Sunteți pe pagina 1din 6

Lp 6.

Examinarea microorganismelor pe preparate native

1. Microscopul fotonic este un aparat optic, care utilizează ca sursă de lumină


fotonul, special construit cu scopul de a mării şi a permite observarea
obiectelor foarte mici, de ordinul micrometrilor.
Microscopul fotonic se compune din trei părţi: mecanică, optică şi sursa
de lumină (fig 1).
a. Partea mecanică sau stativul - este construit din metal şi reprezintă
suportul pentru partea optică şi sursa de lumină şi se compune din:
Talpa sau piciorul microscopului asigură stapilitatea aparatului; în ea se
găseşte montată sursa de lumină şi diafragma.
Coloana (a) este ataşată la piciorul microscopului şi are atasate: masa
(b), revolverul (e) şi dispozitivul de punere la punct a imaginii. Are montat la
partea superioară sistemul obiectiv-ocular. Cu ajutorul a două vize sistemul se
deplasează în sus sau în jos, mişcări necesare pentru obţinerea unei imagini
clare.
Masa este dispozitivul pe care se fixează preparatul de examinat. Are
formă rotundă sau pătrată şi este dispusă perpendicular pe axa optică a
microscopului; în centru are o deschidere rotundă sau dreptunghiulară prin care
trec razele de lumină spre preparatul de examinat. Cu ajutorul a două vize
laterale se poate deplasa în plan orizontal în vederea examinării preparatului.
Pe suprafață se găsesc două dispozitive de fixare a lamei/preparatului (valeţi) şi
o riglă gradată.
Revolverul (e) este dispozitivul în care sunt montate obiectivele.
Dispozitivul de punere la punct a imaginii este necesar pentru obţinerea de
imagini clare şi se realizează prin deplasarea sistemului obiectiv-ocular în sus
sau jos. Această mişcare se face cu ajutorul vizei macrometrice (c) pentru
deplasări grosiere şi rapide şi viza micrometrică (d) pentru deplasări reduse şi
lente, folosită pentru claritate.
a. coloana
b. masa microscop
a. c. viza macro
d. viza micro
e. revolver obiective
b. f. oculare
c. g. obiective
d.
h. sursa lumină
i. condensator

Fig 1.Microscopul fotonic-părti componente

b. Partea optică este formată din sistemul ocular şi sistemul obiectiv


Sistemul ocular (f), este constituit din două lentile montate în tuburi
metalice scurte, numite oculare, care sunt dispuse în partea superioară a
coloanei microscopului. Ocularele sunt mobile putând fi distanțate in functie de
distanța interpupilara a persoanei care face examinarea la microscop, astfel
încât imaginea să nu fie dublă. Puterea de marire a ocularelor este de 10x
Sistemul obiectiv (g) este alcătuit dintr-un set de lentile obiective care
se înşurubează pe capul revolver. Cele mai întâlnite obiective uscate au putere
de mărire de 6x, 10x, 20x,40x şi obiectivul pentru imersie, care are o putere de
mărire de 100x
c. Sursa de lumină cuprinde:
Sursa de lumină (h), este inclusă în talpa microscopului şi este
reprezentată de un bec de 6 V alimentat prin intermediul unui transformator.
Dispozitivul de transmisie, montat in talpa microscopului, este
reprezentat de o oglindă plană ce are rolul de a orienta razele luminoase în axul
optic al microscopului. Între sursa de lumină şi oglindă se găseşte un diafragm
- iris.
Condensatorul de lumină (î), este un sistem de lentile montate într-un
dispozitiv mobil aflat sub platină şi are rolul de a focaliza lumina pe preparatul
microscopic. Pentru o iluminare eficientă a preparatului este necesară
corectarea aperturii numerice cu cea a obiectivului.

2. Tehnica de lucru cu obiectivul de imersie


Examinarea sub imersie este o tehnică specifică de examinare in
domeniul microbiologiei pentru preparatele uscate, care presupune utilizarea
unui ulei (de parafina sau de cedru) depus pe preparat, acesta asigurând
legatura cu obiectivul de imersie (100x).
Rolul uleiului este de a elimina stratul de aer dintre preparat si obiectiv.
După cum este cunoscut aerul este un mediu mai putin dens, ca atare razele de
lumină după traversarea preparatului vor difuza in aer (indice de refractie =1).
Uleiul, cu o densitate mai mare, avînd un indice de refractie = 1,5 va face
legatura cu obiectivul. Ca urmare, razele de lumina nu se mai pierd, fiind
captate total în obiectiv, imaginea rezultată fiind mai clară si luminoasă.
Pentru examinarea cu obiectivul de imersie se parcurg următoarele etape:
- se ridică tubul microscopului (sau se coboara masa, depinde de model)
cu ajutorul vizei macrometrice şi se aduce în axul optic obiectivul de
imersie (100 x) prin rotirea revolverului;
- se ridică condensatorul la maxim, astfel încât se atinge preparatul pe
partea inferioară şi se depune o picătură de ulei de imersie pe lamă,
acolo unde lumina trece prin preparat;
- privind din lateral se aduce obiectivul de imersie în
contact cu picătura de ulei;
- privind prin oculare se ridică sau se coboară tubul
microscopului până se prinde imaginea;
- cu ajutorul vizei micrometrice se clarifică imaginea din
câmpul microscopic.

3. Examinarea microorganismelor pe preparate native


Preparatele native sunt preparate proaspete, umede, în care
microorganismele sunt studiate în stare vie. Aceste preparate servesc
pentru observarea mobilității microorganismelor, mobilitate care se datorează
prezenţei unor formaţiuni de deplasare numite cili sau flageli, numărul lor
variind în funcţie de specie.
Mișcarea microorganismelor datorită prezenţei cililor sau a flagelilor, într-
un preparat nativ, se recunoaşte prin faptul că acestea se deplasează in toate
direcţiile, cu traversarea câmpului microscopic. Se va face distincţia între
mobilitatea microorganismelor, mișcarea browniană (mişcare de
trepidație, în zig-zag, imprimată particulelor de mici dimensiuni aflate în
suspensie) şi mişcarea într-un singur sens imprimată microorganismelor
de existenta curenţilor de lichid din preparat care se formează prin
compresia lamelei pe lamă.
Preparatele native au şi dezavantaje:
• ele nu se pot păstra timp îndelungat (se usucă);
• reprezintă un pericol potenţial pentru examinator dacă se
examinează materiale contaminate cu microorganisme patogene.
Examinarea microorganismelor în stare vie se poate face cu ajutorul mai
multor tehnici, cea mai utilizată este tehnica examinării între lamă şi
lamelă; tehnica examinării în picătură suspendată.

Examinarea protozoarelor folosind tehnica examinării între lamă şi lamelă.


Protozoarele sunt microorganisme unicelulare care alcătuiesc
microfauna solului, numărul lor în sol variind în funcţie de tipul de sol
hrană, anotimp. Principalele particularităţi ale acestora sunt:
- prezintă nucleu de tip eucariot;
- sunt microorganisme aerobe, schimbul de gaze se face prin
difuziune la nivelul membranei plasmatice;
- au formaţiunii de deplasare de tipul cililor, flagelilor sau
pseudopodelor;
- nutriţia se realizează prin înglobare (pinocitoză sau fagocitoză) sau
prin invaginare;
- înmulţirea se face prin sciziparitate, uneori apare şi fenomenul de
conjugare;
- în condiţii nefavoarbile de mediu rezistă prin închistare
(celula pierde apa, funcțiile metabolice încetează, își formează
o capsulă protectoare groasă).
Protozoarele sunt împărţite în trei încrengături :
• Flagellata, în care se întâlnesc forme ce leagă regnul animal
de cel vegetal, unele genuri au cromatofori, dimensiunea variază între
20-50µm până la 100 µm. Reprezentant Euglena viridis.
• Rhizopoda cuprinde protozoare cu corp celular de formă
instabilă, care emit prelungiri numite pseudopode ce servesc la deplasare şi
înglobarea hranei. Se hrănesc cu substanţe organice nevii (humus) sau vii
(bacterii şi spori de ciuperci). Reprezentant Amoeba proteus
• Cillliata, sunt considerate protozoare mai evoluate care nu
prezintă cili, aceştia fiind în număr mai mare şi mai scurţi decât
flagelii. Prezintă 2 nuclei (nucleul mare conţine informaţia
genetică necesară biosintezei constituienţilor celulari şi reglarea
funcţiilor vitale şi nucleul mic cu rol în înmulţirea sexuată). Se
hrănesc cu substanţe humice, bacterii, ciuperci, alge şi protozoare
mai mici. Reprezentanți: Paramecium caudatum, Colpidium
colpoda, Cyclidium elongatum, Vorticella microstoma.
Materiale necesare: suspensie de sol fertil păstrată la termostat la temp
de 25 ° C, lame, lamele, pipete, microscop
Tehnica de lucru :
- degresarea lamei şi lamelelor prin ştergerea cu alcool etilic şi
flambare în flacără;
- pe lama răcită se pune o picătură din suspensia de sol, recoltată, pe
cât posibil, de la suprafaţa acesteia
- deasupra picăturii se aşează o lamelă, imprimând acesteia o
mişcare de translaţie, astfel încât să se evite formarea bulelor de aer în
preparat,
- examinarea preparatului cu obiectivul cu putere de mărire de l0x ,
20x si 40x
Observaţie.
In câmpul microscopului se pot observa diferite protozoare mobile.
Identificați-le folosindu-vă de imaginile anexate.

Euglena Amoeba Paramecium Vorticella

Întrebări autoevaluare:
1. Ce este un preparat nativ? Ce avantaje si dezavantaje prezintă.
2. Cate tipuri de mișcare se pot observa într-un preparat nativ. Cum le
putem recunoaște?
3. Cum se numesc formațiunile a căror prezență asigură deplasarea
protozoarelor?
Suport video
Microscopul
https://youtu.be/SUo2fHZaZCU
https://youtu.be/b2PCJ5s-iyk
microscop si forma bact https://youtu.be/Etogpmli02w
miscare browniana https://youtu.be/UUSL0NqcY6k
bacterii mobile https://youtu.be/5eL4CrjXKHM
Protozoare

https://youtu.be/TTbS7_vZLNg
https://youtu.be/9nxoSRasq2Q
https://youtu.be/mv6Ehv06mXY
https://youtu.be/WMMrHnYoDI0
https://youtu.be/VOH2qOFoLto
https://youtu.be/EMNFZnDt75c

S-ar putea să vă placă și