şi calitative”, Editura Economică, Bucureşti.
Codul muncii[1] [art. 105 - art. 107],
Cojocaru Daniela (2008) -“Copilăria şi construcţia parentalităţii”, Editura Polirom.
Cojocaru Ştefan, Cojocaru Daniela (2008) – “Managementul de caz în protecţia
copilului” – Editura Polirom.
Hotărâre 679/12.iunie 2003-privind condiţiile de obţinere a atestatului, procedurile de
atestare şi statutul asistentului maternal profesionist.
Iluţ Petru (2005) – “Sociopsihologia şi antropologia familiei”, Editura Polirom.
Larousse – Dicţionar de sociologie (1996)– Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti
Legea 272/2004 - privind protectia si promovarea drepturilor copilului
Manual de bune practici în asistenţa socială comunitară - material elaborat de către
Codul Familiei
Miftode Vasile (1995) -“Teorie şi metodă în asistenţă socială”, Editura Fundaţiei
,,Axis”,
Miftode Vasile (1995)- “Metodologia sociologică”, Editura Porto-Franco, Galaţi.
Neamţu George (2003) – “Tratat de asistenţă socială” – Editura Polirom.
Ordin 35/15.mai.2003 – privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru
asigurarea protecţiei copilului la asistentul maternal profesionist şi ghidul metodologic
de implementare a acestor standarde.
Şchiop Ursula – Dicţionar de psihologie (1997)- Editura Babel.
Tutty Leslie, Rothery Michael, Grinnell Richard (2005)-“Cercetarea calitativă în
asistenţa socială”. Editura Polirom.
World Vision România - biroul Iaşi în cadrul proiectului “ Formarea lucrătorilor
sociali din mediul rural “
82
Zamfir Cătălin, Stănescu Simona (2007) – Enciclopedia dezvoltării sociale – Editura
Polirom.
Rapoarte şi studii
***Asistenţa maternală pentru copilul de vârstă mică, 2002, Organizaţia Holt
România
*** Evolutia apărarii şi respectării drepturilor copilului aflat in dificultate, 1998,
Federaţia Internaţională a comunităţilor Educative
***În interesul copilului, 2005, buletin informativ editat de Autoritatea Naţionala
Pentru Protectia copilului
Resurse internet:
www.copii.ro
www.asistenţasocială.ro
http://www.cjneamt.ro/public/ian2008/al21_draft.doc
83

Copy (7) of Asistenta - Maternala-Standardul - Ocupational - Si - Realitatea - Cotidiana - 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Copy (7) of Asistenta - Maternala-Standardul - Ocupational - Si - Realitatea - Cotidiana - 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA ,,PETRE ANDREI” DIN IAŞI

FACULTATEA DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI SOCIOLOGIE

1. Cadrul teoretic în domeniul protecţiei copilului în plasament la

2. Asitenţă maternală – standardul cupaţional şi realitatea cotidiană........... 26

Am ales ca temă de licenţă: “Asistenţa maternală – standard ocupaţional şi

Cadrul teoretic în domeniul protecţiei copilului in plasament la asistenţii

1.1. Noţiuni fundamentale în domeniul asistenţei maternale profesioniste.

1.1.2. Termenul de asistent maternal profesionist – Asistentul Maternal

1.1.3. Noţiunea de asistenţă maternală – reprezintă servicii de tip familial

1.1.4. Noţiunea de plasament familial - reprezintă incredintarea unui copil,

Prin Ordinul Ministrului muncii şi protecţiei sociale şi al Preşedintelui

În România, în prezent, sunt peste 15.000 de asistenţi maternali

1.3. Asistenţa maternală la nivel internaţional

Din lucrările de specialitate din ţările occidentale, cu o bogată experienţă în

1.4. Acţiuni necesare pentru obţinerea atestatului de asistent maternal

Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească un candidat:

Cine poate fi asistent maternal:

Cine nu poate fi asistent maternal

Acte necesare pentru atestare – pentru obţinerea Atestatului de asistent

Evaluarea este facută de asistentul social şi, după caz, de un psiholog.

Perioada de probă. Cuvântul final îl are Comisia pentru Protectia Copilului,

Remunerare. A fi părinte profesionist e o meserie remunerată.

1.5. Importanţa climatului familial în dezvoltarea copilului

Există următoarele tipuri de plasamente în asistenţa maternală:

Asistenţa maternală în regim de urgenţă.

Asistenţă maternală pe termen scurt sau mediu.

Asistenţa maternală pe termen lung.

Asistenţa maternală pentru copii cu nevoi speciale

Asistenţa maternală in regim de respiro

1.5.1.Status şi rol. Rolurile parentale şi educaţia la nivelul familiei.

Raporturile dintre părinţii de substituţie şi copilul îngrijit sunt foarte

1.6. Implicaţii psiho-sociale ale protecţiei copilului în plasament la asistenţii

1.6.1. Implicaţiile psihosociale ale plasamentului la nivelul copilului

1.6.2. Implicaţiile psihosociale ale plasamentului la nivelul familiilor

1.7. Teorii specifice în practica asistenţei maternale

1.7.1. Teoria îngrijirii

1.7.2. Teoria ataşamentului

1.8. Metode şi tehnici aplicate

Pentru a putea realiza studiile de caz dorite, pentru a evidenţia îmbinarea în

1.8.1. Observaţia sociologică

1.8.4. Ancheta socială

Asitenţă maternală – standard ocupaţional şi realitate cotidiană

2.1. Efectele sistemului de asistenţă maternală asupra comunei Păstrăveni, judeţul

Nr. Tip serviciu

În judeţ Din care, în În judeţ Din care,în

Nr. Nr. Nr. Nr.

• Un efect benefic asupra comunei Păstrăveni, este acela că în

2.2. Chestionare aplicate asistenţilor maternali profesionişti din cadrul comunei

Pentru ca aplicarea acestui chestionar să poată avea efectul dorit, adică o

2.3. Statistici referitoare la asistenţii maternali profesionişti din cadrul comunei

Ca asistent social în cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei

După numărul de asistenţi maternali atestaţi anual, avem următorul

Conform graficului anterior, observăm faptul că în comuna Păstrăveni, judeţul

După vârsta asistenţilor maternali profesionişti avem următorul rezultat:

Repartiţia în funcţie de vârsta asistenţilor maternali profesionişti din

Număr assistenţi maternali profesionişti

În comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, din numărul de 77 asistenţi maternali

După vârsta copiilor luaţi în plasament de către asistenţii maternali

Repartiţia în funcţie de vârsta copiilor aflaţi în plasament la asistenţi

În comuna Păstrăveni, judeţul Neamţ, din totalul de 89 copii aflaţi în

În funcţie de genul asistentului maternal profesionist, ştiind faptul că

Genul Număr persoane %

În comuna Păstrăveni, din numărul de 77 asistenţi maternali profesionişti sunt