PACHET DE PROCEDURI, METODOLOGII ȘI INSTRUMENTE DE LUCRU

adresat profesioniștilor din echipa comunitară integrată

pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale și unităților județene de incluziune socială
“Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate
pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”

Grupul de lucru pentru elaborarea metodologiilor SCI

Motto:

”Revoluția sustenabilității” ar reprezenta după Ruby K. Payne, cea mai importantă schimbare.

Volumul I
Manual ECI
Page8
INDEX - ROLURI ŞI DEFINIŢII........................................................................................................................................ 5

PREZENTAREA PROIECTULUI “CREAREA ȘI IMPLEMENTAREA SERVICIILOR COMUNITARE INTEGRATE PENTRU

COMBATEREA SĂRĂCIEI ȘI A EXCLUZIUNII SOCIALE”.................................................................................................. 12

INTRODUCERE.......................................................................................................................................................... 13

DELIMITĂRI CONCEPTUALE....................................................................................................................................... 14

SĂRĂCIA........................................................................................................................................................................... 14
EXCLUZIUNEA SOCIALĂ.........................................................................................................................................................15
SISTEMUL DE INDICATORI STATISTICI DE INCLUZIUNE SOCIALĂ......................................................................................................16
METODA DE MĂSURARE A SĂRĂCIEI....................................................................................................................................... 16

MECANISMUL OPERAȚIONAL DE COLABORARE INTERINSTITUȚIONALĂ LA DIFERITE NIVELURI TERITORIALE (CENTRAL,

JUDEȚEAN, LOCAL) ȘI DE COORDONARE A SERVICIILOR COMUNITARE INTEGRATE.....................................................17

ECHIPA COMUNITARĂ INTEGRATĂ (ECI)..................................................................................................................................17

UNITATEA JUDEȚEANĂ DE SUPORT ȘI SUPERVIZARE (UJSS)..........................................................................................................18

ÎMBUNĂTĂȚIREA COLABORĂRII INTERDISCIPLINARE ȘI INTERINSTITUȚIONALE..........................................................20

SERVICIILE COMUNITARE INTEGRATE PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI ȘI EXCLUZIUNII SOCIALE................................20

MANAGEMENTUL DE CAZ ÎN SERVICIILE COMUNITARE INTEGRATE PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI ȘI EXCLUZIUNII

SOCIALE.................................................................................................................................................................... 24

COMISIILE JUDEȚENE DE INCLUZIUNE SOCIALĂ – PLANURILE JUDEȚENE DE INCLUZIUNE SOCIALĂ..............................25

PLATFORMA ONLINE SCI/ APLICAȚIA SOFTWARE SCI................................................................................................. 26

DE CE ARE NEVOIE ADMINISTRAȚIA LOCALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI DE MĂSURI PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI ȘI
EXCLUZIUNII SOCIALE................................................................................................................................................ 27

SERVICIILE PUBLICE DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ LA NIVELUL PRIMĂRIEI.................................................................................................27

SERVICIILE DE ASISTENȚĂ COMUNITARĂ – SERVICII SOCIALE.........................................................................................................28
ASISTENTUL SOCIAL ÎN SPAS................................................................................................................................................ 30
Identificarea. Pregătirea evaluării inițiale.................................................................................................................34
Acordul persoanei și confidențialitatea......................................................................................................................34
Proceduri de referire. Semnalarea urgențelor...........................................................................................................36
Planul de intervenție...................................................................................................................................................41
Elaborarea planului inițial de intervenție (PII)..........................................................................................................................41
Implementarea planului inițial de intervenție (PII)....................................................................................................................43
Monitorizarea implementării Planului initial de intervenție (PII)..............................................................................................43
Revizuirea Planului inițial de intervenție (PII)..........................................................................................................................44

CENTRUL COMUNITAR ONLINE................................................................................................................................. 44

PROGRAMUL DE ACȚIUNI COMUNITARE PENTRU PREVENIREA ȘI COMBATEREA RISCULUI DE MARGINALIZARE ȘI

EXCLUZIUNE SOCIALĂ (PAC)...................................................................................................................................... 46

PAC – PARTE DIN PROCESUL DECIZIONAL AL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE...............................................................................46

MANAGEMENTUL DE CAZ ÎN ELABORAREA, IMPLEMENTAREA ȘI MONITORIZAREA PAC......................................................................49

EDUCAȚIE................................................................................................................................................................. 50

SITUAȚII DE RISC DIN DOMENIUL/ ARIA EDUCAȚIE, VIZÂND SĂRĂCIA ȘI EXCLUZIUNEA SOCIALĂ...........................................................50

CONSILIEREA ȘI MEDIEREA ȘCOLARĂ......................................................................................................................... 52

1. CONSILIEREA ŞCOLARĂ.....................................................................................................................................................52
2. MEDIEREA ȘCOLARĂ........................................................................................................................................................54

2
EDUCAŢIA PERMANENTĂ ŞI ÎNVĂŢAREA PE TOT PARCURSUL VIEŢII - PREMISE PENTRU REDUCEREA RISCULUI DE
EXCLUZIUNE SOCIALĂ............................................................................................................................................... 61

DELIMITĂRI CONCEPTUALE: EDUCAȚIE PERMANENTĂ – ÎNVĂȚARE PE TOT PARCURSUL VIEȚII...............................................................61

ÎNVĂŢAREA........................................................................................................................................................................62
CENTRUL COMUNITAR DE ÎNVĂŢARE PERMANENTĂ (CCIP)........................................................................................................64

ASISTENȚA MEDICALĂ COMUNITARĂ........................................................................................................................ 67

DEFINIȚII ȘI OBIECTIVE.........................................................................................................................................................68
DEZVOLTAREA REȚELEI DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ....................................................................................................69
APLICAŢIA ONLINE AMCMSR.GOV.RO...................................................................................................................................71
FINANŢAREA CHELTUIELILOR DE PERSONAL PENTRU ASISTENŢII MEDICALI COMUNITARI ŞI MEDIATORII SANITARI.....................................71
CENTRELE COMUNITARE INTEGRATE.......................................................................................................................................72
CARACTERISTICI AVUTE ÎN VEDERE ÎN PROCESUL DE CATAGRAFIERE A POPULAŢIEI.............................................................................74
ACTIVITATEA DE CONTROL AL ACTIVITĂŢII DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ............................................................................75
CONCLUZII.........................................................................................................................................................................76

ANEXE I. CONCEPTUL DE SERVICII COMUNITARE INTEGRATE.....................................................................................77

1. MECANISMUL DE COLABORARE INTERINSTITUȚIONALĂ ÎN DOMENIUL SERVICIILOR COMUNITARE INTEGRATE......................................77
2. SCHEMA MECANISMULUI OPERAȚIONAL DE COLABORARE INTERINSTITUȚIONALĂ ȘI COORDONARE A SERVICIILOR COMUNITARE INTEGRATE
....................................................................................................................................................................................... 78
3. PLATFORMA ONLINE SCI-APLICAȚIA SOFTWARE SCI...............................................................................................................79
4. REPREZENTAREA GRAFICĂ A MODELULUI DE INTERVENŢIE SCI - ELIMINAREA BARIERELOR ÎN COMBATEREA SĂRĂCIEI...........................84
5. SCHEMA OPERAȚIONALĂ ”SERVICII COMUNITARE INTEGRATE PENTRU COMBATEREA SĂRĂCIEI ȘI A EXCLUZIUNII SOCIALE ÎN COMUNITĂȚILE
MARGINALIZATE”................................................................................................................................................................86

ANEXE II. MATERIALE RESURSĂ PENTRU ECHIPELE COMUNITARE INTEGRATE (ECI)....................................................86

1. FORME DE SUPORT ADRESATE PERSOANEI/ FAMILIEI CARE ESTE AFECTATĂ DE SĂRĂCIE..................................................................86

2. MATERIAL RESURSĂ PRIVIND ACCESAREA FINANȚĂRILOR DE CĂTRE AUTORITĂȚILE PUBLICE LOCALE..................................................90
3. DESPRE STRATEGIA DE DEZVOLTARE A UNITĂŢILOR ADIMINISTRATIV-TERITORIALE - ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN PROCESUL DECIZIONAL....103
4. SERVICIILE INTEGRATE DIN PERSPECTIVA DOMENIULUI EDUCAŢIE.........................................................................................108
STUDIILE DEMONSTREAZĂ O LEGĂTURĂ PUTERNICĂ ÎNTRE CAPITALUL DE EDUCAȚIE AL PĂRINȚILOR, SĂRĂCIE ȘI GRADUL DE VALORIZARE A
EDUCAȚIEI COPIILOR ÎN ACESTE FAMILII . ÎN GOSPODĂRIILE SĂRACE, CU PĂRINȚI CU UN NIVEL SCĂZUT DE EDUCAȚIE, PREMISELE PERPETUĂRII
EȘECULUI EDUCAȚIONAL SUNT RIDICATE. PRIN URMARE, COPIII DIN ACESTE FAMILII ÎNREGISTREAZĂ UN RISC RIDICAT DE A FI NEȘCOLARIZAȚI
SAU DE A ÎNREGISTRA EȘEC ȘCOLAR, CONCRETIZAT PRIN CORIGENȚE, REPETENȚIE ȘI/ SAU ABANDON ȘCOLAR, VIOLENȚĂ ETC..................110
DE CELE MAI MULTE ORI, VULNERABILITĂȚILOR LEGATE DE EDUCAȚIE LI SE ADAUGĂ CELE CARE ȚIN DE LOCUIRE, VIOLENȚĂ DOMESTICĂ,
OCUPARE OCAZIONALĂ ETC. ALTFEL SPUS, CEL MAI ADESEA, RISCURILE LEGATE DE EDUCAȚIE FAC PARTE DINTR-UN COMPLEX MAI LARG DE
VULNERABILITĂȚI.............................................................................................................................................................. 110
ÎN CONCLUZIE, INTERVENȚIILE CU IMAPCT ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI POT FI EFICACE DOAR DACĂ SUNT ANALIZATE ȘI ÎNSOȚITE DE INTERVENȚII
CARE VIZEAZĂ SITUAȚIA ECONOMICĂ A FAMILIEI, CONDIȚIILE DE LOCUIRE, STAREA DE SĂNĂTATE, SITUAȚIA SOCIALĂ ETC........................110
5. ABANDONUL ȘCOLAR - DATE STATISTICE FURNIZATE DE INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI.....................................................114
6. INDICATORI PRIVIND SITUAŢIA ŞCOLARĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR............................................................................116
7. INDICATORI ŞI DATE STATISTICE PRIVIND EDUCAŢIA ŞI FORMAREA ÎN ROMÂNIA..........................................................................119

INTERVENȚII PRINCIPALE DIN CADRUL COMUNITĂȚILOR......................................................................................... 125

COLECTARE DE DATE COPII/ ELEVI ( DE EX. RECENSĂMÂNTUL ȘCOLAR);...................................................................125

ANEXE III. 1. INSTRUMENTE AFERENTE MANAGEMENTULUI DE CAZ PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI DE

INTERVENȚIE........................................................................................................................................................... 126

1. MODELUL DE IDENTIFICARE A VULNERABILITĂȚILOR PE CATEGORII DE VÂRSTĂ LA NIVEL INDIVIDUAL ȘI COMUNITAR...........................126

2. LISTARE VULNERABILITĂȚI - INSTRUMENT SUPORT ÎN EVALUAREA INIȚIALĂ................................................................................131
3. DATE COLECTATE ÎN PROCESUL DE EVALUARE INIȚIALĂ DE CĂTRE ASISTENTUL SOCIAL..................................................................136

3
 4. MODEL - CADRU PLAN INIȚIAL DE INTERVENȚIE...................................................................................................................155
5. PROCEDURI DE REFERIRE................................................................................................................................................ 160
6. PLAN DE ȘEDINȚĂ ECI....................................................................................................................................................162
7. MODELE DE COMBATERE A SĂRĂCIEI ȘI EXCLUZIUNII SOCIALE PRIN IMPLICAREA PERSOANELOR FĂRĂ RESURSE ÎN ACTIVITĂȚI GENERATOARE
DE VENITURI.................................................................................................................................................................... 165

ANEXE III. 2. INSTRUMENTE DE LUCRU AFERENTE MANAGEMENTULUI DE CAZ PENTRU IMPLEMENTAREA

PROGRAMULUI DE ACȚIUNI COMUNITARE.............................................................................................................. 176

1. ACTIVITĂȚI UAT DE COMBATERE A SĂRĂCIEI ȘI EXCLUZIUNII SOCIALE PRIN IMPLICAREA/ STIMULAREA IMPLICĂRII PERSOANELOR ȘI
FAMILIILOR FĂRĂ RESURSE ÎN ACTIVITĂȚILE GENERATOARE DE VENITURI.......................................................................................176
2. PLAN DE MĂSURI DE COMBATERE A SEGREGĂRII ÎN COMUNITATE...........................................................................................179
3. NOUĂ PAȘI ÎN PARTICIPAREA PERSOANELOR LA VIAȚA COMUNITĂȚII........................................................................................180

ANEXE III. 3. INSTRUMENTE DE LUCRU AFERENTE ACTIVITĂŢII ECI ÎN SERVICIILE COMUNITARE INTEGRATE.............182

1. ATRIBUȚII ALE SPECIALIȘTILOR DIN ECI - VARIANTE DE ASIGURARE A COMPONENTEI DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ....................................182
2. ATRIBUŢIILE ASISTENTULUI MEDICAL COMUNITAR................................................................................................................184
3. ATRIBUŢIILE MEDIATORULUI SANITAR................................................................................................................................185
4. ATRIBUŢIILE CONSILIERULUI ŞCOLAR..................................................................................................................................186
5. ATRIBUŢIILE MEDIATORULUI ŞCOLAR.................................................................................................................................187
6. LISTA INDICATORILOR DE SUCCES ÎN ACTIVITATEA SCI...........................................................................................................187
8. SET MINIM DE INDICATORI PRIVIND ACTIVITATEA DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ COMUNITARĂ PREVĂZUT A FI RAPORTAT LA NIVEL NAŢIONAL ÎN
APLICAŢIA ON-LINE AMCMSR.GOV.RO................................................................................................................................211
7. INSTRUMENT DE AUTOEVALUARE/ EVALUARE A SUCCESULUI ECI/ UJSS..................................................................................214

III. 4. INSTRUMENTE DE LUCRU AFERENTE ASIGURĂRII RESURSELOR ON-LINE PENTRU FAMILIE ȘI COMUNITATE.....219

1. GHID PENTRU COMBATEREA SEGREGĂRII ÎN COMUNITATE.....................................................................................................220

2. INSTRUIRE/ MATERIAL RESURSĂ PRIVIND PROBLEMATICA CONSUMULUI DE ALCOOL ȘI ALTE DROGURI/ PROBLEMATICA ADICȚIILOR PENTRU
PERSOANA/ FAMILIA CARE BENEFICIAZĂ DE SUPORTUL ECI........................................................................................................222
3. ASPECTE GENERALE PRIVIND PROBLEMATICA TRAFICULUI DE PERSOANE ÎN ROMÂNIA CU INCIDENȚĂ ÎN DOMENIUL ASISTENȚEI SOCIALE 228
4. RISCUL DE DISCRIMINARE PENTRU PERSOANELE AFECTATE DE SĂRĂCIE.....................................................................................232
5. DREPTUL LA LOCUIRE.....................................................................................................................................................236
6. INSTRUIRE PRIVIND INDEPENDENȚA ECONOMICĂ ȘI/ SAU TERAPIE PENTRU PROBLEME EMOȚIONALE ÎN LEGĂTURĂ CU GESTIONAREA
FINANȚELOR ȘI DECIZIILOR PE TERMEN LUNG PENTRU PERSOANA/ FAMILIA CARE BENEFICIAZĂ DE SUPORTUL SCI.................................244
7. INSTRUIRE/ MATERIAL RESURSĂ PRIVIND PROBLEMATICA PROBAȚIUNII POST CUSTODIE PENALĂ PENTRU PERSOANA/ FAMILIA CARE
BENEFICIAZĂ DE SUPORTUL ECI........................................................................................................................................... 249
8. MODELE MENTALE ALE PERSOANELOR AFECTATE DE SĂRĂCIE.................................................................................................261
9. ȘCOALA PĂRINŢILOR ŞI CURSURI PENTRU PĂRINŢI ŞI FAMILIE..................................................................................................263

BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................................................267

4
 INDEX - Roluri şi definiţii

Asistent social – absolvent studii superioare cu licenţă în asistenţă socială, înscris în Registrul Naţional al
Asistenţilor Sociali. Activităţile desfăşurate de către asistentul social: Asistentul social pune în practică
cunoştinţele, normele şi valorile asistenţei sociale pentru a interveni şi a acorda asistenţă persoanelor sau
comunităţilor, la cererea acestora sau ori de câte ori situaţia o impune. Asistentul social participă activ la
elaborarea şi aplicarea politicilor sociale în domeniu, strategiilor şi planurilor de acţiune la nivel local,
judeţean, naţional şi internaţional, promovând bunăstarea socială. Asistentul social desfăşoară în principal
următoarele tipuri generale de activităţi:
a) identifică segmentul de populaţie ce face obiectul activităţilor de asistenţă socială;
b) identifică şi evaluează problemele socioumane dintr-o anumită regiune, comunitate sau localitate;
c) dezvoltă planuri de acţiune, programe, măsuri, activităţi profesionalizate şi servicii specializate specifice
domeniului;
d) sensibilizează opinia publică şi o informează cu privire la problematica socială;
e) stabileşte modalităţile concrete de acces la prestaţii şi servicii specializate de asistenţă socială pe baza
evaluării nevoilor;
f) dezvoltă programe de cercetare ştiinţifică şi formare profesională. 1

Tehnician asistenţă socială – absolvent studii medii şi curs calificare autorizat ANC “tehnician asistenţă
socială”. SPRIJINĂ ASISTENTUL SOCIAL PE TOT PARCURSUL ACTULUI PROFESIONAL AL
ACESTUIA (DIAGNOZĂ ȘI INTERVENȚIE)
‐ Administrează şi implementează programe de asistenţă socială şi servicii comunitare şi asistă persoanele
pentru rezolvarea problemelor personale şi sociale.
‐ În lipsa asistentului social, acționează ca persoană de contact pentru beneficiari și membrii familiei acestora;
‐ Introduce date și informații în baze de date referitoare la măsurile de asistență socială;
‐ Participă, după caz, la realizarea documentelor referitoare la beneficiari (analizează, verifică și obține
documente necesare asistentului social);
‐ Participă, după caz, sub coordonarea/ împreună cu asistentul social la intervenții care presupun punerea în
aplicare a măsurilor de urgență pentru asigurarea siguranței persoanelor vulnerabile;
‐ Participă la organizarea întâlnirilor echipei de specialiști cu beneficiarii și membrii familiei acestora;
‐ Asistă și observă interacțiunea dintre beneficiar și membrii familiei: 1.oferă informații asupra rolului
familiei, viața de familie, parenting și sănătate, 2. Sprijină dezvoltarea comportamentelor pozitive, 3. Observă
și anunță asistentul social despre interacțiunea dintre beneficiar și familia acestuia;
‐ Culege informații necesare asistentului social în realizarea evaluării;
‐ Furnizează informații despre alte servicii și asistă beneficiarul în procesul de accesare a acestora;
‐ Organizează și însoțește, după caz, transportul beneficiarilor la întâlniri cu alți specialiști/servicii;
‐ Intermediază și susține comunicarea dintre asistentul social, alți specialiști și beneficiar și familia acestuia
(telefonic, electronic, etc.);
‐ Întocmește rapoarte de vizită, de întâlnire, completează fișe de observație, note telefonice, sinteze și analize
necesare în activitatea de monitorizare și raportare;
‐ Oferă suport pentru dezvoltarea deprinderilor de viață pentru beneficiar și membrii familiei acestuia;
‐ Efectuează muncă de teren/deplasări în teren și muncă în echipă;
‐ Se implică în gestionarea situațiilor conflictuale și comportamentelor agresive;
‐ Indexează și arhivează documentele din dosarul beneficiarului conform procedurilor existente;
‐ Ține la curent asistentul social despre respectarea termenelor și planificărilor;
‐ Se documentează permanent și diseminează, după caz, informații cu privire la rețeaua de servicii sociale
teritoriale precum și a altor servicii sociale necesare persoanelor vulnerabile din comunitate;
‐ Identifică și transmite asistentului social informații despre noi servicii sau resurse ce pot fi implicate în
intervenție;
‐ Completează, verifică și transmite documentele solicitate pentru obținerea de beneficii sociale pentru
beneficiar;
Page8

1
Potrivit Legii 466 din 2004 cu privire la statutul asistentului social
‐ Participă la realizarea evaluării de nevoi a comunității locale și întocmirea documentelor necesare elaborării
strategiilor de dezvoltare;
‐ Realizează raportări către asistentul social privind relația cu beneficiarii și familia acestora: vizite, întâlniri,
menținerea relației dintre beneficiarii de asistență socială și familia acestora;
‐ Participă la întâlnirile de supervizare lunară realizate de asistentul social. 2

Consilier şcolar - Consilierul şcolar este un specialist în educaţie care planifică şi desfăşoară activităţi de
consiliere educaţională individuală sau de grup care au drept obiectiv adaptarea elevului la probleme specifice
mediului şcolar; implementează programele de educaţie pentru carieră în scopul formării de competenţe în
domeniile vizate prin aria curriculară “Consiliere şi orientare”; organizează programme extracurriculare de
orientare vocaţională; promovează şi implementează programele de educaţie pentru sănătate care vizează
formarea şi dezvoltarea la elevi a abilităţilor de management al stilului de viaţă. 3

Mediator şcolar - Mediatorul şcolar acţionează ca agent al comunităţii în relaţie cu şcoala, reprezintă
comunitatea în şcoală şi şcoala în cadrul comunităţii. Sarcina principală a mediatorului şcolar este să sprijine
participarea tuturor copiilor din comunitate la învăţământul obligatoriu, prin încurajarea implicării părinţilor în
educaţia copiilor şi în viaţa şcolii şi prin facilitarea cooperării între familii, comunitate şi şcoală. Mediatorul
şcolar este angajatul şi subordonatul unităţilor de învăţământ preuniversitar sau al centrelor de resurse şi de
asistenţă educaţională, înfiinţate şi organizate conform Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr.
5418/2005. Angajarea mediatorului şcolar se face la solicitarea şcolii şi/sau a comunităţii, la propunerea
inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, la cererea autorităţilor publice locale, a
organizaţiilor guvernamentale şi non-guvernamentale. 4

Asistent medical comunitar – specialist care oferă educaţie privind sănătatea, sesizarea, monitorizarea si
gestionarea cazurilor medico-sociale, asistenţa medicală preventivă de bază şi vizite la domiciliu persoanlor
vulnerabile din punct de vedere medical, social, economic. Acesta oferă asistenţă medicală şi sprijin
persoanelor şi familiilor în vederea asigurării accesului la sistemul serviciilor de sănătate, sociale si servicilor
de ocupare, in functie de caz, acordă la recomandarea medicilor, servicii medicale si referă medicului de
families au medicului specialis pacientul in vederea stabilirii diagnosticului şi tratamentului preventiv sau
curativ; acordă informatii de specialitate – în colectivităţi şi individual - cu privire la igienă, regim alimentar
şi întreprind alte măsuri medicale preventive. Asistentul medical comunitar contribuie la starea de sănătate
generalã a individului, familiei şi comunităţii prin acordarea îngrijirilor care vizează promovarea sănătăţii,
prevenirea îmbolnăvirilor, îngrijirea celor bolnavi la domiciliu, în condiţiile utilizării unei intervenţii care
adeseori reclamă o tehnologie avansată şi o foarte bună pregătire practică. 5
Asistentul medical comunitar colaborează cu furnizorii de servicii medicale (medicul de familie, unitățile
sanitare ambulatorii și spitalicești), cu autoritățile locale din teritoriu, cu furnizorii de servicii sociale, cu
organizații neguvernamentale în scopul schimbării atitudinii populaţiei în sensul dobândirii responsabilității
față de propria sănătate şi creşterea responsabilităţii comunităţii faţă de nevoile populaţiei marginalizate,
prevenirea stigmatizării și excluziunii, îmbunătățirea accesului la servicii medicale precum și oferirea de
servicii medicale directe.

Mediator sanitar - Mediatorul sanitar facilitează accesul nediscriminatoriu al persoanelor aparținând

grupurilor minoritare la servicii de sănătate de calitate, cultivă încrederea între personal medical și beneficiari,
contribuie la informarea autorităților despre obiceiurile și tradițiile grupurilor minoritare din comunitate. O
persoană aptă să devină mediator sanitar este persoana care intruneste conditiile definite de HG 324/ 2019.
Mediatorii sanitari au rolul principal de a înlesni comunicarea dintre persoanele vulnerabile şi membrii echipei
multidisciplinare, contribuind la creşterea eficacităţii intervenţiilor de sănătate publică, adresabilităţii şi
accesibilităţii la serviciile medico-sociale.

Servicii comunitare integrate - Serviciul comunitar integrat este fundamentat pe o abordare integrată a
evaluării nevoilor şi a intervenţiei pentru eliminarea cauzelor care generează sărăcie şi excluziune socială.
Furnizarea integrată a serviciilor comunitare este legată de abordarea sistemică a nevoilor şi de corelarea
2
Potrivit standardului ocupaţional “Tehnician asistenţă socială”
3
Potrivit standardului ocupaţional “Consilier şcolar”, Autoritatea Naţională pentru Calificări
4
Potrivit standardului ocupaţional “Mediator şcolar”, Autoritatea Naţională pentru Calificări
5
Potrivit standardului ocupaţional “Asistent medical comunitar”, Autoritatea Naţională pentru Calificări
6
eficientă a acestora cu pachetele de servicii din domenii diferite pentru reducerea suprapunerilor, armonizarea
resurselor şi crearea unui proces sustenabil de ieşire din starea de sărăcie şi integrare socială şi economică şi
vizează următoarele arii: asistenţa socială, sănătatea, educaţia, ocuparea, locuirea şi accesul la documente de
identitate. Abordarea integrată a furnizării serviciilor comunitare va fi inclusă în strategia de dezvoltare locală
a fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. 6

ECI - Echipa comunitară integrată care asigură paleta de servicii ce sunt furnizate prin intermediul
serviciului comunitar integrat este compusă din: asistent social, asistent medical comunitar, respectiv mediator
sanitar pentru comunităţile de romi şi consilier şcolar/mediator şcolar. 7

UJSS – Unităţile de Suport şi Supervizare. Echipele funcţionează la nivel județean și organizate în legătură
cu serviciile publice de asistență socială în subordinea consiliilor județene (DGASPC), agențiile teritoriale de
plăți și inspecție socială (AJPIS), direcțiile de sănătate publică județene (DSP) și centrele județene de resurse
și de asistență educațională (CJRAE). Acestea au în principal rol de supervizare, coordonare și suport tehnic și
metodologic a echipelor comunitare integrate, precum și rol de monitorizare și raportare, asigurând inclusiv
corelarea dintre aspectele tehnice de implementare si activitatea de management de proiect. Activitatea UJSS
se va realiza în baza manualului de lucru, componentă a pachetului de proceduri, metodologii și instrumente
de lucru, precum și a planului de supervizare profesională.

SPAS - Serviciul public de asistență socială are scopul de a asigura aplicarea politicilor sociale în domeniul
protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum și altor persoane,
grupuri sau comunități aflate în nevoie socială și reprezintă temelia/ fundamentul construcției instituționale a
sistemului național de asistență socială bazat pe principiul subsidiarității.

Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activităţi realizate pentru a răspunde nevoilor sociale,
precum şi celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate,
prevenirii şi combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii.
Serviciile sociale sunt servicii de interes general şi se organizează în forme/structuri diverse, în funcţie de
specificul activităţii/activităţilor derulate şi de nevoile particulare ale fiecărei categorii de beneficiari.
Serviciile sociale au caracter proactiv şi presupun o abordare integrată a nevoilor persoanei, în relaţie cu
situaţia socioeconomică, starea de sănătate, nivelul de educaţie şi mediul social de viaţă al acesteia. Pornind de
la nevoile fiecărei persoane, serviciile sociale pot avea o adresabilitate mai largă, la nivel de grup sau
comunitate. Pentru realizarea unor acţiuni sociale coerente, unitare şi eficiente în beneficiul persoanei,
serviciile sociale se pot organiza şi acorda în sistem integrat cu serviciile de ocupare, de sănătate, de educaţie,
precum şi cu alte servicii sociale de interes general, după caz. 8

Serviciile comunitare de utilități publice, denumite în continuare servicii de utilități publice, sunt definite ca
totalitatea activităților reglementate prin prezenta lege și prin legi speciale, care asigură satisfacerea nevoilor
esențiale de utilitate și interes public general cu caracter social ale colectivităților locale, cu privire la:
a) alimentarea cu apă;
b) canalizarea și epurarea apelor uzate;
c) colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale;
d) producția, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică în sistem centralizat;
e) salubrizarea localităților;
f) iluminatul public;
g) administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, precum și altele asemenea.
h) transportul public local.9

6
Potrivit ORDIN Nr. 393/630/4236/2017 din 13 martie 2017 pentru aprobarea Protocolului de colaborare în vederea implementării serviciilor
omunitare integrate necesare prevenirii excluziunii sociale şi combaterii sărăciei
7
Potrivit ORDIN Nr. 393/630/4236/2017 din 13 martie 2017 pentru aprobarea Protocolului de colaborare în vederea implementării serviciilor
omunitare integrate necesare prevenirii excluziunii sociale şi combaterii sărăciei
8
LEGE Nr. 292 din 20 decembrie 2011 Legea asistenţei sociale
9
Potrivit Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006
7
SAC - Serviciul de asistență socială comunitară are drept scop prestarea asistenței sociale la nivel de
comunitate pentru prevenirea și depășirea situațiilor de dificultate la nivel de comunitate. Obiectivele
Serviciului sunt:
• Identificarea persoanelor în situație de dificultate și facilitarea accesului acestora la prestații și servicii
sociale
• Susținerea și mobilizarea comunității în vederea prevenirii și soluționării situațiilor de dificultate 10

DSP - Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București sunt servicii publice deconcentrate,
cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Sănătății, reprezentând autoritatea de sănătate publică la
nivel local, care realizează politicile și programele naționale de sănătate, elaborează programe locale,
organizează structurile sanitare, evidențele statistice pe probleme de sănătate, precum și de planificare și
derulare a investițiilor finanțate de la bugetul de stat pentru sectorul de sănătate. 11 Au rolul de a coordona
tehnic şi metodologic, de a monitoriza, evalua si controla activitatea de asistență medicală comunitară la nivel
județean conform OUG 18/ 2017.

Centrele comunitare integrate sunt organizate în subordinea autorităților executive ale administrației publice
locale, furnizează persoanelor, inclusiv celor de etnie romă și grupurilor vulnerabile, servicii comunitare
integrate adaptate nevoilor medicale, sociale și educaționale, din unitățile/subdiviziunile administrativ-
teritoriale deservite.12

Asistenţa socială - Sistemul naţional de asistenţă socială reprezintă ansamblul de instituţii, măsuri şi acţiuni
prin care statul, reprezentat de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi societatea civilă
intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situaţiilor care pot
genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor. (2) Sistemul
naţional de asistenţă socială intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor de asigurări sociale şi
se compune din sistemul de beneficii de asistenţă socială şi sistemul de servicii sociale. (3) Asistenţa socială,
prin măsurile şi acţiunile specifice, are drept scop dezvoltarea capacităţilor individuale, de grup sau colective
pentru asigurarea nevoilor sociale, creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune
socială.13

Asistența medicală comunitară - cuprinde ansamblul de programe, servicii de sănătate și acțiuni de

sănătate publică furnizate la nivelul comunităților cu scopul creșterii accesului populației și, în
special, al grupurilor vulnerabile, inclusiv a celor de etnie romă, la servicii de sănătate, în special la
cele centrate pe prevenire.14

Educaţia - Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca finalitate principală

formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi
şi aptitudini, necesare pentru: a) împlinirea şi dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în
viaţă, conform intereselor şi aspiraţiilor fiecăruia şi dorinţei de a învăţa pe tot parcursul vieţii; b) integrarea
socială şi participarea cetăţenească activă în societate; c) ocuparea unui loc de muncă şi participarea la
funcţionarea şi dezvoltarea unei economii durabile; d) formarea unei concepţii de viaţă, bazate pe valorile
umaniste şi ştiinţifice, pe cultura naţională şi universală şi pe stimularea dialogului intercultural; e) educarea în
spiritul demnităţii, toleranţei şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; f) cultivarea
sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi a respectului pentru natură şi mediul
înconjurător natural, social şi cultural.15

Managementul serviciilor sociale reprezintă gestionarea de către conducerea desemnată legal a activităţilor şi
resurselor materiale, umane şi financiare ale serviciului/instituţiei/unităţii de asistenţă socială. 16
10
Potrivit https://cnpdc.gov.md/sites/default/files/document/attachments/1._serviciul_asistenta_sociala_comunitara.pdf
11
Potrivit Regulamentul de organizare și funcționare a direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București din 27.07.2010, Text publicat
în Monitorul Oficial, Partea I nr. 550 din 05 august 2010. În vigoare de la 16 august 2010
12
Potrivit ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 18 din 27 februarie 2017 privind asistența medicală comunitară
13
LEGE Nr. 292 din 20 decembrie 2011 Legea asistenţei sociale
14
Potrivit ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 18 din 27 februarie 2017 privind asistența medicală comunitară
15
LEGE Nr. 1/2011 din 5 ianuarie 2011 - Legea educaţiei naţionale
16
Idem 14
8
Managementul de caz reprezintă o metodă de coordonare şi integrare a tuturor activităţilor destinate
grupurilor vulnerabile, de organizare şi gestionare a măsurilor de asistenţă socială specifice, realizate de către
asistenţii sociali şi/sau diferiţi specialişti, în acord cu obiectivele stabilite în planurile de intervenţie. 17

Mediul social de viaţă reprezintă ansamblul condiţiilor de trai în familie şi/sau gospodărie, al relaţiilor sociale
personale, inclusiv mediul în care persoana lucrează, este educată şi îşi desfăşoară activităţile sociale
obişnuite.18

Nevoia socială reprezintă ansamblul de cerinţe indispensabile fiecărei persoane pentru asigurarea condiţiilor
strict necesare de viaţă, în vederea asigurării participării sociale sau, după caz, a integrării sociale. 19

Nevoia specială reprezintă ansamblul de cerinţe indispensabile pentru asigurarea integrării sociale a
persoanelor care, din cauza afecţiunilor de sănătate, genetice sau dobândite pe parcursul vieţii, prezintă o
dizabilitate, precum şi a persoanelor care, din diverse motive de natură socială, sunt dezavantajate în
dezvoltarea personală.20

Procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniile
protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării-comunicării, mobilităţii,
securităţii, justiţiei şi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale şi asigurării participării active a
persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale şi politice ale societăţii. 21

Procesul de integrare socială reprezintă interacţiunea dintre individ sau grup şi mediul social, prin
intermediul căreia se realizează un echilibru funcţional al părţilor. 22

Protecţia socială se defineşte în contextul principiilor, valorilor şi tradiţiilor ce guvernează relaţiile sociale
dintre indivizi, grupuri, comunităţi şi instituţii în statele Uniunii Europene şi reprezintă un ansamblu de măsuri
şi acţiuni care au ca scop asigurarea unui anumit nivel de bunăstare şi securitate socială pentru întreaga
populaţie şi în mod special pentru anumite grupuri sociale. Protecţia socială cuprinde două componente de
bază: asigurările sociale în sistem contributiv şi asistenţa socială noncontributivă. 23

Sărăcia reprezintă starea unei/unui persoane/familii/grup/comunităţi manifestată prin lipsa resurselor strict
necesare cumpărării bunurilor şi serviciilor considerate a asigura nivelul minim de trai într-o anumită perioadă
de timp, raportat la condiţiile socioeconomice ale societăţii. Pragul de sărăcie reprezintă cuantificarea
resurselor, iar standardele utilizate pentru stabilirea acestuia sunt influenţate de nivelul general al costului
vieţii, precum şi de specificul politicilor sociale adoptate. 24

Situaţia de dificultate este situaţia în care se află o persoană care, la un moment dat, pe parcursul ciclului de
viaţă, din cauze socioeconomice, de sănătate şi/sau care rezultă din mediul social de viaţă dezavantajat, şi-a
pierdut sau limitat propriile capacităţi de integrare socială; în situaţia de dificultate se pot afla familii, grupuri
de persoane şi comunităţi, ca urmare a afectării majorităţii membrilor lor. 25

Societatea civilă este formată din persoane asociate sub diferite forme, pe baza unor interese comune, şi care
îşi dedică timpul, cunoştinţele şi experienţa pentru a-şi promova şi apăra drepturile şi interesele; formele
asociative pot fi, în principal, asociaţii şi fundaţii, organizaţii sindicale şi patronale, organizaţii culturale şi de
cult, precum şi grupuri comunitare informale. 26

17
Idem 14
18
Idem 14
19
Idem 14
20
Idem 14
21
Idem 14
22
Idem 14
23
Idem 14
24
Idem 14
25
Idem 14
26
Idem 14
9
ISJ - Inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti sunt servicii
publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei, se organizează la nivel județean și acționează pentru
realizarea obiectivelor educaționale prevăzute de Legea Educației în domeniul învățământului preuniversitar.
Își desfășoară întreaga activitate pe baza Legii Educației, a Statutului personalului didactic, a hotărârilor și
ordonanțelor emise de Guvernul României, a tuturor actelor normative ce decurg din conținutul Legii
Educației, precum și a ordinelo/precizărilor elaborate de Ministerul Educației.
Aplică politicile şi strategiile, controlează aplicarea legislaţiei şi monitorizează calitatea activităţilor de
predare-învăţare şi respectarea standardelor naţionale/indicatorilor de performanţă, prin inspecţia şcolară,
controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ,
asigură, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea elevilor şi monitorizează
participarea la cursuri a acestora pe durata învăţământului obligatoriu, coordonează admiterea în licee,
evaluările naţionale şi concursurile şcolare la nivelul unităţilor de învăţământ din judeţ şi, respectiv, din
municipiul Bucureşti.27

CJRAE - Centrele Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională sunt unităţi conexe ale învăţământului
preuniversitar, cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, coordonate metodologic de inspectoratele şcolare judeţene (ISJ)/Inspectoratul Şcolar al
Municipiului Bucureşti (ISMB). CJRAE/CMBRAE reprezintă o instituţie de învăţământ special integrat
specializată în oferirea, coordonarea şi monitorizarea de servicii educaţionale specifice acordate copiilor/
elevilor, cadrelor didactice, părinţilor şi membrilor comunităţii, pentru a asigura tuturor accesul la o educaţie
de calitate, precum şi asistenţa necesară în acest sens. 28

UAT – Unităţile administrativ-teritoriale.Teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în

unități administrativ-teritoriale care sunt comunele, orașele și județele.
Comunele și orașele sunt unități administrativ-teritoriale de bază.
Orice modificare a limitelor teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale care privește înființarea,
reînființarea sau reorganizarea acestora se poate efectua numai prin lege și după consultarea obligatorie a
cetățenilor din unitățile administrativ- teritoriale respective prin referendum local, în condițiile legii.
Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și
patrimoniu propriu. Unitățile administrativ-teritoriale, precum și subdiviziunile administrativ-teritoriale sunt
subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile
teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare.
Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind
administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din
raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
Comuna este unitatea administrativ-teritorială de bază care cuprinde populația rurală unită prin comunitate de
interese și tradiții, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale,
geografice și demografice. Prin organizarea comunei se asigură dezvoltarea economică, social-culturală și
gospodărească a localităților rurale.
Comunele pot avea în componența lor mai multe localități rurale denumite sate, care nu au personalitate
juridică.29

AAPL - Autoritățile administrației publice locale. Autoritățile administrației publice din comune, orașe și
municipii sunt consiliile locale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive.
Consiliile locale și primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile
prevăzute de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale.
Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile
publice din comune, orașe și municipii, în condițiile legii. Autonomia locală se exercită de către autoritățile
administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și județelor.

27
Potrivit https://www.edu.ro/inspectorate-scolare-judetene
28
Potrivit ORDIN Nr. 5555 din 7 octombrie 2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al
municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională
29
Potrivit Codului administrativ - Administrația publică locală - Unitățile administrativ teritoriale în România
10
În condițiile legii, se pot constitui autorități ale administrației publice locale și la nivelul subdiviziunilor
administrativ-teritoriale ale municipiilor.30

Comisia Naţională de Incluziune Socială - Se înfiinţează Comisia naţională privind incluziunea socială,
denumită în continuare Comisia naţională, organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, ce
funcţionează în cadrul Consiliului interministerial pentru afaceri sociale, sănătate, protecţia consumatorului.
Comisia naţională este constituită din câte un reprezentant, la nivel de secretar de stat sau preşedinte, al
ministerelor, autorităţilor, agenţiilor şi al altor instituţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul incluziunii
sociale.
La lucrările Comisiei naţionale pot fi invitaţi şi partenerii sociali, reprezentanţi ai mediului academic,
reprezentanţelor organismelor internaţionale în România, organizaţiilor nonguvernamentale, institutelor de
cercetare şi alţii asemenea.
Comisia naţională este condusă de ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei.
Principalele atribuţii ale Comisiei naţionale sunt următoarele:
a) identificarea priorităţilor naţionale din domeniul incluziunii sociale;
b) stabilirea Planului de acţiune în conformitate cu priorităţile naţionale identificate;
c) avizarea rapoartelor de monitorizare a implementării priorităţilor din domeniul incluziunii sociale;
d) avizarea indicatorilor sectoriali privind incluziunea socială, utilizaţi în sistemele de raportare;
e) avizarea Raportului naţional privind domeniul incluziunii sociale şi protecţiei sociale. 31

Comisia Judeţeană de Incluziune Socială - Comisia judeţeană privind incluziunea socială este alcătuită din
reprezentanţi ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei
publice centrale din subordinea Guvernului, cu responsabilităţi în domeniul incluziunii sociale, reprezentanţi ai
organizaţiilor neguvernamentale reprezentative din judeţ, reprezentanţi ai consiliilor locale şi ai consiliului
judeţean.
La reuniunile comisiei judeţene privind incluziunea socială sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai
organizaţiilor sindicale, ai patronatelor, precum şi personalităţi recunoscute în domeniu.
Secretariatul comisiei judeţene privind incluziunea socială se asigură de compartimentul de incluziune socială
din cadrul direcţiei judeţene de muncă, solidaritate socială şi familie.
În vederea asigurării transversalităţii implementării politicilor de incluziune socială se organizează, la nivelul
instituţiei prefectului, comisia judeţeană privind incluziunea socială, respectiv Comisia privind incluziunea
socială a municipiului Bucureşti, având în principal următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
a) elaborează şi aprobă planul judeţean din domeniul incluziunii sociale şi protecţiei sociale;
b) monitorizează realizarea obiectivelor prevăzute în planurile judeţene şi efectuează informări periodice cu
privire la situaţia şi evoluţia stării sociale a judeţului;
c) prezintă periodic Comisiei naţionale informări asupra stadiului de realizare a priorităţilor asumate prin
planul judeţean anual.32

Prezentarea proiectului “Crearea și implementarea serviciilor comunitare

integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”

Proiectul “Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a

excluziunii sociale”, finanțat din Programul Operațional Capital Uman, POCU/375/4/22/122607 își
propune crearea unui mecanism de servicii integrate la nivel local, prin înființarea Echipelor
Comunitare Integrate (ECI), formate din asistenți sociali, asistenți medicali comunitari și consilieri
30
Potrivit Codului administrativ - Administrația publică locală - Autoritățile administrației publice locale
31
Potrivit HOTĂRÂRII Nr. 1217 din 6 septembrie 2006 privind constituirea mecanismului naţional pentru promovarea incluziunii sociale în România
32
Potrivit HOTĂRÂRII Nr. 1217 din 6 septembrie 2006 privind constituirea mecanismului naţional pentru promovarea incluziunii sociale în România
11
școlari. Scopul ECI este de a veni în sprijinul persoanelor vulnerabile, aflate în situații de dificultate,
printr-o abordare integrată și răspunzând, astfel, tuturor nevoilor acestora. Plecând de la o înțelegere
științifică a conceptului de sărăcie și excluziune socială, rolul acestor echipe constituite la nivel local
și județean este de a identifica și elimina barierele în combaterea sărăciei și excluziunii sociale, de a
maximiza potențialul de dezvoltare personală al fiecărei persoane afectată de sărăcie, dar și al
comunității în care aceasta trăiește.

Începând din anul 2002 sunt elaborate de România propuneri de modele sustenabile de combatere a
sărăciei și excluziunii sociale, atât în contextul internațional al adoptării ODM, cât și în contextul
european (PNAic).
Din anul 2006 funcționează mecanismul național de incluziune socială reglementat în scopul
monitorizării implementării angajamentelor asumate de România în documentele internaționale din
domeniul incluziunii sociale, dar și în strategiile naționale asumate.

Mecanismul prevede elemente cheie cum ar fi asigurarea transversalităţii implementării politicilor de

incluziune socială.

Prioritățile avute în vedere în Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei
pentru perioada 2015-2020, aprobată prin HG nr.383/2015 se încadrează în noua abordare a agendei
globale de dezvoltare.
Dacă ariile prioritare ale ODM priveau dezvoltarea umană, ariile prioritare ale ODS privesc
deopotrivă, holistic, domeniile: economic, social și de mediu .

Proiectul își propune să valideze un model sustenabil pentru combaterea sărăciei aplicând metoda
managementului de caz la nivel individual pentru implementarea planului de intervenție, cât și la
nivelul comunității pentru implementarea programului de acțiuni comunitare pentru combaterea
sărăciei și excluziunii sociale.

De asemenea, precizăm că pachetul de proceduri, metodologii şi instrumente prezentat în continuare

este un material elaborat de mai mulţi multi autori, cu abordări distincte având la bază experienţe şi
practici diferite, acesta reprezintă un draft care va suferi modificări în urma primirii feedback-urilor
din teritoriu; totodată, menţionăm că manualul cuprinde multe informaţii care pot excede
câteodată tematicile referitoare la proiect dar acest lucru se întamplă deoarece s-a dorit ca acest
material să poată fi utilizat ca resursă centralizată pentru specialiştii din teritoriu; iar în ceea ce
priveşte instrumentele propuse, nu este obligatoriu ca acestea să fie utilizate în întregime şi în forma
propusă iniţial, de către specialiştii din ECI, ci se doreşte ca în urma testării, aplicării, implementării
şi monitorizării acestora, să rămână în folosinţă doar cele evaluate ca fiind de un real suport.

Volumul I
Manual ECI

12
 Introducere

Succesul activităţii din cadrul serviciilor publice desfăşurate pentru persoanele fără resurse depinde
de competențele angajaților care lucrează direct cu oamenii şi de organizarea bine gândită a activității
- pe baza unor ipoteze/ concepte cheie referitoare la combaterea sărăciei și excluziunii sociale,
înțelese și bine cunoscute de toți cei implicați în acest proces, implementate și testate în mod constant
și ținând cont de ciclul de viață al persoanei.

Sustenabilitatea combaterii sărăciei și excluziunii sociale într-o comunitate constă în calitatea

colaborării între cele mai importante servicii publice – asistență socială, sănătate, educație, ocupare
etc.
Ideea de bază a proiectului este dezvoltarea unei structuri comune, numită ”echipa comunitară
integrată pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale” (ECI), formată cel puțin din asistent
social, asistent medical comunitar/ mediator sanitar și consilier școlar/ mediator școlar, dar
nelimitându-se la acești specialiști, ci implicând, pe cât posibil, toate resursele umane formale și
informale din comunitate.

Scopul serviciilor de sprijin acordate de echipa comunitară integrată pentru combaterea sărăciei și
excluziunii sociale este ca viața persoanelor care trăiesc în sărăcie să se îmbunătățească, iar
comunitățile marginalizate să se dezvolte sustenabil, favorabil pentru toți oamenii.

Această echipă împărtășește o viziune comună asupra misiunii de a sprijini persoanele fără resurse în
depășirea situației de sărăcie, accesul către independență economică și aspirația către clasa de mijloc.
Echipa își stabilește obiective și responsabilități integrate, agreează metodele de comunicare
permanentă, nemijlocită, în special fără barierele birocratice ale instituției, dar cu respectarea cadrului
agreat interinstituțional prin protocoalele de colaborare, își respectă reciproc abordarea profesională/
deciziile profesionale și codurile de etică. Responsabilitățile membrilor echipei comunitare integrate
se modelează și se adaptează tipurilor de intervenții necesare în comunitate ceea ce va conduce, la
încheierea proiectului, la formarea de noi competențe de lucru în comunitate și la reproiectarea
atribuțiilor acestora, din perspectiva atingerii obiectivelor propuse.

Înainte de toate, orice specialist care lucrează cu persoane din familii afectate de sărăcie/ localități
marginalizate trebuie să empatizeze cu acestea, să identifice cauza lipsei resurselor și a unei strategii
a supraviețuirii cu decizii pe termen lung, să înţeleagă cum e să-ţi controlezi emoțiile, în special în
situații negative, etc.

Prin acest program sperăm ca specialiștii din serviciile publice asistențiale să fie pregătiți cu
instrumente de lucru potrivite și cu abilități dezvoltate în abordarea beneficiarilor vulnerabili ca să
poată sprijini familiile/ persoanele cu multiple nevoi să-și îmbunătățească nivelul de trai și calitatea
vieții.

Accesaţi documentul Eliminarea barierelor personale și comunitare în combaterea sărăciei prin acordarea
serviciilor comunitare integrate – model sustenabil – documentul se regăseşte în format integral şi la sfârşitul
manualului, în ANEXA CONCEPTUL DE SERVICII COMUNITARE INTEGRATE

13
 Delimitări conceptuale

Sărăcia
• Conform DEX, reprezintă „lipsa mijloacelor materiale necesare existenţei; starea, viaţa celui
sărac”.
• Din punct de vedere sociologic reprezintă o „situaţie caracterizată prin lipsa (insuficienţa)
mijloacelor materiale necesare vieţii, având forme şi grade diferite de severitate în funcţie de
natura lipsurilor privind mijloacele de subzistenţă ce afectează persoane, familii, colectivităţi,
grupuri sociale sau chiar societăţi în ansamblul lor”.
• Dintre factorii care influenţează amploarea sărăciei, pot fi amintiţi, în principal, următorii:
nivelul de dezvoltare economică, situaţia pieţei forţei de muncă, tipul de control asupra
resurselor materiale, inflaţia, modul de distribuţie şi de redistribuţie a veniturilor,
caracteristicile demografice, sociale şi culturale, stilul de viaţă etc.
• O analiză a sărăciei presupune distincţia dintre sărăcia individuală şi sărăcia colectivă sau
generalizată. Sărăcia individualizată este cauzată de crizele economice, de gradul ridicat de
dependenţă a unei persoane (boală, handicap etc), de vârstă (sunt afectaţi mai ales copiii şi
persoanele vârstnice), de specificul zonelor/ mediilor de rezidenţă (cartiere mărginaşe) etc.
Sărăcia generalizată este specifică societăţilor slab dezvoltate, ca o consecinţă a insuficienţei
resurselor şi a controlului acestora de către un grup dominator. De asemenea şi o societate
dezvoltată, relativ prosperă, poate ajunge în starea de sărăcie generalizată, ca urmare a unor
catastrofe naturale sau a unor acţiuni distructive (războaie), precum şi a aplicării unor politici
eronate.
• Un element deosebit de important pentru determinarea sărăciei îl reprezintă pragul acesteia,
definit prin suma de bani necesară cumpărării bunurilor şi serviciilor considerate a fi necesare
pentru asigurarea nivelului de viaţă convenit la un moment dat. Standardele utilizate pentru
trasarea pragului sărăciei sunt influenţate de nivelul general al costului vieţii, dar şi de
specificul politicii sociale adoptate în ţările dezvoltate, care au înscris combaterea sărăciei
printre programele prioritare.
• Studii recente ale Băncii Mondiale indică faptul că 3,20 USD/zi ca sumă disponibilă pentru
traiul zilnic reflectă nivelul sărăciei în ţările cu venituri scăzute şi medii, iar suma de 5,50
USD/zi reflectă nivelul din ţările cu venituri superioare şi medii. Totodată, Banca Mondială
defineşte sărăcia extremă, ca fiind traiul cu mai puţin de 1,90 USD/zi, până în anul 2030,
conform aceluiaşi raport. Potrivit acestuia, România ocupă locul 10 în lume ca procent din
populaţie care trăieşte în sărăcie extremă, Banca Mondială arătând că aproximativ 6-7% dintre
români trăiesc cu mai puţin de 1,90 dolari pe zi.

Excluziunea socială
Grupul de lucru al Eurostat pentru statistici despre sărăcie şi excluziune socială a definit
excluziunea ca fiind „un proces dinamic, care se reflectă pe niveluri descrescătoare: unele
dezavantaje conduc la excludere, care, la rândul său, duce la o situaţie şi mai defavorabilă [...]
şi se încheie cu o serie de dezavantaje multiple şi persistente. Indivizii, gospodăriile sau alte
unităţi spaţiale pot fi excluse de la accesul la resurse precum locuri de muncă, asistenţă
medicală, educaţie şi viaţa politică sau socială”. Excluziunea socială reprezintă un proces
complex şi multidimensional care implică lipsa sau refuzul unor resurse, drepturi, bunuri sau
servicii, precum şi incapacitatea de a lua parte la relaţiile şi activităţile normale aflate la
îndemâna majorităţii oamenilor din societate, indiferent dacă acestea aparţin sferei economice,
sociale, culturale sau politice. Excluziunea afectează atât calitatea vieţii oamenilor cât şi
echitatea şi coeziunea societăţii ca întreg.

14
Totodată, excluziunea este direct legată de normele societăţii dintr-un anumit moment. O
persoană defavorizată este percepută diferit în societăţi diferite din punct de vedere cultural sau
economic. Chiar normele unei societăţi se schimbă în timp şi, odată cu ele, atitudinea
„majorităţii” faţă de o anumită categorie marginalizată sau vulnerabilă. Excluziunea mai poate
fi cauzată şi de acţiunile intenţionate ale unui individ, ale unui grup sau ale unei instituţii. De
asemenea, o persoană se poate autoexclude social prin propria sa voinţă sau poate fi exclusă ca
urmare a deciziilor asumate sau neasumate, voite sau nu, ale altor oameni, organizaţii sau
instituţii.

Toate aceste situaţii evidenţiază faptul că excluziunea nu este doar un rezultat al

circumstanţelor de moment, ci este un proces care limitează perspectivele de viitor ale
persoanei afectate. Un alt aspect definitoriu al excluziunii este acela că se manifestă cu
predilecţie la nivelul comunităţii geografice sau sociale, deoarece afectează în principal
grupuri, nu indivizi. .

Sistemul de indicatori statistici de incluziune socială

Monitorizarea progreselor realizate de statele membre ale UE în reducerea acestui flagel se

realizează cu ajutorul unui sistem de indicatori statistici de incluziune socială, care permit
măsurarea într-o manieră comparativă a evoluţiei fenomenului. În vederea construirii unui set
de indicatori care să asigure comparabilitatea între statele membre UE, la summitul de la
Laeken din decembrie 2001, Consiliul European a aprobat o listă de 10 indicatori primari şi 8
indicatori secundari pentru a oferi date statistice care să permită descrierea diverselor aspecte
legate de incluziunea socială, aspecte ce aparţin unor domenii importante, şi anume: sărăcia
monetară şi inegalitatea, ocuparea, starea de sănătate şi educaţia. Aceşti 18 indicatori comuni
pentru toate ţările sunt completaţi de a treia categorie de indicatori, cei terţiari, care asigură
posibilitatea estimării unor fenomene specifice diferitelor ţări. În anul 2006, Comitetul de
protecţie socială a aprobat un nou set de indicatori generali, al căror principal obiectiv a fost o
mai bună măsurare a incluziunii sociale. Noua listă de indicatori aprobată conţine 11 indicatori
primari, 6 secundari (cu diverse dezagregări) şi 13 indicatori de context.

Metoda de măsurare a sărăciei

Eurostat, Oficiul de statistică al UE, utilizează ca metodă de măsurare a sărăciei metoda

relativă. Opţiunea pentru această metodă este fundamentată pe două considerente :
(a) asigurarea tuturor cetăţenilor europeni a unui standard de viaţă cât mai înalt,
corespunzător nivelului de dezvoltare economico-socială al fiecărui stat, nu doar un nivel minim
de trai;
(b) existenţa unor decalaje considerabile între stadiile de dezvoltare ale statelor, ceea ce face
foarte dificilă definirea unui nivel de trai minim, unanim acceptabil în Uniune.

Prin „sărăcie relativă” se înţelege situaţia unei persoane ale cărei resurse, în principal
monetare, nu îi permit atingerea unui anumit nivel de bunăstare realizat de întreaga populaţie
din ţara respectivă. În acest sens, se utilizează un set complex de indicatori statistici, care
descriu dimensiunea, incidenţa, profilul şi gravitatea fenomenului sărăciei din fiecare ţară,
făcând posibilă totodată şi comparaţia internaţională, pentru a măsura gradul de sărăcie.
Principalul indicator îl constituie venitul bănesc de care dispune o persoană, la un moment dat.
Prin această metodă de estimare se determină persoanele ale căror resurse sunt mai mici
comparativ cu restul populaţiei, dar nu înseamnă automat că resursele acestor persoane nu le
15
 permit acoperirea unui nivel minim de trai. Din acest motiv, la nivelul UE indicatorii privind
sărăcia relativă sunt intitulaţi indicatori „ai riscului de sărăcie”. În calitate de stat membru al
UE, România a aplicat metodologia de estimare a sărăciei recomandată de Eurostat, în paralel
cu dezvoltarea unui sistem naţional care se bazează însă pe metoda absolută de estimare a
sărăciei.

Mecanismul operațional de colaborare interinstituțională la diferite niveluri

teritoriale (central, județean, local) și de coordonare a serviciilor comunitare
integrate

Echipa comunitară integrată (ECI)

Echipa comunitară integrată (ECI), alcătuită din asistent social, consilier şcolar/ mediator şcolar şi
asistent medical comunitar/ mediator sanitar, reprezintă nucleul local al mecanismului de colaborare
interinstituțională pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale.
Acesta este formalizat prin semnarea protocolului de colaborare între Serviciul public de asistență
socială, Direcția de sănătate publică județeană și Inspectoratul școlar județean pentru Centrul
Județean de Resurse și Asistență Educațională.
Precizăm că Serviciului public de asistenţă socială îi revine obligația înființării și obținerii licenței de
funcționare pentru serviciul de asistență comunitară și este responsabil de inținerea, coordonarea și
monitorizarea măsurilor de combaterea a sărăciei și excluziunii sociale la nivel comunitar.

Încheierea protocolului este prima etapă în implementarea acestui mecanism la nivel local.
În baza acestui protocol, între membrii ECI există comunicare nemijlocită pe parcursul implementării
serviciilor comunitare integrate. Membrii ECI realizează activități comune – evaluare, vizite în teren,
ședințe pentru analiza vulnerabilităților identificate și a barierelor împotriva sărăciei, referirea către
alte servicii publice din comunitate și monitorizarea soluționării obiectivelor prevăzute în planul de
intervenție, activități comune de informare și sensibilizare a comunității pentru eliminarea
stigmatizării, segregării și discriminării persoanelor sărace, etc.
Instrumentele utilizate de echipa ECI în acordarea serviciilor comunitare integrate sunt incluse în
pachetul de proceduri, volumul I, care include, pe lângă instrumentele specifice activității
specialiștilor din ECI (inclusiv platforma online) și modelul-cadru al protocolului și instrumentul de
monitorizare a colaborării interinstituționale.

Platforma online este principalul instrument IT prin intermediul căruia se asigură cooperarea
interinstituțională în cadrul serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și excluziunii
sociale.

Unul dintre principalele instrumente utilizate de echipa ECI este construit pe baza cererii unice
de asistență socială, în format electronic, care urmează să fie redactată pe baza listelor de
vulnerabilități la nivel individual și comunitar (anexa nr. 3), instrumentului de colectare a
informațiilor în procesul de evaluare initială și de prioritizare a urgenţelor (anexa nr. 4) și
incluzând acele câmpuri prevăzute deja de actele normative în vigoare (beneficii de asistență
socială, anexa nr. 7, protecția drepturilor copilului, etc.. Cererea conține elementele de
autoevaluare/ chestionar elaborat pe baza variabilelor din listele de vulnerabilități prioritizate,
datele factuale, elementele necesare acordului pentru prelucrarea datelor cu caracter personal
și acordului de asistență socială sau, după caz/ contractului de servicii sociale (anexa nr. 8). Din
același instrument de colectare a datelor se generează informațiile necesare elaborării planului
de intervenție (anexa nr. 6).
16
La nivel instituțional/ al serviciilor publice de interes local, echipei comunitare integrate îi revine
responsabilitatea comunicării permanente cu toate celelalte servicii cel puțin prin următoarele
mijloace:
1. Distribuirea permanentă de informații privind funcționarea SCI, respectiv a echipelor ECI,
astfel încât orice instituție publică/ serviciu public să primească următoarele informații:
a. Recomandări pentru relațiile cu cetățenii în vederea evitării utilizării termenilor care
au conotație stigmatizantă, a riscului de discriminare și segregare a acestor persoane;
b. Material de prezentare sub formă de pliant/ fluturaș/ broșură în format tipărit şi
electronic cu privire la rolul și competențele Echipei Comunitare Integrate, care să
conţină şi datele de contact ale membrilor ECI şi ale Serviciului de asistenţă
comunitară. Datele de contact sunt necesare pentru a se putea realiza referirea, pentru
situațiile în care se identifică în activitatea curentă persoane care necesită sprijin.
c. Organizarea de ședințe comune între reprezentanţii serviciilor publice din primărie
pentru a înțelege rolul/ responsabilitățile fiecăruia în combaterea sărăciei și excluziunii
sociale în cadrul UAT; este obligatorie reprezentarea tuturor celor menţionaţi anterior
în grupul de lucru desemnat pentru elaborarea programului de acțiuni comunitare
pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale. De asemenea, se recomandă
organizarea şi a altor şedinţe/ acţiuni/ evenimente care pot avea impact şi relevanţă
pentru activitatea de incluziune socială.

Unitatea județeană de suport și supervizare (UJSS)

Unitatea județeană de suport și supervizare (UJSS) și comisia județeană de incluziune socială
reprezintă nucleul județean al acestui mecanism, formalizat prin semnarea protocolului între instituția
prefectului, la nivelul căreia funcționează comisia județeană de incluziune socială (cu rol în
asigurarea transversalității măsurilor județene de incluziune socială), unitatea/ unitățile administrativ-
teritoriale care au înființat SAC și ECI, Direcția de sănătate publică județeană și Inspectoratul școlar
județean prin Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională, Agenția de ocupare a forței de
muncă, Agenția județeană pentru plăți și inspecție socială, alte instituții deconcentrate cu atribuții în
incluziunea socială și structuri ale societății civile.

În baza acestui protocol, membrii UJSS și echipele ECI și, după caz, alți specialiștii din cadrul
instituțiilor semnatare ale protocolului, pot colabora nemijlocit în implementarea atribuțiilor asumate.
Încheierea protocolului este prima etapă în implementarea acestui mecanism la nivel județean.

Instrumentele utilizate de echipa UJSS în coordonarea serviciilor comunitare integrate sunt incluse în
pachetul de proceduri, volumul II, care include, pe lângă instrumentele specifice specialiștilor UJSS
(inclusiv platforma online care va fi interoperabilă cu platforma AMCMSR. gov.ro a Ministerului
Sănătății) și modelul-cadru al protocolului și instrumentul de monitorizare a colaborării
interinstituționale.

Utilizând schema privind eliminarea barierelor în combaterea sărăciei la nivel comunitar/ județean/
național, UJSS identifică vulnerabilitățile în mecanismul de colaborare interinstituțională la nivel
local, dar și județean de incluziune socială și propune/ discută/ identifică soluții pentru eliminarea
acestor bariere, pentru implementarea cel puțin a prevederilor obligatorii din legislația în vigoare.
Avem în vedere cel puțin prevederile art. 11433 din Legea asistenței sociale nr. 292/ 2011, și

33
a) coordonarea înfiinţării şi organizării serviciilor sociale, în concordanţă cu nevoile şi situaţiile de dificultate identificate, pentru a se realiza o
acoperire echitabilă a dezvoltării acestora pe întreg teritoriul judeţului;
b) acordarea de sprijin autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor de pe raza teritorială a judeţului, în
scopul planificării, dezvoltării şi organizării serviciilor sociale de interes local;
c) înfiinţarea şi administrarea bazei de date referitoare la toţi furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale de la nivel judeţean.
17
includerea în planul județean de incluziune socială a obiectivelor necesare pentru eliminarea acestor
bariere.

Protocolul de colaborare în vederea implementării serviciilor comunitare integrate necesare prevenirii

excluziunii sociale şi combaterii sărăciei aprobat prin Ordinul nr. 393/630/4236/201734 coroborat cu
legislaţia specifică privind activitatea de asistență medicală comunitară, formalizat prin semnarea
acestuia între cele MMPS, MS și MEC, în cadrul implementării proiectului SCI, reprezintă nucleul
național al acestui mecanism, care se integrează în Mecanismul național de incluziune socială, în care
sunt reprezentate și ale ministere/ structuri ale administrației publice centrale.

Mecanismul de cooperare interinstituțională este un sistem de cooperare între instituțiile care

gestionează cele mai relevante domenii în combaterea sărăciei și excluziunii sociale și nu se limitează
la domeniul asistenței sociale, educației și sănătății. Acest mecanism, formalizat prin semnarea
protocoalelor de colaborarea la nivel local, județean și național presupune:
a) cooptarea tuturor serviciilor de interes public/ instituțiilor publice în eliminarea barierelor în
combaterea sărăciei (obligatoriu domeniul ocupării, educației, sănătății publice, locuirii,
dezvoltării infrastructurii, etc.) cel puțin prin:
 evitarea utilizării termenilor care au conotație stigmatizantă, evitarea discriminării și
segregării persoanelor afectate de lipsa resurselor, precum și protecția datelor cu
caracter personal;
 referirea către SAC/ ECI în situația în care identifică în activitatea curentă persoane
care necesită sprijin, prin înmânarea/ publicarea pe pagina proprie a materialului
informativ pregătit și distribuit de SAC/ ECI;
 participarea la elaborare, sau după caz, implementarea programului local/ județean de
acțiuni comunitare pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale;
 colectarea indicatorilor de incluziune socială relevanți domeniului de activitate ale
serviciului public respectiv;
b) identificarea vulnerabilităților legate de sărăcie şi excluziune socială identificabile în
domeniul specific de activitate prin mijloace de analiză specifică, dar obligatoriu și prin
vizite realizate în teren la domiciliul familiilor;
c) analiza barierelor în combaterea sărăciei și, în baza acestei analize, elaborarea programului
de acțiuni comunitare și a planurilor de intervenție, precum și includerea în planurile
județene de incluziune a obiectivelor necesare pentru eliminarea acestor bariere;
d) implementarea planurilor prin utilizarea instrumentelor de eliminare a acestor bariere la
nivel individual, instituțional, al comunității, al județului, dar și la nivel național;
e) colectarea permanentă a unor indicatori specifici atingerii obiectivelor de combatere a
sărăciei și excluziunii sociale și analizarea lor.

Accesaţi documentul Schema mecanismului operațional de colaborare interinstituțională și coordonare a

serviciilor comunitare integrate – acesta se regăseşte în format integral şi la sfâşitul manualului la ANEXA
CONCEPTUL DE SERVICII COMUNITARE INTEGRATE

Accesaţi documentul Mecanismul de colaborare interinstituțională în domeniul serviciilor comunitare integrate

– acesta se regăseşte în format integral şi la sfâşitul manualului la ANEXA CONCEPTUL DE SERVICII
COMUNITARE INTEGRATE

Accesaţi documentul Schema operațională ”Servicii comunitare integrate pentru combaterea sărăciei
și a excluziunii sociale în comunitățile marginalizate”– acesta se regăseşte în format integral şi la sfâşitul
manualului la ANEXA CONCEPTUL DE SERVICII COMUNITARE INTEGRATE

34
A avut la bază prevederile art. 28 din Legea asistenței sociale, conform cărora, pentru realizarea unor acţiuni sociale coerente, unitare şi eficiente în
beneficiul persoanei, serviciile sociale se pot organiza şi acorda în sistem integrat cu serviciile de ocupare, de sănătate, de educaţie, precum şi cu alte
servicii sociale de interes general, după caz, precum și Legea educației nr.1/2011 și OUG nr.18/2017 privind asistența medicală comunitară.
18
 Îmbunătățirea colaborării interdisciplinare și interinstituționale

Colaborarea este principiul de bază în legea care reglementează funcționarea UAT și AAPL și, în
general, toate instituțiile publice.

Imperativul colaborării loiale dintre autoritățile publice constituie o condiție necesară şi esențială
pentru buna funcționare a autorităților publice ale statului35.

Toate profesiile care compun echipele comunitare integrate au la bază colaborarea – asistent social,
asistent medical comunitar și consilier școlar şi/ sau mediator şcolar.

Modelul serviciilor comunitare integrate promovate prin acest proiect are la bază elaborarea unui
model eficient de colaborare instituțională, bazat pe obligațiile deja prevăzute de legislația în vigoare,
inclusiv modelul-cadru al Protocolului de colaborare în vederea implementării serviciilor comunitare
integrate necesare prevenirii excluziunii sociale şi combaterii sărăciei, aprobat prin Ordinul
MMJS/MS/MEN nr.393/630/4236/2017.

Extras din Bridges Out of Poverty: Strategies for Professionals and Communities,
Dr. Ruby K. Payne, Philip E. DeVol, 2001

Din: Bridges Out of Poverty: Strategies for Professionals and Communities, Dr. Ruby K. Payne, Philip E. DeVol, 2001
1. a shared vision and mutual goals;
2. a jointly developed structure, shared responsibility and agree upon methods of communication;
3. mutual authority and accountability for success;
sharing of resources and rewards.

Instrumentul recomandat în cadrul proiectului are la bază descrierea celor 6/19 factori care
influențează succesul unei colaborări, Paul W, Mattessich, Ph.D., Barbara R. Monsey, M.P.H., 1992,
(traducere Andreea Dina & Dorina V.), respectiv: cultura colaborării, caracteristicile calității de
membru, procesul/ structura, comunicarea, scopul, resursele.

Evaluarea permanentă a eficienței colaborării în cadrul ECI/ UJSS poate fi realizată prin aplicarea
instrumentului recomandat în anexa nr.2.

Serviciile comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale

Sărăcia și excluziunea socială nu reprezintă o problemă în sarcina exclusivă a asistenței sociale.

Pentru că sărăcia nu reprezintă doar lipsa resurselor financiare, drumul către independență economică
și către bunăstare presupune sprijin din partea celor mai importante instituții/ servicii publice care
promovează schimbarea – școala, serviciile sociale și de sănătate.
Specialiștii care interacționează cu persoane care trăiesc în sărăcie trebuie să își dezvolte abilități
specifice și să utilizeze metode adecvate dezvoltate pe baza cercetărilor științifice realizate în acest
domeniu. Este esențial ca aceste metode să țină cont de nivelul de cunoaștere și înțelegere al
persoanelor care trăiesc zi de zi fără resurse, să valorifice potențialul de supraviețuire și de rezolvare
a problemelor pe care acestea îl au. De asemenea, este esențial să eliminăm prejudecata că persoanele
sărace sunt leneșe și nu doresc să muncească și să sprijinim comunitatea să aibă instituții puternice și
incluzive.

35
Decizie a CC;
19
Pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială, prin politicile publice
iniţiate, statul instituie măsuri de sprijin conform nevoilor particulare ale persoanelor, familiilor şi
grupurilor defavorizate, în vederea respectării unor drepturi fundamentale, cum ar fi:
a) Asigurarea de șanse egale de acces și participare la un învățământ incluziv și de calitate, prin
programe sociale și programe pentru grupuri dezavantajate:
 Programul guvernamental naţional Rechizite şcolare;
 Programul Euro 200 ( achiziționarea de calculatoare);
 Programul național de protecție socială Bani de liceu (sprijin financiar);
 Asigurarea navetei elevilor (rambursarea cheltuielilor de transport pentru naveta
elevilor pentru distanțe de până la 50 km);
 Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din
50 de unități de învățământ preuniversitar de stat – Masa caldă;
 Programul A doua șansă;
 Programul pentru școli al României în perioada 2017-2023:
 (distribuirea de fructe, legume, lapte şi produse lactate preşcolarilor şi elevilor din
unităţile de învăţământ);
 Programul Școala după școală (ȘDȘ);
 Proiectele din cadrul apelului Școala pentru toți, cu cofinanțare din POCU 2014-
2020, pentru implementarea de măsuri integrate socio-educaţionale, vizând în
același timp familia, școala şi comunitatea;
 Apelul necompetitiv Bursa profesională, urmărind creșterea participării la
programele de formare profesională inițială, în special pentru elevii care provin
din comunități dezavantajate, cu preponderență din mediul rural și cei aparținând
minorității rome.
b) accesul la servicii de sănătate prin acordarea de facilități, în condițiile legii și prin
asistența medicală comunitară reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
18/2017 privind asistența medicală comunitară, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 180/2017 si completată prin Legea 119/ 2019 si HG nr. 324/ 2019 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea
activităţii de asistenţă medicală comunitară;
c) participarea pe piața muncii prin facilități prevăzute de Legea nr.76/2002 sistemul
asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și
completările ulterioare;
d) accesul la locuințe sociale potrivit prevederilor Legii locuinței nr. 114/1996, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, sau la alte servicii/ facilități de cazare pentru
studenți/ tineri.

Serviciile comunitare integrate sub diverse forme (centre comunitare integrate, echipe de
intervenție integrată, centre comunitare de învățare permanentă, etc.) și măsuri în domeniul
combaterii sărăciei și excluziunii sociale se regăsesc în peste 15 dintre strategiile naționale pentru
perioada 2014-2020, în domeniul incluziunii sociale (HG nr.383/2015), îmbătrânirii active și
protecția persoanelor vârstnice (HG nr.566/2015), protecția drepturilor copilului (HG nr.111/2014), a
persoanelor cu dizabilități (HG nr.655/2016), a cetățenilor români de etnie romă (HG nr.18/2015),
împotriva traficului de persoane (HG nr.475/2015), de dezvoltare a sistemului judiciar (HG
nr.1155/2014), al egalității de șanse între femei și bărbați (HG nr.1050/2014), de învățare pe tot
parcursul vieții (HG rn.418/2015), al ocupării forței de muncă (HG nr.1071/2013), al sănătății
mintale a copilului și adolescentului (HG nr.889/2016), reducerea părăsirii timpurii a școlii (HG
nr.417/2015), reintegrarea socială a persoanele private de libertate (HG rn.389/2015), al sănătății
(HG nr.1028/2014), al politicilor de tineret (HG nr.24/2015), dar și al consolidării capacității
administrației publice (HG nr.909/2014).

20
 Extras din Strategia naţională în domeniul politicii de tineret pentru perioada 2015 – 2020
CAPITOLUL IV
Contribuţia Strategiei la incluziunea socială a tinerilor, în special a celor vulnerabili şi/sau care, din diferite
motive, ar putea avea oportunităţi mai puţine
1. Excluziune ocupaţională
Obiective specifice şi direcţii de acţiune
1.1. Promovarea unor măsuri incluzive adresate tinerilor în vederea facilitării accesului acestora pe piaţa formală a
muncii
Direcţii de acţiune:
(...) b) acordarea de acompaniament social tinerilor care se confruntă cu riscul de marginalizare socială pentru a se
evita o situaţie de "uşă rotativă" în care persoanele sunt prinse între şomaj şi un loc de muncă precar, de slabă calitate;
c) încurajarea tinerilor aparţinând unor grupuri vulnerabile să intre pe piaţa formală a muncii, prin facilitarea accesului
la programe de tip a doua şansă, programe de educaţie nonformală şi cursuri de formare şi consiliere pentru plasarea pe
piaţa muncii;
d) stimularea şi extinderea măsurilor de încurajare a angajării tinerilor pe piaţa muncii, în special a celor proveniţi din
sistemul de protecţie a copilului, a tinerilor care au ispăşit pedepse privative de libertate şi a tinerilor cu dizabilităţi, prin
dezvoltarea întreprinderilor de economie socială;
e) iniţierea de acţiuni ţintite de integrare care să îmbunătăţească accesul pe piaţa muncii al tinerilor dintr-o serie de
grupuri vulnerabile social: femei, cetăţeni români de etnie romă, tineri cu nevoi speciale, precum şi persoane cu nivel
scăzut de şcolarizare şi calificare profesională.
2. Excluziune de la educaţia formală, nonformală şi cultură
Obiective specifice şi direcţii de acţiune
2.1. Direcţionarea educaţiei nonformale spre reintegrarea socială a tinerilor excluşi social, asigurarea menţinerii sau
restabilirii accesului la educaţia formală în paralel cu o reală promovare a învăţării nonformale şi informale şi a
recunoaşterii competenţelor dobândite
Direcţii de acţiune:
a) ameliorarea rezultatelor în domeniul educaţiei, tratând fiecare segment (preşcolar, primar, secundar, profesional şi
universitar) în cadrul unei abordări integrate care să includă competenţele-cheie şi care are scopul de a reduce părăsirea
timpurie a şcolii;
b) dezvoltarea de platforme de educaţie prin parteneriat între şcoli, universităţi, organizaţii neguvernamentale de şi
pentru tineret şi furnizori de învăţare nonformală cu participarea membrilor comunităţii (părinţi, tineri) din care provin
beneficiarii acestor platforme de învăţare;
c) acordarea unor măsuri de susţinere a elevilor cu rezultate şcolare bune şi foarte bune din medii defavorizate;
d) asigurarea accesului la şcoală al tinerilor, în special al tinerelor fete, din comunităţile cu valori tradiţionale;
e) promovarea participării la procesul de decizie, asigurarea diversităţii şi incluziunii şi scăderea centrării exclusiv pe
examene şi certificate, în scopul asigurării unei culturi a înţelegerii, acceptării şi respectului;
f) facilitarea, prin consilii judeţene şi primării, a unor convenţii între unităţile şcolare din zone izolate, fără angajatori în
proximitate, şi operatori economici din alte zone economice, pentru a permite organizarea învăţământului profesional în
aceste zone şi a preveni excluziunea de la educaţie a tinerilor;
g) implementarea unor măsuri pentru promovarea e-incluziunii tinerilor, direcţionate în special spre zonele mai sărace şi
mai izolate din mediul rural şi spre categoriile de tineri cu un standard de viaţă mai scăzut;
h) asigurarea de oportunităţi de afirmare artistică şi culturală a tinerilor cu resurse economice precare şi excluşi social,
precum şi a tinerilor cu dizabilităţi;
i) reducerea abandonului şcolar prin asigurarea serviciilor de sprijin pentru persoanele cu dizabilităţi (adaptarea
curriculei, asigurarea profesorului itinerant, asigurarea de manuale în format accesibil).
3. Excluziune de la sănătate
Direcţii de acţiune:
(..) d) promovarea unui pachet integrat de educaţie pentru sănătate şi educaţie sexuală dedicat tinerilor;
e) elaborarea unui set de măsuri de conştientizare şi planificare familială dedicate tinerelor din categorii vulnerabile
social;
4. Excluziune de la participare
Obiective specifice şi direcţii de acţiune
4.1. Încurajarea "vocii" şi împuternicirea comunităţilor sărace locuite masiv de copii şi tineri şi a categoriilor de tineri
excluse social
Direcţii de acţiune:
a) participarea tinerilor în toate fazele derulării politicilor publice: conlucrarea serviciilor pentru tineret, serviciilor
sociale şi instituţiilor de educaţie formală cu tinerii şi familiile lor pentru a preveni excluziunea socială a tinerilor;
b) încurajarea tinerilor din comunităţile-ţintă beneficiari ai unor proiecte de dezvoltare să participe în toate fazele
elaborării şi implementării proiectelor respective şi implicarea tinerilor în regenerarea comunităţilor;
c) lansarea unor competiţii de proiecte adresate organizaţiilor de şi pentru tineret pentru a încuraja munca
acestora cu tineri defavorizaţi;

21
 d) încurajarea tinerilor aflaţi în sărăcie extremă, fără nicio experienţă pe piaţa muncii şi deprivaţi social să participe în
forme de voluntariat care să le ofere alte beneficii decât cele băneşti, să le permită acumularea de experienţă profesională
şi reintegrarea socială.
5. Sărăcie, excluziune socială şi grupuri vulnerabile
Obiective specifice şi direcţii de acţiune
5.1. Relansarea politicilor de combatere a sărăciei şi promovare a incluziunii sociale în România cu accent pe
tineri şi copii, pentru a reduce deficitele pe toate dimensiunile vieţii, acumulate în stadiile iniţiale ale vieţii, deficite
care sunt de aşteptat să marcheze negativ tot parcursul ulterior al indivizilor şi să devină mult mai dificil de
recuperat
Direcţii de acţiune:
a) combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale a tinerilor şi a transmiterii intergeneraţionale, precum şi întărirea coeziunii
la nivel societal şi a solidarităţii cu tinerii;
b) creşterea accentului pe prevenire, cea mai eficientă şi viabilă cale de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale, şi
pe intervenţia timpurie, pentru a se evita situaţia în care persoanele care ajung în sărăcie rămân prinse în situaţii
socioeconomice tot mai dificile;
c) adoptarea unei abordări intersectoriale în demersurile de îmbunătăţire a coeziunii comunitare şi solidarităţii, precum
şi în cele de reducere a excluziunii sociale a tinerilor, abordând într-o manieră integrată problemele acestei categorii,
inclusiv prin acţiuni de îmbunătăţire a participării la procesul educaţional, integrarea pe piaţa muncii, accesul la servicii
locative, sociale şi de îngrijire medicală, precum şi combaterea discriminării;
d) acţiuni de combatere a sărăciei şi a excluziunii pe întreg spectrul de politici; pentru a răspunde nevoilor tinerilor şi
pentru a asigura coerenţă în politicile privind bunăstarea şi accesul la sistemele de asistenţă şi protecţie, trebuie întărită
cooperarea intersectorială, precum şi cea între nivelurile local, regional, naţional şi european;
e) identificarea mecanismelor pentru direcţionarea unei părţi a resurselor europene şi din bugetul naţional spre
reabilitarea infrastructurii serviciilor sociale;
f) crearea mecanismului necesar pentru transformarea autorităţilor administraţiei publice locale în actor
principal în eradicarea sărăciei şi a consecinţelor acesteia la nivel local;
g) promovarea tranziţiei de la îngrijirea instituţională la servicii comunitare, inclusiv prin sprijin în infrastructură pentru
centrele integrate de îngrijire comunitară;
h) îmbunătăţirea calităţi vieţii şi a atractivităţii localităţilor rurale pentru tineri;
i) întărirea responsabilizării părinţilor şi a colaborării cu serviciile de asistenţă socială şi dezvoltarea funcţiilor
sociale ale autorităţilor administraţiei publice locale;
j) elaborarea de către autorităţile responsabile (Guvern, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor
Vârstnice) a unui program prioritar, parte a strategiei antisărăcie şi de promovare a incluziunii sociale, aflate în curs de
elaborare: Incluziunea socială a copiilor şi tinerilor aflaţi în sărăcie extremă şi cu risc ridicat de marginalizare/excluziune
socială; elaborarea unui pachet complex integrat de servicii sociale adresate copiilor şi tinerilor din zonele cu sărăcie
extremă, în vederea facilitării accesului la educaţie, acordării de alimentaţie sănătoasă, creşterii capacităţii de dezvoltare
personală;
5.2. Conceperea unor noi programe de construire sau amenajare de locuinţe sociale, care să permită implementarea
prevederilor legale care îndreptăţesc tinerii defavorizaţi la o locuinţă
...
c) realizarea unui stoc de locuinţe sociale, la nivel de 20% din nevoi, până la nivelul anului 2020.
5.3. Elaborarea şi implementarea în parteneriat cu toate instituţiile responsabile din toate sectoarele a unor măsuri de
suport special pentru grupurile de tineri vulnerabile social
Direcţii de acţiune:
a) lărgirea atribuţiilor centrelor de tineret şi ale caselor de cultură ale studenţilor pentru a le transforma în instituţii care
pot fi la nivel local centre de resurse pentru tinerii excluşi social şi marginalizaţi, integrând intervenţia autorităţilor
administraţiei publice locale cu responsabilităţi sectoriale în implementarea politicilor de tineret;
c) utilizarea mai bună a potenţialului pe care îl reprezintă lucrătorii de tineret, inclusiv prin prevederi legislative
privind angajarea în serviciile publice destinate protecţiei şi incluziunii tinerilor;
g) integrarea acţiunilor de combatere a fenomenului copiilor şi tinerilor fără adăpost în ansamblul strategiilor de
acţiune şi al politicilor sociale iniţiate de MMSSPV; pregătirea unui cadru instituţional integrat de intervenţie;
h) corelarea şi simplificarea serviciilor dedicate categoriei copiilor şi tinerilor fără adăpost şi acordarea lor într-un
pachet integrat - este nevoie de colaborare instituţională pentru a acorda integrat suport - acte de identitate, asistenţă
medicală, asistenţă socială (indemnizaţii), acces la pensii, acces la adăposturi şi locuinţe sociale, acces la sistemul
educaţional, acces la oportunităţi de angajare;
i) creşterea accesului acestei categorii la drepturile legale oferite prin legi, precum venitul minim garantat, legea
marginalizării sociale, legea economiei sociale şi alte legi care includ această categorie socială printre beneficiarii
eligibili;

22
Succesul serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale depinde de
evaluarea exhaustivă a vulnerabilităților/ barierelor persoanelor și comunității, de colaborarea
interdisciplinară și interinstituțională de calitate, de implementarea managementului de caz atât în
vederea implementării programului de acțiuni comunitare cât și în vederea implementării planurilor
personale de intervenție, precum și de asigurarea unui mediu antreprenorial și participativ în
comunitate.

Managementul de caz în serviciile comunitare integrate pentru combaterea

sărăciei și excluziunii sociale

Legea asistenței sociale nr. 292/2011, legislația specifică diverselor categorii de persoane vulnerabile
– copii, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice, standardele minime de calitate și literatura de
specialitate în asistență socială prevăd utilizarea managemenului de caz.

În acest sens sunt dezvoltate reglementări, standarde de calitate, atribuții, normative de personal 36,
instrumente de lucru (formulare, instrumente de colectare și prioritizare informații, de referire, etc.),
inclusiv aplicații software.

Managementul de caz (MC) reprezintă o metodă de coordonare și integrare a tuturor activităților

destinate grupurilor vulnerabile, de organizare și gestionare a măsurilor de asistență socială specifice,
realizate de către asistenții sociali și/ sau diferiți specialiști, în acord cu obiectivele stabilite în
planurile de intervenție - art. 6, lit. u) din Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905, din 20 decembrie 2011.

Potrivit IFSW – Federaţia Internaţională a Asistenţilor Sociali, procedura MC face posibil ca, mai
mulți angajați din aceeași instituție/ agenție sau din mai multe instituții/ agenții să își coordoneze
eforturile pentru a acorda sprijinul unei persoanei/ grup de persoane prin intermediul echipei
interdisciplinară, astfel încât, să poată crește gradul de acoperire a serviciilor de care este nevoie. MC
poate include și monitorizarea progresului clientului ale cărui nevoi necesită implicarea mai multor
specialiști, instituții, centre de îngrijire a sănătății și programe de servicii sociale.
În mod obișnuit, MC implică: identificarea cazului, evaluarea complexă, multidimensională,
reevaluarea periodică.
MC este modalitatea cea mai bună pentru a limita problemele care pot apărea din cauza fragmentării
serviciilor, coordonarea neadecvată între diverși furnizori de servicii și lipsa personalului.

Managerul de caz este asistentul social, membru al echipei comunitare integrate. Acesta coordonează
şi integrează toate activităţile destinate grupurilor vulnerabile, de organizare şi gestionare a măsurilor
de asistenţă socială specifice, realizate de către asistenţii sociali şi/ sau diferiţi specialişti, potrivit
Protocolului de colaborare în vederea implementării serviciilor comunitare integrate necesare
prevenirii excluziunii sociale şi combaterii sărăciei, aprobat prin Ordinul nr. 393/630/4236/2017
MMJS/MS/MEN, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 6 iulie 2017.

Atribuțiile managerului de caz în SCI sunt prevăzute în fișa de post și în protocoalele

interinstituționale, potrivit legislației în vigoare și mecanismului de colaborare interinstituțională
aplicat în proiect.
36
Spre ex.: Potrivit HG nr.797/2017, art.4 alin.(3) La structura de personal prevăzută la alin. (2) se adaugă, după caz, un responsabil de caz la 50 de
cazuri pentru copiii pentru care se află în implementare un plan de servicii, un manager de caz la 100 de asistenţi personali, un manager de caz la 50
de persoane adulte cu dizabilităţi aflate în familie, cu planul individual de servicii în implementare, precum şi cu măsurile luate în legătură cu adultul
cu handicap, un manager de caz la 50 de persoane vârstnice pentru care este în implementare un plan individualizat de asistenţă şi îngrijire, precum şi
un responsabil de caz la 300 de persoane îndreptăţite la beneficii de asistenţă socială acordate pe baza testării veniturilor.
23
Comisiile județene de incluziune socială – planurile județene de incluziune socială

În anul 2006, s-a reglementat prin HG nr.1217/2006, Mecanismul naţional pentru promovarea
incluziunii sociale în România.
La nivel județean, Mecanismul prevedea faptul că, în vederea asigurării transversalităţii
implementării politicilor de incluziune socială se organizează, la nivelul instituţiei prefectului,
comisia judeţeană privind incluziunea socială, respectiv Comisia privind incluziunea socială a
municipiului Bucureşti, având în principal următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
a) elaborează şi aprobă planul judeţean din domeniul incluziunii sociale şi protecţiei sociale;
b) monitorizează realizarea obiectivelor prevăzute în planurile judeţene şi efectuează informări
periodice cu privire la situaţia şi evoluţia stării sociale a judeţului;
c) prezintă periodic Comisiei naţionale informări asupra stadiului de realizare a priorităţilor
asumate prin planul judeţean anual.
Comisia judeţeană privind incluziunea socială este alcătuită din reprezentanţi ai serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din
subordinea Guvernului, cu responsabilităţi în domeniul incluziunii sociale 37, reprezentanţi ai
organizaţiilor neguvernamentale reprezentative din judeţ, reprezentanţi ai consiliilor locale şi ai
consiliului judeţean. La reuniunile comisiei judeţene privind incluziunea socială sunt invitaţi să
participe reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale, ai patronatelor, precum şi personalităţi recunoscute
în domeniu. Secretariatul comisiei judeţene privind incluziunea socială se asigură de Agenția
județeană pentru plăți și inspecție socială.

Activitatea celor 42 de comisii județene/a sectoarelor MB pentru incluziune socială; Potrivit datelor
publicate pe site-urile instituțiilor prefectului, 35 din cele 42 de comisii județene și-au actualizat
componența în ultimii doi ani (informația verficată pe site-urile prefecturilor în ianuarie 2019);
O parte dintre cele 139 de UAT sunt membri în comisiile județe de incluziune socială (ex.: Argeș,
Buzău, Mehedinți, Vaslui), iar pentru unele sunt măsuri prevăzute în plan (Călărași);
Unele planuri județene de incluziune socială prevăd echipele comunitare integrate (Brăila) sau
parteneriatele cu AAPL în vederea identificării familiilor în situație de risc și dezvoltării
”parteneriatului comunitar”.

Din analiza comparativă a 4 planuri județene de incluziune socială, rezultă următoarele:

Ex.1: Județul Călărași- 2 municipii, 3 orașe și 50 de comune:

Exemplu 1 plan judeţean de incluziune socială Călăraşi

Domenii cheie Nr. Obiective Nr.Acțiuni OBSERVAȚII

Protecție socială 172 : probabil 55 peste Nu este asigurată transversalitatea obiectivelor și

UAT = 3 acțiunilor;
Ocuparea forței de 57 peste Soluții propuse de Planul de implementare al strategiei
muncă 383, nevalorificate;
Educație 48 99 Referirea la obiectivele prevăzute în strategiile locale de
Sănătate 65 94 dezvoltare;
Locuințe 24 31
Participare socială 22 38

Ex.2: Brăila – Propuneri pentru Planul județean strategic de acțiuni privind incluzinea socială pe
anul 2019.

37
Sunt enumerate 19 instituții în anexa la HG nr.1217/2006;
24
Sunt acțiuni formulate fără a putea fi aplicabile, cum ar fi:

Exemplu 2: Brăila – Propuneri pentru Planul județean strategic de acțiuni

privind incluzinea socială pe anul 2019
ACȚIUNI
Dezvoltarea legislației secundare în domeniul
serviciilor sociale, coordonate de DGASPC Brăila;
Reglementarea (...) prin standarde minime de
calitate ...
Revizuirea standardelor de management de caz..
Definirea și implementarea unui mecanism de
monitorizare dedicat permanent și sigur pentru
copiii cu părinți plecați în străinătate...
Elaborarea și monitorizarea unui plan național de
dezinstituționalizare...
Finalizarea reformei sistemului de evaluare a
dizabilității și invalidității;
Acordarea de subvenții asociațiilor, fundațiilor și
cultelor în baza Legii nr.34/1998, în vederea
implementării obiectivului ”Dezvoltarea
economiei sociale (ES) în vederea creșterii
oportunităților de angajare pentru grupurile
vulnerabile”
OBSERVAȚII
Nu sunt aplicabile, deoarece coordonatorul responsabil de acțiune
nu are atribuții de reglementare a standardelor minime de calitate,
legislației, etc. care se elaborează și se aprobă la nivel național,
prin inițiativa AAPC
Acțiunea nu are menirea să atingă obiectivul stabilit, chiar
obiectivul specific ”sporirea implicării sectorului ONG în activități
de economie socială”.
Subvenționarea are în vedere dezvoltarea serviciilor sociale.
Economia socială presupune promovarea, cu prioritate, a unor
activităţi care pot genera sau asigura locuri de muncă pentru
încadrarea persoanelor aparţinând grupului vulnerabil; Scopul
serviciilor soicale în contextul economiei sociale este creşterea
capacităţii de inserţie pe piaţa muncii a persoanelor din grupul
vulnerabil.

Încurajarea co-deciziei și a participării Prioritatea de acțiune – ”creșterea rolului FSS publici și privați în
beneficiarilor în servicii sociale implementarea și dezvoltarea serviciilor sociale” nu are legătură
directă cu obiectivul specific.
Întărirea capacității SPAS Pentru acțiunea prioritară ”stabilirea unor echipe multi-disciplinare
locale de specialiști...” nu este implicată nicio UAT.

Platforma online SCI/ aplicația software SCI

Platforma online este principalul instrument IT prin intermediul căruia se asigură cooperarea
interinstituțională în cadrul serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și excluziunii
sociale, dar și generarea de resurse pentru public. Platforma, care ar putea fi găzduită pe domeniul
www.servicii-sociale.gov.ro va fi utilizată de ECI din cele 139 de comunități și de echipele UJSS și
va genera date pentru public.
După elaborarea acesteia, aplicația urmează să fie instalată pe tabletele achiziționate în cadrul
proiectului și utilizate de fiecare membru ECI/ UJSS.

Accesaţi documentul Model platformă online – acesta se regăseşte în format integral şi în ANEXA
CONCEPTUL DE SERVICII COMUNITARE INTEGRATE, de la sfârşitul manualului

De ce are nevoie administrația locală de asistență socială și de măsuri pentru

combaterea sărăciei și excluziunii sociale

Serviciile publice de asistență socială la nivelul primăriei

25
Soluţionarea problemelor curente ale colectivităţii locale sunt, potrivit Legii administrației publice
locale nr.215/2001, în sarcina primăriei - structură funcţională cu activitate permanentă, denumită
primăria comunei, oraşului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi
dispoziţiile primarului.
Indiferent de dimensiunea/ rangul/ categoria unității administrativ-teritoriale, drepturile cetățenilor la
servicii de interes public sunt același. Și cetățenii din comune și cei din municipii au acces la aceleași
servicii publice de interes local, în principalele domenii enumerate la art. 36 alin. (6) lit. a), respectiv:
1. educaţia, 2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a
persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; 3.
sănătatea;

În conformitate cu prevederile art. 7 din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a

compartimentului de asistenţă socială organizat la nivelul comunelor, prevăzut în anexa nr. 3 la HG
nr.797/2017, cu modificările și completările ulterioare, în administrarea şi acordarea serviciilor
sociale, acesta realizează următoarele:
a) solicită acreditarea ca furnizor de servicii sociale şi licenţa de funcţionare pentru
serviciile sociale ale autorităţii administraţiei publice locale din unitatea administrativ-
teritorială respectivă;
b) primeşte şi înregistrează solicitările de servicii sociale formulate de persoanele
beneficiare, de reprezentanţii legali ai acestora, precum şi sesizările altor persoane/
instituţii/ furnizori privaţi de servicii sociale privind persoane/ familii/ grupuri de
persoane aflate în dificultate;
c) evaluează nevoile sociale ale populaţiei din unitatea administrativ-teritorială în
vederea identificării familiilor şi persoanelor aflate în dificultate, precum şi a cauzelor
care au generat situaţiile de risc de excluziune socială;
d) elaborează, în baza evaluărilor iniţiale, planurile de intervenţie care cuprind măsuri de
asistenţă socială, respectiv serviciile recomandate şi beneficiile de asistenţă socială la
care persoana are dreptul;
e) realizează diagnoza socială la nivelul grupului şi comunităţii şi elaborează planul de
servicii comunitare;
f) acordă servicii de asistenţă comunitară în baza măsurilor de asistenţă socială
incluse în planul de acţiune;
g) recomandă realizarea evaluării complexe şi facilitează accesul persoanelor beneficiare
la serviciile sociale;
h) acordă direct sau prin centrele proprii serviciile sociale pentru care deţine licenţa de
funcţionare, cu respectarea etapelor obligatorii prevăzute la art. 46 din Legea nr.
292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, a standardelor minime de calitate
şi a standardelor de cost.

Serviciul public de asistență socială are scopul de a asigura aplicarea politicilor sociale în domeniul
protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum și altor
persoane, grupuri sau comunități aflate în nevoie socială și reprezintă temelia/ fundamentul
construcției instituționale a sistemului național de asistență socială bazat pe principiul subsidiarității.

Domeniul de intervenție al acestuia este interdisciplinar, având în vedere atribuțiile SPAS de a iniția,
coordona și monitoriza măsurile și acțiunile la nivelul comunității pentru combaterea sărăciei și
excluziunii sociale.

Criteriile minime de organizare și funcționare sunt reglementate prin Regulamentul cadru de

organizare și funcționare aprobat prin HG nr. 797/2017.

26
Având în vedere complexitatea domeniului de competență, a funcțiilor și atribuțiilor acestui serviciu
așa cum sunt reglementate de Legea asistenței sociale nr.292/2011 și Regulamentul cadru de
organizare și funcționare aprobat prin HG nr.797/2017 și având în vedere faptul că standardele
minime de calitate pentru serviciile sociale de proximitate prevăd un set de instrumente/ proceduri
etc. obligatorii, este necesar ca setul de instrumente utilizat în implementarea serviciilor comunitare
integrate pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale să aibă în vedere corelarea organică cu
acestea.

Serviciile de asistență comunitară – servicii sociale

Serviciile de asistență comunitară sunt prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale (8899CZ-PN-
V) şi primesc licența de funcționare în baza standardelor minime de calitate prevăzute în Anexa nr.7
la Ordinul ministrului muncii și justiției sociale nr.29/2019.

Serviciile de asistență comunitară sunt acordate în baza unui plan de intervenție prin care sunt
stabilite activitățile realizate în sprijinul unei persoane, familii, etc. și care pot fi, în principal,
activități de informare și consiliere, evaluare și elaborare plan de intervenție, consiliere psihologică,
facilitarea accesului la o locuință, promovarea unui stil de viață sănătos, intervenție în stradă,
colectare și distribuire ajutoare materiale, comunicare și monitorizare situații de risc (telefonul verde,
monitorizare persoane vârstnice singure și bolnavi cronici cu venituri mici, etc.), suport pentru
realizarea unor activități instrumentale ale vieții zilnice, mici reparații sau lucrări de amenajare a
mediului ambiant, etc.

Înființarea serviciului de asistență comunitară în cadrul SPAS necesită resurse materiale și

umane minime, conducând, în același timp, la un impact social considerabil, datorită caracterului
preventiv al acțiunilor, intervenției imediate și accesului facil, inclusiv posibilitatea acordării acestora
fără încheierea unui contract de servicii sociale etc.

De altfel, aceste activități și servicii de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup,
informare despre drepturi şi obligaţii, de consiliere, de conştientizare şi sensibilizare socială, de
sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor în dificultate și orice alte măsuri şi acţiuni
care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot
duce la marginalizare sau excluziune socială, etc, precum și finanțarea acestora sunt reglementate
încă din anul 2003, prin Ordonanța Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale și prin Legea-
cadru a descentralizării nr.195/2006, în sarcina serviciului public de asistență socială de
proximitate, inclusiv de la nivelul comunelor.

Evidenţierea, diagnosticarea şi evaluarea nevoilor sociale individuale, familiale şi de grup,

informarea asupra situaţiilor de risc social, precum şi asupra drepturilor sociale ale persoanei,
identificarea persoanelor şi familiilor aflate în situaţii de risc, în vederea realizării de acţiuni şi măsuri
cu caracter preventiv, furnizarea de măsuri de urgenţă în vederea înlăturării situaţiei de dificultate în
care se poate găsi o familie sau o persoană la un moment dat, sensibilizare asupra necesităţilor sociale
existente sau latente şi asupra resurselor umane, materiale şi financiare necesare satisfacerii lor,
dezvoltarea de programe cu caracter comunitar, în scopul promovării sociale a indivizilor şi
colectivităţilor, prevenirea oricărei forme de dependenţă prin acţiuni de identificare, ajutor, susţinere,
informare, consiliere, gestionarea activă a procedurilor de conlucrare cu celelalte servicii, cum ar fi
cele educaţionale, medicale, de locuire, ocupare şi altele asemenea, sunt funcții ale serviciilor sociale,
definite în OG nr. 68/2003 (Art. 3^1, 3^2, 53^1 și 53^2) ca fiind servicii sociale și care, potrivit
prevederilor Legii-cadru a descentralizării nr.195/2006, cu modificările și completările ulterioare,
intră în competențele exclusive ale autorităților administrației publice locale de la nivelul comunelor
și orașelor.

27
Potrivit prevederilor art.3 lit. a) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, principiul
subsidiarității constă în exercitarea competențelor de către autoritatea administrației publice locale
situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţean, nivel care dispune de capacitatea
administrativă necesară exercitării serviciului.

Legea asistenței sociale nr. 292/2011 (ca și legile cadru anterioare), dar și legile speciale, abordează
subsidiaritatea din mai multe perspective:
a) din perspectiva responsabilizării fiecărei persoane precum şi familiei acesteia pentru
dezvoltarea propriilor capacităţi de integrare socială şi implicarea activă în
soluţionarea situaţiilor de dificultate care revine, autorităţile statului intervenind prin
crearea de oportunităţi egale şi, în subsidiar, prin acordarea de beneficii de asistenţă
socială şi servicii sociale adecvate;
b) stabilind ordinea intervenției autorităților publice, în situaţia în care persoana sau
familia nu îşi poate asigura integral nevoile sociale - intervin colectivitatea locală şi
structurile ei asociative şi, complementar, statul;
c) din perspectiva dezvoltării serviciilor publice în interesul cetățenilor, legea
reglementând principiul proximității, ca una dintre bazele generale ale sistemului
național de asistență socială, conform căruia, serviciile sunt organizate cât mai
aproape de beneficiar, pentru facilitarea accesului şi menţinerea persoanei cât mai
mult posibil în propriul mediu de viaţă;
d) din perspectiva cooperării între UAT, inclusiv în vederea acordării serviciilor la
domiciliu, în comunitate, centre de zi - de proximitate, pentru prevenirea
instituționalizării.

Potrivit Strategiei Naţionale privind Incluziunea Socială şi Reducerea Sărăciei 2015-2020, printre
obiectivele pe care România și le-a asumat se regăsesc cele referitoare la întărirea capacității
serviciilor publice de asistență socială de la nivel local, astfel încât asistenţii sociali angajaţi cu normă
întreagă să aibă în fişa postului sarcini cu impact şi să lucreze individual cu persoanele/ familiile
aflate în situaţii vulnerabile şi familiile acestora, precum și obiective care privesc asigurarea
complementarității dintre asistența socială și serviciile de ocupare și, în special, măsuri care privesc
creșterea impactului beneficiilor de asistență socială.

Legea asistenței sociale nr. 292/2011 reglementează obligația serviciului public de asistență socială
de a identifica familiile şi persoanele aflate în dificultate, precum şi cauzele care au generat situaţiile
de risc de excluziune socială, de a realiza evaluarea și diagnoza comunității și a elabora planurile
inițiale de intervenție pentru persoanele și familiile vulnerabile, în care să includă serviciile sociale și
beneficiile de asistență, precum și alte măsuri/servicii necesare depășirii situației de dificultate, în
modul cel mai eficient din punct de vedere al integrării sociale, al responsabilizării persoanei, al
scurtării perioadei de intervenție, etc.

Asistentul social în SPAS

Asistentul social realizează evaluarea inițială, planul inițial de intervenție, asigură consilierea
necesară depăşirii situaţiilor de dificultate, precum și managementul de caz în cadrul serviciilor
comunitare integrate pentru prevenirea excluziunii sociale şi combaterea sărăciei. Astfel, crește
accesul persoanei la servicii, creşte impactul serviciilor furnizate, creşte gradul de valorificare a
resurselor persoanei/ familiei/ comunităţii şi sustenabilitatea intervenţiei. Potrivit Legii nr. 292/2011,
serviciul public de asistență socială are rolul de inițiator și coordonator al măsurilor de prevenire și
combatere a situaţiilor de marginalizare şi excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau
comunităţi.

28
Asistentul social trebuie să înțeleagă ce simt și cum gândesc persoanele în dificultate, inclusiv cele
care trăiesc în sărăcie, tocmai pentru a avea cunoștințele și abilitățile necesare de a le ajuta să se ajute
singure; acceptă și înțelege sentimentele persoanei/ familiei; acționează și determină care sunt cei mai
potriviți pași numai împreună cu persoana/ familia, ținând cont de nevoile și situația acesteia, de
valorile și preferințele ei, dar și de cele mai bune recomandări științifice în activitatea de asistență
socială, precum și de experiența și judecata sa profesională.
Asistentul social ajută persoana să își înțeleagă și să își spună propria poveste, evită blamarea și
stigmatizarea, recunoaște nevoia de respect și demnitate si îi ajută să ia decizii și să aibă satisfacția
vieții și a autodeterminării.
Combaterea sărăciei și excluziunii sociale reprezintă o prioritate pentru România.

Asistența socială: Teme, provocări și dezbateri critice,

Robert Adams, Elena Dominelli și Malcom Payne, Ediția a 3-a, 2009
Pg.272 Tabelul 20.1 scopul intervenției și asistență socială:

Roluri
principale ale
asistentului
Scopul intervenției Principalele intervenții strategice social
4 Bunăstarea  Abordarea clienților ca un tot integrat; Antrenor și
generală  Atingerea unei armonii/echilibru fizic, intelectual și spiritual; consilier
 Principiul SMART:
 Puternic focusat
 Reconstrucție semnificativă
 Autoafirmare
 Dezvoltarea deprinderii de a face față schimbărilor;
 Transformare;
3 Dificultati  Abordarea centrată pe rezolvarea problemelor și pe concentrarea Consilier și
psihologice și pe obiective/atribuții concrete; terapeut
patologice  Terapii psihologice:
 Terapii individuale;
 Terapii de cuplu și de familie;
 Terapii de grup.
2 Nevoi de bază și  Mobilizarea resurselor Manager de caz și
boli fizice  Servicii medicale; de îngrijire
 Servicii de reabilitare;
 Suport pentru cei dezavantajați sau cu dizabilități
1 Siguranță  Intervenții în criză Funcționar în
personală  Exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege în legătură cu: implementarea
 Abuzul asupra copilului; legislației în
 Violență domestică; asistență socială
 Persoane cu dizabilități mentale aflate într-o stare
mentală instabilă;
 Neglijare și îngrijirea persoanelor cu incapacitate
mintală
 Victimele infracțiunilor/violenței

Asistentul social care îşi desfăşoară activitatea în serviciul public/ compartimentul de asistenţă
socială din cadrul unităţii administrativ-teritoriale, nu are activitatea limitată la acordarea beneficiilor
și a serviciilor sociale de prevenire sau de sprijin, de îngrijire și asistență, etc., ci acesta trebuie
consultat și în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare a UAT și strategiile sectoriale, în toate
domeniile relevante în combaterea sărăciei și excluziunii sociale – locuire, utilități publice, educație,
sănătate, ocupare, dezvoltare economică, etc.

De asemenea, având în vedere obligația AAPL de a consulta cetățenii din comunitate în procesul
decizional, asistentul social și membrii echipei comunitare integrate trebuie consultați pentru
29
identificarea celor mai bune metode de implicare a persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, în
procesul decizional.

Există o diversitate de modele dezvoltate în toată lumea pentru facilitarea participării persoanelor
vulnerabile/ fără resurse/ din comunitățile marginalizate, în procesul decizional, sau, pur și simplu, în
problemele comunității.

Chiar înainte de obligația transparenței decizionale, reglementate prin Legea nr. 52/2003, s-au
dezvoltat, fie prin reglementări la nivel național, fie prin inițiative locale, sau doar prin proiecte ale
ONG, forme de consultare publică, ori specifice pe domenii, ori specifice pe categorii de
cetățeni, fie cu rol de formare, fie cu rol de reprezentare efectivă și participare cu identificare
de probleme și de soluții.
Ex:
 proiectul PAL-TIN – Participarea TINerilor la Administrarea Locală (1994);
 sfatul bătrânilor38(1996)
 comitetele consultative de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice, în cadrul
prefecturilor39 (2004)
 structurile comunitare consultative (2004)

De asemenea, a fost acordată o atenţie deosebită în respectarea principiului egalității de șanse în

participarea grupurilor vulnerabile la programele de interes național sau locale – sportive, culturale,
etc.
Spre ex.1: Programul naţional de utilitate publică "România în mişcare" (aprobat prin Ordinul nr.
MTS nr. 445/2018). Beneficiarii Programului sunt cetăţeni din toate categoriile sociale începând cu
vârsta de 6 ani, în egală măsură femei şi bărbaţi/ fete şi băieţi, din mediul urban şi rural, persoane cu
oportunităţi reduse şi cu dizabilităţi, respectiv, persoanele sau familiile care sunt expuse riscului de
excluziune socială în sensul Strategiei naţionale privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei
pentru perioada 2015 - 2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 383/2015.
Spre ex.2: Programul de centre de tineret, având ca obiectiv, printre altele, deprinderea de
competenţe, abilităţi şi aptitudini pentru participarea activă a tinerilor la viaţa comunităţii şi
integrarea lor în societate (2018)40;

Totuși, asigurarea participării și a reprezentativității unor categorii de oameni a căror

vulnerabilitate presupune nu doar lipsa resurselor financiare, fizice, intelectuale, grup suport,
etc. dar chiar dificultăți în formularea, reprezentarea și susținerea propriilor interese, în capacitatea
de a alege și de a-și controla emoțiile în special în situații dificile, fără a se angaja într-un
comportament auto-distructiv, presupune suport din partea asistentului social.
Aceasta reprezintă o schimbare semnficativă pentru persoanele din comunitățile marginalizate. Din
aceste considerente, printre activitățile serviciului de asistență comunitară, pentru promovarea unui
stil de viață sănătos și activ sunt enumerate, cu titlu de excemplu și facilitarea accesului la servicii
medicale, organizarea acţiunilor şi/ sau promovarea participării la activităţi de educaţie fizică sau
sportive, organizarea evenimentelor şi/ sau facilitarea accesului la activităţi culturale şi artistice,
excursii şi drumeţii, promovarea activităţilor de voluntariat etc.;41

SFATURI PRACTICE

38
În 1996 s-a înființat comitetul consultativ “Sfatul Bătranilor”, ca un organism cu caracter obștesc aflat în apropierea Primarului Sectorului 1 și
orientat către implicarea cetățenească și către creșterea performanțelor administrației publice;
39
HG nr. 499/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea comitetelor consultative de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice, în
cadrul prefecturilor;
40
Metodologia privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea centrelor de tineret în cadrul Programului de centre de tineret, aprobată prin Ordinul MTS
nr. 455/2019 din 12 martie 2019.
41
Anexa nr.7, Ordinul MMJS nr.29/2019.
30
 1. Elementul cheie al serviciilor sociale comunitare este prevenirea. Chiar și pentru situațiile în
care populația are deja nevoie de servicii mai concrete decât informarea, acțiunile de
prevenire limitează sau elimină situațiile sociale, psihologice sau de altă natură care ar cauza
sau ar agrava starea de sănătate, dificultățile emoționale, etc. ale persoanei/ familiei, dar și
alte probleme socio-economice la nivelul comunității.

Identificarea şi evaluarea nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup şi elaborarea

planurilor de intervenţie pentru prevenirea, combaterea şi soluţionarea situaţiilor de dificultate
se realizează, în condiţiile legilor speciale, de către asistenţii sociali, în conformitate cu
atribuţiile ce le revin potrivit statutului asistentului social şi regulamentelor interne ale
angajatorilor, respectiv fişei postului. Autorităţile administraţiei publice locale angajează
asistenţi sociali sau contractează serviciile acestora pentru realizarea acestor activități cu
respectarea raportului de un asistent social la maximum 300 de beneficiari.

Legea asistenței sociale nr.292/2011 prevede obligația statului de a interveni, prin autoritățile
administrației publice locale și centrale de a asigura șanse egale de dezvoltare și de a interveni
prin beneficii și servicii sociale acordate în sistem integrat cu alte servicii de interes general,
în situația în care persoana nu poate depăși singură sau cu sprijinul familiei situația de
dificultate în care se află.
Codul Administrativ sancționează neluarea măsurilor necesare, stabilite de lege, de către
primar sau președintele consiliului județean, în calitatea acestora de reprezentanți ai statului în
unitățile administrativ-teritoriale.
De asemenea, Mecanismul pentru prevenirea torturii și relelor tratamente eligibil să evalueze
respectarea drepturilor omului în sistemul de sănătate și de asistență socială, solicită AAPL
asigurarea asistenței sociale prestate profesionist pentru a se asigura respectarea drepturilor
omului.

2. Atât PAC42, cât și planul inițial de intervenție au ca obiectiv nu doar combaterea riscului de
marginalizare și excluziune socială şi soluţionarea situaţiilor de dificultate, dar și, în mod
constant, prevenirea.
Prevenirea acoperă toate categoriile de beneficiari și toate domeniile serviciilor publice de
interes general – prevenirea separării copilului de familia sa, a părăsirii timpurie a școlii, a
tulburărilor psihice și asigurării sănătății mintale, a violenţei în familie, a instituționalizării
persoanelor dependente, etc.

3. Nu ezitați că cereți sprijin instituțiilor județene, chiar și pentru serviciile de prevenire. Deși
prevenirea este în primul rând responsabilitatea primăriei/ administrației publice de
proximitate, potrivit legii și principiului subsidiarității.
Legea asistentței sociale și Codul administrativ prevăd obligația colaborării între UAT.
Potrivit prevederilor art.156 (2) din Codul administrativ, în calitate de reprezentant al statului,
primarul poate solicita prefectului, în condițiile legii, sprijinul conducătorilor serviciilor
publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației
publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi
rezolvate prin aparatul de specialitate.

Serviciile comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale sunt parte din
programul de acțiuni comunitare pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale, iar

42
Grupurile şi comunităţile aflate în situaţii de dificultate beneficiază de servicii sociale, în cadrul programelor de acţiune comunitară destinate
prevenirii şi combaterii riscului de marginalizare şi excluziune socială, aprobate prin hotărâri ale consiliilor judeţene/locale.
31
 obiectivele de combatere a sărăciei și excluziunii sociale în UAT și la nivelul județului se
regăsesc în planul judeţean din domeniul incluziunii sociale şi protecţiei sociale;

Comisiile judeţene de incluziune socială şi cea a municipiului Bucureşti sunt constituite la

nivelul instituţiei prefectului şi funcţionează în cadrul mecanismului naţional pentru
promovarea incluziunii sociale în România aprobat prin hotărâre a Guvernului.43

Extras art. 53 din Legea asistenței sociale nr.292/2011

ART. 53 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011:
(1) Măsurile de prevenire şi combatere a sărăciei şi riscului de excluziune socială se înscriu în cadrul general de
acţiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socială prin care se asigură oportunităţile şi resursele
necesare pentru participarea persoanelor vulnerabile în mod deplin la viaţa economică, socială şi culturală a
societăţii, precum şi la procesul de luare a deciziilor care privesc viaţa şi accesul lor la drepturile fundamentale.
(2) Pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială, prin politicile publice iniţiate, statul:
a) asigură accesul persoanelor vulnerabile la unele drepturi fundamentale, cum ar fi: dreptul la locuinţă, la asistenţă
socială şi medicală, la educaţie şi la loc de muncă;
b) instituie măsuri de sprijin conform nevoilor particulare ale persoanelor, familiilor şi grupurilor defavorizate.
(3) Armonizarea politicilor destinate cunoaşterii, prevenirii şi combaterii situaţiilor care determină sărăcia şi riscul
de excluziune socială se realizează în cadrul mecanismului naţional pentru promovarea incluziunii sociale, constituit
conform legii, cu participarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale şi a reprezentanţilor organizaţiilor
societăţii civile.
(4) În cadrul acţiunilor multidimensionale ale procesului de incluziune socială se înscriu şi activităţile din domeniul
economiei sociale, orientate spre generarea sau asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele prevăzute la alin. (1).
Organizarea şi funcţionarea sectorului economiei sociale se reglementează prin lege specială.

RESURSE:
 http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/legislatie/asistenta-sociala/servicii-sociale-si-
incluziune-sociala
 edu.gov.ro
 ms.gov.ro
 https://www.unicef.org/romania/media/656/file/Experts%E2%80%99%20supporting
%20document%20to%20the%20%22Bucharest%20EU%20Children's%20Declaration
%22.pdf
 https://www.ahaprocess.com/aha-locations/

Identificarea. Pregătirea evaluării inițiale.

Acordul persoanei și confidențialitatea

Identificarea cazului (IFSW – Federaţia Internaţională a Asistenţilor Sociali) – căutarea și

identificarea acelor persoane sau grupuri de persoane vulnerabile sau care se află în dificultate și
pentru care asistenții sociali sau instituțiile au responsabilitatea să acorde serviciile necesare.
În sistemul național de asistență socială din România, intră în această categorie asistentul social din
unitățile sanitare44, inclusiv din unitățile medico-sociale, activitatea de screening a asistenței medicale
comunitare45, anchetele sociologice pentru identificarea populației vulnerabile realizate de serviciul
public de asistență socială46, etc.
43
Art.117 din Legea asistenței sociale nr.292/2011;
44
Maternități, spitale de boli cronice, etc.;
45
Examinarea iniţială, aplicată "în masă", care constă în aplicarea unui ansamblu de procedee şi tehnici de investigaţie unei populaţii în scopul
identificării prezumtive a unei boli, anomalii sau a unor factori de risc (NM OUG18),
46
Legea asistenței sociale nr.292/2011, art. 112 (2) lit. g) efectuează sondaje şi anchete sociale pentru depistarea precoce a cazurilor de risc de
excluziune socială sau a altor situaţii de necesitate a membrilor comunităţii şi, în funcţie de situaţiile constatate, propun măsuri adecvate în vederea
32
SPAS are rolul de realizare a diagnozei sociale la nivelul unităţii administrativ-teritoriale respective,
prin evaluarea nevoilor sociale ale comunităţii, realizarea de sondaje şi anchete sociale, valorificarea
potenţialului comunităţii în vederea prevenirii şi depistării precoce a situaţiilor de neglijare, abuz,
abandon, violenţă, a cazurilor de risc de excluziune socială, etc.
AMC - Principalele caracteristici care sunt avute în vedere la catagrafierea populaţiei sunt
reprezentate de: nivelul socioeconomic al gospodăriei, numărul membrilor gospodăriei, genul şi
vârsta membrilor familiei, condiţiile de locuit, starea de igienă a gospodăriei, statutul de încadrare în
muncă a membrilor familiei şi în sistemul de asigurări sociale de sănătate, starea curentă de sănătate
şi eventuale patologii cronice ale fiecărui membru al familiei, statusul privind serviciile preventive -
cum ar fi vaccinare şi screening, conform vârstei, riscuri personale şi familiale, alte caracteristici
specifice populaţiei din colectivităţile locale deservite.

ORDIN Nr. 1254/2018 din 16 martie 2018 pentru aprobarea Instrumentului de monitorizare privind
implementarea Strategiei naţionale "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi" 2016
– 2020, prevede (Măsura 2.1., art. 11 47) - Depistarea precoce, prin examene de screening
standardizate ale nou-născuţilor, a acelor boli care pot conduce la dizabilitate.

Prevenția secundară (IFSW) – eforturile pentru limintarea extinderii sau agravării unei probleme
prin identificarea din timp a existenței acesteia, identificarea din timp/ devreme a cazului, izolarea
problemei astfel încâ efectele ei asupra altor oameni sau situații să fie minime și intervenția/ terapia
din timp.

Pregatirea evaluării inițiale

Deși Legea asistenței sociale nr. 292/2011 și standardele minime de calitate prevăd ca primă etapă în
procesul de acordare a serviciilor sociale evaluarea inițială, asistentul social/ furnizor de servicii
sociale trebuie să aibă în vedere realizarea etapelor preliminare și pregătirea evaluării inițiale.
Helping in Child Protective Services: A Competency-Based Casework Handbook 48 recomandă 7
etape ale procesului de anchetă socială/ intervenție socială, iar înainte de evaluarea ințială propune
etape de preluare (intake). Această primă etapă include:
a) primirea raportului sau a referirii cazului;
b) identificarea persoanelor care ar putea avea legătură cu cazul și verificarea înregistrărilor
existente;
c) verificarea documentului de referire – dacă este adecvat, etc.
d) realizarea înregistrării cazului.

Social casework este, potrivit Dicționarului de asistență socială al IFSW, the orientation, value
system, and type of practice used by professional social workers in which psyhosocial, behavioral,
and systems concepts are translated into skills designed to help individuals and families solve
intrapsychic, interpersonal, socioeconomic and environemnetal problems through direct face-to-face
relationships.

Information Model - is basing its initial assessment on existing assessments and information from
services currently working with the family to develop an intelligence report. This is then used to
assess families’ needs and identify actions, including additional specialist assessments, which may be

sprijinirii acestor persoane;

47
ART. 11 Activitatea de monitorizare a atingerii indicatorilor de rezultat pe direcţia strategică de acţiune nr. VII Sănătate urmăreşte obiectivul general:
"Asigurarea accesului echitabil al persoanelor cu dizabilităţi la servicii şi facilităţi de sănătate de calitate, care acordă atenţie problemelor specifice
de gen, la un cost rezonabil şi cât mai aproape posibil de comunităţile în care acestea trăiesc " şi vizează următoarele măsuri aferente obiectivelor
specifice:
48
evaluarea
33
required. The approach is focused on bringing existing information together and identifying gaps,
i.e. – ”What don’t we know and it is important”, 49

Acordul persoanei și confidențialitatea

Acordul persoanei și respectarea confidențialității sunt principii esențiale în asistență socială.
Standardele minime de calitate prevăd indicatori de verificare în acest sens.
Relaţiile asistentului social cu beneficiarii serviciilor sale profesionale se bazează pe onestitate şi
confidenţialitate.

Extras din Codul deontologic al profesiei de asistent social – CNASR

ART. 26 (1) Asistentul social se bazează în activitatea profesională pe principiile respectării şi apărării intimităţii
beneficiarului, confidenţialităţii acestuia, precum şi pe principiul utilizării responsabile a informaţiilor obţinute în
timpul exercitării profesiei sau în legătură cu aceasta.
(2) Asistentul social nu poate solicita informaţii despre viaţa privată a beneficiarului serviciilor sale, decât în cazul în
care acestea sunt relevante pentru intervenţie, asistentul social având obligaţia păstrării confidenţialităţii în privinţa
acestora.
(3) În anumite situaţii, asistentul social poate dezvălui informaţii confidenţiale, cu acordul beneficiarilor sau ai
reprezentanţilor legali ai acestora, după caz.
(4) Asistenţii sociali pot dezvălui informaţii confidenţiale fără acordul beneficiarilor, în condiţiile legii şi ale actelor
normative adoptate în vederea executării acesteia sau atunci când nedezvăluirea acestora ar pune în pericol viaţa,
integritatea fizică a beneficiarilor sau a altor persoane.
(5) Asistentul social informează beneficiarii serviciilor de asistenţă socială despre încălcarea confidenţialităţii
informaţiilor pe care le deţin în legătură cu aceştia, motivaţia avută în vedere, precum şi despre posibilele consecinţe, în
condiţiile legii.
(6) Asistentul social trebuie să păstreze confidenţialitatea asupra identităţii beneficiarilor, atunci când acesta prezintă
informaţii în mass-media, în condiţiile legii.
ART. 28
(1) Accesul la documentele beneficiarilor şi transferul acestora se realizează astfel încât să se asigure protecţia
deplină a informaţiilor confidenţiale conţinute.
(2) Accesul la documentele beneficiarilor este permis profesioniştilor care lucrează în echipa pluridisciplinară,
supervizorilor sau coordonatorilor activităţii profesionale de asistenţă socială, precum şi altor persoane autorizate în
condiţiile legii.
(3) La cerere, beneficiarii au acces la informaţii din propriile dosare, în măsura în care asistentul social apreciază că
acestea servesc intereselor lor şi nu prejudiciază alte persoane.
(4) La încheierea serviciilor, asistentul social are responsabilitatea de a arhiva dosarele clienţilor pentru a asigura
accesul la informaţie în viitor şi protecţia informaţiilor confidenţiale.

Protecția datelor cu caracter personal nu reprezintă o noutate în domeniul asistenței sociale. În afara
obligațiilor prevăzute în codurile de etică, din anul 2001 sunt reglementate prevederi cu privire la
protecția datelor cu caracter personale, prin Legea nr. 677/2001, abrogată din data de 25 mai 2018,
dată de la care sunt aplicabile prevederile REGULAMENTUL (UE) 2016/679 din 27 aprilie 2016
privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi
privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general
privind protecţia datelor) (Text cu relevanţă pentru SEE).
Regulamentul poate fi consultat pe pagina de internet a Autorităţii Naţionale de Supraveghere a
Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Din Regulament: ”De asemenea, acest drept nu ar trebui să aducă atingere dreptului persoanei
vizate de a obține ștergerea datelor cu caracter personal și limitărilor dreptului respectiv, astfel cum
sunt prevăzute în prezentul regulament, și nu ar trebui, în special, să implice ștergerea acelor date
cu caracter personal referitoare la persoana vizată care au fost furnizate de către aceasta în vederea

49
Department for education family assessment UK, Sally Kendall, John Rodger and Helen Palmer, The use of whole family assessment to identify the
needs of families with multiple problems, 2010,
https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/181688/DFE-RR045.pdf

34
executării unui contract, în măsura în care și atât timp cât datele respective sunt necesare pentru
executarea contractului.”

Evaluarea (potrivit IFSW - Federaţiei Internaţionale a Asistenţilor Sociali) – este procesul prin care se
determină natura, cauza, evoluția și prognosticul unei probleme precum și persoanele și situațiile implicate; în
egală măsură, evaluarea reprezintă şi funcția asistenței sociale de a investiga și înțelege o problemă, cauzele
acesteia și ce poate fi schimbat pentru a o reduce sau pentru a o rezolva.

Helping in Child Protective Services: A Competency-Based Casework Handbook 50 include 10 etape

ale evaluării inițiale:
1. realizarea contactului inițial cu copilul și familia;
2. realizarea vizitelor subsecvente;
3. evaluarea stării de dificultate a copilului;
4. evaluarea posibilității ca situația de risc să persiste;
5. evaluarea indicatorilor familiali referitori la abuz și neglijare;
6. determinarea dacă abuzul și neglijarea există și menținerea cazului deschis;
7. determinarea necesității de a invoca autoritatea instanței pentru familie;
8. acordarea serviciilor de urgență dacă este cazul;
9. acordarea feedbackului persoanelor potrivite.
10. întocmirea raportului de evaluare.

Proceduri de referire. Semnalarea urgențelor

Definiția referirii. Vorbim despre referire dacă cerem instituției/ FSS/ specialistului către care referim
să participe cu suport/ să intervină în baza unor indicii/ informații rezultate direct din identificarea
cazului sau din evaluarea inițială. Referirea este utilizată atât în vederea realizării evaluării, cât și în
vederea acordării unor servicii.

Potrivit Dicționarului de asistență socială (IFSW, 1988) referirea este procesul de asistență socială
prin care o persoană este direcționată către o agenție/ resursă/ specialist care îi poate oferi serviciile
de care are nevoie. Acest proces presupune că sunt cunoscute atât resursele disponibile cât și nevoile
clientului. Referirea presupune, de asemena, facilitarea oportunității clientului de a accesa acele
servicii și urmărirea ulterioară pentru a se asigura că a avut într-adevăr loc întâlnirea/ contactul.
Potrivit unor autori, cum ar fi Brindis, Bard și Loomis, citați în Working Effectively with Systems to
Support Vulnerable Families, Practitioner’s Resource Guide, Strenghthening Families Toghether
Pilot ”familiile cu risc mare de vulnerabilitate au nevoie mai mult decât de o simplă referire”. Ei
subliniază nevoia de încurajare și suport suplimentar din parte specialiștilor, altfel, este posibil ca
aceste familii să nu acceseze serviciile.

Din aceste considerente, Legea asistenței sociale nr.292/2011, cu modificările și completările

ulterioare, în stabilirea etapelor procesului de acordare a serviciilor sociale prevede că, în cadrul
procesului de evaluare iniţială, persoana primeşte gratuit informaţiile referitoare la riscurile sociale
şi drepturile de protecţie socială de care poate beneficia, precum şi, după caz, consilierea necesară
în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate.

Obligația asistentului social pe perioada realizării evaluării inițiale nu se rezumă la ”colectarea”

informațiilor necesare realizării planului inițial de intervenție. Identificarea nevoilor individuale şi
familiale este un proces, nu o simplă activitate.

50
Helping in Child Protective Services: A Competency-Based Casework Handbook, Patricia Schene, Ph.D. (Author), Nancy McDaniel, M.P.A.
(Author), Judee Filip, M.S.W. (Author), American Humane Association, Children's Division (Editor)
35
Pe tot parcursul realizării evaluării, asistentul social încurajează și acordă suport persoanei.
Potrivit prevederilor art.47, planul de intervenţie realizat în condiţiile alin. (2) se adresează
persoanei şi, după caz, familiei acesteia şi cuprinde măsurile de asistenţă socială, respectiv serviciile
recomandate pentru soluţionarea situaţiilor de nevoie sau risc social identificate, precum şi
beneficiile de asistenţă socială la care persoana are dreptul.

Implementarea planului de intervenție, nu presupune exclusiv referirea persoanei către serviciile

necesare pentru pentru soluţionarea situaţiilor de nevoie sau risc social identificate, precum şi
beneficiile de asistenţă socială la care persoana are dreptul.

Dacă pe parcursul evaluării inițiale asistentul social constată că persoana/ familia a avut tentative de
accesare a unor servicii publice/ drepturi sociale, etc și povestește că i s-a refuzat accesul la acele
servicii/ drepturi.
Este necesar să înțeleagă care este motivul și realizeze demersurile necesare pentru a sprijini și dacă
este cazul pentru a pleda în favoarea rezolvării cerinței îndreptățite a beneficiarului.
Ex.:
1. să întocmească rapoarte de referire în mod profesionist, cu justificarea temeiului legal, a
motivelor rezultate din evaluarea cazului și a argumentelor profesionale și știintifice necesare;
2. Să solicite întâlniri/ discuții/ conferințe de caz între instituții/ furnizorii de servicii, etc.
3. Să revină asupra solicitării de referire pe care a realizat-o către o altă instituție/ furnizori și să
se asigure că serviciile au fost acordate. Dacă este cazul să aducă/ pledeze pentru clarificările
necesare. Din aceste considerente întâlnirile periodice ale echpei comunitare integrate sunt
importante.
4. Să promoveze în mod constant o imagine pozitivă a persoanelor fără resurse, subliniind
calitățile pe care aceste persoane le au și le pot valorifica.

Exista mai multe rațiuni pentru pomovarea unei imagini pozitive a persoanei beneficiare.
În secţiunea Anexe, se regăsesc atât tipuri de referire enumerate cât şi un model raport de referire.

Semnalarea urgențelor
Potrivit legislației în vigoare în domenii specifice, situațiile de urgență trebuie semnalate imediat,
după caz, instituției responsabile.

Spre ex.1.: Metodologia-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în

reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a Metodologiei de
intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc
de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii români migranţi
victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state, aprobate prin HG nr. 49/2011 prevăd fișe
de referire de tip semnalare:
- fişa pentru semnalarea cazurilor de abuz şi/ sau de neglijare a copilului;
- fişa pentru semnalarea cazurilor de exploatare a copiilor prin muncă.

Spre ex.2.: În domeniul violenței în familie, potrivit art.35^1 din Legea nr.217/2003, intervenţia de
urgenţă se realizează din perspectiva acordării serviciilor sociale prin intermediul unei echipe mobile
formate din reprezentanţi ai Serviciului Public de Asistenţă Socială, denumit în continuare SPAS.
Sunt reglementate standarde minime de calitate.

Spre ex.3.: NEGLIJARE/ ABUZ PERSOANE VÂRSTNICE, 24 ore legea 17/2000

Spre ex.4.: ORICE FEL DE INFRACȚIUNI, Victime infracțiuni.

Page8
Strategia privind incluziunea sociala și combaterea saraciei aprobată prin HG nr. 383/2015 prevede
dezvoltarea unor proceduri de referire a cazurilor și a unor protocoale de cooperare intersectorială în
acest sens.

RESURSE:

Stabilirea priorităților de intervenție pentru a răspunde nevoilor persoanelor aflate în sărăcie –

adaptare după modelul FAST (Family Advocay and Support Tool) 51

Specialiștii din asistență socială și, în general, din serviciile publice care lucrează cu persoanele fără
resurse și, în special, cei care realizează activitate de teren, pot fi primele persoane care află/
identifică/ constată/ sunt martori/ sunt sesizați, etc. despre situații care necesită intervenție de urgență
pentru a proteja viața, pentru a preveni agravarea situației, etc.

Sunt multe informații care pot fi colectate pe parcursul procesului de evaluare inițială. Pentru
valorificarea acestor informații într-un plan de intervenție cât mai eficient, asistenții sociali folosesc
diverse instrumente cum ar fi ”ancheta socială”, genograma, ecomapa, timeline, ancheta bio-psiho-
socială, etc.

Este importat să avem în vedere faptul că aceste instrumente, nu reprezintă evaluarea în sine și nu
trebuie utilizate ca simple formulare, pentru că, într-adevăr, evaluarea este un proces, nu se rezumă la
un interviu ale cărui răspunsuri sunt consemnate într-un formular.

Ecoharta (IFSW) – reprezintă o diagramă folosită de asistenții sociali, terapeuții familiali și alți
specialiști pentru a ilustra/ reproduce/ descrie o varietate de influențe reciproce între client/ beneficiar
și persoanele cu care el relaționează, instituțiile/ serviciile publice relevante precum și influențele
mediului în care trăiește.

Genograma (IFSW) – este diagrama folosită în terapia de familie pentru a ilustra relațiile de familie
extinse până la cel puțin trei generații. Diagrama folosește cercuri pentru reprezentarea genului
feminin și pătrate pentru genul masculin, precum și linii orizontale pentru căsătorii. Liniile verticale
sunt desenate de la linia căsătoriei către alte cercuri și pătrate pentru ilustrarea copiilor. Diagrama
poate conține și alte simboluri sau termeni explicativi pentru a indica evenimentele critice cum ar fi
moartea, divorțul, recăsătoria sau pentru a releva un anumit comportament care apare frecvent.

SFATURI PRACTICE
 Identificarea elementelor din instrumentele de evaluare prevăzute în legislația în vigoare – fie
legea asistenței sociale, fie legile speciale, inclusiv legislația secundară;
 Solicitarea punctuală a îndrumării metodologice de la instituția responsabilă – fie la nivel de
județ, fie la nivel central – MMJS și instituțiile subordonate,

RESURSE:

 http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/legislatie/asistenta-sociala/servicii-sociale-si-
incluziune-sociala;

Exemplul nr. 1 din Developping an Integrated Assessment Tool

for the Health and Social Care of Older People
Exemplul nr.1:

51
http://praedfoundation.org/tools/the-family-advocacy-and-support-tool-fast/

37
În Developing an Integrated Assessment Tool for the Health and Social Care of Older People, Brian J. Taylor, British
Journal of Social Work Advance Access published October 11, 2011propune un instrument flexibil – nucleul evaluării/
evaluarea de bază, care poate fi folosit în orice evaluare și care acoperă trei din cele zece necesare de evaluat în relația
cu persoanele vârstnice: sănătatea fizică, mentală și starea emoțională; urgențele și luarea deciziilor. Celelalte 7
domenii sunt: managementul medicației, comunicare și funcționarea senzorială, deplasare și mișcare, îngrijire
personală și activități de bază ale vieții zilnice, condițiile de locuit, relațiile, activitatea/ocupare, finanțe și timp liber.
(...)
Această evaluarea de bază poate fi realizată de orice specialist din domeniul sănătății și asistenței sociale.
Potrivit lui Taylor, prin proiectarea evaluării de bază care urmează să fie completată de orice profesionist în domeniul
sănătății și asistenței sociale în orice cadru, introducerea instrumentului unic de evaluare ar trebui să permită
prevenirea intervențiilor instituționale și inutile în cazul persoanelor în vârstă dependente printr-o identificare mai
clară a nevoii într-un stagiu incipient.
În domeniul persoanelor vârstnice, potrivit art.4 din Legea nr.17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, nevoile persoanelor vârstnice aflate în situaţia de pierdere totală
sau parţială a autonomiei, care pot fi de natură medicală, sociomedicală, psihoafectivă, se stabilesc pe baza grilei
naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, care prevede criteriile de încadrare în grade de dependenţă.
Criteriile de încadrare în grade de dependenţă se stabilesc prin evaluarea statusului funcţional, senzorial şi psihoafectiv
al persoanei vârstnice. Fişa de evaluare sociomedicală (geriatrică) prezentată în anexa nr. 3 la HG nr.886/2000,
cuprinde astfel de informații.
Grila este completata de o echipa de specialisti, printre care asistent social și medic.
Existența unei rubrici dedicate pentru urgențe și asistarea în luarea deciziilor ar reprezenta un pas în asigurarea calității
serviciilor sociale, respectarea autodeterminării, deciziilor persoanei cu privire la opțiunile personale.

Exemplul nr.2. Despre FAST - Instrumentul de sprijin și advocacy pentru familie

Exemplul nr.2:

FAST - Instrumentul de sprijin și advocacy pentru familie

FAST a fost elaborat de Dr. John Lyons de la fundația Praed și a fost ulterior perfecționat de practicienii din domeniul
asistenței sociale din Singapore. Instrumentul/unealta este conceput ca fiind un rezultat al procesului de evaluare, care
ajută la formularea planurilor de caz (case plans). Fiind un instrument de comunicare, design-ul său se bazează mai
degrabă pe comunicare decât pe teoriile psihometrice. Faptul că este un instrument de măsurare a comunicării
(communimetric) înseamnă că poate fi util în facilitarea unui limbaj comun în domeniul serviciilor sociale.
Principii utile în utilizarea FAST:
1. FAST nu este un instrument de evaluare.
Este un rezultat al procesului de evaluare.
2. Beneficiarii rămân în centrul practicii de asistență socială.
Poate exista tendința de a depinde total de un instrument și de a-l utiliza mecanic pentru a evalua complexitatea și
riscurile unui caz. Pentru a evita acest lucru, nu trebuie pierdut din vedere faptul că relațiile interpersonale rămân
elementul central al practicii în managementul de caz (casework).
3. FAST este conceput pentru a facilita comunicarea eficientă a unei viziuni comune la diferite niveluri (de exemplu
între diferite organizații, între supervizor și supervizat, între practicienii în asistență socială în cazul transferului unui
dosar etc). De asemenea, FAST poate ajuta în ceea ce privește prioritizarea scopurilor intervenției.
Referitor la organizațiile care acordă servicii sociale, instrumentul FAST poate fi util în măsurarea gradului de încărcare
a cazurilor (caseloads) pe baza complexității și a riscurilor identificate.
Faptul de a considera instrumentul ca fiind un alt proces administrativ care generează și mai multă birocrație
(paperwork) va submina eficiența acestei unelte.
4. FAST descrie ceea ce se întâmplă și nu de ce se întâmplă ceea ce se întâmplă. Astfel descrie doar problemele cu care
o familie se confruntă, fără a încerca să explice de ce familia se confruntă cu aceste probleme.
Practicienii în asistență socială ar trebui să facă referire la teoriile în asistență socială în vederea elaborării de moduri
creative de intervenție și de rezolvare a problemelor identificate.
5. FAST poate fi utilizat în colaborare, de exemplu cu un supervizor sau cu colegii, pentru a ajunge la un consens.
Utilizarea FAST în procesul de colaborare și într-un mod etic.
În încercarea de a lucra în mod colaborativ și etic cu acest instrument de lucru, ar fi util ca practicienii în asistență
socială să adreseze beneficiarilor aceste întrebări în activitatea desfășurată:
Întrebările în faza anterioară interviului:
- Introducerea conceptului FAST persoanelor asistate;
- Există anumite îngrijorări din partea dumneavoastră în ceea ce privește utilizarea acestui instrument de lucru?
- Dacă v-ar deranja ceva cu privire la întrebările pe care vi le adresez, cum mi-ați comunica acest lucru?
- Ai experiență în ceea ce privește utilizarea unui chestionar sau al altui instrument utilizat de către un practician? Cum
38
 au fost acele experiențe pentru dumneavoastră?

Întrebări ulterioare interviului:

- A fost interviul util pentru dumneavoastră? În ce mod a fost util? În ce mod nu a fost util?
- A existat ceva ce dumneavoastră ați sperat să vă întreb, dar nu s-a întâmplat?
- A schimbat acest interviu modul în care percepeți situația dumneavoastră de viață actuală?
- Aceste (descrieți problemele identificate) sunt câteva dintre problemele identificate. Ce credeți despre acestea? Sunteți
de acord/ nu sunteți de acord cu oricare dintre acestea?
- Aceste (descrieți problemele) sunt câteva provocări la care ar trebui să lucrăm. Vreți să adăugăm sau să eliminăm una
sau mai multe dintre probleme?

Cum poate fi integrat FAST în managementul de caz?

FAST poate fi integrat în procesele implicate în managementul de caz, cum ar fi în etapa de implicare a beneficiarilor,
planificarea cazului, supervizarea cazului și planificarea serviciilor sociale. O analiză a rezultatelor FAST poate ajuta
practicienii în asistență socială în analizarea cazului și în prioritizarea intervențiilor mai eficient.
FAST poate ajuta practicienii din domeniul asistenței sociale să urmărească evoluția familiei la diferite intervale de
timp. Compararea rezultatelor FAST pentru același element la diferite momente permite practicienilor să urmărească
progresul pe care familia respectivă l-a realizat.
FAST furnizează informații pentru evaluări și planuri de intervenție/ individualizate (case plans).

Integrarea FAST în supervizare

FAST îl ajută pe supervizor să identifice nevoile de training ale persoanei supervizate în timpul discuției cu privire la
rezultatele FAST.
Practicienii din domeniul asistenței sociale utilizează diferite teorii în practica lor. Utilizarea FAST în supervizare este
utilă în crearea unui limbaj comun între supervizor și persoana supervizată. Rezultatele FAST îl ajută pe supervizor să
identifice problemele cu care se confruntă familia și să îl sprijine pe supervizat în analiza cazului și prioritizarea
intervențiilor.
Analiza rezultatelor FAST ale diferitelor domenii ale acestui instrument, în momente diferite, poate fi utilizat ca raport
de progres în supervizare. Acest fapt va crea terenul pentru discuții îmbogățite și ghidate cu privire la progresul
familiei.
----------
Având în vedere că situația familiei este dinamică, este important să se aplice din nou FAST în momentele de criză sau
de tranziție pentru că rezultatele acestui instrument se vor schimba în aceste conjuncturi și astfel vor fi necesare
intervenții diferite pentru a adresa noile nevoi apărute.
Implicarea membrilor familiei pentru care s-a aplicat FAST și împărtășirea schimbărilor rezultate cu aceștia astfel încât
membrii de familie să fie martorii schimbărilor unor domenii cheie din instrumentul FAST la diferite momente poate fi
o sursă de motivație în direcția acțiunii privind scopurile familiei.

http://praedfoundation.org/tools/the-family-advocacy-and-support-tool-fast/

Planul de intervenție
Planul inițial de intervenție

Elaborarea planului inițial de intervenție (PII)

Scurtă descriere

Elaborarea PII se recomandă a fi realizată în termen de maxim de 3 zile, după finalizarea evaluării
inițiale a situației persoanei/ familiei/ gospodăriei afectate de sărăcie (completarea cererii unice de
acordare a serviciilor integrate, listarea vulnerabilităților care se potrivesc persoanei/ familiei/
gospodăriei și completarea Instrumentului suport integrat acordat persoanei/ familiei aflată în
situația de sărăcie și excluziune socială.
La baza elaborării planului inițial de intervenție stau rezultatele autoevaluării beneficiarului/
beneficiarilor din cadrul Cererii unice de acordare a serviciilor integrate și lista vulnerabilităților care
necesită acțiune și acțiune imediată (scorate cu 2 și 3 în cadrul Instrumentului suport integrat acordat
persoanei/ familiei aflată în situația de sărăcie și excluziune social).

39
PII trebuie să includă, de asemenea, acțiuni de monitorizare a situației persoanei/ familiei/
gospodăriei cu o anumită frecvență stabilită, în funcție de nivelul de risc și de necesitățile care au fost
determinate în urma evaluării. Acțiunile incluse în PII trebuie să fie planificate pe termen scurt/
imediat, pe termen mediu și termen lung.

Copiii, părinții și vârstnicii ar trebui să fie implicați pe cât posibil în stabilirea obiectivelor și
acțiunilor din PII. În cazul copiilor, în funcție de necesitate, managerul de caz poate convoca o
ședință oficială de planificare, care implică și alte persoane importante din viața copilului, precum și
alți prestatori de servicii și autorități competente.
Managerul de caz este persoana principală de contact pentru persoana/ familia afectată de sărăcie și
excluziune socială pe întregul proces de prestare a serviciilor. El este responsabil de coordonarea și
monitorizarea acțiunilor realizate de către specialiștii din cadrul SCI, alte structuri, organizații și
persoane implicate în acest caz. Managerul de caz trebuie să se asigure că se fac progrese în direcția
obiectivelor stabilite în PII.

Structura PII

PII este constituit din trei părți. Prima parte include obiective și acțiuni necesare pentru îmbunătățirea
fiecărui domeniu din viața copiilor din familie care e afectat de sărăcie și excluziune socială și pentru
prevenirea situațiilor de risc la care sunt expuși aceștia. Partea a doua a PII include obiective și
acțiuni necesare pentru soluționarea de către părinți a problemelor/ situațiilor care duc la sărăcie și
excluziune socială, pentru consolidarea familiei și responsabilizarea părinților pentru satisfacerea
necesităților fiecărui membru al familiei.

Partea a treia din PII include obiective și acțiuni axate pe soluționarea problemelor/ situațiilor pe care
le trăiesc vârstnicii din familie din cauză stării de sărăcie și excluziune socială, pe prevenirea
situațiilor de risc la care sunt expuși vârstnicii din familie și pe modul de satisfacere a nevoilor
acestora.

În procesul de planificare, nevoile care necesită acțiune și acțiune imediata rezultate din completarea
Instrumentului suport integrat acordat persoanei/familiei aflată în situația de sărăcie și excluziune
socială se transformă în obiective/ rezultate așteptate, spre realizarea cărora sunt orientate toate
acțiunile planificate.

Acțiunile planificate vor contribui la asigurarea bunăstării membrilor familiei/ gospodăriei și la

dobândirea independenței economice care ajută familia să devină funcțională. Acțiunile planificate
trebuie să fie orientate spre diminuarea punctelor slabe constatate la membrii familiei afectați de
sărăcie și excluziune socială, prin consolidarea punctelor forte. Acțiunile planificate pot fi adresate
părinților (ce trebuie dezvoltat/ consolidat la părinți pentru a depăși situația de sărăcie și excluziune
socială în care se află, ce trebuie să facă aceștia pentru a preveni expunerea copiilor la situații de risc/
vulnerabilitate), consilierilor școlari/ mediatorilor şcolari/ cadrelor didactice/ educatorilor (cum pot
accesa copiii și părinții servicii educaționale, cum pot susține copiii în obținerea rezultatelor școlare,
cum pot ajuta părinții să devină mai buni în rolul lor de părinți, precum și ce poate face instituţia de
învăţământ pentru copii, pentru a compensa implicarea redusă a părinților sau pentru a completa
eforturile părinților), asistenților medicali comunitari/ medicilor de familie/ (cum să fie asigurați și să
beneficieze de servicii medicale membrii familiei, cum să stimuleze părinții să ofere copilului
îngrijire adecvată, cum să contacteze medicii specialiști (la necesitate), cum să sprijine părinții în
dobândirea unui stil de viață sănătos și să dezvoltare deprinderi igienice la copil, să aibă acces la
acțiuni de prevenție/ informare), etc.

40
La planificarea acțiunilor, accentul trebuie pus pe consolidarea capacității familiei de a deveni
independentă economic și de a putea lua decizii pe termen lung, precum și pe prevenirea situațiilor de
risc care îi afectează pe membrii familiei/ gospodăriei prin implicarea membrilor ECI, a altor
profesioniști, a serviciilor și programelor de prevenire existente, a altor resurse din comunitate astfel
încât, în rezultat, familia să devină mai puternică și capabilă să depășească situația de sărăcie și
excluziune socială în care se află.

Managerul de caz planifică totodata acțiuni care vizează reziliența parentală și care poate fi
consolidată prin: “adoptarea unei atitudini pozitive față de familie, bazate pe punctele forte ale
acesteia; susținerea familiei în calitate de factor principal de decizie în procesul de planificare a
lucrului pe caz; încurajarea părinților să-și analizeze propriile experiențe traumatizante ca să înțeleagă
cum îi influențează aceste experiențe în prezent; înțelegerea că rolul de părinte, în sine, este stresant.
Managerul de caz trebuie să le ofere părinților/ îngrijitorilor suport pentru dezvoltarea capacității de
control al stresului în rolul de părinți, în valorificarea punctelor forte ale acestora, precum și să-i
susțină în luarea unor decizii constructive”52.

La sfârșitul PII managerul de caz notează opinia membrilor familiei (copii-în funcție de vârsta și
capacitatea acestora-, părinți, vârstnici) privind acțiunile incluse în PII și acordul de a se implica în
realizarea acestora. Opiniile privind acțiunile propuse se pot obține în cadrul întâlnirii de planificare,
dacă membrii familiei/ gospodăriei sunt invitați sau ulterior printr-o discuție purtată de către
asistentul social/ managerul de caz cu membrii familiei/ gospodăriei cu privire la planul propus de
echipa comunitară integrată în vederea soluționării situației de sărăcie și excluziune socială.

De asemenea, se notează în plan numele participanților la elaborarea PII, funcția și instituția pe care o
reprezintă.

La această etapă se recomandă semnarea Contractului de Servicii Sociale între beneficiar/ familie și
managerul de caz/ Reprezentant legal UAT. Utilizarea contractului de servicii în relația cu
beneficiarul are rolul de a-l responsabiliza și implica în intervenție ca parte activă, de a-l ajută să
conștientizeze/ înțeleagă propriile responsabilități. Nerespectarea termenelor acordului de colaborare
poate argumenta deciziile ulterioare ale managerului de caz cu privire la cazul respectiv (întreruperea
furnizării serviciilor, prelungirea perioadei de intervenție, reevaluarea situației cazului, etc).
Contractul de Servicii Sociale, ca structură, include consimțământul beneficiarului de a participa la
elaborarea și realizarea PII pentru îmbunătățirea situației în care se află familia sa; consimțământul ca
informația personală să fie împărtășită cu alți specialiști implicați în rezolvarea problemelor familiei,
precum și consimțământul de încetare a intervențiilor în cazul nerespectării responsabilităților
asumate de către beneficiar.
Pentru a motiva beneficiarul să respecte condițiile Contractului de Servicii Sociale, managerul de caz
poate introduce în contract detalii (în funcție de caz) legate de responsabilitățile părților, care trebuie
să fie reflectate în Plan. Exemple de obligații ale beneficiarului: să respecte întâlnirile stabilite cu
asistentul social sau cu alți profesioniști, să informeze asistentul social despre schimbările survenite
în situația sa familială, socială sau profesională, să folosească ajutorul bănesc primit în corespundere
cu destinația acestuia, să se intereseze săptămânal de situația școlară a copiilor săi, să întreprindă
acțiuni pentru a se angaja în câmpul muncii, conform calificării și abilităților sale, să se prezinte la
medicul de familie care îi va lua în evidență, să coopereze cu medicul de familie, să facă reparație în
propria locuință, etc.

Implementarea planului inițial de intervenție (PII)

52
ibidem, p.41
41
Managerul de caz, în colaborare cu membrii ECI și alți profesioniști relevanți în soluționarea cazului,
se asigură că membrii familiei/ gospodăriei afectați de sărăcie și excluziune socială primesc suport în
vederea depășirii situației de dificultate în care se află.
Managerul de caz are responsabilitatea de a urmări realizarea obiectivelor din PII, pentru a se asigura
că dificultățile cu care se confruntă familia sunt cunoscute și pot fi depășite.
Managerul de caz trebuie să dețină informații cu privire la serviciile existente/ dezvoltate/
reorganizate în cadrul rețelei existente la nivel de comunitate și județ, să dețină harta serviciilor
sociale. Aceste informații îi sunt utile în vederea referirii situației unui beneficiar.
În situațiile în care o nevoie/ problemă a beneficiarului este referită către un serviciu existent la nivel
de comună/ județ, managerul de caz acționează conform procedurilor de referire descrise în Anexa
nr. 5 din volumul 1 al Manualului de proceduri.
Managerul de caz trebuie să discute cu membrii familiei/ gospodăriei despre informația pe care ei
sunt de acord să o împărtășească cu alte servicii/ organizații, despre modul în care ei doresc să fie
împărtășită informația, precum și perioada de timp pentru care acest consimțământ este valabil.

Monitorizarea implementării Planului initial de intervenție (PII)

Monitorizarea implementării PII implică verificarea faptului că beneficiarii primesc servicii adecvate
și că suportul oferit îl ajută să depășească situația de dificultate cu care se confruntă. Totodată, se
verifică dacă situația beneficiarilor se îmbunătățește, în conformitate cu PII, sau, din contra, se
menține/ înrăutățește. Monitorizarea se efectuează cu regularitate pe parcursul lucrului pe caz, pentru
a se verifica dacă acțiunile și serviciile planificate au fost efectuate și oferite și dacă acestea au dus la
redresarea situației socio-economice a familiei.
Totodată, monitorizarea implementării este esențială pentru a ajuta managerul de caz să identifice
orice modificare în situația unui membru al familiei/gospodăriei, care ar putea necesita o revizuire și
o schimbare a PII. Ca parte a monitorizării, este important să fie luat în considerare și faptul apariției
unor factori de risc noi sau a creșterii gradului de risc a unor situații constatate în trecut. Acest lucru
ar putea impune necesitatea unor noi acțiuni urgente, care vor fi incluse în minuta și planul ședinței
ECI pe caz sau poate duce la revizuirea PII.

Revizuirea Planului inițial de intervenție (PII)

Revizuirea PII se face, de obicei, la intervale de timp stabilite în plan, precum şi ori de câte ori se
constată că situaţia persoanei/ familiei regresează foarte mult. La revizuirea PII trebuie să fie luate în
considerare opiniile membrilor familiei/ gospodăriei, pentru a-i implica să contribuie la deciziile
luate.
Ședința de revizuire a planului trebuie să aibă loc după maximum 6 luni de la implementare și în caz
de necesitate. Fiecare ședință de revizuire a PIA trebuie să înceapă cu analiza implementării PII și a
recomandărilor făcute la ședința precedentă de revizuire, iar ulterior, să înceapă cu analiza
progreselor copiilor/ părinților/ persoanelor vârstnice înregistrate în perioada dintre ședințele de
revizuire a PII.
Pentru revizuirea PII managerul de caz analizează schimbările intervenite în situația personei/
familiei/ gospodăriei, stabilește progresele înregistrate, constată efectele pe care le-a avut intervenția
asupra situației lor – este util să fie discutate cu beneficiarii înainte de ședința de revizuire.

De exemplu, la prima revizuire a PII se bifează acțiunile care au fost realizate în perioada de la
elaborarea PII și până la prima revizuire. Totodată, este rezervată o coloană unde se indică termenul
nou de realizare pentru acțiunea/ acțiunile care nu s-au încheiat sau nu s-au realizat. Acțiunile noi
planificate în urma revizuirii se înscriu, în continuare, în partea PII unde sunt indicate acțiunile.
42
Pentru aceasta, la elaborarea PII, managerul de caz trebuie să lase loc la fiecare domeniu de
intervenție pentru a le completa în urma fiecărei revizuiri. La fel se procedează și la celelalte revizuiri
ale PII care vor urma. Documentul va ajuta managerului de caz să vadă în ansamblu acțiunile
planificate și realizarea acestora, precum și schimbările din PII în urma fiecărei revizuiri până la
închiderea cazului.

RESURSE:
Accesaţi model Plan intervenţie – documentul se regăseşte în format integral şi la sfârşitul
manualului, în ANEXA INSTRUMENTE AFERENTE MANAGEMENTULUI DE CAZ PENTRU
IMPLEMENTAREA PLANULUI DE INTERVENȚIE

Centrul comunitar online

Intervenția în stradă, colectarea și distribuirea ajutoarelor materiale, comunicarea și monitorizarea
situațiilor de risc (telefonul verde, monitorizare persoane vârstnice singure și bolnavi cronici cu
venituri mici, etc.), suportul acordat pentru realizarea unor activități instrumentale ale vieții zilnice,
micile reparații sau lucrările de amenajare a mediului ambiant, sprijinul pentru identificarea unei
locuințe, etc. sunt activități specifice serviciului de asistență comunitară. Serviciul de asistență
comunitară nu ar trebui să își limiteze activitatea la programe/ acțiuni specifice adresate soluționării
situațiilor de vulnerabilitate utilizând metodele clasice de ajutor: vizitele la domiciliu și consilierea la
biroul asistentului social, sau în ședințe comune de caz.
De asemenea, printre activitățile desfășurate de către serviciul de asistență comunitară sunt și:
informarea publicului larg cu privire la necesitatea unui stil de viața sănătos, riscurile automedicației
și nerespectării tratamentului prescris și gratuit în anumite afecțiuni, cum ar fi TBC, beneficiile
educației, posiblitatea formării la vârsta adultă și oportunitatea de a beneficia de evaluarea
competențelor dobândite în sistem informal, oportunitățile de ocupare, șansele de a beneficia de
servicii gratuite de recuperare, facilități pentru inițiative economice, etc. sunt resurse esențiale pentru
populația vulnerabilă care ar trebui publicate pe pagina de internet a primariei, la o rubrică dedicată,
ușor de găsit și în format ușor de înțeles, inclusiv în versiunea „ușor de citit”.
Ex.
https://europa.eu/european-union/about-eu/easy-to-read_ro
Versiunea „ușor de citit” este menită să facă informațiile accesibile pentru cei cu dizabilități
intelectuale, astfel încât toată lumea să le poată înțelege.

Este relevant să menționăm demersul Profesorului de matematică Fatulescu la primul forum al ONG-
urilor din România, în anul 1992:
„Copiii cu handicap, inclusiv cei proveniți din medii socio-culturale defavorizate, vin la scoală
lipsiți de principala unealtă de învățare: un limbaj suficient de evoluat. De aceea, Fundația H a
conceput o serie de materiale didactice astfel construite încât să permită o comunicare bogată și
nuanțată cu elevii chiar când aceștia au un limbaj sărac.” (Pentru un învățământ adaptat copiilor
defavorizați, prof. Ștefan Fatulescu, Fundația H pentru învățământul la distanță destinat
persoanelor cu handicap, 11 noiembrie).

Principala misiune de prevenire a marginalizării și excluziunii sociale este în sarcina serviciului de

asistență comunitară prin asigurarea informării populației vulnerabile asupra formelor de spijin
imediat, de conştientizare şi sensibilizare socială, de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a
persoanelor în dificultate și orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop prevenirea sau limitarea
unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune socială.

Serviciul public de asistență socială și instituțiile cu care a încheiat protocoale de colaborare își
asumă punctual responsabilitatea conținutului publicat.
43
Resursele online sunt încărcate de fiecare dintre membrii echipei interdisciplinare.
În activitatea lor de evaluare/ consiliere/ intervenție, membrii echipei recomandă, după caz,
beneficiarilor accesarea resurselor enumerate mai jos/ sau le accesează împreună în cadrul întâlnirilor
individuale cu beneficiarii:
a. resursă comunitară/ serviciu public gratuit pentru comunitate accesibil pe pagina de
internet a SPAS/ UAT (inclusiv în situația în care SPAS este ADI la care UAT este
membru asociat în acest scop și sau județ), sau pe pagina DGASPC în cazul în care
acesta găzduiește site-urile UAT din proiect care n-au pagină web;
b. informații utile în format ușor de citit/ simplificat pentru persoane, public, familie,
copii, etc.
c. materiale de prezentare servicii (AMC, medici de familie, ocupare, școală, programe
de educație, locuințe sociale – condiții accesare, tarife, date de contact, etc.)
d. aplicații de dezvoltare personală – aplicații software;
e. cursuri/ tutoriale/ coach online de instruire părinți, îngrijitori formali și informali,
persoane aflate în situații de dificultate, etc. Spre ex.: Programul de formare şi
îndrumare metodologică a personalului care lucrează în domeniul serviciilor sociale,
dar și a îngrijitorilor informali, voluntarilor, părinților. (Ordin 1086/2018, modelul-
cadru al Planului anual de acţiune privind serviciile sociale)
f. spațiu de întâlnire online pentru structurile comunitare consultative: programul
acestora, discuții, rezultate, opinii, decizii, etc.; Ex.: Forum, vizibil pe pagina de
internet a UAT/SPAS etc.
g. mecanism de monitorizare a situațiilor de discriminare după criterii economice/
sărăcie/ marginalizare, etc.
h. activități de voluntariat, activități culturale, activități sportive, etc.
i. informații disponibile pe pagina de internet a UAT/ SPAS etc.

Principalele informații necesare pentru publicare utile atât specialiștilor, cât și publicului larg, sunt
prezentate în anexele de la sfârșitul manualului;

SFATURI PRACTICE
Editați materialele informative referitoare la serviciile comunitare integrate în format ușor de parcurs
și de înțeles, cu text esențializat și relevant pentru problematica pe care o abordează..
Sunt persoane care ar putea să depășească singure situația de dificultate în care se afla dacă ar avea
acces la un pachet minim de informații necesare cum ar fi: drepturi sociale, servicii existente în
comunitate, resurse de dezvoltare personală.
Aceste persoane se pot autoreferi., singura barieră în depășirea situației de dificultate fiind lipsa de
informare.
Asigurați-vă că permanent, pe pagina de internet a primariei la domeniul Centrul comunitar online
figurează informații necesare, dar și linkuri către alte resurse, care aparent nu sunt destinate
combaterii sărăciei, cum ar fi organizarea de evenimente culturale în comunitate, dezbateri publice,
etc.

RESURSE:
http://serviciicomunitare.ro/

Programul de acțiuni comunitare pentru prevenirea și combaterea riscului de

marginalizare și excluziune socială (PAC)

44
 PAC – parte din procesul decizional al administrației publice locale

Potrivit ONU, sustenabilitatea înseamnă a răspunde nevoilor generației prezente fără a reduce
capacitatea generațiilor viitoare de a le satisface pe ale lor.

Pentru a combate sărăcia în mod sustenabil, administrația publică locală și toate resursele
instituționale din comunitate își stabilesc ca obiective nu doar acordarea de beneficii de asistență
socială/ ajutoare umanitare/ activități filantropice, etc., ci și protejarea și dezvoltarea capacității
generațiilor viitoare de a fi independente economic. Aceasta presupune implementarea obligațiilor
specifice de serviciu public53 de către toate serviciile publice locale de interes general, asumarea de
către principalele servicii publice care au ca misiune schimbarea (școala și serviciile sociale) a
obiectivelor de dezvoltare umană/ dezvoltarea personală, inclusiv dobândirea deprinderilor necesare
de gândire critică, de luare a deciziilor pe termen lung, de control al emoțiilor, fără a dezvolta
comportamente și obiceiuri autodistructive, etc.

În conformitate cu prevederile art. 35 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, grupurile şi
comunităţile aflate în situaţii de dificultate beneficiază de servicii sociale, în cadrul programelor de
acţiune comunitară destinate prevenirii şi combaterii riscului de marginalizare şi excluziune socială,
aprobate prin hotărâri ale consiliilor judeţene/locale.

În conformitate cu prevederile Codului administrativ aprobat prin OUG nr.57/2019, consiliul local
aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-
teritoriale. Tot el asigură cadrul necesar pentru funcționarea serviciilor publice de interes local.
Potrivit art.129 (7) sunt enumerate 17 domenii de interes general, printre care: educația, serviciile
sociale, sănătatea, cultura, tineretul, sportul, serviciile comunitare de utilități publice de interes local,
podurile și drumurile publice, evidența persoanelor, locuințele sociale, activitățile de administrație
social-comunitară, devoltarea urbană, punerea în valoarea a resurselor naturale, serviciile comunitare
de utilităţi publice de interes local, etc.
Prin activităţile de administraţie social-comunitară, CA prevede acţiunile prin care se concretizează
relaţia autorităţilor administraţiei publice locale cu persoanele juridice de drept public sau de drept
privat care au atribuţii în sfera activităţilor social-comunitare pe raza unităţii/ subdiviziunii
administrativ-teritoriale;

În categoria serviciilor comunitare de utilităţi publice intră, potrivit prevederilor Legii serviciilor
comunitare de utilităţi publice nr.51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
totalitatea activităţilor care asigură satisfacerea nevoilor esenţiale de utilitate şi interes public
general cu caracter social ale colectivităţilor locale, cu privire la:
a) alimentarea cu apă;
b) canalizarea şi epurarea apelor uzate;
c) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale;
d) alimentarea cu energie termică în sistem centralizat;
e) salubrizarea localităţilor;
f) iluminatul public;
f^1) alimentarea cu gaze naturale;
h) transportul public local de călători.

Serviciile de utilităţi publice fac obiectul unor obligaţii specifice de serviciu public în scopul
asigurării unui nivel ridicat al calităţii siguranţei şi accesibilităţii, egalităţii de tratament,
promovării accesului universal şi a drepturilor utilizatorilor, au caracter economico-social și arie
de acoperie de dimensiuni locale: comunale, orăşeneşti, municipale sau judeţene;
53
Principiile calității, siguranței, accesibililității, egalității de tratament, accesului universal, drepturile utilizatorilor, etc.
45
Principalele elemente ale politicilor de dezvoltare urbană sunt 54: politicile de taxe locale, de alocare a
fondurilor, de educație, de transport public urban, politicile de combatere a sărăciei și de planificare
urbană.

În conformitate cu prevederile art. 19^1 (3) din Legea nr.351/2001 privind amenajarea teritoriului şi
urbanismul, proiectele şi programele destinate aşezărilor informale se vor corela cu programele de
asistenţă socială ce pot viza fie o zonă afectată de insalubritate, de lipsa serviciilor şi de sărăcie, fie
una sau mai multe categorii de beneficiari ai măsurilor de asistenţă socială, prezenţi în mare măsură
în cadrul aşezării informale.

Potrivit aceleași legi, prin așezare informală se înțelege gruparea de minimum 3 unităţi destinate
locuirii dezvoltate spontan, ocupate de persoane sau familii care fac parte din grupuri vulnerabile
definite conform Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi
care nu au niciun drept asupra imobilelor pe care le ocupă. Aşezările informale sunt situate de
obicei la periferia localităţilor urbane sau rurale, cuprind locuinţe improvizate, realizate din
materiale recuperate, şi/ sau locuinţe realizate din materiale de construcţii convenţionale, iar prin
localizarea şi caracteristicile sociodemografice generează excluziune, segregare şi marginalizare
socială. Prin situarea în zone de risc natural (alunecări de teren, inundaţii), biologic (gropi de
gunoi, depozite de deşeuri, situri contaminate şi altele asemenea) sau antropic (zone de siguranţă
sau zone de protecţie ale obiectivelor Seveso, ale infrastructurilor tehnico-edilitare şi altele
asemenea), unele aşezări informale pun în pericol siguranţa şi sănătatea locuitorilor lor.

Potrivit art.22^1 alin.(2), fac parte din comisia pentru coordonarea implementării măsurilor
necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor din aşezările informale
reprezentanţi ai structurilor specializate privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, control şi
disciplină în construcţii, asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivel judeţean, sănătate
publică, problemele romilor, de la nivelul judeţean şi din unităţile administrativ-teritoriale pe
teritoriul cărora au fost identificate aşezări informale, precum şi reprezentanţi ai comunităţilor
din aşezările informale de pe teritoriul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti şi reprezentanţi
ai societăţii civile.

Primarul în aria sa de competenţă, prin structurile specializate privind amenajarea teritoriului şi

urbanismul, control şi disciplină în construcţii, asistenţă socială şi sănătate publică, respectiv
poliţia locală, are, printre alte obligații și aceea de a realiza şi actualiza baza de date cu privire la
numărul de persoane ce locuiesc în aşezări informale, imobilele ocupate de acestea şi tipologia
aşezărilor informale, de a informa locuitorii din aşezările informale cu privire la prevederile legii și
de a iniţia un proces de consultare şi planificare participativă în vederea identificării de soluţii de
intervenţie adaptate specificului aşezării informale şi nevoilor comunităţii, sau, după caz, de a
asigură relocarea locuitorilor acestora (locuinţe sociale, fie prin sprijin în reconstrucţia
locuinţelor pe terenuri echipate edilitar, etc.);

De asemenea, serviciului public de asistență socială atât de la nivelul municipiilor, orașelor și

comunelor, cât și de la nivelul județului, îi revine rolul de a elabora strategia de dezvoltare a
serviciilor sociale ținând cont de cei mai relevanți indicatori demografici și socio-economici, de
nivelul de dezvoltare socioeconomică și culturală a zonei, precum și de faptul că soluțiile cele mai
sustenabile în intervenția în asistență socială sunt cele care privesc - pe lângă satisfacerea nevoilor
elementare ale cetăţenilor privind locuirea, alimentația, igiena, etc. creșterea oportunităților de
angajare, facilitarea mobilității forței de muncă, încurajarea participării sociale, culturale și
economice în comunitate, etc.
54
potrivit WA Schultze (1974, Citat de Adrian Dan, 2002, Vicol, 2012);
46
Prin urmare, direcțiile de acțiune și măsurile pentru implementarea strategiei de dezvoltare a
serviciilor sociale, trebuie să fie corelate și după caz, complementare, cu cele prevăzute în strategia
de dezvoltare economică a comunității.

În ultimii ani, vorbim tot mai mult de aplicarea unor politici de dezvoltare și planificare urbană noi,
ca o consecință a proceselor economice, dar și a unor mișcări de migrare internă dinspre urban spre
rural sau din zonele central-urbane, spre zonele de periferie, altădată neinteresante din punct de
vedere economic, folosite ca pășuni, parcuri industriale neutilizate, etc. De fapt se produce o
reinvestire a capitalului în zonele altădată considerate neatractive, sărace, de o schimbare a stilului de
viață a populației. În acest context, ne referim tot mai mult de extinderea fenomenului de gentrificare,
schimbarea modului de locuire și a structurii comunităților umane rezidențiale.

Gentrificare (IFSW – Federaţia Internaţională a Asistenţilor Sociali 55) – fenomenul social în care
locuințele/ casele/ apartamentele/ terenurile din foste cartiere sărace, aglomerate sunt cumpărate și
reabilitate de noii proprietari din familii bogate pentru locuinețele lor sau pentru investiții/ dezvoltare.
Aceasta conduce la creșterea prețurilor proprietăților, a chiriilor și a taxelor/ impozitelor pentru toate
locuințele din cartier, forțând plecarea celor care au rămas și sunt mai puțin influenți și înlocuirea
acestora cu alții care își pot permite să locuiească acolo. Gentrificarea unui cartier pare să fie un
fenomen dorit/ pozitiv, însă persoanele care au plecat/care au fost înlocuite de noii proprietari, trebuie
să se mute în alte cartiere/ locaţíi, conducând la o creştere a densităţii numărului de locuitori din
suprafaţa respectivă, presiunea rezultată putând genera declinul acelor cartiere.

Exemple de obiective ale Direcţiei strategice prioritare pe termen mediu/ lung 2002 – 2012
din cadrul Planului naţional antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale

Acum 17 ani, unul din obiectivele aferente Direcţiei strategice prioritare pe termen mediu/lung: 2002 – 2012 din cadrul
Planului naţional antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale, aprobat prin HG 829/2002, era dezvoltarea capacităţii
autorităţilor publice naţionale, judeţene şi locale de identificare a problemelor sociale, de dezvoltare şi implementare de
politici şi programe sociale, de evaluare şi monitorizare a politicilor şi programelor.
Alte obiective în cadrul aceleiași direcții erau:
- Investiţie în noua generaţie: asigurarea condiţiilor decente de viaţă pentru copii şi a accesului lor la
oportunităţile de dezvoltare; Eradicarea sărăciei copiilor într-o perioadă de 15 ani (2017).
- Eradicarea unor situaţii sociale inacceptabile moral pentru o societate civilizată: copiii străzii, copiii abandonaţi
în instituţii, traficul cu fiinţe umane, violenţa domestică, copiii neglijaţi şi/ sau abuzaţi în familie; dezvoltarea
unui sistem de suport pentru victime.

Documentul utilizează concepte cum ar fi ”activizarea capacităţilor individuale şi colective”, vorbește de ”deficitul de
resurse și deficitul de capacități.”

Apreciază că ”unele nevoi de suport au fost acoperite doar formal-legislativ, fără însă a se asigura o acoperire reală (de
exemplu, cazul serviciilor comunitare destinate populaţiei vârstnice), sau că accesul la serviciile de asistenţă socială -
puţine, nesistematice şi cel mai adesea furnizate numai în municipii sau oraşe mari - este foarte inegal, atât în plan
geografic (rural/ urban, distanţă faţă de reşedinţa de judeţ), cât şi în plan social (între diferite grupuri şi categorii socio-
economice). Costurile de acces inegal repartizate în plan social, dar şi geografic îi afectează, evident, pe cei mai săraci
dintre săraci. Mediul rural a fost până în prezent practic exclus de la orice serviciu de asistenţă socială.
(...)
- susţinerea constituirii de comisii antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale la nivel judeţean şi a elaborării unor
PNAinc judeţene şi chiar locale;
(...)
- crearea unui sistem integrat de promovare a programelor sociale;
- întărirea capacităţii judeţene de a dezvolta şi implementa planuri antisărăcie şi de promovare a incluziunii sociale,
de a elabora strategii proprii de dezvoltare socială;

55
Federația Internațională a Asistenților Sociali este organismul mondial pentru activități profesionale din domeniul asistenţei sociale. Acesta cuprinde
141 de asociații profesionale de asistență socială reprezentând peste 3 milioane de asistenţi sociali https://www.ifsw.org/
47
 Managementul de caz în elaborarea, implementarea și monitorizarea PAC

Potrivit prevederilor art.112 alin.(3) lit.c) serviciului public de asistență socială îi revine rolul de a
iniția, coordona și aplica măsurile de prevenire şi combatere a situaţiilor de marginalizare şi
excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau comunităţi, iar potrivit specificului profesiei
și prevederilor Ordinului nr.973/2017, asistentul social are rolul de manager de caz în serviciile
comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale.
Plecând de la înțelegerea conceptului de sărăcie atât la nivelul persoanei, cât și la nivelul comunității,
asistentul social care realizează diagnoza socială a comunității 56 are în vedere toate domeniile
acoperite de serviciile publice locale de interes general, dar și cele județene și regionale, strategiile
locale de dezvoltare, strategiile naționale generale și cele sectoriale care conțin obiective, măsuri și
direcții de acțiune – soluții rezultate din fundamentarea acestor strategii, pe baza analizelor socio-
economice, etc.

Analiza documentară pentru identificarea acestor obiective/ măsuri/ direcții de acțiune incluse în
strategiile naționale sectoriale pentru principalele domenii cu impact în incluziunea socială și
combaterea sărăciei este un prim pas. Identificarea instituțiilor județene responsabile de
implementarea acestor măsuri, în cazul în care există, și a actelor normative locale prin care se
implementează aceste măsuri, reprezintă, de asemenea, un alt prim pas.

Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015 – 2020,
aprobată prin HG nr. 383/2015, conține obiective asumate de Guvern pentru incluziunea socială și
combaterea sărăciei în principalele domenii de politici publice orientate către persoane –
ocuparea forței de muncă, transferuri sociale, servicii sociale, educație, sănătate, locuire,
participare socială, precum și al politicilor publice zonale, iar Planul strategic de acţiuni pentru
perioada 2015-2020 conține inițiativele cheie, obiectivele specifice și acțiunile prioritare.

Pentru asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor
vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în
nevoie socială, autorităţile administraţiei publice locale au atribuţii privind administrarea şi acordarea
beneficiilor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale.

Resurse:
Accesează documentul Despre strategia de dezvoltare a unităţilor adiministrativ-teritoriale – acesta se
regăseşte în format integral şi la sfârşitul manualului, în ANEXA MATERIALE RESURSĂ PENTRU
ECHIPELE COMUNITARE INTEGRATE (ECI)

SFATURI PRACTICE

Analiza modelului de viață pe cele două categorii: persoanele sărace sau în risc de sărăcie și
persoanele din clasa de mijloc, din câteva perspective:
- Instituțiile/ actorii din comunitate cu care relaționează;
- Cum își petrec timpul liber;
- Indicatori de analizat din comunitate: locuire, transport, sănătate.

56
Potrivit prevederilor art.47 (5) din Legea asistenței sociale nr.292/2011, evaluarea iniţială poate avea în vedere inclusiv realizarea diagnozei sociale la
nivelul grupului şi comunităţii şi elaborarea planului de servicii comunitare.
48
 Educație
Acceseză documentul Analiză de nevoi din perspectiva educației, în scopul prevenirii şi combaterii sărăciei și
excluziunii sociale – acesta se regăseşte în format integral şi la sfârşitul manualului în ANEXA MATERIALE
RESURSĂ PENTRU ECHIPELE COMUNITARE INTEGRATE (ECI)

Situații de risc din domeniul/ aria Educație, vizând sărăcia și excluziunea socială
1. Factori de risc vizând sărăcia şi excluziunea socială în România

Perioada de după 1989 evidenţiază ca şi grupuri cu risc de sărăcie de consum următoarele categorii:
ţăranii, şomerii, lucrătorii pe cont propriu în sectoare neagricole, persoanele cu nivel redus de
instruire (cu precădere cei care au absolvit cel mult gimnaziul), gospodăriile cu cinci sau mai mulţi
membri, gospodăriile cu trei sau mai mulţi copii, rezidenţii mediului rural, populaţia roma şi copiii.
În anul 2002, persoanele din gospodăriile sărace, conduse de salariaţi sau pensionari, au
reprezentat ??? 76% din persoanele în sărăcie, evidenţiind faptul că în România, nici statutul de
salariat şi nici cel de pensionar, în ciuda unui venit regulat, nu anulează riscul de a cădea în sărăcie;
principala explicaţie reprezentând-o scăderea valorilor reale atât a salariilor, cât şi a pensiilor, precum
şi a tuturor prestaţiilor sociale. De asemenea, în România, nu doar că există un dezechilibru între
mediul rural şi cel urban sub aspectul ponderii salariaţilor (mult mai puţini în mediul rural decât în
mediul urban), dar diferenţele sunt evidente şi sub aspectul salarizării, pentru acelaşi tip de activitate;
locuitorii oraşelor mari primesc salarii mai bune decât cei din oraşele mici şi, mai ales, decât cei din
sate şi comune.

În România, creşterea economică reprezintă o condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru resorbţia
sărăciei. Strategiile antisărăcie trebuie să includă un set specific de măsuri şi politici de dezvoltare,
care să fie adaptate contextului local căruia acestea se adresează. De aceea, întărirea capacităţii
instituţiilor locale trebuie să constituie un punct central al politicilor de răspuns la problematica
sărăciei.

Ocuparea şi educaţia reprezintă factorii determinanţi ai sărăciei, indiferent de mediul de rezidenţă sau
de tipul de sărăcie. Astfel, orice strategie antisărăcie trebuie să se concentreze pe dezvoltarea şi
diversificarea pieţei forţei de muncă, pe facilitarea accesului pe piaţa muncii a grupurilor
defavorizate, precum şi pe măsuri din domeniul educației, calibrate pentru grupurile
vulnerabile.învăţământului. Dezvoltarea mediului rural nu poate fi realizată fără diversificarea
economiei rurale şi îmbunătăţirea învăţământului în acest mediu. Deşi comparaţia la nivelul vârstelor
tinere arată că distanţa rural–urban s-a diminuat, educaţia şi învăţământul rural sunt considerate încă
probleme cheie nu doar în relaţie cu politicile antisărăcie, ci chiar cu dezvoltarea durabilă a mediului
rural. Învăţământul rural se confruntă în continuare cu dificultăţi majore legate de investiţia în
infrastructura fizică, personalul didactic calificat, fluctuaţia cadrelor didactice, accesul limitat la
formarea profesională, precum şi la programele de formare continuă a populaţiei rurale.
”Echitatea în domeniul educației, decalajul dintre mediul rural și cel urban și incluziunea romilor
rămân provocări-cheie, cu consecințe asupra unei creșteri favorabile incluziunii și asupra
inegalităților în
societate”(https://ec.europa.eu/romania/news/20181016_monitor_european_educatie_si_formare_20
18_date_romania_ue_ro )
Dacă la nivelul orașelor mari din România se înregistrează o rată de părăsire timpurie a școlii de
4,5%, adică mai mică decât media europeană și cu mult sub ținta strategică pentru 2020, rata este
alarmant de ridicată în zonele rurale (27,1 %) și în rândul romilor (77%, FRA).
Deși ratele abandonului școlar din învățământul primar și secundar inferior au scăzut, în special în
zonele rurale, proporția copiilor neșcolarizați a crescut. Ratele de înscriere la liceu arată faptul că
unul din patru elevi fie nu își continuă studiile (după clasa a opta), fie abandonează după absolvirea
49
învățământului obligatoriu (clasa a zecea). Deşi politicile de îmbunătățire a calității educației au
continuat să fie implementate, intervențiile au fost insuficient corelate cu alte seturi de măsuri, iar
legătura cu creșterea ratelor de participare rămâne slabă.

În ceea ce priveşte participarea la educația și îngrijire a copiilor preșcolari (ECEC) se constată

îmbunătăţiri, dar rămâne scăzută în raport cu media europeană. În 2016, participarea copiilor cu
vârste cuprinse între 4 și vârsta obligatorie de de 6 ani a crescut ușor, până la 88,2 %, rămânând totuși
sub nivelul de referință pentru educație și formare pentru anul 2020, de 95 %. S-a acordat în
continuare cuponul pentru copii defavorizați, menit să stimuleze participarea acestora la educația și
îngrijirea continuă a copiilor preșcolari, dar ţinta propusă nu a fost încă atinsă (110 000 copii, adică
aproximativ unul din cinci copii să meargă la grădiniță.
În ceea ce priveşte copiii romi, se constată că puțini dintre copiii romi frecventează
grădinița: 38 % în 2016 (FRA, 2016). Şcolile situate în zone dezavantajate, gradul ridicat de sărăcie,
nivelul de educaţie redus al părinţilor, precum şi specificul pregătirii cadrelor didactice care lucrează
în instituţiile de învăţământ din aceste zone şi, nu în ultimul rând, fenomenul segregării în școlile
dezavantajate, toate acestea întrețin fenomenul excluziunii.

(Monitorul educaţiei şi formării 2018 - Comisia UE)

Pentru că sărăcia este concentrată la nivelul anumitor grupuri de populaţie şi/ sau anumitor zone
geografice, politicile şi programele antisărăcie promovate la nivel naţional, oricât de bine ţintite şi de
eficiente ar fi, nu pot rezolva problema, în absenţa unui suport consistent de programe şi proiecte
dezvoltate la nivel local. Totodată, asumarea sărăciei, ca problemă locală prioritară, de către
autorităţile locale, este esenţială, fiind obligatorie identificarea la nivel local a grupurilor sărace, a
grupurilor vulnerabile, a grupurilor defavorizate.

Pentru reducerea sărăciei într-un mod sustenabil, autorităţile locale trebuie să aibă în vedere
monitorizarea grupurilor şi zonelor cu risc de sărăcie şi dezvoltarea unor mecanisme de mobilizare a
comunităţilor şi resurselor locale, ţinând seama şi de faptul că deprivarea în mediul rural vizează şi
infrastructura şi instituţiile care facilitează participarea socială : slaba conectare la sistemele de
comunicare şi informare, infrastructura financiar-bancară şi infrastructura culturală (teatre, muzee,
cinema) slab dezvoltate, gradul de integrare monetară foarte redus, utilizarea deficitară a
instrumentelor de asigurare etc.

De asemenea, riscul de sărăcie este determinat şi de faptul că educaţia şi ocuparea sunt puternic
corelate. Astfel, un nivel ridicat de instruire facilitează accesul şi obţinerea unui loc de muncă cu un
venit bun, regulat şi sigur, care asigură protecţie împotriva sărăciei de consum, dar şi posibilitatea de
economisire, accesul la credite etc. La extrema opusă, sunt persoanele fără studii sau cel mult cu
studii gimnaziale, care nu asigură vreo calificare, pentru care oferta de locuri de muncă este foarte
limitată, locurile de muncă sunt nesigure şi prost plătite.

Accesează documentul Indicatori şi date statistice privind educaţia şi formarea în România – acesta
se regăseşte în format integral şi la sfâşitul manualului în ANEXA MATERIALE RESURSĂ PENTRU
ECHIPELE COMUNITARE INTEGRATE (ECI)

Accesează documentul Date statistice - Indicatori privind situaţia şcolară în învăţământul

preuniversitar – acesta se regăseşte în format integral şi la sfâşitul manualului în ANEXA
MATERIALE RESURSĂ PENTRU ECHIPELE COMUNITARE INTEGRATE (ECI)

50
Accesează documentul Date statistice - Abandonul școlar – acesta se regăseşte în format integral şi la
sfâşitul manualului în ANEXA MATERIALE RESURSĂ PENTRU ECHIPELE COMUNITARE
INTEGRATE (ECI)

Consilierea și medierea școlară

1. Consilierea şcolară

1.1. Consilierea școlară – delimitări conceptuale

Consilierea școlară este un “proces intensiv de acordare a asistenței psihopedagogice elevilor,
studenților și celorlalte persoane implicate în procesul educațional (profesori, părinți, tutori și
autorități școlare), (...) cu rol proactiv pentru prevenirea situațiilor de criză personală și educațională
și pentru dezvoltarea personală și educațională și socială a elevilor”57.
De multe ori, consilierea școlară este încă confundată cu psihoterapia, iar consilierul școlar,
cu psihologul/ psihoterapeutul. Pentru diferențierea celor două situații, sunt importante perspectivele
de abordare. Astfel:
 Ca proces de dezvoltare, consilierea școlară se diferențiază de psihoterapie, prin faptul că
aceasta din urmă reprezintă mai mult un proces corectiv; fără a diminua însă rolul remedial al
consilierii școlare și pe cel de dezvoltare al psihoterapiei. De asemenea, o altă diferențiere
între activitatea de consiliere școlară și cea psihoterapeutică constă în faptul că
psihoterapeutul intervine întotdeauna pe baza unui model de intervenție într-o criză, chiar și
fără a avea un contact anterior cu individul/ grupul, spre deosebire de consilierul școlar care
intervine fie că există sau nu crize în viața copiilor/ elevilor sau a grupurilor școlare (la
nivelul clasei de elevi). Consilierul școlar își bazează intervenția pe un program care
urmărește atingerea unor scopuri comportamentele ce vizează dezvoltarea pozitivă personală,
educațională și socială a copiilor/ elevilor, nu doar în situații de criză.
 În funcție de specificul impactului/ rolului celor două activități, consilierea școlară are un rol
proactiv, prin faptul că prin intervenția sa urmărește conștientizarea copiilor/ elevilor asupra
sinelului și a relaționării cu ceilalți, spre deosebire de rolul reactiv al psihoterapiei, de reacție
punctuală la situațiile de criză.
 În funcție de gradul de responsabilitate, comparativ cu psihologul/ psihoterapeutul care se
limitează strict la relația cu individul/ grupul, consilierul școlar, pe lângă rolul de a-i ajuta pe
copii/ elevi să-și îmbunătățească relațiile cu ei înșiși și cu ceilalți (școală, societate), are și
rolul de a optimiza relațiile la nivelul colectivului din care fac parte aceștia (clasă, școală,
familie). Mai mult, aprecierea activității consilierului școlar se realizează nu doar în raport cu
rezultatele directe ale activității de consiliere, ci și în raport cu rezultatele indirecte, care
vizeză în principal, impactul activității de consiliere asupra mediului educațional din școală.
 Ca tipologie a problematicii abordate, pe lângă aspectele de natură personală și socială pe
care le abordează psihoterapia, consilierea școlară urmărește și aspecte pur educaționale și de
orientare școlară și profesională, ca și componente ale problematicilor de natură personală și/
sau socială.

1.2. Consilierea și orientarea școlară și profesională

Consilierea pentru orientarea școlară urmărește îndrumarea copiilor și elevilor în alegerea unei forme
de învățământ adecvată și prin oferirea de informații despre rețeaua școlară, în raport cu potențialul și
interesele fiecăruia. Consilierea pentru orientarea școlară se bazează pe verificarea/ testarea nivelului
de cunoștințe, competențe și interese (atitudini și valori) ale copiilor și elevilor, prin teste, inventare
de interese profesionale, chestionare de personalitate, probe de tip examen etc.
57
Gheorghe Tomșa, Consilierea și orientarea în școală, Casa de Editură și Presă “Viața Românească”, București, 1999, p. 21.
51
Consilierea pentru orientarea profesională continuă orientarea școlară și urmărește integrarea elevilor
în unitatea/ instituția de învățământ recomandată. De data aceasta, informațiile vizează piața muncii,
specificul unor profesii, mobilitatea pe piața muncii etc., iar competențele sunt verificate/ testate în
raport cu aptitudinile elevilor/ tinerilor pentru executarea unor operații/ sarcini de lucru specifice
anumitor ocupații de pe piața muncii. Ca și principale modalități prin care se realizează consilierea și
orientarea profesională, pot fi amintite: convorbirile individuale și de grup, studiile de caz, teste,
chestionare și inventare de interese și de aptitudini, analiza unor monografii și nomenclatoare
profesionale, vizite la diverși angajatori de pe piața muncii etc.

1.3. Consilierea în carieră

Învățarea pe tot parcursul vieții a determinat și nevoia de consiliere și orientare profesională pe tot
parcursul vieții. Ca și componentă a învățării pe tot parcursul vieții, consilierea și orientarea
profesională oferă suport persoanelor/grupurilor, în diverse etape ale vietii lor, în special aflate în
situație de tranziție între niveluri de educație, formare și calificare profesională, precum și în situația
revenirii în sistemul de educație și/ sau formare, după ce au abandonat timpuriu școala, celor care
revin pe piața muncii după o perioadă de timp, angajaților cărora schimbările economice impun să-și
schimbe natura profesiei lor, angajaților în vârstă și imigranților.

În cazul subiecților adulți, consilierea și orientarea profesională capătă valențele consilierii în/ pentru
carieră. Consilierea carierei urmărește compatibilizarea la cele mai înalte cote între resursele,
cerinţele, aspiraţiile, valorile şi interesele unui individ şi oferta reală din domeniul educaţiei, formării
şi integrării socio-profesionale, presupunând “o abordare globală a individului, continuă, flexibilă şi
derulată de-a lungul tuturor ciclurilor vieţii personale (finalizarea studiilor formale, încadrarea în
muncă, inserţia socială, asumarea de roluri comunitare, schimbarea slujbei, schimbarea statutului
familial, recalificarea, pensionarea etc.)”58.

Consilierea în carieră asigură echilibrul între sistemul de educaţie şi formare şi piața muncii,
urmărind în mod direct, reducerea șomajului și creşterea ratei de angajabilitate și indirect, creșterea
independenței indivizilor față de sistemele de asistență și ajutor social.

Consilierul şcolar are următoarele atribuţii:

 evaluează nevoile de consiliere în carieră ale elevilor;
 identifică şi analizează problemele de carieră cu care se confruntă elevii: indecizie de carieră, anxietate
generată de luarea unei decizii de carieră, conflicte între opţiunile elevilor şi cele ale părinţilor etc.;
 stabileşte resursele necesare soluţionării problemelor identificate şi adoptă decizia de intervenţie;
 evaluează interesele, abilităţile şi valorile elevilor;
 întocmeşte profilul vocaţional al elevilor;
 prezintă şi explică profesorilor, părinţilor şi elevilor rezultatele evaluării psihologice; consiliază elevii
în luarea deciziilor legate de carieră şi oferă suport în elaborarea şi implementarea planurilor
individualizate de carieră;
 asistă părinţii în orientarea în carieră a copiilor lor;
 asistă profesorii în parcurgerea etapelor procesului de orientare în carieră a copiilor;
 alte tipuri de intervenţii care sunt în relaţie cu aria consilierii şcolare care ţin de consilierul şcolar
pentru eliminarea cauzelor care generează şi menţin starea de sărăcie şi excluziune socială.

2. Medierea școlară
Medierea școlară urmărește asigurarea participării tuturor copiilor din comunitate la învăţământul
general obligatoriu, încurajând implicarea părinţilor în educaţia copiilor şi în viaţa şcolii şi facilitând
colaborarea dintre familie, comunitate şi şcoală. Mediatorul şcolar colaborează cu personalul unităţii
58
Coord. Mihai Jigău, Consilierea carierei adulților, Institutul de Științe ale Educației, București, 2003.
52
de învăţământ preuniversitar, cu consiliul părinţilor sau cu alte structuri asociative ale părinţilor
recunoscute de unitatea de învăţământ preuniversitar, cu autorităţile locale/judeţene, cu organizaţii
neguvernamentale şi cu ceilalţi parteneri ai unităţii de învăţământ preuniversitar care au ca scop
creşterea gradului de participare la educaţie şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor educaţionale.
Activitatea de mediere școlară se poate desfășura direct în unităţile de învăţământ preuniversitar, dar
şi în cadrul comunităţilor de care aparţin acestea.

Mediatorul școlar are următoarele atribuții:

 facilitează dialogul şcoală - familie - comunitate;
 contribuie la menţinerea şi dezvoltarea încrederii şi a respectului faţă de şcoală în comunitate
şi a respectului şcolii faţă de comunitate;
 monitorizează copiii de vârstă preşcolară din comunitate care nu sunt înscrişi la grădiniţă şi
sprijină familia/susţinătorii legali ai copilului în demersurile necesare pentru înscrierea
acestora în învăţământul preşcolar;
 monitorizează copiii de vârstă şcolară, din circumscripţia şcolară, care nu au fost înscrişi
niciodată la şcoală, propunând conducerii şcolii soluţii optime pentru recuperarea lor şi
facilitând accesul acestora la programele alternative de învăţământ (înscrierea în învăţământul
de masă la cursuri de zi sau la cursuri cu frecvenţă redusă, includerea în Programul "A doua
şansă" etc.);
 sprijină organizarea de programe-suport pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare
(programe de recuperare, programe de intervenţie personalizată, programe de tip "şcoala de
după şcoală" etc.);
 colectează datele statistice relevante pentru monitorizarea accesului la educaţie şi menţinerea
copiilor în sistemul educaţional obligatoriu;
 consemnează cu acurateţe şi obiectivitate problemele educaţionale sau de altă natură care au
efect asupra participării la educaţie a copiilor din comunitate, informând familiile despre rolul
şcolii şi despre prevederile legale referitoare la participarea copiilor la educaţie;
 asigură actualizarea bazei de date despre copiii aflaţi în pericol de abandon şcolar,
monitorizează situaţia şcolară şi activitatea extraşcolară a acestora, încurajând participarea lor
la educaţie;
 transmite şcolii toate datele colectate din comunitate, în scopul identificării soluţiilor optime
pentru asigurarea accesului egal la educaţie al copiilor;
 contribuie la deschiderea şcolii către comunitate şi la promovarea caracteristicilor
etnoculturale în mediul şcolar, prin implicarea în organizarea de activităţi cu părinţii/alţi
membri ai comunităţii, organizarea de activităţi cu dimensiune multiculturală, organizare de
activităţi extracurriculare etc.;
 monitorizează şi încurajează prezenţa elevilor la orele din cadrul programelor alternative,
suplimentare/de sprijin;
 sprijină elaborarea planului de desegregare şcolară şi implementarea acestuia, prin colaborare
cu conducerea şcolii;
 informează autorităţile responsabile despre eventualele încălcări ale drepturilor copilului şi
sprijină demersurile acestora pentru soluţionarea situaţiilor respective.

Informații utile:
Activitatea de consiliere și orientare școlară și profesională se asigură, în condițiile legii, de către
consilieri școlari, în cadrul cabinetelor școlare și la nivelul centrelor județene/ centrului municipiului
București de resurse și asistență psihopedagogică, aflate în coordonarea și monitorizarea Centrelor
Județene de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE)/ Centrului Municipiului Bucureşti de
Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE).

53
Mediatorul școlar poate să fie angajat fie direct de unitatea de învăţământ, fie de către CJRAE/
CMBRAE. De asemenea, organizaţiile neguvernamentale sau grupurile locale de iniţiativă pot angaja
mediatori şcolari, cărora le asigură costurile salariale, pentru şcoli cuprinse/partenere în diferite
proiecte educaţionale, în condițiile în care activitatea mediatorului şcolar în şcoală este agreată de
comunitate şi de şcoală şi există acordul inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al
Municipiului Bucureşti.

Activitatea mediatorului școlar este coordonată metodologic de către CJRAE/ CMBRAE, iar
coordonarea şi monitorizarea activităţii mediatorului școlar revin conducerii unităţii/ unităţilor de
învăţământ preuniversitar în care îşi desfăşoară activitatea și de asemenea, evaluarea anuală se
realizează pe baza rapoartelor de monitorizare elaborate de unitatea/unităţile în care mediatorul şcolar
şi-a desfăşurat activitatea.

 Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala (CMBRAE)

 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Alba
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Arad
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Argeş
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Bacău
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Bihor
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Bistriţa-Năsăud
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Botoşani
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Brăila
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Braşov
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Buzău
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Călăraşi
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Caraş-Severin
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Cluj
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Constanţa
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Covasna
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Dâmboviţa
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Dolj
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Galaţi
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Giurgiu
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Gorj
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Harghita
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Hunedoara
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Ialomiţa
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Iaşi
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Ilfov
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Maramureş
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Mehedinţi
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Mureş
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Neamţ
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Olt
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Prahova
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Sălaj
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Satu Mare
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Sibiu
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Suceava
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Teleorman
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Timiş
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Tulcea
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Vâlcea
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Vaslui
 Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE) Vrancea

Acte normative care reglementează activitatea de consiliere și mediere școlară:

 Legea nr. 1/ 2011, cu modificările și completările ulterioare

54
  Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5555 din 7 octombrie 2011
pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al
municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, cu modificările și completările
ulterioare
 Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1539 din 19 iulie 2007 privind
normele de încadrare și de activitate ale mediatorului școlar

Atribuțiile consilierului școlar, dar, într-un anumit procent, și al mediatorului școlar sunt
legate de mediul școlar. Beneficiarii acestor servicii sunt, preponderent, copiii/ tinerii care
sunt școlarizați. Deși la momentul introducerii în COR a ocupației de mediator școlar acesta
avea un rol esențial în comunitate, treptat s-a recalibrat în direcția derulării activității în
special în CJERAE sau în școli. Astfel, se constată o redusă conectare a unităților de
învățământ la comunitățile în care funcționează. În acest context, există o slabă monitorizare a
copiilor care ar trebui să frecventeze învățământul preșcolar, a copiilor de vârstă școlară care
nu sunt cuprinși în învățământul obligatoriu, a copiilor care s-au întors din străinătate sau a
copiilor lăsați în grija altor persoane prin plecarea la muncă, în străinătate, a părinților etc.
Absența unui mecanism de identificare a acestor situații, dar și a unui sprijin real pentru
familii în sensul asigurării unui suport pentru a face demersurile necesare de înscriere la
grădiniță/ școală, pentru a-și constitui dosarul pentru a obține diferitele suporturi financiare,
pentru a fi orientați către serviciile oferite de CJRAE etc. toate acestea conduc la creșterea
fenomenului neșcolarizării în comunitățile dezavantajate sau a eșecului educațional încă din
primii ani de școală, în special prin producerea unui decalajul educațional ridicat între acești
copii care nu au frecventat grădinița și nici nu au beneficiat în familie de un suport
educațional veritabil și ceilați copii care au beneficiat de parcurgerea tuturor nivelurilor de
învățământ și de suport adecvat nevoilor individuale.

În cadrul acestui proiect, schimbarea de paradigmă vine din reconsiderarea responsabilităților

resurselor umane existente și implicarea acestora direct în comunitate, din așezarea ca nucleu
al intervenției mecanismul de colaborare.

În cadrul proiectului, consilierii școlari și mediatorii școlari fac parte din grupul țintă și
desfășoară activitățile prevăzute în ”Metodologie de acordare a subvenției pentru grupul țintă
(mediator școlar și consilier școlar) care vor face parte din echipa comunitară integrată”

Descrierea activităților mediatorului școlar - atribuții

Medierea școlară urmărește asigurarea participării tuturor copiilor din comunitate la

învățământul general obligatoriu, încurajând implicarea părinților în educația copiilor și în
viața școlii şi facilitând colaborarea dintre familie, comunitate şi școală.
Mediatorul școlar are următoarele atribuții:
 realizează recensământul copiilor și realizează cartografia specifică grupului țintă din
colectivitatea locală din punct de vedere al vulnerabilităților din domeniul educației;
 monitorizează copiii de vârstă preșcolară din comunitate care nu sunt înscriși la
grădiniță şi sprijină familia/susținătorii legali ai copilului în demersurile necesare
pentru înscrierea acestora în învățământul preșcolar;
 monitorizează copiii de vârstă școlară, din circumscripția școlară, care nu au fost
înscriși niciodată la școală, propunând conducerii şcolii soluţii optime pentru
recuperarea lor şi facilitând accesul acestora la programele alternative de învăţământ
(înscrierea în învăţământul de masă la cursuri de zi sau la cursuri cu frecvenţă redusă,
includerea în Programul "A doua şansă" etc.);
55
 sprijină familiile/ susținătorii legali în demersurile de înscriere a copiilor la școală;
 informează familiile copiilor/ susținătorii legali, tinerii din comunitate cu privire la
instituțiile la care pot apela pentru soluționarea diferitelor probleme care afectează
copiii/ tinerii;
 identifică în comunitate copiii care sunt lăsați în grija familiei lărgite și urmează
procedurile specifice;
 identifică în comunitate copiii întorși din străinătate și sprijină reintegrarea lor școlară;
 facilitează dialogul școală - familie - comunitate;
 contribuie la menținerea şi dezvoltarea încrederii si a respectului față de școală în
comunitate şi a respectului școlii față de comunitate;
 colectează datele statistice relevante pentru monitorizarea accesului la educație şi
menținerea copiilor în sistemul educațional obligatoriu;
 informează membrii comunității școlare despre în legătură cu unitățile de învățământ
existente la nivel local, calendarul înscrierilor, oportunitățile de completare a studiilor,
serviciile existente la nivel local;
 asigură actualizarea bazei de date despre copiii aflaţi în pericol de abandon școlar,
monitorizează situația școlară şi activitatea extrașcolară a acestora, încurajând
participarea lor la educație;
 transmite școlii toate datele colectate din comunitate, în scopul identificării soluțiilor
optime pentru asigurarea accesului egal la educație al copiilor;
 semnalează membrilor echipei integrate nevoile de sprijin ale familiilor/ copiilor în
vederea asigurării suportului necesar;
 contribuie la deschiderea şcolii către comunitate şi la promovarea caracteristicilor
etnoculturale în mediul școlar, prin implicarea în organizarea de activități cu
părinții/alţi membri ai comunității, organizarea de activități cu dimensiune
multiculturală, organizare de activități extracurriculare etc.;
 monitorizează şi încurajează prezența elevilor la orele din cadrul programelor
alternative, suplimentare/de sprijin;
 sprijină elaborarea planului de desegregare școlară şi implementarea acestuia, prin
colaborare cu conducerea școlii;
 informează autoritățile responsabile despre eventualele încălcări ale drepturilor
copilului şi sprijină demersurile acestora pentru soluționarea situațiilor respective.
 întocmesc evidentele necesare și completează documentele utilizate In exercitarea
atribuțiilor de serviciu, respectiv registre, fișe de planificare a vizitelor la domiciliu,
alte documente necesare sau solicitate și conforme atribuțiilor specifice activităților
desfășurate;
 elaborează raportările curente și rapoartele de activitate, în conformitate cu sistemul de
raportare definit de Ministerul Educației și Cercetării și raportează activitatea în
aplicația on-line, cu respectarea confidențialității datelor personale;
 desfășoară activitatea în manieră integrată, prin aplicarea managementului de caz, cu
ceilalți profesioniști din comunitate: asistentul social/tehnicianul în asistență socială,
mediatorul sanitar/ asistent medical comunitar, pentru gestionarea integrată a
problemelor medico-socio-educaționale ale persoanelor vulnerabile;
 participă la realizarea planului comun de intervenție al echipei comunitare
integrate/planului de servicii, conform legislației In vigoare, din perspectiva serviciilor
educaționale;
 participă la monitorizarea intervenției și evaluarea impactului asupra beneficiarului,
din perspectiva serviciilor educaționale;
 colaborează cu alte instituții și organizații, inclusiv cu organizațiile neguvernamentale,
pentru realizarea de programe, proiecte și acțiuni care se adresează persoanelor sau
56
 grupurilor vulnerabile/aflate în risc din punct de vedere educațional, economic sau
social;
 realizează alte activități, conform solicitărilor din cadrul proiectului;
 participă la întâlniri periodice (lunare/trimestriale) de instruire și supervizare a membrilor
echipei comunitare
 participă la evenimentele de informare și comunicare organizate în cadrul proiectului;
facilitarea diseminării informațiilor cu privire la proiect și a instrumentelor elaborate în cadrul
proiectului
 acțiuni adaptate nevoilor specifice ale comunității și persoanelor din comunitate
aparținând grupurilor vulnerabile/aflate în risc, în limita cornpetențelor profesionale.

Descrierea activităților consilierului școlar – atribuții în cadrul proiectului

 realizează sondarea nevoilor de consiliere ale elevilor, părinților/tutorilor și cadrelor

didactice.;
 realizează investigarea psihopedagogică a copiilor şi elevilor;
 asigură, prin intermediul metodelor, procedeelor şi tehnicilor specifice, prevenirea şi
diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de
risc sau disconfort psihic;
 evaluează interesele, abilitățile și valorile copiilor, elevilor și tinerilor și realizează
profilul aptitudinal și vocațional al acestora;
 propune şi organizează programe de orientare școlară, profesională şi a carierei
elevilor;
 consiliază elevii și familiile acestora în privința opțiunilor școlare/ de carieră;
 asigură servicii de consiliere și cursuri tematice la nivelul comunității;
 asigură asistența şi consilierea metodologică a cadrelor didactice;
 sprijină parteneriatul școală – familie – comunitate.
 facilitează dialogul școală – familie – comunitate;
• realizează recensământul copiilor și realizează cartografia specifică grupului țintă din
colectivitatea locală din punct de vedere al vulnerabilităților din domeniul educației;
• monitorizează copiii de vârstă preșcolară din comunitate care nu sunt înscriși la grădiniță şi
sprijină familia/susținătorii legali ai copilului în demersurile necesare pentru înscrierea acestora în
învățământul preșcolar;
• monitorizează copiii de vârstă școlară, din circumscripția școlară, care nu au fost înscriși
niciodată la școală, propunând conducerii școlii soluții optime pentru recuperarea lor şi facilitând
accesul acestora la programele alternative de învățământ (înscrierea în învățământul de masă la
cursuri de zi sau la cursuri cu frecvență redusă, includerea în Programul "A doua șansă" etc.);
• sprijină familiile/ susținătorii legali în demersurile de înscriere a copiilor la școală;
• informează familiile copiilor/ susținătorii legali, tinerii din comunitate cu privire la instituțiile
la care pot apela pentru soluționarea diferitelor probleme care afectează copiii/ tinerii;
• identifică în comunitate copiii care sunt lăsați în grija familiei lărgite și urmează procedurile
specifice;
• identifică în comunitate copiii întorși din străinătate și sprijină reintegrarea lor școlară;
• facilitează dialogul școală - familie - comunitate;
• contribuie la menținerea şi dezvoltarea încrederii si a respectului față de școală în comunitate
şi a respectului școlii față de comunitate;
 colectează datele statistice relevante pentru monitorizarea accesului la educație şi
menținerea copiilor în sistemul educațional obligatoriu;

57
 informează membrii comunității școlare despre în legătură cu unitățile de învățământ
existente la nivel local, calendarul înscrierilor, oportunitățile de completare a studiilor,
serviciile existente la nivel local;
 asigură actualizarea bazei de date despre copiii aflați în pericol de abandon școlar,
monitorizează situația școlară şi activitatea extrașcolară a acestora, încurajând
participarea lor la educație;
 transmite școlii toate datele colectate din comunitate, în scopul identificării soluțiilor
optime pentru asigurarea accesului egal la educație al copiilor;
 semnalează membrilor echipei integrate nevoile de sprijin ale familiilor/ copiilor în
vederea asigurării suportului necesar;
 contribuie la deschiderea şcolii către comunitate şi la promovarea caracteristicilor
etnoculturale în mediul școlar, prin implicarea în organizarea de activități cu
părinții/alţi membri ai comunității, organizarea de activități cu dimensiune
multiculturală, organizare de activități extracurriculare etc.;
 monitorizează şi încurajează prezența elevilor la orele din cadrul programelor
alternative, suplimentare/de sprijin;
 sprijină elaborarea planului de desegregare școlară şi implementarea acestuia, prin
colaborare cu conducerea școlii;
 informează autoritățile responsabile despre eventualele încălcări ale drepturilor
copilului şi sprijină demersurile acestora pentru soluționarea situațiilor respective.
 întocmesc evidentele necesare și completează documentele utilizate In exercitarea
atribuțiilor de serviciu, respectiv registre, fișe de planificare a vizitelor la domiciliu,
alte documente necesare sau solicitate și conforme atribuțiilor specifice activităților
desfășurate;
 elaborează raportările curente și rapoartele de activitate, în conformitate cu sistemul de
raportare definit de Ministerul Educației și Cercetării și raportează activitatea în
aplicația on-line AMCMSR.gov.ro, cu respectarea confidențialității datelor personale;
 desfășoară activitatea în manieră integrată, prin aplicarea managementului de caz, cu
ceilalți profesioniști din comunitate: asistentul social/tehnicianul în asistență socială,
mediatorul sanitar/ asistent medical comunitar, pentru gestionarea integrată a
problemelor medico-socio-educaționale ale persoanelor vulnerabile;
 participă la realizarea planului comun de intervenție al echipei comunitare
integrate/planului de servicii, conform legislației In vigoare, din perspectiva serviciilor
educaționale;
 participă la monitorizarea intervenției și evaluarea impactului asupra beneficiarului,
din perspectiva serviciilor educaționale;
 colaborează cu alte instituții și organizații, inclusiv cu organizațiile neguvernamentale,
pentru realizarea de programe, proiecte și acțiuni care se adresează persoanelor sau
grupurilor vulnerabile/aflate în risc din punct de vedere educațional, economic sau
social;
 realizează alte activități, conform solicitărilor din cadrul proiectului;
 participă la întâlniri periodice (lunare/trimestriale) de instruire și supervizare a membrilor
echipei comunitare;
 participă la evenimentele de informare și comunicare organizate în cadrul proiectului;
facilitarea diseminării informațiilor cu privire la proiect și a instrumentelor elaborate în cadrul
proiectului
 acțiuni adaptate nevoilor specifice ale comunității și persoanelor din comunitate
aparținând grupurilor vulnerabile/aflate în risc, în limita competențelor profesionale.

58
 Proiectul recentrează activitatea grupului țintă spre comunitate: recensământul copiilor și
realizează cartografia specifică grupului țintă din colectivitatea locală din punct de vedere al
vulnerabilităților din domeniul educației, monitorizarea copiilor de vârstă preșcolară din comunitate
care nu sunt înscriși la grădiniță şi sprijină familia/susținătorii legali ai copilului în demersurile
necesare pentru înscrierea acestora în învățământul preșcolar, monitorizarea copiilor de vârstă
școlară, din circumscripția școlară, care nu au fost înscriși niciodată la școală, propunând conducerii
școlii soluții optime pentru recuperarea lor şi facilitând accesul acestora la programele alternative de
învățământ (înscrierea în învățământul de masă la cursuri de zi sau la cursuri cu frecvență redusă,
includerea în Programul "A doua șansă" etc.), sprijinirea familiilor/ susținătorilor legali în
demersurile de înscriere a copiilor la școală etc., toate acestea sunt intervenții absolut necesare pentru
a compensa deficitul de informare și de capacitate de a finaliza demersuri în raport cu diferite
instituții publice de către persoane/ familii din comunități sărace, vulnerabile.

Atribuţiile grupului ţintă din cadrul proiectului sunt calibrate pe nevoia de a cosntrui în comunitate un
mecanism de suport pentru copiii aparţinând grupurilor vulnerabile. În general, instituțiile de educație
înregistrau pe acei copii ai căror părinți respectau legislația privind înscrierea copiilor la școală și
care erau autonomi în inițierea demersurilor administrative: depunerea cererii, pregătirea și
depunerea documentelor doveditoare etc. Este, însă, în comunitate o categorie de copii ”uitați” de
sistem, fie pentru că părinții se simt neajutorați în raport cu instituțiile publice, fie pentru că nu au
încredere în impactul sistemului de educație asupra bunăstării familiei, fie pentru că există bariere
care apar urmare a sărăciei în care se află familia (nu au haine/ încălțăminte pentru a-i trimite la
grădiniță/ școală, nu au resurse pentru rechizitele copiilor etc.). În unele cazuri, familia nu este
informată cu privire la programe diverse - Cornul și Laptele, rechizite școlare, Școală după școală -
care să sprijine participarea scolară a copiilor din grupurile dezavantajate. Totodată, familiile nu sunt
susținute, prin programe de informare, să înțeleagă importanța educației pentru a reuși ieșirea din
ciclul repetitiv al sărăciei. Mecanismul de avertizare din comunitate se referă la metodologia,
instrumentele de lucru, procedurile operaționale și resursele ce trebuie folosite de către echipele
comunitare integrate în scopul cuprinderii tuturor copiilor în sistemul de educație, reducerea
neșcolarizării, precum și pentru preîntâmpinarea abandonului școlar, de la primele semne identificate,
urmare a colaborării cu unitățile de învățământ, respectiv cu CJRAE.
Mecanismul care va funcționa la nivel local va cuprinde atât proceduri standardizate de colectare a
datelor privind grupurile vulnerabile, cât și modalități integrate de intervenție pentru a răspunde
nevoilor concrete din comunități.

Educaţia permanentă şi învăţarea pe tot parcursul vieţii - premise pentru

reducerea riscului de excluziune socială
Educaţia poate fi definită ca activitate, prin ansamblul de acţiuni conştiente, sistematice pe care un
subiect educaţional (educatorul) le exercită asupra unui obiect educaţional (educatul) în vederea
realizării unui scop bine determinat. Stadiul superior al educaţiei şi umanizării îl reprezintă
autoeducaţia. De asemenea, educaţia poate fi definită ca proces de transformare în sens pozitiv şi pe
termen lung a fiinţei umane, în perspectiva unor finalităţi explicit formulate; proces specific uman
care urmăreşte valorizarea resurselor interne ale personalităţii. Şi nu în ultimul rând, educaţia poate fi
definit ca produs, exprimând achiziţiile pe care le acumulează un individ: cultura generală şi de
specialitate, comportamentul, atitudinile, valorile, deprinderile şi priceperile, motivaţia etc.

Prin funcţiile sale, educaţia asigură individului, atât condiţiile unei dezvoltări complexe în funcţie de
particularităţile sale individuale, cât şi în funcţie de specificul şi nevoile societăţii în care acesta
trăieşte, în acord cu idealul educaţional.

59
 Delimitări conceptuale: educație permanentă – învățare pe tot parcursul vieții
Educaţia permanentă este un concept specific pedagogiei contemporane, care trebuie însă disociat de
caracterul permanent al educaţiei şi care abordează educaţia ca un ,,continuum existenţial, a cărei
durată se confundă cu însăşi durata vieţii şi care nu trebuie limitată în timp şi închisă în spaţiu” .
Educaţia permanentă presupune atât o expansiune cantitativă (sub aspectul duratei de desfăşurare şi
al multiplicării situaţiilor de învăţare), cât şi o expansiune calitativă (sub aspectul conţinuturilor
curriculare şi al organizării procesului educativ), în scopul conştientizării nevoii de învăţare pe toată
durata vieţii.
Educaţia permanentă trebuie circumscrisă şi educaţiei formale, nu doar educaţiei informale şi
nonformale aşa cum, din păcate, în mod greşit se interpretează, considerând-se că educaţia
permanentă se adresează doar adulţilor. Deşi o opţiune individuală, educaţia permanentă este
determinată de transformările la nivelul întregii societăţi şi este abordată atât de fiecare individ, prin
prisma propriilor nevoi, cât şi la nivelul societăţii, ca şi condiţii de devenire ce necesită adaptarea şi
integrarea individului în diverse contexte/ experienţe oferite de societate.

Învăţarea
În sens psihopedagogic, învăţarea este un proces existent numai la om; activitate (pe care o
desfăşoară elevul în şcoală sau orice om în situaţie similară) pentru însuşirea de cunoştinţe şi
dobândirea de deprinderi în toate sectoarele vieţii psihice-cunoaştere, emotivitate, voinţă. Totodată,
învăţarea este un proces care determină o schimbare de durată a comportamentului celui care învaţă,
a modului de a gândi, simţi şi acţiona a acestuia. La sfârşitul unei activităţi de învăţare, subiectul
cunoscător va dispune de cunoştinţe, priceperi, deprinderi, capacităţi, competenţe, interese, atitudini,
convingeri etc., pe care nu le avea înainte de învăţare sau le avea la un nivel de performanţă mai
scăzut.

Învăţarea umană este ca un fenomen complex ce vizează dezvoltarea personalităţii în ansamblu, iar
învăţarea şcolară este o formă particulară a învăţării umane, ce se desfăşoară într-un cadru
instituţional (şcoala) sub îndrumarea specialiştilor – cadrelor didactice.

Cele mai multe lucrări de specialitate prezintă învăţarea din trei perspective: ca proces, în funcţie de
diverşi factori şi ca produs.

a. învăţarea ca proces
Sub aspect procesual, învăţarea este înţeleasă ca o succesiune de operaţii, acţiuni, stări şi evenimente
interne, conştient finalizate în transformări ce intervin în structurile de cunoştinţe, în operaţiile
mentale, în modul de reflectare a realităţii şi de comportare ale elevului.

Învăţarea reprezintă o suită de transformări ce merg de la imagine la noţiuni, de la acţiune la gîndire,

de la contemplare sensibilă la gândire, de la empiric la ştiinţă, de la forme vechi de comportare la
forme noi, etc. Învăţarea generează schimbări în felul de a gândi, de a simţi şi de a acţiona,
reflectându-se cu timpul în profilul personalităţii elevului.

Învăţarea nu mai este considerată ca o simplă problemă de asimilare, de răspunsuri la situaţii

standard, ca o înmagazinare de cunoştinţe şi achiziţii de deprinderi etc, ci ca un proces de cunoaştere,
de reflectare a realităţii şi de transformare în permanenţă a modurilor personale de reflectare ale
acestei realităţi.

Caracterul activ al învăţării constă în faptul că ea este destructurare şi restructurare în acelaşi timp,
este pierdere şi câştig, excludere şi reţinere totodată.

60
Învăţarea este o înaintare progresivă, în spirală, pe calea cunoaşterii, pe baza angajării şi dezvoltării
unor însuşiri esenţiale ale fiinţei umane - creativitate, anticipare, selectivitate, decizie, independenţă.

Cheia învăţării este deplina angajare a individului în actul învăţării. Numai o experienţă trăită cu
intensitate este în măsură să declanşeze o nouă experienţă capabilă să genereze învăţarea. Aşa se
explică importanţa care se acordă astăzi principiului activizării şi utilizării unor metode activ-
participative în practica şcolară.

b. învăţarea – în funcţie de diverşi factori

Reuşita sau nereuşita învăţării se datorează influenţei combinate a factorilor interni şi a celor externi.

În rândul condiţiilor interne pot fi enumeraţi unii factori biologici – vârstă, sex, dezvoltare fizică,
stare de sănătate etc. şi factori psihologici – nivel al dezvoltării intelectuale, stadiul dezvoltării
structurii cognitive şi operatorii (inteligenţă, gândire, memorie, imaginaţie etc.), motivaţia învăţării,
voinţă, trăsături de personalitate, nivel de cultură generală, deprinderea cu unele deprinderi tehnici de
muncă intelectuală etc. – deci disponibilităţi pentru învăţare.

Dintre condiţiile externe - precizăm aspecte ce ţin de organizarea şcolară, de natură didactică, cum ar
fi: sistem de cerinţe şcolare (obiective), conţinuturi, calitatea instruirii (metode, procedee, strategii
didactice); caracteristici ale clasei de elevi (ambianţa psiho-socială); personalitatea profesorilor,
relaţiile profesor-elev, mediul fizic şi timpul şcolar etc.
Alte influenţe – mediul familial
- mediul local (urban- rural) etc.

c. învăţarea ca produs
Învăţarea reprezintă un ansamblu de rezultate exprimate în termeni de noi cunoştinţe, noţiuni, idei
norme, priceperi, deprinderi, modalităţile de gândire, de expresie şi de acţiune, atitudini,
comportamente etc. Rezultatele oferă măsura eficienţei activităţii de învăţare şi predare; ele constituie
o probă a valorii învăţământului. De asemenea, rezultatele sunt cele care-i aparţin elevului, care-l
caracterizează şi îi conferă o valoare în clasa de elevi, în şcoală.

Cunoştinţele, competenţele şi atitudinile dobândite în perioada copilăriei şi a adolescenţei în familie,

la şcoală, în timpul formării profesionale sau în universitate nu vor dura toată viaţa. Integrarea
învăţării pe tot parcursul vieţii de adult este o parte foarte importantă a punerii în practică a învăţării
permanente, dar este, cu toate acestea, doar o parte dintr-un întreg. Învăţarea pe tot parcursul vieţii
consideră învăţarea un continuu aparent, etapizat, odată cu educația timpurie și până la sfârşitul
vieţii.

Educaţia de bază urmată de educaţia şi formarea profesională iniţială au rolul de a forma

competenţele de bază solicitate de piaţa muncii şi totodată, trebuie să stimuleze intersul pentru "a
învăţa să înveţi" şi a unei atitudini pozitive asupra învăţării. În general, adulţii îşi planifică activităţi
consistente de învăţare permanentă dacă vor/ au motive să înveţe. De asemenea, ei nu acordă
importanţă învăţării/ educaţiei dacă învăţarea în prima parte a vieţii a fost lipsită de succes sau a
reprezentat o experienţă personală negativă. Ei nu vor vrea să continue dacă posibilităţile potrivite de
învăţare, cum sunt programarea timpului, ritmul, locaţia şi accesibilitatea nu sunt luate în
consideraţie. Adulţii nu se simt motivaţi să ia parte la un proces de învăţare al cărui conţinut şi
metode nu ţin cont de perspectivele lor culturale şi de experienţa lor de viaţă; nu vor să investească
timp, efort şi bani într-o educaţie viitoare dacă experienţa, cunoştinţele şi abilităţile pe care le-au
dobândit nu sunt recunoscute într-un mod palpabil, fie pentru scopuri personale, fie pentru
promovarea în muncă/ avansarea în carieră.

61
Din aceste considerente, motivaţia individuală a învăţării şi varietatea posibilităţilor de a învăţa sunt
cheile fundamentale în implementarea cu succes a învăţării permanente.

Centrul Comunitar de Învăţare Permanentă (CCIP)

Centrul Comunitar de Învăţare Permanentă (CCIP) este o entitate publică în subordinea autorităţii
administraţiei publice locale, înfiinţată prin hotărâre a autorităţii deliberative a administraţiei publice
locale, în parteneriat cu furnizorii de educaţie şi formare, la propunerea autorităţilor executive, care
implementează la nivelul comunităţii politicile şi strategiile în domeniul învăţării pe tot parcursul
vieţii pentru dezvoltarea comunităţii şi îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor. CCIP–urile pot fi
înfiinţate ca instituţii publice de subordonare locală sau ca activităţi pe lângă o instituţie de
subordonare locală finanţată integral din bugetul local, cu condiţia încadrării în numărul maxim de
posturi aprobat unităţii administrativ-teritoriale şi în plafonul cheltuielilor de personal aprobate prin
buget. Condiţiile minimale care trebuie să fie îndeplinite cumulativ în vederea înfiinţării unui centru
comunitar de învăţare permanentă sunt:
a) existenţa unui spaţiu adecvat pentru funcţionarea Centrului, deţinut cu orice titlu legal, pentru
o perioadă de minimum 2 ani;
b) asigurarea dotărilor necesare funcţionării Centrului, inclusiv tehnologie modernă de
comunicare şi conexiune la internet;
c) existenţa unei analize a nevoii de educaţie permanentă a comunităţii care să justifice
propunerea de înfiinţare a Centrului.

Justificarea necesităţii CCIP se fundamentează prin realizarea profilului comunităţii, din perspectivă
teritorială, demografică, a ocupaţiilor, serviciilor, psihosocială, instituţională, antropologico-
culturală, care să evidenţieze realitatea locală în dinamica ei şi care se constituie în punctul de plecare
pentru realizarea analizei de nevoi de educaţie permanentă la nivelul comunităţii. Profilul comunităţii
conţine orientativ următoarele tipuri de informaţii:
a) context socio-economic (numărul de locuitori, statutul ocupaţional al membrilor comunităţii,
nivel de dezvoltare economică, structura populaţiei pe vârste şi niveluri de educaţie, migraţie,
activităţi de bază ale locuitorilor din zonă, structura veniturilor populaţiei, oportunităţi de
ocupare în zonă, riscuri legate de piaţa forţei de muncă);
b) context lingvistic şi cultural (limba/limbile maternă/materne folosită/folosite în comunitate,
structura etnică a populaţiei, tradiţii specifice, obiceiuri, istorie locală);
c) oferta educaţională la nivelul comunităţii (şcoli, grădiniţe, alte instituţii cu rol educativ şi de
formare);
d) grupuri-ţintă şi nevoi specifice de educaţie permanentă identificate la nivelul comunităţii;
e) orice alte date şi informaţii relevante pentru justificarea nevoilor specifice de educaţie
permanentă de la nivelul comunităţii.

Pe lângă acestea, profilul comunității vizează și o inventariere a tuturor resurselor disponibile în

comunitate pentru asigurarea funcţionării Centrului, precum:
a) resurse financiare, publice sau private;
b) resurse umane;
c) resurse materiale (spaţii, echipamente, tehnologie);
d) parteneri potenţiali (instituţii publice, culte recunoscute de lege, persoane juridice cu scop
lucrativ, organizaţii neguvernamentale, media sau alte instituţii de drept public şi privat
interesate).

Organizarea și funcționarea Centrului se realizează în baza prevederilor Metodologiei de acreditare,

evaluare periodică, organizare și funcționare a centrelor comunitare de învățare permanent, aprobată
prin HG nr. 598/2017, precum şi a regulamentului elaborat de autoritatea deliberativă a administraţiei
62
publice locale care îl înfiinţează. În cazul în care oferta cuprinde programele de tip remedial pentru
dobândirea sau completarea competenţelor-cheie, inclusiv programe educaţionale de tip "A doua
şansă" sau programe de tip "zone de educaţie prioritară" pentru tinerii şi adulţii care au părăsit
timpuriu sistemul de educaţie ori care nu deţin o calificare profesională, acestea trebuie avizate de
inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti. De asemenea, în cazul în care Centrul
organizează cursuri de formare profesională care se adresează adulţilor, acestea trebuie să respecte
dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000, privind formarea profesională a adulţilor,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind formarea profesională a adulţilor şi să
solicite agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv a municipiului Bucureşti
informaţii privind piaţa muncii.

Totodată, CCIP îndeplineşte funcţia de coordonare şi creare de reţele de educaţie permanentă prin
încheierea de parteneriate cu alte instituţii şi organizaţii, cum sunt: instituţii de cultură, direcţii şi
agenţii publice judeţene, servicii publice de asistenţă socială şi alţi furnizori publici şi privaţi de
servicii sociale, culte recunoscute de lege, organizaţii neguvernamentale, furnizori publici sau privaţi
de formare, societăţi private, consorţii şcolare, palate şi cluburi ale copiilor, muzee, case de cultură, şi
prin realizarea de reţele on line la nivel local, interjudeţean, naţional, internațional.

Principiile pe baza cărora funcţionează CCIP sunt:

a) principiul sustenabilităţii – îndeplinirea condiţiilor necesare pentru asigurarea funcţionării în
comunitate atâta vreme cât există nevoia specifică, fără a afecta resursele alocate altor
proiecte viitoare;
b) principiul centrării pe cunoaştere - oferta se axează pe ceea ce absolvenţii vor şti să facă şi vor
fi capabili să facă în practică, mai mult decât calificările formale - abordare axată pe rezultate;
c) principiul abordării locale şi integrate - oferta ţine cont de nevoile locale, dar şi de specificul
naţional, legislaţia în domeniu şi tendinţele în evoluţia educaţiei şi pieţei muncii;
d) principiul abordării strategice - nevoia de formare nu este abordată separat, ci integrat, această
abordare ţinând cont de toţi factorii şi resursele implicate, pentru a atinge obiectivele
personale ale participanţilor, dar şi pe cele ale comunităţii.

Scopul CCIP este să răspundă flexibil şi adaptat nevoilor de educaţie permanentă ale membrilor
comunităţii, în cadrul unei entităţi publice adecvate. Prin învăţare sau educaţie permanentă se înţelege
totalitatea activităţilor de învăţare realizate de fiecare persoană pe parcursul vieţii, în contexte
formale, nonformale şi informale în scopul formării sau dezvoltării competenţelor dintr-o multiplă
perspectivă: personală, civică, socială ori ocupaţională. La activităţile desfăşurate în cadrul CCIP pot
participa atât cetăţeni români, cât și cetăţeani străini rezidenți pe teritoriul României şi apatrizii
rezidenţi în România, activităţile fiind desfășurate atât în limba română, cât și în limbile minorităţilor
naţionale sau în limbi de circulaţie internaţională.

Obiectivele urmărite de activitatea CCIP sunt:

a) identificarea periodică şi satisfacerea nevoilor de educaţie permanentă la nivelul comunităţii
locale pentru toate categoriile de copii, tineri sau adulţi, prin utilizarea de instrumente
adecvate;
b) corelarea studiilor şi analizelor cu documentele de planificare strategică a educaţiei şi formării
profesionale de la nivel judeţean - Planul local de dezvoltare a învăţământului, PLAI, şi cu
Planul regional de dezvoltare a învăţământului, PRAI;
c) oferirea de informaţii actualizate şi complete referitoare la tipurile de servicii educaţionale
formale şi nonformale disponibile în comunitate sau în afara acesteia, utilizând mijloace
diferite de comunicare;
d) dezvoltarea şi diversificarea serviciilor educaţionale formale şi nonformale pentru comunitate
prin oferirea unor activităţi cât mai variate de învăţare pe tot parcursul vieţii;

63
 e) dezvoltarea şi diversificarea competenţelor sociale, profesionale şi a abilităţilor de viaţă ale
membrilor comunităţii;
f) oferirea oportunităţilor de învăţare permanentă cât mai aproape de beneficiari, în propriile lor
comunităţi;
g) creşterea nivelului de educaţie a membrilor comunităţii aparţinând grupurilor dezavantajate,
prin programe remediale, în vederea reducerii riscului de excluziune socială;
h) creşterea şanselor de integrare socioprofesională şi de dezvoltare personală pentru membrii
comunităţii, prin oferirea de cursuri adaptate la nevoile pieţei muncii şi la nevoile personale;
i) facilitarea integrării/reintegrării membrilor comunităţii pe piaţa muncii şi crearea premiselor
pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii prin validarea rezultatelor învăţării nonformale şi
informale;
j) creşterea implicării active a cetăţenilor în viaţa comunităţii prin promovarea voluntariatului şi
a conceptului de îmbătrânire activă;
k) gestionarea informaţiilor cu privire la participarea beneficiarilor la activităţile oferite de
CCIP;
l) promovarea valorilor culturii universale, europene, naţionale şi locale;
m) valorificarea tradiţiilor şi a capitalului uman de la nivelul comunităţii prin integrarea valorilor
culturale locale în oferta de educaţie permanentă.

Tipuri de activități desfășurate în cadrul CCIP:

a) educaţie şi formare: programe de alfabetizare, programe educaţionale pentru antepreşcolari şi
preşcolari, programe de educaţie remedială, programe de calificare, recalificare, specializare
şi perfecţionare profesională, programe de educaţie nonformală, programe de certificare a
competenţelor-cheie, programe de recunoaştere a rezultatelor învăţării în contexte nonformale
şi informale;
b) informare şi consiliere;
c) dezvoltare personală şi comunitară, petrecerea timpului liber;
d) coordonare şi creare de reţele.

Pentru a îndeplini atribuţiile stabilite prin lege în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii, oferta de
cursuri a CCIP acoperă trei paliere majore:
a) alfabetizare, educaţie remedială şi sprijin educaţional adecvat;
b) formarea şi dezvoltarea competenţelor profesionale;
c) dezvoltare personală şi comunitară şi petrecerea timpului liber.

În domeniul educaţiei remediale, grupul-ţintă este reprezentat de persoanele cu probleme

educaţionale specifice, cum ar fi: analfabetism, abandon şcolar, analfabetism funcţional, întârzieri în
dobândirea cunoştinţelor şi a competenţelor specifice grupei lor de vârstă, lipsa unei calificări
profesionale. Cursurile de alfabetizare şi de completare a studiilor organizate de CCIP se derulează
doar în şcoli, fie că este vorba de unităţi şcolare acreditate ca centre comunitare de învăţare
permanentă, fie şcoli partenere ale CCIP. Acestea se organizează în situaţia în care este nevoie de
astfel de cursuri în comunitate, iar membrii comunităţii nu au acces la şcolile care implementează
aceste programe în judeţ. Durata şi programul cursurilor de alfabetizare şi pentru programul "A doua
şansă" se stabilesc conform metodologiilor specifice elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale, în
timp ce activităţile şi cursurile din domeniul dezvoltării personale, comunitare şi al petrecerii
timpului liber pot fi variate, fiecare CCIP stabilind tipul de cursuri oferite în funcţie de cererea
exprimată în comunitate.

Dobândirea dreptului CCIP de a desfășura activități se realizează, după caz, prin parcurgerea unui
proces de acreditare/autorizare/avizare, dacă există instituții de reglementare sau, în lipsa acestor
instituții, prin decizie proprie de aprobare la nivel local pentru fiecare activitate/program/curs. (Prin

64
Ordinul comun nr. 3894/823/ 2019 au fost aprobate instrucţiunile specifice privind acreditarea şi
evaluarea periodică a centrelor comunitare de învăţare permanentă.)
Ex:
A doua șansă
Programul școală după școală
Accesaţi documentul Școala părinţilor şi cursuri pentru părinţi şi familie – acesta se regăseşte în format
integral şi la sfârşitul manualului, în ANEXA INSTRUMENTE DE LUCRU AFERENTE ASIGURĂRII
RESURSELOR ON-LINE PENTRU FAMILIE ȘI COMUNITATE

Asistența medicală comunitară

Asistența medicală comunitară cuprinde ansamblul de programe, servicii de sănătate şi acţiuni de
sănătate publică furnizate la nivelul comunităţilor cu scopul creşterii accesului populaţiei şi, în
special al grupurilor vulnerabile la aceste tipuri de servicii.
Activitatea de asistență medicală comunitară se desfășoară în sistem integrat, prin colaborarea cu
cabinetele medicilor de familie, cu serviciile sociale și servicii educaționale, cu alte structuri
medicale și sociale de pe raza comunității și a județului, inclusiv cu organizații neguvernamentale.
Personalul care desfășoară activitatea de asistență medicală comunitară este format din medici,
asistenți medicali comunitari, moașe și mediatori sanitari.

Activitatea de asistență medicală comunitară are vechi inițiative în parcursul timpului

Despre asistenţa medicală comunitară

Ca și istorie a Asistenței medicale comunitare și a Centrelor Comunitare Integrate, amintim că în Legea
sanitară și de ocrotire nr 236/1930, la capitolul 5, art 149 este definită Casa de ocrotire”ca un așezământ
comunal și are scopul de a servi în deosebi în mediul rural ca instituție sanitară, de ocrotire și de educația
poporului. Casele de ocrotire păstrează relațiuni permanente de ordin tehnic cu oficiul de ocrotire al județului,
este sub conducerea unui medic comunal ajutat de o soră de ocrotire”, și ”dispune de:
a) Un dispensar mixt pentru consultațiuni generale, examinarea copiilor de școală și combaterea
mortalității infantile, sala dispensarului putând servi și ca sală de conferințe;
b) Un cămin de zi pentru copii;
c) O sală pentru intervenții chirurgicale urgente (faceri, accidente, operații de urgență);
d) Un salon pentru bolnavii de urgență;
e) O baie duș;
j) Locuință pentru sora sau surorile de ocrotire;
g) Birou administrativ.
La nevoie se poate atașa Casei de ocrotire și un local pentru izolarea bolilor contagioase.
Casa de ocrotire poate să cuprindă toate cele enumerate mai sus sau numai o parte dintr-însele, după
posibilități.
Casa de ocrotire este sub conducerea medicului comunal ajutat de o soră de ocrotire. Este centrul de activitate
a surorilor de ocrotire în comunele rurale.
Casele de ocrotire sunt în sarcina bugetară a comunelor, care la înființarea și întreținerea lor pot să fie ajutate
de județ, minister sau societăți particulare de binefacere sau culturale și orice altă societate sau persoană”.

Accesaţi documentul Atribuţiile asistentului medical comunitar – documentul în format integral se regăseşte şi
la sfârşitul manualului, în ANEXA INSTRUMENTE DE LUCRU AFERENTE ACTIVITĂŢII ECI ÎN
SERVICIILE COMUNITARE INTEGRATE

Accesaţi documentul Atribuţiile mediatorului sanitar – documentul în format integral se regăseşte şi la sfârşitul
manualului, în ANEXA INSTRUMENTE DE LUCRU AFERENTE ACTIVITĂŢII ECI ÎN SERVICIILE
COMUNITARE INTEGRATE

65
 Definiții și obiective
Conform prevederilor OUG 18/2017 (1) privind asistența medicală comunitară, aprobată prin Legea
180/2017:

Asistenţa medicală comunitară cuprinde ansamblul de programe, servicii de sănătate şi acţiuni de

sănătate publică furnizate la nivelul comunităţilor cu scopul creşterii accesului populaţiei şi, în
special, al grupurilor vulnerabile, inclusiv a celor de etnie romă, la servicii de sănătate, în special la
cele centrate pe prevenire.

Scopul asistenţei medicale comunitare constă în îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin
asigurarea echitabilă a accesului la servicii de sănătate a tuturor persoanelor din fiecare comunitate,
indiferent de statutul socioeconomic, nivelul de educaţie, amplasarea acesteia în mediul rural sau
urban sau de distanţa faţă de furnizorul de servicii medicale.

Obiectivele asistenţei medicale comunitare sunt următoarele:

a) identificarea activă, în colaborare cu serviciul public de asistenţă socială, a problemelor medico-
sociale ale comunităţii şi, în special, ale persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile;
b) facilitarea accesului populaţiei, în special al persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, la
servicii de sănătate şi sociale;
c) promovarea unor atitudini şi comportamente favorabile unui stil de viaţă sănătos, inclusiv prin
acţiuni de educaţie pentru sănătate în comunitate;
d) participarea la implementarea de programe, proiecte, acţiuni şi intervenţii de sănătate publică
adaptate nevoilor comunităţii, în special persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile;
e) furnizarea de servicii de sănătate în limita competențelor profesionale

Din 2007 angajatorul personalului din asistența medicală comunitară este autoritatea publică locală
cu finanțare asigurată de la bugetul de stat prin Ministerul Sănătății si transferat direcțiilor publice
județene,. Anterior lui 2007 personalul din asistență medicală comunitară a fost angajat al spitalelor
ce erau la aceea dată în subordinea direcțiilor de sănătate publică judetene și a municipiului
București. Coordonarea tehnica si metodologica fiind a Ministerului Sănătății direct sau prin
directiile de sanatate publică judetene.

Extras din HOTĂRÂRE Nr. 324/2019 din 23 mai 2019 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea
activităţii de asistenţă medicală comunitară
ART. 2 (1) Beneficiarii serviciilor de asistenţă medicală comunitară sunt categoriile de persoane prevăzute la art. 7 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2017 privind asistenţa medicală comunitară, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 180/2017.
(2) Beneficiarii serviciilor de asistenţă medicală comunitară sunt identificaţi în mod activ şi continuu prin catagrafierea
populaţiei colectivităţii locale şi prin actualizarea lunară a acesteia în aplicaţia on-line AMCMSR.gov.ro.
ART. 3 (1) Principalele caracteristici care sunt avute în vedere la catagrafierea populaţiei sunt reprezentate de: nivelul
socioeconomic al gospodăriei, numărul membrilor gospodăriei, genul şi vârsta membrilor familiei, condiţiile de locuit,
starea de igienă a gospodăriei, statutul de încadrare în muncă a membrilor familiei şi în sistemul de asigurări sociale de
sănătate, starea curentă de sănătate şi eventuale patologii cronice ale fiecărui membru al familiei, statusul privind serviciile
preventive - cum ar fi vaccinare şi screening, conform vârstei, riscuri personale şi familiale, alte caracteristici specifice
populaţiei din colectivităţile locale deservite.
(2) Pentru îndeplinirea activităţilor şi furnizarea de servicii de asistenţă medicală comunitară, moaşele au următoarele
atribuţii:
ş) participă la desfăşurarea diferitelor acţiuni colective de pe teritoriul comunităţii: vaccinări, programe de screening
populaţional şi implementarea programelor naţionale de sănătate, inclusiv mobilizarea populaţiei pentru participarea la
programele de vaccinări şi controalele medicale profilactice;
t) implementează programe de screening specifice în colaborare cu medicul de familie: recoltare citologie Babeş-
Papanicolau în conformitate cu recomandările privind vârsta şi statusul fertil al femeii, screening anual pentru cancer

66
mamar; prin screening se înţelege examinarea iniţială, aplicată "în masă", care constă în aplicarea unui ansamblu de
procedee şi tehnici de investigaţie unei populaţii în scopul identificării prezumtive a unei boli, anomalii sau a unor
factori de risc;
(...) 29. Anunţare pentru screening populaţional

Dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară

Activitatea de asistență medicală comunitară a fost inițiată de către Ministerul Sănătății Publice
(denumire la aceea dată) în 2002 în cadrul unui pilot comun în 7 județe și municipiul București,
proiect prin care s-a încercat pilotarea de servicii de asistență medicală comunitară pentru populația
aparținând grupurilor vulnerabile, în special pe urmărirea gravidei și copilului 0-1an, datorită
indicatorului de mortalitate foarte ridicat la începutul anilor 2000. Datorită rezultatelor care au
dovedit utilitatea proiectului s-a ajuns ca în prezent la nivelul țării să funcționeze un număr d1741 de
asistenți medicali comunitari din care 1682 finanțati de la bugetul de stat prin Ministerul Sănătății,
56 finanțati de la bugetul local al unităților/ subdiviziunilor administratiilor teritoriale și 3 platiti de
UNICEF România (Conform ultimei baze de date a resursei umane din AMC) și 448 mediatori
sanitari finanțați de la bugetul de stat prin Ministerul Sănătății.

În 2006, odată cu apariția Legii 95/2006 privind reforma în sănătate, asistența medicală comunitară a
avut pentru o perioadă un titlu dedicat - Titlul V - Asistenta medicală comunitară. Odată cu apariția
cadrului legal s-a creat și oportunitatea de a dezvolta rețeaua de asistență medicală comunitară și
Ministerul Sănătății își propunea să aibă la nivel național un număr de 2500 de asistenți medicali
comunitari- inițiativă care nu s-a concretizat nici pană în 2020.

Dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară și a centrelor comunitare integrate sunt

indicatori asumați de Ministerul Sănătății în Strategia Naţională de Sănătate 2014 – 2020, în Strategia
Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinînd minorităţii rome pentru perioada
2015 - 2020 precum şi în Planul de acţiuni pentru implementarea Programului Naţional de Reformă
2015.

În acest moment nu există o acoperire suficientă la nivel național cu personal din asistență medicală
comunitară, generând disparități în ceea ce privește accesul la astfel de servicii între mediul urban și
cel rural. Situație creată și de procesul de descentralizare a activității de asistență medicală
comunitară prin OUG 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate
de Ministerul Sănătății Publice către autoritățile administrației publice locale și Hotărârea nr. 56/2009
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății
către autoritățile administrației publice locale. Odata cu descentralizarea activității, deși a fost gandită
ca activitatea va fi mai aproape de pacient, personalul din asistența medicală comunitară nu a fost
preluat în multe din localitățile pentru care furniza servicii de asistență medicală comunitară din
necunostință, neimplicarea autorităților publice locale sau din teama de a nu avea încă un angajat pe
care sa-l plătească - neînţelegând procesul de finanțare de la bugetul de stat. La nivelul lui 2007
existau aproximativ 1600 de asistenți medicali comunitari iar prin procesul de descentralizare,
neimplicarea nici a ministerului și nici a autorităților publice a făcut ca numărul acestora să ajungă
undeva până la 970 de asistenți medicali comunitari, număr pe care îl vom regăsi și la finele anului
2013.

Analiza activității de asistență medicală comunitară și disfuncționalitățile identificate (creșterea

mortalității infantile (medicul de familie nu realizează vizite de urmărire la domiciliu, personalul din
asistența medicală comunitară este personalul care asigura urmărirea în teren a copiilor si gravidei
67
etc.), a reducerii procentelor de vaccinare, a creșterii numărului de bolnavi TB și MDAR/TB
(activitate nemonitorizată de medicul de familie) etc. au condus la elaborarea OUG 18/2017 privind
asistența medicală comunitară adoptată de Guvern în data de 27.02.2017, publicată în MO nr.
154/01.03.2017 și Legea de aprobare nr. 180/2017 si completată prin Legea 119/ 2019. În prezent
sunt aprobate şi normele de aplicare ale OUG 18/2017, HG 324 / 2019 - norme care detaliază și
clarifică atribuțiile personalului din asistența medicală comunitară, ale Ministerului Sănătății,
Direcțiilor de Sănătate Publică Județene și ale Autorităților Administrației Publice Locale în scopul
realizării monitorizării, evaluării și controlului activității de asistență medicală comunitară și a
abordării integrate a acesteia cu activitatea socială și cea educațională.

În cazul analizei activității de asistență medicală comunitară concluzia a fost că trebuie întărit rolul
ministerului și al direcțiilor de sănătate publică județene. De asemenea, s-a considerat necesară și
preluarea dotării minime a personalului din asistența medicală comunitară de către Ministerul
Sănătății, activitate ce ar trebui să fie asigurată de autoritățile administrației publice locale conform
OUG 162/2007, dar autoritățile publice locale nu au asigurat, din 2007 niciodată, dotarea truselor de
urgență cu care au fost transferați asistenții medicali comunitari.

OUG 18/2007 reglementează organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală

comunitară și a centrelor comunitare integrate și a constituit condiționalitate a Ministerului Sănătății
privind accesarea fondurilor europene din POR și POCU. Ordonanța a fost elaborată cu consultarea
ministerelor avizatoare inclusiv a structurilor asociative ceea ce a condus la atribuții ce vor fi
asigurate de minister prin structurile deconcentarate ale sale în parteneriat cu autoritățile publice
locale și în nici un caz doar de către autoritățile publice locale singure - pentru ca au dovedit că nu
sunt pregătite pentru monitorizarea și dezvoltarea acestei activități.

În prezent, funcționează la nivel national 1741 de asistenți medicali comunitari (AMC) plus asistentii
medicali comunitari care vor fi membri in echipele comunitare integrate din cadrul ECI (POCU
122607) și 448 de mediatori sanitari plus mediatorii sanitari care vor fi membri ai ECI (POCU
122607). Din 2007 singura finanțare a resursei umane din asistența medicală comunitară s-a realizat
în anii 2015-2016, cand numărul de asistenți medicali comunitari a ajuns de la 970 la 1696 iar cel al
mediatorilor sanitari de la 280 la 459. În prezent avem 1741 de asistenți medicali număr crescut prin
faptul că o parte din mediatorii sanitari au terminat studii de asistenți medicali comunitari și acum
acordă servicii medicale de asistență medicală comunitară în comunitățile în care activau ca și
mediator, si o parte din asistentii medicali comunitari sunt angajati de UAT din bugetul propriu,
OUG 18/2017 permițând acest lucru.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară aprobată prin
Legea 180/2017, care reglementează cadrul legal privind organizarea, funcționarea și finanțarea
activității de asistență medicală comunitară și a centrelor comunitare integrate în contextul dezvoltării
rețelei de asistență medicală comunitară pentru creșterea accesului la servicii medicale de sănătate a
grupurilor vulnerabile și reducerea sărăciei și e excluziunii sociale, reprezintă obiectiv asumat în
Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 cu accent pe dezvoltarea rețelei de asistență medicală
comunitară.

Prin prevederile OUG 18/2017 și a normelor metodologice de aplicare HG 342/2019, se definește

modalitatea de abordare integrată a serviciilor medicale comunitare cu serviciile sociale și
educaționale ce au în atenție identificarea și soluționarea problemelor medico-socio-educaționale a
populaţiei aparținând grupurilor vulnerabile.

68
 Aplicaţia online AMCMSR.gov.ro
Prin dezvoltarea aplicației on-line funcțională, cu numele de subdomeniu AMCMSR.gov.ro înscrisă
în REGISTRU GOV.RO cu asigurarea protecției datelor personale și a celor medicale conform
legislației în vigoare, Ministerul Sănătății are un instrument standardizat de colectare date, analiză,
planificare, monitorizare și evaluare a serviciilor de asistență medicală comunitară la nivel national
și de intervenție în timp real în cazul identificării situațiilor medico-sociale cu risc major. Aplicația
permite analiza indicatorilor atât pe fiecare localitate în parte, pe județ cât și la nivel național, în
prezent raportarea în aplicaţia ministerului este obligatorie ca urmare a prevederilor HG 324/ 2019,
iar prin analiza indicatorilor colectați, a datelor colectate și pe componenta de diagnoză comunitară
din cadrul aplicației, pe care ne propunem să o realizăm la nivelul fiecărui județ ne va ajuta să
urmărim și să realizăm în timp util monitorizare, evaluarea și realizarea controlului activității cu
scopul îmbunătățirii indicatorilor stării de sănătate a grupurilor populației vulnerabile.

În scopul asigurării accesului la servicii medico-sociale de calitate a grupurilor vulnerabile,

Ministerul Sănătății prin Unitatea de Incluziune Socială urmărește dezvoltarea de activități și acțiuni
măsurate pe indicatori de rezultat cu efecte pe îmbunătățirea indicatorilor stării de sănătate a
populației și a indicatorilor demografici, ceea ce va conduce la decongestionarea unităților sanitare,
aglomerate în acest moment și de cazuistică socio-medicală. Sperăm ca acțiunile măsurate pe
indicatori de rezultat să cointereseze toti decidenții centrali și locali, personalul din asistență medicală
comunitară, în dezvoltarea acestei activități.

În procesul de reglementare a activității de asistență medicală comunitară urmează să elaborăm

standarde, ghiduri și protocoale de lucru ca proceduri de lucru unice la nivel național.

Creșterea eficienței în sistemul de sănătate va fi posibilă și prin întărirea rețelei de asistență medicală
comunitară, integrarea serviciilor la nivel comunitar și crearea centrelor comunitare integrate având
în vedere evidențele înregistrate prin proiectele pilot derulate anterior și care confirmă rezultatele
cercetărilor internaționale care demonstrează cost - eficiența intervențiilor similare.

Autoritățile administrației publice locale sunt responsabile de asigurarea de servicii de asistență

medicală comunitară a populației, în special a persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile din punct
de vedere medical, economic sau social, în condițiile legii și în limitele resurselor umane și financiare
existente.

Finanţarea cheltuielilor de personal pentru asistenţii medicali comunitari şi mediatorii

sanitari
Finanţarea cheltuielilor de personal pentru asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari care îşi
desfăşoară activitatea potrivit prevederilor art. 10, precum şi a cheltuielilor determinate de aplicarea
standardelor minime de dotare se asigură din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale,
prin bugetul Ministerului Sănătăţii, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie şi a
normativului de personal aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 459/2010 pentru aprobarea
standardului de cost/ an pentru servicii acordate în unităţile de asistenţă medico-sociale şi a unor
normative privind personalul din unităţile de asistenţă medico-socială şi personalul care desfăşoară
activităţi de asistenţă medicală comunitară, cu modificările ulterioare.

Centrele comunitare integrate

Centrele comunitare integrate furnizează servicii de asistență medicală comunitară integrate cu
serviciile sociale și cele educaționale persoanelor vulnerabile din punct de vedere medical, economic
69
și social, adaptate nevoilor acestora. Aceste centre sunt organizate și înființate ca entități cu sau fără
personalitate juridică la nivelul unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale.

O parte din personalul din asistență medicală comunitară își desfășoară activitatea în centre înființate
de către Ministerul Sănătății, anume, 7 centre medico-sociale înființate în cadrul proiectului finanţat
prin Mecanismul Financiar Elvețian și 43 de centre de sănătate în cadrul proiectul RO 19.03
”Întărirea Reţelei Naţionale de mediatori Romi” pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei
rome, finanţat prin Mecanismul Financiar Norvegian.

În efortul de a accelera progresul către acoperirea universală cu servicii medicale, Ministerul

Sănătății acordă prioritate dezvoltării rețelei de asistență medicală primară și centrelor comunitare
integrate.

Consolidarea rolului personalului din asistența medicală comunitară și definirea centrelor comunitare
integrate prin aprobarea OUG 18/2017 privind asistența medicală comunitară aprobată prin Legea
180/ 2017 și a HG 324/ 20219 Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea
activității de asistență medicală comunitară, reprezintă doi din pașii importanți pe care Ministerul
Sănătății i-a realizat în scopul creșterii accesului populației grupurilor vulnerabile la servicii medico-
soaciale de calitate și a consolidării legislației privind organizarea, funcționarea și finanțarea
activității de asistență medicală comunitară.

Ideea de centru comunitar integrat s-a născut ca urmare a nevoii identificate la nivelul comunităților
rurale în special, și anume aceea de a avea un spațiu dedicat activității asistentului medical comunitar
și asistentului social pentru a-și putea desfăşura activitatea cu beneficiarii în condiții care să asigure
un confort emoțional acestora în ce priveste intimitatea problemelor discutate și a respectării
dreptului de confidențialitate și a respectării principiilor eticii și deontologiei profesionisților. În
prima fază s-au numit centre comunitare medico-sociale şi aşa se numesc și o parte din centrele
existente, dar pe parcursul elaborării și avizării OUG nr. 18/ 2017 decizia a fost ca centrele
comunitare medico-sociale să fie definite ca centre comunitare integrate pentru a se putea
implementa și derula actvități în funcție de toate problemele identificate la nivelul comunităților și cu
o paleta de specialiști mai vastă în funcție de problematica identificată.

Personalul care prestează activități de asistență medicală comunitară lucrează în colaborare cu

personalul din cabinetele medicilor de familie, cu personalul din cadrul serviciului public de asistență
socială, cu personalul centrului comunitar integrat și cu alți furnizori de servicii de sănătate, sociale,
educaționale, inclusiv cu organizații neguvernamentale care furnizează servicii de profil.

Avizul de înfiinţare a CCI-urilor este dat de Ministerul Sănătăţii prin Unitatea de Incluziune Socială,
respectiv prin coordonatorul naţional al activității de asistență medicală comunitară (Ordin MS 1558/
2019 – ordin privind numirea coordonatorului naţional al activității de asistență medicală
comunitară).

Extras HG 324/ 2019

Art. 6
(1)Atribuţiile Ministerului Sănătăţii în domeniul asistenţei medicale comunitare, prin Unitatea de
incluziune socială:
n) avizează înfiinţarea centrelor comunitare integrate, ţinând cont de direcţiile strategice şi de
obiectivele de dezvoltare a asistenţei medicale comunitare la nivel naţional;
De asemenea în centrul comunitar integrat mai pot activa sau pot fi angajați și orice alți profesioniști
conform OUG nr. 18/2017 cu modificările și completările ulterioare în funcție de nevoile membrilor
comunității: moașă și/ sau mediator sanitar, după caz, consilier școlar și/ sau mediator școlar, medic
de familie, medic specialist, psiholog, agent de ocupare și alte categorii profesionale ce pot fi
70
implicați în soluționarea problematicii medico-socio-educaționale a grupurilor vulnerabile; precum și
personal administrativ.
Beneficiarii serviciilor și activităților furnizate în centrul comunitar integrat sunt categoriile
reglementate conform prevederilor OUG nr.18/2017 privind asistența medicală comunitară,anume,
Art. 7
(1) Beneficiarii serviciilor de asistenţă medicală comunitară sunt membrii comunităţii, cu precădere
persoanele vulnerabile din punct de vedere medical sau social, cu accent pe populaţia din mediul
rural şi grupurile vulnerabile, inclusiv cele de etnie romă.
(2) Categoriile de persoane vulnerabile sunt persoanele care se găsesc în următoarele situaţii:
a) nivel economic sub pragul sărăciei;
b) şomaj;
c) nivel de educaţie scăzut;
d) dizabilitate;
e) boli cronice;
f) boli aflate în faze terminale, care necesită tratamente paliative;
g) graviditate;
h) vârsta a treia;
i) vârsta sub 18 ani;
j) fac parte din familii monoparentale;
k) risc de excluziune socială;
l) alte categorii identificate ca vulnerabile din punct de vedere medical sau social de la nivelul
comunităţii.

Beneficiarii centrului comunitar integrat primesc servicii medicale comunitare indiferent de statutul
de asigurat sau neasigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Finanțarea centrelor comunitare integrate se asigură, potrivit legii, din următoarele surse:
a) Ministerul Sănătății asigură finanțarea cheltuielilor de personal pentru asistenții medicali
comunitari, moașe și mediatorii sanitari, cât și cheltuielile determinate de aplicarea standardelor
minime de dotare (trusa medicală pentru asistenții medicali comunitari și moașe), în limita creditelor
bugetare aprobate cu această destinație, conform prevederilor OUG nr. 18/2017, aprobată prin Legea
180/ 2017;
b) unitățile/ subdiviziunile administrativ - teritoriale finanțează infrastructura centrului și dotarea
minimă, din bugetul local, din diferite fonduri externe nerambursabile și, după caz, alte fonduri legal
constituite și în conformitate cu prevederile legale în vigoare, precum și bunurile și serviciile
necesare întreținerii și funcționării centrului și activității de asistență medicală comunitară, conform
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2017;
c) finanțarea celorlalte categorii de personal din centrul comunitar integrat care furnizează, potrivit
legii, servicii medicale, sociale și după caz educaționale, se realizează de către autoritățile
administrației publice locale, cu asigurarea finanțării cheltuielilor acestora din bugetul local respectiv.

Pentu înființarea și funcționarea unui centru comunitar e necesar următorul barem:

a) un birou pentru personalul centrului
b) o încăpere pentru consiliere individuală medicală și/sau întâlniri de grup
c) o încăpere pentru consiliere socială sau alte activități de servicii sociale
d) o încăpere pentru activități de consiliere/mediere școlară/alte activități cu specific educativ
e) un spațiu cu dotare medicală minimală, în care să se poată furniza consultații de către medicul de
familie sau de către medicii de specialitate care doresc să furnizeze servicii medicale de specialitate
în sistem flexibil, inclusiv servicii de telemedicină și paleație;
f) un spațiu de depozitare;
g) grupuri sanitare distincte pentru personal și beneficiari;

71
În cazul unităților teritorial administrative care dispun de fonduri în bugetul local sau prin alte
finanțări nerambursabile și, funcție de nevoile și de resursele colectivității/ colectivităților locale în
centrul comunitar integrat pot funcționa:
a) un punct de lucru de medicină de familie sau un cabinet individual de medicină de familie cu
respectarea legislației specifice privind înființarea acestora;
b) un cabinet de medicină dentară, un punct de recoltare pentru analizele medicale,
alte servicii medicale necesare unităților/subdiviziunilor administrativ- teritoriale, cu respectarea
legislației specifice privind înființarea acestora;
c) un centru de permanență cu respectarea legislației specifice privind înființarea acestora;
d) alte puncte de lucru destinate activităților și serviciilor integrate de sănătate, sociale și
educaționale, în conformitate cu nevoile locale identificate și cu posibilitățile de finanțare ale
unității/unităților/ subdiviziunii/subdiviziunilor administrativ-teritoriale.
Un centru medico-social care respectă în proproție de 80% criteriile de mai sus, privind înființarea
unui centru comunitar integrat funcționează la nivelul Primăriei Comunei Cumpăna din judetul
Constanța, numit Centru Multifuncțional de Asistență Socio- Medicală.

Inițiative în derulare cu finanțare nerambursabilă din fonduri europene cu impact în dezvoltarea

rețelei de centre comunitare integrate și în care se vor analiza și prelua exemplele de bune practice
deja elaborate și implementate în cadrul proiectelor de dezvoltare a bunelor practice in activitatea
medico-socio-educațională.

Caracteristici avute în vedere în procesul de catagrafiere a populaţiei

Principalele caracteristici în baza cărora se face catagrafierea populației sunt:
a) nivelul socioeconomic al gospodăriei,
b) numărul membrilor gospodăriei,
c) genul și vârsta membrilor familiei,
d) condițiile de locuit,
e) starea de igienă a gospodăriei,
f) statutul de încadrare în muncă a membrilor familiei și în sistemul de asigurări sociale de sănătate,
g) starea curentă de sănătate și eventuale patologii cronice ale fiecărui membru al familiei,
h) statusul privind serviciile preventive - cum ar fi vaccinare și screening, conform vârstei,
i) riscuri personale și familiale,
j) alte caracteristici specifice populației din colectivitățile locale deservite.

Nerespectarea prevederilor legale privind activitatea de asistență medicală comunitară atrage

sancțiuni.
Ministerul Sănătăţii exercită controlul privind respectarea legislaţiei specifice organizării,
funcţionării şi finanţării activităţii de asistenţă medicală comunitară, mijloacele de control urmând a
fi stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Activitatea de control al activităţii de asistenţă medicală comunitară

Extras HG 324/ 2019

Art. 42
Ministerul Sănătăţii este abilitat să exercite controlul privind respectarea legislaţiei referitoare la
organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă medicală comunitară prin Unitatea de
incluziune socială şi structurile de control din aparatul propriu, precum şi cele existente la nivelul
direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Art. 43
72
(1)Nerespectarea legislaţiei privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă
medicală comunitară atrage sancţiuni, după cum urmează:
a)avertisment - pentru personalul din asistenţa medicală comunitară pentru nerealizarea atribuţiilor
prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2017, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 180/2017, şi în prezentele norme metodologice;
b)avertisment - pentru autoritatea administraţiei publice locale care nu respectă prevederile privind
organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă medicală comunitară, reglementată de
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2017, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 180/2017, şi prevederile prezentelor norme metodologice;
c)retragerea finanţării unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale care continuă să nu
respecte prevederile privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă medicală
comunitară reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2017, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2017, şi prevederile prezentelor norme metodologice,
după primirea avertismentului prevăzut la lit. b);
d)avertisment - pentru furnizorul privat de asistenţă medicală comunitară care nu respectă
prevederile privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă medicală
comunitară reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2017, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2017, şi prevederile prezentelor norme metodologice;
e)retragerea finanţării pentru furnizorul privat de asistenţă medicală comunitară care continuă să
nu respecte prevederile privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă
medicală comunitară reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2017, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2017, şi prevederile prezentelor norme metodologice,
după primirea avertismentului prevăzut la lit. d).
(2)Metodologia privind aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al
ministrului sănătăţii, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme
metodologice.

Asistența medicală comunitară înseamnă să ajuți oamenii să trăiască sănătos în cele mai optime
condiții de mediu și, atunci când au nevoie de îngrijire medicală, aceasta să li se acorde la momentul
potrivit, în comunitățile lor, de aici si necesitatea dezvoltării echipelor comunitare integrate și a
centrelor comunitare integrate cu o varietate de servicii medico-socio-educaționale. Este un obiectiv
necesar pentru o acoperire universală cu servicii medicale, care trebuie să fie la baza oricărui sistem
de sănătate funcțional pentru că are ca scop principal prevenția evoluției diferitelor patologii
medicale prin identificarea pacientilor în timp util și referirea lor către medicii de familie sau medicii
specialiști, promovarea practicilor necesare unui stil de viață sănătos. Abordarea în echipa
comunitară integrată multidisciplinară, din cadrul centrelor comunitare integrate, a problematicii
complexe medico-sociale poate preveni din fază incipientă efectele diferitelor probleme medicale,
sociale precum și a celor asociate acestora ceea ce poate conduce la prevenirea excluziunii
beneficiarilor aparținând grupurilor vulnerabile prin asigurarea de servicii specializate începând de la
cele de identificare a problemelor, continuând cu cele de intervenție, monitorizare și sprijin,

Concluzii
Creșterea eficienței în sistemul de sănătate va fi posibilă și prin întărirea rețelei de asistență medicală
comunitară, integrarea serviciilor la nivel comunitar și crearea centrelor comunitare integrate având
în vedere evidențele înregistrate prin proiectele pilot derulate anterior și care confirmă rezultatele
cercetărilor internaționale care demonstrează cost - eficiența intervențiilor similare.
Centrele comunitare integrate furnizează servicii de asistență medicală comunitară integrate cu
serviciile sociale și cele educaționale persoanelor vulnerabile din punct de vedere medical, economic

73
și social adaptate nevoilor acestora. Aceste centre sunt organizate și înființate ca entități cu sau fără
personalitate juridică la nivelul unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale.
Ministerul Sănătății trebuie să consolideze programul de instruire pentru personalul din rețeaua de
asistență medicală comunitară și să sprijine dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară și a
centrelor comunitare integrate în întreaga țară.

RESURSE
http://serviciicomunitare.ro/
www.ms.gov.ro

74
 ANEXE I. CONCEPTUL DE SERVICII COMUNITARE INTEGRATE

1. Mecanismul de colaborare interinstituțională în domeniul serviciilor comunitare

integrate

NIVEL CENTRAL

MS MEC MLPDA MP MJ MAI ANR

MMPS

ANPIS ANOFM ANDPDCA – CSE ANES - CONES CNPP CNPV CNIS ANITP ANA

NIVEL REGIONAL CSE –

15 centre ANITP

NIVEL JUDEȚEAN
UJSS
41 Consilii județene
42 Prefecturi CJIS CAI
+ 6 CL sectoare

41 AJOFM 42 Servicii 42 ISJ 42 birouri CPECA

42 AJPIS uri 42 COJES Tribunale
+1 42 CJPV probațiune CJPAS jud. pt romi CAIA
AMOFM
47 DGASPC CJRAE - Unități medicină 42 DSPJ
SEC, CAPH, SECPH, EIL, EMI SEOSP, legală
COSP

NIVEL LOCAL
ECI
Consilii locale - PAC

Primării

CCIP SPAS-uri (DAS)/ SCC

compartiment AS

Unități de ECI Unități sanitare Cabinete medici Unități ONG uri

învățământ familie poliție

75
76
LEGENDĂ:

Page8
AJOFM – Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă
AJPIS – Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială
AMOFM – Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă
ANA – Agenția Națională Antidrog
ANES – Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați
ANITP – Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane
ANOFM – Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
ANDPDCA – Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu
Dizabilitati Copii și Adopție
ANPIS – Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială
ANR – Agenția Națională pentru Romi
CAI – Comisiile pentru coordonarea implementării măsurilor
necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor
din aşezările informale
CAIA – Centrele de Asistență Integrată a Adicțiilor
CAPH - Comitete de analiză a problemelor persoanelor cu handicap
CAPPH - Consiliul de analiză a problemelor persoanelor cu handicap
CCIP – Centrul Comunitar de Învățare Permanentă
CJIS – Comisii județene de incluziune socială
CJPAS – Comisia Judeţeană de prevenire a abandonului şcolar
CJPV – Consilii județene persoane vârstnice
CJRAE – Centru Județean de Resurse și Asistență Educațională
CNIS – Comisia Națională pentru Incluziune Socială
CNPP – Casa Națională de Pensii Publice
CNPV - Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice
COJES – Comisii județene pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați
CONES – Comisia Națională în domeniul Egalității de Șanse între Femei și
Bărbați
COSP – Comisia de orientare școlară și profesională
CPECA - Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog
CSE – Comisia Superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap
DGASPC – Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului
DSPJ – Direcții Județene de Sănătate Publică
ECI – Echipe comunitare integrate
EIL – Echipa intersectorială pentru prevenirea şi combaterea exploatării
copiilor prin muncă și combaterea violenței în familie
EMI - Echipa multidisciplinară şi interinstituţională în situaţiile de
violenţă asupra copilului
ISJ – Inspectoratul Școlar Județean
MAI – Ministerul Afacerilor Interne
MEC – Ministerul Educației și Cercetării
MJ – Ministerul Justiției
MLPDA - Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației
MMPS – Ministerul Muncii și Protecției Sociale
MP – Ministerul Public
MS – Ministerul Sănătății
PAC – Program de acțiuni comunitare destinat prevenirii şi
combaterii riscului de marginalizare şi excluziune socială
SCC – Servicii comunitare consultative
SEC – Serviciu evaluare complexă copil
SEOSP - Serviciul de evaluare şi orientare şcolară şi profesională
UJSS – Unități Județene de Suport și Supervizare
Page8
 2. Schema mecanismului operațional de colaborare interinstituțională și coordonare a
serviciilor comunitare integrate

NUCLEU SERVICII PUBLICE NUCLEU SERVICII PUBLICE NUCLEU ALTE

LOCAL DE INTERES JUDEȚEAN DE INTERES CENTRAL AUTORITĂȚI
LOCAL, prestatorii JUDEȚEAN, și ALE
UAT 1 serviciilor de interes 1 serviciile MMPS/MS/MEC ADMINSTRAȚ
UAT 2 public local, cf. 2 deconcentrate ale IEI PUBLICE
… Codului administrativ, … ministerelor și CENTRALE
UAT art.129 alin.(7) și cei 40 prestatorii de servicii
de la nivelul județului/ de interes public
regiunii; (întocmirea județean sau regional,
listei în sarcina ECI) conform Codului
administrativ, art.173
alin. (5)

ECI+ UJSS și comisia M3+

județeană de
incluziune
socială +

Protocol Formalizarea echipei Protocol Formalizarea echipei Protocol Formalizarea

Atribuții asumate prin Atribuții asumate Atribuții asumate structurii
HCL prin HCJ/ordin prin ordin comun responsabile și a
prefect/decizie, etc. obiectivelor

Acordarea Distribuirea Monitorizarea Distribuirea Elaborarea actelor

de servicii permanentă de și coordonarea permanentă de normative și
comunitare informații serviciilor informații/promvare procedurilor
integrate Ședințe comune cu comunitare Ședințe comune pentru ECI și
prin SAC alte servicii publice de integrate din pentru monitorizare, UJSS, inclusiv
licențiat, pe interes local UAT 1,2..., pe coordonare; platforma SCI
baza Ședinte comune ECI baza Ședinte individuale interoperabilă cu
procedurilor pentru evaluare și procedurilor de supervizare; aplicaţia
reglementat elaborare planuri de reglementate Vizite în teren pentru AMCMSR.gov.ro.
e, precum și intervenție precum și a promovare; Monitorizare și
a celor Vizite în teren celor speciale Susținere în ședințele coordonare ECI și
speciale Planuri de intervenție elaborate în comisiei județene; UJSS;
elaborate în Acordare servicii cadrul Colectare indicatori; Colectare
cadrul Referire personalizată proiectului, indicatori;
proiectului, Colectare indicatori; inclusiv
inclusiv platforma SCI
platforma
SCI

3. Platforma online SCI-aplicația software SCI

Platforma online este principalul instrument IT prin intermediul căruia se asigură cooperarea
interinstituțională în cadrul serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și excluziunii
sociale, dar și generarea de resurse pentru public. Platforma, care ar putea fi găzduită pe domeniul
www.servicii-sociale.gov.ro va fi utilizată de ECI din cele 139 de comunități și de echipele UJSS și va
genera date pentru public.
Page8
După elaborarea acesteia, aplicația urmează să fie instalată pe tabletele achiziționate în cadrul proiectului
și utilizate de fiecare membru ECI/UJSS.

Model platformă online

MEC MS MMPS
TRU
CEN

http://www.servicii-sociale.gov.ro/ro
http://serviciicomunitare.ro/

Hărţi servicii sociale Hărţi servicii comunitare

integrate

Prefectura/Comisia de incluziune socială Alba

Prefectura/Comisia de incluziune socială Arad
Prefectura/Comisia de incluziune socială Argeş
Prefectura/Comisia de incluziune socială Bacău
DGASPC/ UJSS Alba Prefectura/Comisia de incluziune socială Bihor
DGASPC/ UJSS Arad Prefectura/Comisia de incluziune socială Bistriţa-
DGASPC/ UJSS Argeş Năsăud
Prefectura/Comisia de incluziune socială Botoşani
DGASPC/ UJSS Bacău
Prefectura/Comisia de incluziune socială Brăila
DGASPC/ UJSS Bihor Prefectura/Comisia de incluziune socială Braşov
DGASPC/ UJSS Bistriţa-Năsăud Prefectura/Comisia de incluziune socială Buzău
DGASPC/ UJSS Botoşani Prefectura/Comisia de incluziune socială Călăraşi
DGASPC/ UJSS Brăila Prefectura/Comisia de incluziune socială Caraş
DGASPC/ UJSS Braşov -Severin
DGASPC/ UJSS Buzău Prefectura/Comisia de incluziune socială Cluj
DGASPC/ UJSS Călăraşi Prefectura/Comisia de incluziune socială
DGASPC/ UJSS Caraş -Severin Constanţa
Prefectura/Comisia de incluziune socială Covasna
DGASPC/ UJSS Cluj
Prefectura/Comisia de incluziune socială
JUD
EŢE

DGASPC/ UJSS Constanţa

AN

Dâmboviţa
DGASPC/ UJSS Covasna
Prefectura/Comisia de incluziune socială Dolj
DGASPC/ UJSS Dâmboviţa Prefectura/Comisia de incluziune socială Galaţi
DGASPC/ UJSS Dolj Prefectura/Comisia de incluziune socială Giurgiu
DGASPC/ UJSS Galaţi Prefectura/Comisia de incluziune socială Gorj
DGASPC/ UJSS Giurgiu Prefectura/Comisia de incluziune socială Harghita
DGASPC/ UJSS Gorj Prefectura/Comisia de incluziune socială
DGASPC/ UJSS Harghita Hunedoara
DGASPC/ UJSS Hunedoara Prefectura/Comisia de incluziune socială Ialomiţa
DGASPC/ UJSS Ialomiţa Prefectura/Comisia de incluziune socială Iaşi
DGASPC/ UJSS Iaşi Prefectura/Comisia de incluziune socială
Maramureş
DGASPC/ UJSS Maramureş
Prefectura/Comisia de incluziune socială
DGASPC/ UJSS Mehedinţi
Mehedinţi
DGASPC/ UJSS Mureş Prefectura/Comisia de incluziune socială Mureş
Şedinţe de DGASPC/ UJSS Neamţ Prefectura/Comisia de incluziune socială Neamţ
coordonare/ DGASPC/ UJSS Olt Prefectura/Comisia de incluziune socială Olt
supervizare DGASPC/ UJSS Prahova Prefectura/Comisia de incluziune socială Prahova
DGASPC/ UJSS Sălaj Prefectura/Comisia de incluziune socială Sălaj
DGASPC/ UJSS Satu Mare Prefectura/Comisia de incluziune socială Satu
DGASPC/ UJSS Sibiu Mare
Prefectura/Comisia de incluziune socială Sibiu
DGASPC/ UJSS Suceava
Prefectura/Comisia de incluziune socială Suceava
DGASPC/ UJSS Teleorman Prefectura/Comisia de incluziune socială
DGASPC/ UJSS Timiş Teleorman
DGASPC/ UJSS Tulcea Prefectura/Comisia de incluziune socială Timiş
DGASPC/ UJSS Vâlcea Prefectura/Comisia de incluziune socială Tulcea
DGASPC/ UJSS Vaslui 80 Prefectura/Comisia de incluziune socială Vâlcea
Prefectura/Comisia de incluziune socială Vaslui
DGASPC/ UJSS Vrancea
Prefectura/Comisia de incluziune socială Vrancea
 LOC
AL
Filtre
împărtăşire
informaţii
cazuri

Site UAT

EXTERN INTERN

Profilul comunităţii Centrul comunitar online ECI UAT

Indicatori:  Formulare
 Situaţia socio-  Informaţii servicii
economică  Chat
publice de interes
 Hărţi  Şedinţe săptămânale
general din localitate şi
 Programul de acţiuni judeţ  Conferinţe de caz
comunitare pentru  Aplicaţii de dezvoltare  Cazuri
combaterea sărăciei personală  Rapoarte
 Cursuri  Indicatori
 Instruiri
 Conferinţe
 Webinar Managementul de caz pentru combaterea
sărăciei şi excluziunii sociale

Filtre Filtre
împărtăşire împărtăşire
informaţii informaţii
81 cazuri cazuri
 AS CŞ/MŞ AMC

SPAS CJRAE CCI

SC MF
CCIP

CENTRU

BRAŞOV COVASNA HARGHITA MUREŞ SIBIU

Bunesti Ojdula Plăieşii de Nadeș Bradeni

Cața Zagon jos Taureni Brateiu
Hoghiz Satu Mare Zagar Șeica mică
Măieruș Ulieș

NORD-EST

BACĂU BOTOŞANI IAŞI NEAMŢ SUCEAVA VASLUI

82
Parava Manoleasa Dumești Boghicea Pătrăuţi Ghergheşti
Parincea Rauseni Cîndești Ivăneşti
Pîncești Stăuceni Stănița Murgeni
Valea Solești
TELEORMAN
ursului

NORD-VEST

BIHOR BISTRIŢA-NĂSĂUD CLUJ SĂLAJ SATU MARE

Lăzăreni Parva Panticeu Dragu Turulung

Romuli Şamşud
Teaca Sânmihaiu
Almașului

SUD

ARGEŞ CĂLĂRAŞI DÂMBOVIŢA GIURGIU IALOMIŢA PRAHOVA

Aninoasa Nana Cornățelu Găujani Bărbulești Gherghița Pietrosani

Cetățeni Săruleşti Schitu Boranesti Șotrile Săceni
Uda
Clocociov

SUD-EST

BRĂILA BUZĂU CONSTANŢA GALAŢI TULCEA VRANCEA

83
 Dudești Chiojdu
Gura Caliței Adamclisi Bălășești Ciucurova
Frecăței Pogoanele
Năruja Băneasa Vlădești Dăeni
Râmnicelu Reghiu Cuza Vodă
Spulber

SUD-VEST

DOLJ GORJ MEHEDINŢI OLT VÂLCEA

Catane Albeni Gruia Dobrețu Racovița

Rosia de Poroina Giuvărăști
Amaradia Mare

VEST

ARAD CARAŞ-SEVERIN HUNEDOARA

Bata Șopotu Nou Lunca

Cernii de
Jos

4. Reprezentarea grafică a modelului de intervenţie SCI - Eliminarea barierelor în combaterea

sărăciei

84
 PERSOANĂ59
 Codul civil prevede obligația de
întreținere între părinți și copii, între
soți, etc.
 Codul administrativ prevede
obligația autorităților administrației
publice locale de a asigura servicii
publice de interes general (SSIG)
fără de care viața de zi cu zi a tuturor
cetățenilor nu se poate desfasura și
egalitatea de șanse în accesarea
acestor servicii.
 Este reglementat sistemul de
educație gratuit și obligatoriu.
 Este reglementat sistemul de
asigurări de sănătatate și asigurări
sociale, etc.
 Asistența socială este parte din
pachetul minim de servicii de
asistență comunitară prevăzute de
CA.
PRIMĂRIA / COMUNITATEA60
 Asistența socială este parte din
pachetul minim de servicii de
asistență comunitară prevăzute de
CA.
 Legea asistenței sociale prevede
obligația înființării SPAS și acordării
cel puțin a serviciilor de asistență
comunitară, al căror principal scop
este prevenirea și combaterea
sărăciei și excluziunii sociale.
 Diagnoza socială, programe de
acțiune comunitară pentru
combaterea sărăciei, strategii de
dezvoltare, inclusiv de dezvoltare a
serviciilor sociale, planuri anuale de
acțiune privind serviciile sociale,
implementarea managementului de
caz în asistență socială.
CONSILIUL JUDEȚEAN
 PREFECTURA/AJPIS/DSP/DGASP
C/IS/CJRAE/ANOFM/ONG, ETC.
 Dezvoltarea echilibrată a serviciilor
la nivelul județului (art.114 din
Legea nr.292/2011);
 Serviciile de prevenire/intervențiile
de urgență; Programe de
formare/pregătire profesională a
personalului din servicii sociale;
Comisia de incluziune socială asigură
includerea în planul județean a
obiectivelor UAT;
59
Responsabilitatea privind dezvoltarea propriilor capacităţi de integrare socială şi implicarea activă în soluţionarea situaţiilor de dificultate revine fiecărei
persoane, precum şi familiei acesteia
60
în situaţia în care persoana sau familia nu îşi poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locală şi structurile ei asociative (...)
oportunităţi egale / beneficii de asistenţă socială şi servicii sociale adecvate
BARIERE (exemple):
 lipsa veniturilor și a condițiilor
adecvate de locuit
 neasigurat/neînscris la medic de
familie, boală cronică;
 fără calificare, abandon școlar,
analfabetism funcțional;
 nivel crescut de izolare socială
 stimă de sine redusă/complex
inferioritate/istoric personal care
conduce la atitudine de
neîncredere/ostilă față de familie;
 dificultăți de luare a deciziilor pe
termen lung;
 experiențe anterioare eșuate/de
discriminare în relația cu serviciile
publice/comunitatea;
 victimă a cutumelor segregaționiste.
BARIERE (exemple):
 ponderea mare din totalul populației
a persoanelor fără venituri, fără loc
de muncă și fără calificare;
 venituri mici la bugetul local;
 lipsa cooperării interinstituționale
între serviciile publice de bază;
 lipsa SPAS și implicit a surselor de
informare și consiliere gratuită, a
serviciilor publice de interes general;
 izolare spațială (locuințe în zone
marginalizate/la distanță mare de
centrul administrativ al UAT, așezări
informale în extravilan, etc.);
 nerespectarea de către AAPL a
procedurilor de consultare publică,
inclusiv a grupurilor dezavantajate;
BARIERE (exemple):
 relația dintre DGASPC și SPAS
(UAT);
 neimplementarea mecanismelor care
prevăd dezvoltarea echilibrată a
serviciilor sociale la nivelul județului
(ex. art.114 din 292);
 reprezentarea intereselor UAT în
comisiile județene de incluziune
socială;
 dificultăți în consultarea la nivel
județean în stabilirea obiectivelor de
dezvoltare și de implementare a
prevederilor referitoare la
cofinanțare din bugetele locale și cel
85
SCI – ECI - ELIMINAREA
BARIERELOR
 informează comunitatea cu privire la
drepturile persoanelor care trăiesc în
sărăcie și shimbă mentalitatea
referitoare la sărăcie
 schimbă mentalitatea și modul de
abordare al SSIG în relație cu
persoanele care trăiesc în sărăcie
 asigură informații în format ușor de
înțeles și prin mijoace accesibile
persoanelor care trăiesc în sărăcie,
referitor la drepturile acestora,
resursele de dezvoltare, etc.
 identifică vulnerabilitățile persoanei/
familiei în cadrul procesului de
evaluare și le prioritiează pentru
elaborarea PII
 încheie CONTRACTE DE
SERVICII SOCIALE
 elaborează planurile de intervenție și
asigură managementul de caz.
SCI – ECI - ELIMINAREA
BARIERELOR
 PROTOCOL ECI și cu orice resursă
disponibilă din comunitate;
 elaborează Programul de acțiuni
comunitare pentru combaterea
sărăciei și excluziunii sociale prin
implicarea tuturor SSIG și a
cetățenilor și acoperind toate
domeniile relevante: sănătate,
educație, transport, utilități publice și
amenajarea teritoriului, dezvoltare
economică, cultură;
 implementează managementul de caz
prin monitorizarea permanentă a
desfășurării acțiunilor prevăzute în
PAC
 facilitează participarea cetățenilor la
viața comunității, inclusiv a
structurilor comunitare consultative
și asigurarea reprezentării
persoanelor vulnerabile în aceste
structuri.
UJSS - ELIMINAREA
BARIERELOR
 PROTOCOL UJSS
 facilitează implementarea
mecanismelor de dezvoltare
echilibrată a serviciilor sociale la
nivelul județului, inclusiv prin
cofinantțre, înființare sevicii și
formare de personal;
 facilitează asigurarea reprezentării
intereselor/obiectivelor UAT în
Planul județean de incluziune socială
 coordonează și monitorizează ECI

STAT, autorități ale administrației
publice centrale (MMJS/MS/MEN) 61
 cooperare interministerială în
elaborarea actelor normative, în
analiza indicatorilor de incluziune
socială;
 susținere a serviciilor publice
descentralizate;
 programe de interes național;
județean
BARIERE (exemple): SCI - ELIMINAREA BARIERELOR
 monitorizare ineficientă a  PROTOCOL INTERMINISERIAL
implementării prevederilor legii –  cooperare/schimb de date/
inclusiv monitorizarea drepturilor
fundamentale ale cetățenilor;
 programe de interes național
 instrumente ineficiente de asigurare  îndrumare metodologică
a îndrumării metodologice și  standarde de calitate comune
formarea/specializarea continuă a
specialiștilor din servicii sociale;

5. Schema operațională ”Servicii comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a

excluziunii sociale în comunitățile marginalizate”

ANEXE II. MATERIALE RESURSĂ PENTRU ECHIPELE COMUNITARE

INTEGRATE (ECI)

1. Forme de suport adresate persoanei/ familiei care este afectată de sărăcie

Beneficiile de asistență socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor
individuale/familiale obţinute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal, precum şi o
formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii anumitor categorii de
persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.
61
şi, complementar, statul; (...) autorităţile statului intervenind prin crearea de oportunităţi egale şi, în subsidiar, prin acordarea de beneficii de asistenţă
socială şi servicii sociale adecvate. Măsurile de incluziune sociala includ sanatatea, eduatia, ocuparea, locuirea, participarea
86
Însă, soluțiile cele mai sustenabile de intervenție în asistență socială sunt cele care privesc - pe lângă
satisfacerea nevoilor elementare ale cetăţenilor privind locuirea, alimentația, igiena, etc., creșterea
oportunităților de angajare, facilitarea mobilității forței de muncă, încurajarea participării sociale,
culturale și economice în comunitate, acordarea sprijinului profesionist în depășirea situațiilor de
dificultate în care se pot afla la un moment dat, persoanele sau familiile, etc.

Activitățile principale pe care le poate desfășura serviciul de asistență comunitară înființat de serviciul
public de asistență socială: activități de informare și consiliere, evaluarea și elaborare plan de intervenție,
consiliere psihologică, facilitarea accesului la o locuință, promovarea unui stil de viață sănătos,
intervenție în stradă, colectare și distribuire ajutoare materiale, comunicare și monitorizare situații de risc
(telefonul verde, monitorizare persoane vârstnice singure și bolnavi cronici cu venituri mici, etc.), suport
pentru realizarea unor activități instrumentale ale vieții zilnice, mici reparații sau lucrări de amenajare a
mediului ambiant, etc.

Înainte de finalizarea evaluării și elaborarea planului inițial de intervenție, consilierea inițială este
obligatorie și gratuită.
Cu această ocazie, asistentul social are obligația de a pune la dispoziția persoanei cel puțin două categorii
de informații:
- Publicate deja/accesibile deja în locuri publice de informare: site-uri, infochioșcuri/cabinete, etc.
- Ajutor de urgență, bancă de alimente, date de contact servicii publice, etc.;
- Condiții de acordare a asistenței sociale: acord prelucrare date cu caracter personal, informații
confidențiale, etc.

Tot în cadrul consilierii inițiale, dar și în alte ocazii stabilite de comun acord cu beneficiarul, asistentul
social îl sprijină pe acesta în analizarea propriei situații în vederea luării deciziilor.
Există multe exemple de instrumente în manualele de asistență socială, în legislația în vigoare sau în
resursele disponibile ale unor furnizori de serivicii sociale.

Un instrument util este analiza SWOT în luarea deciziilor.

Exemplu:
Cât de bine trebuie să cântărești lucrurile când iei decizii importante sau când resursele sunt limitate și nu
există un plan B!
Găsirea unui loc de muncă sau schimbarea acestuia, inclusiv plecarea la muncă în străinătate, înscrierea
copilului la școală, înscrierea la un curs de calificare, mutarea în altă localitate, mutarea într-o locuință
mai bună, separarea de persoanele cu care locuiești, etc. reprezintă decizii pe care vrei să le iei cât mai
bine informat. Lipsa resurselor, sentimenul că ești forțat de împrejurări, că nu ai soluții și în general,
stresul traiului sub ”tirania momentului”, a faptului că ”nu ai nimic de pierdut” pot conduce la decizii care
nu valorifică suficient potențialul tău sau chiar la decizii în defavoarea ta, care te pot pune în situații de
risc sau pot conduce la comportamet autodisctructiv.

Exemplu SWOT personal

Factori interni

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

87
 Factori externi
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

Resurse:
https://creately.com/blog/diagrams/personal-swot-analysis/
Un alt instrument pe care asistentul social îl poate utiliza este evaluarea nivelului de stres. Se
utilizează cel puțin o listă simplă de întrebări cu ajutorul cărora persoana beneficiară este pusă în situația
să analizeze cele mai importante aspecte generatoare de stres.
Exemplu: Codul de bună practică al asistentului social

RESURSE LA NIVEL DE COMUNITATE LOCALĂ

În ceea ce privește combaterea sărăciei și excluziunii sociale, asistentul social din echipa ECI, are la
dispoziție atât resursele aflate la nivel de comunitatea locală, cât și serviciile sociale beneficiile materiale
puse la dispoziție instituțiilor și organizațiilor care oferă servicii sociale grupurilor defavorizate.
Resursele aflate la nivelul de comunitate locală:
Banca de alimente este un serviciu social care colectează gratuit bunuri de consum ca de exemplu
alimente sau produse de igienă personală, într-un spațiu dedicat, le triază și le pregătește pentru a fi
livrate, gratuit pentru a ajunge la beneficiarul final. Partenerii băncii de alimente pot fi companii care
produc, stochează, livrează, comercializează bunuri, oferite gratuit organizațiilor care gestionează servicii
de asistență socială. Această inițiativă, are la baza reglementările legii nr 217/ 2016 privind diminuarea
risipei alimentare, conform cărora alimentele care ies din circuitul consumului uman din pricina
degradării sunt distruse62. Conform art. 3, ale legii menționate anterior, ne aduce în atenție posibilitatea ca
aceste produse să fie direcționate către beneficiarul vulnerabil, aproape de data de durabilitate sau
comercializarea acestora la un preț minim. O iniţiativă formulată în acest sens, care contribuie la
dezvoltarea comunității locale, poate fi lansată de către grupul de acțiune locală- grup cu atribuții în ceea
ce privește asumarea responsabilității sociale și individuale, preocupare față de mediu și cooperare cu
autoritățile publice în vederea dezvoltării și creșterii nivelului de bunăstare a comunității. Astfel, la nivel
de comunitate locală, grupul de inițiativă locală poate propune un proiect care să aibă la baza dezvoltarea
de bănci de alimente, iar implicarea comunității locale să presupună identificarea de voluntari care să
promoveze inițiativa63. Echipa ECI, poate susține inițiative privind dezvoltarea la nivel de comunitate
locală a unor grupuri de acțiune locală, care poate iniția proiecte de dezvoltare a comunității locale în
vederea combaterii sărăciei și excluziunii sociale.
Magazin social, este o altă modalitate de combatere a sărăciei și excluziunii sociale. Donatorii pot fi
persoane fizice sau juridice care pot oferi alimente, produse igienico- sanitare, rechizite, mobilier, jucării,
haine. Pentru a putea beneficia de facilității oferite de către magazinul social, beneficiarul vulnerabil,
trebuie sa returneze ceva comunității.64
Resursele oferite persoanelor vulnerabile, prin intermediul autorității locale constau în:
Ajutoare materiale (materiale igienico- sanitare, haine, alimente) acordate de serviciul public de
asistență socială. În acest sens, serviciul public de asistență socială stabilește procedura de acordare al

62
Legea nr 217/ 2016 privind diminuarea risipei alimentare
63
A se vedea acest link https://crucearosie.ro/cauze-urgente/banca-de-alimente/
64
Exemple de magazine sociale https://www.socialxchange.ro/, http://somaro.org/
88
acestui tip de ajutor imediat, iar echipa ECI, susține beneficiarul în depunerea documentației necesare de
acordare a ajutorului. Sumele aferente ajutoarelor materiale sunt cuprinse în bugetul local al serviciului
public de asistență socială cu aprobare din partea Consiliului Local sau pot fi primite de către autoritatea
publică local sub forma de donații.
Cantina socială este un serviciu sociale care funcționează în baza legii 208/ 1997 privind cantinele de
ajutor social și legea asistenței sociale 292/ 2011 cu modificările și completările ulterioare. Asistentul
social din echipa ECI, poate direcționa beneficiarul vulnerabil către un asfel de serviciu existent în
comunitatea locală, pentru furnizarea de servicii sociale gratuite sau contracost, cât și pregătirea și
servirea mesei, zilnic, cât și transport gratuit pentru distribuirea hranei.65
POAD (Program de Ajutorare a persoanelor dezavantajate), program aprobat de către Comisia
Europeană, a cărui scop este să contribuie la reducerea precarității alimentare și materiale prin distribuirea
de pachete alimentare: faină, mălai, orez, paste făinoase, griș, ulei, zahăr, conserve, carne, pate de ficat,
compot, fructe, pachete cu poduse de igienă; material igienico- sanitare (periuță de dinți, săpun, șampon,
păr) sau produse pentru igiena casei: detergent rufe, materiale școlare, trusouri nou-născuți, articole
îmbrăcăminte și încălțăminte pentru persoane fără adăpost. Conex cu oferirea de ajutor material,
programul POAD, oferă și servicii integrate ca de exemplu: educație cu privire la asigurarea igienei
corporale și a locuinței, facilitarea accesului la servicii medicale, orientarea către servicii sociale,
orientarea în vederea inserției profesionale, sprijin în căutarea unui loc de muncă 66. Derularea unor astfel
de acțiuni în comunitate locală, îi oferă posibilitatea asistentului social din echipa ECI să ofere informații,
cât și să-l susțină pe beneficiar în ceea ce privește obținerea unui astfel de ajutor.
La nivel european, legislația care reglementează programul POAD, este: Decizia nr. C (2014) 9102,
ulterior modificat prin programul decizia nr. c (2015) 7016 din octombrie 2015 respectiv decizia nr. c
(2017) 1086 din februarie 2017. La nivel național, Hotărârea de Guvern nr. 799/ 2014 privind POAD,
modificată prin HG80/ 2015, HG627/ 2015, HG909/ 2016.67
Beneficii în natură, conform legii 292/ 2011 cu modificările și completările ulterioare, “beneficiile de
asistență socială în natură constau în ajutoare materiale, constând în bunuri de folosință personală sau
îndelungată și alimentare acordate individual ori în cadrul unor programe destinate facilitării accesului la
educație, sănătate și ocupare”68. În acest sens, autoritățile publice locale sunt obligată să cuprindă în
bugetul de venituri asemenea, costuri care să fie acordate prin serviciul public de asistență socială.
Colaborare cu furnizorii de servicii sociale/ referire la furnizorii de servicii sociale
În vederea diversificării serviciilor sociale, serviciul public de asistență socială are obligativitatea,
conform legislației în vigoare să încheie parteneriate public privat: art 3 lit. h “ încheie în condițiile legii,
contracte de parteneriat public-public și public-privat pentu sprijinirea financiară și tehnică a autorităților
publice locale de la nivelul județului pentru susținerea dezvoltării serviciilor sociale” 69, și totodată să aibă
o evidență a furnizorilor publici și privați existenți în aria de competență. Colaborarea cu furnizorii de
servicii sociale se poate face prin intermediul protocoalelor de colaborare, plecând de de la nevoile
beneficiarilor, identificate pe teren. Colaborarea public-privat are ca scop, acoperirea acelor servicii
sociale pe care serviciul public de asistență socială nu îl poate acoperi din resurse proprii. De exemplu,
furnizorul de servicii sociale poate acoperi furnizarea de ajutoare materiale imediate: ajutoare materiale,
beneficii în natură, servicii de tip cantină socială, servicii de tip banca de alimente. În acest sens, scopul
65
A se vedea legea 208/ 1997 privind cantinele de ajutor social și legea asistenței sociale 292/ 2011 cu modificările și completările ulterioare
66
Informații suplimentare https://www.fonduri-ue.ro/presa/noutati-am-oi/details/6/458/am-poad-public%C4%83-ghidul-solicitantului-%E2%80%9Cacordarea-de-pachete-cu-
ajutoare-alimentare-%C8%99i-produse-de-igien%C4%83-poad
67
A se vedea linkul https://www.fonduri-ue.ro/poad-2014
68
Legea asistenței sociale 292/ 2011 cu modificările și completările ulterioare
69
A se vedea Hotărârea 797/ 2017 pentru aprobarea regulamentelor cadru de organizare și funa ționare al serviciilor publice de asisten ță socială și a structurii orientative de
personal
89
echipei ECI, are ca rol, crearea unei rețele formată din furnizori publici și privați de servicii sociale care
să intervină în ceea ce presupune combaterea sărăciei și excluziunii sociale, cât și direcționarea
beneficiarului către furnizorul public și privat care poate oferi un acest serviciu. În cazul în care,
furnizorul privat sau public se află în județ, serviciul public de asistență socială are obligația de a bugeta
sumele aferente asigurării transportului beneficiarului.
Ajutoarele imediate descrise mai sus, au la baza prevederile art. 3 din cadrul Protocolului de colaborare în
vederea implementării serviciilor comunitare integrate, necesare prevenirii excluziunii sociale și
combaterii sărăciei , aprobat prin Ordinul nr. 393/ 630/ 4236/ 20176, prin care sunt prezentate obligațiile
echipei ECI, la nivel de comunitate locală.
Sfaturi practice pentru asistentul social din echipa ECI, în furnizarea de ajutor imediat:
- Să cunoască beneficiile materiale acordate cu aprobare din partea Consiliului Local
- Să colaboreze în permanență cu asistentul social din cadrul serviciului public de asistență socială
pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale (colaborarea va avea la bază cunoașterea și
respectarea procedurilor interne de acordare a ajutoarele materiale imediate)
- Să identifice donatorii privați care pot furniza ajutoare materiale grupurilor vulnerabile
- Să includă în programul comunitar de acțiuni , măsuri de asistență socială de acordare a
ajutoarelor materiale prin finanțare din partea Consiliului Local
- Să fie proactivi prin inițierea/ dezvoltarea de proiecte care au la baza conceptul de bancă de
alimente ( identificarea la nivel de comunitate locală a unui grup locală de acțiune sau de voluntari
locali care să dezvolte ulterior inițiativa)- și să includă propunerea în programul comunitar de
acțiuni, cât și în strategia de dezvoltare locală, prin aprobarea acestei inițiative de către factorii de
decizie
- Să dezvolte/ inițieze colaborări cu furnizori privaţi care oferă beneficii materiale grupurilor
defavorizate
- Să direcționeze beneficiarul vulnerabil către acest tip de servicii sociale (cantină socială) și
beneficii, existente la nivel de comunitate locală/ județ
- Să susțină beneficiarul vulnerabil în depunerea cererilor/solicitărilor pentru acordarea de ajutoare
imediate
- Să actualizeze în permanență planul individualizat de intervenție și să evalueze în echipa ECI,
modul în care ajutoarele imediate au îmbunătățit situația beneficiarului

2. Material resursă privind accesarea finanțărilor de către autoritățile publice locale

Prezentul material este dezvoltat în cadrul proiectului în cadrul proiectului „Crearea și implementarea
serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”
POCU/375/4/22/122607. Se dorește a fi un material care cuprinde o serie de informații referitoare la
accesarea și scrierea de proiecte cu finanțare din fonduri publice sau private, un material de
documentare/informare privind oportunitățile de finanțare pe care autoritățile publice locale trebuie să le
cunoască.
Atât în Cererea de finanţare, dar și din discuțiile cu autoritățile publice locale a fost identificat acest
domeniu de interes, scrierea și accesarea fondurilor europene și naționale pentru acordarea/suplimentarea
unor forme de sprijinire a comunităților vulnerabile sau identificării unor surse pentru dezvoltarea
resurselor umane (pregătire si formare continuă a specialiștilor), dezvoltarea infrastructurii sociale etc.
În Cererea de finanţare se prevede că, printre alte activități care vor fi realizate de către membrii
Unităţilor Judeţene de Suport şi Supervizare (UJSS) se regăsesc și atribuții legate de: ”facilitarea
sustenabilităţii proiectului prin identificarea unor  oportunităţi de finanţare nerambursabilă şi
scrierea de proiecte la nivel local”.
90
Scurtă introducere în domeniul finanțărilor europene nerambursabile
Peste jumătate din finanțarea UE se acordă prin FESI - Fondurile Structurale și de Investiții cu un buget
total de 454 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020 și ele reprezintă principalul instrument de politică
de investiții al Uniunii Europene (UE).
Prin FESI, UE și-a asumat angajamentul să creeze locuri de muncă mai numeroase și de calitate mai bună
și o societate favorabilă incluziunii sociale. Aceste obiective constituie nucleul Strategiei Europa 2020,
inclusiv coeziunea economică, socială și teritorială.
FESI sunt instrumente de finanțare nerambursabilă alocate statelor membre ale UE pentru a reduce
decalajele de dezvoltare economică și socială dintre acestea și cuprind 5 fonduri:
● Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER)
● Fondul Social European ( FSE)
● Fondul de Coeziune (FC)
● Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEDER)
● Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime( FEPAM)

ACORDUL DE PARTENERIAT dintre Comisia Europeană și fiecare stat membru stabilește planurile

autorităților naționale cu privire la utilizarea finanțării provenite din fondurile structurale și de investiții
europene în perioada 2014-2020
România beneficiază în perioada 2014-2020 de o alocare financiară de 30,84 de miliarde EUR din
fondurile FESI (contribuția națională de 5,63 de miliarde EUR). Astfel, țara noastră are un buget total de
36,47 de miliarde EUR pentru investiții în diverse domenii.
Programele finanțate din fondurile FESI la nivelul României în 2014-2020
După adoptarea acordului de parteneriat, Comisia și autoritățile naționale au convenit asupra unor
programe care stabilesc prioritățile pentru țară, regiuni sau domeniile de politică în cauză.
În România, programele finanțate din fondurile FESI în perioada 2014-2020 sunt:
- Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM)
- Programul Operațional Regional (POR)
- Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA)
- Programul Operațional Capital Uman (POCU)
- Programul Operațional Competitivitate (POC)
- Programul Operațional Asistență Tehnică(POAT)
- Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR)
- Programul Operațional Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM)
- Programele de Cooperare Transfrontalieră, Interregională, Transnațională:
1. Programul Interreg V-A România – Bulgaria
2. Programul operaţional comun România – Republica Moldova
3. Programul INTERREG IPA de cooperare transfrontalieră România - Republica Serbia
4. Programul Interreg V-A România – Ungaria
5. Programul operaţional comun România – Ucraina
6. Programul operaţional comun ''Bazinul Mării Negre''
7. Programul Ungaria - Slovacia - România – Ucraina
8. Programul de cooperare interregională INTERREG EUROPE
9. Programul de cooperare URBACT III
10. Programul transnaţional ''Dunărea'' 2014 – 2020
11. Programul de Cooperare ESPON 2020

Fondul Social European (FSE) este principalul instrument al UE pentru promovarea ocupării forței de
muncă și a incluziunii sociale; cu o finanțare de aproximativ 80 de miliarde EUR, FSE ajută oamenii să
își găsească un loc de muncă (sau unul mai bun), integrează în societate persoanele defavorizate și asigură
tuturor șanse mai echitabile în viață.

91
Sursa: blueguide_ro (30.11.2015).pdf)

Domeniul de aplicare al FSE

FSE sprijină 19 priorități de investiții din cadrul unor obiective tematice;
- (8) promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de
muncă;
- (9) promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare;
- (10 investițiile în educație, formare și formare profesională pentru competențe învățare pe tot
parcursul vieții;
- (11) consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o
administrație publică eficientă.

În acest scop, FSE promovează:

- niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă și de calitate a locurilor de muncă;
- îmbunătățirea accesului la piața forței de muncă;
- mobilitatea geografică și profesională a lucrătorilor;
- adaptarea lucrătorilor la schimbările în domeniul industriei și la schimbările din sistemele de
producție necesare
- pentru evoluțiile durabile;
- un nivel ridicat de educație și formare pentru toți;
- tranziția de la educație la încadrarea în muncă pentru tineri;
- combaterea sărăciei și incluziunea socială;
- egalitatea de gen, nediscriminarea și egalitatea de șanse;
- implementarea reformelor, în special în domeniile ocupării forței de muncă, educației, formării și
politicilor sociale.

ALTE TIPURI DE FONDURI EUROPENE

1. Programe de finantare gestionate direct de Uniunea Europeană
- Programul Consumer
- Programul Copernicus
- Programul COSME
- Programul „Vamă 2020″
- Programul Uniunii Europene pentru Ocupare și Inovare Socială (EaSI)
- Programul „Erasmus +”
- Programul „Europa Creativă”
- Programul „Europa pentru Cetățeni”
- Programul de cooperare Fiscalis 2020
- Programul „Galileo și Egnos”
- Programul „Orizont 2020”
- Programul „Health”
- Programul „Hercule III”
- Programul „Justice”
- Programul „Life”
- Programul „Rights, Equality and Citizenship” (Drepturi, Egalitate și Cetățenie)
- Programul „Mecanismul pentru Interconectarea Europei”

Sursa: http://mfe.gov.ro/programe/programe-gestionate-direct-de-uniunea-europeana/

2. Granturi Spațiul Economic European (SEE) și Norvegiene

Obiectivele majore ale Granturilor SEE și Norvegiene sunt reducerea disparităților sociale și economice
în Spațiul Economic European și întărirea relațiilor bilaterale dintre statele donatoare și cele beneficiare.

92
Liechtenstein contribuie la dezvoltarea socială şi economică a 15 state membre din estul, centrul și sudul
Uniunii Europene prin acordarea Granturilor SEE şi Norvegiene. Principalul stat donator este Norvegia,
care contribuie cu 97% din totalul finanțărilor.
Fondurile sunt distribuite pe programe de finanțare, încadrate în sectoarele prioritare specifice, în timp ce
domeniile, obiectivele și rezultatele așteptate sunt stabilite cu fiecare stat beneficiar în parte.
Cooperarea dintre România și țările Spațiului Economic European (SEE) a început ca urmare a aderării la
Uniunea Europeană la 01 ianuarie 2007, România devenind parte contractantă la Acordul privind SEE în
data de 25 iulie 2007.
Astfel, România beneficiază de o alocare de 502 mil. EUR în perioada de finanțare 2014-2021, alocate
prin 12 programe de finanțare (în curs de derulare).
În baza Memorandumurilor de înțelegere semnate la data de 13 octombrie 2016 între Guvernul României
și Statele donatoare, în perioada 2018-2024 vor fi finanțate proiecte în cadrul celor 12 programe de
finanțare stabilite, în domeniile:
 dezvoltare locală, reducerea sărăciei, incluziunea romilor, copii și tineri în situații de risc,
drepturile omului;
 energie regenerabilă, eficiență energetică, securitate energetică;
 dezvoltarea afacerilor, inovare și IMM;
 sănătate publică;
 cercetare;
 patrimoniu cultural, antreprenoriat cultural și cooperare culturală;
 justiție, servicii corecționale, combaterea violenței domestice și de gen;
 afaceri interne, cooperare polițienească și combaterea criminalității;
 educație, burse, ucenicie și antreprenoriat pentru tineri;
 dialog social și muncă decentă;
 cetățenie activă – societate civilă;
 mediu și schimbări climatice.

Sursa: http://mfe.gov.ro/granturi-see-si-norvegiene/

3. Inițiativa Valea Jiului

Ministerul Fondurilor Europene îndeplinește rolul de coordonator național pentru implementarea
Inițiativei Valea Jiului. Această inițiativă a fost dezvoltată în contextul lansării de către Comisia
Europeană, la 11 decembrie 2017, a Platformei pentru regiunile carbonifere în tranziție, care are ca scop
dezvoltarea proiectelor și strategiilor pe termen lung, ca răspuns la provocările sociale și de mediu cu care
se confruntă aceste regiuni.
În martie 2020 a fost lansată în consultare Strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii
Jiului 2021-2030 (Document de consultare publică) ce vizează dezvoltarea a 6 localități din regiune:
Petroșani, Lupeni, Aninoasa, Vulcan, Petrila și Uricani, prin dezvoltarea unor proiecte, finanțate din
fonuri europene care să aducă schimbări în Valea Jiului. Între aceste între cele șase unități administrative
ale Văii Jiului a fost semnat un Parteneriatul Văii Jiului pentru o Tranziție Justă.

Sursa: http://mfe.gov.ro/initiativa-valea-jiului/

4. Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI)

Comsia Europeană a aprobat decizia de punerea în aplicare a programului national al României de sprijin
din Fondul penru azil, migrație și integrare pentru perioda 2014-2020, alocat pentru a răspunde celor mai
urgente nevoi și pentru a asigura îndeplinirea priorităților în materie de migrație și anume:
- Azil: consolidarea și dezvoltarea Sistemului Comun de Azil
- Migrație: sprijinirea migrației legale
- Returnare: consolidarea unor strategii de returnare corecte și eficiente care să contribuie la
ccombaterea migrației ilegale

93
 - Solidaritatea: garantarea faptului că statele membre afcetate cel mai mult de fluxurile migratorii se
pot baza pe solidaritate

Sursa: http://igi.mai.gov.ro/ro/content/cadrul-legal

4. Fonduri naționale
Ministerul Muncii și Protecției Sociale derulează Programul de interes național (PIN) scop: Servicii
comunitare la domiciliu pentru persoane vârstnice (scop creșterea calității vieții persoanelor vârstnice) și
sprijin pentru autoritățile administrației publice locale din unitățile administrativ teritoriale în care s-au
înființat /nu au fost acreditate serviciile publice de asistență socială (scop îndeplinirea atribuțiilor în
organizarea, administrarea și acordarea de servicii sociale). Perioada de implementare a proiectului 2018-
2020, buget total alocat 115.000.000 lei

Sursa: http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/anunturi/5253-anunt-2-pin-24092018

Agenția Națională Antidrog derulează PIN cu mai multe subprograme pentru anul 2020:
- Educație nonformală și programe de petrecere a timpului liber adresate populației școlare, ca
alternativă la consumul de droguri,
- Dezvoltarea serviciilor mobile de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri.
Alte fonduri
- Ajutor de minimis este ajutorul financiar acordat unei întreprinderi unice.
Surse:
http://ana.gov.ro/despre-institutie/programe-si-strategii-proprii/
http://www.ajutordestat.ro/documente/GHID%20MINIMIS%202018_1669ro.pdf

Scurtă enumerare a temenilor utilizați în accesarea liniilor de finanțare care permit sprijin
financiar nerambursabil
Pentru explicarea si înțelegerea termenilor recomandăm documentare pe diverse surse puse la
dispoziție de autoritățile administrației publice centrale cu atribuții în domeniu:
https://mlpda.ro/userfiles/Fonduri_EU_autoritatile_publice_locale.pdf
https://www.mlpda.ro/userfiles/ghid_MP.pdf
- Axă prioritară
- Beneficiar
- Buget - Activități și cheltuieli
- Contract de finanțare
- Cerere de finanțare
- Cofinanțare
- Criterii de eligibilitate
- Evaluare
- Dubla finanțare
- Durata proiectului
- Grup țintă
- Ghidul Solicitantului – Condiții generale și Condiții Specifice
- Indicatorilor specifici de program
- Fonduri nerambursabile
- MySMIS
- Obiectiv general și obiective specifice
- Parteneri/Acord de parteneriat
- Prioritate de investiții
- Proces de evaluare și selecție a proiectelor
- Solicitant (potențial beneficiar)

94
 - Sustenabilitate
- Valoarea eligibilă a proiectului
- Valoarea neeligibilă a proiectului
- Valoarea totală a proiectului

RECOMANDĂRI PENTRU ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE ÎN VEDEREA

COMBATEREA SĂRĂCIEI ȘI EXCLUZIUNII SOCIALE
Pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale, asistentul social din echipa ECI are la dispoziție pe
lângă resursele puse la dispoziția comunității de către autoritățile locale, și fondurile structurale puse la
dispoziție de către Comisia Europeană, pentru crearea de servicii integrate.
Principalul instrument de finanțare este Fondul Social European (FSE) care pune la dispoziție fonduri
europene pentru cofinanțarea acțiunilor de combatere a discriminării și de facilitare a accesului celor mai
dezavantajate persoane pe piața muncii.
Scurtă prezentare a celor mai importante inițiative realizate la nivel european privind combaterea sărăciei
și a excluziunii sociale:
- Programul de ocupare a forței de muncă și de inovare socială (EaSI) este gestionat direct de către
Comisia Europeană și sprijină modernizarea politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă. Se
oferă astfel, finanțări pentru durabilitatea locurilor de muncă, combaterea discriminării, excluziunii
sociale și a sărăciei (axa Progress oferă finanțări pentru testarea inovațiilor în politica socială și pe
piața muncii)70.
- În martie 2014, Parlamentul și Consiliul au adoptat Regulamentul (UE) Nr. 223/2014 privind Fondul
de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) pentru sprijinirea acțiunilor
statelor membre pentru a acorda asistență materială, în combinație cu măsuri de incluziune socială a
persoanelor celor mai defavorizate.
- În prezent în România se implementează prin Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate
persoane - POAD și constă în distribuția de ajutoare alimentare (lipsa alimentelor de bază), materiale
școlare (lipsa materialelor școlare), trusourilor pentru nou-născuți, articolele de îmbrăcăminte și
încălțăminte etc. pentru persoanele fără adăpost, produselor de igienă71.
- O altă inițiativă apare în 2018, perioadă în care Comisia Europeană a dezvoltat inițiative privind
ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și Program de acțiune în domeniul sănătății72.

În prezent, unitățile administrativ-teritoriale pot accesa periodic sau în mod continu atât fondurile
europene, cât și fondurile naționale puse la dispoziție de către Comisia Europeană, cât și de autoritățile
publice centrale sau entitățile private.
Pentru o cât mai bună corelare a nevoilor din teren cu resursele financiare acordate, în anul 2020 prin
Decizia nr. 225 s-a înființat Comitetul pentru Autoritățile Locale sub coordonarea directă a Ministerului
Fondurilor Europene73. Comitetul are rol consultativ în implementarea programelor operaționale aferente
cadrului financiar multianual 2021-2027.
Cele mai multe din apelurile propuse în cadrul programelor de finanțare vizează promovarea incluziunii
sociale, a reducerii sărăciei şi a dezvoltării economice, respectiv combaterii sărăciei și excluziunii sociale.
Alte apeluri contribuie la dezvoltarea domeniilor de interes incluse în programul de acțiuni comunitar:
servicii sociale, educația, sănătate, cultură, tineret, sport, servicii comunitare de utilități publice de interes
local, poduri și drumuri, locuințe sociale etc.
Pentru a putea accesa fondurile disponibile, este necesară elaborarea unei propuneri de finanțare
(propunere de proiect). Acesta reprezintă o reprezentare succintă a proiectului, pentru atragerea de
fonduri, un decupaj din strategia organizațională care se adaptează cerințelor finanțatorului.
70
https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1081&langId=ro
71
https://www.fonduri-ue.ro/poad-2014
72
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/60/combaterea-saraciei-a-excluziunii-sociale-si-a-discriminarii
73
A se vedea Decizia nr. 225/ 2020 privind înființarea Comitetului pentru autorități locale
95
Strategia autorităților publice locale ar trebuie să fie susținută și construită pe proiecte de intervenție, iar
propunerile și cererile de finanțare reprezintă doar moduri de a găsi finanțatori pentru ceea ce este
prevăzut în strategia de dezvoltare locală. Este important să ai o idee bună și să realizezi proiectul de
intervenție care se încadrează în strategia de dezvoltare a autorității publice locale, pentru că indiferent de
formularul cererii de finanțare, poți selecta informațiile dorite pentru a putea construi această propunere
de finanțare74.
IMPORTANT: Nu există un șablon în ceea ce privește cererea de finanțare, deoarece finanțările și
cerințele finanțatorului sunt diferite. Ceea ce recomandăm este dezvoltarea abilităților prin
exercițiu și documentare continuă în funcție de specificul proiectului, cât și folosirea know-how-ului
(cunoștințelor) acumulate la ”firul ierbii”, prin contact direct cu categoriile aflate în stare de
vulnerabilitate sau supuse excluziunii sociale.

SFATURI PRACTICE PENTRU ASISTENTUL SOCIAL DIN ECHIPA COMUNITARĂ

INTEGRATĂ, ÎN ELABORAREA PROIECTELOR CU FINANȚARE EUROPEANĂ

Pentru a descrie succinct (etapizat) pașii privind accesarea fondurilor și implementarea proiectului se pot
identifica:
- etapa de identificare: identificarea linei de finanțare și analiza condițiilor de eligibilitate;
- etapa de pregătire a documentației: elaborarea cererii de finanțare și a anexelor solicitate;
- etapa de evaluare a documentației: evaluarea propunerii de finanțare și solicitarea de clarificări
din partea finanțatorului;
- etapa de implementare a proiectului: semnarea contractului de către finanțator și beneficiar și
punerea în aplicarea a celor agreate în cererea de finanțare;
- etapa de monitorizare: procesul prin care mangerul de proiect,în speță finanțatorului se asigură că
activitățile sunt implementate conform graficului de activități.

Recomandăm ca autoritățile publice locale prin echipa ECI să elaboreze strategia de dezvoltare și
programul comunitar de acțiuni-incluse proiecte de intervenție (dezvoltate ulterior prin proiecte finanțate
din fonduri europene) pentru categoriile de beneficiari vulnerabili);

Încurajăm o atitudine proactivă a echipei ECI, prin organizarea de întâlniri periodice privind inițiative de
accesare a fondurilor europene, soluții temporare la anumite probleme specifice din domeniul asistenței
sociale, educației, asistenței medicale comunitare;

Încurajăm echipa ECI, să depună proiecte mici, deoarece orice proiect pilot, indiferent de cât de mic ar fi
constituie o formă de introducere a inovației sociale, iar deseori proiectele mici au constituit baza unor
politici publice (de exemplu crearea de centre de zi pentru copiii din familii de risc, cele pentru copiii cu
dizabilități au constitut punctul de plecare în diversificarea serviciilor sociale). Proiectele mici pot
constituit un start pentru comunitatea locală, în ceea ce privește fondurile europene;

Consultarea cu atenție a Ghidului Solicitantului pentru verificare condițiilor de eligibilitate (se va pune
accent pe condițiile pe care trebuie să le îndeplinescă unitatea administrativ-teritorială). De asemenea,
asistentul social va avea în vedere situația juridică, cât și situația financiară a entității publice.
Recomandăm, ca în toată etapa de elaborare a proiectului cu finanțare europeană, asistentul social din
echipa ECI, să lucreze în echipă cu specialiști în domeniu, alocându-le secțiuni specifice din cererea de
finanțare, în funcție de expertiză și experiență;

Linkul util pentru documentarea privind calendarul liniilor de finanțare lansate www.fonduri-
structurale.ro. 75 Recomandăm consultarea continuă a acestui link.

74
Ștefan Cojocaru- Proiectul de intervenție în asistență socială- De la propunerea de finanțare la proiectele individualizate de intervenție, ed. Polirom, 2006
75
A se consulta și acest site http://mfe.gov.ro/
96
În ceea ce privește elaborarea cererii de finanțare, se va ține cont de cerințele finanțatorului, o resursă
bibliografică importantă în acest sens Ștefan Cojocaru - Proiectul de intervenție în asistență socială- De
la propunerea de finanțare la proiectele individualizate de intervenție, ed. Polirom, 2006;

Unii finanțatorii au elaborat ghiduri pentru completarea candidaturilor (a se vedea Programul Erasmus
Plus76), document ce conține recomandări la toate secțiunile unei cereri de finanțare;
Considerăm că în ceea ce privește elaborarea propunerilor de finanțare, scrierea propunerii de finanțare
trebuie realizată în echipa ECI, deoarece volumul de muncă este mare datorită cerințelor finanțatorilor.
Chiar dacă propunerea a fost refuzată, nu trebuie să vă descurajați, grila de evaluare reprezintă un
feedback util pentru îmbunătățirea propunerilor viitoare și redepunerea aplicației. Fiecare specialist va
avea contribuția în funcție de expertiza și experiența proprie și va analiza feedbackul finanțatorului,
aducând contribuții pentru îmbunătățirea propunerii de finanțare;

Este foarte important ca în derularea proiect și conceperea propunerilor de finanțare să fie implicate
organizațiile non- guvernamentale. Procesul a fost amplificat de cerințele finanțatorilor, de se încheia
parteneriate public-privat (condiție eliminatorie în procesul de selecție a propunerilor). Această solicitare
permanentă din partea finanțatorilor este gândită ca o condiție esențială pentru asigurarea sustenabilității
proiectului, pentru dezvoltarea unor relații sociale capabile să susțină inițiativele după terminarea
finanțării, fiind și o etapă de contractare a serviciilor sociale.

De cele mai multe ori, programele derulate de organizațiile non guvernamentale s-au dovedit a fi eficiente
și au fost preluate și replicate de către autoritățile locale.

Este foarte important, ca în stabilirea parteneriatului scopul să fie comun, prin trasarea unor sarcini,
obligații , drepturi ale fiecărui partener, o relație de egalitate și să se evalueze gradul de realizare a
obiectivelor comune, asumarea succesului și a eșecurilor;77

Propunem ca anterior elaborării cererii de finanțare, asistentul social să întocmescă carta proiectului
(Anexa nr.1); pentru depunerea mai multor proiecte se va întocmi un centralizator (Anexa nr.2);
documentele vor fi înaintate spre aprobare către conducătorul unității administrative-teritoriale, iar
ulterior agreării de către toți factorii cointeresați, să se parcurgă următoarea etapă și anume scrierea
propriu- zisă a cererii de finanțare; ideea/tema proiectului trebuie corelată cu obiectivele pe domeniul
asistență socială, educație, sănătate parte integrantă din programul de acțiuni comunitare și asumată prin
strategia de dezvoltare locală, aprobată de către Consiliu Local;

Echipa ECI va anexa la cererea de finanțare, hotărârea consiliului local, document ce conține informații
cu privire la sustenabilitatea propunerii de finanțare;

Prin implementarea de proiecte cu finanțare europeană echipa ECI-asistent social, asistent medical
comunitar, consilier școlar sau expert UJSS- devin persoane resursă pentru organizațiile non
guvernamentale parteneri sociali, ce vin cu inițiativă în dezvoltarea comunității locale (cunosc
comunitatea locală, problematica și nevoile aferente și pot sprijini organizațiile private în elaborarea de
proiecte finanțate prin fonduri europene în care unitățile administrativ teritoriale să aibe rolul de
partener);

La nivel de echipa ECI, fiecare specialist va avea atribuții în accesarea linkurilor privind fondurile
europene, în funcție de specificul activității (asistență socială, educație, sănătate);

76
https://www.erasmusplus.ro/library/Scolar/2020/_2020%20ghid%20de%20completare%20aplicatie%20KA%201SE%20si%20AE%20(1).pdf
77
Ștefan Cojocaru- Proiectul de intervenție în asistență socială-De la propunerea de finanțare la proiectele individualizate de intervenție, ed. Polirom, 2006
97
Prin scrierea și implementarea de proiecte europene, echipa ECI, contribuie astfel la crearea de noi
servicii sociale, cât și la diversificarea celor existente

Sfaturi practice expert UJSS

Încurajăm colaborarea permanentă între expertul UJSS și membrii echipei în ceea ce privește elaborarea
programului comunitar de acțiuni, care poate fi implementat prin proiecte de intervenție, accesate prin
proiecte europene.

Printr-o comunicare și colaborare continu cu expertul UJSS pot fi identificate la nivel nevoile comunității
locale, iar prin parteneriatele județene ( care au la bază proiectele europene) mediate de către expertul
UJSS să fie posibilă intervenția la nivel local

Pentru o bună colaborarea, expertul UJSS poate pune la dispoziție membrilor echipei ECI, informații cu
privire la liniile de finanțare lansate

Expertul UJSS poate sprijini primăria să adere la rețele internaționale sau organizații neguvernamentale
cu rol în accesarea de fonduri europene, creându-se astfel o rețea de parteneri interni și internaționali.

De asemenea, în cooptarea de parteneri cu expertiză în domeniul de activitate, expertul UJSS poate media
relația de parteneriat sau poate face recomandări în acest sens, cunoscând partenerii locali/ județeni activi
în domeniul incluziunii sociale și combaterii excluziunii sociale

În ceea ce privește cererea de finanțare, expertul UJSS, poate oferi un feedback continuu sau poate face
recomandări și propuneri în ceea ce privește procesul de elaborare a aplicației, inclusiv bugetele propuse

Expertul UJSS, va sprijini inițiativele proactive-susținerea proiectelor europene în ședințele consiliului

local de către asistentului social (va oferi empowerment asistentului social) pentru obținerea sumelor
necesare cofinanțării, astfel încât factorul de decizie să înțeleagă cadrul de desfășurare a propunerii de
proiect care are ca și finalitate schimbarea din cadrul comunității.

Expertul UJSS și membrii echipei ECI constituie o echipă ce pot arata prin exemplu comunității locale că,
schimbarea este posibilă și că lucrurile pot fi construit treptat, fără implicare financiară maximă din partea
autorităților locale, construind lucruri durabile în timp, care schimbă vieți.

RESURSE ONLINE DE CĂUTARE A TIPURILOR DE FINANȚĂRI PUBLICE

MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE pune la dispoziția celor interesați anumite resurse de

informare, înclusiv sprijin în identificarea fondurilor și scrierea de proiecte. Mai jos sunt incluse câteva
din aceste informații, în link-urile propuse:
Despre fondurile europene pe înțelesul tuturor
http://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2019/04/0df2e027d8e772fdfaec9282cc2f8a76.pdf
Întrebări și Răspunsuri despre Fonduri Europene
http://mfe.gov.ro/intrebari-si-raspunsuri-despre-fonduri-europene/
Caută surse de finanţare pentru proiectul tău
https://2014.mysmis.ro/frontOffice/faces/pages/autentificare/login.xhtml
Apeluri deschise /Calendarul fondurilor europene
http://mfe.gov.ro/calendar/
Alocarea fondurilor în viitoarea perioadă de programare perioada 2021-2027
http://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/

98
http://mfe.gov.ro/sindicatele-si-patronatele-din-romania-consultate-de-ministrul-fondurilor-europene-
privind-viitoarea-perioada-de-programare/
Proiecte de succes
http://mfe.gov.ro/category/proiecte-de-succes/

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, DEZVOLTĂRII ȘI ADMINISTRAȚIEI a elaborat un

ghid care cuprinde PROGRAME OPERAȚIONALE: finanțare pentru dezvoltare locală și modernizarea
administrației (actualizat: 18 octombrie 2019)
https://mlpda.ro/userfiles/Fonduri_EU_autoritatile_publice_locale.pdf

Administrație publică
https://www.mlpda.ro/pages/documentestrategice
https://www.mlpda.ro/pages/instrumentedesistematizarealegislatiei
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/225033

Fonduri europene nerambursabile: blueguide_ro (30.11.2015).pdf

http://mfe.gov.ro/minister/politici-si-strategii/
http://mfe.gov.ro/timeline-consultari-publice/
www.fonduri-structurale.ro
http://mfe.gov.ro/programe/programe-gestionate-direct-de-uniunea-europeana/
http://mfe.gov.ro/granturi-see-si-norvegiene/
http://mfe.gov.ro/initiativa-valea-jiului/

FONDURI PUBLICE

MINISTERUL MUNCII ȘI PROTECȚIEI SOCIALE

http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala

AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU DREPTURILE PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI,

COPII ȘI ADOPȚII,
http://andpdca.gov.ro/w/pag-1/programe-si-proiecte/copii/programe-de-interes-national-3/
http://andpdca.gov.ro/w/pag-1/programe-si-proiecte/dizabilitati/programe-de-interes-national-2/

AGENȚIA NAȚIONALĂ ANTIDROG

http://ana.gov.ro/despre-institutie/programe-si-strategii-proprii/

ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR

http://anp.gov.ro/despre-anp/programe-si-strategii/
http://www.ajutordestat.ro/documente/GHID%20MINIMIS%202018_1669ro.pdf

ALTE FONDURI PRIVATE

FONDUL ROMÂN DE DEZVOLTARE SOCIALĂ

https://frds.ro/programe/
https://dezvoltare-locala.frds.ro/apelul-acces-la-finantare/?
fbclid=IwAR0nCkwICKAuSyoR_cyt5VA9_Qtr-X3LhP0u4GFV-taek8b7NRFUm_Y6qAc

FUNDAȚIA VODAFONE
https://finantare.fundatia-vodafone.ro/finantari/

FUNDAȚIA PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETĂȚII CIVILE

99
http://www.fdsc.ro/fondul-de-actiune-rapida-apelul-2013

FUNDAȚIA KAUFLAND (ÎN STARE DE BINE)

https://despre.kaufland.ro/responsabilitate/programe-finantare.html

FOND DE URGENȚĂ- FOND PENTRU COMUNITĂȚILE VULNERABILE

https://fundatiacomunitarabucuresti.ro/2020/04/09/fondul-de-urgenta/

FONDURI PUBLICE

DENUMIRE SCOP LINK INSTITUȚIE

PROGRAM FINANȚATOARE

PIN (Program de Înființarea de servicii sociale de tip centre de www.anpd.gov.ro AUTORITATEA

interes Național) zi, centre de tip respiro, centre de criză și NAȚIONALĂ
locuințe protejate în vederea PENTRU
dezinstituționalizării persoanelor cu PERSOANE CU
dizabilități DISABILITĂȚI78
PIN (Program de Dezvoltarea sistemului de asistență a www.mmuncii.ro MINISTERUL
interes Național) vârstnicilor la domiciliu servicii comunitare MUNCII ȘI
pentru persoane vârstnice PROTECȚIEI
SOCIALE79
PIN (Program de Prevenirea și acordarea de asistență http://ana.gov.ro/despre- AGENȚIA
interes Național medicală și psihologică, socială privind institutie/programe-si- NAȚIONALĂ
consumul de droguri strategii-proprii/ ANTIDROG

FONDURI EUROPENE

DENUMIRE SCOP LINK INSTITUȚIE

PROGRAM FINANȚATOARE
PROGRAM Reducerea sărăciei extreme prin distribuirea https://www.fonduri- MNISTERUL
OPERAȚIONAL de alimente de bază sub formă de pachete ue.ro/poim- FONDURILOR
AJUTORAREA alimentare, materiale școlare pentru copii, 2014#implementare- EUROPENE
PERSOANELOR trusouri- nou născuți, articole îmbrăcăminte, ghiduri-beneficiari
DEZAVANTAJAT încălțăminte
E
PROGRAM Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri https://www.pndr.ro/pndr Ministerul Agriculturii
NAȚIONAL Pregătirea și implementarea activităților de -2014-2020.html și Dezvoltării Rurale
DEZVOLTARE cooperare ale grupului de inițiativă locală-
RURALĂ susține agricultura, finanţează infrastructura
rurală și sprijină crearea de locuri de muncă
la sate
PROGRAM Creșterea gardului de acoperire și incluziune http://www.ancpi.ro/pncc Ministerul Dezvoltării
NAȚIONAL DE a sistemului de înregistrare a proprietăților în f/documente/Cadastru_pr Regionale și
CADASTRU ȘI zonele rurale ezentareMDRAP.pdf Administrației Publice
CARTE
FUNCIARĂ
START-UP Se acordă finanțări ale activităților https://start-upnation.ro/ Ministerul
economice de producție, se pot achiziționa ECONOMIEI,
mijloace de transport și semiremorci ENERGIEI ȘI
MEDIULUI DE
AFACERI
PROGRAM Se pot acorda finanțări pentru amenajarea și https://www.fonduri- Ministerul Dezvoltării
OPERAȚIONAL dotarea centrelor comunitare integrate80, ue.ro/por-2014 Regionale și

78
Recomandăm accesarea periodică a linkului, deoarece finanțările sunt lansate periodic.
79
Depunerea proiectelor se face în mod continu, primul venit, primul servit.
100
 REGIONAL drumuri județene, șosele, infrastructură, http://mfe.gov.ro/ Administrației Publice
sănătate, spitale
PROGRAM Se pot acorda finanțări privind formare http://www.poca.ro/ MINISTERUL
OPERAȚIONAL profesională, dezvoltarea de sisteme și http://mfe.gov.ro/ LUCRĂRILOR
CAPITAL UMAN crearea de servicii- modernizarea PUBLICE,
administrației pentru serviciile publice DEZVOLTĂRII ȘI
ADMINISTRAȚIEI
PROGRAM RO- Se pot acorda finanțări care au ca scop https://www.ro- MINISTERUL
CULTURA dezvoltarea locală și regională cu accent pe cultura.ro/apeluri/manag CULTURII ȘI A
ocuparea forței de muncă, antreprenoriat ement- IDENITĂȚII
cultural patrimoniu/lansare-apel- CULTURALE
1-1
PROGRAMUL Aducerea unei contribuții la dezvoltarea https://www.europa- AGENȚIA
EUROPA publicului și aducerea unei contribuții la creativa.eu/europa- EXECUTIVĂ
CREATIVĂ inovarea și creativitatea di domeniul culturii creativa- PENTRU
eu_doc_15_despre- EDUCAȚIE,
programul-europa- AUDIOVIZUAL ȘI
creativa_pg_0.htm CULTURĂ
ERASMUS PLUS Finanțează proiecte pentru tineri, pentru https://www.erasmusplus AGENȚIA
organizarea de activități de voluntariat, .ro/ NAȚIONALĂ
pentru activități de foamare profesională https://www.suntsolidar. PENTRU
eu/ PROGRAME
COMUNITARĂ ȘI
FORMARE
PROFESIONALĂ

FONDURI PRIVATE

DENUMIRE SCOP LINK INSTITUȚIE

PROGRAM FINANȚATOARE
FONDUL Finanțările sunt acordate comunităților https://frds.ro/ Granturi norvegiene
ROMÂN DE sărace și vizează domenii de interes ca: https://dezvoltare-
DEZVOLTARE incluziunea socială, dezvoltarea socio- locala.frds.ro/en/home/
SOCIALĂ economică, combaterea sărăciei, dezvoltare
comunitară și educație
FONDUL Creșterea capacității autorităților publice https://dezvoltare- Granturi SEE
ROMÂN DE locale de a obține finanțări pentru locala.frds.ro/apelul-
DEZVOLTARE implementarea măsurilor prevăzute în acces-la-finantare (apel
SOCIALĂ strategiile și planurilor locale de dezvoltare, deschis termen limită:
vizând dezvoltarea locală și reducerea 24 iunie 2020)
sărăciei în comunitățile sărace
FUNDAȚIA Sprjină inițiative și acțiuni civice, este http://www.fdsc.ro/fondu Granturi norvegiene
PENTRU încurajată rezolvarea problemelor prin l-de-actiune-rapida-
DEZVOLTAREA implicarea cetățenilor sau inovarea civică apelul-2013
SOCIETĂȚII
CIVILE
FUNDAȚIA Sprijină organizațiile neguvernamentale care https://finantare.fundatia- Vodafone România
VODAFONE susțin proiecte în domeniul sănătății, vodafone.ro/finantari/
educației, serviciilor sociale și
voluntariatului. Autoritățile publice locale
pot depune proiecte în calitate de parteneri
FUNDAȚIA Sprijină organizațiile neguvernamentale care https://despre.kaufland.ro Kaufland
KAUFLAND (ÎN susțin proiecte în domeniul sănătății, /responsabilitate/program
STARE DE BINE) educației, serviciilor sociale și e-finantare.html
voluntariatului. În acest sens autoritățile https://instaredebine.ro/
publice locale pot depune proiecte în calitate
de parteneri

80
În acest sens, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, sprijină posibili beneficiari în elaborarea cererii de finanțare prin subcontractarea unui consultant de pe pia ța liberă,
aplicantul economisind valoarea de 10% alocată cheltuielilor de management.
101
 FOND DE Finantează proiecte care acoperă nevoile https://fundatiacomunitar FUNDAȚIA
URGENȚĂ- medicale urgente pentru comuitățile și abucuresti.ro/2020/04/09 COMUNITARĂ
FOND PENTRU grupurile vulnerabile /fondul-de-urgenta/ BUCUREȘTI
COMUNITĂȚILE
VULNERABILE

PROIECTE IN DERULARE ALE AUTORITĂȚILOR PUBLICE CENTRALE CU REFERIRE

LA COMBATEREA SĂRĂCIEI ȘI EXCLUZIUNII SOCIALE

Dezvoltarea sistemului de asistență socială pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale implementat
de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale
http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/proiecte-programe/in-curs-de-implementare/5568-2019-fp-pocu-
126924
Crearea și implementarea serviciilor comunitare și integrate pentru combaterea sărăciei și excluziunii
sociale implementat de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale
http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/proiecte-programe/in-curs-de-implementare/5566-fp-sci
Asistență și servicii integrate pentru solicitanții de azil din România implementat de către Asociația
Ecumenică a bisericilor din România
http://igi.mai.gov.ro/proiecte/proiecte-de-grant

PROIECTE IN DERULARE ALE ENTITĂȚILOR PRIVATE CU REFERIRE

LA COMBATEREA SĂRĂCIEI ȘI EXCLUZIUNII SOCIALE

Pachet minim de Servicii - Dezvoltarea copiilor în sânul familiei și accesul al servicii medicale și la
educație oferă cea mai bună șansă de reusită în viață implementat de către UNICEF
https://www.unicef.org/romania/ro/pachetul-minim-de-servicii

ALTE INIȚIATIVE ALE AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE PRIVIND

IMPLEMENTAREA
PROIECTELOR CU FONDURI EUROPENE

Înregistrarea tinerilor în evidențele serviciului public de ocupare implement de către Agenția Națională
de Ocupare a Forței de Muncă
https://proiectintespo.ro/

Proiect Venus implementat de către Împreună pentru o viață în siguranță-Agenția Națională pentru
Egalitatea de Șanse între bărbați și femei
https://anes.gov.ro/venus-impreuna-pentru-o-viata-in-siguranta

Joint Volunteering for a safer life implementat de către Inspectoratul General pentru situații de urgență
https://www.igsu.ro/Resources/FinantareExterna/5302019112721%20AM.pdf

Reducerea amplitudinii traficului de persoane printr-o mai bună informare a cetățenilor implementat de
către Agenția Națională împotriva traficului de persoane
http://anitp.mai.gov.ro/proiect-isf02/

102
 3. Despre strategia de dezvoltare a unităţilor adiministrativ-teritoriale - Asigurarea calităţii în
procesul decizional
GHIDUL PENTRU PLANIFICAREA ȘI FUNDAMENTAREA PROCESULUI DECIZIONAL DIN
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ poate fi consultat pe pagina de internet POCA81, prezintă o serie de
pași procedurali de urmat pentru asigurarea calității planificării și fundamentării procesului decizional în cadrul
autorităților APL: identificarea și analiza problemelor din contextul socio-economic al comunității, dezvoltarea de
variante de soluționare a acestora, evaluarea efectelor posibile ale soluțiilor identificate, alegerea resurselor,
planificarea implementării, monitorizarea și evaluarea, realizarea unei planificări strategice instituționale ca
instrument de sprijin în planificarea și implementarea politicilor publice locale.
Cea de-a doua parte abordează elaborarea documentelor de prezentare și motivare a proiectelor de acte
administrative cu caracter normativ la nivelul APL. Cea de-a treia parte include repere orientative pentru o
planificare strategică instituțională, care să susțină planificarea și fundamentarea politicilor publice sectoriale și
intersectoriale printr-o abordare rațională, eficace și eficientă, coerentă și fundamentată pe evidențe a întregului
proces al politicilor publice în cadrul autorităților APL, prin stabilirea de corelații între componentele de
management și de programare bugetară.

În Anexa nr. 2: Rezumat al etapelor procesului formulării unei politici publice la nivel local şi a principalelor
instrumente aplicabile în fiecare etapă sunt menționate următoarele etape:
a) Constituirea unui Grup de Lucru (GL)
b) Definirea problemei/ Stabilirea agendei autorităților locale
c) Scopul și obiectivele propunerii de politică publică
d) Identificarea surselor și culegerea de date
e) Identificarea variantelor de soluționare
f) Alegerea soluției pe baza evaluării preliminare a impactului
g) Informarea și consultarea publică
h) Verificarea corectitudinii procesului

Sursele de date recomandate de acest instrument pentru colectarea și corelarea directă cu varianta de soluționare
sunt următoarele:
a) date statistice oficiale
b) studii și publicații
c) surse legislative, directive, convenții, recomandări
d) strategii
e) aplicarea directă a metodelor de generare de idei sau soluții viabile la o problemă.

Extras din Strategia pentru consolidarea administraţiei publice 2014 - 2020

aprobată prin HG nr.909/2014
II.1.4. Creşterea calităţii procesului decizional la nivelul administraţiei publice locale, pentru a
răspunde în mod fundamentat şi coerent nevoilor comunităţilor locale
- Creşterea calităţii procesului de fundamentare a deciziei la nivelul autorităţilor administraţiei
publice locale:
- Introducerea abordării de politici publice în procesul decizional de la nivelul autorităţilor
administraţiei publice locale, în special prin introducerea/ extinderea utilizării de instrumente de
fundamentare a deciziei (hotărâri ale autorităţilor deliberative şi dispoziţii ale autorităţilor executive,
programe, proiecte, strategii etc.) la nivel local: analize de impact, analize cost-beneficiu, evaluarea
implicaţiilor financiare ale deciziilor etc. În acest sens, MDRAP va coordona introducerea unor astfel
de instrumente la nivelul a cel puţin 100 unităţi administrativ-teritoriale şi va elabora un set de
standarde minime pentru fundamentarea procesului decizional de la nivelul administraţiei
publice locale. Standardele minime vor fi prezentate în cadrul unui ghid, care va aborda procesul de
evaluare ex-ante adaptat pentru nivelul administraţiei publice locale, inclusiv din perspectiva
modelelor de bună practică utilizate la nivelul administraţiei publice din România. Ghidul va fi
diseminat şi prezentat autorităţilor administraţiei publice locale.
- Asigurarea premiselor legislative pentru îmbunătăţirea procesului de fundamentare, elaborare,
81
http://poca.ro/wp-content/uploads/2016/04/Anexa-VI-Ghid-APL.pdf
103
 aplicare, monitorizare şi evaluare a reglementărilor de la nivelul administraţiei publice locale. În
funcţie de rezultatele obţinute în procesul de introducere a instrumentelor de fundamentare la nivelul
a cel puţin 100 de unităţi administrativ-teritoriale, MDRAP, în colaborare cu structurile asociative ale
autorităţilor administraţiei publice locale, va revizui cadrul legislativ aplicabil actelor administrative
de la nivelul administraţiei publice locale şi va elabora propuneri pentru îmbunătăţirea procesului de
fundamentare, elaborare, aplicare, monitorizare şi evaluare a reglementărilor. Acestea vor viza
inclusiv propuneri de reglementare a setului de standarde minime pentru fundamentarea actelor
administrative de la nivel local (format standard cuprinzând elementele minime ale etapei de
fundamentare - evaluare impact/ analize cost-beneficiu etc.), precum şi a criteriilor pe baza cărora se
va stabili care dintre reglementări necesită o astfel de fundamentare aprofundată.
- Îmbunătăţirea corelării componentei bugetare cu componenta strategică în cadrul procesului
decizional la nivel local şi dezvoltarea sistemului de planificare bugetară multianual. Astfel, MDRAP
va coordona elaborarea de către cel puţin 100 autorităţi publice locale a unor planuri strategice cu un
orizont de 10 ani - pornind de la modelul Corporate Plans sau Business Plans (ale autorităţilor
administraţiei publice locale din ţări cu tradiţie în procesul politicilor publice şi bugetării
multianuale).

II.1.5. Consolidarea transparenţei procesului decizional

(...)
- Întărirea capacităţii administraţiei publice locale de a implementa principiul transparenţei
decizionale
Prezentul document strategic urmăreşte promovarea unor măsuri menite să contribuie la o mai bună
implementare a regulilor transparenţei procesului decizional de la nivelul administraţiei publice
locale. În acest sens, se au în vedere următoarele:
- Revizuirea procedurii de adoptare/ emitere a actelor administrative de la nivel local, de la etapa de
fundamentare, înscriere pe ordinea de zi, până la etapa de adoptare/emitere a actelor administrative,
cu accentuarea regulilor de transparenţă decizională;
- Stimularea dezvoltării de parteneriate între administraţia publică locală şi companiile IT în vederea
creării unor aplicaţii de date deschise (aplicaţii informatice de tip smart prin care se furnizează
cetăţenilor informaţii utile din respectiva comunitate) şi/ sau pentru crearea, acolo unde nu există, a
unor portaluri referitoare la activitatea autorităţilor locale, inclusiv procesul decizional;
- Cooperarea dintre consiliile judeţene şi unităţile administrativ-teritoriale de pe teritoriul judeţului
care nu au resursele informatice necesare pentru desfăşurarea unui proces de transparenţă decizională,
în sensul de a găzdui pe pagina electronică a consiliilor judeţene o secţiune dedicată respectivelor
unităţi administrativ-teritoriale.

Regulamentele-cadru de organizare și funcționare a SPAS aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.797/2017, cu

modificările și completările ulterioare, reglementează la art. 4 faptul că strategia de dezvoltare a serviciilor sociale
conţine cel puţin următoarele informaţii:
a) obiectivul general şi obiectivele specifice,
b) planul de implementare a strategiei,
c) responsabilităţi şi termene de realizare,
d) sursele de finanţare şi bugetul estimat.

Documentul de fundamentare este realizat fie direct de Direcţie, fie prin contractarea unor servicii de specialitate şi
conţine cel puţin următoarele informaţii:
a) caracteristici teritoriale ale unităţii adminitrativ-teritoriale;
b) nivelul de dezvoltare socioeconomică şi culturală a regiunii;
c) indicatori demografici cum ar fi: structura populaţiei, după vârstă, sex, ocupaţie, speranţa de viaţă la
naştere, speranţa de viaţă sănătoasă la 65 de ani, soldul migraţiei etc.;
d) tipurile de situaţii de dificultate, vulnerabilitate, dependenţă sau risc social etc., precum şi estimarea
numărului de beneficiari;
e) tipurile de servicii sociale care ar putea răspunde nevoilor beneficiarilor identificaţi şi argumentaţia alegerii
acestora.

104
Elaborarea strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale se fundamentează în principal pe informaţii colectate
de SPAS în exercitarea următoarelor atribuţii:
a) identifică familiile şi persoanele aflate în dificultate, precum şi cauzele care au generat situaţiile de risc de
excluziune socială;
b) colectează, prelucrează şi administrează datele şi informaţiile privind beneficiarii, furnizorii publici şi
privaţi şi serviciile administrate de aceştia şi le comunică serviciilor publice de asistenţă socială de la
nivelul judeţului, precum şi Ministerului Muncii şi Protecției Sociale, la solicitarea acestuia;
c) monitorizează şi evaluează serviciile sociale;
d) încheie, în condiţiile legii, contracte de parteneriat public-public şi public-privat pentru sprijinirea
financiară şi tehnică a autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul judeţului pentru susţinerea
dezvoltării serviciilor sociale;
e) propune înfiinţarea serviciilor sociale de interes judeţean sau local;
f) monitorizează şi evaluează serviciile sociale aflate în propria administrare;
g) elaborează şi implementează proiecte cu finanţare naţională şi internaţională în domeniul serviciilor
sociale;
AAPL utilizează o varitate de instrumente de planificare strategică, mai generală, cum este strategia de dezvoltare
locală, sau mai specifică, cum este strategia de dezvoltare a serviciilor sociale. Indiferent de domeniu, acestea
trebuie să respecte principalele elemente ale unei strategii, potrivit Ghidului menționat: raportarea la alte
documente strategice la nivel județean, național și internațional, structură administrativ-teritorială, indicatorii socio-
economici, domeniile privind sănătatea, asistența socială, învățământul, cultura, analiza SWOT, obiectivul general
și direcțiile strategice de acțiune în domeniile (infrastructură, educație, dezvoltarea capacității administrative,
cooperarea inter-instituțională) și portofoliul de proiecte propuse.

Pentru Planul anual de acțiune privind serviciile sociale este aprobat un model-cadru, prin Ordinul ministrului
muncii și justiției sociale nr. 1086/2018. Planurile aferente municipiilor, orașelor, comunelor se transmit spre
consultare consiliului județean, iar planul aferent județului se transmite spre consultare comisiei județene de
incluziune socială82.

Metodologia de evaluare a nevoilor comunității (2012 sau 2017) pe pagina de internet https://www.servicii-
sociale.gov.ro/ro/studii-si-analize
 Ca și în procesul de evaluare a persoanelor/ familiilor beneficiare și în evaluarea nevoilor comunității este
important să parcurgem etape pregătitoare evaluării inițiale, documentare, analiza programelor anterioare
care nu au fost eficiente, analiza evaluărilor realizate pentru alte programe din zona geografică, etc.
 Pentru realizarea întâlnirilor cu membrii comunității – sub diversele forme posibile/ recomandate de ghid,
asistentul social are pregătite informații de bază despre comunitate din etapa de analiză documentară.
 Atelierele de lucru și întâlnirile/ vizitele în comunitate utilizează atât ipotezele de lucru pregătite de
asistentul social, cât și părerile/ opțiunile/ ideile formulate de reprezentanții comunității care participă la
aceste ateliere.
 Ideile rezultate/ confirmate/ infirmate în urma consultărilor cu membrii comunității, obligatoriu cu
reprezentativitate din toate categoriile socio-economice, pe cât posibil, sunt analizate cu membrii grupului
de lucru care are ca obiectiv elaborarea PAC, în vederea elaborării proiectului PAC.
 Acțiunile propuse în PAC trebuie să se integreze organic în strategia de dezvoltare a UAT.
 Colaborarea dintre specialiștii care elaborează strategiile locale, de dezvoltare, de servicii sociale, de
mediu, etc., planurile de implementare, planurile anuale de acțiune, programele comunitare, etc. este
obligatorie.
 AAPL include în procedurile interne prevederi în acest sens. Participarea asistentului social în toate aceste
grupuri de lucru este obligatorie.
 Proiectul PAC parcurgerea procesului de transparență decizională prevăzut de lege, înainte de a fi aprobat
prin HCL.

Fie utilizând recomandările din Ghidul pentru planificarea și fundamentarea procesului decizional din
administrația publică locală, fie alte optiuni, este recomandat să aveți o analiză a transversalității tuturor
domeniilor de interes public local. Spre exemplu:

82
Înființate prin ordinul Prefectului, parte din Mecanismului naţional pentru promovarea incluziunii sociale în România aprobat prin HG nr.1217/ 2006;
105
 Model strategie de dezvoltare a unităţii administrativ-teritoriale
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale Strategia de dezvoltare economică Strategia de mediu,
etc.
Plan anual de acțiune privind serviciile
sociale
Program Program de subvenționare Etc.
contractare
BUGET

Analiza instrumentelor de planificare strategică și de management strategic instituțional prevăzute de legislația în

vigoare, în sarcina autorității administrației publice locale:

A. Domeniul general de activitate:

Strategia de dezvoltară durabilă
Planul de acțiune pentru dezvoltare durabilă

B. Domeniul asistenței sociale

1. Legea asistenței sociale nr.292/2011:
a) Program de acțiuni comunitare pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale;
b) Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale pentru 5 și 10 ani;
c) Planul anual de acțiuni privind serviciile sociale:
a) Programul de contractare;
b) Programul de subvențioare;
c) Programul de formare profesională;
2. Protecția copilului (Legea nr.272/2004):
a) strategie judeţeană în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului;
3. Protecția persoanelor cu dizabilități (Legea nr.448/2006):
a) Pentru protecţia sănătăţii fizice şi mentale a persoanelor cu handicap, autorităţile publice au
obligaţia să includă nevoile persoanelor cu handicap şi ale familiilor acestora în toate
politicile, strategiile şi programele de dezvoltare regională, judeţeană sau locală, precum şi în
programele guvernamentale de ocrotire a sănătăţii;
4. Persoane vârstnice (Legea nr.17/2000):
Programul Serviciile comunitare asigurate persoanelor vârstnice la domiciliu. În vederea organizării
acestuia, autorităţile administraţiei publice locale, prin serviciul public de asistenţă socială şi prin
compartimentul de contractare, au în vedere următoarele:
a) estimarea anuală a numărului persoanelor vârstnice dependente care necesită sprijin pentru
activităţile de bază ale vieţii zilnice;
b) estimarea numărului persoanelor vârstnice care nu primesc ajutor pentru îndeplinirea
activităţilor instrumentale ale vieţii zilnice din partea îngrijitorilor informali şi voluntari;
c) elaborarea indicatorilor de eficienţă cost/beneficiu.
5. Antitrafic de persoane;
6. Antidrog;
7. Victime ale violenței în familiei;
8. Victimele infracțiunii.

Identificarea elementelor cheie care lipsesc din punct de vedere al pachetului minim de servicii de interes public
local, conform strategiei de consolidare a administrației publice locale și conform Strategiei privind incluziunea
socială.
Spre exemplu, în strategia comunei Miclești, județul Vaslui, ASISTENȚA SOCIALĂ, nu apare ca domeniu distinct
printre cele nouă domenii cuprinse în strategie.
106
Aspectul pozitiv, totuși, este că identifică necesitatea unui psiholog/consilier școlar.

http://www.primariamiclesti.ro/strategie-de-dezvoltare/210-strategia-de-dezvoltare-locala-durabila-2014-2020/file

Pe de altă parte, constatăm că există planuri comunitare care acoperă domeniile cheie recomandate de Strategia
383, dar fără legătură cu Strategia de dezvoltare a UAT.
Ex:
În TOOLKIT pentru Comisiile Judeţene privind Incluziunea Socială, Olivia Rusandu și Cătălina Burcea, 2016,
elaborat în cadrul Proiectului Guvernare incluzivă, cod PEH010, finanţat cu sprijinul financiar al Programului
RO10 - CORAI, program finanţat de Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare
Socială83, sunt prezentate 4 exemple de planuri județene de acțiune locală pentru incluziune socială (PALIS) și o
strategie județeană de dezvoltare a serviciilor sociale.
PALIS acoperă următoarele domenii și inițiative cheie pentru fiecare dintre cele 6 domenii:

Domenii şi iniţiative cheie potrivit PALIS

1. Ocuparea Activarea populației sărace care nu este cuprinsă într-o formă de ocupare, educație sau
forței de formare profesională și nu este afectată de dizabilitate
muncă Reducerea ocupării în sectorul informal şi sprijinirea creşterii productivităţii fermelor mici şi
mijlocii.
Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi a resurselor serviciului public de ocupare.
Creşterea ratelor de ocupare a forţei de muncă a grupurilor vulnerabile.
2. Beneficiile Oferirea de suport financiar adecvat pentru persoanele cu dizabilităţi aflate în risc de sărăcie
de asistență sau excluziune socială.
socială și Protecţia persoanelor vârstice aflate în situaţii de sărăcie sau vulnerabilitate
servicii Dezvoltarea echipelor comunitare de intervenţie integrată
sociale
3. Educaţie Îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi îngrijire timpurie a copiilor
Creşterea participării şi îmbunătăţirea rezultatelor în educaţia primară şi secundară pentru toţi
copiii.
4. Sănătate Îmbunătăţirea acordării serviciilor de sănătate în zone specifice relevante pentru grupurile
sărace şi vulnerabile.
Creşterea accesului populaţiei vulnerabile la servicii primare de sănătate de bună calitate.
5. Locuire Asigurarea unui sprijin de urgenţă eficient pentru persoane fără adăpost, în paralel cu
dezvoltarea capacităţii sistemului pentru reintegrare socială şi prevenire timpurie.
6. Participare Îmbunătăţirea mediului social şi creşterea încrederii în instituţii.
socială Creşterea toleranţei şi diminuarea discriminării.
Creşterea participării în activităţi de voluntariat cu şi pentru grupurile vulnerabile.

4. Serviciile integrate din perspectiva domeniului EDUCAŢIE

Din punct de vedere al cadrului legislativ, sunt create premisele necesare pentru asigurarea dreptului şi accesul la
educaţie al tuturor copiilor, indiferent de statusul economico-social al familiilor din care provin. Totodată, diferite
strategii și documente legislative susțin intervențiile în direcția diminuării fenomenelor care afectează profund
sistemul de educație.
Dintre acest cadru legislativ fac parte:
 Strategia națională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015 – 2020;
 Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a şcolii în România, adoptată prin HG 417/2015;
 Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016 – 2020;
 Strategia naţională în domeniul politicii de tineret;
 Strategia de dezvoltare durabilă la orizontul anilor 2013–2020–2030 (prin 1.6. Incluziunea socială,
demografia şi migraţia);
 HG nr. 1217/2006 privind constituirea mecanismului naţional pentru promovarea incluziunii sociale în
România;
83
http://www.agenda21.org.ro/download/Toolkit_guvernare%20incluziva.pdf

107
  HG nr. 383/2015 pentru aprobarea Strategiei Naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei
pentru perioada 2015-2020;
 Ordinul comun Nr. 393/630/4236/2017, care a aprobat protocolul de colaborare în vederea implementării
serviciilor comunitare integrate necesare prevenirii excluziunii sociale și combaterii sărăciei;
 Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată;
 Ordinul MMJS nr. 219 /2006 privind activităţile de identificare, intervenţie şi monitorizare a copiilor care
sunt lipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioada în care aceştia se află la muncă în străinătate;
 HG nr. 691/2015 pentru aprobarea Procedurii de monitorizare a modului de creştere şi îngrijire a copilului
cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi a serviciilor de care aceştia pot beneficia, precum şi pentru
aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă socială şi a modelului standard al documentelor
elaborate de către acestea;
 HG nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă
multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a
Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în
situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii români
migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state;
 HG nr. 1.251/2005 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de învăţare, instruire, compensare,
recuperare şi protecţie specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale din cadrul
sistemului de învăţământ special şi special integrat;
 HG nr. 49 /2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă
multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie;
 HG nr. 598/2017 pentru aprobarea Metodologiei de acreditare, evaluare periodică, organizare şi
funcţionare a centrelor comunitare de învăţare permanentă;
 Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 823/2019 pentru aprobarea instrucţiunilor specifice privind
acreditarea şi evaluarea periodică a centrelor comunitare de învăţare permanentă;
 Ordinul nr. 4.687 din 1 august 2019 pentru modificarea Ordinului ministrului educației naționale nr.
3.622/2018 privind aprobarea planurilor-cadru pentru învățământul special preșcolar, primar și gimnazial;
 Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.694/2.08.2019 de aprobare a Curriculumului pentru educaţia
timpurie, în acord cu Planul de învățământ pentru educație timpurie, Programa școlară pentru educație
timpurie și Metodologia de aplicare a Planului de învățământ pentru educație timpurie;
 Implementarea Planului de acțiune pentru desegregare școlară.
Pe lângă cadrul legislativ, se adaugă:
- potenul MEC privind obţinerea şi analiza datelor din sistem ( aplicaţia SIIIR şi datele colectate de ARACIP);
- finanţările din fonduri structurale;
- participarea ONG–urilor (parteneriate, proiecte, rapoarte şi studii etc.);
- proiectul CRED – Curriculum Relevant Educație Deschisă pentru toți, are în vedere în mod explicit dezvoltarea
programelor de tip A Doua Șansă (A.1.3. Revizuirea metodologiei programului ADȘ, elaborarea programelor școlare
specifice pentru ADȘ pentru învățământul primar și gimnazial);
- proiectul INTESPO – Înregistrarea Tinerilor în Evidențele Serviciului Public de Ocupare, în parteneriat cu
Ministerul Educației Naționale, Ministerul Muncii și Justiției Sociale și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție
Socială;
- acreditarea prin OMEN nr. 4586/09.08.2017, a programului de formare JOBS – formarea pentru orientare și csiliere
în carieră a elevilor, dedicat personalului didactic din învățământul preuniversitar.

În ciuda unui cadru legislativ favorabil reducerii fenomenelor de neșcolarizare și de abandon școlar, practicile
curente, mecanismele locale articulate, integrarea intervențiilor, monitorizarea acestora toate acestea sunt fragile și
funcționale punctual, în absența unor proceduri clare și responsabilități bine definite.
Părăsirea timpurie a școlii are implicații sociale și economice importante. Conform Strategiei privind reducerea
părărsirii timpurii a școlii, tinerii care părăsesc prematur școala sunt mai predispuși riscului asociat șomajului sau
al celui de a câștiga mai puțin odată ce găsesc un loc de muncă. Referitor la competențe necesare în Europa se
apreciază că, în viitor, doar 1 din 10 locuri de muncă va putea fi accesat de o persoană care a părăsit timpuriu
școala. În acest context, cresc costurile publice și sociale, sub forma unor venituri și a unei creșteri economice mai
108
mici, a unor venituri fiscale mai reduse și a unor costuri mai ridicate pentru serviciile publice, cum sunt cele din
sănătate, justiție și plata prestațiilor sociale.

Conform aceluiași studiu, părăsirea timpurie a școlii predomină mai ales în rândul anumitor grupuri aflate în
situație de risc, în special în comunitățile rurale, persoane provenind din familii cu venituri modeste, romi și alte
minorități și elevi care au repetat cel puțin un an sau care au abandonat școala.

PTȘ este conectată în mod special mediului rural. ”La nivelul învățământului secundar, rata de abandon a fost de
1,5 ori mai mare în școlile din mediul rural, decât în cele din mediul urban. Elevii săraci rămân în urma celor mai
înstăriți, iar accesul lor la învățământul secundar superior și post-secundar este limitat. Această discrepanță
conține și un factor spațial important, din moment ce o mare parte dintre familiile sărace provin din două dintre
cele mai sărace regiuni: nord-estul si sud-vestul României. Elevii de etnie romă se află în situație de risc din cauza
condițiilor precare de trai și a sărăciei; situația este și mai gravă pentru fetele de etnie romă, în parte din cauza
tradițiilor culturale. (...) Elevii cu cerințe educaționale speciale și elevii din alte minorități sunt, și ei, în situație
specială de risc de părăsire timpurie a școlii. Ratele de repetenție, unul dintre cei mai importanți predictori ai PTȘ
sunt mari în România, mai ales în rândul băieților și al elevilor din mediul rural din școlile din învățământul
secundar inferior.

Pe lângă copiii/ tineri care au fost cuprinși în învățământul obligatoriu, dar, din diferite motive (eșec școlar,
absenteism, sărăcie etc.) au părăsit școala, există un număr important de copii care:

- Nu merg la grădiniță, deși au vârsta potrivită pentru a frecventa învățământul preșcolar;

- Nu se înscriu în învățământul obligatoriu sau se înscriu cu întârziere;

- Se întorc din străinătate fără să fi frecventat vreo formă de învățământ pe teritoriul țării în care au locuit;

- Se întorc din străinătate, au frecventat o formă de învățământ, dar necesită un suport pentru reintegrare,
inclusiv programe remediale;

- Vorbesc în familie altă limbă decât limba de predare din școala de proximitate și nu au suportul necesar
pentru a se integra lingvistic în mediul școlar respectiv.

Studiile demonstrează o legătură puternică între capitalul de educație al părinților, sărăcie și

gradul de valorizare a educației copiilor în aceste familii . În gospodăriile sărace, cu părinți cu un
nivel scăzut de educație, premisele perpetuării eșecului educațional sunt ridicate. Prin urmare,
copiii din aceste familii înregistrează un risc ridicat de a fi neșcolarizați sau de a înregistra eșec
școlar, concretizat prin corigențe, repetenție și/ sau abandon școlar, violență etc.

De cele mai multe ori, vulnerabilităților legate de educație li se adaugă cele care țin de locuire,
violență domestică, ocupare ocazională etc. altfel spus, cel mai adesea, riscurile legate de educație
fac parte dintr-un complex mai larg de vulnerabilități.

În concluzie, intervențiile cu imapct în domeniul educației pot fi eficace doar dacă sunt
analizate și însoțite de intervenții care vizează situația economică a familiei, condițiile de
locuire, starea de sănătate, situația socială etc.
Care este contextul și care sunt constrângerile intervenției integrate?

109
 Fiecare comunitate are specificitatea/ particularitățile sale, iar un demers de intervenție în
comunitate este eficient dacă ține cont de contextul local și de totalitatea nevoile comunității respective,
inclusiv care vizează educația sau premisele succesului în educație.
Studiile Băncii Mondiale asupra zonelor marginalizate din 2014-2015 au arătat că sărăcia extremă
nu este doar un fenomen individual sau familial, ci și unul geografic, pentru că de obicei se concentrează
în zonele marginalizate, atât rurale cât și urbane, în cadrul cărora sărăcia extremă se transmite de la o
generație la alta. Din această perspectivă, o intervenție integrată este necesară.
Un nivel redus de educație al adulților și o pondere mult peste medie a copiilor de peste trei ani
care nu merg la grădiniță, respectiv de vârstă școlară care nu merg la școală (niciodată înscriși în
învățământ sau care au abandonat/ părăsit timpuriu școala), în special în cazul copiilor cu vârsta de peste
14 ani; o pondere peste medie a persoanelor adulte care nu sunt nici angajate, nici cuprinse într-o formă
de învățământ (de tipul A doua șansă sau frecvență redusă) sau formare profesională, în special în rândul
femeilor și al romilor; o proporție mare de locuințe din zonă sunt realizate din materiale de construcții
ieftine și sunt slab dotate cu utilități urbane: (neconectate la o rețea de alimentare cu apă, sistem de
canalizare, curent electric etc.), toate aceste condiții de locuire influențând puternic participarea școlară
și, după caz, reușita școlară.
Pe scurt, din perspectivă educațională, se conturează următoarele riscuri pe tipuri de categorii
 copii preșcolari - probleme de sănătate/ dizabilități, acces scăzut la educația preșcolară, neglijență
familială și / sau abandon, familii monoparentale, acces la servicii sociale;
 copii/ tineri sub 18 ani –sănătate (dizabilități), participare școlară și dezvoltare socială, lăsați în
grija rudelor, căsătorie minori, mame minore, familii monoparentale, acces la servicii sociale;
 subgrupa fete din zonele rurale - perspective slabe de angajare, abilități scăzute în viață, în
general, puține sau fără calificare șomajul în rândul tinerilor, în principal;
 Fenomenul analfabetismului/ analfabetismului funcțional al adulților/ membrilor familiei
influențează participarea școlară și, evident, riscul de eșec școlar.
Problema riscului de participare scăzută la educație sau a abandonului școlar al copiilor trebuie să fie
abordată în cooperare de către UAT, echipele integrate, unitățile de învățământ CJRAE și alte instituții
care pot interveni pentru reducerea riscului de insucces școlar etc.
Pentru a pune în practică o intervenție coerentă și bazată pe rezultate, proiectul trebuie să răspundă
următoarelor provocări:
- lipsa unor metodologii şi proceduri de lucru coerente, adaptate, adecvate problemelor cu care se
confruntă persoanele care trăiesc în forme de sărăcie şi excluziune socială severă, respectiv a celor care
vizează copiii din comunități;
- lipsa unei abordării integrate a nevoilor cu care se confruntă familiile sărace și care influențează
evoluția ulterioară a copiilor;
- absența unor programe de formare profesională şi de dezvoltare a competențelor, profesionale astfel
încât să fie posibilă o abordare adecvată a nevoilor complexe pe care le au persoanele care trăiesc în
comunitățile sărace.
- slaba corelare a activității consilierilor școlari și a mediatorilor școlari cu serviciile publice de
asistență socială;

110
- orientarea activităţii acestora în special pentru rezolvarea problemelor semnalate de unităţile de
învăţământ şi mult mai puţin pentru identificarea problemelor sensibile legate de riscul de eşec şcolar
din comunităţi;
- slaba corelare a serviciilor oferite de către consilierii şcolari şi consilierii în carieră cu asistenţii sociali şi
asistenţii medicali comunitari.
Având în vedere situația existentă în comunitățile dezavantajate cuprinse în Atlasul Zonelor Rurale
Marginalizate, precum și analiza efectuată prin intermediul livrabilelor din lunile decembrie și ianuarie
referitoare la resursa umană existentă la nivel local care poate fi implicată în cadrul proiectului,
mecanismul care va fi propus pentru a funcționa la nivel local va trebui să țină cont de responsabilitățile
asumate de MEN în cadrul Protocolului de colaborare (a se vedea mai jos):
Cum se materializează responsabilitățile incluse în protocolul de colaborare dintre instituțiile
partenere și UAP?

1 Asigură alături de parteneri implementarea proiectului "Crearea și implementarea serviciilor

comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale", cod SMIS 2014: 12260",
conform planului de implementare;

- Participarea la elaborarea de proceduri/ instrumente/ metodologii, consultarea factorilor interesați;

- Colaborează cu membrii echipei de implementare pe toată durata proiectului;
- Realizează sisteme de monitorizare în vederea asigurării implementării cu acuratețe a proiectului.
- Contribuie la stabilirea indicatorilor privind colectarea datelor necesare platformei IT.

2 Asigură recrutarea/selectarea mediatorilor școlari/ consilierilor școlari, după caz, care vor face parte din
echipele comunitare;
- În cadrul proiectului MEC a realizat identificarea tuturor resurselor umane existente la nivel local
(consilieri școlari și mediatori școlari), astfel încât să fie posibilă alocarea de resurse umane în
comunitățile vulnerabile;
- MEC a inițiază proceduri clare pentru identificarea persoanelor cu competențele necesare pentru
implicarea în echipele comunitare;
3 Asigură plata unei subvenții din bugetul proiectului, pentru mediatorii școlari/ consilierii școlari numiți în
echipa comunitară integrată, ca stimulent pentru realizarea activităților din cadrul proiectului;
- MEC realizează instrumente de monitorizare/ raportare pentru a asigura transparența intervențiilor din
comunitate;
- SuM asigură un mecanism de suport și de colaborare cu coordonatorii județeni și membrii echipelor
comunitare integrate.
- MEC asigură alocare lunară a subvențiilor pentru mediatorii școlari/ consilierii școlari, după caz.
4 Sprijină metodologic identificarea copiilor neșcolarizați, a copiilor care au abandonat școala și a celor care
sunt în risc de abandon;
- MEC realizează instrumentele necesare și metodologia specifică pentru identificarea (a) copiilor care nu
au documente de identitate; (b) copiilor neșcolarizați sau cu risc de abandon școlar, copii care au
abandonat școala și copii cu risc de abandon școlar care nu merg zilnic la școală sau la grădiniţă; (c)
copiii lăsaţi acasă de părinţii migranţi, pentru care riscul de abandon este ridicat; (d) copiilor cu
absenteism ridicat; (e) copiii cu dizabilități; (f) copii cu altă limbă decât limba de studiu din școala din
111
 proximitate; (g) copii care au revenit din străinătate (și care necesită fie echivalarea studiilor, fie
examinare în vederea stabilirii clasei corespunzătoare).

5 Asigură realizarea unui mecanism de avertizare timpurie a riscului de eșec școlar, prin elaborarea, împreună
cu partenerii din proiect, a procedurilor, metodologiilor de intervenție în vederea reducerii acestuia;
- Procedurile/ instrumentele de lucru realizate în cadrul proiectului se vor operaționaliza și vor oferi
informații despre riscul de eșec școlar;
- Realizarea de instrumente clare care pot fi aplicate atât de mediatorul școlar/ consilierul școlar, cât și de
oricare alt membru al echipei de implementare (asistent social, de ex.).
- Asigură un flux al informației care se concretizează, împreună cu mecanismele și instrumentele într-un
mecanism de avertizare timpurie a riscului de eșec școlar;
- Asigură corelarea mecanismului de avertizare creat în cadrul comunității cu cel realizat în cadrului
școlilor

6 Contribuie la instruirea echipei comunitare integrate în scopul cunoașterii și utilizării procedurilor,

metodologiilor și instrumentelor de lucru create în cadrul proiectului, precum și consilierea permanentă pentru
testarea, pilotării și validării acestora;
- Contribuie la pregătirea membrilor echipei integrate pentru (i) identificarea celor mai vulnerabile
persoane şi familii prin desfăşurarea de activităţi de informare (ii) înţelegerea nevoilor acestora (iii)
furnizarea de îndrumări personalizate şi sprijin (prin abordarea managementului de caz) (iv) sprijinirea
acestora pentru accesarea tuturor beneficiilor şi serviciilor disponibile.
- Contribuie la elaborarea planului de formare, care să facă posibilă cunoaşterea şi însuşirea procedurilor,
metodologiilor şi instrumentelor de lucru în relaţie cu îndeplinirea obiectivelor stabilite, inclusiv a
modalităților de colaborare între membrii ECI.
- Formare în aplicarea procedurilor, metodologiilor şi instrumentelor de lucru specifice domeniului
educațional (de exemplu, corelarea activității membrilor ECI cu principalele calendare din viața școlii,
cum ar fi înscrierea în învățământul preșcolar, înscrierea în învățământul primar, susținerea examenelor de
corigențe, înscrierea la examenele naționale etc.);
- Membrii echipelor comunitare integrate vor beneficia permanent de instruiri periodice, suport şi
coordonare metodologică din partea coordonatorilor județeni din UJSS, inclusiv prin intermediul
sesiunilor de lucru organizate periodic de către UJSS.

7 Sprijină activitățile de informare a familiilor copiilor în vederea accesării serviciilor comunitare integrate,
cu privire la programele sociale din domeniul educației, la oferta educațională locală, inclusiv referitor la
Programul A doua șansă;

- Participarea școlară depinde, de foarte multe ori, pentru persoanele vulnerabile, de programele de suport.
Sistemul de educație oferă un pachet important de programe de susținere a participării la educație, de la
tichetele pentru grădiniță , la programul de rechizite școlare, burse etc. Informarea adecvată și periodică a
familiilor copiilor cu privire la programele sociale din domeniul educației, la oferta educațională locală,
inclusiv referitor la Programul A doua șansă poate conduce la creșterea participării școlare.

8 Asigură transpunerea conceptului SCI în documente cu caracter administrativ și normativ.

112
 - Asigură identificarea documentelor cu caracter administrativ şi normativ sau a modificărilor care
rezultă din implementarea SCI în domeniul educației

-Platformă IT

Interconectare

- Reuniuni
de Consultare
membrii echipei
integrate

- Colaborar
e
cu UaT, CJRAE,
unități de
învățământ

5. Abandonul școlar - date statistice furnizate de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

1. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial

Pe ansamblul învăţământului primar şi gimnazial, rata abandonului şcolar (indicator calculat pe baza
metodei „intrare-ieşire”) în anul 2016-2017 a fost de 1,6% (procent ce reprezintă 27,6 mii de elevi). În comparaţie
cu anul anterior, valoarea indicatorului este în ușoară scădere. Pe medii de rezidență, crește diferența dintre rata
abandonului în învățământul primar și gimnazial din urban și cea din rural, în defavoarea mediului rural.

Rata abandonului şcolar în învăţământul primar şi gimnazial

  2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Învăţământ primar şi gimnazial
Total 1,7 1,5 1,8 1,8 1,4 1,5 1,8 1,8 1,6
Urban 1,5 1,5 1,8 1,7 1,1 1,3 1,5 1,4 1,1
Rural 1,9 1,6 1,8 1,8 1,6 1,8 2,2 2,3 2,3
Feminin 1,5 1,4 1,7 1,5 1,2 1,4 1,7 1,6 1,0
Masculi 1,8 1,7 1,9 2 1,5 1,6 2,0 2,0 2,2
n
Învăţământ primar
Total 1,4 1,4 1,6 1,6 1,1 1,2 1,8 1,7 1,5
Urban 1,3 1,4 1,6 1,6 0,9 1,1 1,6 1,4 1,1
Rural 1,5 1,4 1,6 1,5 1,3 1,4 2,0 2,0 2,1
Feminin 1,3 1,3 1,5 1,4 1,0 1,1 1,6 1,5 1,4
Masculi 1,6 1,6 1,7 1,7 1,2 1,3 1,9 1,8 1,7
113
 n
Învăţământ gimnazial
Total 1,9 1,7 2,0 1,9 1,7 1,8 1,9 2,0 1,8
Urban 1,6 1,5 1,9 1,8 1,4 1,5 1,5 1,5 1,2
Rural 2,2 1,8 2,0 2,1 2,1 2,1 2,3 2,5 2,5
Feminin 1,8 1,5 1,9 1,7 1,6 1,7 1,7 1,8 0,6
Masculi 2,0 1,8 2,1 2,2 1,9 1,9 2,1 2,1 2,8
n
Sursa IȘE, Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2018.

În învăţământul primar, abandonul şcolar a crescut constant după momentul trecerii la 10 ani de şcolaritate
obligatorie; situaţia s-a îmbunătățit în perioada 2012-2014, însă ulterior valoarea indicatorului a înregistrat o nouă
creștere. În anul școlar de referință, valoarea indicatorului continuă tendința descendentă din anul anterior, valoarea
înregistrată fiind 1,5%. Diferența pe medii de rezidență se păstrează, mediul rural fiind în continuare defavorizat.
Decalajul pe sexe a crescut ușor: mai mulţi băieţi din ciclul primar abandonează şcoala, comparativ cu fetele.

Rata abandonului şcolar în învăţământul primar, pe medii de rezidență

Sursa IȘE, Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2018

În învăţământul gimnazial, se înregistrează o ușoară scădere a ratei abandonului școlar față de anul anterior în
care valoarea indicatorului a fost de 1,8% în 2016 – 2017. La acest nivel de studiu, diferenţele pe medii de
rezidență sunt mai ample decât în ciclul primar, în defavoarea mediului rural. Şi în cazul gimnaziului, se
evidenţiază avantajul fetelor în comparaţie cu băieţii.

Rata abandonului şcolar în învăţământul gimnazial, pe medii de rezidență

Sursa IȘE, Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2018

2. Rata abandonului școlar în învățământul liceal și profesional

În anul şcolar 2017 – 2018, valoarea ratei brute de cuprindere în învățământul secundar superior a fost de
85,3% – în ușoară creștere față de anul școlar anterior. Măsurile de organizare care au vizat învăţământul
profesional au determinat schimbări importante ale valorilor acestui indicator în ultimii ani: măsurile tranzitorii de
pregătire profesională (Ordinul de ministru nr. 5730/2010 privind organizarea stagiilor de pregătire practică
pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2; Ordinul de ministru nr. 3168/2012 privind organizarea
învăţământului profesional cu durata de 2 ani); reorganizarea învățământului profesional cu durata de 3 ani,
începând cu anul școlar 2014/2015; parcurgerea învăţământului secundar superior (intrare în clasa a IX-a în 2011 –
2012 şi ieşire din clasa a XII-a în 2014 – 2015) a celor două generaţii de elevi care au avut debutul şcolar
concomitent în 2003 – 2004.

114
 În ultimii ani şcolari, rata de cuprindere în învățământul secundar superior a înregistrat o scădere constantă de
la un an la altul. În anul școlar 2017 – 2018, rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior (învățământ
liceal și profesional) a ajuns la valoarea de 85,3% – în ușoară creștere față de anul școlar anterior. Rata de
cuprindere este uşor mai mare în cazul populaţiei şcolare feminine, comparativ cu cea masculină.
Începând cu anul 2014 – 2015, datele oferite de Institutul Național de Statistică nu permit calcularea valorii
indicatorului pe medii de rezidenţă în funcţie de domiciliul părinților. Datele referitoare la mediul de rezidență al
elevilor (domiciliul părinților) din rapoartele precedente semnalau o discrepanţă semnificativă a ratei de cuprindere
în învăţământul secundar superior în favoarea elevilor proveniți din mediul urban.
La sfârșitul anului 2016 – 2017, o pondere de 2,5% dintre elevii de liceu au abandonat studiile, valoare
ameliorată faţă de anul şcolar anterior. Cei mai mulți dintre aceștia provin din filiera tehnologică. Băieţii
abandonează mai frecvent liceul, comparativ cu fetele.
Începând cu anul 2009 – 2010, s-a înregistrat o creştere a procentului elevilor care au abandonat studiile
liceale; o parte dintre elevii care în mod tradiţional ar fi optat pentru ruta profesională de şcolarizare au intrat la
liceu, însă au abandonat studiile pe parcurs. Ca urmare, în perioada 2009-2011, rata abandonului a crescut de la
2,2% la 3,8%. În perioada următoare, s-au înregistrat ameliorări semnificative ale ratei abandonului, până la 2,5%
(16.358 de elevi) la finalul anului 2016 – 2017 – în scădere faţă de anul şcolar anterior.

Rata abandonului şcolar în învăţământul liceal

2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Total 2,2 3,2 3,8 2,8 2,8 3,7 3,5 2,5
Feminin 1,8 2,7 3,2 2,3 2,4 2,9 2,8 2,1
Masculin 2,5 3,7 4,4 3,2 3,2 4,5 4,2 3,0
Sursa IȘE, Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2018

Analiza ratei abandonului în învăţământul profesional evidențiază o creștere semnificativă cu începere din
anul școlar 2009 – 2010. Odată cu reorganizarea învățământului profesional, valoarea abandonului a scăzut
semnificativ, până la valoarea de 3,5% în 2016 – 2017. La această rută de formare se constată o pondere uşor mai
mare a abandonului în cazul populației feminine, în comparație cu populația masculină.

Abandonul şcolar în învăţământul profesional

2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Total 8,6 19,8 30,4 7,9 4,3 5,0 4,2 3,5
Feminin 9,7 21,9 35,8 10,5 7,1 6,2 4,9 4,1
Masculin 7,9 18,6 27,4 7,0 3,6 4,5 3,9 3,2
Sursa IȘE, Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2018

6. Indicatori privind situaţia şcolară în învăţământul preuniversitar

1. Învățământ antepreșcolar
În anul şcolar 2016-2017 în învăţământul antepreşcolar au funcţionat 363 creşe (unităţi
independente şi secţii din cadrul altor unităţi care şcolarizează acest nivel de învăţământ - grupuri
şcolare). Majoritatea copiilor înscrişi în învăţământul antepreşcolar sunt cuprinşi în creşele aparţinând
sectorului public (95,4%). Din totalul populaţiei antepreşcolare, 0,3 mii copii (1,3%) din creşele din ţară
au fost înscrişi în unităţi cu program normal (5 ore/zi) şi 19,2 mii copii (95,4%) în unităţi cu program
prelungit (10 ore/zi). La activităţi specifice învăţământului antepreşcolar desfăşurate pe parcursul întregii
săptămâni (de luni până vineri), au participat 0,6 mii copii (3,3%). Majoritatea copiilor au fost înscrişi în
creşe cu predare în limba română 19,5 mii (96,8%) şi 0,6 mii (3,2%) în creşe cu predare în limbile
maghiară sau engleză.
În anul şcolar 2016-2017, din distribuţia pe vârste a copiilor înscrişi în învăţământul antepreşcolar,
se observă preponderenţa copiilor cu vârsta de 2 ani (59,0%), iar cei de 3 ani reprezintă 12,7%.

115
Majoritatea copiilor înscrişi în creşe au fost români (95,5%), urmaţi de cei de etnie maghiară (4,4%) şi
0,1% alte etnii (romi, ucraineni etc.).
În profil teritorial, regiunea Nord-Vest a atins cel mai înalt nivel al numărului de copii înscrişi,
respectiv 3,9 mii (19,6%), în timp ce regiunea Vest a înregistrat cel mai scăzut nivel, respectiv 1,2 mii
copii (6,1%).

2. Învăţământ preşcolar
Numărul copiilor înscrişi în învăţământul preşcolar a fost în anul şcolar 2016-2017 de 521,2 mii,
reprezentând 14,5% din populaţia şcolară. Comparativ cu anul şcolar precedent, numărul copiilor a scăzut
cu 13,5 mii. Puţin peste jumătate dintre copiii înscrişi în învăţământul preşcolar au fost băieţi (51,4%) şi
au învăţat în unităţile şcolare din mediul urban (56,2%).
În anul şcolar 2016-2017 comparativ cu anul precedent numărul copiilor înscrişi în grădiniţele
particulare a crescut cu 1,2 mii. La grădiniţele din sectorul public s-a înregistrat o diminuare a numărului
de copii cu 14,7 mii faţă de anul şcolar anterior. Din totalul populaţiei preşcolare, 314,6 mii copii (60,4%)
din grădiniţe au participat la activităţi instructiv-educative în program normal (5 ore/zi) şi 203,2 mii copii
(39,0%) în program prelungit (10 ore/zi). La activităţi specifice învăţământului preşcolar desfăşurate pe
parcursul întregii săptămâni (de luni până vineri) au participat 1,8 mii copii (0,3%), iar 1,6 mii de
preşcolari (0,3%) la programe pentru copii cu nevoi speciale. Majoritatea copiilor au fost înscrişi în
grădiniţe cu predare în limba română 481,4 mii (92,4%), în timp ce aproximativ 32,9 mii (6,3%) în
grădiniţe cu predare în limba maghiară, 5,4 mii (1,0%) în limba germană şi 1,5 mii (0,3%) în alte limbi
(limba sârbă, ucraineană, slovacă, cehă, bulgară, croată, engleză şi romanes). Din distribuţia pe vârste a
copiilor înscrişi în învăţământul preşcolar se observă preponderenţa copiilor cu vârsta de 5 ani (32,1%),
respectiv 4 ani (31,2%). Majoritatea copiilor înscrişi în grădiniţe au fost români (88,6%), urmaţi de cei de
etnie maghiară (5,9%) şi romă (4,7%).
În profil teritorial, regiunea Nord-Est a atins cel mai înalt nivel al numărului de copii înscrişi,
respectiv 92,3 mii (17,7%), în timp ce regiunea Vest a înregistrat cel mai scăzut nivel, respectiv 44,7 mii
copii (8,6%).

3. Învăţământ primar şi gimnazial

În anul şcolar 2016-2017, în învăţământul primar şi gimnazial au fost înscrişi 1695,5 mii elevi, cu
1,0% mai puţin comparativ cu anul şcolar anterior, reprezentând 47,1% din totalul populaţiei şcolare. Din
punctul de vedere al distribuţiei pe sexe şi pe medii de rezidenţă, 51,8% din elevi au fost băieţi, iar 55,0%
au studiat în mediul urban. Comparativ cu anul şcolar anterior, în anul şcolar 2016-2017 se remarcă o
uşoară scădere a numărului de elevi înscrişi în învăţământul special primar şi gimnazial cu 0,6%.
Din totalul elevilor cuprinşi în învăţământul primar şi gimnazial, peste jumătate au urmat cursurile
învăţământului primar (54,7%), majoritatea fiind înscrişi în şcolile publice (99,1%). Sectorul privat, deşi a
cuprins doar 0,9% din numărul elevilor din învăţământul primar şi gimnazial, a continuat să crească
(16,4% faţă de anul şcolar precedent) ajungând la 14,6 mii elevi. În unităţile şcolare particulare din
mediul urban au studiat 95,3% din elevii înscrişi în învăţământul privat primar şi gimnazial. Cea mai
mare parte a elevilor din învăţământul primar şi gimnazial a frecventat cursurile de zi (99,7%), restul
optând pentru forma de învăţământ cu frecvenţă redusă. Limba română este limba de predare oficială în
sistemul naţional de educaţie, 93,5% dintre elevii înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial studiind în
această limbă. În judeţele Harghita şi Covasna, populaţia de etnie maghiară deţine o pondere importantă
în populaţia totală, ceea ce determină şi o proporţie semnificativă a populaţiei şcolare din învăţământul
primar şi gimnazial care învaţă în limba maghiară (5,4%).
Distribuţia în profil teritorial a elevilor înscrişi în nivelurile de educaţie primar şi gimnazial arată
că 18,9% dintre aceştia s-au înregistrat în regiunea Nord-Est, 14,9% în regiunea Sud-Muntenia, 12,9% în
regiunea Sud-Est, 13,0% în regiunea Nord-Vest, 12,4% în regiunea Centru, 10,5% Bucureşti-Ilfov.
Ponderea înscrişilor din restul regiunilor în total ţară se situează sub 10,0% (SudVest Oltenia 9,3% şi Vest
8,1%).

116
 La sfârşitul anului şcolar 2016-2017, gradul de promovabilitate în învăţământul primar şi
gimnazial a fost de 96,9% (98,4% în primar şi 95,2% în gimnazial). S-au înregistrat uşoare diferenţe pe
sexe, pentru feminin 97,6%, respectiv pentru masculin 96,3%. Gradul de promovabilitate din
învăţământul gimnazial a cunoscut un ecart de 2,2 puncte procentuale pe sexe (fetele au promovat în
proporţie de 96,3%, iar băieţii au promovat în proporţie de 94,1%). Pe medii de rezidenţă, numărul de
elevi promovaţi a fost uşor mai ridicat în mediul urban, comparativ cu cel rural, înregistrându-se grade de
promovabilitate de 97,7%, respectiv 95,9%. În învăţământul primar şi gimnazial, 51,5 mii elevi au fost
declaraţi repetenţi, reprezentând 3,1% din totalul elevilor aflaţi în evidenţă la sfârşitul anului şcolar 2016-
2017. La sfârşitul anului şcolar 2016-2017 au absolvit învăţământul gimnazial 171,4 mii elevi, cei mai
mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (20,3%).

În anul şcolar 2016-2017, în învăţământul primar şi gimnazial, educaţia elevilor a fost asigurată
de 116,7 mii cadre didactice (în scădere cu 0,9% comparativ cu anul şcolar precedent), din care 48,0 mii
în învăţământul primar şi 68,7 mii în învăţământul gimnazial. În anul şcolar 2016-2017, în învăţământul
primar şi gimnazial particular au fost angajate 1,5 mii persoane în activitatea didactică, în creştere cu
8,9% faţă de anul şcolar anterior. Personalul didactic auxiliar a numărat 9,9 mii persoane, cel nedidactic
24,6 mii. Din totalul personalului didactic, personalul calificat a fost de 113,6 mii, reprezentând 97,4%. În
mediul urban, 97,6% din totalul personalului didactic din învăţământul primar şi gimnazial a fost personal
calificat (în uşoară creștere comparativ cu anul şcolar precedent). Ponderea personalului calificat din
mediul rural (97,1%) a înregistrat o ușoară creștere comparativ cu anul şcolar precedent (96,4%).

4. Învăţământ liceal
În anul şcolar 2016-2017, în învăţământul liceal au studiat 650,8 mii elevi (cu 3,4% mai puţin
comparativ cu anul şcolar precedent).
Majoritatea elevilor de liceu au învăţat în mediul urban (93,2%), aici situându-se şi cea mai mare
parte a unităţilor de învăţământ liceal. În învăţământul liceal, 98,3% din totalul elevilor au fost cuprinşi în
unităţi şcolare publice, iar 1,7% în unităţi şcolare private. În liceele din filiera teoretică au studiat 49,5%
din numărul total al elevilor cuprinşi în învăţământul liceal, iar 42,7% dintre aceştia au studiat în liceele
din cadrul filierei tehnologice. În cadrul filierei tehnologice, 44,3% dintre elevi au fost cuprinşi în liceele
cu profil tehnic şi 38,8% în liceele cu profil servicii. Ponderea elevilor care au optat pentru profilurile din
filiera vocaţională a fost de 7,8%, iar în cadrul acesteia, ponderile cele mai mari se remarcă pentru elevii
înscrişi la profilul sportiv (33,2%), la profilul artistic (28,0%) şi la cel teologic (18,1%).

Majoritatea elevilor din învăţământul liceal au urmat cursurile de zi (88,7%), 7,7% fiind înscrişi la
seral şi 3,6% la cursuri cu frecvenţă redusă. La toate profilurile din filiera vocaţională cursurile s-au
desfăşurat numai la forma de învăţământ de zi. În cadrul învăţământului seral, cei mai mulţi elevi au fost
înscrişi la profilurile filierei tehnologice.
Gradul de promovabilitate înregistrat a fost de 97,0% (97,7% pentru fete şi 96,3% pentru băieţi).
În acest nivel educaţional, gradul de promovabilitate a fost de 97,0% la liceele din sectorul public şi
96,4% la cele din sectorul privat. Cel mai ridicat grad de promovabilitate din învăţământul liceal s-a
înregistrat în filiera vocaţională (98,8%). Valorile cele mai ridicate ale gradului de promovabilitate pe
profiluri au fost înregistrate la liceele cu profil pedagogic (99,8%) şi militar (99,6%), iar cea mai scăzută
valoare s-a înregistrat la liceele cu profil tehnic (92,4%). În ultimii ani şcolari promovabilitatea la
examenul de bacalaureat a fost în continuă creştere, atât pentru totalul absolvenţilor (indiferent de anul
absolvirii) care s-au prezentat la examen, cât şi pentru absolvenţii din promoţia curentă. În anul 2017, la
examenul de bacalaureat s-au prezentat 141,2 mii absolvenţi, din care 121,8 mii provin din promoţia
2016-2017. În urma examenului au fost declaraţi absolvenţi cu diplomă de bacalaureat 100,8 mii persoane
(71,4%), din care 94,6 mii persoane provin din promoţia 2016-2017 (77,6% din absolvenţii promoţiei
2016-2017).
Procesul educaţional din învăţământul liceal a fost asigurat de 54,9 mii cadre didacticeLa un cadru
didactic au revenit în medie 12 elevi.

117
5. Învăţământ profesional
În anul şcolar 2016-2017, în învăţământul profesional au fost cuprinşi 84,4 mii elevi, reprezentând
5,6% din totalul elevilor din învăţământul secundar şi 2,3% din totalul populaţiei şcolare. Datorită
programelor iniţiate de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru relansarea învăţământului profesional,
numărul elevilor înscrişi în acest nivel educaţional a continuat să crească, astfel că la începutul anului
şcolar 2016-2017 au fost cu 22,9% mai mulţi elevi comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
La sfârşitul anului şcolar 2016-2017, în învăţământul profesional au fost cuprinşi 81,4 mii elevi, în
creştere cu 15,6 mii comparativ cu anul şcolar precedent. Gradul de promovabilitate înregistrat în
învăţământul profesional a fost de 89,6%, valoarea cea mai ridicată fiind pentru elevii care au finalizat
anul IV de studii (100,0%). Din totalul elevilor existenţi la sfârşitul anului şcolar în învăţământul
profesional, 10,4% au fost declaraţi repetenţi. În învăţământul liceal şi profesional au abandonat şcoala
2,6% dintre elevi.
În anul şcolar 2016-2017, în învăţământul profesional activitatea instructiv-educativă a fost
asigurată de 730 cadre didactice, cu 94,1% mai mult decât în anul şcolar precedent. Din totalul
personalului didactic 94,2% au fost cadre didactice calificate, iar 92,2% au avut normă întreagă. Ponderea
personalului didactic din unităţile şcolare din mediul urban este superioară (69,2%) celei din unităţile din
mediul rural (30,8%).

6. Învăţământ postliceal şi de maiştri

În anul şcolar 2016-2017, în învăţământul postliceal şi de maiştri au studiat 93,7 mii elevi, cu 5,8
mii mai puţin decât în anul şcolar precedent. Ponderea elevilor înscrişi în acest nivel de învăţământ în
totalul populaţiei şcolare a fost de numai 2,6%. Repartizarea pe sexe a populaţiei şcolare din învăţământul
postliceal şi de maiştri relevă o preponderenţă a populaţiei feminine (67,0%). Majoritatea elevilor au
învăţat în unităţi cu sediul în mediul urban (97,8%). În unităţile de învăţământ postliceal şi de maiştri
aflate în proprietate publică erau înscrişi 58,3% din numărul total al elevilor din acest nivel educaţional.
Este de menţionat că numai 6,1% din totalul elevilor înscrişi în acest nivel educaţional au urmat cursurile
în şcolile de maiştri.
Opţiunile tinerilor cu vârste cuprinse între 19-23 ani din învăţământul postliceal şi de maiştri s-au
îndreptat preponderent spre profilul sanitar (64,4%). Profilul transporturi a manifestat interes pentru 4,5
mii elevi (4,8%), iar 3,8 mii elevi (4,0%) au urmat cursurile învăţământului postliceal la profilul
informatică. În anul şcolar 2016-2017, în şcolile postliceale şi de maiştri erau înscrişi 88,8 mii elevi
(94,7%) la forma de învăţământ de zi și 4,9 mii elevi (5,3%) în învăţământul seral.
Gradul de promovabilitate înregistrat în învăţământul postliceal şi de maiştri a fost de 97,2%, valoarea cea
mai ridicată fiind pentru elevii care au finalizat anul al III-lea de studii (99,5%). Din totalul elevilor
existenţi la sfârşitul anului şcolar în învăţământul postliceal şi de maiştri, 2,8% au fost declaraţi repetenţi.
Învăţământul postliceal şi de maiştri a fost absolvit de 32,0 mii elevi din care 64,3% au urmat cursurile
unităţilor şcolare aparţinând sectorului public, iar 35,7% pe cele din sectorul privat. În învăţământul
postliceal şi de maiştri, personalul didactic a fost de aproximativ 1,9 mii cadre didactice, în creștere cu
3,5% comparativ cu anul şcolar anterior. Personalul didactic calificat a numărat 1,8 mii persoane,
reprezentând 95,6% din totalul acestuia. Sectorul privat a fost bine reprezentat în acest nivel de educaţie,
ponderea acestuia în totalul personalului didactic din şcolile postliceale şi de maiştri fiind de 74,1%, în
creștere comparativ cu anul şcolar anterior (5,0%).

7. Indicatori şi date statistice privind educaţia şi formarea în România

Indicatori contextuali (preluare din Monitorul educaţiei şi formării, 2018)

118
Tabelul 1 – Indicatori contextuali (preluare din Monitorul educaţiei şi formării, 2018)
În septembrie 2019 a apărut versiunea în limba engleză a Monitorului educaţiei şi formării, 2019. În ceea
ce privește România, părăsirea timpurie a școlii (18-24 ani) indică un procentaj de 16.4% , comparativ
cu o medie UE de 10.6%, iar ponderea absolvenților de studii superioare (30-34 ani) este 24.6% pentru
România, în timp ce media la nivel european este de 40.7%.

 Părăsirea timpurie a școlii rămâne un aspect problematic:

- cu toate că ratele abandonului școlar din învățământul primar și secundar inferior au scăzut, în
special în zonele rurale, proporția copiilor neșcolarizați a crescut;
- ratele de înscriere în învățământul secundar superior sugerează că unul din patru elevi fie nu își
continuă studiile în învățământul secundar superior (după clasa a opta), fie abandonează după
absolvirea învățământului obligatoriu (clasa a zecea);
- deși cu întârziere, au început să fie puse în aplicare proiecte finanțate din Fondul social european
(FSE) pentru a atrage cadre didactice motivate în școlile dezavantajate și a aborda rata
abandonului școlar 84;
- programul „a doua șansă” pentru cursanții adulți nu este suficient de atractiv, deşi a devenit mai
flexibil.

 Participarea la educația și îngrijirea copiilor preșcolari (ECEC) se îmbunătățește, dar

rămâne scăzută
- în 2016, participarea copiilor cu vârste cuprinse între 4 și vârsta obligatorie de școlarizare de 6
ani a crescut ușor, până la 88,2 %, rămânând totuși sub nivelul de referință pentru educație și
formare pentru anul 2020, de 95 %;
- în 2018, programul includea 47 000 de copii, dar numai câțiva nu fuseseră la grădiniță anterior.

 Integrarea romilor în sistemul de învățământ rămâne o provocare majoră

- în 2016, România a adoptat o foaie de parcurs privind combaterea segregării și a revizuit
legislația prin extinderea ariei de interes de la romi la o serie mai amplă de grupuri țintă (și anume,
copiii cu handicap din zonele rurale și din medii defavorizate);
- deşi responsabilitățile inspectoratelor școlare și ale ARACIP de monitorizare a segregării au fost
extinse, activitățile de monitorizare au fost îngreunate de întârzierile semnificative în elaborarea
metodologiei de monitorizare.

 Rezultatele educaționale scăzute însoțite de provocări legate de echitate persistă

84
122 de proiecte pentru „Școala pentru toți” (146 de milioane EUR) și 27 de proiecte pentru „Profesori motivați în școli defavorizate” (21 de milioane EUR).
119
 - PISA 2015 a arătat că aproape 40 % dintre românii cu vârsta de 15 ani (forța de muncă viitoare)
nu au un nivel minim de competențe de bază, în timp ce mediul socio-economic afectează în mod
semnificativ performanțele elevilor;
- un număr tot mai mare de elevi mai slabi, adesea din medii defavorizate, lipsesc de la evaluarea
națională la sfârșitul clasei a opta 85;
- Recomandările specifice fiecărei țări formulate în contextul semestrului european 2018 solicită
României „să îmbunătățească accesul la un învățământ general de calitate, în special pentru
copiii romi și pentru copiii din zonele rurale” (Consiliul European, 2018).

 Modernizarea educației și formării profesionale

- a început implementarea sistemului de învățământ dual şi este în curs de revizuire curriculumul
pentru învățământul secundar superior, precum şi actualizarea calificărilor profesionale și a
standardelor de formare profesională în scopul creșterii calității și a relevanței pentru piața forței
de muncă;
- eforturile și investițiile sunt insuficiente pentru a adapta oferta educațională la nevoile
economiei, în special pentru a spori calitatea cursurilor profesionale într-un număr mare de
sectoare, în condiţiile în care competențele absolvenților de EFP sunt considerate ca fiind depășite
şi din cauza echipamentelor și a metodelor de predare învechite (BM, 2018).

 Promovarea învățării în rândul adulților

- participarea și accesul la învățare în rândul adulților rămân foarte scăzute, în pofida necesității de
perfecționare și reconversie profesională a forței de muncă.
- participarea la învățare în rândul adulților a fost de 1,1 % în 2017, cu mult sub media UE de 10,9
%;
- competențele digitale ale populației se îmbunătățesc, dar rămân printre cele mai scăzute din UE:
în 2017, doar 29 % din populație deținea cel puțin competențe digitale de bază (față de media UE
de 57 %);
- în 2015, majoritatea întreprinderilor din România au indicat că principalele competențe necesare
pentru dezvoltarea afacerii lor sunt competențele de lucru în echipă, competențele tehnice,
competențele practice și competențele specifice locului de muncă;
- cursurile de competențe-cheie pentru persoanele slab calificate aflate în căutarea unui loc de
muncă au fost incluse în planul național de servicii publice de ocupare a forței de muncă, iar
clasificarea ocupațională a fost modificată pentru a include „lucrătorii necalificați” și a le oferi o
calificare de nivelul 1;
- printre provocările care persistă se numără: activitățile de informare a adulților inactivi; oferta
limitată de educație și formare nonformală; accesul restrictiv la programele de calificare
profesională pentru persoanele cu un nivel scăzut de calificare; un nivel insuficient de cunoștințe
și de coordonare între părțile interesate; monitorizarea, asigurarea calității și formarea
personalului;
- Cadrul Național al Calificărilor din România a fost corelat cu Cadrul European al Calificărilor în
aprilie 2018, incluzând toate nivelurile (opt) și tipurile de calificări din sistemul formal de educație
și formare, însă punerea sa în aplicare este încă într-o fază incipientă.

 Cheltuielile din domeniul educației au crescut în 2016, reflectând în mare măsură

recunoașterea retroactivă a drepturilor salariale ale cadrelor didactice
- în anul 2016, cheltuielile generale ale administrației publice în domeniul educației (COFOG) au
crescut în termeni reali cu 18,4 % - cea mai mare creștere procentuală din UE; prin urmare
cheltuielile din domeniul educației au atins 3,7 % din PIB (+ 0,6 puncte procentuale), acesta fiind
însă, în continuare, unul dintre cele mai scăzute niveluri din UE (media UE: 4,7 %);
85
Fenomenul Brăila: ”Elevii sunt duși până în clasa a VIII-a, iar în semestrul 2 sunt anunțați că vor fi lăsați corigenți”, potrivit organizației Human Catalyst.
Aceasta publică mai multe mărturii care confirmă excluderea premeditată a elevilor cu probleme din examenul de Evaluare Națională, pentru a nu compromite
media generală a unității de învățământ - https://www.educatieprivata.ro/fenomenul-braila-elevii-corigenti/
120
 - ca procent din cheltuielile publice totale, cheltuielile pentru educație au crescut la 10,8 %, peste
media UE (10,2 %). însă aceste majorări se datorează în mare parte unei decizii a instanței care a
recunoscut retroactiv reducerea salariilor cadrelor didactice în timpul crizei, iar creșterea nivelului
de remunerare a salariaților, care include salariile cadrelor didactice și contribuțiile la asigurările
sociale, reflectă majorarea de 15 % a salariilor, din decembrie 2015, și revizuirea grilei de
salarizare din august 2016.

 În pofida majorărilor din anul 2016, România continuă să investească puțin în domenii care
sunt esențiale pentru combaterea părăsirii timpurii a școlii și asigurarea unui start în viață
în condiții de egalitate
- cheltuielile pentru învățământul preșcolar și primar sunt foarte scăzute în comparație cu media
UE (0,7 % față de 1,5 % din PIB în UE-28);
- cheltuielile pentru învățământul secundar sunt, de asemenea, mai mici (1,5 % față de 1,9 % din
PIB);
- egalizarea șanselor începând din copilăria timpurie, când se formează cea mai mare parte a
abilităților cognitive și socio-emoționale, poate contribui la îmbunătățirea distribuției
competențelor populației și la prevenirea unor inegalități ulterioare legate de apariția de noi
tehnologii.

 Numărul în scădere al elevilor impune optimizarea cheltuielilor concomitent cu

îmbunătățirea echității
- din 2006 până în 2016, numărul total al elevilor a scăzut cu 17% şi se preconizează că tendința
va continua, în concordanță cu scăderea populației generale (INS, 2016); .
- România pregătește o strategie de modernizare a infrastructurii educaționale pentru a orienta
investițiile din fondurile naționale și ale UE 86, și pentru a aborda provocările semnificative legate
de eficiență și echitate: 10% din școli sunt supraaglomerate (în special în zonele urbane), în timp
ce 60% sunt subutilizate (mai ales în zonele rurale);
- serviciile de transport școlar sunt, în general, insuficiente și inadecvate, iar accesibilitatea se
înrăutățește pe măsură ce elevii avansează în cadrul sistemului școlar;
- 38% dintre școlile aflate în zonele rurale au toalete în exteriorul clădirii, fără apă curentă sau
canalizare (7% în zonele urbane) și doar 20% au o bibliotecă (60% în zonele urbane);
- pentru a îmbunătăți eficiența și echitatea cheltuielilor în domeniul educației, România va face
obiectul unei revizuiri de către OCDE privind resursele școlare.

Ca suport pentru cele menţionate, precum şi pentru o analiză obiectivă a riscurilor din domeniul
educaţiei şi formării în anexele 2 şi 3 sunt redate, selectiv, date statistice furnizate de Institutul
Naţional de Statistică, respectiv, de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.

Strategia privind părăsirea timpurie a școlii, aprobată prin HG nr. 417/2015 este un
document programatic care conține mecanisme și măsuri care urmează să fie implementate
până în 2020, în scopul reducerii procentului tinerilor cu vârsta între 18-24 de ani care au
finalizat cel mult clasa a VIII-a și nu urmează nicio altă formă de școlarizare sau formare
profesională.

86
În cadrul Fondului european de dezvoltare regională (2014-2020), s-au alocat 352 de milioane EUR pentru investiții în infrastructură la toate nivelurile de
învățământ. Proiectele depuse ca urmare a anunțurilor publicate indică o cerere ridicată.
121
 Măsura 10 din acest document se referă la ”Elaborarea unor sisteme de
detectare/avertizare și intervenție timpurii pentru identificarea copiilor aflați în risc de
repetenție sau abandon școlar”.

În prezent, nu există un sistem de avertizare în sistemul de educație pentru a identifica

elevii în risc de părăsire timpurie a școlii. În cadrul școlii, în mod intuitiv, cadrele didactice, în
baza observării elevilor la clasă, a discuțiilor purtate cu părinții, prin intervenția consilierului
școlar identifică situații aflate în risc, fără, însă, să urmeze proceduri clare.

Strategia identifică trei tipuri de intervenție:

Măsurile de prevenire – scopul este acela de a reduce riscul de părăsire timpurie a școlii
înainte de debutul problemei;

Măsurile de intervenție- sunt menite de a preveni și/sau corecta fenomenul părăsirii

timpurii a școlii prin îmbunătățirea calității educației, prin reacționarea la semnele de avertizare
timpurie și prin furnizarea de sprijin specific elevilor sau grupurilor aflate în situație de risc de
PTȘ.

Măsurile de compensare – au scopul de a-i sprijini pe cei care au părăsit școala timpuriu
pentru a reveni în educație, oferind rute de reinserție în învățământ, de formare profesională și
de dobândire a unei calificări.

Pentru atingerea țintelor Strategiei PTS, două mecanisme de avertizare timpurie sunt
necesare: unul în comunitate, pentru a culege informația relevantă privind existența copiilor în
comunitate, precum și colectarea datelor care oferă informații pentru pentru pregătirea suportului din
școală și un mecanism în interiorul școlii care are rolul de menține copiii în școală și de a iniția programe relevante
pentru reușita școlară.

Mecanismul de avertizare SCI poate sprijini: Mecanismul de avertizare din cadrul

școlii poate sprijini:

Măsurile de indicatorii Măsurile de  indicatori

prevenție ÎN socio-economici cu prevenție ÎN privind
COMUNITATE ar privire la familiile ȘCOALĂ: frecvența
trebui să vizeze: elevilor
 indicatori care
 componența vizează performanța
familiei (familie școlară (de ex.
monoparentală, copii efectuarea temelor)
lăsați în grija familiei
 indicatori care
lărgite sau a altor se referă la dificultăți
persoane) de învățare, inclusiv
122
  indicatori care la necesitatea oferirii
vizează existența de servicii de sprijin
actelor

 indicatori
privind starea de
sănătate a copiilor

Măsurile de  indicatori Măsurile de  indicatori

intervenție privind participarea la intervenție care se referă la
educația preșcolară organizarea de
programe remediale
 indicatori cu
care să răspundă
privire la înscrierea în
nevoilor identificate
învățământul
obligatoriu  indicatori
care se raportează la
 indicatori
programele Școală
privind frecventarea
după școală
unui nivel de educație
 indicatori
care se referă la
suportul oferit de
consilierii școlari/
psihologii/ logopezii
etc.

 indicatori
care vizează oferta
extrașcolară a școlii

Măsurile de  Indicatori care Măsurile de  Indicatori

compensare vizează compensare care vizează
deficitul de Programul A doua
educație (adulți șansă
sau alți copii
din familie)  Indicatori
 Indicatori care care vizează
vizează organizarea de
analfabetismul cursuri cu frecvență
123
 funcțional redusă

Mecanismul din comunitate este cel dintâi care acționează și furnizează datele primare,
creionând tabloul general al familiei din care face parte copilul (aspecte socio-economice ale
familiei, locuire, îngrijire, stare de sănătate). Acesta poate fi primul semnal pentru inițierea
măsurilor de prevenție din școală, cu condiția ca acel /acei copii să fie cuprinși într-o formă de
învățământ. Mediatorul școlar/ asistentul social pot, totodată, oferi familiei primul suport în
direcția facilitării accesului la servicii educaționale (de ex. susținerea familiei pentru inițierea
demersurilor pentru obținerea tichetelor de grădiniță sau a rechizitelor gratuite, informarea
privind alte drepturi pe care le pot obține de la unitatea de învățământ sau de la alte structuri
din comunitate).

Cele două mecanisme se pot susține și completa prin informațiile pe care le implică,
scopul fiind același, de a interveni pe cele trei paliere: prevenție, intervenție, compensare.
Totodată, ambele mecanisme necesită o intervenție integrată, de o mai mare diversitate în
cadrul comunității (social, medical, educațional), dar și cel în interiorul sistemului de educație
implică echipe de intervenție integrată.

Intervenții principale din cadrul comunităților

Colectare de date copii/ elevi ( de ex. recensământul școlar);

Informarea părinților în legătură cu diferite etape importante din viața școlii (calendarul
înscrierii la învățământul primar, calendarul înscrierii la evaluarea națională etc.);

Conectarea parinților cu diferite instituții care pot oferi sprijin copiilor;

Consilierea părinților cu privire la opțiunea educațională cea mai potrivită pentru copii;

Informarea părinților cu privire la rețeaua școlară, circumscripția școlară etc.

Informarea membrilor comunității cu privire la diferite programe care se adresează celor

care nu au finalizat învățământul obligatoriu (de ex. Programul A doua șansă);

Informarea membrilor comunității cu privire la existența diferitelor programe destinate

nevoilor individuale (de ex. programe de alfabetizare etc.);

Susținerea părinților în alcătuirea diferitelor dosare și pentru redactarea cererilor necesare

pentru obținerea unor drepturi (de ex. burse sociale, rechizite școlare etc.);

Medierea relației dintre școală și membrii comunității;

124
Colaborarea în cadrul ECI pentru sprijinirea membrilor comunității care au nevoie de sprijin medical;
Colaborarea cu membrii ECI pentru identificarea copiilor supuși abuzurilor sau care au nvoie de intervenția
serviciilor sociale
ANEXE III. 1. Instrumente aferente managementului de caz pentru implementarea
planului de intervenție
1. Modelul de identificare a vulnerabilităților pe categorii de vârstă la nivel individual și
comunitar
CATEGORIE Vulnerabilități la nivel de persoană
BENEFICIAR
COPIL/  Lipsa actelor de identitate duce la
TÂNĂR lipsa protecției sociale,
imposibilitatea sau accesul
îngreunat la servicii publice,
persoane aflate în situații de risc de
abuz sau trafic;
 Stare de sănătate precară datorată
lipsei de acces la serviciile
medicale de bază și/ sau de
specialitate;
 Nu se cunoaște sau recunoaște
necesitatea analizelor de bază, nu
se respectă tratamentele primite,
sunt utilizate în intervenție
aplicarea conceptelor tradiționale
naturale care nu au la bază
cercetări și studii de specialitate ci
urmează stereotipuri și credințe
vechi inoculate și transmise de la o
generație la alta;
 Din punctul de vedere al gradului
de autonomie, se verifică
dependență de familie și de servicii
medicale de specialitate, iar în
situația existenței dizabilității, se
verifică măsura de accesabilitate a
ajutorului de specialitate cu scopul
recuperării si reabilitării persoanei;
 Din perspectiva procesului de
învățare, copilul nu este cuprins
într-o formă de învățământ
deoarece nu există scoală în
Vulnerabilități
la nivel de comunitate locală
 Inexistența rețelelor informale de
suport pentru accesarea acestora în
scopul depășirii problemelor;
 Rețea infrastructură nedezvoltată
are ca rezultat un acces limitat sau
imposibil la apă potabilă, curent,
canalizare;
 Lipsa de interes la nivel de
autorități pentru punerea la
dispoziția persoanelor din
comunitate a unui spațiu comun de
desfășurare a unor activități
culturale și sociale;
 Datorită poziționării geografice
apariția riscurilor de mediu;
 Comunitatea este izolată fără acces
la oportunități din exterior;
 Comunitate izolată cu
infrastructură nedezvoltată;
 La nivel administrativ și
instituțional ca și vulnerabilitate
principală este lipsa
compartimentului sau serviciului
de asistență socială;
 Relații deficitare ale membrilor
comunității cu organele de poliție;
 Lipsa pregătirii de specialitate a
persoanelor responsabile, aflată în
incapacitatea de a oferi
informațiile și suportul necesar;
 Persoană responsabilă are prea
multe sarcini și este copleșită de
125
Vulnerabilități
la nivel de județ
 Lipsa de interes /de cunoaștere a
problemele la nivel de județ;
 Lipsă hărții serviciilor sociale sau
lipsa actualizării ei;
 Contractare insuficientă a
serviciilor furnizate de ONG-urile
din județ;
 Relații de colaborare deficitare
între diferite instituții publice;
 Comunicarea este defectuoasă la
nivel de autorități județene;
 Lipsa de interes a persoanelor
responsabile în rezolvarea
problemelor existente la nivel de
județ, din punctul de vedere al
acordării tuturor formelor de
protecție, dezvoltării
infrastructurii, toate componentele
necesare creșterii nivelului de trai
și al calității vieții;
 Infrastructura insuficient
dezvoltată;
 Servicii sociale insuficiente care nu
acoperă nevoia reală;
 Lipsa unor abordări educative
individualizate în toate
comunitățile dezavantajate;
 Lipsa serviciilor de consiliere
școlară;
 Lipsa serviciilor de mediere
școlară;
 Personalul care acordă servicii
 proximitate;
 Cea mai apropiată instituție
educațională se află la mare
distantă și familia nu deține
veniturile necesare asigurării
transportului;
 Exista scoală în proximitate, însă în
familie nu se consideră educația
importantă astfel încât copilul nu
este cuprins într-o formă de
învățământ, are o frecvența redusă
cu risc de abandon școlar și
părăsire timpurie a scolii;
 Lipsa frecventării învățământului
preșcolar de către elevii intrați
pentru prima dată în clasa
pregătitoare;
 Rezultatele școlare slabe;
 Variația performanței școlare în
funcție de statusul socio-economic
al elevilor;
 Lipsa motivației școlare;
 Apartenența la „grupuri
nepotrivite”;
 Consumul de substanțe ilegale;
 Lipsa sentimentului de apartenență
la comunitatea școlară;
 Lipsa unei relații de învățare între
elev și profesor, bazată pe
încredere și respect reciproc;
 Abilitățile de bază și deprinderile
de viață nedezvoltate;
 Datorită nefrecventării școlii,
limbajul nu este suficient de
dezvoltat, astfel încât copilul se
află în imposibilitatea de a
transmite și recepționa în mod
corect și coerent mesaje;
 Tot din punct de vedere educațional
avem și modele defectuoase
transmise intergenerațional care
presupun un nivel scăzut de
asimilare cunoștințe, deprinderi,
abilități și competențe care au ca
rezultat direct imposibilitatea de a
accesa ulterior piața locurilor de
munca pentru a se integra ca
cetățean activ, util și pentru
asigurarea nevoilor de baza;
 Dificultăți emoționale sau
comportamentale;
 Prezența cerințelor educaționale
speciale/ dizabilității;
- Numărul crescut de copii cu cel
puțin un părinte plecat la muncă în
străinătate și care trăiesc în grija
bunicilor, a rudelor sau a unor
tutori;
- Lipsa accesului la infrastructură
educațională, digitalizare și
informatizare, la resurse
educaționale;
- Închiderea în sine a copilului,
scăderea stimei de sine, probleme
de comunicare;
- Părinții copilului au dificultăți
economice, venituri insuficiente
volumul prea mare de muncă;
 Serviciile preventive se bazează pe
prestații sociale în detrimentul
dezvoltării și implementării
serviciilor sociale de prevenție și
consiliere, a dezvoltării
deprinderilor de viață, a asistenței
sociale în vederea găsirii unui loc
de muncă;
 Încărcătura asistentului social cu
alte responsabilități și
imposibilitatea de a realiza acțiuni
de preventive și consiliere copiilor
în situație de risc
 Asistentă socială nu se acordă pe
bază de planuri și obiective clare,
ci doar din momentul apariției
cazului;
 Comunicarea este defectuoasă la
nivel de autoritate;
 Servicii sociale sunt inexistente
sau neacoperitoare pe nevoile reale
ale comunității;
 Structurilor Comunitare
Consultative sunt inactive său
necesită o mai mare implicare;
 Izolare geografică cu acces
îngreunat sau imposibil către
rețeaua de sprijin de tip servicii
sociale, medicale, de ocupare,
formare etc;
 Neacordarea beneficiilor sociale
cuvenite în conformitate cu
prevederile legale în vigoare;
 Lipsa resurselor materiale și
financiare pentru creșterea calității
locuinței, accesul la locuințe
sociale;
 Lipsa serviciilor medicale la nivel
comunitar care să răspundă
nevoilor medicale (număr
insuficient de medici de familie,
lipsa asistenților medicali care să
urmărească pe teren situația
femeilor însărcinate și evoluția
copiilor cu vârsta până la un an și
care să identifice copiii care sunt
în situație de risc;
 Lipsa acțiunilor de prevenție/
planning familial;
 Lipsa acțiunilor de promovare a
unui stil de viață sănătos;
 Lipsa abordării integrate medico-
sociale a cazuisticii medicale a
adultului și vârstnicului;
 Numărul redus al preșcolarilor
beneficiari ai stimulentului
educațional (tichete de grădiniță);
 Ponderea elevilor intrați pentru
prima dată în clasa pregătitoare
care au frecventat învățământul
preșcolar;
 Rata crescută de părăsire timpurie
a școlii;
 Lipsa planificării strategice
integrate;
 Lipsa de susținere și de consiliere
școlară;
126
educaționale, sociale și medicale
lucrează în mod independent, fără
a corela intervenția cu celelalte
tipuri de servicii și fără a lua în
considerare nevoile mixte ale
beneficiarilor, ci doar nevoile
specifice domeniului de
intervenție;
 Un procent ridicat dintre acțiunile
care vizează persoanele vulnerabile
sunt inițiative și proiecte
temporare;
 Prezența temelor referitoare la
obiectivele de incluziune socială
din perspectiva rolului educației –
în activitatea comisiei județene de
incluziune socială;
 Strategiile de protecție și prevenire
în domeniul violenței domestice
tratează insuficient nevoile și
punctele vulnerabile ale anumitor
grupuri, inclusiv femeile și fetele
cu dizabilități;
 Lipsa unui sistem unitar de servicii
sociale specializate în domeniul
prevenirii și combaterii violenței în
familie și asigurarea calității
acestora, printr-o abordare
nediscriminatorie;
 Insuficiența serviciilor de
sensibilizare adaptate și special
orientate prin care victimele
violenței domestice pot avea acces
la informațiile, serviciile și
protecția necesară care le-ar putea
proteja împotriva actelor de
violență;
 Slabă cooperare interinstituțională
și susținere a parteneriatului
public-privat în implementarea
politicilor în domeniul violenței
domestice.
 pentru cheltuielile necesare lunar și
care ar avea nevoie de suport
suplimentar pentru completarea
veniturilor sub diverse forme;
- Părinții copilului au/a dezvoltat
comportamente nesănătoase,
autodistructive – consumul excesiv
de alcool, consumul de substanțe
ilegale, etc.;
- Părinți/părintele copilului necesită
sprijin, consiliere în dezvoltarea de
competențe parentale adecvate,
încrederea în sine, mentalitate
deschisă la schimbările propuse de
sistemul de educație, etc;
- Părinții/părintele copilului nu au/nu
are abilitățile de bază și
deprinderile de viață independentă
dezvoltate suficient – utilizarea
limbajului formal, deprinderea
mobilității, negocierii în căutarea
unui loc de muncă, etc.
- Condițiile de locuit sunt improprii
din punctul de vedere al spațiului
alocat pe persoana, utilități,
aparatură, racordare la curent, apă
și canalizare;
 Lipsă locuinței;
 Locuință improvizată;
 Din punctul de vedere al familiei,
inexistenta documentelor de
proprietate;
 Contextul familial este nesigur, nu
oferă un mediu de dezvoltare
potrivit, din punctul de vedere al
condițiilor de locuit, hrană,
îmbrăcăminte, igienă;
 Neasigurarea securității fizice și
psihice din partea persoanelor de
referință;
 Membrii familiei nu au locuri de
muncă și nici opțiuni de angajare
pe plan local;
 Din perspectiva mediului familial
întâlnim comportamente transmise
intergenerational cu preluarea de
valori și credinte implicite
negative, lipsite de speranța într-un
viitor mai bun;
 Din punctul de vedere al dinamicii
relațiilor sociale, în funcție de rolul
și statutul persoanei în comunitate,
copilul se poate afla în risc de
marginalizare, prezentând blocaje
sau devianțe cu componente auto-
distructive (ex: delincventa
juvenilă);
 Percepție asupra sinelui este
negativă, prezentând din acest
motiv carențe intelectuale și
afective care împiedică dezvoltarea
echilibrată ulterioară a adultului.
ADULT  Lipsa actelor de identitate duce la
lipsa protecției sociale,
imposibilitatea sau accesul
îngreunat la servicii publice,
persoane aflate în situații de risc de
 Lipsa unor măsuri de implicare a
părinților, de sensibilizare a
acestora cu privire la importanța
educației;
 Nu există o relație pozitivă cu
școala și cu personalul acesteia;
 Ponderea tinerilor cu vârste
cuprinse între 18 și 24 de ani, care
au finalizat cel mult nivelul
secundar inferior (echivalentul
clasei a opta) și care nu mai
urmează nicio altă formă de
școlarizare sau formare
profesională;
 Rata tinerilor din grupa de vârstă
15-34 de ani care nu sunt cuprinși
într-o formă de educație, ocupare
sau formare profesională;
 Numărul copiilor de vârsta
învățământului obligatoriu aflați în
afara sistemului de educație și
formare;
 Numărul de beneficiari ai
programelor sociale ”Rechizite
școlare”, ”Bani de liceu”, ”Euro
200”;
 Numărul de beneficiari ai burselor
de ajutor social, studiu, merit,
performanță;
 Numărul crescut de cadre didactice
navetiste;
 Infrastructura școlară
neperformantă față de cerințele
educaționale;
 Echiparea edilitar-gospodărească a
UAT, nivelul mediu de trai din
comunitate descurajează recrutarea
de cadre didactice;
 Lipsa strategiei/măsurilor de
reducere a riscului de
infracționalitate în comunitate –
iluminat stradal, etc.
 Lipsa altor servicii publice
adecvate, reprezintă o barieră a
comunității în participare școlară;
 Mentalitatea comunității locale
față de rolul școlii în comunitate, a
specialiștilor/personalului auxiliar
(spre ex., logopezi);
 Mentalitatea comunității locale
față de învățarea pe tot parcursul
vieții;
 Mentalitatea comunității, inclusiv
a școlii, față de fenomenul
violenței, intimidarea intențională
în școală sau în afara ei;
 Neimplicarea
structurilor/organizațiilor din
comunitate cu rol de formator de
opinie în promovarea educației;
 Lipsa promovării în comunitate a
învățării pe tot parcursul vieții;
 Lipsa interesului comunității
pentru
susținerea/finanțarea/organizarea
unor evenimente în comunitate
care să conducă la creșterea
interesului pentru educație/formare
127
 abuz sau trafic;
 Stare de sănătate precară datorită
lipsei de acces la serviciile
medicale de bază și/ sau de
specialitate;
 Existența bolilor cronice tratate
necorespunzător, se preferă în locul
respectării tratamentelor de
specialitate, aplicarea obiceiurilor
si tratamentelor neconvenționale, a
căror eficiență nu este demonstrată,
transmise intercomunitar si
intergenerațional;
 Din punctul de vedere al gradului
de autonomie, se verifică
dependența de familie și de servicii
medicale de specialitate, iar în
situația existenței dizabilității, se
verifica măsura de accesabilitate a
ajutorului de specialitate cu scopul
recuperării și reabilitării persoanei;
 Numărul crescut de tineri cu vârste
cuprinse între 18 și 24 de ani, care
au finalizat cel mult nivelul
secundar inferior (echivalentul
clasei a opta) și care nu mai
urmează nicio altă formă de
școlarizare sau formare
profesională;
 Numărul crescut de tineri din
grupa de vârstă 18-34 de ani care
nu sunt cuprinși într-o formă de
educație, ocupare sau formare
profesională;
 Incluziunea scăzută în
învățământul terțiar;
 Integrarea scăzută a absolvenților
pe piața muncii;
 Abilități și competențe slab
dezvoltate;
 Numărul scăzut de participanți la
Programul ”A doua șansă”;
 Numărul scăzut de participanți la
învățământul seral/frecvență
redusă;
 Lipsa resurselor necesare – timp,
economice, intelectuale, etc.,
pentru a-și putea sprijini copii în
educație: citit, teme, dezvoltare
personală, etc;
 Mentalitatea adulților față de
învățarea pe tot parcursul vieții,
față de accesarea programului a
doua șansă, etc., lipsa de interes/de
curaj;
 Familie numeroasă, părinții au în
îngrijire mai mult de 4 copii;
 Părinții manifestă un stil parental
permisiv sau autoritar;
 Părinții nu se informează cu privire
la activitățile/proiectele în care sunt
implicați zilnic copiii;
 Părinții nu își supraveghează
adecvat copiii, nefiind la curent cu
situația lor școlară;
 Conditiile de locuit sunt improprii
din punctul de vedere al spațiului
alocat pe persoana, utilitati,
aparatura, racordare la curent, apa
etc., la creșterea gradului de
participare: evenimente sportive,
culturale, etc.;
 Lipsa interesului comunității
pentru organizarea întâlnirilor
anuale pentru promovarea
voluntariatului și a activităților
antreprenoriale;
 Absența/dezinteresul organizațiilor
locale pentru participarea în
structurile comunitare
consultative;
 Lipsa serviciilor de sprijin și
consiliere școlară pentru părinți;
 Nepromovarea școlii/instituțiilor
de educație în comunitate: în
ședințele consiliului local, pe
pagina de internet a UAT, cu
ocazia evenimentelor din
comunitate, etc.; campaniilor de
promovare a cunoașterii, a științei,
etc. în comunitate;
 Neimplicarea sectorului economic
în susținerea educației/formării sub
diverse forme;
 Idem promovarea voluntariat,
participare în comunitate, etc.
 Există persoane vârstnice resursă
(cadre didactice pensionate, spre
ex. sau meseriași, etc.) care ar
putea participa la activități
organizate în comunitate în
parteneriat școală/alți actori:
servicii sociale, ONG, Școală,
AAPL care nu sunt solicitate,
Centre comunitare de învățare
permanentă, spre ec., evenimente
culturale, dezbateri publice, etc;
 Mediul de afaceri local cu
activitate restrânsă, cu puține
locuri de muncă disponibile;
 Lipsa programelor de reabilitare
care să combată atitudinile
negative și care să ducă la o mai
bună participare a persoanelor cu
dizabilități;
 Lipsa de includere a dizabilităților
în toate programele și politicile
relevante , în planurile de acțiune;
 Servicii de îngrijire la domiciliu
insuficiente pentru persoanele cu
dizabilități și vârstnice;
 Lipsa unor îngrijitori formali și
informali care să răspundă
nevoilor persoanelor cu
dizabilități;
 Lipsa de promovare a serviciilor
disponibile în Comunitate și în
județ pentru persoanele/grupurile
vulnerabile;
 Lipsa de promovare a
stimulentelor de care pot beneficia
angajatorii care încadrează și
persoanele care sunt în evidența
AJOFM/ALOFM în căutarea unui
loc de muncă;
 Capacitățile reduse ale autorităților
administrației publice locale de a
interveni în prevenirea și
128
 si canalizare; combaterea violenței în familie;
 Lipsa locuinței;  Lipsa acțiunilor de prevenire a
 Locuință improvizată; fenomenului violenței în familie,
 Lipsa documentelor de proprietate; în colaborare cu instituțiile
 Imposibilitatea accesării unui loc partenere;
de munca din cauza pozitionarii  Slabă colaborare între partenerii
geografice si a rețelei de implicați în prevenirea și
infrastructură nedezvoltată la nivel combaterea violenței în familiei;
de comunitate, care împiedică  Nu sunt atrase fonduri în raport cu
deplasarea; nevoile comunității în vederea
 Imposibilitatea integrării în piața prevenirii marginalizării și
muncii datorită nivelului scăzut excluziunii sociale.
educațional cumulat cu lipsa
competențelor profesionale si a
dificultății de achiziție a
informațiilor noi;
 Din punctul de vedere al dinamicii
relațiilor sociale, în funcție de rolul
si statutul persoanei în comunitate,
persoana se poate afla în risc de
marginalizare, prezentând blocaje
cu componente auto-distructive
(ex: predispoziție către adicții);
 Percepția asupra sinelui este
negativă, persoana are o încredere
în sine și în propriile forțe scăzută,
cu lipsa de speranță în alte
perspective de viitor;
PERSOAN  Lipsa actelor de identitate duce la
Ă lipsa protecției sociale,
VÂRSTNIC imposibilitatea sau accesul
Ă
îngreunat în accesarea serviciilor
publice, persoane aflate în situații
de risc de abuz sau trafic;
 Stare de sănătate precară datorată
vârstei dar și lipsei de acces la
serviciile medicale de bază și/ sau
de specialitate;
 Din punctul de vedere al gradului
de autonomie, se verifica
dependența de familie și de servicii
medicale de specialitate iar în
situația existenței dizabilității, se
verifica măsura de accesabilitate a
ajutorului de specialitate cu scopul
recupererii și reabilitării persoanei;
 Lipsa resuselor financiare necesare
respectării tratamentelor medicale
și accesării serviciilor publice de
sănătate;
 Existenta bolilor cronice tratate
necorespunzător, se preferă în locul
respectării tratamentelor de
specialitate, aplicarea obiceiurilor
și tratamentelor neconvenționale, a
căror eficienta nu este demonstrată,
transmise intercomunitar și
intergenerațional;
 Participarea scăzută la învățare sau
la educația/ formarea pe tot
parcursul vieții
 Dificultăți de înțelegere a
specificului serviciilor oferite;
 Condițiile de locuit sunt improprii
din punctul de vedere al spațiului
alocat pe persoană, utilități,
aparatura, racordare la curent, apa
și canalizare;
 Lipsa locuinței;
129
  Locuința improvizată;
 Lipsa documentelor de proprietate;
 Venituri insuficiente datorate
pierderii capacității de munca
având ca rezultat deprivarea
materială severă;
 Context familial nesigur, persoană
are rude dar nu ține legătura cu
acestea;
 Persoana vârstnică este singura –
din câte știu, în ultimii ani, a
crescut rata siucidului în cazul
vârstnicilor – persoanele nu-și mai
găsesc utilitatea și nu își pot
gestiona neputințele;
 Percepție asupra sinelui este
negativă însoțită de pierderea
încrederii în suportul oferit de
familie, comunitate, societate, stat.

2. Listare vulnerabilități - Instrument suport în evaluarea inițială

 
COPIL PERSOANĂ VÂRSNICĂ PERSOANĂ CU VICTIME ALE VIOLENȚE
DIZABILITĂȚI DOMESTICE

Sănătate Copil neînregistrat la
  medicul de familie;
 
  Copil prematur;
 
 
 
 
  Copil cu boală infecțioasă;
 
 
Copil cu boală cronică;
Copil cu rahitism (vitamina
D);
  Copil cu anemie (fier);
 
 
Copil nevaccinat conform
calendarului;
Copil cu HIV/SIDA;
Vârstnic neînscris la medicul de
familie;
Vârstnicului nu dispune de
supraveghere și îngrijire
medicală potrivit
reglementărilor privind
asigurările sociale de sănătate;
Vârstnicul are acces limitat la
servicii medicale;
Vârstnicul nu are acces la
dispozitive medicale, consultații
și ingrijiri stomatologice;
Vârstnicul adoptă unui
comportament de risc din
perspectiva unui stil de viață
sănătos;
Vârstnic cu TBC;
Vârstnic cu HIV/SIDA;
Vârstnic cu dizabilități;
Persoana cu dizabilități Victima care nu este înscrisă la
neînscrisă la medicul de un medic de familie;
familie;
Persoana cu dizabilități fără Victima nu apelează la
asigurare medicală; medicina legală atunci când
suferă un abuz fizic sau sexual;
Persoana cu dizabilități are Victima este expusă riscului de
acces redus la servicii de boli cronice (astm);
recuperare medicală;
Persoana cu dizabilități nu Victima este expusă riscului de
deține certificatului de boli psiho-somatice (astm,
încadrare în grad de handicap migrene);
care să îi permită accesul la
servicii medicale;
Persoana cu dizabilități Victima consumă
adoptă un comportament de tranchilizante, alcool, drog;
risc din perspectiva unui stil
de viață sănătos;
Persoana cu dizabilități are  
acces limitat la îngrijire
stomatologică;
Persoana cu dizabilități (cu  
deteriorări de mobilitate)
neasigurat medical nu își
poate achiziționa
echipamentului social
(scaune);
Gravidă cu dizabilitate;  

Copil cu TBC Vârstnic cu tulburări mintale și Persoana cu dizabilități cu  

de comportament; TBC;
Copil cu nevoi medicale Vârstnic consumator de Persoană cu dizabilități cu  
speciale; substanțe psihotrope; HIV/SIDA;

130
 Copil cu nevoi medicale
speciale - fără certificat de
handicap;
Copil dezinstituționalizat;
Copil caz social;
Copil părăsit/ abandonat;
Vârstnic în fază terminală (Caz
tratament paliativ).
Vârstnic cu boală rară.
 
 
Persoană cu tulburări mintale  
și de comportament;
Persoană consumator de  
substanțe psihotrope;
 Persoana cu dizabilități în  
fază terminală (Caz tratament
paliativ).
Persoană cu boală rară.  

Copil abuzat;      

Copil cu părinți migranți;      

Copil din familie      

monoparentală;

Copil cu dizabilități;      

Copil cu tulburări mintale      

și de comportament;

Copil consumator de
substanțe psihotrope;
Copil cu tratament paliativ
(fază terminală);
Copil cu boală rară;
Copil cu deficiențe
neuropsihomotorii;
Mamă minoră însărcinată.
Identitate/ Copil fără acte de identitate
Asistentă (certificat de naștere,
socială/ buletin de identitate).
participar
e Copil cu risc de
  comportament violent;
 
 
 
 
 
  Copil care trăiește într-o
  gospodărie cu risc de
  comportament violent;
   Copil dintr-o familie cu
  risc de violență asupra
  copiilor;
 
 
 
  Copil dintr-o familie cu risc
  de neglijare a copilului
  (alimentară, vestimentară, a
  igienei, neglijare medicală,
  neaplicarea tratamentelor
  prescrise de medic,
  neglijare emoțională,
  părasirea
  copilului/abandonul de
familie);
Comportament cu risc de
abuz sexual (molestare
sexuală, expunere la
materiale obșcene, căsătorie
Vârstnicul nu are act de
identitate ( buletin de
identitate);
Vârstnicul se află în
imposibilitatea de a-şi asigura
nevoile sociomedicale, datorită
bolii ori stării fizice sau
psihice/nu se poate
autogospod[ri singur șî are
nevoie de îngrijire specializată ;
Vârstnicul nu are familie și nici
nu se află în întreținerea unei
persoane;
Vârstnic lipsit de susţinători
legali sau aceştia nu pot să îşi
îndeplinească obligaţiile
datorită stării de sănătate sau
situaţiei economice şi a
sarcinilor familiale;
Vârstnic care necesită îngrijire
medicală permanentă deosebită,
care nu poate fi asigurată la
domiciliu;
Nu realizează venituri proprii
sau acestea nu sunt suficiente
pentru asigurarea îngrijirii
necesare;
131
Persoana cu dizabilități nu are
act de identitate
( buletin de identitate);
Persoana cu dizabilități care
nu deține pensie de handicap;
Persoana cu dizabilități nu
deține pensiei de invaliditate;
Persoana cu dizabilități
prezintă dificultăți de
comunicare cu furnizorii de
servicii;
Persoana du dizabilități
prezintă dificultăți crescute pe
măsură ce membrii familiei
îmbătrânesc;
Persoana cu dizabilități a
întrerupt relației cu familia,
prietenii, vecinii;
Victima expusă violenței
fizice;
Victima expusă violenței
psihologice;
Victima expusă violenței
sexuale;
Victimă expusă violenței
economice;
Victimă expusă violenței prin
deprivare/neglijare;
Victimă cu empație față de
agresor;
timpurie sau logodna
copiilor care implică relații
sexuale, mutilare genitală,
hărțuire sexuală);
Copil cu risc de exploatare
(exploatare sexuală,
exploatare prin muncă,
trafic de copii);
Copil expus unor forme
particulare de violență
(intoxicații nonaccidentale
ale copilului, bruscarea
copilului mic, crearea
artificială de către părinți a
unor boli și darea unui
tratament fără a primi un
diagnostic de la medic,
violență prin internet -prin
intermediul calculatorului
sau a telefonului mobil ,
email- pornografie,
dependență de jocuri și
internet;
Copil care locuiește în
stradă;
Copil cu un singur părinte
acasă;
Copil cu părinți migranți;
Copil cu ambii părinți
absenți, dar în grijă unui
adult din gospodărie;
Copil fără un adult care să
aibă grijă de el în
gospodărie;
Copil în situație de risc
aflat în plasament său
asistență maternală;
Copil cu risc de separare
de familie (orice persoană
cu vârsta mai mică de 18
ani);
Mamă minoră sau minoră
însărcinată;
Vârstnic cu risc de violență;
Vârstnic cu risc de neglijare;
Vârstnic cu risc de abuz
emoțional;
Vârsnic cu risc de abuz sexual;
Implicare redusă/lipsa de
implicare în activități sportive,
culturale, artistice desfășurate în
comunitate, lipsa de participare
la acțiuni de recreere și
petrecere a timpului liber.
Vârstnic care a întrerupt cu
familia, prietenii, vecinii;
Vârstnicul nu are suportului
familiei și a prietenilor;
 
 
 
132
Persoana cu dizabilități nu Victima are o toleranță crescută
dispune de suportului față de violență;
familiei, vecinilor și a
prietenilor;
Persoana cu dizabilități cu Victima are convingeri
risc de violență; culturale după care acționează;
Persoana cu dizabilități cu Victima nu cunoaște serviciile
risc de neglijare; existente la nivel local și
județean pe care le poate
accesa;
Persoana cu dizabilități cu Victima prezintă încapacitatea
risc de abuz sexual; de a lua decizii și de a derula
activități;
Persoana cu dizabilități Victima are contact limitat cu
supusă violării demnităților- familia, prietenii, vecinii;
atunci când seste supusă la
violente, abuz, prejudecăți sau
lipsă de respect din cauza
dizabilității;
Persoana cu dizabilități are Victima prezintă încapacitate
costuri suplimentare din cauza de a-și asuma o viață
dizabilității pentru a atinge un independentă de agresor;
standard de viață satisfăcător
(servicii de îngrijire medicala,
dispozitive de asistență,
opțiuni de transport mai
costisitoare, încălzire, servicii
de spălătorie, diete speciale
sau asistență personală.
Persoana cu dizabilități Victima prezintă neputința de a
prezintă o împlicare redusă în rupe cercul vicios al violenței;
activități sportive, culturale,
artistice desfășurate în
comunitate;
Persoana cu dizabilități nu Victima prezintă teama de a
participă la acțiuni de recreere solicita ordin de restrictie.
și petrecere a timpului liber.
Persoana cu dizabilități Viztima prezintă risc de
întâmpină dificultăți în a violență asupra copiilor;
accesa servicii deoare are
acces limitat la mijloace de
transport sau lipsesc cailor de
acces in autobuz;
Persoana cu dizabilități Victima prezintă idei sau
întâmpină dificultăți în a tendințe suicidale;
accesa servicii din cauza
accesului limitat la mijloace
transport sau lipsa cailor de
acces in autobuz;
 Copil care subestimează   Persoana cu dizabilități de Victima prezintă o stimă de sine
riscurile; natura senzorială întâmpină scăzută;
dificultăți în deplasare din
cauza lipsei semnalizării în
comunitate sau la un loc de
muncă;
Copil/Adolescent cu     Victima prezintă o stare de
tulburări de atașament; nervozitate permanentă;
Copil cu comportamente de   Persoana cu hipoacuzie nu Victima este dependentă
izolare de familie, colegi, dispune de un interpret de emoțional de partener;
prieteni; limbaj al semnelor;
Copil care are un grup de     Victima prezintă tulburări de
prieteni cu preocupări somn;
antisociale;
Copil care se implică în      
activități ilicite;
Copil cu comportament la      
risc privind consumul de
substanțe;
Copil cu comportament la      
risc din perspectivă unui stil
de viață sănătos
(alimentație și sport);
Copil cu comportament la      
risc în ceea ce privește viața
sexuală;
Copil expus unor munci      
periculoase (muncesc în
câmp când e soarele
puternic, cei care muncesc
în agricultură, în
construcții, în
depozite/silozuri de
cereale,sticlărie, fabricarea
cărămizilor, minerit, țesutul
covoarelor căutat prin
gunoaie).
Educație Copil de vârstă preșcolară Vârstnicul are un nivel scazut Persoana cu dizabilități nu are Victima prezintă un nivel scăzut
  care nu este înscris la de participare la învățare sau la acces la educație formală; de educație;
  grădiniță; educația/ formarea pe tot
  parcursul vieții;
  Copil cu vârsta cuprinsă Vârstnicul nu are un îngrijitor Persoana cu dizabilități nu Vicitma nu participă la
  între 6 și 9 ani care nu este formal sau informal; dispune de un profesor campanii de informare cu
  înscris la școală; itinerant care să își privire la problematica violenței
  desfășoare activitatea în domestice;
școală;
Copil cu vârsta cuprinsă    
între 10 și 15 ani care nu
este înscris la școală;
Copil cu frecvență școlară   Persoana cu dizabilități nu  
redusă dispune de mijloace de
transportului și facilități în
scoli adaptate nevoilor sale;
Copil cu risc de abandon    
școlar;
Copil cu cerințe      
educaționale speciale care
prezintă risc de abandon
școlar;
Copil care a abandonat      
școala;
Copil repetent.      
Locuire Copil care trăiește într-o Vârstnicul nu deține o locuință Persoana cu dizabilități nu are Victima nu deține o locuință și
  gospodărie afectată de proprie și nici posibilitatea de a- locuinţă şi nici posibilitatea nici alte forme de locuire la care
133
  sărăcie monetară;
 
 
  Copil care trăiește într-o
  gospodărie afectată de
sărăcie extremă;
Copil care trăiește într-o
locuință supraaglomerată;
Copil care trăiește în
condiții insalubre;
Copil care trăiește într-o
gospodărie în care există
persoane cu boli cronice;
Copil care trăiește într-o
locuință care nu e racordată
la utilități (curent, apa)
 
Ocupare Copil cu o slabă pregătire
  vocaționala a copiilor peste
  16 ani pentru a accesa un
  loc de muncă;
 
 
  Copilul nu se poate angajă
  deoarece există puține
  locuri de muncă în
  comunitate;
  Copil exploatat prin muncă;
 
 
Copil cu șanse mici de
angajare din cauza vârstei
sau lipsei de experineță.
 
 
 
și asigura condiții de locuit pe
baza resurselor proprii;
Vârstnicul nu deține acte de
proprietate pentru locuință;
Vârstnicul trăiește într-o
gospodărie afectată de săracie
modestă/extremă;
Vârstnicul trăiește într-o
locuință supraaglomerată;
Vârstnicul locuiește singur și nu
își poate asigura nevoile de
bază/zilnice (de a se îmbrăca,
încălța, deplasa, autogospodări,
de a-și asigura igiena zilnică, de
a-și administra tratamentele
medicale);
Vârstnicul cu risc ridicat de
lezare neintenționata- accidente,
arsuri, căderi;
Vârstnicul se confruntă cu
greutati materiale/financiare
inclusiv siguranța alimentelor,
lipsa accesului la apă potabilă și
lumină.
Vârstnicul nu se implică în
activități de voluntariat sau de
ocupare care să îi mențină activi
(meditații, sprijin la teme,
organizare de evenimente, etc.).
 
 
 
 
 
 
134
de a-şi asigura condiţiile de să apeleze;
locuit pe baza resurselor
proprii;
Persoana cu dizabilități Victima neglijează igiena și
trăiește într-o gospodărie nutriția;
afectată de săracie
modestă/extremă;
Persoana cu dizabilități  
trăiește într-o locuință
supraaglomerată;
Persoana cu dizabilități  
locuiește singură și nu își
poate asigura nevoile de
bază/zilnice (de a se îmbrăca,
încălța, deplasa,
autogospodări, de a-și asigura
igiena zilnică, de a-și
administra tratamentele
medicale);
Persoana cu dizabilități  
prezintă risc ridicat de lezare
neintenționata- accidente,
arsuri, căderi;
Persoana cu dizabilități se  
confruntă cu greutati
materiale/financiare inclusiv
siguranța alimentelor, lipsa
accesului la apă potabilă și
lumină.
 
Persoana cu dizabilități Victima nu deține un loc de
întâmpină restricții de muncă;
participare (confruntarea cu
discriminarea la locul de
munca sau in mijloacele de
transport);
Persoana cu dizabilitățî Victima nu are o calificare
are șanse reduse în a ocupa un profesională care să o ajute în
loc de munca; accesarea unui loc de muncă
Persoana cu dizabilități a Victima se află în situația de
fost/este tratată negativ la dependență economică față de
locul de muncă; agresor și nu are venituri proprii
sau acestea sunt insuficiente;
Persoana cu dizabilități nu Victima face parte din categoria
dispune de o flexibilizare a de șomeri în vârstă de peste 45
programului de lucru; de ani, șomeri de lungă durată,
tineri NEET;
Persoana cu dizabități are Victima nu dispune de ajutor
câștig mai redus la locul de din partea rudelor pentru
muncă decât ceilalți colegi; întreținerea și educarea copiilor
pentru a accesa un loc de
muncă;
Persoana cu dizabilități nu își  
permite costul călătoriei
pentru interviuri;
Persoana cu dizabilități nu  
participa la evenimentele
sociale împreună cu colegii;
     Persoana cu dizabilități are  
acces redus la informații cu
privire la locurile de muncă
pe care le poate accesa,
facilități/servicii;
    Persoana cu dizabilități are  
așteptări scăzute cu privire la
abilitățile de a se angaja si nu
încearcă sa iși găsească un loc
de munca;
    Persoana care folosește un  
scaun cu rotile întâmpină
dificultăți la angajare
deoarece firmele nu dispun de
un lift adaptat nevoilor ei la
locul de muncă;
    Persoana oarbă are șanse  
slabe la angajare deoarece
angajatorul nu deține un
program care sa citească
ecranul pe care sa îl
folosească aceasta;
    Persoana cu dizabilități  
întâmpină dificultăți la locul
de muncă din cauza lipsei
facilitaților la toaleta;
    Persoana cu dizabilități  
întâmpină dificultăți din
partea angajatorului (este mai
puțin productivă, este
necalificat).

3. Date colectate în procesul de evaluare inițială de către asistentul social

INSTRUMENT SUPORT PENTRU FAMILIE ȘI ADULȚI (FAST)

adaptare după FAST
http://praedfoundation.org/tools/the-family-advocacy-and-support-tool-fast/87

NUMELE DE FAMILIE
LEGENDĂ
TATĂ:
MAMĂ:
COPIL 1:
COPIL II:
87
Fondată în 1998, Fundația Praed încearcă să sprijine activitățile de transformare de la nivelul serviciilor umane, cu un accent deosebit pe îmbunătățirea vieții
copiilor și a familiilor. Fundația are o varietate de proiecte care își susțin misiunea, inclusiv gestionarea finanțării flexibile pentru tinerii cu nevoi de sănătate
mintală din sistemul de justiție pentru tineri. Fundația Praed păstrează drepturile de autor cu privire la instrumentele folosite (Child & Adolescent Needs and
Strengths, the Family Advocacy and Support Tool, the Crisis Assessment Tool, the Adult Needs and Strengths Assessment) pentru a se asigura că acestea
rămân gratuite/disponibile pentru oricine doreşte să le utilizeze" - https://praedfoundation.org/about/

135
COPIL III:
VÂRSTNIC 1:
VÂRSTNIC 2:
ALȚII:

1. Aspecte privind identitatea copilului/ tânărului

0 = nu este nevoie de 2= nevoie de acţiune Persoane cu cea Alţii cu Observaţii
acţiune mai mare preocupări
nevoie similare
1 = nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată

E – nu există informații în N.A - nu se aplică pentru client

acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1. Copilul nu are 0 1 2 3 N. E
certificate de naștere A

2. Copilul nu are carte de 0 1 2 3 N. E

identitate A

2. Aspecte privind starea de sănătate a copilului/ tânărului

0 = nu este nevoie de 2= nevoie de acţiune Persoane cu Alţii cu Observaţii
acţiune cea mai mare preocupări
nevoie similare
1= nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată

E- nu există informații în N.A - nu se aplică pentru client

acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1. Copil neînregistrat la 0 1 2 3 N. E
medic de familie A

2. Copil cu greutate 0 1 2 3 N. E
scăzută la naştere A

3. Copil nevaccinat 0 1 2 3 N. E
A

4. Copil sub 6 luni care 0 1 2 3 N. E

nu este alăptat la sân A

5. Copil sub 12 luni care 0 1 2 3 N. E

nu este dezvoltat A
corespunzător

6. Copil cu boala cronică 0 1 2 3 N. E

A

7. Copilul are probleme 0 1 2 3 N. E

de sănătate mintală A

8. Copil cu probleme de 0 1 2 3 N. E
sănătate mentală care A

136
 nu este în evidenţă
unui medic specialist

9. Copil cu dizabilitate 0 1 2 3 N. E
A

10. Copil cu dizabilitate 0 1 2 3 N. E

fără certificate de A
încadrare în grad de
handicap

3. Aspecte privind educația copilului/ tânărului

0 = nu este nevoie de 2= nevoie de acţiune Persoane cu cea Alţii cu Observaţii
acţiune mai mare nevoie preocupări
similare
1= nevoie de 3= nevoie imediată
monitorizare

E- nu există informații în N.A - nu se aplică pentru client.

acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1 Copil de vârstă 0 1 2 3 N. E
preşcolară nu este A
înscris la grădiniţă

2 Copilul nu este 0 1 2 3 N. E
înscris la școală A

3 Copilul prezintă risc 0 1 2 3 N. E

de abandon școlar A

4 Copil cu cerințe 0 1 2 3 N. E
educaţionale A
speciale care
prezintă risc de
abandon școlar

5 Copil care a 0 1 2 3 N. E
abandonat școala A

4. Aspecte privind situația locativă a copilului/ tânărului

0 = nu este nevoie de 2= nevoie de acţiune Persoane cu cea Alţii cu Observaţii
acţiune mai mare preocupări
nevoie similare
1= nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată

E- nu există informații în N.A - nu se aplică pentru client.

acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

137
1 Copil care trăieşte 0 1 2 3 N. E
într-o gospodărie A
afectată de sărăcie88

2 Copil care trăieşte 0 1 2 3 N. E

într-o locuință A
suprapopulată89

3 Copil care trăieşte în 0 1 2 3 N. E

condiții insalubre A

4 Copil care trăieşte 0 1 2 3 N. E

într-o gospodărie în A
care există personae
cu boli cronice

5. Aspecte privind siguranța mediului de acasă

0 = nu este nevoie de 2= nevoie de acţiune Persoane cu cea Alţii cu Observaţii
acţiune mai mare preocupări
nevoie similare
1= nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată

E- nu există informații în N.A - nu se aplică pentru client.

acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1 Alimentație 0 1 2 3 N. E
necorespunzătoare A
pentru copil

2 Igienă inadecvată 0 1 2 3 N. E
pentru copil A

3 Locuința nu dispune 0 1 2 3 N. E
de încălzire A

4 Locuința nu dispune 0 1 2 3 N. E
de apă curentă A

5. Locuința unde există

obiecte periculoase
puse la dispozișia
copilului

6. Locuința prezintă un
pericol de incendiu

88
Potrivit Atlasului Comunităţilor Marginalizate 2016
Persoanele la risc de sărăcie relativă (indicatorul AROP) sunt cele cu un venit anual disponibil (care include şi transferurile sociale) mai mic decât 60% din venitul median exprimat
per adult echivalent. Venitul disponibil reprezintă suma tuturor veniturilor realizate (inclusiv cele aferente protecţiei sociale: prestaţii de asigurări sociale sau de asistenţă socială) din
care se scad impozitele (pe venit sau pe proprietate) şi contribuţiile sociale plătite.
Indicatorul adoptat de Comitetul pentru Protecţia Socială (comitetul consultativ pe politici al UE, pentru miniştrii însărcinaţi cu ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, din
Consiliul pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale) măsoară procentul populaţiei care întruneşte cel puţin patru din următoarele nouă criterii: (1) nu îşi permit să îşi
plătească chiria, ipoteca sau facturile la utilităţi; (2) nu îşi permit să îşi încălzească în mod corespunzător locuinţa; (3) se confruntă cu cheltuieli neaşteptate; (4) nu îşi permit să
consume carne sau alte surse de proteine, periodic; (5) nu îşi permit să meargă în vacanţă; (6) nu îşi permit un televizor; (7) nu îşi permit o maşină de spălat; (8) nu îşi permit o
maşină; şi (9) nu au un telefon. Indicatorul face o diferenţă între persoanele care nu îşi permit un anumit bun sau serviciu şi cele care nu au respectivul bun sau serviciu din diverse
alte motive, spre exemplu pentru că nu şi-l doresc sau nu le este necesar.
Conform acestui indicator, gospodăriile cu intensitatea muncii scăzută sunt cele în care membrii adulţi, cu vârsta între 18 şi 59 de ani, au muncit mai puţin de 20 la sută din
potenţialul lor maxim de muncă, în anul anterior sondajului.
Gospodăriile alcătuite doar din copii, studenţi cu vârsta mai mică de 25 de ani şi/sau persoanele de peste 60 de ani sunt excluse de la calculul acestui indicator.
Indicatorul cel mai cuprinzător (AROPE), folosit şi pentru a măsura dacă ţinta privind incluziunea socială a Uniunii Europene este atinsă, identifică persoanele cu risc de sărăcie sau
excluziune socială, adică persoanele care se află în cel puţin una din următoarele trei situaţii: (i) risc de sărăcie (indicator AROP), (ii) fac parte din gospodării în care intensitatea
muncii este foarte scăzută şi/sau (iii) sunt expuse unor lipsuri materiale severe.
Indicatorul sărăciei relative (AROP) este folosit de Guvernul României pentru a monitoriza dacă ţinta privind reducerea sărăciei este atinsă.
89
Potrivit Indicatorului Eurostat o locuinţă este considerată supraaglomerată la <15,33 mp pe persoană
138
 6. Aspecte privind capacitatea de muncă
0 = nu este nevoie de acţiune 2= nevoie de acţiune Persoane cu cea Alţii cu Observaţii
mai mare preocupări
1= nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată nevoie similare
E- nu există informații în N.A - nu se aplică pentru client.
acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1 Tânărul/ persoana cu 0 1 2 3 N. E
vârsta de cel puţin 16 A
ani care a abandonat
școala și nu are nici o
calificare

2 Tânărul/ persoana cu 0 1 2 3 N. E
vârsta de cel puţin 16 A
ani care a abandonat
școala și nu deține un
loc de muncă.

3 Tânărul/ persoana cu 0 1 2 3 N. E
vârsta de cel puţin 16 A
ani care a abandonat
școala și nu știe să
acceseze un loc de
muncă

4 Tânărul/ persoana cu 0 1 2 3 N. E
vârsta de cel puţin 16 A
ani care a abandonat
școala şi care deține un
loc de muncă și i se
încalcă drepturile
(program prelungit de
muncă, remunerație
necorespunzătoare)

7. Risc de abuz asupra copilului/ tânărului din partea părinților

0 = nu este nevoie de 2= nevoie de acţiune Persoane cu cea Alţii cu Observaţii
acţiune mai mare preocupări
nevoie similare
1 = nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată

E – nu există informații în N.A - nu se aplică pentru client.

acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1 Abuz sexual (cu 0 1 2 3 N. E

contact corporal și A
fără contact corporal
cu copilul)

2 Abuz fizic (bătăi, 0 1 2 3 N. E

loviri, tentative de A
sufocare, disciplină

139
 excesivă sau fizică,
care duc la tăieturi,
vânătăi, arsuri și
fracturi).

3 Abuz emoţional 0 1 2 3 N. E
(respingere, terorizare, A
izolare, exploatare,
negarea capacității de
reacție emoțională).

Exemple: ignorarea
nevoilor copilului,
insulte și amenințări,
umilire, hărțuire.

4 Neglijare/abandon 0 1 2 3 N. E
(încapacitatea A
părintelui de îngrijire,
supraveghere, hrană,
adăpost, sănătate și
îngrijiri medicale)

8. Risc de exploatare asupra copilului/ tânărului din partea altor persoane decât membrii
familiei
0 = nu este nevoie de 2= nevoie de acţiune Persoane cu cea Alţii cu Observaţii
acţiune mai mare nevoie preocupări
similare
1 = nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată

E – nu există informații în N.A - nu se aplică pentru client.

acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1 Abuz sexual 0 1 2 3 N. E
A

2 Abuz fizic 0 1 2 3 N. E
A

3 Abuz psihologic/ 0 1 2 3 N. E
emoţional A

9. Comportamente de risc la copil/ tânăr

0 = nu este nevoie de 2= nevoie de acţiune Persoane cu cea Alţii cu Observaţii
acţiune mai mare preocupări
nevoie similare
1 = nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată

E – nu există informații în N.A - nu se aplică pentru client.

acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1 Risc suicidal (gânduri 0 1 2 3 N. E

ascunse, eforturi de a A
încerca să se omoare)

140
2 Risc de auto-afectare 0 1 2 3 N. E
de a folosi arma A
(tăiere, ardere, lovire a
feței sau a capului,
tăierea pe corp)

3 Pericol pentru alţii 0 1 2 3 N. E

(comportamente A
violente și agresive
ale copilului

4 Agresiunea sexuală 0 1 2 3 N. E
(utilizarea sau A
amenințarea forței
fizice sau puterii în
acte sexuale-
molestare, penetrrare,
viol)

5 Comportamente 0 1 2 3 N. E
criminale (vandalism, A
cruzime față de
animale, agresarea sau
intimidarea altora,
inițiere de lupte, furt,
distrugere deliberate
de proprietăți,
încălcarea gravă a
regulilor)

6 Adolescent cu 0 1 2 3 N. E
comportament la risc A
în ceea ce privește
viaţa sexuală

10. Situații de risc în care se poate afla copilul/ tânărul

0 = nu este nevoie de 2= nevoie de acţiune Persoane cu Alţii cu Observaţii
acţiune cea mai mare preocupări
nevoie similare
1= nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată

E- nu există informații în N.A - nu se aplică pentru client.

acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1 Copil abandonat sau cu 0 1 2 3 N. E

risc de abandon A

2 Copil lăsat acasă de 0 1 2 3 N. E

părinți migranți, ce A
trăiesc în sărăcie sau
alte situații dificile

3 Mame adolescente care 0 1 2 3 N. E

prezintă risc de A
abandon al nou-

141
 născutului

4 Copil cu un singur 0 1 2 3 N. E
părinte acasă A

5 Copil cu ambii părinși 0 1 2 3 N. E

absenți, dar în grija A
unui adult în
gospodărie.

6 Copil fără un adult 0 1 2 3 N. E

care să aibă grijă de el A
în gospodărie

11. Aspecte privind nevoia de asistență socială a adultului

0 = nu este nevoie de 2= nevoie de acţiune Persoane cu cea Alţii cu Observaţii
acţiune mai mare preocupări
nevoie similare
1 = nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată

E – nu există informații în N.A – nu se aplică pentru client

acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1. Adultul nu are 0 1 2 3 N. E
certificate de naștere A

2. Adultul nu are carte 0 1 2 3 N. E

de identitate A

3. Adultul nu deține 0 1 2 3 N. E
certificate de persoana A
cu dizabilăți

4. Adultul nu deține 0 1 2 3 N. E
pensie de handicap A

12. Aspecte privind starea de sănătate a adultului

0 = nu este nevoie de 2= nevoie de acţiune Persoane cu cea Alţii cu Observaţii
acţiune mai mare preocupări
nevoie similare
1= nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată

E- nu există informații în N.A – nu se aplică pentru client

acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1. Adult neînregistrat la 0 1 2 3 N. E
un medic de familie A

2. Adult cu probleme de 0 1 2 3 N. E
sănătate care necesită A
tratamente

3. Adult care suferă de o 0 1 2 3 N. E

boală care îi pune A
viața în pericol.

142
4. Adult cu boala cronică 0 1 2 3 N. E
(diabet, astm) A

5. Adult cu boală 0 1 2 3 N. E
transmisibilă. A

7. Adult care necesită 0 1 2 3 N. E

intervenție medicală A
continuă (orbire,
surditate, dificultă și
motorii)

8. Adult cu adicții 0 1 2 3 N. E
A

9. Adult cu probleme de 0 1 2 3 N. E
sănătate mentală care A
nu este în evidenţa
unui medic specialist

10. Adult care are 0 1 2 3 N. E

probleme de sănătate A
mintală și căruia i se
administrează
medicamente
psihotrope

11 Adultul nu deţine 0 1 2 3 N. E
informații despre A
bolile cu transmitere
sexuală

12. Adultul cu dizabilități 0 1 2 3 N. E

care nu are acces la A
reabilitare.

13. Adultul nu poate 0 1 2 3 N. E

gestiona singur A
administrarea
medicamentelor

13. Aspecte privind nivelul de educație formală și non formală adultului

0 = nu este nevoie de 2= nevoie de acţiune Persoane cu cea Alţii cu Observaţii

acţiune mai mare preocupări
nevoie similare
1= nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată

E- nu există informații în N.A - nu se aplică pentru client.

acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1 Adultul nu a absolvit 0 1 2 3 N. E
nivelul minim de A
studii

2 Adultul nu deține un 0 1 2 3 N. E
certificate de A
calificare profesională
143
 pentru o anumită
ocupație

3 Adultul nu a participat 0 1 2 3 N. E
la cursuri vocaționale A
sau de dezvoltare
personală

4 Adultul nu a 0 1 2 3 N. E
beneficiat de cursuri A
în domeniul sănătății
(în special pe stil de
viață sănătos) și la
programe de educație
sexuală.

14. Aspecte privind capacitatea de muncă

0 = nu este nevoie de 2= nevoie de acţiune Persoane cu cea Alţii cu Observaţii
acţiune mai mare preocupări
nevoie similare
1= nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată

E- nu există informații în N.A - nu se aplică pentru client.

acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1 Adultul nu deține un 0 1 2 3 N. E
loc de muncă. A

2 Adultul nu știe să 0 1 2 3 N. E
identifice un loc de A
muncă

3. Adultul nu a fost
acceptat la un loc de
muncă din cauza
dizabilității

3 Adultul susţine că nu 0 1 2 3 N. E
are încredere în el A
pentru a accesa un loc
de muncă

4 Adultul nu dispune de 0 1 2 3 N. E
resurse financiare A
pentru a urma un curs
de calificare sau
pentru a se deplasa la
un loc de muncă într-o
localitate mai
îndepărtată de casă.

5. Face parte din

categoria de șomeri în
vârstă de peste 45 de
ani, șomeri

de lungă durată,

144
 15. Risc de abuz în familia din care face parte
0 = nu este nevoie de 2= nevoie de acţiune Persoane cu cea Alţii cu Observaţii
acţiune mai mare preocupări
nevoie similare
1 = nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată

E – nu există informații în N.A - nu se aplică pentru client.

acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1 Abuz sexual 0 1 2 3 N. E
A

2 Abuz fizic 0 1 2 3 N. E
A

3 Abuz emoţional 0 1 2 3 N. E
A

4 Exploatare finaciară 0 1 2 3 N. E
A

16. Aspecte privind situația locativă a adultului

0 = nu este nevoie de 2= nevoie de acţiune Persoane cu cea Alţii cu Observaţii
acţiune mai mare preocupări
nevoie similare
1= nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată

E- nu există informații în N.A - nu se aplică pentru client.

acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1 Nu deține o locuință 0 1 2 3 N. E
proprie A

2. Locuieşte cu chirie 0 1 2 3 N. E
unde poate locui A
temporar

3. Locuieşte temporar la 0 1 2 3 N. E
rude/vecini A

4. Trăieşte într-o 0 1 2 3 N. E
gospodărie afectată de A
sărăcie

5. Trăieşte într-o 0 1 2 3 N. E
locuință suprapopulată A

6. Trăieşte în condiții 0 1 2 3 N. E
insalubre A

7. Prezintă risc de 0 1 2 3 N. E
evacuare A

8. Adultul întâmpină 0 1 2 3 N. E
dificultăți la plata A
chiriei/ utilităţilor

145
 17. Aspecte privind siguranța mediului de acasă
0 = nu este nevoie de 2= nevoie de acţiune Persoane cu cea Alţii cu Observaţii
acţiune mai mare preocupări
nevoie similare
1= nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată

E- nu există informații în N.A - nu se aplică pentru client.

acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1 Adultul întâmpină 0 1 2 3 N. E
dificultăți în obținerea A
alimentelor

2 Adultul nu dispune de 0 1 2 3 N. E
condiții A
corespunzătoare de
păstrare a alimentelor

3 Adultul are dificultăţi 0 1 2 3 N. E

în organizarea și A
gestionarea
responsabilităților
casnice

4 Adultul nu asigură o 0 1 2 3 N. E
curățenie/ igiena A
adecvată a casei

5. Locuința nu dispune 0 1 2 3 N. E
de încălzire A

6. Locuința nu dispune 0 1 2 3 N. E
de apă curentă A

18. Aspecte privind funcționalitatea adultului

0 = nu este nevoie de 2= nevoie de acţiune Persoane cu cea Alţii cu Observaţii
acţiune mai mare preocupări
nevoie similare
1= nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată

E- nu există informații în N.A - nu se aplică pentru client.

acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1 Adultul nu are 0 1 2 3 N. E
capacitatea de a crea A
și întreține relații

2 Adultul provoacă 0 1 2 3 N. E
deseori conflicte și nu A
știe să le rezolve

3 Adultul nu are 0 1 2 3 N. E
capacitatea de a–şi A
manifesta/ comunica
sentimentele,
gândurile, nevoile.

146
4 Adultul nu dispune de 0 1 2 3 N. E
capacitate de a lua A
decizii în familia din
care face parte

5. Adultul nu dispune de 0 1 2 3 N. E
suficiente resurse A
financiare pentru a
răspunde nevoilor
sale/familiei

6. Adultul nu are resurse 0 1 2 3 N. E

sociale la care să A
apeleze (familie
extinsă, prieteni,
vecini)

7. Adultul nu deține o 0 1 2 3 N. E
locuință stabilă A

8. Adultul are 0 1 2 3 N. E
antecedente cu A
caracter penal.

9. Adultul nu 0 1 2 3 N. E
interacţionează cu A
instituţiile statului.

10. Adultul nu poate duce 0 1 2 3 N. E

o viaţă autonomă. A

19. Comportamente de risc la adult

0 = nu este nevoie de 2= nevoie de acţiune Persoane cu cea Alţii cu Observaţii
acţiune mai mare nevoie preocupări
similare
1 = nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată

E – nu există informații în N.A - nu se aplică pentru client.

acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1 Risc suicidal (gânduri 0 1 2 3 N. E

ascunse, eforturi de a A
încerca să se omoare)

2 Risc de automutilare 0 1 2 3 N. E
(tăiere, ardere, lovire a A
feței sau a capului,
tăierea pe corp)

3 Pericol pentru alţii 0 1 2 3 N. E

(comportamente A
violente și agresive)

3 Agresiunea sexuală 0 1 2 3 N. E
(utilizarea sau A
amenințarea forței
fizice sau puterii în
acte sexuale forțate-
molestare, penetrrare,
147
 viol)

5 Comportamente 0 1 2 3 N. E
criminale (vandalism, A
cruzime față de
animale, agresarea sau
intimidarea altora,
inițiere de lupte, furt,
distrugere deliberate
de proprietăți,
încălcarea gravă a
regulilor)

20. Situații de risc în care se poate afla adultul

0 = nu este nevoie de 2= nevoie de acţiune Persoane cu cea Alţii cu Observaţii
acţiune mai mare preocupări
nevoie similare
1= nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată

E- nu există informații în N.A - nu se aplică pentru client.

acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1. Victimă a violenței 0 1 2 3 N. E
domestice A

2. Persoana cu dizabilităţi 0 1 2 3 N. E
care nu îşi poate A
asigura nevoile de
bază.

3. Persoana cu dizabilități 0 1 2 3 N. E
care nu are în A
gospodărie un adult
care să îl ajute

21. Aspecte privind identitatea persoanei vârstnice

0 = nu este nevoie de 2= nevoie de acţiune Persoane cu cea Alţii cu Observaţii
acţiune mai mare nevoie preocupări
similare
1 = nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată

E – nu există informații în N.A - nu se aplică pentru client

acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1. Persoana nu are acte 0 1 2 3 N. E

de identitate A

22. Aspecte privind starea de sănătate a persoanei vârstnice

0 = nu este nevoie de acţiune 2= nevoie de acţiune Persoane Alţii cu Observaţii
cu cea mai preocupări
1= nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată mare similare

148
E- nu există informații în acest N.A - nu se aplică pentru client nevoie
moment. Necesită anchetă
suplimentară.

1. Persoana nu este înscrisă la 0 1 2 3 N. E

medic de familie A

2. Ultimul control medical 0 1 2 3 N. E

anuallista indicat a fost A
efectuat în urmă cu mai
mult de 12 luni

3. Persoana declară care are 0 1 2 3 N. E

probleme de sănătate dar A
nu poate ajunge la medic

4. Persoana suferă de o boală 0 1 2 3 N. E

cronică care îi afectează A
funcţionalitatea

5. Persoana este dependentă 0 1 2 3 N. E

de familie A

6. Persoana este dependentă 0 1 2 3 N. E

de serviciile publice A
medicale

7. Persoană are probleme de 0 1 2 3 N. E

sănătate mintală A

8. Persoană are probleme de 0 1 2 3 N. E

sănătate mintală şi nu este A
în evidenţă unui medic
specialist

9. Persoana cu dizabilitate 0 1 2 3 N. E
A

10. Persoană are grad de 0 1 2 3 N. E

autonomie scăzut şi A
necesită supraveghere şi
îngrijire permanentă de tip
socio-medical

23. Aspecte privind situația locativă a persoanei vârstnice

0 = nu este nevoie de acţiune 2= nevoie de acţiune Persoane Alţii cu Observaţii
cu cea mai preocupări
1= nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată mare similare
E- nu există informații în acest N.A - nu se aplică pentru client. nevoie
moment. Necesită anchetă
suplimentară.

1. Lipsa locuinţa 0 1 2 3 N. E
A

2. Locuinţa improvizată 0 1 2 3 N. E
A

3. Lipsa documente

149
 proprietate

4. Condiţiile de locuit sunt 0 1 2 3 N. E

improprii din punctul de A
vedere al spaţiului alocat pe
persoana, utilităţi,
aparatura, racordare la
curent, apa şi canalizare

5. Condiţiile de locuit
improprii din punctul de
vedere al igienei şi
salubrităţii

24. Aspecte privind siguranța mediului de acasă a persoanei vârstnice

0 = nu este nevoie de acţiune 2= nevoie de acţiune Persoane Alţii cu Observaţii
cu cea mai preocupări
1= nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată mare similare
E- nu există informații în acest N.A - nu se aplică pentru client. nevoie
moment. Necesită anchetă
suplimentară.

1. Alimentație 0 1 2 3 N. E
necorespunzătoare A

2. Igiena inadecvată 0 1 2 3 N. E
A

3. Locuința nu dispune de 0 1 2 3 N. E
încălzire A

4. Locuința nu dispune de apă 0 1 2 3 N. E

curentă A

5. Locuința prezintă un pericol 0 1 2 3 N. E

de incendiu A

6. Risc de accidentare a 0 1 2 3 N. E
vârstnicului datorită spaţiului A
neadecvat, fără a avea în
vedere limitările de ordin
fiziologic

25. Risc de abuz asupra vârstnicului

0 = nu este nevoie de acţiune 2= nevoie de acţiune Persoane Alţii cu Observaţii
cu cea mai preocupări
1 = nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată mare similare
E – nu există informații în acest N.A - nu se aplică pentru client. nevoie
moment. Necesită anchetă
suplimentară.

1. Abuz sexual (cu contact 0 1 2 3 N. E

corporal și fără contact A
corporal cu persoana
vârstnică)

150
 2. Abuz fizic (bătăi, loviri, 0 1 2 3 N. E
tentative de sufocare, A
disciplină excesivă sau
fizică, care duc la tăieturi,
vânătăi, arsuri și fracturi).

3. Abuz emoţional 0 1 2 3 N. E
(respingere, terorizare, A
izolare, exploatare, negarea
capacității de reacție
emoțională).

4. Neglijare/ abandon din 0 1 2 3 N. E

partea familiei A
(încapacitatea familiei de a
asigura nevoile de îngrijire,
supraveghere, hrană,
adăpost, sănătate și îngrijiri
medicale)

26. Risc de exploatare asupra vârstnicului din partea altor persoane decât membrii familiei

0 = nu este nevoie de 2= nevoie de acţiune Persoane cu cea Alţii cu Observaţii

acţiune mai mare nevoie preocupări
similare
1 = nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată

E – nu există informații în N.A - nu se aplică pentru client.

acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1 Abuz sexual 0 1 2 3 N. E
A

2 Abuz fizic 0 1 2 3 N. E
A

3 Abuz psihologic/ 0 1 2 3 N. E
emoţional A

27. Comportamente de risc la vârstnic

0 = nu este nevoie de acţiune 2= nevoie de acţiune Persoane Alţii cu Observaţii
cu cea mai preocupări
1 = nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată mare similare
E – nu există informații în acest N.A - nu se aplică pentru client. nevoie
moment. Necesită anchetă
suplimentară.

1. Risc suicidal (gânduri 0 1 2 3 N. E

ascunse, eforturi de a A
încerca să se omoare)

2. Risc de automutilare 0 1 2 3 N. E
(tăiere, ardere, lovire a feței A
sau a capului, tăierea pe
151
 corp)

3. Pericol pentru alţii 0 1 2 3 N. E

(comportamente violente și A
agresive ale vârstnicului

4. Agresiunea sexuală 0 1 2 3 N. E
(utilizarea sau amenințarea A
forței fizice sau puterii în
acte sexuale molestare,
penetrrare, viol)

28. Situații de risc în care se află vârstnicul

0 = nu este nevoie de acţiune 2= nevoie de acţiune Persoane Alţii cu Observaţii
cu cea mai preocupări
1= nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată mare similare
E- nu există informații în acest N.A - nu se aplică pentru client. nevoie
moment. Necesită anchetă
suplimentară.

1. Persoana cu grad scăzut de 0 1 2 3 N. E

autonomie A

2. Persoana singură 0 1 2 3 N. E
A

3. Persoana care necesita 0 1 2 3 N. E

tratament de specialitate şi A
îngrijire permanentă

29. Risc de abuz din partea partenerului de viaţă

0 = nu este nevoie de acţiune 2= nevoie de acţiune Persoane cu Alţii cu Observaţii
cea mai preocupări
1= nevoie de monitorizare 3= nevoie imediată mare nevoie similare
E - nu există informații în
acest moment. Necesită
anchetă suplimentară.

1. Abuz sexual 0 1 2 3 E

2. Abuz fizic 0 1 2 3 E

3. Abuz psihologic/ 0 1 2 3 E
emoţional

4. Neglijare/abandon 0 1 2 3 E

5. Exploatare financiară 0 1 2 3 e

ECHIPA COMUNITARA INTEGRATA

DATA

152
 4. Model - cadru plan inițial de intervenție
Model raport social

PLAN INIȚIAL DE INTERVENȚIE PENTRU PREVENIREA, COMBATEREA ȘI SOLUȚIONAREA SITUAȚIILOR

DIFICILE
ADRESAT PERSOANEI/ FAMILIEI/ GOSPODĂRIEI
Data ședinței ECI pentru planificare_____________________________________________

1. Planul individual de intervenție pentru ameliorarea bunăstării copiilor din familie (formulați problemele identificate,
precum și acțiunile necesare pentru soluționarea lor, în baza evaluarii inițiale realizate).
Numele și prenumele copiilor:

Domeniile Obiective Acțiuni Persoană Perioada de Data reevaluării

de prevenție, (pe termen scurt, Responsabilă/ realizare
acțiune, mediu sau lung) Persoane
intervenție. responsabile
Asistență Obținerea actelor de identitate
sociala pentru copii.
Accesarea drepturilor care se
cuvin copiilor.
Sănătate Evaluarea condițiilor generale
ale starii sănătatii fizice și
emoțională a copiilor,
asigurarea igienei personale, a
alimentației adecvate și a
regimului alimentar, unde e
cazul si comunicarea
concluziilor medicului de
familie
Facilitarea accesului la servicii
medicale a tuturor persoanelor
apartinand grupurilor
vulnerabile indiferent de varsta,
sau calitatea de asigurat sau
neasigurat la serviciile de
sanatate

Activitate de promovare a
sanatatii si a unui stil de viata
sanatos
Educație Școlarizarea copiilor în raport
cu vârsta.
Prevenirea abandonului școlar.
Responsabilizarea părinților
privind frecventarea școlii de
către copii, realizarea temelor,
înscrierea copiilor în programe
de sprijin școlar derulate în
comunitate.
Prevenirea discriminării față de
copiii din familie, etichetarea
din partea colegilor sau
adulților în școală pe motive de
vârstă, sex, etnie, religie,
cultură, dizabilitate, dificultate,
loc de trai sau de origine.
Ocupare Obținerea unei calificări
(pentru profesionale în vederea creșterii
adolescenții șanselor de angajare pentru
care au peste adolescenți.
15 ani, cu Integrarea adolescenților pe
acordul piața muncii.
părinților și Eliminarea situațiilor de
nu mai discriminare la locul de muncă
urmează o al adolescenților.
formă de

153
învățămant)
Locuire Crearea condițiilor sigure la
(situație domiciliu pentru copil în
locativă, funcție de nevoile identificate
mediul de ca fiind încălcate.
acasă al
copiilor)
Siguranță Evaluarea siguranței condițiilor
(risc de abuz din locuinţa copiilor,
fizic, școală/grădiniță, în comunitate,
emoțional, existența condițiilor de
sexual, securitate pentru copilul cu
neglijare, dizabilități, precum și prezența
exploatare unei persoane de referință
asupra pentru copii, la care să ceară
copiilor) ajutor.
Prevenirea riscului de abuz
asupra copiilor.
Referirea cazului în situția în
care există suspiciune de abuz
asupra copiilor.
Tip de Evaluarea modului de
îngrijire care atașament manifestat de copii și
li se oferă a modului în care
copiilor părintele/îngrijitorul manifestă
afecțiune față de copii.
Comportame Prevenirea adoptării
nte de risc comportamentelor de risc de
adoptate de către copii sau diminuarea lor.
copil
2. Planul individual de intervenție pentru ameliorarea bunăstării adultului/adulților din familie (formulați problemele
identificate precum și acțiunile necesare pentru soluționarea lor, în baza evaluarii inițiale).
Numele și prenumele părinților/îngrijitorilor:

Dome Obiective Acțiuni Persoană Perioada de Data reevaluării

niile Responsabilă/ realizare
de Persoane
preve responsabile
nție,
acțiun
e,
interv
enție.
Asiste Obținerea actelor de identitate pentru
nță părinți.
socială Accesarea drepturilor care se cuvin
părinții/îngrijitorului.
Sănăt Evaluarea stării generale de sănătate și
ate identificarea nevoilor medicale de care
au nevoie sau sunt privați
părinții/îngrijitorul în comunitate, cu
comunicarea concluziilor medicului de
familie.
Consiliere si sprijin in Accesarea
serviciilor medicale existente în
comunitate sau la nivel de județ de
către părinți sau îngrijitor.
Activitate de promovare a sanatatii si a
unui stil de viata sanatos
Educa Evaluarea nivelului de educație și
ție formare profesională a părintilor
/îngrijitorului (școlarizare, cursuri/
calificări deținute).
Obținerea unei calificări profesionale
care să mărească șansele de ocupare a
unui loc de muncă de către părinți.
Consolidarea competențelor parentale
154
 în vederea prevenirii abuzului fizic și
violenței la domiciliu sau amenințărilor
cu acestea, aplicarea metodelor non-
violente de disciplinare a copilului.
Adoptarea unor comportamente
corespunzatoare normelor sociale
(participarea la acțiuni de informare,
prevenție primară )
Ocupa Identificarea de către părinți/îngrijitor a
re modalităților de redresare a situației
financiare pentru a răspunde nevoilor
familiei.
Dezvoltarea abilităților profesionale ale
părinților în accesarea unui loc de
muncă.
Intermedierea accesului la instituțiile
care furnizează servicii de ocupare a
forței de munca (AJOFM/ALOFM,
diverși actori la nivel local care
intermediază recrutări)
Prevenirea discriminării părinților la
angajare pe motive de vârstă, sex,
etnie, religie, cultură, dizabilitate,
dificultate, loc de trai sau de origine.
Locuir Evaluarea gradului de stabilitate (dacă
e deține o locuintă) și siguranța a
locuinței (Risc de evacuare, incendiu)
pe care o deține sau o are închiriată
părinții/îngrijitorul.
Îmbunătățirea conditiilor locative și de
igienă (acces la apă potabilă, alimente
păstrate în condiții corespunzătoare,
condiții igienice adecvate, adăpost
sigur)
Accesarea formelor de sprijin existente
la nivel comunitare prin care se poate
redresa situația locativă a familiei
(locuințe sociale, ajutor material pentru
reparații, procurare obiecte de maximă
necesitate, ajutor cu produse
alimentare, rechizite, haine, produse de
igienă).
Sigura Prevenirea adoptării unor
nță comportamente de risc de către
părinți/îngrijitor sau combaterea lor
(risc suicidat, auto-vătămare, agresiuni,
comportamente criminale).
Soluționarea situațiilor de risc în care
se poate afla adultul (victimă a
violenței domestice, traficului de
persoane, excluziune socială, adicții,
încălcarea nevoilor persoanelor cu
dizabilității.
Rețea Dezvoltarea competențelor de
ua relaționare, identificarea unei rețele de
socială sprijin la care ar putea apela pentru a
de primi ajutor în depășirea situațiilor
suport dificile; încurajarea familiei să
a depășească anxietatea sau depresia și să
famili dezvolte relații sociale sănătoase.
ei
Rezilie Dezvoltarea capacității familiei de a
nța înțelege rolul său în depășirea
parent situațiilor de dificultate, în luarea
ală deciziilor constructive care vizează
viața familiei în întregime, în analiza
experiențelor traumatizante din trecut
și la felul în care aceste experiențe îi

155
 influențează prezentul; la capacitatea
de a înțelege și de a controla stresul, în
rolul său de părinte.
Comp Verificarea
etențel cunoștințelor și abilităților deținute de
e părinți privind creșterea, îngrijirea și
parent educația copilului.
ale Orientarea părinților, către resursele
pentru existente la nivel comunitar (Centrul
îngriji comunitar integrat online), analizarea și
rea și explicarea comportamentelor parentale
dezvol potrivite, explicarea importanței
tarea îngrijirii cu afecțiune a copilului, ajutor
copilul în identificarea specialiștilor/
ui persoanelor de încredere la care
părinții/îngrijitorii ar putea să se
adreseze atunci când au nevoie de
informație cu privire la îngrijirea
copilului.
3.Planul individual de intervenție pentru ameliorarea bunăstării vârstnicilor (formulați problemele identificate,
precum și acțiunile necesare pentru soluționarea lor, în baza evaluarii inițiale a vârstnicului/ vârstnicilor din familie
Numele și prenumele vârstnicului/vârstnicilor:

Dome Obiective Acțiuni Responsabil Perioada de Data reevaluării

niile realizare
de
preve
nție,
acțiun
e,
interv
enție.
Asiste Obținerea actelor de identitate pentru
nță vârsnici.
socială Accesarea drepturilor care se cuvin
persoanei vârsnice.
Sănăt Evaluarea stării de sănătate și a
ate nevoilor medicale de care au nevoie
sau sunt privați vârsnicii în familie sau
în comunitate.
Accesarea serviciilor medicale
existente în comunitate sau la nivel de
județ în funcție de nevoi.

Locuir Evaluarea gradului de stabilitate și

e siguranță a locuinței (Risc de
îmbolnăvire, evacuare, incendiu).
Imbunătățirea conditiilor de locuit și a
igienei precare.
Eliminarea riscurilor de accidentare a
vârstnicului datorită spatiului
neadecvat.
Prevenirea/
Sigura combaterea riscului de abuz și
nță neglijare/abandon din partea familiei
sau a altor persoane.
Prevenirea/
diminuarea / combaterea adoptării unor
comportamente de risc din partea
persoanelor vârstnice (risc suicidal,
auto-vătămare, comportamente
violente/agresive, agresiunea.
Prevenirea/
diminuarea/ combaterea situațiilor de
risc în care se poate afla vârsnicul
(autonomie scăzută, persoană singură,
persoană care necesită tratament și
îngrijire permanentă)
156
 Rețea Dezvoltarea competențelor de
ua relaționare, identificarea unei rețele de
socială sprijin la care ar putea apela pentru a
de primi ajutor în depășirea situațiilor
suport dificile; încurajarea vârstnicului să
a depășească anxietatea sau depresia și să
famili dezvolte relații sociale sănătoase în
ei familie sau comunitate.
Persoa Funcția Semnătura
ne
prezen
te la
ședint
a de
planifi
care

Opinia copilului/ copiilor cu privire la acțiunile incluse în plan (se completează în funcţie de vârstă și gradul de maturitate
al copilului/ copiilor)

Opinia părinților/ îngrijitorilor cu privire la acţiunile incluse în plan şi acordul de a se implica în realizarea acţiunilor
stabilite

Opinia vârstnicului/ vârstnicilor cu privire la acțiunile incluse în plan și acordul de a se implica în realizarea acțiunilor
stabilite

Semnătura

Model de raport social

Numele asistentului social Data raportului

Instituție (UAT) Număr de contact/ email

Informații de bază privind familia (numele și prenume)

(Membrii familiei și relația dintre aceștia; situație financiară; ocupația; factorii de stres, etc):

Genograma familiei:
a) Rețea de suport (rețele formale și informale)
b) Rezumatul eforturilor anterioare de îmbunătățire a situațiilor (circumstanțelor)
Ce a încercat familia să faca? Cum au răspuns instituțiile/ organizațiile la problemele lor și ce
ajutor le-au oferit? Cum a fost ajutată familia in găsirea unui loc de muncă?
c) Evaluarea familiei
Cum vor ajuta serviciile oferite, împreuna cu cele furnizate de alte instituții familia să obțină
stabilitate pe termen lung (Evaluarea veniturilor, cheltuielor; atuurile/rezistențele familiei- modul
în care familia face față situației, factori de risc; motivația și angajamentul pentru schimbare).
d) Planuri de intervenție și termene
(Care sunt planurile de acțiune – care sunt obiectivele pe termen scurt și lung)

Zone de nevoie (interes) Plan de intervenție/obiective generale Cronologia lor (3-6 luni; 6-12 luni, sau luna
exactă dacă se cunoaşte).

157
 5. Proceduri de referire
Referirea sub forma mesajului telefonic/ email-ului sau în cadrul ședințelor de caz ECI;
În cadrul echipei interdisciplinare sau interinstituționale, în baza protocoalelor de colaborare
referirea se poate face prin consemnarea într-un instrument comun de monitorizare și transmiterea
unui mesaj telefonic/email.
De asemenea, în cadrul ședințelor ECI pentru analiza unui caz/ unor cazuri în planul acestuia se
menționează referirea către un serviciu specializat din cadrul protocolului.

Referirea sub forma formularului de informare

Se utilizează ca recomandare consemnată în planul inițial de intervenție și punerea la dispoziția
beneficiarului, sub diverse forme – scris/pliant/formulat/date de contact, etc., a informațiilor în
detaliu cu privire la serviciile din comunitate care ar răspunde nevoilor identificate în evaluarea
inițială/vulnerabilităților din lista evaluată.

Referirea sub forma recomandării.

Se utilizează cu preponderenţă de către asistentul social către instituţiile de resort din domeniul
combaterii sărăciei şi excluziunii socială care pot interveni în îmbunătăţirea situaţiei persoanei/
familiei asistate.

Referirea sub forma scrisorii argumentate.

Se utilizează în situația în care persoana/familia a mai avut încercări de accesare a serviciului
respectiv, dar fără succes, sau nefinalizate, existând însă, potrivit evaluării ECI premisele
admiterii ca beneficiar.
Model raport referire

Cine face referirea:

Denumire instituţie/ organizaţie:
Obiect de activitate/ domeniul:
Tipuri de beneficii, servicii, ajutoare oferite beneficiarilor:
Categorii de beneficiarii pentru care se acordă beneficiile, serviciile, ajutoarele:
Numele persoanei care face referirea:
Funcţia persoanei care face referirea:
Contact:

Pentru cine se face referirea:

Nume beneficiar/ familie:
Nevoi sesizate ca urmare a evaluării iniţiale/complexe:

Necesitate intervenţie:
în regim de urgenţă
normal

Motivul referirii:
Argumentarea necesităţii de solicitare a colaborării/ acordării suportului:

158
 Tipul de referire utilizat:
sub forma mesajului telefonic/email-ului
sub forma formularului de informare
sub forma recomandării
sub forma scrisorii argumentate

Către cine se face referirea:

Denumire instituţie/ organizaţie:
Specificul activităţii:
Tip de ajutor solicitat:
Persoana contact:
Date contact:
Durată primire răspuns:
Răspuns:
favorabil
nefavorabil (enumerare motive pentru care solicitarea nu a putut fi finalizată)
- Dacă răspunsul este favorabil, durata până la care se implementează măsura
agreată în comun:
- Dacă răspunsul este nefavorabil, propunere măsuri alternative care pot fi
implementate în situaţia specifică descrisă:

Monitorizarea cazului în referire:

Evaluarea colaborării organizaţionale/ instituţionale:

Numele persoanei care a completat raportul:

Funcţia:
Date contact:

6. Plan de ședință ECI

ŞEDINŢELE ECHIPEI COMUNITARE INTEGRATE

Realizarea întâlnirilor/ ședințelor ECI ajută la susținerea și coordonarea proceselor de evaluare și

intervenție pentru o persoană/ familie/ gopsodărie. Managerul de caz are responsabilitatea organizării,
pregătirii și documentării ședințelor ECI.

Ședința ECI se poate realiza în două situații:

- Pentru discutarea unui caz al unei persoane/ familie/ gospodărie
- Pentru discutarea cazurilor în general (noi probleme cu care se confruntă familiile,
identificate pe parcursul intervenției, dificultăți în soluționarea lor, situații de risc
apărute în viața persoanei/ familiei)

159
 MOD DE ORGANIZARE A ŞEDINŢELOR ECHIPEI COMUNITARE INTEGRATE 90
1. STRUCTURAREA ÎNTÂLNIRII
Ø Managerul de caz stabilește ordinea de zi și o trimite pe mail, împreună cu materialele
relevante înainte de data întâlnirii.
Ø Invită membrii ECI și alţi specialiști din alte instituții (dacă prezența lor la întâlnire este
necesară) să propună subiecte de discuție în agendă. În cazul în care nu este posibil ca toate
subiectele să fie incluse într-o sesiune, informează membrii ECI și pe ceilalți specialiști care
vor fi reportate în viitoarele sesiuni.
Ø Se asigură că membrii ECI și ceilalți specialişti (în funcție de cazuistica discutată) pot fi
prezenți la întâlnire.
Ø Numărul specialiștilor implicați nu trebuie să fie foarte mare pentru a nu crea un disconfort în
relaționarea/ comunicarea cu familia/ beneficiarul, dacă aceasta participă la întâlnire.
Ø Planifică amenajarea scaunelor astfel încât toate părțile să poată menține contactul vizual unul
cu celălalt.
Ø Amenajează camera cu:
· Materiale (de exemplu, laptop, proiector, tablă albă, markere, hârtie, etc.)
· Agenda tipărită distribuită în ziua respectivă (pentru a reîmprospăta memoria tuturor)
· Câteva foi și pixuri pentru notarea ideilor

2. Pregătirea întâlnirii

a) Managerul de caz pregătește un plan de sesiune91 cu privire la detaliile ședinței de caz și consultă
colegii.
b) Stabilește obiectivul/obiectivele clare ale întâlnirii și îl comunică.
c) Invită reprezentanți ai altor instituții pe care îi cunoaște la întâlnire.
d) Cunoaște istoricul cazului în detaliu și revizuiește informațiile cazului înainte de întâlnire.
e) Revizuiește punctele forte și zonele în care familia poate necesită mai mult sprijin.
f) Identifică zonele în care familia are nevoie de asistență sau de alte resurse.
g) Este prezent devreme pentru a pregăti întâlnirea.
h) Oferă tuturor participanților adresa locului de întâlnire, în special dacă se întruneşte pentru prima
dată reprezentanți de la diverse instituții.

3. Desemnează o persoană competentă să facă minuta întâlnirii

Ø Notează informații concise și scurte, care includ termenele și planurile de acțiune.

Ø Surprinde în procesul verbal elementele esențiale ale discuției (preocupări, decizii, probleme
rezolvate)

4. Modalitate abordare a ședinței de caz

 Managerul de caz adoptă un ton adecvat discuției și o abordarea deschisă.

 Prezintă obiectivul (obiectivele) Conferinței de caz și se trece prin agendă.
 Oferă tuturor oportunitatea de a se prezenta: de unde provin și ce speră să obțină de la întâlnirea
de caz.
 Dacă este prima conferință de caz, îi invită pe toți să împărtășească pe scurt modul în care au ajuns
să fie implicați în lucrul cu familia.
 Aduce în discuție probleme dificile.
90
Traducere din cartea Lucrând efectiv cu instituțiile pentru a sprijini familiile vulnerabile - Ghid de resurse pentru practicieni, Singapore, Ministerul pentru
Dezvoltare Socială și a familiei, pg 22-24 și adaptare la Proiectul SCI.
91
Lucrând efectiv cu instituțiile pentru a sprijini familiile vulnerabile - Ghid de resurse pentru practicieni, Singapore, Ministerul pentru Dezvoltare Socială și
a familiei. - instrumente adaptate la Proiectul SCI.
160
  Le reamintește participanților de o regulă de grup de a critica idei, nu oameni.
 ÎI tratează pe participanți cu respect, încearcă să înțeleagă punctul de vedere al fiecărui și sprijină
lucrul în direcția unei soluții comune.
 Managerul de caz este ferm, dar diplomatic în schimbarea focalizării conversațiilor, astfel încât
subiectele agendei să fie abordate conform planificării.
 Ajută participanții la întâlnire să îşi ia angajamente în realizarea acțiunilor ce se impun în
soluționarea cazului.

5. La finalul reuniunii

Ø Managerul de caz rezumă subiectele cheie și deciziile luate, inclusiv modalitățile de

monitorizare. Planurile de acțiune ar trebui să fie descrise în mod clar, de exemplu, cine va
face, ce activitate, de când până când.
Ø Stabilește o întâlnire de revizuire în funcție de problemele identificate (1 săptămână, 1 lună, 3
luni, 6 luni etc.)
Ø Mulțumește participanților pentru participare.

6. Feedback
Ø Managerul de caz solicită feedback cu privire la modul în care a fost întâlnirea de caz pentru
fiecare participant (dacă întâlnirea de caz a îndeplinit obiectivele pentru fiecare participant).
Ø Managerul de caz solicită feedback cu privire la modul în care a facilitat întâlnirea de la colegi și
alţi participanți la întâlnire, de la ce s-a făcut bine și ce poate fi îmbunătățit.

7. Între întâlniri
a) Managerul de caz se asigură că deciziile și sarcinile sunt îndeplinite în timp util.
b) Se pregătește pentru următoarea întâlnire
c) Mențineți contactul strâns cu colegii din ECI și celelalte instituții implicate (e-mailuri, apeluri
telefonice etc.)

Notă
Ø În cazul în care managerul de caz decide implicarea persoanei/familiei în întâlnirea de discutare a
cazului, este necesară pregătirea lor pentru ședința de caz. Familiile ar putea avea nevoie de timp
să se gândească la participarea lor. Aceste lucru se poate realiza sprijinind-o, vorbind despre
ordinea de zi pentru această întâlnire și permițându-i să înțeleagă importanța implicării ei în luarea
deciziilor.
Ø Managerul de caz include întreaga familie (părinți și copii) în cadrul întâlnirii într-o conjunctură
corespunzătoare (de exemplu, familia nu este așteptată să se așeze de la începutul ședinței de caz).
Ø De asemenea, este important să se pregătească toți participanții pentru implicarea familiei în
ședința de caz.

Ședința echipei comunitare integrate dedicată unui caz/familie/gospodărie:

Minută și plan de interveție

Numele beneficiarului/familiei:
Data și locul întâlnirii:
Facilitatorul întâlnirii/managerul de caz:

Participanți Instituția/Funcția Telefon Adresă de mail Prezență

161
 Subiecte de discuție (includ punctele forte ale persoanei/familiei)
Puncte forte:

Ședința de caz pornește de la analiza nevoilor urgente reieșite din procesul de evaluare inițială și se axează pe stabilirea unui plan
de acțiune cu obiective clare, responsabili și termene de implementare care să ajute beneficiarul să depășescă situațiile de risc.

Subiect de discuție – Nevoile care împiedică beneficiarul să-și atingă obiectivele și prioritizarea lor în funcție de importanță
a) Servicii care trebuie mobilizate pentru a ajuta beneficiarul eficient
b) Stabilirea obiectivelor de comun acord și prioritizarea domeniilor de intervenție

Probleme Lipsuri Acțiuni/măsuri pentru Responsabil Termen de realizare

combaterea sărăciei

Alte observații/
comentarii:
Data, ora, locul
următoarei întâlniri

Ședință pe cazuri a echipei comunitare integrate:

Minută și plan de intervenție

Data și locul întâlnirii:

Facilitatorul întâlnirii:

Participanți Instituția/Funcția Telefon Adresă de mail Prezență

Subiecte de discuție
Descrierea cazurilor ce vor fi discutate - stadiu de implementare a obiectivelor, impedimente sau probleme nou apărute în cadrul
familiilor în domeniul sărăciei și excluderii sociale. .
Cazul X
Cazul Y
Cazul Z

Probleme Lipsuri Acțiuni/măsuri pentru Responsabil Termen de realizare

combaterea sărăciei

162
 Alte
observații/comentarii:

Data, ora, locul

următoarei întâlniri

7. Modele de combatere a sărăciei și excluziunii sociale prin implicarea persoanelor fără

resurse în activități generatoare de venituri

INTRODUCERE
Implicarea persoanelor/familiilor sărace/fără resurse în activități generatoare de venituri este un obiectiv
esențial al planului inițial de intervenție. Însă soluțiile identificate ulterior și planificate pentru realizarea
acestuia pot fi foarte diverse. Drumul ales pentru a obține la un moment dat independența economică
pentru viața de zi cu zi și parcurgerea cu succes a acestuia depind de diverși factori personali sau
circumstanțiali.

Pentru a obține cele mai eficiente rezultate posibile, în practica bazată pe evidențe – proces utilizat de
profesioniști în acordarea serviciilor sociale, este important ca asistenții sociali să aibă în vedere, în egală
măsură, următoarele componente:
1. nevoile curente ale persoanei/situația/circumstanțele;
2. cele mai bune rezultate științifice disponibile;
3. valorile și preferințele persoanei;
4. judecata și expertiza profesională.92

La o simplă și rapidă răsfoire a statisticilor și percepției față de sistemului național de asistență socială
putem deduce că nerespectarea acestui principiu ar fi unul dintre motivele rezultatelor nesatisfăcătoare în
implementarea politicilor publice în acest domeniu, deși, trecerea de la abordarea strict economică a
sprijinului pentru combaterea sărăciei prin beneficii de asistență socială, la sprijinul acordat pe baza unui
plan inițial de intervenție, serviciul public de asistență socială având atribuții și în gestionarea activă a
procedurilor de conlucrare cu celelalte servicii, cum ar fi cele educaţionale, medicale, de locuire,
ocupare şi altele asemenea, putem spune că s-a reglementat chiar din anul 200393.

Și faptul că presa prezintă surprinderea unor autorități publice față de refuzul beneficiarilor de ajutor
social de a se angaja ”deși au fost declarați apți de muncă”, sau că sintagma ”descurajarea culturii
dependenţei faţă de ajutoarele sociale” reprezintă obiectiv de politică publică - dincolo de eventualele
situaţii de eroare, fraudă, abuz şi neglijenţă în sistemul de protecţie socială care fac, potrivit legii 94,
obiectul investigației realizată de inspecția socială, reprezintă indicii că este necesară:
a) analiza modului în care SPAS sprijină persoanele fără venituri să iasă din starea de sărăciei și să
devină ”independenți economic”;

92
3 Principles for Effective Social Work Case Management White Paper / August 2016
https://bitfocus.com/case-management/effective-social-work-case-management-principles/
93
prin reglementările OG nr.38/2003 privind serviciile sociale;
94
OUG nr.113/2011;
163
 b) analiza legăturii dintre planul de acțiuni comunitare pentru combaterea sărăciei și excluziunii
sociale și planul inițial de intervenție, realizate de asistentul social, inclusiv în contextul obligației
AAPL de a sprijini activitățile de economie socială;
c) precum și analiza rolului managerului de caz pentru persoanele care primesc beneficii sociale
bazate pe testarea veniturilor, în special ajutor social.

Obiectivul proiectului “Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea

sărăciei și a excluziunii sociale”- cod: SMIS 122607 este formulat tocmai pe atribuția SPAS de a iniția,
coordona și implementa măsurile (integrate) pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale (în
conformitate cu prevederile Legii asistenței sociale nr.292/2011).

Ajutor social – de la abordarea strict economică la măsură în planul inițial de intervenție

În 1995, gradul minim de implicare pentru o persoană beneficiară de ajutor social este dovada căutării
unui loc de muncă (din 3 in 3 luni) și a participării la cursuri95.

Aspectele referitoare la opțiune/consiliere/suport/asistent social, etc. nu sunt abordate.

Din NM (iulie 1995)

În vederea constituirii surselor necesare acoperirii dreptului de ajutor social prevăzut de prezenta lege, în anul 1995, se instituie
taxa de trecere a frontierei pentru cetăţenii români care se deplasează în străinătate în scop turistic sau personal. Taxa prevăzută
la alin. (1) se stabileşte la nivelul de 15.000 lei pentru fiecare ieşire din ţară şi, respectiv, 5.000 lei în cazul micului trafic de
frontieră.
ART. 7
(1) Listele nominale privind aprobarea sau respingerea cererilor pentru acordarea ajutorului social se afişează la sediul
consiliului local, cu semnătura primarului.
(2) Primarul poate dispune, ori de câte ori consideră necesar, efectuarea de anchete sociale şi verificări cu privire la
îndeplinirea condiţiilor legale pentru acordarea ajutorului social.
(3) Primarul are obligaţia sa dispună efectuarea de anchete sociale şi verificări cu privire la acordarea ajutoarelor sociale, la
sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice.

Din NM (martie 1996)

(2) Repartizarea în muncă se poate face şi de către primar, pentru realizarea unor acţiuni sau lucrări de interes local sau la
solicitarea unor persoane fizice.
(3) Primarul are obligaţia sa comunice oficiului forţei de munca beneficiarii de ajutor social care se încadrează în prevederile
alin. (1), pentru a se lua măsuri de repartizare în muncă cu prioritate a persoanelor în cauza, oferindu-le acestora orice loc de
muncă.

În 2001: crește gradul de implicare prin reglementarea obligației de a efectua lunar, cel mult 72 de ore, la
solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local.
Aspectele referitoare la opțiune/consiliere/suport nu sunt abordate.

În anul 2003, prin reglementarea procesului de acordare a serviciilor sociale (Ordonanța Guvernului
nr.68/2003) se prevede faptul că planul de intervenţie (elaborat de SPAS96) cuprinde măsurile necesare
soluţionării situaţiei de risc social, respectiv furnizarea de beneficii (prestații 97) şi servicii sociale, precum
şi orice alte măsuri prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.

În 2006: crește gradul de ”vizibilitate” pentru persoanele beneficiare de ajutor social, primarul având
obligația de a afișa lista acestora, precum şi persoanele care urmează să efectueze acţiuni sau lucrări de
interes local, conform unui plan pentru repartizarea celor 72 de ore de muncă.

95
Potrivit prevederilor Legii ajutorului social nr.67/1995, (…) dovada că s-au prezentat la oficiul forţelor de muncă pentru încadrare şi nu au refuzat un loc de
muncă, precum şi că au urmat sau urmează cursurile de calificare ce li s-au recomandat sau la care au fost înscrise.
96
Ințelegem prin SPAS fie compartiment funcțional fie doar asistentul social.
97
Fiind vorba, desigur, despre beneficiile care se acordă pe baza testării veniturilor;
164
În forma actuală a legii, se păstrează condițiile, formulate în conformitate cu legislația în vigoare 98. În
plus, este reglementată obligația primarului de a elabora planul de activităţi sezoniere pe baza solicitărilor
primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi
familiale care au nevoie de forţă de muncă şi funcţionează pe raza unităţii administrativ-teritoriale, care
cuprinde și repartizarea persoanelor din familiile beneficiare de ajutor social pentru desfăşurarea
activităţilor sezoniere99.

În anul 2017, prin HG nr.797/2017 se prevede în cadrul SPAS managerul de caz pentru persoanele
care primesc beneficii acordate pe baza testării veniturilor.

Acordarea de microcredite pentru activități generatoare de venituri:

În anul 1999 prin OUG nr. 118/1999 privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului naţional de solidaritate se
reglementează posibilitatea ca din sumele atrase la Fondul naţional de solidaritate să se poată acorda
microcredite pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi pe cont propriu, aducătoare de venituri, în
vederea întreţinerii materiale;

Având în vedere că, începând cu anul 2001 veniturile Fondului naţional de solidaritate constituie venituri
ale bugetului de stat, acestea urmând regimul juridic al creanţelor bugetului de stat, s-a impus ca
acordarea de microcredite în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118/1999
să se realizeze în baza unei scheme de microcredite, care să respecte procedura prevăzută de Ordonanţa
Guvernului nr.40/2000 privind acreditarea agenţiilor de credit în vederea administrării fondurilor
pentru acordarea de microcredite.

În anul 2001 se aprobă prin HG nr.1138/2001 Schema de microcredite în vederea administrării sumelor
alocate Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru acordarea de microcredite persoanelor fizice,
microcreditul reprezintând un împrumut rambursabil, cu dobândă, acordat la cererea solicitanţilor, cu
valoare nominală de până la 10.000 euro, cu o perioadă de rambursare de până la 36 de luni, cu sau fără
perioadă de graţie, acordat în baza unui contract, încheiat între o agenţie de credit şi beneficiarul
microcreditului - persoane aflate în situaţii de extremă dificultate care nu au un loc de muncă şi
realizează venituri nete lunare pe membru de familie de până la 50% din salariul de bază minim
brut pe ţară şi care desfăşoară sau sunt autorizate să desfăşoare activităţi pe cont propriu,
aducătoare de venituri.

Prin legile bugetare anuale au fost prevăzute în fiecare an, până în anul 2004, inclusiv, - în bugetul alocat
MMJS, sume pentru derularea programului de acordare a microcreditelor.

În baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.40/2000 privind acreditarea agenţiilor de credit, şi a

Hotărârii Guvernului nr.1138/2001 au fost organizate două licitaţii deschise pentru selecţia agenţiilor de
credit, în noiembrie 2002 şi în martie 2003, pentru care, deşi s-au cumpărat documentaţii pentru
elaborarea şi prezentarea ofertei, nu s-a depus nici o ofertă. Din aceste considerente, începând cu anul
2005, în legile bugetare anuale, nu au mai fost prevăzute sume pentru derularea programului de
acordare a microcreditelor.

Modelul grupului productiv provenit din comunități sărace

al Fondului Român de Dezvoltare Socială

98
Art.7 din Legea nr.416/2001, cmcu;
99
Idem;
165
Cel puţin 10 membri ai comunităţii, respectiv de cel puţin 30 de membri în cazul beneficiarilor de etnie
romă, înregistrat la consiliul local în a cărui rază teritorială se află comunitatea/aşezarea beneficiară sau
grupul beneficiar, după caz. Acesta se constituie cu personalitate juridică de care se poate face uz numai
în raporturile juridice născute în legătură cu Fondul Român de Dezvoltare Socială. Persoana juridică
astfel constituită încetează să fiinţeze după ce a fost realizat obiectivul finanţării, potrivit unor proceduri
stabilite de FRDS.

Categoriile de proiecte finanţate de Fond sunt următoarele:

a) proiecte de mică infrastructură rurală propuse de grupurile din comunităţile rurale sărace;
b) proiecte de activităţi generatoare de venit propuse de grupurile productive provenite din
comunităţi sărace;
c) proiecte de servicii sociale comunitare propuse de organizaţiile intermediare;
d) proiecte şi programe cu abordare integrată adresate grupurilor sărace de etnie romă.

Din LEGE Nr. 129/1998 din 25 iunie 1998*** Republicată

privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială

ART. 5
(1) După aprobarea de către Fond a cererii de finanţare, membrii grupului productiv provenit dintr-o comunitate săracă sau
grupul productiv aparţinând altor categorii sociale stabilite ca eligibile, provenite din comunităţi orăşeneşti, comunale sau
săteşti, grupuri care au dobândit personalitate juridică potrivit art. 2 alin. (2), vor constitui, în vederea încheierii acordului de
grant, o nouă persoană juridică în una dintre formele juridice recunoscute prin dispoziţiile legale în vigoare, în raport cu
specificul proiectului aprobat de Fond.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) persoana juridică menţionată la art. 2 alin. (2) încetează să fiinţeze, potrivit procedurilor
stabilite de Fond.
(3) Proprietatea asupra bunurilor achiziţionate în scopul executării proiectelor de activităţi generatoare de venit revine, la data
închiderii proiectelor, persoanei juridice nou-constituite în condiţiile alin. (1).
ART. 6
Proprietatea asupra bunurilor achiziţionate în scopul realizării proiectelor de servicii sociale comunitare revine, la data
închiderii lor, organizaţiilor intermediare definite la art. 2 alin. (1) lit. l), care au obligaţia să le utilizeze pentru aceleaşi scopuri
pentru care au fost achiziţionate.

Facilități pentru întreprinderile de economie socială

și pentru furnizorii de servicii sociale

Deși chiar din anul 2002, în Planul naţional antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale 100 se preciza
importanța domeniului economiei sociale și faptul că era deja dovedit succesul practicii de a
condiţiona acordarea contractelor publice de absorbţia unor categorii sociale cu probleme de
integrare economică sau în vederea reducerii disparităţilor regionale 101, abia în anul 2015, prin Legea
nr. 219/2015 se precizează faptul că autoritatea contractantă are dreptul de a impune, în cadrul
documentaţiei de atribuire, condiţii speciale, prin care se urmăreşte obţinerea unor efecte de ordin
social, care trebuie realizate de operatorii economici pentru îndeplinirea contractului.

În anul 2006, în OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de
concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, prin care se transpune Directiva
18/2004, se prevede la art.39 că autoritatea contractantă are dreptul de a impune în cadrul documentaţiei
de atribuire, în măsura în care acestea sunt compatibile cu dreptul comunitar, condiţii speciale de
îndeplinire a contractului prin care se urmăreşte obţinerea unor efecte de ordin social sau în legătură
cu protecţia mediului şi promovarea dezvoltării durabile.

100
Aprobat prin HG nr. 829/2002;
101
În continuare, în același document, se precizează că. ”O asemenea extensie nu va fi desigur contabilizată în cadrul cheltuielilor sociale publice, dar poate
avea un efect pozitiv asupra problemelor sociale, scăzând nevoia de programe sociale;”

166
În anul 2011 Comisia Europeană lansează Ghidul Achiziții responsabile social, un ghid despre integrarea
aspectelor sociale în achizițiile publice.

În Directiva referitoare la achiziții publice adoptată în anul 2014 și care a fost preluată prin Legea
98/2016, este prevăzut că autoritatea contractantă are dreptul de a stabili ca participarea la procedurile de
atribuire a contractelor de achiziții publice să fie rezervată doar anumitor operatori economici, cum ar fi:
persoane juridice fără scop lucrativ, întreprinderi sociale şi unităţi protejate, acreditate ca furnizori de
servicii sociale, furnizori publici de servicii sociale.
Criteriile de atribuire utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru având
ca obiect serviciile sociale, sunt cel mai bun raport calitate-preţ sau cel mai bun raport calitate-cost,
ţinându-se seama de criteriile de calitate şi de durabilitate ale serviciilor sociale .

Pentru întreprinderile de economie socială, se reglementează prin Legea nr.219/2015 facilităţi din partea
autorităţilor administraţiei publice locale și altor instituții:
a) atribuirea unor spaţii şi/sau terenuri în scopul desfăşurării activităţilor pentru care le-a fost
acordată marca socială;
b) sprijin, în promovarea produselor realizate şi/sau furnizate, serviciilor prestate ori lucrărilor
executate în comunitate, precum şi în identificarea unor pieţe de desfacere a acestora;
c) sprijin în promovarea turismului şi activităţilor conexe acestuia, prin valorificarea
patrimoniului istoric şi cultural local;
d) alte facilităţi şi scutiri de taxe şi impozite acordate de autorităţile administraţiei publice locale,
în condiţiile legii.
e) Luna mai a fiecărui an este dedicată organizării diferitelor evenimente sau acţiuni de
mediatizare a domeniului economiei sociale, având ca scop dezvoltarea locală şi cetăţenia
activă, cooperarea şi solidaritatea socială, denumită luna promovării economiei sociale.
f) consiliere gratuită la constituirea şi/sau la dezvoltarea afacerii, prin compartimentele de
specialitate de la nivelul agenţiei de ocupare.
g) facilitățile pentru angajatorii de inserție dacă angajează tineri cu risc de marginalizare socială,
astfel cum sunt aceştia definiţi în Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru
şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.
h) măsuri de sprijin, de natura ajutorului de stat, ce vor fi aprobate prin acte specifice, cu
respectarea prevederilor comunitare şi naţionale în materie de ajutor de stat. Acestea vor fi
implementate prin hotărâre a Guvernului, ordin al ministrului muncii și justiției sociale sau,
după caz, prin hotărâre a consiliului local.
i) programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor din sfera
economiei sociale în conformitate cu prevederile art. 25^1 lit. d) din Legea nr. 346/2004
privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi
completările ulterioare.
Ordinul pentru aprobarea procedurii de implementare a programului pentru stimularea
înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor din sfera economiei sociale nu a fost încă elaborat.

Întreprinderea socială de inserție respectă următoarele condiții:

a) acţionează în scop social şi/sau în interesul general al comunităţii;
b) alocă minimum 90% din profitul realizat scopului social şi rezervei statutare;
c) se obligă să transmită bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe întreprinderi
sociale;
d) aplică principiul echităţii sociale faţă de angajaţi, asigurând niveluri de salarizare echitabile, între
care nu pot exista diferenţe care să depăşească raportul de 1 la 8.
e) are, permanent, cel puţin 30% din personalul angajat aparţinând grupului vulnerabil, astfel încât
timpul de lucru cumulat al acestor angajaţi să reprezinte cel puţin 30% din totalul timpului de
lucru al tuturor angajaţilor;

167
 f) are ca scop lupta împotriva excluziunii, discriminărilor şi şomajului prin inserţia socioprofesională
a persoanelor defavorizate.

Pe lângă contractare, pentru activitățile derulate/servicii înființate din inițiativa furnizorilor privați de
servicii sociale fără scop lucrativ sunt aplicabile prevederile Legii nr.350/2005 privind regimul
finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general. De
asemenea, din anul 1998, funcționează programul de subvenționare a asociațiilor și fundațiilor, ca formă
de sprijin, în vederea dezvoltării sectorului privat al serviciilor sociale. Promovarea legii a fost precedată
de derularea proiectelor locale de servicii sociale care au reprezentat materializarea parteneriatului public-
privat, proiecte finanțate în cadrul Programului UE Phare SESAM, coordonat de MMJS. Cultele sunt
eligibile începând cu anul 2018.
În situația în care asociațiile/fundațiile cultele au angajați au permanent, cel puţin 30% din personalul
angajat aparţinând grupului vulnerabil, astfel încât timpul de lucru cumulat al acestor angajaţi să
reprezinte cel puţin 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaţilor, acestea intră în categoria
întreprinderilor sociale de inserție.

Extras schema de ajutor de minimis "Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale"

„Pentru a da amploare rolului jucat de sectorul economiei sociale, între 2014 și 2020 Guvernul urmărește: (i) facilitarea
accesului la fonduri europene pentru sprijinirea sectorului economiei sociale; (ii) elaborarea legislației necesare pentru
dezvoltarea durabilă a economiei sociale; și (iii) încurajarea ONG-urilor să se implice mai mult în aceste activități, prin oferirea
de sprijin financiar prin AP 4 din POCU 2014-2020 pentru acțiuni precum:
• Sprijin (ex. formare profesională, consiliere, consultanță în domeniul antreprenoriatului, identificarea de piețe de desfacere,
dezvoltarea capacității și abilităților în diferite domenii etc) pentru înființarea de noi întreprinderi sociale și dezvoltarea
celor existente, inclusiv acordarea de sprijin financiar sub forma micro-granturilor;
• Sprijin financiar pentru implementarea măsurilor de îmbătrânire activă, de ex. pentru angajarea vârstnicilor în
întreprinderi sociale;
• Crearea și consolidarea parteneriatelor cu actorii relevanți de pe piața muncii, din sistemul de învățământ/ de asistență
medicală/ de asistență socială sau din administrația locală/ centrală în vederea creșterii implicării în furnizarea de servicii pentru
grupurile vulnerabile;
• Crearea unor rețele de sprijin și de cooperare, stabilirea de parteneriate, pentru diseminarea de bune practici și informații,
activități de consolidare a capacității și transferul de know-how cu alte comunități și cu actorii relevanți la nivel de țară sau
din alte State Membre;
• Activități de consiliere, acompaniere a persoanelor din grupurile vulnerabile și accesibilizarea locurilor de muncă în vederea
desfășurării activității în cadrul întreprinderilor sociale de inserție;
• Dezvoltarea instrumentelor pentru o mai bună cunoaștere a sectorului și îmbunătățirea vizibilității economiei sociale - inclusiv
inițiative de promovare a mărcii sociale și de conștientizare a formelor specifice de acțiune ale economiei sociale.” (383, pg.39)

Schema de ajutor de minimis "Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale", aferentă Programului
operaţional Capital uman 2014 - 2020, axa prioritară 4 "Incluziunea socială şi combaterea sărăciei",
obiectivul specific 4.16 "Consolidarea capacităţii întreprinderilor de economie socială de a funcţiona într-
o manieră autosustenabilă" este în curs de implementare.
Prin aplicarea acesteia, se vizează obţinerea următoarelor efecte şi beneficii:
a) promovarea antreprenoriatului social în România;
b) promovarea integrării vocaţionale în întreprinderile sociale şi economia socială şi accesul la
ocuparea forţei de muncă.

După mai mult de trei ani de la implementarea Legii economiei sociale nr.219/2015, au fost atestat numai
120 de întreprinderi sociale, dintre care, numai 12 au obținut și marca socială de întreprindere socială
de inserție. (2021/MCB/12.06.2019, înregistrată 5907/MRP/13.06.2019).
http://www.cdep.ro/interpel/2019/r7696A.pdf

Sunt universități care încă derulează programe de master pentru asistență socială și economia socială,
primele programe de master cu această tematică fiind derulate în anul 2009.

Deciziile pe termen lung

168
 Dificultățile persoanelor care sunt afectate de sărăcie

Așa cum am menționat și în documentul Nota privind modele de instrumente care să stimuleze și să
crească gradul de participare a beneficiarilor în procesul de evaluare, de elaborare a planului de
intervenție/de servicii și, în general, în societate în cadrul proiectului capacitatea de a recunoaște
semnele stresului și de a elabora un plan/de a participa la elaborarea unui plan de depășire a
situației de dificultate sunt esențiale atât pentru asistenții sociali aflați sub ”tirania” urgențelor, a lipsei
de resurse din comunitățile cu multiple dezavantaje și cu un capital uman și social scăzut, etc., cât și
pentru persoanele și familiile sărace, care trăiesc zi de zi sub ”tirania momentului” (Ruby K. Payne,
Philip E. DeVol, Terie Dreussi Smith, Bridges aut of Poverty – Study Guide).

Prin urmare, instrumentele elaborate trebuie să ajute la identificarea elementelor cheie ale
evaluării/autoevaluării pe baza cărora se poate dezvolta planul de intervenție, împreună cu supervizorul -
în cazul asistentului social/al specialistului, sau împreună cu asistentul social și ceilalți membri ai ECI - în
cazul persoanei/familiei/individului care beneficiază de serviciile ECI.

Si potrivit teoriei referitoare la sărăcie („the science of scarcity”) lansată de psihologul Eldar Sharif și
economistul Sendil Mullainathan102, apud Bregman, deși persoanele care trăiesc în sărăcie sunt experte în
rezolvat probleme pe termen scurt, dezavantajele unei astfel de mentalități a lipsurilor sunt mai mari decât
beneficiile. Sărăcia te face să îți concentrezi atenția asupra nevoilor imediate, iar perspectiva pe termenul
lung iese din discuție. Lipsurile te consumă și ești mai puțin capabil să te focusezi asupra unul lucru deși
și acesta este important pentru tine. (din Rutger Bregman în “Utopia for Realists”, Bloomsbury, 2018)

Poate să fie rezultatul unui sentiment permanent de lipsă, iar când acest sentiment este constant,
așa cum este la persoanele împotmolite/blocate în sărăcie/lipsuri, mintea poate fi blocată și
capacitatea de lua decizii, compromisă. Acesta este unul dintre cele mai perfide efecte,
argumentează ei: creează convingerea/mentalitatea că nu este cazul să ia în considerare interesele
pe termen lung.” (para)

Formarea și cultivarea abilităților antreprenoriale prin dezvoltarea și promovarea educației antreprenoriale

presupune și includerea în planurile-cadru de învățământ (inclusiv primar și gimnazial) a elementelor de
antreprenoriat, a cursurilor de gândire critică, educație economico-financiară, etc.
Răspunsul MEN la întrebarea ”Stadiul programelor de antreprenoriat din școli și universități”,
nr.9014/10.05.2019, înregistrat 4693/MRP/13.05.2019.
http://www.cdep.ro/pls/parlam/interpelari2015.detalii?idi=57160&idl=1
Însă, având în vedere că astfel de discipline au fost introduse în programa școlară nu de multă vreme
(2016)103 și cu preponderență în categoria cursurilor opționale, nu este de așteptat să fie vizibile rezultate
în sensul schimbării comportamentale față de subiectul independenței economice și spiritului
antreprenorial, în general, nu doar la persoanele cu background defavorizant.

Din aceste considerente, unul dintre aspectele esențiale în consilierea persoanelor fără resurse
pentru a deveni independente economic, este domeniul deciziilor financiare.
Intervenția multidisciplinară/ integrată ar trebui să conțină elemente de
informare/consiliere/terapie în domeniul financiar pentru un comportament adecvat față de acest
aspect esențial al vieții de zi cu zi, dar și al planurilor pe termen lung.

Ce poate face UAT prin serviciile publice de interes local,

102
citat de Rutger Bregman în “Utopia for Realists”, Bloomsbury, 2018
103
Una din direcțiile de acțiune pentru implementarea obiectivului Creşterea gradului de autoocupare a tinerilor în domeniul afacerilor din Strategia naţională
în domeniul politicii de tineret pentru perioada 2015 – 2020, aprobată prin HG nr.24/2015 este introducerea competenţei-cheie "spiritul antreprenorial" în
curricula de studiu în învăţământul primar, gimnazial, profesional, superior şi în educaţia adulţilor.
169
 la inițiativa și coordonarea SPAS?

Serviciile publice de asistență socială împreună cu celelalte servicii de interes general - ocupare,
educație, sănătate, locuire, etc., sunt esențiale pentru viața de zi cu zi a familiei/persoanelor/comunității.

Așa cum am menționat în documentul Analiza instrumentelor existente și necesare în activitatea SPAS de
combatere a sărăciei și excluziunii sociale în cadrul proiectului, indiferent de
dimensiunea/rangul/categoria unității administrativ-teritoriale, drepturile cetățenilor la servicii de interes
public sunt același. Și cetățenii din comune și cei din municipii ar trebui să aibă acces la aceleași servicii
publice de interes local, în principalele domenii enumerate la art.36 alin.(6) lit. a) și care acoperă
principalele domenii relevante în prevenirea marginalizării sociale, în combaterea sărăciei și excluziunii
sociale: ”evidenţa persoanelor, amenajarea teritoriului şi urbanism, situaţii de urgenţă, învăţământ şi
servicii auxiliare pentru educaţie, sănătate, cultură, asistenţă socială, servicii comunitare de utilităţi
publice”.

Serviciile sociale se acordă în diverse forme – de la acțiuni de conştientizare şi sensibilizare a

publicului privind riscul de excluziune socială, servicii de informare și consiliere privind drepturile
omului, prevenirea şi combaterea unor comportamente care pot conduce la creşterea riscului de
excluziune socială, promovarea unui stil de viaţă sănătos şi activ, facilitarea accesului pe piața
muncii/la locuinţă, comunicare și monitorizare situații de risc, etc., la servicii de îngrijire și
supraveghere a copilului pe timpul zilei, de îngrijire la domiciliu și/sau în comunitate pentru persoanele
dependente (persoane cu dizabilități/persoane vârstnice) sau la servicii de îngrijire și asistență în sistem
rezidențial pentru copiii lipsiți de ocrotirea părintească, sau pentru persoanele adulte care nu pot fi
îngrijire la domiciliu sau în comunitate.

Legea asistenței sociale nr.292/2011, prevede faptul că măsurile de prevenire şi combatere a sărăciei şi
riscului de excluziune socială se înscriu în cadrul general de acţiuni multidimensionale ale procesului de
incluziune socială prin care se asigură oportunităţile şi resursele necesare pentru participarea persoanelor
vulnerabile în mod deplin la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii, precum şi la procesul de
luare a deciziilor care privesc viaţa şi accesul lor la drepturile fundamentale.

Însă din anul 2003 este reglementată abordarea integrată a combaterii sărăciei și excluziunii sociale,
inclusiv acordarea beneficiilor de asistență socială (cele care se acordau pe baza testării veniturilor,
desigur) fiind incluse în planul inițial de intervenție, iar SPAS având atribuții și în gestionarea
activă a procedurilor de conlucrare cu celelalte servicii, cum ar fi cele educaţionale, medicale, de
locuire, ocupare şi altele asemenea104.

Obiectivul proiectului “Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea

sărăciei și a excluziunii sociale”- cod: SMIS 122607 este formulat tocmai pe atribuția SPAS de a iniția,
coordona și implementa măsurile (integrate) pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale105, unul

104
Activitățile și serviciile de identificare a nevoii sociale individuale, familiale şi de grup, informare despre drepturi şi obligaţii, de consiliere, de
conştientizare şi sensibilizare socială, de sprijin în vederea menţinerii în comunitate a persoanelor în dificultate și orice alte măsuri şi acţiuni care au drept scop
prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau excluziune socială, etc, sunt reglementate prin
Ordonanța Guvernului nr.68/2003 privind serviciile sociale în sarcina serviciului public de asistență socială de proximitate, inclusiv de la nivelul comunelor.
Evidenţierea, diagnosticarea şi evaluarea nevoilor sociale individuale, familiale şi de grup, informarea asupra situaţiilor de risc social, precum şi asupra
drepturilor sociale ale persoanei, identificarea persoanelor şi familiilor aflate în situaţii de risc, în vederea realizării de acţiuni şi măsuri cu caracter preventiv,
furnizarea de măsuri de urgenţă în vederea înlăturării situaţiei de dificultate în care se poate găsi o familie sau o persoană la un moment dat, sensibilizare
asupra necesităţilor sociale existente sau latente şi asupra resurselor umane, materiale şi financiare necesare satisfacerii lor, dezvoltarea de programe cu
caracter comunitar, în scopul promovării sociale a indivizilor şi colectivităţilor, prevenirea oricărei forme de dependenţă prin acţiuni de identificare, ajutor,
susţinere, informare, consiliere, gestionarea activă a procedurilor de conlucrare cu celelalte servicii, cum ar fi cele educaţionale, medicale, de locuire, ocupare
şi altele asemenea, sunt funcții ale serviciilor sociale, definite în OG nr.68/2003.
105
Atribuție prevăzută la art.112 alin.(3) din Legea asistenței sociale nr.292/2011;
170
dintre rezultatele acestuia fiind obținerea de către SPAS a licenței de funcționare pentru serviciul de
asistență comunitară106.

Instrumentele aferente implementării managementului de caz pentru implementarea acestuia.

Astfel, la elaborarea modelului-cadru al programului de acțiuni comunitare pentru combaterea
sărăciei și excluziunii sociale ar trebui să avem în vedere obligațiile AAPL în ceea ce privește:
1. susținerea economiei sociale și antreprenorialului, inclusiv instrumente de finanțare prin care UAT
susține activitățile generatoare de venituri pentru grupurile vulnerabile;
2. dreptul UAT de a participa la înfiinţarea, funcţionarea şi dezvoltarea unor organisme prestatoare
de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean107;
3. obiectivele economiei sociale de dezvoltare a serviciilor sociale, de dezvoltare a unor programe de
formare profesională dedicate persoanelor din grupul vulnerabil 108;
4. obligația SPAS de a realiza instruiri anuale, inclusiv pentru persoanele vulnerabile/familii;
5. modele de încurajare a antreprenorialului social – prin cultivarea spiritului antreprenorial în
școală, dar și în comunitate;
6. aplicarea prevederilor legislației privind achizițiile publice în ceea ce privește dreptul la
”contracte rezervate” pentru întreprinderile sociale109;
7. atribuții ale managerului de caz pentru beneficiarii de beneficii acordate pe baza testării
veniturilor.

Modelul microgranturilor

„În perioada 2013-2018, trei consorții de organizații neguvernamentale au derulat proiecte destinate comunităților vulnerabile de romi,
cu sprijinul financiar oferit de Fondul Tematic pentru incluziunea romilor şi altor grupuri vulnerabile - Programul de Cooperare
Elvețiano-Român pentru reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, în 138 de comunități din 12
județe - Alba, Bihor, Cluj, Covasna, Dolj, Gorj, Harghita, Maramureș, Mureș, Olt, Sălaj, Satu Mare.
Proiectele au acoperit zone de intervenție diferite, de la educație la servicii medicale și medico-sociale, servicii sociale, sprijin pentru
accesul pe piața muncii, sprijin pentru locuire decentă, servicii de prevenție și educație a adulților, antreprenoriat și activități economice,
dezvoltare comunitară.
Efortul celor trei consorții de organizații neguvernamentale a fost acela de a realiza aceste intervenții într-un regim integrat, indiferent de
focalizarea inițială a proiectelor : pe comunitatea în ansamblu sau pe familia ori persoana vulnerabilă.
Acest demers a produs numeroase lecții învățate și experiențe care pot contribui la îmbunătățirea procedurilor din zona serviciilor
comunitare integrate.
Cinci elemente principale sunt considerate esențiale pentru integrare, de către echipele celor trei consorții:
A. Punctul unic de intrare al beneficiarului, în sistemul de servicii
B. Evaluarea complexă a persoanei şi/sau familiei, ori a grupului de persoane vulnerabile
C. Management unic de caz
D. Colocaţia diferitelor servicii
E. Un alt mod de a lucra în echipă

De asemenea, este crucial pentru maximizarea rezultatelor și asigurarea sustenabilității ca, pe lângă serviciile oferite direct de către
specialiștii din subordinea autorităților locale, să fie stimulată participarea cetățenilor și să fie creat un cadru local în care aceștia sunt
consultați și implicați în activități în beneficiul comunității.

Valoarea adăugată a serviciilor acordate în mod integrat este evidentă :

- Profesioniștii se coordonează mai bine pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă beneficiarii. Managementul de caz
este o metodă integratoare de lucru pentru urmărirea progreselor și evaluarea rezultatelor.
- Indicatorii de monitorizare și de rezultat sunt urmăriți de întreaga echipă și fiecare contribuie la progresul sau îmbunătățirea
continuă a acțiunilor pentru beneficiari
- Componentele de dezvoltare comunitară au un rol esențial în activarea grupurilor vulnerabile și aduc multe elemente de

106
Activitățile prevăzute în cadrul acestuia fiind cele prevăzute de OG nr.68/2003 ca atribuții/funcții ale serviciilor sociale primare.,
107
Art.17 din Legea nr.215/2001, art.1 alin.(1) și (2);
108
Economia socială are următoarele obiective: a) consolidarea coeziunii economice şi sociale; b) ocuparea forţei de muncă; c) dezvoltarea serviciilor sociale.
Îndeplinirea acestora se realizează, în principal, prin următoarele activităţi de interes general:
a) producerea de bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia de lucrări care contribuie la bunăstarea comunităţii sau a membrilor acesteia;
b) promovarea, cu prioritate, a unor activităţi care pot genera sau asigura locuri de muncă pentru încadrarea persoanelor aparţinând grupului vulnerabil;
c) dezvoltarea unor programe de formare profesională dedicate persoanelor din grupul vulnerabil;
d) dezvoltarea serviciilor sociale pentru creşterea capacităţii de inserţie pe piaţa muncii a persoanelor din grupul vulnerabil.
109
Art.56 din Legea nr.98/2016;
171
 progres atunci când însoțesc serviciile ”clasice” (sociale, educaționale, medicale etc.)
- Colaborarea cu autoritățile locale e mai eficientă, pentru că echipa multidisciplinară acționează ca un tot unitar, coordonat, și
instituțiile din diferite domenii sunt mobilizate mai eficient.
Pentru ca abordarea integrată să devină o realitate, este important:
- Să fie definite de la bun început proceduri de lucru clare pentru echipele multidisciplinare
- Să fie introdus managementul de caz
- Să fie creat un sistem coordonat și eficient de circuit al datelor despre beneficiari, inclusiv monitorizarea progreselor
- Locația serviciilor acordate beneficiarilor să fie cât mai apropiate de domiciliul acestora
- Serviciile acordate să urmărească periodic cât de responsive sunt ele la nevoile reale ale beneficiarilor
- Resursele financiare să fie alocate, pe cât posibil, pe beneficiar și să urmeze nevoia acestora
- Echipele să fie formate continuu, pentru un mod de lucru diferit: coordonare, comunicare și centrare pe rezultate, acestea sunt
cuvintele cheie într-o echipă integrată.
Conștienți că experiența noastră nu este unică (în anexe veți putea consulta, de pildă, și alte experiențe similare ale organizațiilor
neguvernamentale din România), sperăm ca ceea ce noi am învățat în acest program valoros să poată fi util tuturor profesionițtilor și
autorităților publice care doresc să integreze cât mai mult serviciile destinate persoanelor sau grupurilor vulnerabile.”

„(..) Componenta de dezvoltare economică a venit în completarea celorlalte intervenții, focalizându-se pe dezvoltarea de activități
generatoare de venit și creșterea abilităților beneficiarilor în antreprenoriat. Familiile au fost consiliate și finanțate cu
microgranturi pentru a dezvolta activități economice în beneficiul familiei sau gospodăriei, ținând cont de specificul comunității și
situația economică din zona de acțiune.”

„În perioada 2013-2018,1 trei consorții de organizații neguvernamentale, coordonate de: Terre des hommes Elveţia (numit în continuare
„consorţiul Tdh”), HEKS Elveția (numit în continuare „consorţiul HEKS”), respectiv, Caritas Elveția (numit în continuare „consorţiul
Caritas”) au implementat cu sprijinul financiar oferit de Fondul Tematic pentru incluziunea romilor şi altor grupuri vulnerabile -
Programul de Cooperare Elvețiano-Român pentru reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, în 138
de comunități din 12 județe - Alba, Bihor, Cluj, Covasna, Dolj, Gorj, Harghita, Maramureș, Mureș, Olt, Sălaj, Satu Mare, următoarele
proiecte:
1. „zefiR - Împreună pentru puterea de acțiune”
2. „Incluziune socială și îmbunătățirea condițiilor de viaţă a romilor și a altor grupuri vulnerabile în județele Mureș, Cluj, Bihor, Alba,
Covasna, Sălaj si Harghita”
3. „Îmbunătățirea condițiilor de viaţă ale romilor și altor grupuri aflate în condiții de viaţă dificile din regiunea Satu Mare și
Maramureș”
Cele trei consorţii de ONG au participat în perioada 2018-2019 la un proces de capitalizare a rezultatelor obţinute în cadrul proiectelor lor
și au reflectat împreună la modul în care abordarea integrată a intervențiilor din comunități a sprijinit activ incluziunea socio-economică a
persoanelor vulnerabile de etnie roma, destinatarii acestor proiecte derulate în 12 județe”
DRUMUL SPRE O ABORDARE INTEGRATĂ ÎN COMUNITĂȚILE VULNERABILE DE ROMI
Document de capitalizare a proiectelor implementate de către consorțiile de organizații neguvernamentale finanțate prin Programul
de Cooperare Elvețiano-Român, Fondul de Incluziune pentru Romi, februarie 2019

Evaluarea impactului intervenţiei

Instrumentele sunt destinate intervenției specialiștilor în relația directă cu persoanele beneficiare pe tot
parcursul procesului de acordare a serviciilor integrate pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale,
pentru a stimula și a crește gradul de participare a beneficiarilor în procesul de evaluare, de elaborare a
planului de intervenție/de servicii, etc.

Instrumentele propuse vor fi incluse în standardele minime de calitate pentru serviciile comunitare
integrate pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale.

SFATURI PRACTICE
Ca să vă asigurați că indicatorii pe care ii monitorizați vă ajută în urmărirea atingerii obiectivelor din
planul inițial de intervenție, nu săriți peste etapa operaționalizării conceptelor, a obiectivelor. Situațiile și
vulnerabilitățile identificate care stau la baza elaborării planului inițial de intervenție pot fi mai complexe
decât anticipăm, iar omiterea monitorizării unor variabile ar putea conduce la întârzieri sau eșuări în
atingerea obiectivelor.

Ce presupune operaționalizarea conceptelor.

172
Operaționalizarea presupune definirea operațională a termenilor, adică analiza acestora și identificarea
dimensiunilor, variabilelor și indicatorilor din definiție. Este foarte util să le înțelegem complexitatea și
să putem propune instrumente eficiente, în acest caz, un model-cadru util.

Identificăm acest concept (PAC) în art.35 din Legea nr.292/2011 - grupurile şi comunităţile aflate în
situaţii de dificultate beneficiază de servicii sociale, în cadrul programelor de acţiune comunitară
destinate prevenirii şi combaterii riscului de marginalizare şi excluziune socială, aprobate prin
hotărâri ale consiliilor judeţene/locale.
Ex.: identificăm două domenii: prevenire și combatere;
Fiecare din aceste domenii presupune acțiuni diferite și intervenții în zone diferite; identificăm variabilele
și ulterior, indicatorii cu care măsurăm aceste variabile; din schema proiectului (eliminarea barierelor și
MC) rezultă că UAT își va asuma că va monitoriza acești indicatori.

Ex. Pentru prevenirea riscului de marginalizare și excluziune socială:  Formarea continuă și îmbunătățirea
accesului la educație identificăm variabile (formarea continuă pentru cei ocupați, dar și pentru șomeri,
precum și pentru persoane vârstnice care au calitatea de pensionari), etc.

Nu subestimați riscul tentației erorilor de gândire și al soluțiilor oferite beneficiarului, fără a

permite acestuia să ajungă la momentul înțelegerii propriei situații și al autodeterminării.

ANEXE III. 2. Instrumente de lucru aferente managementului de caz pentru

implementarea Programului de acțiuni comunitare

1. Activități UAT de combatere a sărăciei și excluziunii sociale prin implicarea/ stimularea

implicării persoanelor și familiilor fără resurse în activitățile generatoare de venituri

Spiritul antreprenorial nu este o deprindere/un instrument aparținând în exclusivitate sectorului

privat pentru sau fără scop lucrativ. Importanța cunoașterii, a inovației, valorificarea oportunităților,
implementarea și asumarea riscului reprezintă elemente esențiale inspirate din sectorul afacerilor, după
Caroll J.J (2017, ”Failure is an option: the entrepreneurial governance framework”), citat de Daniel
Silander în The European Commission and Europe 2020: smart, suistainable and inclusive growth110.

El sumarizează tipurile de antreprenori de la antreprenori din sectorul afacerilor, antreprenorii sociali,

antreprenori din domeniul guvernamental/politic, din domeniul public/birocratic, antrepreoni oameni
politici, funcționari, instituții publice cu abordare inovativă care încurajează antreprenoriatul/sectorul
afacerilor și al căror scop este dezvoltarea și ocuparea ca obiectiv comun/de interes general.

Cel mai provocator obiectiv al autorității administrației publice locale care dorește să implementeze
principiile promițătoare din punct de vedere al rezultatelor, ale Europei 2020 (1. economiei bazate pe
cunoaștere și inovare, și anume dezvoltarea serviciilor de educație/formare/cercetare, etc., 2 creșterii
sustenabile, și anume ”economie verde cu produse și servicii verzi” și 3 creștere incluzivă) este cel al
combaterii sărăciei prin sprijinirea persoanelor fără resurse de a deveni independente economic.

Tradițional și în mentalitatea comună, dezvoltarea de activități independente și de antreprenoriat este

calea spre succes a persoanelor care dețin deja resurse pe care le pot valorifica, cel puțin cele referitoare la

110
https://www.elgaronline.com/view/edcoll/9781788974080/9781788974080.00006.xml
173
calificări, dacă nu și resurse financiare/materiale minime care să poată garanta atragerea celor necesare
dezvoltării și inovării.
Și totuși, răspunzând exhaustiv barierelor/vulnerabilităților persoanelor care trăiesc în sărăcie echipele
comunitare integrate pot sprijini aceste persoane să își valorifice potențialul de inovare, identificare
soluții, creativitate și spirit antreprenorial pe care acestea îl au. De altfel, potrivit literaturii de specialitate
(spre ex. Ruby K. Payne și Philip DeVol111), persoanele sărace sunt experți în rezolvat probleme.

Pe de altă parte, având în vedere responsabilitățile reglementate prin legea asistenței sociale în sarcina
serviciului public de asistență socială prin serviciul de asistență comunitară, de a iniția, coordona și
monitoriza măsurile pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale 112, este esențial ca prin intermediul
acestui serviciu, echipa ECI să își dezvolte competențe, să aplice metode cât mai adaptate
vulnerabilităților persoanelor/comunității, să aplice principiile antreprenoriatului - importanța cunoașterii,
a inovației, valorificarea oportunităților, implementarea și asumarea riscului.

Tot autoritatea administrației publice locale, din aparatul căreia face parte și SPAS-ul, ca orice serviciu
public de inters local, are obligații pentru sprijinirea sectorului economiei sociale, dezvoltarea spiritului
antreprenorial, sprijinirea pentru înființarea și dezvoltarea de activități independente și de antreprenoriat,
consultării permanente a sectorului privat în toate deciziile administrației publice locale, înființării de
centre comunitare de învățare permanentă, sprijinirii racordării unui număr sporit de gospodării la rețelele
de apă potabilă şi la canalizare, prestării unor servicii prompte şi civilizate, extinderii şi generalizării
serviciilor pe internet (on-line), colectării indicatorilor de dezvoltare, etc.

La nivelul autorităților publice locale pot fi realizate acțiuni destinate dezvoltării resurselor umane,
creșterii incluziunii sociale și ocupării forței de muncă, acțiuni care să ajute persoanele/familiile aflate în
risc de sărăcie și excluziune socială să-și îmbunătățească nivelul de trai, condițiile de locuit, nivelul de
educație și să aibă acces la oportunități de formare profesională și integrare pe piața muncii.

Obiective şi activităţi derulate de UAT-uri în scopul combaterii sărăciei şi excluziunii sociale

Obiective Activități
Promovarea ocupării forței 1. Înființarea Centrului Comunitar Integrat Online.
de muncă în rândul 2. Publicarea în cadrul Centrului Comunitar Online a informațiilor din domeniul ocupării
persoanelor expuse sărăciei (bursele locurilor de muncă organizate la nivel județean, situația pieței muncii, măsuri
și excluziunii sociale. active de ocupare derulate de ALOFM/AJOFM, măsuri personalizate în funcție de
nevoile persoanelor - șomeri de lungă durată, cu dizabilități, persoane cu nivel scăzut
de educație, contract de ucenicie, posibilități de calificare și perfecționare oferite la
nivel de comună, oraș, județ, importanța voluntariatului și a implicării sociale).
3. Promovarea anunțurilor de ucenicie la avizierul primăriei, pe site și pe Centrul
Comunitar Integrat Online.
4. Promovarea acțiunilor derulate de ALOFM/ AJOFM și alte ONG-uri din județ în
vederea dobândirii independenței economice în cadrul centrului comunitar on-line,
respectiv:
a) Activități realizate în vederea plasării persoanelor neangajate pe piața muncii;
b) Sprijin destinat persoanelor inactive pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de activităţi
independente şi de antreprenoriat;
c) Înfiinţarea şi susţinerea de structuri ale economiei sociale pentru încadrarea în
muncă a persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziunii sociale (persoane cu
dizabilităţi, populaţia romă, familii cu mulţi copii, familii monoparentale,
persoane fără studii, etc.);
d) Încheierea de parteneriate/ protocoale de colaborare cu mediul privat în vederea
angajării asistate a persoanelor cu dizabilităţi;
e) Sprijin pentru Înfiinţarea de întreprinderi sociale pentru încadrarea în muncă a
111
From Understanding Poverty to Developing Human Capacity, Ruby K Payne articles on Transforming individuals, Families, Schools, Churches and
Communities
112
serviciul public de asistență socială având atribuții și în gestionarea activă a procedurilor de conlucrare cu celelalte servicii, cum ar fi cele educaţionale,
medicale, de locuire, ocupare şi altele asemenea, chiar din anul 2003, potrivit OG nr.68/2003.
174

Creșterea ratei de ocupare a
forței de muncă cu vârsta
între 16 (cei care nu mai
urmează o formă de
învățământ)- 64 de ani
Formarea profesională
inițială și continuă a
persoanelor aflate în
căutarea unui loc de muncă
și a celor care vor să
acceseze un loc de muncă
mai bine plătit care să le
asigure o creștere economică
(obținere de calificări,
competențe noi, extindere
specializări)
Încheierea unui protocol de
colaborare între autoritatea
publică locală și
ALOFM/AJOFM în scopul
sprijinirii procesului de
integrare pe piața muncii a
persoanelor expuse riscului
sărăciei și excluziunii
sociale.
Promovarea în comunitate a
Proiectului INTESPO
destinat tinerilor care nu au
loc de muncă, nu sunt
cuprinși în educație sau
formare profesională.
Facilitarea accesului la
activități cu caracter
ocazional care pot fi
accesate de zilieri de către
diverși agenți economici din
comunitate sau din
vecinătate.
Dezvoltarea culturii
antreprenoriale și creșterea
numarului de persoane ce
persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziunii sociale (persoane cu
dizabilităţi, populaţia romă, familii cu mulţi copii, familii monoparentale,
persoane fără studii, etc.);
f) Servicii de consiliere pentru sprijinirea iniţiativelor în domeniul economiei
sociale şi a antreprenoriatului social;
1. Consiliere vocațională în vederea accesării unui loc de muncă.
2. Facilitarea procesului de înscriere a persoanelor expuse riscului sărăciei la ALOFM în
vederea accesării serviciilor și beneficiilor care să îi ajute în integrarea pe piața
muncii.
3. Facilitarea accesului la bursa locurilor de muncă pentru persoanele defavorizate sau
bursa locurilor de muncă pentru absolvenți realizate la nivel județean.
4. Sprijinirea acțiunilor de economie socială.
1. Identificarea nevoilor de formare profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc
de muncă.
2. Încheierea de parteneriate/convenții de colaborare cu diverse instituții de învățământ,
organisme, furnizori care oferă servicii de formare profesională, agenţi economici şi
serviciile de ocupare a forţei de muncă la nivel local și județean.
3. Incurajarea frecventării de către persoanele aflate în cautarea unui loc de muncă a
programelor educaţionale în funcţie de cerinţele pieţei muncii şi în domenii cu
potenţial de creştere (aptitudini de antreprenoriat, servicii sociale şi de îngrijiri
medicale, turism, comert, industrie culturală, tehnologia ITC, limbi străine, etc.)
4. Identificarea unor soluții de activități sau persoane care să aibă grijă de copii pe durata
frecventării cursurilor de către părinți.
1. Realizarea unei întâlniri anuale între experții ALOFM și persoanele expuse riscului de
sărăcie și de excluziune socială în care să fie discutate serviciile oferite în vederea
accesării unui loc de muncă, modalitățile de completare a veniturilor, stimulentele,
cursuri de formare profesională pe care le pot realiza gratuit, contractul de ucenicie –
ce presupune și în ce condiții se încheie, consiliere gratuită la constituirea şi/sau la
dezvoltarea afacerii.
2. Realizarea unei întâlniri anuale între agenții economici de la nivel local și experți
ALOFM în care să fie prezentate stimulentele și facilităților oferite de lege
angajatorilor în cazul angajării persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, aflate
în evidența ALOFM, cadru legal, drepturi, obligații.
Organizarea de întâlniri între experții externi care își desfășoară activitatea în cadrul
proiectului INTESPO și grupul țintă al acestuia identificat la nivelul comunei în scopul
cunoașterii măsurilor personalizate de sprijin la care ar putea avea acces, respectiv:
a) înregistrare, profilare, informare, consiliere,
b) acces la oferte de locuri de muncă,
c) participare la cursuri de formare profesională (calificarea șomerilor în meserii cerute
de agenții economici, cursuri de calificare/recalificare gratuite),
d) reintegrare în sistemul educaţional în programe de A doua șansă,
e) scheme de ucenicie,
f) primă de inserție – acordată absolvenților instituțiilor de învățămant și ai școlilor
speciale, în vîrstă de peste 16 ani, care se înscriu în termen de 60 de zile de la
absolvire în SPO și se angajează cu normă întreagă pe o perioda mai mare de 30 de
zile;
g) primă de activare - acordată pentru încadrarea în muncă a tinerilor NEETS
înregistrați în SPO de cel mult 30 de zile, care nu beneficiază de indemizație de
șomaj și care se angajează pe o perioadă mai mare de 3 luni.
1. Existența unei liste cu activități cu carater ocazional derulate în comunitate și în
vecinitate de diverși agenți economici, care să fie promovată în cadrul Centrului
Comunitar On-line/site-ul UAT/afișier UAT, a drepturilor și obligaților pe care le au
persoanele care le acccesează, prevăzute de Ordonanța de urgență nr. 56/2019 pentru
completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional
desfășurate de zilieri (remunerație, perioadă de desfășurare a activității).
1. Încurajarea accesului la servicii de consiliere antreprenorială (Informare, instruire
pentru inițierea și dezvoltarea unei afaceri) derulate de Agenția de ocupare a forței de
muncă.
175
 demarează afaceri sau
activități independente în
scopul crearii de noi locuri
de muncă și obținerii unei
rate cât mai mari de ocupare.
Promovarea capacităţii de
încadrare în muncă şi a
participării persoanelor de
vârstă mijlocie (şi nu numai)
la programe de învăţare de-a
lungul vieţii, pentru
facilitarea îmbătrânirii
active.
Promovarea serviciilor de
îngrijire la domiciliu pentru
persoanele vârsnice
2. Organizarea unor programe de formare profesionala de Competențe antreprenoriale, în
urma căruia toți participanții vor obține certificate de absolvire;
3. Sprijinirea lor în deschiderea unei afaceri care să genereze noi locuri de muncă.
4. Promovarea înființării de întreprinderi sociale de inserție/întreprinderi de economie
socială.
5. Acordarea facilităților prevăzute de Legea nr. 219 din 23 iulie 2015 privind economia
socială, respectiv:
a) atribuirea unor spaţii şi/sau terenuri în scopul desfăşurării activităţilor
întreprinderilor sociale pentru care le-a fost acordată marca socială;
b) sprijinirea promovării produselor realizate şi/sau furnizate, a serviciilor prestate
ori lucrărilor executate în comunitate, precum şi în identificarea unor pieţe de
desfacere a acestora;
c) sprijinirea promovării turismului şi activităţilor conexe acestuia, prin
valorificarea patrimoniului istoric şi cultural local;
d) oferirea de facilităţi şi scutiri de taxe şi impozite prevăzute de lege.
e) Organizarea în comunitate a unor evenimente de promovare a economiei sociale
în luna mai a fiecărui an.
Angajarea/implicarea persoanelor vârsnice în activități derulate în comunitate, în programe
de tip Școală după Școală și în alte activități socio-educative.
Formarea persoanelor care doresc să devină îngrijitori și angajarea lor.

Promovarea incluziunii sociale în rândul persoanelor vulnerabile, se poate realiza prin îmbunătăţirea
accesului la servicii sociale. În acest sens, pot fi realizate următoarele acțiuni:

Acţiuni propuse pentru îmbunătăţirea accesului la servicii sociale

Obiective Activităţi

Oferirea de servicii sociale integrate,
adaptate nevoilor persoanele vulnerabile,
în scopul prevenirii sărăciei și
excluziunii sociale.
a) Îmbunătăţirea accesului la educaţie pentru copiii/tinerii aflaţi în situaţii de
risc/excluziune socială.
b) Sprijinirea integrării grupurilor vulnerabile în programe de educaţie şi
formare profesională (în special tineri şi şomeri de lungă durată).
c) Facilitarea accesului la educaţie, formare profesională şi îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă și implementarea de măsuri de combatere a
prejudecăţilor şi a discriminării împotriva romilor.
d) Sprijinirea şi facilitarea accesului la locuri de muncă şi programe de
formare profesională de calitate a persoanelor cu dizabilităţi.
e) Creşterea nivelului de educaţie în rândul populaţiei pentru adoptarea unor
comportamente sănătoase în scopul prevenirii îmbolnăvirilor.
f) Actiuni de promovarea sanatatii la nivel de comunitate.
g) Creşterea accesului la servicii medicale de calitate pentru persoanele
apartinand grupurilor vulnerabile.
h) Încheierea unor parteneriate între Primărie și alte instituţii și ONG-uri
care prestează servicii în domeniul educației pe termen lung și servicii
sociale.
i) Facilitarea accesului persoanelor vulnerabile la servicii sociale
comunitare, care să răspundă nevoilor lor.

176
 2. Plan de măsuri de combatere a segregării în comunitate
Model 1
Probleme identificate Obiective Măsuri Responsabil Termen de Mijloace de verificare
pe domenii de se enumeră partener sau realizare
intervenţie activităţile persoana
Relaţia dintre comunitatea Pregătirea desegregării Măsuri generale
segregată şi comunitatea
majoritară
Domeniul de Educaţie Măsuri specifice
intervenţie
Sănătate
Ocupare
Locuire

Priorităţi de acţiune în implementarea planului de măsuri de combatere

a segregării în comunitate
Model 2
Domeniul prioritar Acţiuni Termen de realizare Responsabil
pe domenii de intervenţie partener
persoană
Desegregarea Educaţie
Sănătate
Ocupare
Locuire
Asigurarea accesului la Educaţie
servicii Sănătate
Ocupare
Locuire

Cooperare Educaţie
interinstituţională
Sănătate
Ocupare
Locuire
Alte domenii, specifice
comunităţii

3. Nouă pași în participarea persoanelor la viața comunității

Te gândești la tine, la situația ta și aspirațiile tale. Încerci să înțelegi, te compari cu cei pe care îi
cunoști, dar să nu te simți vinovat pentru faptul că nu ai resurse suficiente, sau că nu ai realizat la
fel de multe ca alții, vecini, colegi, rude, prieteni!

Apreciază-te pentru ce ai realizat până acum și ai curaj să te gândești la tine, nu la alții.

Ai curaj să îți propui etape noi și aspirații mai înalte. Întotdeauna există mai multe resurse și mai
multe soluții decât ți se pare la prima vedere. Poți cere ajutor pentru asta. Este gratuit și
confidențial.

Iei fiecare aspect al vieții tale în parte și încerci să te poziționezi față de aspirațiile tale. Gândește-te, scrie,
desenează, vorbește!

Planifică ce poți face imediat. Asistentul social, asistentul medical comunitar, consilierul școlar te pot
ajuta cu informații, sfaturi, posibile soluții, dar numai tu hotărăști ce vrei să faci. Consilierea este
177
gratuită, sfaturile sunt gratuite.

Ei îți pot pune la dispoziție (sau te pot îndruma unde să găsești aceste informații) ce este important să
știi despre resursele din comunitate/ce servicii publice/ce forme de sprijin, etc. pe care le poți accesa,
de care poți beneficia.

După discuțiile cu ei, o să elaborați un plan cu acțiunile pe care se poți să le faci imediat, cu ce te pot ajuta
imediat și ulterior. Planul îți este adresat. Acolo sunt notate informațiile de care ai nevoie și care sunt
primii pași pe care tu, cu sprijinul asistentul social/AMC/CS îi vei face spre realizarea obiectivelor tale de
a avea o viață mai bună.

După fiecare pas pe care l-ai realizat, fiecare obiectiv pe care ți l-ai propus, îi poți contacta pe
asistentul social sau pe oricare dintre persoanele din echipa de sprijin, din ECI, să le povesteşti
realizările tale, dar și barierele pe care le-ai întâmpinat, ce ai vrea să schimbi în planul tău.

Dacă ai nevoie de sprijin pe o perioadă mai mare, participi la elaborare unui plan de servicii,
împreună cu asistentul social; Acesta îți va comunica faptul că ar putea să invite la discuțiile cu tine
și alți colegi din echipă. Este foarte probabil să fie persoane care te-au vizitat și acasă. Scopul
întâlnirilor este să găsiți cele mai eficiente și mai bune soluții pentru tine ca să îți atingi obiectivele
de a depăși situația de dificultate în care te afli acum și să devii independent economic.

Stabilești obiectivele tale pe termen scurt/mediu și lung.

Le analizezi împreună cu asistentul social sau ceilalți specialiști din echipă.

Lucrezi la obiectivele tale și, ori de câte ori întâmpini dificultăți sau ești descurajat te poți sfătui
cu asistentul social.

Dacă ai ales să te implici mai mult, povestește despre acest lucru celor apropriați sau prietenilor; dacă
ai ales să participi la cursuri, povestește; împărtășește ce ai aflat cu cei apropiați. Poți să alegi și să fii
voluntar. Chiar dacă nu ești plătit, poți învăța lucruri noi, poți cunoaște oameni, te poți simți mai bine
și mai fericit. Izolarea te ține departe de oportunitățile pe care le-ai putea avea.

Împărtășești, dacă simți nevoia, metoda ta/drumul pe care ai reușit tu și altora; ei nu sunt în concurență cu
tine neapărat. Mai mult, pot fi chiar partenerii tăi/colegii tăi într-o afacere pe care o poți începe chiar tu.
Nu toate afacerile sunt mari și greu de realizat; există și afaceri mici; acestea pot fi întreprinderi de
economie socială, dacă lucrezi cu alți oameni în dificultate ca și tine.

Dacă ai reușit să ai o idee și să începi o afacere cât de mică, trebuie să știi că poți beneficia de
facilități, de scutiri de taxe la bugetul local dacă lucrezi cu alți oameni, ca și tine, au dificultăți
la un moment dat (fie că sunt șomeri, etc.). Nu îi ocoli, este/poate fi în favoarea ta să lucrați
împreună. Sfătuiește-te cu asistentul social dacă simți nevoia.

Participă în comunitate ori de câte ori ai ocazia: la evenimente publice, chiar și la decizii. Poți face
asta periodic, la ședințele publice ale consiliului local, la dezbaterile organizate de acesta. Ai dreptul
să fii informat despre procesul decizional în localitatea în care trăiești. Caută informații publicate pe
pagina de internet a primăriei; întreabă despre acest lucru asistentul social sau la primărie.

Participă la acțiunile la care te invită asistentul social/asistentul medical comunitar/consilierul

178
 școlar: fie că sunt şedinţe, fie că sunt întâlniri de informare, fie că sunt sesiuni de instruire/formare etc.
organizate în localitate. Dacă nu ai curajul să te duci la astfel de întâlniri, comunică-i acest lucru
asistentului social. Poate găsi soluții, te poate acompania cineva până la locul în care are loc întâlnirea.

ANEXE III. 3. Instrumente de lucru aferente activităţii ECI în serviciile comunitare

integrate

1. Atribuții ale specialiștilor din ECI - Variante de asigurare a componentei de asistență

socială

Se regăsesc în anexele la protocoalele de colaborare, pe baza cărora s-au constituit atât ECI, cât și UJSS.
În aplicarea procedurilor, în situațiile în care se constată neconcordanțe de interpretare între prevederile
legislației în vigoare și cele stabilite prin protocoalele de colaborare, au prioritate prevederile legislației în
vigoare, iar echipa ECI are obligația să consulte UJSS în deciziile luate și să consemneze aceste aspecte
în rapoartele lunare ca feedback pe metodologiile implementate sau ca analiză separată.

În situația în care este respectată procedura de recrutare a unui asistent social cu studii superioare conform
protocolului de colaborare și nu există candidați care să ocupe acest post, se poate angaja un tehnician în
asistență socială care să suplinească aceasta poziție cu obligația coordonării activității sale de către un
asistent social/ cabinet individual de asistență socială/ societate civilă profesională de asistență socială.

Atribuţii specialist din asistenţă socială în SCI

ASISTENT SOCIAL din ECI (anexa la Asistentul social din ECI

protocol 139)
Realizează diagnoza socială la nivelul
persoanei, grupului și comunității și elaborează
programul de acțiuni comunitare privind
combaterea sărăciei și excluziunii sociale;
Realizează evaluarea riscurilor de excluziune
socială, în primul rând a celor care necesită
intervenție de urgență;
Realizează evaluarea inițială și elaborează
planul inițial de intervenție;
Contactează și colaborează cu asistentul
medical comunitar/mediatorul sanitar,
consilierul/mediatorul școlar pentru evaluarea
nevoilor specifice și pentru coordonarea
suportului oferit de fiecare în parte;
Identifică și accesează bănci de resurse pentru
nevoile materiale ale familiei (îmbrăcăminte,
încălțăminte, rechizite, etc.) Sau bănci de
alimente;
Planifică și monitorizează implementarea
activităților din diferite arii de intervenție, dar și
armonizarea acestor intervenții și impactul sau
schimbările care apar în urma intervențiilor;
Participă la/solicită realizarea evaluării
complexe;
Tehnicianul asistent social din ECI
Culege informaţiile necesare realizării
diagnozei și implicit a programului de
acțiuni comunitare și le transmite
supervizorului.
Completează instrumentul FAST pentru
fiecare situație în parte.
 
Contactează și colaborează cu asistentul
medical comunitar/mediatorul sanitar,
consilierul/mediatorul școlar pentru
evaluarea nevoilor specifice și pentru
coordonarea suportului oferit de fiecare în
parte;
Identifică și accesează bănci de resurse
pentru nevoile materiale ale familiei
(îmbrăcăminte, încălțăminte, rechizite,
etc.) Sau bănci de alimente;
Operează activitățile planificate de către
supervizor, ținându-l la curent în
permanență cu evoluția acțiunilor
 
+ supervizare AS/CIAS/ SCPAS
Supervizorul realizează diagnoza și
programul de acțiuni comunitare ca
urmare a studierii instrumentelor
completate de către tehnician și ca
urmare a discuțiilor purtate cu acesta
Realizează evaluarea situațiilor de risc
care necesită intervenție de urgență
Realizează evaluarea inițială și
elaborează planul de intervenție
Contactează și colaborează cu asistentul
medical comunitar/mediatorul sanitar,
consilierul/mediatorul școlar pentru
evaluarea nevoilor specifice și pentru
coordonarea suportului oferit de fiecare
în parte;
Identifică și accesează bănci de resurse
pentru nevoile materiale ale familiei
(îmbrăcăminte, încălțăminte, rechizite,
etc.) Sau bănci de alimente;
Planifică și monitorizează
implementarea activităților de către
tehnician din diferite arii de intervenție,
dar și armonizarea acestor intervenții și
impactul sau schimbările care apar în
urma intervențiilor;
Participă la/solicită realizarea evaluării
complexe;

179
Revizuiește planul inițial de intervenție, în
urma rezultatelor evaluării complexe;
Elaborează, în colaborare cu membri ECI
planurile individualizate de servicii comunitare
integrate;
Implementează/participă la implementarea
planurilor individualizate, monitorizează și
evaluează implementarea acestora și le
revizuiește;
Comunică rezultatele implementării planului de
către toți specialiștii din domeniul furnizării
serviciilor comunitare integrate, publice și
private, din ariile de suport menționate în planul
de intervenție;
Pregătește și susține persoanele care trăiesc în
sărăcie în vederea contactării serviciilor de
ocupare; totodată, identifică și accesează
resursele necesare pentru transport și
participarea la activitățile de pregătire
organizate de către consilierii pe domeniul
ocupării din cadrul agențiilor județene de
ocupare a forței de muncă;
Corelează resursele și suportul necesar legat de
planificarea activităților de familie și corelarea
acestora cu viața profesională, resursele
materiale, suportul din partea rețelelor
comunitare, dezvoltarea competențelor sociale
și relaționarea cu grupurile de suport în vederea
îmbunătățirii condițiilor de locuit, eliberării
documentelor de identitate, accesul la mijloace
de transport, etc.
După caz, asigură coordonarea personalului cu
studii medii din domeniul asistenței sociale
(tehnician în asistență socială, lucrător social,
etc.).
Participă la alte tipuri de intervenții din
domeniul asistenței sociale sau care țin de
responsabilitățile asistentului social pentru
eliminarea cauzelor care generează și mențin
starea de sărăcie și excluziune socială;
Participă la activități de informare și
comunicare organizate în cadrul proiectului și
la cursuri de instruire pentru dezvoltarea
competențelor necesare furnizării serviciilor
comunitare integrate, în completarea
competențelor profesionale de bază;
Participă la întâlniri periodice
(lunare/trimestriale) de instruire și supervizare a
membrilor echipei comunitare;
Participă la întâlnirile săptămânale ale echipei
comunitare integrate pentru analiza cazurilor
aflate în asistență, a resurselor necesare, a
eficienței instrumentelor și abordării
procedurilor de lucru;
Participă la elaborarea raportului săptămânal
pentru fiecare întâlnire a echipei comunitare
integrate privind managementul de caz, privind
problemele întâlnite pe parcursul
implementării;
Propune către supervizor planurile
individualizate de servicii comunitare
integrate;
Transmite cu rigurozitate toate datele
referitoare la situațiile întâlnite
Comunică rezultatele implementării
planului de către toți specialiștii din
domeniul furnizării serviciilor comunitare
integrate, publice și private, din ariile de
suport menționate în planul de
intervenție;
Efectuează acţiuni de cercetare şi
identificare a resurselor necesare în
vederea contactării serviciilor de ocupare;
le propune spre evaluare supervizorului
Are o atitudine proactivă și deschisă
permanent la realitățile mediului local.
 
Are rol de activist în comunitate,
promovând respectarea drepturilor omului
și a demnității umane, militând pentru
bunăstare generală.
Participă la activități de informare și
comunicare organizate în cadrul
proiectului și la cursuri de instruire pentru
dezvoltarea competențelor necesare
furnizării serviciilor comunitare integrate,
în completarea competențelor
profesionale de bază;
Participă la întâlniri periodice
(lunare/trimestriale) de instruire și
supervizare a membrilor echipei
comunitare;
Participă la întâlnirile săptămânale ale
echipei comunitare integrate pentru
analiza cazurilor aflate în asistență, a
resurselor necesare, a eficienței
instrumentelor și abordării procedurilor
de lucru;
Participă la elaborarea raportului
săptămânal pentru fiecare întâlnire a
echipei comunitare integrate privind
managementul de caz elaborat și aplicat
de către supervizor,  privind problemele
180
Revizuiește planul inițial de intervenție,
în urma rezultatelor evaluării complexe;
Evaluează eficiența și utilitatea
planurilor propuse de către tehnician și
monitorizează permanent activitatea
acestuia;
Implementează/participă la
implementarea planurilor
individualizate, monitorizează și
evaluează implementarea acestora și le
revizuiește;
Comunică rezultatele implementării
planului de către toți specialiștii din
domeniul furnizării serviciilor
comunitare integrate, publice și private,
din ariile de suport menționate în planul
de intervenție;
Supervizorul decide asupra măsurilor de
ocupare precum și a potențialilor
beneficiari
Corelează resursele și suportul necesar
legat de planificarea activităților de
familie și corelarea acestora cu viața
profesională, resursele materiale,
suportul din partea rețelelor comunitare,
dezvoltarea competențelor sociale și
relaționarea cu grupurile de suport în
vederea îmbunătățirii condițiilor de
locuit, eliberării documentelor de
identitate, accesul la mijloace de
transport, etc.
Asigură coordonarea personalului cu
studii medii din domeniul asistenței
sociale (tehnician în asistență socială,
lucrător social, etc.).
Participă la alte tipuri de intervenții din
domeniul asistenței sociale sau care țin
de responsabilitățile asistentului social
pentru eliminarea cauzelor care
generează și mențin starea de sărăcie și
excluziune socială;
Participă la activități de informare și
comunicare organizate în cadrul
proiectului și la cursuri de instruire
pentru dezvoltarea competențelor
necesare furnizării serviciilor
comunitare integrate, în completarea
competențelor profesionale de bază;
Participă la întâlniri periodice
(lunare/trimestriale) de instruire și
supervizare a membrilor echipei
comunitare;
Participă la întâlnirile săptămânale ale
echipei comunitare integrate pentru
analiza cazurilor aflate în asistență, a
resurselor necesare, a eficienței
instrumentelor și abordării procedurilor
de lucru;
Participă la elaborarea raportului
săptămânal pentru fiecare întâlnire a
echipei comunitare integrate privind
managementul de caz, privind
problemele întâlnite pe parcursul

Testează, pilotează și participă la revizuirea
metodologiilor și instrumentelor de furnizare
integrată a serviciilor comunitare;
Asigură aplicarea mecanismului operațional de
colaborare interinstituțională și de coordonare a
serviciilor
întâlnite pe parcursul implementării și le
aduce la cunoștința supervizorului
Testează, pilotează și participă la
revizuirea metodologiilor și
instrumentelor de furnizare integrată a
serviciilor comunitare;
Asigură aplicarea mecanismului
operațional de colaborare
interinstituțională și de coordonare a
serviciilor
implementării;
Testează, pilotează și participă la
revizuirea metodologiilor și
instrumentelor de furnizare integrată a
serviciilor comunitare;
Asigură aplicarea mecanismului
operațional de colaborare
interinstituțională și de coordonare a
serviciilor

2. Atribuţiile asistentului medical comunitar

Pentru îndeplinirea activităților și furnizarea de servicii de asistență medicală comunitară, asistenții medicali
comunitari au următoarele atribuții:
a) realizează catagrafia populației din colectivitatea locală din punctul de vedere al determinanților stării de
sănătate și identifică gospodăriile cu persoanele vulnerabile și/sau cu risc medicosocial din cadrul comunității, cu
prioritate copiii, gravidele, lăuzele și femeile de vârstă fertilă;
b) identifică persoanele neînscrise pe listele medicilor de familie și sprijină înscrierea acestora pe listele medicilor
de familie;
c) semnalează medicului de familie persoanele vulnerabile din punct de vedere medical și social care necesită acces
la servicii de sănătate preventive sau curative și asigură sau facilitează accesul persoanelor care trăiesc în sărăcie
sau excluziune socială la serviciile medicale necesare, conform competențelor profesionale;
d) participă în comunitățile în care activează la implementarea programelor naționale de sănătate, precum și la
implementarea programelor și acțiunilor de sănătate publică județene sau locale pe teritoriul colectivității locale,
adresate cu precădere persoanelor vulnerabile din punct de vedere medical, social sau economic;
e) furnizează servicii de sănătate preventive și de promovare a comportamentelor favorabile sănătății copiilor,
gravidelor și lăuzelor, cu precădere celor provenind din familii sau grupuri vulnerabile, în limita competențelor
profesionale;
f) furnizează servicii medicale de profilaxie primară, secundară și terțiară membrilor comunității, în special
persoanelor care trăiesc în sărăcie sau excluziune socială, în limita competentelor profesionale;
g) informează, educă și conștientizează membrii colectivității locale cu privire la menținerea unui stil de viață
sănătos și implementează sesiuni de educație pentru sănătate de grup, pentru promovarea unui stil de viață sănătos
împreună cu personalul din cadrul serviciului de promovare a sănătății din cadrul direcțiilor de sănătate publică
județene și a municipiului București, iar pentru aspectele ce țin de sănătatea mintală, împreună cu personalul din
cadrul centrelor de sănătate mintală;
h) administrează tratamente, în limita competențelor profesionale, conform prescripției medicului de familie sau a
medicului specialist, cu respectarea procedurii de manipulare a deșeurilor medicale, respectiv depozitarea
deșeurilor medicale rezultate din administrarea tratamentelor prescrise de medic; țin evidența administrării
manevrelor terapeutice, în limita competențelor profesionale;
i) anunță imediat medicul de familie sau serviciul județean de ambulanță, respectiv Serviciul de Ambulanță
București-Ilfov, atunci când identifică în teren un membru al comunității aflat într-o stare medicală de urgență;
j) identifică persoanele, cu precădere copiii diagnosticați cu boli pentru care se ține o evidență specială, respectiv
TBC, prematuri, anemici, boli rare etc., și le îndrumă sau le însoțesc, după caz, la medicul de familie și/sau
serviciile de sănătate de specialitate;
k) supraveghează în mod activ bolnavii din evidențele speciale - TBC, prematuri, anemici, boli rare etc. - și
participă la administrarea tratamentului strict supravegheat al acestora, în limita competențelor profesionale;
l) realizează managementul de caz în cazul bolnavilor cu boli rare, în limita competențelor profesionale, conform
modelului de management de caz, adoptat prin ordin al ministrului sănătății, în termen de 180 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice;
m) supraveghează tratamentul pacienților cu tuberculoză și participă la administrarea tratamentului strict
supravegheat (DOT/TSS) al acestora, în limita competențelor profesionale;
n) pentru pacienții cu tulburări psihice contribuie la realizarea managementului de caz organizat de centrele de
sănătate mintală din aria administrativ-teritorială, ca parte a echipei terapeutice, în limita competențelor; identifică
persoanele cu eventuale afecțiuni psihice din aria administrativ-teritorială, le informează pe acestea, precum și
familiile acestora asupra serviciilor medicale specializate de sănătate mintală disponibile și monitorizează accesarea
181
acestor servicii; notifică imediat serviciile de urgență (ambulanță, poliție) și centrul de sănătate mintală în situația
în care identifică beneficiari aflați în situații de urgență psihiatrică; monitorizează pacienții obligați la tratament
prin hotărâri ale instanțelor de judecată, potrivit prevederilor art. 109 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal,
cu modificările și completările ulterioare și notifică centrele de sănătate mintală și organele de poliție locale și
județene în legătură cu pacienții noncomplianți;
o) identifică și notifică autorităților competente cazurile de violență domestică, cazurile de abuz, alte situații care
necesită intervenția altor servicii decât cele care sunt de competența asistenței medicale comunitare;
p) participă la aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a eventualelor focare de infecții;
q) în localitățile fără medic de familie și/sau personal medical din cadrul asistenței medicale școlare efectuează
triajul epidemiologic în unitățile școlare la solicitarea direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului
București, în limita competențelor profesionale;
r) identifică, evaluează și monitorizează riscurile de sănătate publică din comunitate și participă la monitorizarea
intervenției și evaluarea impactului, din perspectiva medicală și a serviciilor de sănătate;
s) întocmesc evidențele necesare și completează documentele utilizate în exercitarea atribuțiilor de serviciu,
respectiv registre, fișe de planificare a vizitelor la domiciliu, alte documente necesare sau solicitate și conforme
atribuțiilor specifice activităților desfășurate;
ș) elaborează raportările curente și rapoartele de activitate, în conformitate cu sistemul de raportare definit de
Ministerul Sănătății, și raportează activitatea în aplicația on-line AMCMSR.gov.ro, cu respectarea confidențialității
datelor personale și a diagnosticului medical al beneficiarilor;
t) desfășoară activitatea în sistem integrat, prin aplicarea managementului de caz, cu ceilalți profesioniști din
comunitate: asistentul social/tehnicianul în asistență socială, consilierul școlar și/sau mediatorul școlar, pentru
gestionarea integrată a problemelor medicosocioeducaționale ale persoanelor vulnerabile, și lucrează în echipă cu
moașa și/sau mediatorul sanitar, acolo unde este cazul;
ț) participă la realizarea planului comun de intervenție al echipei comunitare integrate/planului de servicii, conform
legislației în vigoare, din perspectiva serviciilor de sănătate, și coordonează implementarea intervențiilor integrate
dacă prioritatea de intervenție este medicală și de acces la serviciile de sănătate; participă la monitorizarea
intervenției și evaluarea impactului asupra beneficiarului, din perspectivă medicală și a serviciilor de sănătate;
u) colaborează cu alte instituții și organizații, inclusiv cu organizațiile neguvernamentale, pentru realizarea de
programe, proiecte și acțiuni care se adresează persoanelor sau grupurilor vulnerabile/aflate în risc din punct de
vedere medical, economic sau social;
v) realizează alte activități, servicii și acțiuni de sănătate publică adaptate nevoilor specifice ale comunității și
persoanelor din comunitate aparținând grupurilor vulnerabile/aflate în risc, în limita competențelor profesionale.

3. Atribuţiile mediatorului sanitar

Pentru îndeplinirea activităților și furnizarea de servicii de asistență medicală comunitară, mediatorii sanitari au
următoarele atribuții:
a) realizează catagrafia populației din comunitatea deservită, precum comunitățile de etnie romă, cu prioritate
copiii, gravidele, lăuzele și femeile de vârstă fertilă;
b) facilitează accesul acestora la servicii de sănătate, la măsuri și acțiuni de asistență socială și alte măsuri de
protecție socială și servicii integrate adecvate nevoilor identificate;
c) identifică membrii de etnie romă din comunitate neînscriși pe listele medicilor de familie și sprijină înscrierea
acestora, inclusiv cu sprijinul serviciului public de asistență socială;
d) semnalează medicului de familie persoanele care necesită acces la servicii de sănătate preventive sau curative și
asigură sau facilitează accesul acestora la serviciile medicale necesare;
e) în colectivitățile locale în care activează participă la implementarea programelor naționale de sănătate pe
teritoriul administrativ respectiv, adresate cu precădere persoanelor vulnerabile din punct de vedere medical, social
și economic, împreună cu asistentul medical comunitar și/sau moașa și cu personalul de specialitate din cadrul
direcțiilor de sănătate publice județene și a municipiului București;
f) sprijină personalul medical care activează în unitățile de învățământ în procesul de monitorizare a stării de
sănătate a elevilor prin facilitarea comunicării dintre cadrele medicale școlare și părinți;
g) explică avantajele igienei personale, a locuinței, a surselor de apă și a sanitației, promovează măsurile de igienă
dispuse de autoritățile competente;

182
h) informează membrii colectivității locale cu privire la menținerea unui stil de viață sănătos și organizează sesiuni
de educație pentru sănătate de grup, pentru promovarea unui stil de viață sănătos, împreună cu asistentul medical
comunitar și/sau moașa și cu personalul din cadrul serviciului de promovare a sănătății din cadrul direcțiilor de
sănătate publică județene și a municipiului București;
i) participă, prin facilitarea comunicării, împreună cu asistentul medical comunitar, la depistarea activă a cazurilor
de tuberculoză și a altor boli transmisibile, sub îndrumarea medicului de familie sau a cadrelor medicale din cadrul
direcției de sănătate publică sau al dispensarului de pneumoftiziologie;
j) însoțesc cadrele medico-sanitare în activitățile legate de prevenirea sau controlul situațiilor epidemice, facilitând
implementarea măsurilor adecvate, și explică membrilor colectivității locale rolul și scopul măsurilor de urmărit;
k) facilitează acordarea primului ajutor, prin anunțarea asistentului medical comunitar, moașei, personalului
cabinetului/ cabinetelor medicului de familie, cadrelor medicale/serviciului de ambulanță, și însoțesc în
colectivitatea locală echipele care acordă asistență medicală de urgență;
l) facilitează comunicarea dintre autoritățile publice locale și comunitatea din care fac parte și comunicarea dintre
membrii comunității și personalul medicosocial care deservește comunitatea;
m) întocmesc evidențele necesare și completează documentele utilizate în exercitarea atribuțiilor de serviciu,
respectiv registre, fișe de planificare a vizitelor la domiciliu, alte documente solicitate, conform atribuțiilor;
n) elaborează raportările curente și rapoartele de activitate, în conformitate cu sistemul de raportare definit de
Ministerul Sănătății, și raportează activitatea în aplicația on-line AMCMSR.gov.ro, cu respectarea confidențialității
datelor personale și a diagnosticului medical al beneficiarilor;
o) desfășoară activitatea în sistem integrat cu asistentul medical comunitar, moașa, asistentul social/tehnicianul în
asistență socială, consilierul școlar și/sau mediatorul școlar pentru gestionarea integrată a problemelor
medicosocioeducaționale ale persoanelor vulnerabile;
p) participă la realizarea planului comun de intervenție a echipei comunitare integrate, din perspectiva serviciilor de
mediere sanitară din cadrul serviciilor de asistență medicală comunitară;
q) colaborează cu alte instituții și organizații, inclusiv cu organizațiile neguvernamentale, pentru realizarea de
programe, proiecte și acțiuni care se adresează persoanelor sau grupurilor vulnerabile de etnie romă;
r) realizează alte activități și acțiuni de sănătate publică adaptate nevoilor specifice ale comunității și persoanelor
sau grupurilor vulnerabile de etnie romă;
s) colaborează cu asistentul medical comunitar, asistentul social/tehnicianul în asistență socială, moașa, cadrele
didactice din unitățile școlare din unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială.

Mediatorul sanitar nu are dreptul de a efectua acte medicale curative. În caz de urgență, mediatorul sanitar anunță
imediat medicul de familie și/sau apelează numărul unic de urgență 112.

În exercitarea atribuțiilor de serviciu, mediatorul sanitar respectă normele eticii profesionale și asigură păstrarea
confidențialității datelor la care are acces.

4. Atribuţiile consilierului şcolar

 evaluează nevoile de consiliere în carieră ale elevilor;

 identifică şi analizează problemele de carieră cu care se confruntă elevii: indecizie de carieră, anxietate
generată de luarea unei decizii de carieră, conflicte între opţiunile elevilor şi cele ale părinţilor etc.;
 stabileşte resursele necesare soluţionării problemelor identificate şi adoptă decizia de intervenţie;
 evaluează interesele, abilităţile şi valorile elevilor;
 întocmeşte profilul vocaţional al elevilor;
 prezintă şi explică profesorilor, părinţilor şi elevilor rezultatele evaluării psihologice; consiliază elevii în
luarea deciziilor legate de carieră şi oferă suport în elaborarea şi implementarea planurilor individualizate
de carieră;
 asistă părinţii în orientarea în carieră a copiilor lor;
 asistă profesorii în parcurgerea etapelor procesului de orientare în carieră a copiilor;
 alte tipuri de intervenţii care sunt în relaţie cu aria consilierii şcolare care ţin de consilierul şcolar pentru
eliminarea cauzelor care generează şi menţin starea de sărăcie şi excluziune socială.

183
 5. Atribuţiile mediatorului şcolar

 facilitează dialogul şcoală - familie - comunitate;

 contribuie la menţinerea şi dezvoltarea încrederii şi a respectului faţă de şcoală în comunitate şi a
respectului şcolii faţă de comunitate;
 monitorizează copiii de vârstă preşcolară din comunitate care nu sunt înscrişi la grădiniţă şi sprijină
familia/susţinătorii legali ai copilului în demersurile necesare pentru înscrierea acestora în învăţământul
preşcolar;
 monitorizează copiii de vârstă şcolară, din circumscripţia şcolară, care nu au fost înscrişi niciodată la
şcoală, propunând conducerii şcolii soluţii optime pentru recuperarea lor şi facilitând accesul acestora la
programele alternative de învăţământ (înscrierea în învăţământul de masă la cursuri de zi sau la cursuri cu
frecvenţă redusă, includerea în Programul "A doua şansă" etc.);
 sprijină organizarea de programe-suport pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare (programe de
recuperare, programe de intervenţie personalizată, programe de tip "şcoala de după şcoală" etc.);
 colectează datele statistice relevante pentru monitorizarea accesului la educaţie şi menţinerea copiilor în
sistemul educaţional obligatoriu;
 consemnează cu acurateţe şi obiectivitate problemele educaţionale sau de altă natură care au efect asupra
participării la educaţie a copiilor din comunitate, informând familiile despre rolul şcolii şi despre
prevederile legale referitoare la participarea copiilor la educaţie;
 asigură actualizarea bazei de date despre copiii aflaţi în pericol de abandon şcolar, monitorizează situaţia
şcolară şi activitatea extraşcolară a acestora, încurajând participarea lor la educaţie;
 transmite şcolii toate datele colectate din comunitate, în scopul identificării soluţiilor optime pentru
asigurarea accesului egal la educaţie al copiilor;
 contribuie la deschiderea şcolii către comunitate şi la promovarea caracteristicilor etnoculturale în mediul
şcolar, prin implicarea în organizarea de activităţi cu părinţii/alţi membri ai comunităţii, organizarea de
activităţi cu dimensiune multiculturală, organizare de activităţi extracurriculare etc.;
 monitorizează şi încurajează prezenţa elevilor la orele din cadrul programelor alternative, suplimentare/de
sprijin;
 sprijină elaborarea planului de desegregare şcolară şi implementarea acestuia, prin colaborare cu
conducerea şcolii;
 informează autorităţile responsabile despre eventualele încălcări ale drepturilor copilului şi sprijină
demersurile acestora pentru soluţionarea situaţiilor respective.

6. Lista indicatorilor de succes în activitatea SCI

ASISTENT SOCIAL
 Numărul de persoane care au beneficiat de serviciile oferite de echipele integrate, atât la nivel
sectorial (social, educațional, medical) cât și la nivel integrat, având ca punct de referință
evaluarea efectuată la începutul intervenției;
 Numărul beneficiarilor care și-au atins obiectivele stabilite în planul de intervenție;
 Numărul persoanelor a căror situație s-a îmbunătățit la 6 luni de la primirea sprijinului prin
intermediul SAC, având ca punct de referință evaluarea efectuată la începutul intervenției;
 Numărul de planuri de intervenție elaborate;
 Numărul de persoane care beneficiază de SCICSES și de resursele oferite prin acest serviciu;
 Numărul de persoane direcționate către persoana de contact din cadrul AJOFM/ALOFM.

ASISTENT MEDICAL COMUNITAR

 Număr total beneficiari de servicii (gravide, copii, persoane cu boli cronice, etc, conform HG 324/
20119 ANEXA nr. 5: Set minim de indicatori privind activitatea de asistenţă medicală comunitară
prevăzut a fi raportat la nivel naţional în aplicaţia on-line AMCMSR.gov.ro);

184
  Număr colaborări cu echipa comunitară integrată.(numar cazuri lucrate cu asistentul social, numar
cazuri lucrate cu consilierul scolar/ mediatorul scolar, numar cazuri lucrate cu ambii specialisti din
social si educatie)

MEDIATOR SANITAR
 Număr total beneficiari de activităti de mediere sanitară (gravide, copii, persoane cu boli cronice, etc.
HG 324/2019 ANEXA nr. 5: Set minim de indicatori privind activitatea de asistenţă medicală
comunitară prevăzut a fi raportat la nivel naţional în aplicaţia on-line AMCMSR.gov.ro)
 Număr colaborări cu echipa comunitară integrată( numar cazuri lucrate cu asistentul social, numar
cazuri lucrate cu consilierul scolar/ mediatorul scolar, numar cazuri lucrate cu ambii specialisti din
social si educatie)

CONSILIER ȘCOLAR
 Numărul de persoane care au beneficiat de serviciile de consiliere educațională oferite de
consilierul școlar, membru al echipei comunitare integrate, având ca punct de referință evaluarea
efectuată la începutul intervenției.
 Numărul de persoane care au beneficiat de serviciile de consiliere educațională la nivel integrat,
având ca punct de referință evaluarea efectuată la începutul intervenției.
 Numărul persoanelor a căror situație s-a îmbunătățit la 6 luni de la demararea serviciilor în
comunitate, având ca punct de referință evaluarea efectuată la începutul intervenției (în ceea ce
privește nivelul scăzut de educație, participarea școlară scăzută, performanțele școlare scăzute,
accesul la programe de educație informală).
 Îmbunătățirea ratei de abandon școlar, având ca punct de referință evaluarea efectuată la începutul
intervenției.
 Prevenirea instituționalizării copiilor (numărul copiilor în situații de risc la debutul intervenției,
pentru câți dintre ei a fost prevenită instituționalizarea, copii reintegrați în familie pe durata
intervenției).
 Numărul de rapoarte lunare realizate.

MEDIATOR ȘCOLAR
Ø Numărul de persoane care au beneficiat de serviciile de mediere școlară oferite de mediatorul
școlar, membru al echipei comunitare integrate, având ca punct de referință evaluarea efectuată la
începutul intervenției.
Ø Numărul de persoane care au beneficiat de serviciile de mediere școlară la nivel integrat, având ca
punct de referință evaluarea efectuată la începutul intervenției.
Ø Numărul persoanelor a căror situație s-a îmbunătățit la 6 luni de la demararea serviciilor în
comunitate, având ca punct de referință evaluarea efectuată la începutul intervenției (în ceea ce
privește nivelul scăzut de educaţie, participarea şcolară scăzută, performanţele şcolare scăzute,
accesul la programe de educaţie informală).
Ø Îmbunătățirea ratei de abandon școlar, având ca punct de referință evaluarea efectuată la începutul
intervenției.
Ø Prevenirea instituționalizării copiilor (numărul copiilor în situații de risc la debutul intervenției,
pentru câți dintre ei a fost prevenită instituționalizarea, copii reintegrați în familie pe durata
intervenției).
Ø Numărul de rapoarte lunare realizate.

Notă: Lista indicatorilor de monitorizare va fi completată cu metadatele necesare calculării și

interpretării acestora (definiție, unitate de măsură, tipuri de dezagregare, sursa datelor, etc.).
Lista va putea fi revizuită și completată, la nevoie, cu alți indicatori, inclusiv în perioada de
testare și validare a instrumentelor.

185
 Fișa de metadate a indicatorilor de succes în activitatea SCI

Nr. Indicator Definiție Unitate de Dezagregări Frecvența Responsabil

Sursa
măsură (vârstă, gen, statut raportării (ECI, UJSS)
datelor
(nr., %, ocupațional, etc.) (lunar, (rapoarte
raport, etc.) trim., lunare de
anual) activitate ale
ECI, date
adm,
registre …)
ASISTENȚĂ SOCIALĂ (INDICATORI RAPORTAȚI DE ASISTENTUL SOCIAL, TEHNICIAN AS)
1 Numărul de persoane Numărul de Număr - grupe de vârstă Lunar As din ECI Raport lunar
care au beneficiat de persoane persoane (0-5 ani; 6-11; 12- de activitate
serviciile oferite de ECI, vulnerabile /lună 17; 18-64; 65+) al AS
atât la nivel sectorial (beneficiari (beneficiari - gen (feminin, (ancheta
(social, educațional, unici) unici masculin) socială, plan
medical) cât și la nivel înregistrate identificați - statut de
integrat, având ca punct într-o lună de după CNP) ocupațional intervenție,
de referință evaluarea către ECI, care (persoane inactive: registru
efectuată la începutul au beneficiat elevi și studenți, beneficiari,
intervenției de cel puțin o casnice, pensionari, etc.)
măsură de alte persoane;
sprijin Persoane active:
acordată în salariați, patroni,
cadrul SCI de lucrători pe cont
către membrii propriu în activități
ECI. neagricole (inclusiv
membrii
cooperativelor
neagricole),
agricultori, șomeri
(înregistrați la
SPO), alte
persoane;
-categorii de
măsuri acordate
(sociale,
educaționale,
medicale)
2 Numărul beneficiarilor
care și-au atins
obiectivele stabilite în
planul de intervenție
3 Numărul persoanelor a
căror situație s-a
îmbunătățit la 6 luni de
la primirea sprijinului
prin intermediul SAC,
având ca punct de
referință evaluarea
efectuată la începutul
intervenției
4 Numărul de planuri de
intervenție elaborate
5 Numărul de persoane
care beneficiază de
SCICSES și de resursele
oferite prin acest serviciu
6 Numărul de persoane
direcționate către
persoana de contact din
cadrul AJOFM/ALOFM
EDUCAȚIE (CONSILIER ȘCOLAR, MEDIATOR ȘCOLAR)
1 Numărul de persoane CȘ
care au beneficiat de
serviciile de consiliere

186
 educațională oferite de
consilierul școlar (ECI),
având ca punct de
referință evaluarea
efectuată la începutul
intervenției
2 Numărul de persoane CȘ
care au beneficiat de
serviciile de consiliere
educațională la nivel
integrat, având ca punct
de referință evaluarea
efectuată la începutul
intervenției
3 Numărul persoanelor a CȘ
căror situație s-a
îmbunătățit la 6 luni de
la demararea serviciilor
în comunitate, având ca
punct de referință
evaluarea efectuată la
începutul intervenției (în
ceea ce privește nivelul
scăzut de educație,
participarea școlară
scăzută, performanțele
școlare scăzute, accesul
la programe de educație
informală)
4 Îmbunătățirea ratei de CȘ
abandon școlar, având ca
punct de referință
evaluarea efectuată la
începutul intervenției
5 Prevenirea CȘ
instituționalizării
copiilor (numărul
copiilor în situații de risc
la debutul intervenției,
pentru câți dintre ei a
fost prevenită
instituționalizarea, copii
reintegrați în familie pe
durata intervenției)
6 Numărul de rapoarte CȘ
lunare realizate
7 Numărul de persoane MȘ
care au beneficiat de
serviciile de mediere
școlară oferite de
mediatorul școlar (ECI),
având ca punct de
referință evaluarea
efectuată la începutul
intervenției
8 Numărul de persoane MȘ
care au beneficiat de
serviciile de mediere
școlară la nivel integrat,
având ca punct de
referință evaluarea
efectuată la începutul
intervenției
9 Numărul persoanelor a MȘ
căror situație s-a
îmbunătățit la 6 luni de
la demararea serviciilor
în comunitate, având ca

187
 punct de referință
evaluarea efectuată la
începutul intervenției (în
ceea ce privește nivelul
scăzut de educaţie,
participarea şcolară
scăzută, performanţele
şcolare scăzute, accesul
la programe de educaţie
informală)
10 Îmbunătățirea ratei de MȘ
abandon școlar, având ca
punct de referință
evaluarea efectuată la
începutul intervenției
11 Prevenirea MȘ
instituționalizării
copiilor (numărul
copiilor în situații de risc
la debutul intervenției,
pentru câți dintre ei a
fost prevenită
instituționalizarea, copii
reintegrați în familie pe
durata intervenției)

Asistenta medicala comunitară – indicatorii sunt conform etcHG 324/2019 ANEXA nr. 5: Set minim de
indicatori privind activitatea de asistenţă medicală comunitară prevăzut a fi raportat la nivel naţional în
aplicaţia on-line AMCMSR.gov.ro

Date selectate de:administrator

Data selectiei: 2020-07-30
Judetul: TOATE
Date introduse de utilizatorul: TOTI
Perioada selectie: de la data de '2019-01-01 00:00:00' pana la data de '2019-12-31 23:59:59'

Tabel verificare creat automat de sistem

Tip indicator Indicatorul clasificatia Total
Total servicii TRIM 1 280,170
Total servicii TRIM 2 281,402
Total servicii TRIM 3 305,124
Total servicii TRIM 4 380,750
    Total 1,247,446
       

Beneficiar cu
ref/asis. Beneficiar
AMC(Fisa generala) Beneficiar nou social monitorizat
Total TRIM 1 30,892 6,948 165,719
Total TRIM 2 25,493 6,733 174,498
Total TRIM 3 28,718 7,019 186,248
Total TRIM 4 39,865 8,766 238,767
Total 124,968 29,466 765,232

188
 Total TRIM
Gravida(Fisa raportare) Total TRIM 1 Total TRIM 2 Total TRIM 3 4 TOTAL
01. Gravida cu probleme sociale 607 687 654 864 2,812
02. Gravida cu probleme medicale
(sarcina cu risc) 498 615 592 754 2,459
03. Gravida care a efectuat
consultatii prenatale 1,729 2,021 1,952 2,123 7,825
04. Mama minora 0 1 0 0 1
05. Lauza 4 3 5 3 15
06. Avort spontan 38 19 36 43 136
07. Avort medical 18 13 21 13 65
08. Nastere inregistrata la
domiciliu 1 6 2 2 11
09. Gravida minora 407 412 417 552 1,788
10. Gravida neinscrisa la MF 162 153 166 190 671
11. Gravida inscrisa de AMC la MF 683 614 560 511 2,368
12. Gravida consiliata 1,940 2,241 2,337 2,622 9,140
13. Diagnosticare precoce a
sarcinii 34 42 42 55 173
14. Ingrijiri prescrise de medic 39 36 65 54 194

Copil(Fisa raportare) 0-1an 1-5 ani 5-18 ani

Total TRIM 1 17,309 18,805 34,099
Total TRIM 2 16,795 18,292 32,539
Total TRIM 3 17,637 19,730 38,650
Total TRIM 4 20,785 23,142 41,296
Total 72,526 79,969 146,584

Beneficiar
cu ref/asis. Beneficiar
AMC(Fisa boli rare) Beneficiar nou social monitorizat
Total TRIM 1 52 12 174
Total TRIM 2 20 11 158
Total TRIM 3 22 21 230
Total TRIM 4 30 23 290
Total 124 67 852

Gravide clasificate dupa Total TRIM

educatie Total TRIM 1 Total TRIM 2 Total TRIM 3 4 TOTAL
Anteprescolar 1 4 4 7 16
Fara instruire 462 445 506 743 2,156
Gimnaziu(8 clase) 2,338 2,571 2,529 2,826 10,264
Liceu 1,263 1,489 1,540 1,654 5,946
Postliceala 163 210 250 235 858

189
 Postuniversitara 13 14 12 13 52
Prescolar 2 2 6 10
Scoala primara(4 clase) 929 1,007 864 1,040 3,840
Scoala Profesionala(arte-meserii) 679 727 735 768 2,909
Universitara 310 396 407 494 1,607

TRIM 1 2019

Date selectate
de:administrator
Data selectiei: 2020-
07-30 11:02:36
Judetul: TOATE
Date introduse de
utilizatorul: TOTI
Perioada selectie: de la data de '2019-01-01 00:00:00' pana la data de
'2019-03-31 23:59:59'

Tabel verificare creat automat de sistem

Tip indicator Indicatorul clasificatia Total
01. AC-trisomie 21
4
AMC(Fisa boli rare) (sindrom Down) Beneficiar cu ref/asis. social
01. AC-trisomie 21
68
AMC(Fisa boli rare) (sindrom Down) Beneficiar monitorizat
01. AC-trisomie 21
19
AMC(Fisa boli rare) (sindrom Down) Beneficiar nou
04. AC-anomalii ale
1
AMC(Fisa boli rare) cromozomului X Beneficiar monitorizat
04. AC-anomalii ale
1
AMC(Fisa boli rare) cromozomului X Beneficiar nou
07. AC-sindrom
1
AMC(Fisa boli rare) Wolf Hirschhorn Beneficiar cu ref/asis. social
08. AC-sindrom
1
AMC(Fisa boli rare) Prader Willi Beneficiar monitorizat
10. AC-sindrom
2
AMC(Fisa boli rare) Williams Beneficiar nou
11. AC-sindrom
1
AMC(Fisa boli rare) Rubinstein Taybi Beneficiar monitorizat
16. AC-alte anomalii
1
AMC(Fisa boli rare) cromozomiale Beneficiar cu ref/asis. social
16. AC-alte anomalii
11
AMC(Fisa boli rare) cromozomiale Beneficiar monitorizat
16. AC-alte anomalii
5
AMC(Fisa boli rare) cromozomiale Beneficiar nou
17. G-osteogeneza
3
AMC(Fisa boli rare) imperfecta Beneficiar monitorizat
17. G-osteogeneza
2
AMC(Fisa boli rare) imperfecta Beneficiar nou
AMC(Fisa boli rare) 20. G-boala Gaucher Beneficiar nou 1
AMC(Fisa boli rare) 25. G-sindrom de Beneficiar monitorizat 1
190
 imunodeficienta
primara
26. G-epidermoliza
1
AMC(Fisa boli rare) buloasa Beneficiar cu ref/asis. social
27. G-fenilcetonurie
sau deficit de
1
tetrahidrobiopterina
AMC(Fisa boli rare) (BH4) Beneficiar nou
28. G-scleroza
1
AMC(Fisa boli rare) tuberoasa Beneficiar monitorizat
29. G-scleroza
16
AMC(Fisa boli rare) laterala amiotrofica Beneficiar monitorizat
29. G-scleroza
1
AMC(Fisa boli rare) laterala amiotrofica Beneficiar nou
AMC(Fisa boli rare) 30. G-mucoviscidoza Beneficiar monitorizat 1
31. G-distrofie
musculara 3
AMC(Fisa boli rare) Duchennesi Becker Beneficiar cu ref/asis. social
31. G-distrofie
musculara 12
AMC(Fisa boli rare) Duchennesi Becker Beneficiar monitorizat
31. G-distrofie
musculara 2
AMC(Fisa boli rare) Duchennesi Becker Beneficiar nou
AMC(Fisa boli rare) 34. G-thalassemia Beneficiar monitorizat 1
AMC(Fisa boli rare) 35. G-boala Wilson Beneficiar monitorizat 4
AMC(Fisa boli rare) 35. G-boala Wilson Beneficiar nou 1
36. G-sindrom
3
AMC(Fisa boli rare) Marfan Beneficiar monitorizat
AMC(Fisa boli rare) 37. G-hemofilie Beneficiar monitorizat 4
AMC(Fisa boli rare) 37. G-hemofilie Beneficiar nou 2
38. G-sindrom
1
AMC(Fisa boli rare) Niemann Pick Beneficiar monitorizat
AMC(Fisa boli rare) 39. G-sindrom Rett Beneficiar monitorizat 2
41. G-
3
AMC(Fisa boli rare) neurofibromatoza Beneficiar nou
43. G-alte boli
2
AMC(Fisa boli rare) genetice Beneficiar cu ref/asis. social
43. G-alte boli
43
AMC(Fisa boli rare) genetice Beneficiar monitorizat
43. G-alte boli
12
AMC(Fisa boli rare) genetice Beneficiar nou
AMC(Fisa generala) 01. Copil 0-18 ani Beneficiar cu ref/asis. social 1
AMC(Fisa generala) 01. Copil 0-18 ani Beneficiar monitorizat 17
02. Femeie de
varsta fertila (15 - 943
AMC(Fisa generala) 45 ani) Beneficiar cu ref/asis. social
02. Femeie de
varsta fertila (15 - 12117
AMC(Fisa generala) 45 ani) Beneficiar monitorizat
AMC(Fisa generala) 02. Femeie de Beneficiar nou 3572

191
 varsta fertila (15 -
45 ani)
03. Femeie care
utilizeaza metode 134
AMC(Fisa generala) contraceptive Beneficiar cu ref/asis. social
03. Femeie care
utilizeaza metode 3695
AMC(Fisa generala) contraceptive Beneficiar monitorizat
03. Femeie care
utilizeaza metode 831
AMC(Fisa generala) contraceptive Beneficiar nou
04. Varstnic (peste
470
AMC(Fisa generala) 65 de ani) Beneficiar cu ref/asis. social
04. Varstnic (peste
25120
AMC(Fisa generala) 65 de ani) Beneficiar monitorizat
04. Varstnic (peste
4585
AMC(Fisa generala) 65 de ani) Beneficiar nou
05. Persoana
neinscrisa la 55
AMC(Fisa generala) medicul de familie Beneficiar cu ref/asis. social
05. Persoana
neinscrisa la 2012
AMC(Fisa generala) medicul de familie Beneficiar monitorizat
05. Persoana
neinscrisa la 615
AMC(Fisa generala) medicul de familie Beneficiar nou
06. Caz de violenta
37
AMC(Fisa generala) in familie Beneficiar cu ref/asis. social
06. Caz de violenta
116
AMC(Fisa generala) in familie Beneficiar monitorizat
06. Caz de violenta
46
AMC(Fisa generala) in familie Beneficiar nou
07. Persoana
varstnica fara 197
AMC(Fisa generala) familie Beneficiar cu ref/asis. social
07. Persoana
varstnica fara 1983
AMC(Fisa generala) familie Beneficiar monitorizat
07. Persoana
varstnica fara 291
AMC(Fisa generala) familie Beneficiar nou
08. Persoana
varstnica cu nevoi 318
AMC(Fisa generala) medico-sociale Beneficiar cu ref/asis. social
08. Persoana
varstnica cu nevoi 8495
AMC(Fisa generala) medico-sociale Beneficiar monitorizat
08. Persoana
varstnica cu nevoi 1305
AMC(Fisa generala) medico-sociale Beneficiar nou
AMC(Fisa generala) 09. Adult cu TBC Beneficiar cu ref/asis. social 27
AMC(Fisa generala) 09. Adult cu TBC Beneficiar monitorizat 888
192
AMC(Fisa generala) 09. Adult cu TBC Beneficiar nou 118
10. Adult cu
8
AMC(Fisa generala) HIV/SIDA Beneficiar cu ref/asis. social
10. Adult cu
81
AMC(Fisa generala) HIV/SIDA Beneficiar monitorizat
10. Adult cu
16
AMC(Fisa generala) HIV/SIDA Beneficiar nou
11. Adult cu
476
AMC(Fisa generala) dizabilitati Beneficiar cu ref/asis. social
11. Adult cu
5998
AMC(Fisa generala) dizabilitati Beneficiar monitorizat
11. Adult cu
711
AMC(Fisa generala) dizabilitati Beneficiar nou
12. Administrare
medicamente
304
persoane
AMC(Fisa generala) vulnerabile Beneficiar cu ref/asis. social
12. Administrare
medicamente
10697
persoane
AMC(Fisa generala) vulnerabile Beneficiar monitorizat
12. Administrare
medicamente
884
persoane
AMC(Fisa generala) vulnerabile Beneficiar nou
13. Adult cu risc
1966
AMC(Fisa generala) medico-social Beneficiar cu ref/asis. social
13. Adult cu risc
19809
AMC(Fisa generala) medico-social Beneficiar monitorizat
13. Adult cu risc
3566
AMC(Fisa generala) medico-social Beneficiar nou
14. Adult fara
41
AMC(Fisa generala) familie Beneficiar cu ref/asis. social
14. Adult fara
443
AMC(Fisa generala) familie Beneficiar monitorizat
14. Adult fara
138
AMC(Fisa generala) familie Beneficiar nou
15. Adult cu boli
479
AMC(Fisa generala) cronice Beneficiar cu ref/asis. social
15. Adult cu boli
19122
AMC(Fisa generala) cronice Beneficiar monitorizat
15. Adult cu boli
3345
AMC(Fisa generala) cronice Beneficiar nou
16. Varstnic cu boli
491
AMC(Fisa generala) cronice Beneficiar cu ref/asis. social
16. Varstnic cu boli
36909
AMC(Fisa generala) cronice Beneficiar monitorizat
16. Varstnic cu boli
5045
AMC(Fisa generala) cronice Beneficiar nou
AMC(Fisa generala) 17. Varstnic cu TBC Beneficiar cu ref/asis. social 6
AMC(Fisa generala) 17. Varstnic cu TBC Beneficiar monitorizat 204
AMC(Fisa generala) 17. Varstnic cu TBC Beneficiar nou 15
193
 18. Varstnic cu
376
AMC(Fisa generala) dizabilitati Beneficiar cu ref/asis. social
18. Varstnic cu
5836
AMC(Fisa generala) dizabilitati Beneficiar monitorizat
18. Varstnic cu
601
AMC(Fisa generala) dizabilitati Beneficiar nou
19. Varstnic cu
tulburari mintale si 56
AMC(Fisa generala) de comportament Beneficiar cu ref/asis. social
19. Varstnic cu
tulburari mintale si 640
AMC(Fisa generala) de comportament Beneficiar monitorizat
19. Varstnic cu
tulburari mintale si 118
AMC(Fisa generala) de comportament Beneficiar nou
20. Varstnic
consumator de
1
substante
AMC(Fisa generala) psihotrope Beneficiar cu ref/asis. social
20. Varstnic
consumator de
26
substante
AMC(Fisa generala) psihotrope Beneficiar monitorizat
20. Varstnic
consumator de
11
substante
AMC(Fisa generala) psihotrope Beneficiar nou
21. Adult cu
tulburari mintale si 67
AMC(Fisa generala) de comportament Beneficiar cu ref/asis. social
21. Adult cu
tulburari mintale si 530
AMC(Fisa generala) de comportament Beneficiar monitorizat
21. Adult cu
tulburari mintale si 110
AMC(Fisa generala) de comportament Beneficiar nou
22. Adult
consumator de
2
substante
AMC(Fisa generala) psihotrope Beneficiar cu ref/asis. social
22. Adult
consumator de
48
substante
AMC(Fisa generala) psihotrope Beneficiar monitorizat
22. Adult
consumator de
14
substante
AMC(Fisa generala) psihotrope Beneficiar nou
AMC(Fisa generala) 23. Mama minora Beneficiar cu ref/asis. social 31
AMC(Fisa generala) 23. Mama minora Beneficiar monitorizat 337
AMC(Fisa generala) 23. Mama minora Beneficiar nou 95
AMC(Fisa generala) 24. Lauza Beneficiar cu ref/asis. social 38
194
AMC(Fisa generala) 24. Lauza Beneficiar monitorizat 1453
AMC(Fisa generala) 24. Lauza Beneficiar nou 358
25. Adult (fara
probleme medico- 390
AMC(Fisa generala) sociale) Beneficiar cu ref/asis. social
25. Adult (fara
probleme medico- 7735
AMC(Fisa generala) sociale) Beneficiar monitorizat
25. Adult (fara
probleme medico- 3740
AMC(Fisa generala) sociale) Beneficiar nou
26. Anuntare pentru
screening 9
AMC(Fisa generala) populational Beneficiar cu ref/asis. social
26. Anuntare pentru
screening 635
AMC(Fisa generala) populational Beneficiar monitorizat
26. Anuntare pentru
screening 641
AMC(Fisa generala) populational Beneficiar nou
27. Caz tratament
paliativ (faza 11
AMC(Fisa generala) terminala) Beneficiar cu ref/asis. social
27. Caz tratament
paliativ (faza 437
AMC(Fisa generala) terminala) Beneficiar monitorizat
27. Caz tratament
paliativ (faza 34
AMC(Fisa generala) terminala) Beneficiar nou
28. Planificare
5
AMC(Fisa generala) familiala Beneficiar cu ref/asis. social
28. Planificare
149
AMC(Fisa generala) familiala Beneficiar monitorizat
28. Planificare
64
AMC(Fisa generala) familiala Beneficiar nou
29. Consiliere
9
AMC(Fisa generala) preconceptionala Beneficiar cu ref/asis. social
29. Consiliere
187
AMC(Fisa generala) preconceptionala Beneficiar monitorizat
29. Consiliere
23
AMC(Fisa generala) preconceptionala Beneficiar nou
01. Nou-nascut (0-
1712
Copil(Fisa raportare) 27 zile) 0-1an
01. Nou-nascut (0-
16
Copil(Fisa raportare) 27 zile) 1-5 ani
01. Nou-nascut (0-
13
Copil(Fisa raportare) 27 zile) 5-18 ani
Copil(Fisa raportare) 02. Prematur 0-1an 116
Copil(Fisa raportare) 02. Prematur 1-5 ani 8
Copil(Fisa raportare) 02. Prematur 5-18 ani 2
03. Copil alimentat
2920
Copil(Fisa raportare) exclusiv la san 0-1an
195
 03. Copil alimentat
103
Copil(Fisa raportare) exclusiv la san 1-5 ani
03. Copil alimentat
15
Copil(Fisa raportare) exclusiv la san 5-18 ani
04. Caz boala
207
Copil(Fisa raportare) infectioasa 0-1an
04. Caz boala
473
Copil(Fisa raportare) infectioasa 1-5 ani
04. Caz boala
755
Copil(Fisa raportare) infectioasa 5-18 ani
05. Copil cu boala
62
Copil(Fisa raportare) cronica 0-1an
05. Copil cu boala
186
Copil(Fisa raportare) cronica 1-5 ani
05. Copil cu boala
504
Copil(Fisa raportare) cronica 5-18 ani
06. Caz profilaxie
3248
Copil(Fisa raportare) rahitism (vitD) 0-1an
06. Caz profilaxie
949
Copil(Fisa raportare) rahitism (vitD) 1-5 ani
06. Caz profilaxie
227
Copil(Fisa raportare) rahitism (vitD) 5-18 ani
07. Caz profilaxie
782
Copil(Fisa raportare) anemie (fier) 0-1an
07. Caz profilaxie
782
Copil(Fisa raportare) anemie (fier) 1-5 ani
07. Caz profilaxie
453
Copil(Fisa raportare) anemie (fier) 5-18 ani
08. Copil nevaccinat
534
Copil(Fisa raportare) cf. Calendarului 0-1an
08. Copil nevaccinat
618
Copil(Fisa raportare) cf. Calendarului 1-5 ani
08. Copil nevaccinat
486
Copil(Fisa raportare) cf. Calendarului 5-18 ani
Copil(Fisa raportare) 09. Caz HIV/SIDA 0-1an 4
Copil(Fisa raportare) 09. Caz HIV/SIDA 1-5 ani 2
Copil(Fisa raportare) 09. Caz HIV/SIDA 5-18 ani 5
10. Caz TBC in
8
Copil(Fisa raportare) tratament 0-1an
10. Caz TBC in
67
Copil(Fisa raportare) tratament 1-5 ani
10. Caz TBC in
52
Copil(Fisa raportare) tratament 5-18 ani
12. Caz copil cu
nevoi medicale 113
Copil(Fisa raportare) speciale 0-1an
12. Caz copil cu
nevoi medicale 351
Copil(Fisa raportare) speciale 1-5 ani
12. Caz copil cu
nevoi medicale 1136
Copil(Fisa raportare) speciale 5-18 ani
196
 13. Caz copil cu
nevoi medicale
55
speciale-fara
Copil(Fisa raportare) certificat de hand 0-1an
13. Caz copil cu
nevoi medicale
100
speciale-fara
Copil(Fisa raportare) certificat de hand 1-5 ani
13. Caz copil cu
nevoi medicale
167
speciale-fara
Copil(Fisa raportare) certificat de hand 5-18 ani
14. Caz copil
9
Copil(Fisa raportare) abandonat 0-1an
14. Caz copil
20
Copil(Fisa raportare) abandonat 1-5 ani
14. Caz copil
69
Copil(Fisa raportare) abandonat 5-18 ani
15. Caz copil
64
Copil(Fisa raportare) dezinstitutionalizat 0-1an
15. Caz copil
193
Copil(Fisa raportare) dezinstitutionalizat 1-5 ani
15. Caz copil
364
Copil(Fisa raportare) dezinstitutionalizat 5-18 ani
Copil(Fisa raportare) 16. Caz social 0-1an 1175
Copil(Fisa raportare) 16. Caz social 1-5 ani 3940
Copil(Fisa raportare) 16. Caz social 5-18 ani 6925
Copil(Fisa raportare) 17. Caz copil parasit 0-1an 5
Copil(Fisa raportare) 17. Caz copil parasit 1-5 ani 21
Copil(Fisa raportare) 17. Caz copil parasit 5-18 ani 78
Copil(Fisa raportare) 18. Copil abuzat 1-5 ani 2
Copil(Fisa raportare) 18. Copil abuzat 5-18 ani 7
19. Deces la
4
Copil(Fisa raportare) domiciliu 0-1an
19. Deces la
1
Copil(Fisa raportare) domiciliu 5-18 ani
Copil(Fisa raportare) 20. Deces la spital 0-1an 7
Copil(Fisa raportare) 20. Deces la spital 1-5 ani 4
21. Copil cu parinti
114
Copil(Fisa raportare) migranti 0-1an
21. Copil cu parinti
334
Copil(Fisa raportare) migranti 1-5 ani
21. Copil cu parinti
910
Copil(Fisa raportare) migranti 5-18 ani
22. Vaccinat
conform 838
Copil(Fisa raportare) calendarului 0-1an
22. Vaccinat
conform 688
Copil(Fisa raportare) calendarului 1-5 ani
Copil(Fisa raportare) 22. Vaccinat 5-18 ani 633

197
 conform
calendarului
23. Anuntat la
2080
Copil(Fisa raportare) vaccinare 0-1an
23. Anuntat la
1223
Copil(Fisa raportare) vaccinare 1-5 ani
23. Anuntat la
1335
Copil(Fisa raportare) vaccinare 5-18 ani
24. Copil contact
15
Copil(Fisa raportare) TBC 0-1an
24. Copil contact
39
Copil(Fisa raportare) TBC 1-5 ani
24. Copil contact
169
Copil(Fisa raportare) TBC 5-18 ani
25. Copil din familie
100
Copil(Fisa raportare) monoparentala 0-1an
25. Copil din familie
325
Copil(Fisa raportare) monoparentala 1-5 ani
25. Copil din familie
763
Copil(Fisa raportare) monoparentala 5-18 ani
26. Copil cu
13
Copil(Fisa raportare) dizabilitati 0-1an
26. Copil cu
117
Copil(Fisa raportare) dizabilitati 1-5 ani
26. Copil cu
580
Copil(Fisa raportare) dizabilitati 5-18 ani
27. Copil cu
tulburari mintale si 1
Copil(Fisa raportare) de comportament 0-1an
27. Copil cu
tulburari mintale si 13
Copil(Fisa raportare) de comportament 1-5 ani
27. Copil cu
tulburari mintale si 124
Copil(Fisa raportare) de comportament 5-18 ani
28. Copil
consumator de
5
substante
Copil(Fisa raportare) psihotrope 0-1an
28. Copil
consumator de
25
substante
Copil(Fisa raportare) psihotrope 1-5 ani
28. Copil
consumator de
46
substante
Copil(Fisa raportare) psihotrope 5-18 ani
29. Copil 0-18 ani
(fara probleme 2666
Copil(Fisa raportare) medico-sociale) 0-1an
29. Copil 0-18 ani
5762
Copil(Fisa raportare) (fara probleme 1-5 ani
198
 medico-sociale)
29. Copil 0-18 ani
(fara probleme 9602
Copil(Fisa raportare) medico-sociale) 5-18 ani
30. Anuntare pentru
screening 17
Copil(Fisa raportare) populational 0-1an
30. Anuntare pentru
screening 27
Copil(Fisa raportare) populational 1-5 ani
30. Anuntare pentru
screening 43
Copil(Fisa raportare) populational 5-18 ani
31. Caz tratament
paliativ (faza 3
Copil(Fisa raportare) terminala) 1-5 ani
32. Copil neinscris la
38
Copil(Fisa raportare) MF 0-1an
32. Copil neinscris la
26
Copil(Fisa raportare) MF 1-5 ani
32. Copil neinscris la
34
Copil(Fisa raportare) MF 5-18 ani
33. Copil inscris la
385
Copil(Fisa raportare) MF 0-1an
33. Copil inscris la
509
Copil(Fisa raportare) MF 1-5 ani
33. Copil inscris la
639
Copil(Fisa raportare) MF 5-18 ani
34. Triaj
12
Copil(Fisa raportare) epidemiologic 0-1an
34. Triaj
1879
Copil(Fisa raportare) epidemiologic 1-5 ani
34. Triaj
7962
Copil(Fisa raportare) epidemiologic 5-18 ani
Gravida(Fisa 01. Gravida cu Trimestrul I de sarcina(sau
84
raportare) probleme sociale neclasificabil)
Gravida(Fisa 01. Gravida cu
270
raportare) probleme sociale Trimestrul II de sarcina
Gravida(Fisa 01. Gravida cu
253
raportare) probleme sociale Trimestrul III de sarcina
02. Gravida cu
Gravida(Fisa probleme medicale Trimestrul I de sarcina(sau 106
raportare) (sarcina cu risc) neclasificabil)
02. Gravida cu
Gravida(Fisa probleme medicale 193
raportare) (sarcina cu risc) Trimestrul II de sarcina
02. Gravida cu
Gravida(Fisa probleme medicale 199
raportare) (sarcina cu risc) Trimestrul III de sarcina
03. Gravida care a
Gravida(Fisa efectuat consultatii Trimestrul I de sarcina(sau 262
raportare) prenatale neclasificabil)
199
 03. Gravida care a
Gravida(Fisa efectuat consultatii 741
raportare) prenatale Trimestrul II de sarcina
03. Gravida care a
Gravida(Fisa efectuat consultatii 726
raportare) prenatale Trimestrul III de sarcina
Gravida(Fisa Trimestrul I de sarcina(sau
4
raportare) 05. Lauza neclasificabil)
Gravida(Fisa Trimestrul I de sarcina(sau
23
raportare) 06. Avort spontan neclasificabil)
Gravida(Fisa
11
raportare) 06. Avort spontan Trimestrul II de sarcina
Gravida(Fisa
4
raportare) 06. Avort spontan Trimestrul III de sarcina
Gravida(Fisa Trimestrul I de sarcina(sau
15
raportare) 07. Avort medical neclasificabil)
Gravida(Fisa
2
raportare) 07. Avort medical Trimestrul II de sarcina
Gravida(Fisa
1
raportare) 07. Avort medical Trimestrul III de sarcina
08. Nastere
Gravida(Fisa inregistrata la Trimestrul I de sarcina(sau 1
raportare) domiciliu neclasificabil)
Gravida(Fisa Trimestrul I de sarcina(sau
87
raportare) 09. Gravida minora neclasificabil)
Gravida(Fisa
177
raportare) 09. Gravida minora Trimestrul II de sarcina
Gravida(Fisa
143
raportare) 09. Gravida minora Trimestrul III de sarcina
Gravida(Fisa 10. Gravida Trimestrul I de sarcina(sau
65
raportare) neinscrisa la MF neclasificabil)
Gravida(Fisa 10. Gravida
58
raportare) neinscrisa la MF Trimestrul II de sarcina
Gravida(Fisa 10. Gravida
39
raportare) neinscrisa la MF Trimestrul III de sarcina
Gravida(Fisa 11. Gravida inscrisa Trimestrul I de sarcina(sau
184
raportare) de AMC la MF neclasificabil)
Gravida(Fisa 11. Gravida inscrisa
264
raportare) de AMC la MF Trimestrul II de sarcina
Gravida(Fisa 11. Gravida inscrisa
235
raportare) de AMC la MF Trimestrul III de sarcina
Gravida(Fisa 12. Gravida Trimestrul I de sarcina(sau
301
raportare) consiliata neclasificabil)
Gravida(Fisa 12. Gravida
803
raportare) consiliata Trimestrul II de sarcina
Gravida(Fisa 12. Gravida
836
raportare) consiliata Trimestrul III de sarcina
Gravida(Fisa 13. Diagnosticare Trimestrul I de sarcina(sau
33
raportare) precoce a sarcinii neclasificabil)
Gravida(Fisa 13. Diagnosticare
1
raportare) precoce a sarcinii Trimestrul II de sarcina
Gravida(Fisa 14. Ingrijiri prescrise Trimestrul I de sarcina(sau 9
200
raportare) de medic neclasificabil)
Gravida(Fisa 14. Ingrijiri prescrise
9
raportare) de medic Trimestrul II de sarcina
Gravida(Fisa 14. Ingrijiri prescrise
21
raportare) de medic Trimestrul III de sarcina
Total servicii 280170

AMC(Fisa generala) Beneficiar nou Beneficiar cu ref/asis. social Beneficiar monitorizat

Total 30892 6948 165719
01. Copil 0-18 ani 0 1 17
02. Femeie de
varsta fertila (15 -
45 ani) 3572 943 12117
03. Femeie care
utilizeaza metode
contraceptive 831 134 3695
04. Varstnic (peste
65 de ani) 4585 470 25120
05. Persoana
neinscrisa la
medicul de familie 615 55 2012
06. Caz de violenta
in familie 46 37 116
07. Persoana
varstnica fara
familie 291 197 1983
08. Persoana
varstnica cu nevoi
medico-sociale 1305 318 8495
09. Adult cu TBC 118 27 888
10. Adult cu
HIV/SIDA 16 8 81
11. Adult cu
dizabilitati 711 476 5998
12. Administrare
medicamente
persoane
vulnerabile 884 304 10697
13. Adult cu risc
medico-social 3566 1966 19809
14. Adult fara
familie 138 41 443
15. Adult cu boli
cronice 3345 479 19122
16. Varstnic cu boli
cronice 5045 491 36909
17. Varstnic cu TBC 15 6 204
18. Varstnic cu
dizabilitati 601 376 5836
19. Varstnic cu 118 56 640

201
tulburari mintale si
de comportament
20. Varstnic
consumator de
substante
psihotrope 11 1 26
21. Adult cu
tulburari mintale si
de comportament 110 67 530
22. Adult
consumator de
substante
psihotrope 14 2 48
23. Mama minora 95 31 337
24. Lauza 358 38 1453
25. Adult (fara
probleme medico-
sociale) 3740 390 7735
26. Anuntare pentru
screening
populational 641 9 635
27. Caz tratament
paliativ (faza
terminala) 34 11 437
28. Planificare
familiala 64 5 149
29. Consiliere
preconceptionala 23 9 187

Trimestrul
Gravida(Fisa Trimestrul I de sarcina(sau III de
raportare) Total neclasificabil) Trimestrul II de sarcina sarcina
01. Gravida cu
probleme sociale 607 84 270 253
02. Gravida cu
probleme medicale
(sarcina cu risc) 498 106 193 199
03. Gravida care a
efectuat consultatii
prenatale 1729 262 741 726
04. Mama minora 0 0 0 0
05. Lauza 4 4 0 0
06. Avort spontan 38 23 11 4
07. Avort medical 18 15 2 1
08. Nastere
inregistrata la
domiciliu 1 1 0 0
09. Gravida minora 407 87 177 143
10. Gravida
neinscrisa la MF 162 65 58 39
11. Gravida inscrisa 683 184 264 235
202
de AMC la MF
12. Gravida
consiliata 1940 301 803 836
13. Diagnosticare
precoce a sarcinii 34 33 1 0
14. Ingrijiri prescrise
de medic 39 9 9 21

Copil(Fisa raportare) 0-1an 1-5 ani 5-18 ani

Total 17309 18805 34099
01. Nou-nascut (0-
27 zile) 1712 16 13
02. Prematur 116 8 2
03. Copil alimentat
exclusiv la san 2920 103 15
04. Caz boala
infectioasa 207 473 755
05. Copil cu boala
cronica 62 186 504
06. Caz profilaxie
rahitism (vitD) 3248 949 227
07. Caz profilaxie
anemie (fier) 782 782 453
08. Copil nevaccinat
cf. Calendarului 534 618 486
09. Caz HIV/SIDA 4 2 5
10. Caz TBC in
tratament 8 67 52
11. Toxicoman 0 0 0
12. Caz copil cu
nevoi medicale
speciale 113 351 1136
13. Caz copil cu
nevoi medicale
speciale-fara
certificat de hand 55 100 167
14. Caz copil
abandonat 9 20 69
15. Caz copil
dezinstitutionalizat 64 193 364
16. Caz social 1175 3940 6925
17. Caz copil parasit 5 21 78
18. Copil abuzat 0 2 7
19. Deces la
domiciliu 4 0 1
20. Deces la spital 7 4 0
21. Copil cu parinti
migranti 114 334 910
22. Vaccinat
conform 838 688 633

203
calendarului
23. Anuntat la
vaccinare 2080 1223 1335
24. Copil contact
TBC 15 39 169
25. Copil din familie
monoparentala 100 325 763
26. Copil cu
dizabilitati 13 117 580
27. Copil cu
tulburari mintale si
de comportament 1 13 124
28. Copil
consumator de
substante
psihotrope 5 25 46
29. Copil 0-18 ani
(fara probleme
medico-sociale) 2666 5762 9602
30. Anuntare pentru
screening
populational 17 27 43
31. Caz tratament
paliativ (faza
terminala) 0 3 0
32. Copil neinscris la
MF 38 26 34
33. Copil inscris la
MF 385 509 639
34. Triaj
epidemiologic 12 1879 7962

AMC(Fisa boli rare) Beneficiar nou Beneficiar cu ref/asis. social Beneficiar monitorizat
Total 52 12 174
01. AC-trisomie 21
(sindrom Down) 19 4 68
02. AC-trisomie 13
(sindrom Patau) 0 0 0
03. AC-trisomie 18
(sindrom Edwards) 0 0 0
04. AC-anomalii ale
cromozomului X 1 0 1
05. AC-anomalii ale
cromozomului Y 0 0 0
06. AC-sindrom
Lejeune (cri du chat) 0 0 0
07. AC-sindrom
Wolf Hirschhorn 0 1 0
08. AC-sindrom
Prader Willi 0 0 1
09. AC-sindrom 0 0 0
204
Angelman
10. AC-sindrom
Williams 2 0 0
11. AC-sindrom
Rubinstein Taybi 0 0 1
12. AC-sindrom
DiGeorge-
velocardiofacial 0 0 0
13. AC-
retinoblastom 0 0 0
14. AC-
nefroblastom 0 0 0
15. AC-sindrom
Beckwith
Wiedemann 0 0 0
16. AC-alte anomalii
cromozomiale 5 1 11
17. G-osteogeneza
imperfecta 2 0 3
18. G-boala Fabry 0 0 0
19. G-boala Pompe 0 0 0
20. G-boala Gaucher 1 0 0
21. G-tirozinemie 0 0 0
22. G-
mucopolizaharidoza
tip II (sindromul
Hunter) 0 0 0
23. G-
mucopolizaharidoza
tip I (sindromul
Hurler) 0 0 0
24. G-
afibrinogenemie
congenitala 0 0 0
25. G-sindrom de
imunodeficienta
primara 0 0 1
26. G-epidermoliza
buloasa 0 1 0
27. G-fenilcetonurie
sau deficit de
tetrahidrobiopterina
(BH4) 1 0 0
28. G-scleroza
tuberoasa 0 0 1
29. G-scleroza
laterala amiotrofica 1 0 16
30. G-mucoviscidoza 0 0 1
31. G-distrofie
musculara
Duchennesi Becker 2 3 12
32. G-angioedem 0 0 0
205
ereditar
33. G-neuropatie
optica ereditara
Leber 0 0 0
34. G-thalassemia 0 0 1
35. G-boala Wilson 1 0 4
36. G-sindrom
Marfan 0 0 3
37. G-hemofilie 2 0 4
38. G-sindrom
Niemann Pick 0 0 1
39. G-sindrom Rett 0 0 2
40. G-sindrom
Noonan-rasopatie 0 0 0
41. G-
neurofibromatoza 3 0 0
42. G-boala
Huntington 0 0 0
43. G-alte boli
genetice 12 2 43

Gravide clasificate
Total
dupa educatie
Anteprescolar 1
Fara instruire 462
Gimnaziu(8 clase) 2338
Liceu 1263
Postliceala 163
Postuniversitara 13
Prescolar 2
Scoala primara(4
929
clase)
Scoala
Profesionala(arte- 679
meserii)
Universitara 310

SELECTARE ANUALA MEDIERE

Anul:2019
Judetul: TOATE
Date selectate de:administrator
Date introduse de utilizatorul: TOTI
Data selectiei: 2020-07-30 11:22:37
Tabel verificare creat automat de sistem
Activitate Tip persoana Total

206
    4
01. Sprijin emitere acte identitate Adult 1,914
01. Sprijin emitere acte identitate Copil 852
02. Inscriere la medicul de familie Adult 793
02. Inscriere la medicul de familie Copil 1,086
03. Obtinere certificat de handicap Adult 691
03. Obtinere certificat de handicap Copil 203
04. Caz nou luat in evidenta Bolnav cronic 848
04. Caz nou luat in evidenta Copil 0-1 ani 563
04. Caz nou luat in evidenta Copil > 1 an 1,849
04. Caz nou luat in evidenta Gravida 1,133
04. Caz nou luat in evidenta Lauza 545
04. Caz nou luat in evidenta Nou-nascut 887
04. Caz nou luat in evidenta Varstnic 839
05. Vizita si consiliere la domiciliu Bolnav cronic 21,317
05. Vizita si consiliere la domiciliu Copil 0-1 ani 10,121
05. Vizita si consiliere la domiciliu Copil > 1 an 57,033
05. Vizita si consiliere la domiciliu Gravida 5,260
05. Vizita si consiliere la domiciliu Lauza 2,223
05. Vizita si consiliere la domiciliu Nou-nascut 1,175
05. Vizita si consiliere la domiciliu Varstnic 19,464
06. Campanie vaccinare copii Anuntat 14,964
06. Campanie vaccinare copii Vaccinat 5,759
07. Persoana depistata cu TBC Adult 153
07. Persoana depistata cu TBC Copil 15
08. Consemnare probleme sociale Abandon familial 78
08. Consemnare probleme sociale Abandon in unitati medicale - adult 9
Abandon in unitati medicale - copil 0-1
34
08. Consemnare probleme sociale an
Abandon in unitati medicale - copil
7
08. Consemnare probleme sociale peste 1 an
08. Consemnare probleme sociale Abandon scolar 234
08. Consemnare probleme sociale Caz copil cu parinti migranti 916
09. Consemnare deces copil 0-1 an - 7
10. Demers instituire protectie - lege272/2004 - 166
11. Depistare boala(boli frecvente) - 3,402
12. Consemnare probleme in comunitati de romi - 10,897
13. Persoana depistata cu HTA Adult 2,554
13. Persoana depistata cu HTA Copil 4
14. Persoana depistata cu diabet Adult 663
14. Persoana depistata cu diabet Copil 14
15. Persoana depistata cu hepatita Adult 94
15. Persoana depistata cu hepatita Copil 160
16. Persoana sprijinita in obtinerea unor beneficii
5,466
sociale Ajutor social
16. Persoana sprijinita in obtinerea unor beneficii
2,872
sociale Alocatie de sustinere
16. Persoana sprijinita in obtinerea unor beneficii
22,369
sociale Altele
16. Persoana sprijinita in obtinerea unor beneficii Bursa scolara 751
207
 sociale
17. Caz violenta In comunitate 18
17. Caz violenta In familie 252
17. Caz violenta In unitati sanitare publice 2
18. Solicitare S.J.A. - 119
19. Campanie/actiune de sanatate publica In familie/familii 33,591
19. Campanie/actiune de sanatate publica In gradinita 515
19. Campanie/actiune de sanatate publica In scoala 1,423
236,308

8. Set minim de indicatori privind activitatea de asistenţă medicală comunitară prevăzut a fi

raportat la nivel naţional în aplicaţia on-line AMCMSR.gov.ro

(1)Asistenţi medicali comunitari şi moaşe

a)Asistent medical comunitar (Fişa generală)
1.Femeie de vârstă fertilă (15-45 de ani)
2.Femeie care utilizează metode contraceptive
3.Vârstnic (peste 65 de ani)
4.Persoană neînscrisă la medicul de familie
5.Caz de violenţă în familie
6.Persoană vârstnică fără familie
7.Persoană vârstnică cu nevoi medicosociale
8.Adult cu TBC
9.Adult cu HIV/SIDA
10.Adult cu dizabilităţi
11.Administrare de medicamente pentru persoane vulnerabile
12.Adult cu risc medicosocial
13.Adult fără familie
14.Adult cu boli cronice
15.Vârstnic cu boli cronice
16.Vârstnic cu TBC
17.Vârstnic cu dizabilităţi
18.Vârstnic cu tulburări mintale şi de comportament
19.Vârstnic consumator de substanţe psihotrope
20.Adult cu tulburări mintale şi de comportament
21.Adult consumator de substanţe psihotrope
22.Mamă minoră
23.Lăuză
24.Adult (fără probleme medicosociale)
25.Anunţare pentru screening populaţional
26.Caz tratament paliativ (fază terminală)
27.Planificare familială
28.Consiliere preconcepţională
b)Gravidă (fişă raportare)
1.Gravidă cu probleme sociale
2.Gravidă cu probleme medicale (sarcină cu risc)
3.Gravidă care a efectuat consultaţii prenatale
4.Avort spontan
5.Avort medical
6.Naştere înregistrată la domiciliu
208
7.Gravidă minoră
8.Gravidă neînscrisă la medicul de familie
9.Gravidă înscrisă de asistentul medical comunitar/moaşă la medicul de familie
10.Gravidă consiliată
11.Diagnosticare precoce a sarcinii
12.Îngrijiri prescrise de medic
c)Copil (fişă raportare)
1.Nou-născut (0-27 de zile)
2.Prematur
3.Copil alimentat exclusiv la sân
4.Caz de boală infecţioasă
5.Copil cu boală cronică
6.Caz profilaxie rahitism (vit. D)
7.Caz profilaxie anemie (fier)
8.Copil nevaccinat conform calendarului
9.Caz HIV/SIDA
10.Caz TBC în tratament
11.Caz copil cu nevoi medicale speciale
12.Caz copil cu nevoi medicale speciale - fără certificat de handicap
13.Caz copil abandonat
14.Caz copil dezinstituţionalizat
15.Caz social
16.Caz copil părăsit
17.Copil abuzat
18.Deces la domiciliu
19.Deces la spital
20.Copil cu părinţi migranţi
21.Vaccinat conform calendarului
22.Anunţat la vaccinare
23.Copil contact TBC
24.Copil din familie monoparentală
25.Copil cu dizabilităţi
26.Copil cu tulburări mintale şi de comportament
27.Copil consumator de substanţe psihotrope
28.Copil 0-18 ani (fără probleme medicosociale)
29.Anunţare pentru screening populaţional
30.Caz tratament paliativ (fază terminală)
31.Copil neînscris la medicul de familie
32.Copil înscris la medicul de familie
33.Triaj epidemiologic
d)Asistent medical comunitar (fişă raportare boli rare)
1.AC-trisomie 21 (sindrom Down)
2.AC-trisomie 13 (sindrom Patau)
3.AC-trisomie 18 (sindrom Edwards)
4.AC-anomalii ale cromozomului X
5.AC-anomalii ale cromozomului Y
6.AC-sindrom Lejeune (cri du chat)
7.AC-sindrom Wolf Hirschhorn
8.AC-sindrom Prader Willi
9.AC-sindrom Angelman
10.AC-sindrom Williams

209
11.AC-sindrom Rubinstein Taybi
12.AC-sindrom DiGeorge-velocardiofacial
13.AC-retinoblastom
14.AC-nefroblastom
15.AC-sindrom Beckwith Wiedemann
16.AC-alte anomalii cromozomiale
17.G-osteogeneză imperfectă
18.G-boala Fabry
19.G-boala Pompe
20.G-boala Gaucher
21.G-tirozinemie
22.G-mucopolizaharidoză tip II (sindromul Hunter)
23.G-mucopolizaharidoză tip I (sindromul Hurler)
24.G-afibrinogenemie congenitală
25.G-sindrom de imunodeficienţă primară
26.G-epidermoliză buloasă
27.G-fenilcetonurie sau deficit de tetrahidrobiopterină (BH4)
28.G-scleroză tuberoasă
29.G-scleroză laterală amiotrofică
30.G-mucoviscidoză
31.G-distrofie musculară Duchennesi Becker
32.G-angioedem ereditar
33.G-neuropatie optică ereditară Leber
34.G-thalassemia
35.G-boala Wilson
36.G-sindrom Marfan
37.G-hemofilie
38.G-sindrom Niemann Pick
39.G-sindrom Rett
40.G-sindrom Noonan-rasopatie
41.G-neurofibromatoză
42.G-boala Huntington
43.G-alte boli genetice
(2)Indicatori de urmărit de către mediatorii sanitari
1.Sprijin emitere acte de identitate
2.Înscriere la medicul de familie
3.Obţinere certificat de handicap
4.Caz nou luat în evidenţă
5.Vizită şi consiliere la domiciliu
6.Campanie de vaccinare copii
7.Consemnare de probleme sociale
8.Consemnare de deces copil 0-1 an
9.Demers instituire legislaţie privind protecţia drepturilor copilului
10.Consemnare probleme în comunităţi de romi
11.Persoană sprijinită în obţinerea unor beneficii sociale
12.Caz de violenţă
13.Solicitare S.J.A.
14.Campanie/Acţiune de sănătate publică

210
 7. Instrument de autoevaluare/ evaluare a succesului ECI/ UJSS

ECI+/UJSS+/3M+ OBSERVAȚII
Este recomandabil ca periodic să
se analizeze toți acești factori
„CULTURA COLABORĂRII
„În situația în care nu există o tradiție/istorie a colaborării într-o comunitate sau aceasta este într-o
stare incipientă, înainte de începerea colaborării este importantă educarea viitorilor colaboratori cu
privire la beneficiile și procesul colaborării.” 113

ECI are la bază principiul colaborării:

Principiile care guvernează serviciile de interes public local din comunitate, parteneri în ECI, au ca
element comun incluziunea socială, împlinirea și dezvoltarea personală, etc. Prin urmare, există deja
legitimitatea garantată prin actele normative care reglementează sistemul educației, al asistenței
medicale comunitare și al asistenței sociale, de a implementa colaborarea interinstituțională.
1. La nivelul școlii: misiunea acesteia nu privește exclusiv programa şcolară organizată pe materii
bine delimintate. Principiul incluziunii sociale este unul dintre principiile care guvernează
învătământul preuniversitar, universitar și învățarea pe tot parcursul vieții.
În conformitate cu prevederile Legii nr.1/2011, idealul educaţional al şcolii româneşti constă în
dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii
autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi
dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea
cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.
2. Misiunea asistenței medicale comunitare:
Identificarea activă, în colaborare cu serviciul public de asistenţă socială, a problemelor medico-
sociale ale comunităţii şi, în special, ale persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile și facilitarea
accesului populaţiei, în special al persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, la servicii de
sănătate şi sociale, reprezintă obiective ale asistenței medicale comunitare, potrivit OUG nr.18/2017.
3. Asistența Socială acordată de primărie si colaboratorii ei este prin definiție o forma de colaborare.
De aceea s-a inventat Asistența Socială : pentru că era necesară o formă de sprijin care implică toate
aspectele si etapele vieții unei persoane.
Una dintre principala misiune a asistenței sociale este schimbarea.

„Grupul de colaboratori este perceput ca fiind un lider în comunitate”

„Percepția publică ar trebui să fie direct proporțională cu amploarea proiectelor asumate de grup,
proiectele ample, cu impact la nivelul unei comunități largi necesită legitimitate extinsă, în timp ce
proiectele la o scară mai redusă necesită legitimitate în ceea ce privește percepția unui grup mai
restrâns.”114

Programul de acțiuni comunitare pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale presupune

implicarea tuturor serviciilor publice de interes local din cele 7/9 arii relevante. ECI este facilitatorul
cel mai potrivit pentru a promova direcțiile de acțiune și legăturile organice dintre acestea în
combaterea sărăciei în comunitate, identificate și asumate prin Strategia națională privind
incluziunea socială și combaterea sărăciei aprobată prin HG nr.383/2015.
Prezumția este ca acest nucleu de profesioniști înțelege problemele comunității/ale persoanelor din
comunitate și este cel mai potrivit interlocutor pentru identificat soluții. Va avea impact la nivelul
comunității în toate aspectele dezvoltării urbane si pentru toate categoriile de locuitori.
ECI trebuie să discute împreună soluțiile și să le promoveze în relația cu alte servicii publice de
interes local și cu autoritățile administrației publice locale.

„Climat politic/social favorabil”

„Instituțiile partenere ar trebui să facă eforturi în vederea creșterii vizibilității colaborării în ochii
liderilor cheie în vederea îmbunătățirii climatului politic. Grupurile de colaboratori ar trebui să-și
fixeze scopuri în mod realist astfel încât sa îndeplinească cerințele politice și sociale.” Climatul
politic și social care poate influența în mod pozitiv sau negativ succesul unei colaborări de
grup/interinstituționale cuprinde liderii politici, persoanele care controlează resursele într-o
comunitate, formatorii de opinie și publicul larg.”115

Este necesară argumentarea ECI din toate perspectivele:

1. din punct de vedere al interesul public si politicilor locale;
2. din punct de vedere al sectorului profit;

113
Adaptare după descrierea celor 19 factori din Collaboration: What Makes It Work. A Review of Research Literature on Factors Influencing Successful
Collaboration, autori Paul W, Mattessich, Ph.D., Barbara R. Monsey, M.P.H., 1992, traducere Andreea Dina & Dorina Vicol
114
Idem 1
115
Idem 1
211
 3. din punct de vedere al societății civile din comunitate: culte, ong-uri, media, etc.

Planul de vizită al UJSS în comunitățile județului în care funcționează ECI trebuie să aibă în vedere
în mod explicit valorificarea tuturor resurselor din comunitate și să faciliteze identificarea
obiectivelor comune din punctul de vedere al combaterii sărăciei și excluziunii sociale între toți
actorii relevanți din comunitate – administrația locală, în special structurile deliberative ale acesteia
(consilierii locali, primarul, viceprimarul), dar și serviciile publice care funcționează în subordinea
consiliului local sau în aparatul de specialitate al primarului, precum și orice structură cu rol
tradițional sau asumat de formator de opinie (structurile asociative, inclusiv cultele). Sectorul privat
pentru profit este parte esențială între actorii relevanți din comunitate, nu doar pentru că ar trebui să
aibă în vedere principiile responsabilității sociale corporatiste, dezvoltării sustenabile, sau
achizițiilor responsabile social, etc., dar pentru că interdependența între calitatea forței de muncă din
comunitate, capitalul uman, puterea de cumpărare, etc. Sectorul pentru profit are motive să fie
interesat în combaterea sărăciei. Fiecare comunitate trebuie să dezbată acest subiect.

Echipele ECI facilitează înțelegerea acestor legături.

Pentru lectură:
http://www.newstatesman.com/sites/default/files/ns_webb_trust_supplement_oct_2015.pdf

Este esențial ca toți acești actori care sunt formatori de opinie și principalii contributori la bugetul
local să fie implicați și ținuți la curent cu rolul ECI, utilizarea PAC, etc.

„CARACTERISTICILE CALITĂȚII DE MEMBRU”

„Respect reciproc, înțelegere și încredere”
„Acest factor se referă la faptul că membrii unui grup de colaboratori împărtășesc respect și
înțelegere cu privire la ceilalți membri din grup și organizațiile pe care aceștia le reprezintă: modul
de operare, normele culturale și valorile specifice, limitări etc.” 116

Nivelul de prestigiu de care se bucură o profesie sau o instituție este diferit în diverse culturi și poate
afecta atât relațiile în echipă, cât și succesul echipei în comunitate, inclusiv cu impact direct asupra
cazurilor, asupra sprijinului pe care ECI îl acordă persoanei/familiei/comunității în depășirea stării
de dificultate/combaterea sărăciei și excluziunii sociale.
Sunt relevante atât sondajele de opinie pe subiectul „nivel de încredere”, căt și experiențele
personale sau anecdotele locale.
Vezi și rezultate controlului tematic realizat de ANPIS, privind înfiinţarea SPAS.
http://www.mmanpis.ro/wp-content/uploads/2019/05/RAPORT-TEMATIC-NATIONAL-privind-
rezultatele-Campaniei-%E2%80%9DCONTROLUL-DE-FOND-AL-SERVICIILOR-PUBLICE-DE-
ASISTENTA-SOCIALA%E2%80%9D.pdf

Este o cerință obligatorie ca membrii ECI/UJSS să respecte abordarea profesională specifică fiecărei
profesii și codurile de etică.
Este rolul UJSS să sprijine și să monitorizeze ECI din fiecare UAT din județ în vederea colaborării
eficiente bazată pe toleranță și respect interdisciplinar și pe o colaborare loială interinstituțională.
În ședințele săptămânale ale ECI și ședințele de supervizare ale UJSS este necesar să se aloce timp
acestor aspecte. Analiza lor trebuie să fie formală și să se consemneze ariile cele mai sensibile, sau
informațiile care necesită schimbări de atitudine, informare mai explicită a rolurilor instituțiilor,
abordarea acestor aspecte în campaniile de informare și sensibilizare a publicului, de promovare a
drepturilor cetățenilor.
Colaborarea interdisciplinară și cea interinstituțională sunt esențiale în respectarea drepturilor
omului. Așa a fost și justificat principiul răspunsului exhaustiv la nevoile diverse ale persoanelor,
deci, răspunsul integrat.
Cunoașterea reciprocă a domeniului și competențelor este, de asemenea, esențială.

„Reprezentativitatea membrilor”
„Partenerii din grupul de colaboratori ar trebui să cuprindă reprezentanți din fiecare segment al
comunității care va fi afectat de activitățile grupului.” 117
Deşi potrivit cererii de finanțare echipa ECI este formată din 3 specialiști, în activitatea de
combatere a sărăciei si excluziunii sociale trebuie implicate toate resursele din comunitate chiar
dacă nu fac parte din grupul țintă. Este rolul ECI, în principal al managerului de caz în serviciile de
asistență comunitară integrată pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale să identifice și, după
caz, să consulte, să colaboreze, să includă pe lista resurselor comunității toți specialiștii din
comunitate. La un moment dat, pentru consultarea publică a politicilor locale, pentru peer-review,
pentru referire în soluționarea unui caz, etc. poate fi esențial să știi de existența acelui specialist și să
îi poți consulta/implica.
În funcție de complexitatea fiecărui caz, asistentul social, manager de caz, atrage în echipă și alți
specialiști/persoane resursă, sau referă cazurile spre aceștia.
116
Idem 1
117
Idem 1
212
 „Membrii grupului sunt conștienți de beneficiile colaborării în interes propriu profesional și
instituțional.”118
Rapoartele de activitate, sesiunile de monitorizare și ședințele de supervizare vor conține
rubrici/discuții despre conștientizarea acestor aspecte. În manualul de supervizare sunt incluse
recomandări de monitorizare a dificultăților/barierelor de flexibilizare a regulilor instituționale în
favoarea colaborării.
Materialele de promovare conțin mesaje explicite despre aceste beneficii.
Se utilizează instrumente de autoevaluare pentru depășirea stresului profesional în special în relațiile
de colaborare interdisciplinară. Argumentarea punctelor de vedere specifice profesiei față de o
problemă comună ECI, poate conduce la descurajarea participării efective, tensiuni în relațiile din
echipă, dacă, față de interesul superior al beneficiarului, deci al implementării țintelor/obiectivelor
acestuia (în toate zonele vulnerabile – sănătate, educație, bunăstare, etc.), fiecare specialist membru
al ECI, nu este conștient în mod constant de beneficiile colaborării.
Este aplicabil şi la nivel individual/ fiecărui specialist din ECI/UJSS, şi la nivelul de instituție.
Personalul UJSS va include în planul de monitorizare, aspectele rezultate din feedback-ul ECI și va
aloca timp discutării acestor aspecte în ședințele cu ECI.
Unul dintre indicatorii de performanță al membrilor ECI ar trebui să privească acest aspect.

„Abilitatea de a face compromisuri”119

Acest criteriu este în strânsă legătură cu cel precedent. Într-adevăr, pentru fiecare membru al ECI,
colaborarea permanentă presupune și apariția situațiilor în care deciziile profesionale individuale nu
pot corespunde cu cele ale colegilor din ECI. Cu cât este mai bine pregătit profesional, dar și mai
documentat în cazul pe care îl analizează, cu atât mai bine își poate argumenta punctul de vedere în
dezbaterea cu colegii din cadrul ședințelor ECI.
Însă, tocmai acesta este compromisul așteptat din partea echipei ECI: să ajungă la un agreement
bazat pe interesul superior al beneficiarului. Obiectivul ECI este implementarea planului
beneficiarului de a depăși situația de dificultate, de a se dezvolta, de a deveni independent economic,
etc. Obiectivele pe care beneficiarul și le asumă în planul de servicii depind de disponibilitatea
specialiștilor din ECI de a respecta autodeterminarea acestuia. Oricum, el este numitorul
comun, iar succesul ECI se măsoară, în primul rând în atingerea acestor obiective.
Echipa UJSS urmărește în mod constant respectarea acestor principii și facilitează înțelegerea de
către echipă și comunitate a faptului că performanța unui serviciu public constă în capacitatea
inclusivă a acestuia, chiar dacă, aparent/pe termen scurt, incluziunea poate conduce la
compromiterea/scăderea în medie a rezultatelor/performanțelor.
„PROCESUL/STRUCTURA
„Membrii grupului împărtășesc aceeași miză/obiectiv – atât ceea ce privește desfășurarea activității,
cât și rezultatele. Membrii grupului au sentimentul că stăpânesc/controlează atât modul în care
grupul lucrează, cât și rezultatele obținute.” 120

Managementul de caz anti sărăcie – plan de acțiuni comunitare/plan de intervenție/de servicii

In mare, obiectivul este stabilit prin proiect – combaterea sărăciei si excluziunii sociale, dar, aplicat,
fiecare membru al echipei trebuie să creadă în conceptul proiectului și să îl aplice cu încredere și
profesionalism.
Esențial, însă, este faptul că, modelul SCI pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale, nu este
exclusiv în sarcina ECI și nici în sarcina exclusivă a UAT-ului, cu scopul de atingere a rezultatelor
concrete în eliminarea sărăciei și asigurarea unei comunități prospere. Chiar și cu implicarea
tuturor actorilor locali, sărăcia nu poate fi combătută exclusiv prin forțe locale, este necesar
suportul din afara comunității. Avem în vedere chiar monitorizarea periodică/susținută a
obiectivelor asumate, nivelul performant și loial de colaborare interinstituțională, dar și sprijin în
atragerea resurselor din afara comunității. Fie că este vorba de implementarea mecanismelor de
cooperare între județ și UAT prevăzute de lege, pentru dezvoltarea serviciilor sociale, formare
profesională continuă, etc., fie de advocacy în cadrul comisiei județene de incluziune socială, fie de
know how pentru atragerea de fonduri nerambursabile, etc.
Este rolul UJSS să includă în planul de monitorizare, în planul de vizită în comunitate și în
comunicarea la nivel județean în implementarea Protocololului județean de colaborare a acestor
aspecte.
Utilizând schema privind eliminarea barierelor în combaterea sărăciei la nivel
comunitar/județean/național, UJSS identifică vulnerabilitățile în mecanismul de colaborare
interinstituțională la nivel local, dar și județean de incluziune socială, ceea ce presupune inclusiv
mecanismul județean de incluziune socială și propune/discută soluții pentru eliminarea acestor
bariere, pentru implementarea cel puțin a prevederilor obligatorii din legislația în vigoare. Avem în
vedere cel puțin prevederile art.114 din Legea asistenței sociale nr.292/2011, dar nu numai.

118
Idem 1
119
Idem 1
120
Idem 1
213
 În cazul în care se simt descurajați, suprasolicitați, depășiți, etc. și simt că nu pot realiza ce și-au
propus în proiect, în activitatea de supervizare asigurată de UJSS sunt necesare discuții.
Unul dintre rolurile ședințelor periodice este raportarea permanentă la obiectivele și conceptul
proiectului.

UJSS monitorizează dacă SPAS a elaborat şi aplică proceduri interne pentru implementarea
managementului de caz pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale, regulament de organizare
și funcționare a serviciului de asistență comunitară, implementarea pe lângă standardele minime de
calitate a instrumentelor de lucru elaborate în cadrul proiectului, complementarea celor prevăzute în
standardele minime de calitate.

„Multiple niveluri de luare a deciziilor”

„Acest factor implică că fiecare nivel de management – superior, tactic și operațional, din cadrul
fiecărei organizații să participe la procesul de luare a deciziei în cadrul grupului. Aceasta se poate
realiza prin crearea de mecanisme de implicare a personalului din diverse niveluri de management al
fiecărei organizații încă de la începutul colaborării. Implicarea liderilor nu este suficientă pentru
succesul unei colaborări de amploare, acesta necesitând și participarea unor persoane cheie,
talentate de la alte niveluri de management.” 121

ECI (care reprezintă SPAS/CJRAE/CMBRAE/DSP) elaborează proceduri interinstituționale pentru

punerea în practică a managementului de caz.

În acest domeniu, orice activitate este o decizie.

Nu există scuză de executare, fără raționamentul logic al proiectului şi implementarea deciziei
profesionale, corespunzător rolului în echipă și în instituție.
AS/AMC/CS au rol esențial.

„Flexibilitate”
„Și în acest caz este importantă monitorizarea grupului de colaboratori în vederea menținerii unei
atitudini flexibile, deoarece grupurile tind să consolideze/solidifice de-a lungul timpului norme care
le limitează/constrânge modul de gândire și de comportament.” 122
Platforma, ședințele periodice, comunicarea directă între specialiști, fără barierele birocratice ale
instituției, dar cu respectarea cadrului agreat interinstituțional prin protocoalele de colaborare.
Modelul SCI are la baza maximizarea modelului de colaborarea în primul rând la nivel operațional,
în cadrul ECI/UJSS.

„Stabilirea unor roluri clare și orientări cu privire la politici” 123

Serviciile acordate în cadrul proiectului, activitatea ECI și UJSS respectă legile-cadru și legile
speciale din toate cele trei domenii, inclusiv legislația secundară reprezentată de hotărâri ale
Guvernului și ordine ale miniștrilor.
De asemenea, ECI și UJSS respectă prevederile protocoalelor interinstituționale semnate în cadrul
proiectului și, conform acestora, implementează instrumentele de lucru elaborate în vederea
eficientizării serviciilor comunitare integrate și care, după pilotarea acestora în cadrul proiectului
vor fi reglementate prin ordin comun, devenite obligatorii la nivel național.
Atribuțiile sunt prevăzut în fișele de post ale membrilor ECI angajați în cadrul serviciilor publice pe
care le reprezintă în cadrul mecanismului de colaborare interinstituțională.

„Adaptabilitate”
„Dacă este necesar, viziunea și scopurile unui grup de organizații colaboratoare pot fi revizuite cu
regularitate.”124
Rolurile sunt reglementate prin legislația în vigoare pentru fiecare domeniu. În ceea ce privește
atribuțiile în proiect, acestea au la bază tot legislația în vigoare și implementarea procedurilor de
lucru elaborate în cadrul proiectului și care, cel puțin până în acest moment nu exced legilor în
vigoare și nu se va întâmpla asta. Metodologiile elaborate vor fi aprobate prin ordin comun, deci, în
implementarea și cu respectarea actelor normative, cel puțin cele de rang superior – legi, hotărâri ale
Guvernului.
Instituțiile partenere elaborează proceduri interne cu privire la comunicare nemijlocită între
membrii ECI/UJSS

În cazul ECI SCICES membrii echipei și instituțiile pe care le reprezintă știu că proiectul în care
sunt implicați va testa metode de lucru adecvate populației fără resurse, ceea ce poate presupune
dificultăți în implementare, în adaptare, o frecvența poate destul de mare a schimbărilor în modul de
intervenție, fluctuație de personal și rezistență la schimbare/reacții de nemulțumire din partea
comunităților/persoanelor/familiei.
121
Idem 1
122
Idem 1
123
Idem 1
124
Idem 1
214
 Specialiștii din echipă sunt conștienți de acest lucru, prin natura profesiei, în special asistenții
sociali. Adaptabilitatea este una dintre competențele esențiale în asistență socială și în general, în
profesiile asistențiale.
„COMUNICAREA”
„Comunicare deschisă și frecventă”
„(...) Comunicarea selectivă trebuie evitată, deoarece favorizează fragmentarea grupului.
O altă componentă de succes a comunicării se referă la recunoașterea faptului că într-o colaborare
inter organizațională problemele sunt inerente și că acestea trebuie să fie comunicate. De asemenea,
recunoașterea conflictului ca fiind benefic și că vor apărea subiecte asupra cărora colaboratorii “pot
fi de acord să nu fie de acord”125
Prin proiect sunt puse la dispoziție instrumentele necesare comunicării deschise și permanente, în
baza protocoalelor de colaborare semnate. Cum ar fi: platforma online, obligaţia întâlnirilor
ECI/UJSS cum ar fi în şedinţele săptămânale, prin telefon, etc.

„Stabilirea legăturilor de comunicare formale și informale”

„Demersurile care implică comunicare cum ar fi grupurile de lucru interinstituționale, întâlnirile și
sesiunile de formare profesională/instruire ar trebui să faciliteze cooperarea, înțelegerea și transferul
de informații.”126

„SCOPUL”
„Scopuri și obiective concrete, realizabile.
„La debutul procesului de colaborare, grupul de organizații ar trebui să formuleze obiective clare,
concrete și ulterior să raporteze progresul în mod periodic.”
„(...) Scopurile nerealiste și neclare sunt descurajante pentru membrii grupului și reduc entuziasmul
acestora.”
Viziune comună.
(..) se impune implicarea membrilor în construirea acestei viziuni comune și ulterior a limbajului și
a acțiunilor care rezultă din aceasta/ în vederea împlinirii acesteia.”
Scop unic.
„Misiunea, scopurile și activitățile grupului de colaboratori, deși se pot suprapune parțial cu
misiunea, scopurile și activitățile specifice fiecărei organizații în parte, nu trebuie să fie identice.
(..)127
Van de Ven (1976) sugerează că scopul unui grup de colaboratori trebuie să fie suficient de apropiat
de scopul fiecărei organizații membre în parte pentru ca apartenența la grup să devină atractivă.
Același autor adaugă că, în cazul în care scopul colaborării se suprapune în totalitate peste scopul
unei organizații membre, fie acea organizație nu va participa, fie chiar va încerca să submineze
colaborarea.”

CONCEPTUL PROIECTULUI
Și indicatorii de rezultat pe fiecare domeniu.

Prin acest proiect sperăm ca specialiștii din serviciile publice asistențiale să fie pregătiți cu
instrumente de lucru potrivite și cu o abordare corectă, să poată sprijini familiile/persoanele cu
multiple nevoi să-și îmbunătățească nivelul de trai și calitatea vieții.

Schimbarea mentalității înspre o imagine pozitivă și bazată pe respectul la autodeterminare, precum

și schimbarea modului de abordare în relaţionarea cu persoanele afectate de lipsa resurselor
reprezintă elemente esenţiale ale SCI.

RESURSELE”
Fonduri suficiente”
(...) Pot fi luate în considerare atât resursele membrilor, cât și resurse provenite din surse externe.
Sprijinul în natură poate fi la fel de valoros ca și cel financiar.”

Organizator/lider competent”
„(...) Liderul grupului trebuie să fie un bun cunoscător al domeniului de activitate al grupului, să
aibă o bună imagine și abilități manageriale.” 128

125
Idem 1
126
Idem 1
127
Idem 1
128
Idem 1
215
 III. 4. Instrumente de lucru aferente asigurării resurselor on-line pentru familie și
comunitate

1. Ghid pentru combaterea segregării în comunitate

Ce este segregarea?
Segregarea se referă la separarea unor persoane după anumite criterii (de gen, de vârstă, etnie, rasă, religie, sociale,
economice, etc.) în grupuri organizate care îşi desfăşoară activitatea separat de persoane care nu aparţin acestor
grupuri. Ca urmare a segregării, se consitutie două grupuri: grupul majoritar (comunitatea majoritară) şi grupul
minoritar (comunitatea segregată sau grupul segregat, considerat un grup dezavantajat, un grup vulnerabil, etc.).
Segregarea, indiferent după ce criterii, se întâlneşte în toate ţările, anumite consecinţe ale segregării fiind
considerate problematice şi contracarate prin formularea unor politici publice, în mod special cele legate de
concentrarea grupurilor dezavantajate sau marginalizate.
De exemplu, „concentrarea sărăciei, considerată a fi un mecanism de reproducere socială care generează mari
costuri economice şi sociale, atât la nivel individual, cât şi asupra întregului oraş, nivelul angajaţilor şi cel
educaţional, rasa sau caracteristicile etnice, reprezintă astfel de aspecte problematice pentru spaţiul urban. Apare
totodată o listă foarte lungă de efecte negative rezultată din concentrarea rezidenţială a persoanelor sărace, a ratei
şomajului, al accesului precar la facilităţile urbane, a ineficienţei serviciilor sociale, precum şi a expunerii
permanente la dezastre naturale, poluare şi violenţă” 129.

Criterii de segregare: spaţială (urbană/ rurală/ rezidenţială), etnică, rasială, confesională, de gen, economică,
ocupaţională/profesională, socială, şcolară. Segregarea se poate face şi după două sau mai multe criterii simultan.

Desegregarea se referă la eliminarea segregării, la combaterea formelor de discriminare, aşa cum sunt menţionate
în legislaţie şi la promovarea incluziunii sociale a persoanelor provenind din grupuri vulnerabile/dezavantaajate. În
acest scop, se recomandă:

Ø identificarea grupurilor vulnerabile la nivel judeţean, local şi comunitar, analiza teritorială a segregării;
Ø elaborarea unui plan de măsuri de combatere a segregării şi a discriminării, la nivel judeţean, local şi
comunitar, pornind de la informaţiile obţinute la punctul 1 şi de la domeniile de intervenţie (educaţie,
sănătate, ocupare, locuire);
Ø identificarea instituţiilor publice şi/sau private care influenţează (pozitiv/negativ) implementarea planului
de măsuri de combatere a segregării în comunitate;
Ø stabilirea unor domenii prioritare de acţiune în implementarea planului de măsuri de combatere a segregării
la nivel judeţean/local şi comunitar, ca parte integrantă a planului de acţiuni comunitare de combatere a
sărăciei şi excluziunii sociale;
Ø colaborarea interinstituţională în implementarea planului de măsuri de combatere a segregării, parteneriatul
între instituţii publice/ private/ neguvernamentale în implementarea planului de măsuri de combatere a
segregării şi a discriminării.

Pentru a combate segregarea la nivelul comunităţii, este necesară promovarea şi corelarea unor măsuri de
incluziune socială din domeniile de intervenţie educaţie, sănătate, locuire, ocupare.

Domeniul prioritar de acţiune desegregarea vizează informarea comunităţii cu privire la analiza segregării, la
efectele negative ale acesteia, la cadrul normativ referitor la nediscriminare, la diversitate, la egalitatea de şanse şi
la măsurile ce vor fi luate în scopul combaterii discriminării şi promovării egalităţii de şanse.

Domeniul prioritar de acţiune asigurarea accesului nediscriminatoriu al persoanelor aparţinând grupurilor

vulnerabile la serviciile sociale, la educaţie, sănătate, locuire, ocupare, analiza situaţiei locale privind accesul şi
accesarea acestor servicii,promovarea unui program de îmbunătăţire a accesului nediscriminatoriu al persoanelor
129
Citat de pe site ul www.segregareurbana.blogspot.com
216
din grupurile vulnerabile la serviciile menţionate, implicarea comunităţii locale în activităţi de facilitare a accesului
persoanelor din grupul vulnerabil la serviciile sociale.

Domeniul prioritar de acţiune cooperarea interinstituţională, se referă la stabilirea parteneriatului public-public,

public-privat şi a responsabilităţilor fiecărui partener în implementarea planului. Acţiuni ce pot fi întreprinse în
scopul desegregării: identificarea instituţiilor publice şi/sau private care influenţează (pozitiv/ negativ)
implementarea planului de combatere a segregării la nivel judeţean/ local/ comunitar.

Măsurile de desegregare trebuie să îndeplinească câteva cerinţe:

Ø să fie dezvoltate în acord cu nevoile locale identificate şi adaptate specificulul local;
Ø să stimuleze interacţiunea între comunitatea desegregată şi membrii comunităţii majoritare.

Alegerea măsurilor pentru desegregare va avea în vedere:

 cauzele segregării şi principalii factori cara au contribuit la segregare (autoritatea locală, politicile publice,
autosegregarea),
 dificultăţile comunităţii segregate,
 factorii care pot contribui la desegregare şi cum anume,
 dificultăţile în procesul de desegregare şi cum pot fi depăşite,
 îmbinarea unor măsuri generale destinate pregătirii procesului de desegregare şi construirii unor relaţii
pozitive între comunitatea segregată şi comunitatea majoritară cu măsuri specifice principalelor domenii de
intervenţie (educaţie, sănătate, ocupare, locuire).

Pentru implementarea măsurilor în favoarea desegregării, este important să se stabilească concret, la nivelul fiecărei
comunităţi activităţile şi acţiunile (generale şi specifice) corespunzătoare. Activităţile şi acţiunile, generale şi
specifice, trebuie organizate şi monitorizate periodic, încurajate interacţiunile şi dialogul dintre membrii
comunităţii segregate şi ai comunităţii majoritare.
Accesaţi documentul online Model Plan de măsuri de combatere a segregării în comunitate

Exemple de acţiuni şi activităţi în scopul desegregării

1. Acţiuni şi activităţi generale în scopul pregătirii desegregării

- reducerea sau dispariția decalajului care ține de existența/ calitatea serviciilor;
- micșorarea/ dispariția distanței fizice între comunitatea marginalizată și restul comunității;
- desfășurarea de activităţi comune de membrii grupului vulnerabil segregat și ai comunității majoritare cu
scopul de a îmbunătăți relația dintre cele două comunități;
- consultări cu comunitatea segregată, informarea privind planul de combatere a segregării, obţinerea
consimţământului comunităţii pentru implementarea acţiunilor prevăzute în plan, analiza avantajelor şi
dezavantajelor pentru comunitate;
- îmbunătățirea atitudinii comunităţii majoritare față de comunitatea segregată, prin discuţii, acţiuni comune,
cunoaşterea reciprocă între cele două comunităţi, interacţiunea între membrii comunităţilor.

2. Acţiuni şi activităţi specifice domeniilor de intervenţie

2.1. Educaţie
a) organizarea unor cursuri de educaţie alternativă (sport, muzică, artă, autocunoaştere), în comun;
b) organizarea unor centre (activităţi) de tip școală după şcoală;
c) organizarea unor cursuri, evenimente culturale pentru adulţi și copii ( ex. școala părinţilor);
d) facilitarea accesului la școală - asigurarea transportului până la şcoală;
e) organizarea de cursuri pentru mediatori şcolari, cadre didactice, părinţi cu tematica incluziunii, egalităţii de
şanse, combaterea discriminării;
f) sprijinirea integrării în şcoală a copiilor transferaţi de la şcolile segregate;
g) elaborarea, implementarea şi monitorizarea planului de desegregare la nivelul şcolilor.

2.2. Sănătate

217
 a) formarea şi angajarea de mediatori sanitari pentru a facilita accesul membrilor comunității segregate la
servicii de sănătate;
b) formarea şi angajarea de asistenti medicali comunitari pentru a acorda servicii medicale populatiei de
etnie roma;
c) formarea personalului medical pe tematica incluziunii, egalităţii de şanse, combaterea discriminării;
d) campanii de informare despre un stil de viaţă sănătos, cu implicarea membrilor comunităţii;
e) derularea de cursuri de promovare a unui stil de viaţa sănătos, cu participarea membrilor comunităţii.

2.3. Ocupare
 încurajarea angajării membrilor comunităţii segregate în echipă cu membrii comunității majoritare;
 stimularea, la locul de muncă a interacţiunilor între membrii comunității segregate şi membrii comunităţii
majoritare;
 calificarea membrilor comunităţii segregate, participarea la cursuri de formare profesională pentru a le
creşte oportunităţile de integrare pe piaţa muncii şi implicit în societate;
 oranizarea unor evenimente informale la locul de muncă de tipul team-building, cunoaşterea sărbătorilor
religioase şi a semnificaţiei lor.

2.4. Locuire
a) pregătirea relocării comunităților segregate;
b) investiții în infrastructură necesare dezvoltării comunităţii segregate şi a menţinerii cailor de comunicaţie
(drumuri, poduri, şosele);
c) investiții în infrastructura comunităţii segregate pentru a reface legăturile cu comunitatea majoritară
(repararea drumurilor);
d) acces la utilităţile publice (apă potabilă, canalizare, energie electrică, salubrizare, încălzire) al locuințelor
din zona segregată;
e) asigurarea de locuinţe cu condiţii optime de locuit tuturor membrilor comunităţii segregate;
f) îmbunatatirea condiţiilor de locuit pentru membrii comunităţii segregate (racordarea la reteua de apă
potabilă, canalizare, energie electrică,salubrizare, încălzire).

2. Instruire/ material resursă privind problematica consumului de alcool și alte droguri/

problematica adicțiilor pentru persoana/ familia care beneficiază de suportul ECI

1). Instruire/material resursă privind problematica consumului de alcool pentru specialistul care lucrează cu
persoana/familia care beneficiază de suportul ECI
Consumul excesiv de alcool, ca şi comportament de risc poate fi redus prin depistarea timpurie şi prin intervenţia
preventivă asupra beneficiarilor de servicii comunitare începând de la primele contacte ale specialiştilor echipei
comunitare integrate cu aceştia, din etapa evaluării iniţiale a cazului. Evaluarea ințiala a cazului se realizează în
echipa multidisciplinară, fiecare specialist poate să observe în comportamentul persoanei/familiei anumite semnale
de alarmă, schimbări comportamentale care pot constitui indicii privind consumul excesiv de alcool. Consumul de
băuturi alcoolice nu este întotdeauna nociv pentru starea de sănătate.
1. Consum moderat (normal) de alcool înseamnă o sticlă de bere (330 ml), un pahar de vin (450 ml),1 pahar
mic de tărie (44 ml),
2. Consum exagerat de alcool înseamnă:
La femei: mai mult de 7 băuturi pe saptămână sau 1 băutură pe zi,
La bărbaţi: mai mult de 14 băuturi pe săptămână sau 2 băuturi pe zi,
Persoane cu vârsta peste 65 de ani - 1 băutură pe zi.
Depăşirea acestor cantităţi indică un consum problematic de alcool.
Efectele consumului de alcool asupra organismului depind de cantitatea de alcool consumată, de toleranţă
persoanei la alcool, de sex (femei/bărbaţi) şi alte caracteristici ale sistemului nervos (excitabilitatea, viteza de
reacţie, etc.). În funcţie de cantitatea de alcool consumată, consecinţele pot fi pozitive şi negative, primele se
instalează cele pozitive.
1. Pozitive: stare de bine, de relaxare, dezinhibiţie a comportamentului, bună dispoziţie, sociabilitate, logoree,
energie.

218
 2. Nocive: încetineşte funcţionarea sistemului nervos, perturbă percepţia, afectează limbajul (incoerență),
stare emoţională fluctuanta (euforica sau agresivitate), pot apărea diverse devianțe în termeni de:
comportament violent, mişcarea (echilibru, dezorientare ), gândirea (confuzie), memoria, vederea (vedere
dublă, neclară), auzul, pentru că alcoolul blochează mesajele care ajung la creier.
În cantitate mare, alcoolul deteriorează funcţionarea creierului pe termen lung (scade capacitatea de concentrare, se
reduce viteza de reacţie, inhibiţia progresivă a activităţii cerebrale până la atrofie cerebrală) şi modul de
comportament al consumatorului, aceste schimbări devenind stabile în timp. Consumul excesiv de alcool produce
intoxicaţie şi modificări comportamentale uşor de recunoscut de către specialiştii din echipa comunitară integrată:
somnolență extremă, vomă, dificultăţi de respiraţie, palpitaţii, glicemie scăzută, comă şi deces în unele cazuri. Un
prim pas în situaţia suspiciunii de consum de alcool, este recunoaşterea unor indicatori comportamentali care să
ghideze specialiştii echipei comunitare integrate în identificarea tipului de consum de alcool.
Consumul normal de alcool, la evenimente are efecte pozitive. Depăşirea acestor limite indica riscul de a se ajunge
în stare de ebrietate, de abuz de alcool şi de consum cronic de băuturi alcoolice (dependenţa de alcool) şi dificultăţi
majore ale persoanei de a gestiona anumite probleme de viaţă.

Starea de ebrietate (de “beţie”) este pasageră, se instalează ulterior consumului mare de alcool şi este favorizată de
o predispoziţie organică. Comportamentul persoanei în stare de ebrietate depinde de starea psihică şi fizică, de
toleranţa la alcool şi se caracterizează prin instabilitate (emoţională: trece de la tristeţe la stare de euforie, de la
bună dispoziţie la supărare/tristeţe; comportamentala: prietenos /agresiv fizic şi verbal), modificarea stării de
conştientă (trece de la starea de a fi treaz, conştient de ceea ce se întâmplă în jur la stări de ameţeală, confuzie,
pierderea conştienței şi comă), cognitivă (lentoare în gândire, în raţionament, idei obsesive, logoree), mişcări
necoordonate, gesticulație, modificări neuro vegetative, stare de greaţă şi vărsături, modificarea pulsului şi a
capacităţii de termoreglare, pierderea controlului asupra sfincterelor. Intensitatea şi durata acestor manifestări sunt
în funcţie de gradul de alcoolemie şi diferă de la o persoană la alta.

Abuzul de alcool (alcoolism) se identifică din discuţia cu persoana sau cu membrii familiei din răspunsul la
întrebările: a crescut comsumul de alcool?, s-a instalat obişnuinţa de a consuma alcool şi rezistenţa la alcool? ,
persoana conştientizează că a crescut cantitatea de alcool consumată şi frecvenţa cu care consumă băuturi
alcoolice? Conştientizează consecinţele enegative ale utilizării excesive a băuturilor alcoolice asupra sănătăţii şi a
comportamentului său?, există o reţea de suport familial/social care influenţează consumatorul? motivaţia de a
renunţa la alcool/ de a conștientiza ce probleme maschează folosirea excesivă a alcoolului? Informat cu privirea la
riscurile de apariţie a problemelor de sănătate şi de comportament, a efectelor negative ale consumului excesiv
asupra membrilor familiei/comunităţii?

Cum se recunoaşte consumul exagerat de alcool din comportamentul persoanei ?

 dificultăți majore la locul de muncă/ absenteism la școală, nerespectarea programului de lucru (întârzieri,
performanțe scăzute, lipsă de concentrare),
 consum de alcool în timpul serviciului sau în situaţii riscante (şofat, manevrarea de utilaje),
 episoade de pierdere a conştienței (nu îşi mai aminteşte nimic după ce a consumat o cantitate mare de
alcool),
 comportament violent la locul de muncă sau în societate (violență verbală şi fizică, abuz asupra copilului),
reţinerea permisului pentru şofat sub influenţa alcoolului,
 accidente ca urmare a tulburărilor cognitive şi motrice, asociate consumului,
 abuz/ neglijare a copiilor, violenţa în cuplu sau asupra altor membri ai familiei.
Consumul exagerat de alcool crează dependența/adicţia de alcool la nivelul funcţionării creierului, o dependență
fizică de substanţă/alcool şi una psihologică, asociată de efectele pozitive. Semnele adicţiei de alcool:
 dorința de necontrolat de a consuma alcool, pierderea controlului voliţional (a voinţei de a nu mai
consuma, nu se poate controla cantitatea de alcool, frecvența consumului, ascunde sticle în diverse
locuri),
 apariția comportamentului de sevraj la întreruperea consumului de alcool: anxietate, tremur al
mâinilor, greaţă, transpiraţii, agitaţie motorie, iritabilitate,
 necesitatea de a consuma o cantitate tot mai mare de alcool, pentru a obţine o stare de plăcere, de
“uitare” a problemelor cu care se confruntă,
 nu se conştientizează creşterea cantităţii de alcool ingerate, în ciuda stărilor neplăcute resimţite,

219
  anturajul (familie, prietenii) este îngrijorat şi nu poate influența consumatorul de alcool să reducă
cantitatea sau să se trateze,
 prezența semnelor fizice de dependenţă şi pierderea conștienței la consum mare de alcool,
 tendința de a ascunde consumul excesiv de alcool (fie neagă, fie bea pe ascuns),
 manifestări psihologice tipice asociate: anxietate, depresie, risc crescut de abuz și de alte substanţe
toxice (drog, ţigări) şi de comportamente de risc (jocuri de noroc, pariuri, datorii în bani sau în
natură pentru a cumpăra băuturi alcoolice).
Consumul cronic de alcool creşte riscul apariţiei unor probleme de sănătate sau agravarea celor deja existente:
efecte neuropsihice (tulburări psihice induse exclusiv de alcool-depresie, stare de anxietate, risc de tulburare
bipolară şi schizofrenie, distrugeri neuronale, tulburări psihotice şi cerebrale), boli infecţioase (pneumonie, infecţie
cu HIV, tuberculoză), cancer (cavitatea bucală, faringe, laringe, esofag, ficat, colon, rect, sân), diabet zaharat, boli
cardiovasculare (hipertensiune arterială, fibrilaţie atrială/alte tulburări de ritm, infarct miocardic, atac cerebral
vascular ischemic şi infecţios), tulburări gastrointestinale (ciroză hepatică, pancreatită acută şi cronică, boli
hepatice şi pancreatice specifice: hepatită, ciroză, pancreatită alcoolică).

Copiii şi adolescenţii expuşi consumului excesiv de alcool al unui membru al familiei pot să manifeste o serie de
comportamente tipice: fugă de acasă, rezultate şcolare slabe, dificultăţi de concentrare, de memorare, de relaţionare
cu adulţii şi cu vârstnicii şi sunt, nervozitate, teama de a sta în preajma persoanei care consumă alcool, agresivitate
verbală şi fizică faţă de alţi copii/ adulţi, risc ridicat de a consuma alcool ca o modalitate de fugă/ de evitare din faţa
problemelor de viaţă, risc de suicid /accidente rutiere, depresie, distrugeri materiale, creşte probabilitatea de sarcină
şi de boli transmisibile sexual, infecţie cu HIV, probleme de sănătate.
Femeilor însărcinate le este interzis să consume alcool în perioada sarcinii pentru a evita naşterea unui copil cu
dezvoltare anormală fizică şi psihică. Consumul de alcool în perioada sarcinii poate să ducă la sindromul alcoolic
fetal, efecte negative asupra sănătății, creșterea riscului de avort spontan, greutate mică la naștere, prematuritate,
creștere deficitară și scăderea producției de lapte matern.

De la primul contact cu persoanele care beneficiază de suportul echipei comunitare, poate să apară suspiciunea de
consum excesiv de alcool. Un instrument uşor de aplicat şi de interpretat pentru specialiştii echipei comunitare este
chestionarul standardizat AUDIT, dezvoltat şi validat în 1982 de OMS pentru a depista consumul la risc şi nociv de
alcool. AUDIT este aplicat de personalul medical sau se autoadministrează atât în scop de screening cât şi de
intervenţie primară (link la chestionar AUDIT, la interpretarea şi recomandările de intervenţie). În funcţie de scorul
obţinut la chestionar, consumul de alcool se încadrează în 4 categorii:
consum nepericulos pentru sănătate, consum riscant, consum nociv şi consum extrem de nociv. Intervenția poate fi
realizată personalizat în funcţie de categoria de consum în care se încadrează persoana evaluată şi de recomandările
AUDIT de către asistentul medical comunitar/medicul de familie în forma unor intervenţii scurte.

Tipuri de intervenţii scurte utilizate preventiv în consumul problematic de alcool:

1. discutarea rezultatului evaluării AUDIT,
2. incadrarea beneficiaurlui într-o categorie de consumator,
3. influenţarea directă a consumatorului de a reduce consumul,
4. informare cu privire la consecinţele negative şi pozitive ale consumului de alcool, a riscurilor pentru
sănătate, a tipurilor de consum de alcool,
5. exagerarea consecinţelor negative care deja există sau pot să apară,
6. discutarea probelemelor curente de viaţă, pentru a identifica factorii de risc şi de protecție la consum,
7. informarea şi învăţarea unor comportamente pozitive, de analiză şi de rezvolvare a problemelor de viaţă,
să dureze de la câteva minute la 1 oră, un număr mic de discuţii,
8. încurajarea autoevaluării consumului de alcool de către beneficiar, periodic, a identificării riscului şi a
monitorizării.

Consumul excesiv şi cronic de alcool, ca şi comportament de risc maschează de multe ori o problemă mai gravă
căreia beneficiarul nu ştie să îi facă faţă (boală, conflicte în cuplu, şomaj, situaţie de invaliditate/ handicap,
depresie, abuz/ violență domestică, decesul unei persoane dragi, etc.). În această situaţie, consumul excesiv de
băuturi alcoolice este un efect, un mod de a gestiona o situaţie problematică de viaţă sau, în cazul adolescenţilor, un
mod de a obţine plăcere, de a se integra într-un grup, de a brava, de a fi plăcut şi acceptat în anturajul său.
Intervenţia se adresează preventiv reducerii comportamentului de consum de alcool şi în primul rând rezolvării
220
problemei care l-a generat şi care îl susţine, dezvoltarea unor abilităţi de rezolvare a problemelor şi de apelare la
servicii specializate de suport (consiliere psihologică, terapie medicamentoasă, consiliere vocaţională pentru
integrare pe piaţa muncii, etc.).

Despre consumul de alcool: set de întrebări de autoevaluare, informații utile;

Instruire/ material resursă privind problematica consumului de alcool pentru persoana/ familia care
beneficiază de suportul ECI
Consumul de băuturi alcoolice (bere, vin, aperitive, digestive,), în situaţii plăcute sau neplăcute de viaţă are, pe
moment, efecte pozitive (de plăcere, de relaxare, de bună dispoziție, veselie, împrietenire?). Dacă sunt consumate
însă prea des, dăunează sănătăţii şi relaţiilor cu persoanele din jurul nostru şi, în timp pot să dea dependență de
această stare plăcută şi să vrem să folosim tot mai des şi tot mai mult alcool. Cu toate că starea de plăcere şi de bine
durează puţin, suntem tentaţi să consumăm băuturi alcoolice şi când avem probleme în viaţa de zi cu zi (cu familia,
cu copiii, la locul de muncă, la şcoală), suntem bolnavi, am pierdut pe cineva drag...Persoanele care trec prin
momente grele în viaţă sau sunt bolnave cronic sunt în pericoal să caute relaxarea, starea de bine în consumul de
alcool şi, în timp, pot să consume din ce în ce mai mult şi mai des.

Ce sunt băuturile alcoolice?

Sunt băuturi care conţin alcool în concentrații diferite: berea, vinul, aperitivele, spirtoasele. Consumate în cantităţi
mici, dau o stare de veselie dar şi scăderea autocontrolului. În doze mari, apare starea de somnolenţă, scade
tensiunea arterială şi apar stările de vomă, ameţeli.

Cât alcool poţi să consumi fără să fie periculos pentru sănătate?

· Consum moderat (normal) de alcool înseamnă o sticlă de bere (330 ml), un pahar de vin (450 ml), 1 pahar
mic de tărie (44 ml).
· Consum exagerat de alcool înseamnă:
La femei: mai mult de 7 băuturi pe săptămână sau 1 băutură pe zi,
La bărbaţi: mai mult de 14 băuturi pe săptămână sau 2 băuturi pe zi,
Persoane cu vârsta peste 65 de ani - 1 băutură pe zi.

Depăşirea acestor cantităţi indică un consum problematic de alcool !

Copiii, adolescenţii, femeile însărcinate nu au voie să consume alcool !

Peste această limită, odată cu creşterea cantităţii de alcool în sânge, apar:

Lipsa de coordonare, vorbire neclară, mers nesigur, agitaţie/ somnolenţă, gândire neclară, halucinaţii (vezi şi auzi
lucruri care nu se întâmplă în realitate. Dozele crescute (alcoolemia de 4-5 g/l) pot să ducă în cele din urmă la coma
si la deces.

Ce efecte negative are:

· nevoia de a bea o cantitate tot mai mare de alcool pentru a obţine starea plăcută, veselă,
· dependenţă psihică: dorinţa de a consuma din nou alcool pentru că se asociază cu amintiri plăcute;
· dependenţă fizică: nevoia de a consuma alcool pentru a evita apariţia stărilor neplăcute datorate
problemelor de viaţă,
· este greu să te opreşti din a nu mai bea atât de mult,
· agravează problemele de sănătate existente,
· favorizează apariţia unor tulburări psihice induse exclusiv de alcool-depresie, risc de tulburare psihică,
tulburări psihotice,
· apariţia bolilor infecţioase (pneumonie, infecţie cu HIV, tuberculoză), cancerului (cavitatea bucală, faringe,
laringe, esofag, ficat, colon, rect, sân), diabetului zaharat, bolilor cardiovasculare (hipertensiune arterială,
fibrilaţie atrială/alte tulburări de ritm, infarct miocardic, atac cerebral vascular ischemic şi infecţios),
tulburărilor gastrointestinale (ciroză hepatică, pancreatită acută şi cronică, boli hepatice şi pancreatice
specifice: hepatită, ciroză, pancreatită alcoolică).

Un consum excesiv şi îndelungat de alcool poate duce la:

 anxietate, depresie, gânduri de suicid, deliruri de gelozie şi de persecuţie,
 probleme în familie şi cu copiii, certuri,
221
  închiderea în sine, nervozitate, violenţă, inclusiv asupra copiilor,
 datorii, sărăcie, pierderea locuinţei,
 accidente, boli,
 pierderea locului de muncă.

Cum poţi să afli dacă alcoolul îţi pune în pericol sănătatea?

Răspunde la întrebările din Chestionarul AUDIT, calculează câte puncte ai obţinut şi în care categorie de consum
de alcool te încadrezi: consum nepericulos pentru sănătate, consum riscant, consum nociv şi consum extrem de
nociv – link către chestionarul AUDIT, scorare, interpretare.

Ce este de făcut dacă problema cu consumul nociv şi extrem de alcool există deja?
A. poţi să discuţi cu asistentul medical comunitar şi să ceri ajutor,
B. să consumi mai puţin alcool şi mai rar decât de obicei,
C. să soliciţi sprijinul familiei, prietenilor.

NU au voie să consume alcool:

· copiii, adolescenţii, persoanele vârstnice,
· femeile însărcinate şi femeile care alăptează,
· persoanele bolnave cronic, alcoolul perturbă efectele medicamentelor,
· persoanele care conduc maşini, utilaje, motociclete,
· cine are deja probleme cu consumul de alcool/ dependența de alcool.

2. Instruire/material resursă privind problematica consumului de droguri pentru specialistul care lucrează
cu persoana/familia care beneficiază de suportul ECI

CADRU GENERAL
La nivel central, Agenţia Naţională Antidrog (ANA) are rolul de a elabora, coordona, evalua şi monitoriza, la nivel
naţional, politicile în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi în
domeniul asistenţei integrate a consumatorilor, politici aplicate de către instituţiile cu atribuţii în domeniu.
Serviciile sunt oferite de ANA prin:

REȚEAUA NAȚIONALA DE CENTRE DE PREVENIRE, EVALUARE ȘI CONSILIERE ANTIDROG -

formată din 47 de Centre de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA).
Fiecare CPECA are în componenţa sa o echipă terapeutică formată din specialişti în domeniul medical, psihologic
şi social, cu pregătire în domeniul adicţiilor, ce asigură programe integrate de asistenţă, conform Standardelor
Naţionale de Asistenţă Medicală, Psihologică şi Socială a Consumatorilor de Droguri. Evaluarea medicală,
psihologică şi socială are în vedere întocmirea Planului Individualizat de Asistenţă – PIA;

Servicii medicale oferite:

a) tratament medicamentos în vederea menţinerii abstinenţei (metadonă, naltrexonă);
b) testare rapidă a drogurilor în urină;
c) testare HIV, HVB, HVC.

Servicii de consiliere psihologică şi socială în vederea reintegrării şi reabilitării psiho – sociale oferite:
a) individuală;
b) de grup;

ETAPELE serviciilor oferite de agenţia naţională antidrog:

Ø evaluarea;
Ø includerea într-un program integrat de asistenţă (PIT);
Ø elaborarea planului individualizat de asistenţă (PIA);
Ø implementarea şi monitorizarea măsurilor prevăzute în planul individualizat;
Ø evaluarea implementării măsurilor prevăzute în planul individualizat şi a rezultatelor acestora.

222
COMPONENTE ale domeniului
 prevenirea utilizării drogurilor
 reducerea ofertei de droguri
Ce inseamnă prevenirea utilizării drogurilor?
 prevenirea abuzului de droguri
 prevenirea uzului non-medical de droguri
 prevenirea uzului necorespunzător de droguri
 prevenirea dependenţei de droguri
 prevenirea consecinţelor negative asociate consumului de droguri
 evitarea transformării consumului recreaţional în consum abuziv şi dependenţă;
 creşterea influenţei factorilor de protecţie şi scăderea influenţei factorilor de risc în consumul de droguri.

Specialiştii ANA desfăşoară prin cele 47 de Centre de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog de la nivel
teritorial, activităţi de prevenire a consumului de droguri în grădiniţe, şcoli şi licee.

Proiectele şi intervenţiile de prevenire sunt orientate spre:

 informare;
 generarea unor comportamente alternative la comportamentele adictive;
 formarea de abilităţi şi comportamente de viaţă sănătoase, cu rol rezilient.

În funcţie de mediul de aplicare, proiectele şi intervenţiile preventive sunt implementate în:

 mediul familial;
 comunitate;
 mediul şcolar;

Ce inseamnă reducerea ofertei de droguri?

· Reducerea ofertei de droguri este un domeniu vast, divers şi complex care înglobează pe lângă activitățile
concrete de aplicare a legii derulate de structurile de poliţie şi justiţie penală, şi  activitatea de monitorizare,
colectare, evaluare, interpretare şi corelare a datelor specifice în scopul elaborării de politici şi aplicării de
măsuri eficiente de combatere a traficului de droguri.
· Reducerea ofertei de droguri constă în totalitatea măsurilor întreprinse de instituţiile abilitate ale statului
(structurile de aplicare a legii cu atribuţii în domeniu – Parchet, Poliţie, structurile cu atribuţii în monitorizarea
fenomenului drogurilor şi formularea de politici în domeniu), în scopul contracarării activităţilor ilicite cu
droguri prevăzute de lege şi diminuării disponibilităţii drogurilor.

CENTRUL NAȚIONAL DE FORMARE ȘI DOCUMENTARE ÎN DOMENIUL DROGURILOR derulează

sesiuni de formare în domeniul drogurilor, pe cele două componente cheie: reducerea cererii şi reducerea ofertei de
droguri, pentru următoarele grupuri ţintă: psihologi cu drept de liberă practică, cadre didactice, specialişti M.A.I.,
specialişti A.N.P., specialişti DGASPC, asistenţi sociali, medici, sociologi, personal din domeniul aplicării legii,
judecători, alte categorii profesionale implicate în domeniul drogurilor (jurnalişti, voluntari antidrog).

Ultima centralizare a datelor statistice anuale ale ANA se regăsesc în RAPORTUL NAŢIONAL PRIVIND
SITUAŢIA DROGURILOR ROMÂNIA 2018 - noi evoluţii şi tendinţe și priveste aspecte precum:
a) consumul de droguri și principalele droguri consumate în România
b) prevenirea - principalele caracterisitici ale contextului naţional al drogurilor
c) prevenirea în comunitate
d) obiectivele specifice subsumate mediului de implementare a programelor, proiectelor şi intervenţiilor de
prevenire:
e) structurile responsabile pentru dezvoltarea și implementarea de INTERVENȚII pentru prevenirea
consumului de droguri:
1. Ministerul Educaţiei Naţionale
2. Inspectoratele Școlare Judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti
3. Ministerul Sănătăţii
4. Direcţiile de sănătate publică judeţene,
5. Ministerul Afacerilor Interne
6. Agenţia Naţională Antidrog
223
 7. Ministerul Muncii și Justiției Sociale
8. Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR)
9. Inspectoratele judeţene de poliţie, respectiv Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti;
10. Administraţia Naţională a Penitenciarelor
11. Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi
12. Ministerul Tineretului şi Sportului
13. Ministerul Afacerilor Externe

 EXEMPLELE DE BUNE PRACTICI în domeniul reducerii cererii de droguri - Asistență integrată

medicală, psihologică şi socială – structurile centrale cu responsabilităţi în materie sunt:
1. Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale,
2. Ministerul Sănătății,
3. Ministerul Afacerilor Interne, prin Agenţia Naţională Antidrog.

 EXEMPLELE DE BUNE PRACTICI în domeniul prevenirii consumului de droguri - ARIA

PREVENIRII CONSUMULUI DE DROGURI ÎN MEDIUL ŞCOLAR - sistemul de asistenţă medicală,
psihologică şi socială pentru persoanele consumatoare de droguri,
 Ordinul ministrului justiţiei, ministrului administraţiei şi internelor, ministrului sănătaţii nr.
1216/C/1310/543/ 2006 privind modalitatea de derulare a programelor integrate de asistenţă medicală,
psihologică şi socială pentru persoanele aflate în stare privativă de libertate, consumatoare de droguri şi în
Ordinul ministrului sănătatii publice, ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse, ministrului
internelor şi reformei administrative nr. 1389/513/282/2008 privind aprobarea criteriilor şi metodologiei de
autorizare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri şi a Standardelor minime
obligatorii de organizare şi funcţionare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri,
cu modificările şi completările ulterioare;
 Serviciile furnizate prin intermediul Programului pilot Asistență Mobilă (PAM) implmentat de Agenția
Națională Antidrog implementează, începând cu luna aprilie 2016.

ROLUL ASISTENTULUI SOCIAL ÎN PREVENIREA ȘI REDUCEREA

CONSUMULUI DE DROGURI ȘI REFERIREA CĂTRE INTERVENȚIA INTEGRATĂ

ASISTENTUL SOCIAL poate interveni în mai multe etape:

b) în prevenirea consumului/dependenţei de droguri prin informarea consumatorilor și a persoanelor cu risc
de consum de droguri privind riscurile asociate consumului;
c) prin colaborarea cu specialiști din cele 47 de CEPECA în vederea identificării și informării
corespunzătoare a comunităților cu risc de consum (școli, grupuri vulnerabile expuse consumului și
traficului etc);
d) în referirea consumatorilor de droguri dependenți sau foști consumatori către centrele specializate ale
ANA (pentru a primi asistenţă integrată: medicală, psihologică şi socială).

3. Aspecte generale privind problematica traficului de persoane în România cu incidență în

domeniul asistenței sociale

CONTEXT
Riscul de a deveni victimă a traficului de persoane crește odată cu riscul de sărăcie și excluziune socială. Prin
intermediul politicilor sociale, România a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani în ceea ce privește
reducerea nr. persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, o reducere cu 2.075.000 persoane (de la
9.115.000 persoane în 2008 la 7.040.000 persoane în 2017).
Măsurile de politică socială sunt axate pe:
- îmbunătățirea calității vieții și integrarea socio-economică a populației din comunitățile marginalizate din
mediul urban
- creșterea calității vieții populației din mediul rural
- creșterea calității și a gradului de acoperire a serviciilor sociale
224
 - reducerea sărăciei în rândul celor mai defavorizate persoane
- reforma sistemului de sănătate

Prin aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr.
211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, precum și a altor acte
normative, în structura organizatorică a fiecărei Direcţii Generale De Asistență Socială Și Protecția Copilului se
înfiinţează un compartiment pentru sprijinirea victimelor infracţiunilor, structură în cadrul căreia vor funcţiona cel
puţin trei specialişti (asistent social, psiholog, consilier juridic), în vederea acordării serviciilor de sprijin şi
protecţie pentru victimele infracţiunilor.

Printre victimele infracțiunilor, se regăsesc și victimele traficului de persoane, cu întrega problematică aferentă
asistenței și protecției acestei categorii vulnerabile, legate de identificarea, referirea, asistenţa şi protecţia acestora,
așa cum sunt definite în legislația specifică.
În practică, din datele centralizate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale sunt furnizori publici de servicii
sociale care nu au dezvoltat încă servicii sociale destinate victimelor traficului de persoane și care permit accesul
acestora în cadrul altor tipuri de servicii, precum: adăposturi de noapte, centre de primire în regim de urgență,
centrele maternale, centrele pentru victimele violenței domestice, centre de asistență și suport situații de criză.

Activitățile dezvoltate în cadrul serviciilor sociale specializate pentru victimele traficului conform legislaței în
vigoare sunt: informații, consiliere psihologică și sprijin emoțional, asistență psihiatrică, cazare, consiliere în
muncă, suport educațional, asistență la integrare, alimente, asistență medicală de bază, asistență juridică, securitate.
Legea 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane reglementează prevenirea şi
combaterea traficului de persoane, precum şi protecţia şi asistenţa acordată victimelor unui astfel de trafic, care
constituie o violare a drepturilor persoanei şi o atingere a demnităţii şi integrităţii acesteia.

PROTECŢIA ŞI ASISTENŢA VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE

Victimelor infracţiunilor de trafic de persoane (copii sau adulți) li se acordă:
- protecţie şi o asistenţă specială, fizică, juridică şi socială, în raport cu vârsta lor;
- protecția viaţii private și a identității;
- dreptul la recuperarea lor fizică, psihologică şi socială.

Victimele traficului de persoane pot fi cazate, la cerere, temporar, în centre de asistenţă şi protecţie a victimelor
traficului de persoane, denumite în continuare centre, sau în locuinţe protejate pentru victimele traficului de
persoane, înfiinţate prin prezenta lege, denumite în continuare locuinţe protejate. Centrele funcţionează în
subordinea consiliilor judeţene Arad, Botoşani, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Satu Mare şi Timiş.

Există la nivel national și o Linia telverde antitrafic: 0800.800.67849

Serviciile Telverde sunt oferite apelanţilor informaţii cu caracter preventiv care:
- urmăresc reducerea gradului de vulnerabilitate a acestuia din punct de vedere informaţional;
- sunt desfăşurate activităţi specifice mecanismului de identificare şi referire a victimelor traficului de persoane
către sistemul de asistenţă şi protecţie a acestora.

PROCEDURILE DE REFERIRE a victimelor traficului de persoane, precum și LISTA INDICATORILOR

pentru evaluarea iniţială a unei posibile situaţii de trafic de persoane sau pentru identificarea unei prezumtive
victime a traficului de persoane se regăsesc în MECANISMUL NAŢIONAL DE IDENTIFICARE ŞI
REFERIRE A VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE aprobat prin Ordinul comun nr.
335/2007/2881/2007/1990/2007/1072/2007/266/A 6880/409/C/2353/C/2008.

Tuturor instituţiilor şi organizaţiilor implicate în procesul de referire le revine obligaţia de a colabora în vederea
luării măsurilor de protecţie şi asistenţă consecutive identificării unei victime a traficului de persoane. În luna mai
2019 a fost publicată versiunea îmbunătățită a Mecanismului Național de Identificare și Referire a Victimelor
traficului de persoane (MNIR).

Mecanismul național de identificare și referire este un cadru formal de cooperare, în baza căruia instituții
guvernamentale și organizații îndeplinesc atribuțiile statuate pentru protejarea și promovarea drepturilor victimelor
trafi cului de persoane, unindu-și eforturile într-un parteneriat strategic cu societatea civilă.
225
Scopurile unui MNIR implică asigurarea că drepturile victimelor traficului de persoane sunt respectate, precum și
implementarea unor proceduri eficiente de referire a victimelor către servicii specializate de protecție și asistență și
monitorizarea calității serviciilor oferite.
Fiecare dintre acestea trebuie să desemneze cel puţin câte un reprezentant al instituţiei/ organizaţiei implicate în
mecanismul de identificare şi referire, iar datele de contact ale acestuia trebuie comunicate partenerilor
instituţionali.

INSTITUȚII ȘI AUTORITĂȚI care desfășoară activitati pentru prevenirea si combaterea traficului de persoane:
- MINISTERUL ADMINISTATIEI SI INTERNELOR
- INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMANE
- AGENTIA NATIONALA IMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANE
- INSTITUTUL DE CERCETARE SI PREVENIRE A CRIMINALITATII
- DIRECTIEI DE COMBATERE A CRIMINALITATII ORGANIZATE
- MINISTERUL PUBLIC
- DIRECTIA DE INVESTIGARE A INFRACTIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATA SI
TERORISM (DIICOT)
- MINISTERUL JUSTITIEI SERVICII DE PROBATIUNE
- MINISTERUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE
- DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI (DGASPC)
- OFICIUL ROMAN PENTRU ADOPTII
- INSPECTIA MUNCII
- AGENTIA NATIONALA DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCA (PRIN STRUCTURILE DE LA
NIVEL JUDETEAN)
- MINISTERUL EDUCATIEI ȘI CERCETARII
- MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
- MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

În cadrul MNIR printre practicieni și specialiști se numără:

- Lucrători ANITP
- Polițiști specializați DCCO, BCCO, SCCO
- Procurori specializați DIICOT
- Polițiști IGPF
- Judecători
- Jandarmi
- Avocați specializați
- Asistenți sociali specializați DGASPC și ONG
- Psihologi specializați DGASPC și ONG
- Interpreți și mediatori interculturali
- Operatorii liniei de asistență antitrafi c- Tel Verde
- Operatorii liniei de asistență pentru violența în familie
- Operatori Telefonul Copilului
- Profesioniști în domeniul sănătății, inclusiv medici specialiști în medicină legală
- Inspectori ai muncii
- Sindicaliști
- Ofițeri ai serviciului de imigrare IGI
- Personal din centrele de detenție și probațiune
- Reprezentanți ai organizațiilor internaționale
- Oficiali din ambasade și consulate
Pe lângă practicienii din domeniu un rol important în implementarea MNIR, îl are personalul nespecializat și
membri ai comunității. Printre aceștia sunt: polițiști din poliția națională la nivel local, poliția transporturi,
lucrători stradali; servicii sociale stradale ale DGASPC sau ONG-urilor, preoți, cadre didactice, consilieri școlari,
notari, personal medical din toate domeniile, inclusiv din Direcțiile de Sănătate Publică, lucrători AJOFM,
inspectori școlari, asistenți sociali/psihologi/juriști din DGASPC-uri și ONG-uri cu diverse domenii de asistare a
grupurilor vulnerabile: persoane cu dizabilități, persoane infectate HIV, persoane toxico-dependente, violență în
familie, vârstnici etc.

226
IDENTIFICAREA VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE
Identificarea victimelor traficului de persoane este etapa în care se poate constata dacă o persoană este sau nu
victima traficului de persoane şi de a asigura, în acest caz, accesul la servicii specializate de asistenţă şi protecţie.

Identificarea presupune stabilirea unui prim contact cu persoana presupusă a fi victimă a traficului de persoane,
analiza indicatorilor care pot ajuta instituţia/organizaţia care a venit în contact cu aceasta să determine existenţa
unei posibile situaţii de trafic de persoane şi realizarea doar de către personal specializat a unui prim interviu care
poate să stabilească prezenţa elementelor trafi cului de persoane.
Există o serie de indcatori specificați în MNIR pe care orice specialist în domeniul social este necesar să îi
cunoască, pentru a identifica o potențială voctimă a traficului de persoane. Ulterior identificării victimei
prezumate, specialiștii trebuie să contacteze centrele teritoriale ale ANITP.

Rolul centrelor regionale este de coordonare a activităţii anti-trafic regionale din zonele de competenţă, având ca
atribuţii specifice domeniului, dar și:
- de facilitare a comunicării locale şi regionale între structurile implicate în lupta anti-trafic
- de sprijinire a iniţiativelor locale anti-trafic
- de sesizare a autorităţilor competente pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă victimele
traficului, în procesul de asistare şi în cel de reintegrare.

Rolul centrelor este foarte important și în corelarea activităţilor ONG-urilor implicate în lupta împotriva traficului
de persoane, astfel încât acestea să nu se suprapună, iar activităţile de prevenire să acopere un număr mai mare de
populaţie.

ASISTENȚĂ ȘI PROTECȚIE ÎN SITUAȚIE DE CRIZĂ

Reprezintă etapa în care se intervine după ce victima este referită serviciilor specializate de asistență și protecție și
este preluată de către reprezentantul acestor servicii. Asistența și protecția în situație de criză este măsura care stă
la baza asistenței pentru (re)integrare a victimelor traficului de persoane/ minori.
Perioada optimă de acordare a asistenței în criză este de trei luni și poate să coincidă cu perioada maximă de
recuperare și reflecție.

Asistența și protecția în situațe de criză este acordată de către furnizorul de servicii specializate din cadrul ONG-
urilor și DGASPCurilor în colaborare cu alți furnizori de servicii (instituții și ONGuri ), în funcție de evaluarea
individualizată a nevoilor speciale și a riscurilor.

Victimele traficului de persoane/minori referite, beneficiază de servicii adaptate nevoilor și riscurilor identificate
la nivel individual. În funcție de evaluarea nevoilor și riscurilor, furnizorii de servicii vor referi la rândul lor
victimele altor furnizori de servicii complementare specializate în asistarea diferitelor categorii vulnerabile cărora
victimele le pot aparține (de exemplu: persoane cu dizabilități, persoane infestate cu HIV, persoane
toxicodependente, victime ale violenței domestice etc.).

Victimele cetățeni străini trebuie să aibă acces la aceleași servicii specializate și aceiași furnizori de servicii ca și
victimele cetățeni români.

ASISTENȚA PENTRU (RE)INTEGRARE

Se acordă acordată după depășirea perioadei de asistență în situație de criză de către: DGASPC-uri cu servicii
specializate de protecție și asistență a victimelor trafi cului de persoane/minori și ONG-uri în colaborare cu:
- furnizori de servicii medicale;
- cabinete/ fi rme de avocatură;
- inspectorate școlare;
- furnizori de calificare profesională și integrare în muncă;
- ONG-uri și DGASPC-uri cu servicii specializate pentru persoane/minori cu dizabilități, toxicodependente,
infestate HIV/SIDA, victime ale violenței domestice, cu centre de tip maternal etc.

ROLUL ASISTENTULUI SOCIAL

Asistentului social poate interveni în multe din etapele Mecanismului de referire a victimelor traficului de
persoane:
227
 - în etapa identificare a victimei- identificarea/recunoașterea indicatorilor prin care să constate existenţa
unei posibile situaţii de trafic de persoane
- în etapa de asistență în situație de criză, referirea către un furnizor de servicii specializate din cadrul
DGASPC-urilor sau ONG-urilor;
- în etapa de asistența pentru (re)integrare, prin informarea victimei și referirea către servicii medicale,
psihologice, orientare profesională, sprijin pentru ocupare, formare profesională, etc.
- în etapa de prevenire a situațiilor de risc, prin consilierea/informarea atât a persoanelor cu risc social, dar
prin inițierea demersurilor de asigurare a informării și sensibilizării opinei publice din comunitate.

4. Riscul de discriminare pentru persoanele afectate de sărăcie

Discriminarea este definită în Ordonanţa nr.137/2000 *** Republicată privind prevenirea şi sancţionarea tuturor
formelor de discriminare**), articolul (2) si articolul (3) astfel:

“Potrivit prezentei ordonanţe, prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe
bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă,
handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt
criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de
egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul
politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice”.
Art.(3)„Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanţe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care
dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), faţă de alte persoane, în afara cazului în
care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a
acelui scop sunt adecvate şi necesare”.

Discriminarea înseamnă tratarea diferită a unor persoane aflate în situaţii identice sau similare comparabile, pe de-o
parte, şi lipsa motivării obiective pentru un astfel de tratament, pe de altă parte. De asemenea, tratarea identică a
unor persoane aflate în situaţii diferite deoarece au o caracteristică specifică şi care îi diferenţiază de alte categorii
sociale, este discriminare. Două elemente caracterizează discriminarea:
1) existenţa unui tratament diferit faţă de persoane/ de un grup în situaţii identice sau similare, sau tratarea identică
a acestora în situaţii diferite, şi
2) lipsa unei motivări obiective a acestui tratament diferenţiat.

Dacă diferenţa de tratament sau tratamentul identic, are o justificare obiectivă, nu este discriminare. Altfel spus,
discriminarea implica întotdeauna o formă de excludere, sau de respingere şi este o practică ilegală de a trata
nedrept, mai puţin favorabil unele persoane/ un grup de persoane în comparaţie cu alte persoane/ cu alt grup social,
din motivul apartenenţei acestora la un grup social diferit, apartenenţă care constituie criteriile de discriminare:
rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală
cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, dar şi alte criterii, prevăzute în
articolul (2) din Ordonanţa nr.137/2000 *** Republicată privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de
discriminare**).
Actul normativ care reglementează discriminarea în România este Ordonanţa nr.137/2000 *** Republicată privind
prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare**).

Există mai multe forme de comportamente discriminatorii, care sunt considerate fapte de discriminare.
Discriminarea directă, atunci când o persoană/ un grup social sunt tratate mai puţin favorabil decât altă persoană/
grup social care a fost, este sau ar putea fi într-o situaţie comparabilă, pe baza unui criteriu de discriminare prevăzut
în legislaţia în vigoare.
Discriminarea indirectă, în situaţia în care o prevedere, un criteriu, o practică aparent neutră, dezavantajează
anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute în legislaţia în vigoare, cu excepţia situaţiilor în care aceste
prevederi/ criterii/ practici sunt justificate în mod obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acestui
scop sunt adecvate şi necesare. Constituie discriminare indirectă şi orice comportament activ sau pasiv care, prin
efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat, supune unui tratament injust sau degradant
o persoană, un grup de persoane sau o comunitate faţă de altele care se afla în situaţii egale.

228
Discriminarea multiplă, înseamnă că o persoană/ un grup de persoane sunt tratate diferenţiat, într-o situatie egală,
pe baza a doua sau mai multor criterii de discriminare, cumulativ.
Hărţuirea, se referă la orice comportament care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv,
pe criteriu de rasă, etnie, limba, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenenţa la o
categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu.
Victimizarea este orice tratament advers, venit ca o reacţie la o plângere sau o acţiune în instanţă sau la instituţiile
competente, cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal şi al nediscriminarii.
Dispoziţia de a discrimina (ordinul de discriminare) reprezintă un ordin primit de la o persoană sau un grup de
persoane de la o altă persoană sau grup de persoane pentru a discrimina. Cele mai expuse discriminării sunt
persoanele/ grupurile aparţinând minorităţilor (etnice, religioase, etc.), acestea constituind grupuri vulnerabile
social şi economic.

Termenul de "discriminare pozitivă" a fost înlocuit cu măsuri alternative sau acţiuni pozitive, definite ca măsuri
bazate pe apartenenţa unei persoane/ grup de persoane la o categorie, dar care au ca scop protejarea specială a
acestora nu constituie fapte de discriminare şi nu sunt sancţionate.
Comportamentul discriminatoriu reprezintă un comportament negativ, intenţionat, manifestat faţă de membrii unui
grup, faţă de care există prejudecăţi. Discriminarea are la bază prejudecăţi, comportamentul de discriminare fiind
influenţat de convingerile personale, de circumstanţele mediulul în care trăim, de epoca în care au loc. Prejudecata
este punctul de pornire către discriminare: o atitudine negativă manifestată în urma unei generalizări, va favoriza un
comportament discriminatoriu, care va genera stigmatizarea.

Psihologia socială explica mecanismele cognitive şi afective care pot să genereze comportamentele discriminatorii
prin formarea unor stereotipuri şi prejudecăţi negative faţă de o persoană/ un grup, care adesea servesc la
legitimarea comportamentelor discriminatorii faţă de acestea. Prejudecăţile negative faţă de un grup de persoane
sau faţă de anumite persoane reprezintă cel mai bun predictor pentru activarea comportamentelor discriminatorii,
legătura dintre prejudecăţile negative şi discriminare este mai puternică decât legătura dintre stereotipurile negative
şi discriminare. Din acest motiv, cursurile de formare privind prevenirea şi combaterea discriminării şi strategiile
antidiscriminare în toate domeniile în care se manifesta discriminarea, pornesc de la explicarea modului în care se
formează prejudecăţile şi au ca scop reducerea prejudecăţilor negative. Intenţiile unor persoane de a trata mai puţin
favorabil, respectiv de a discrimina alte persoane sau un grup de persoane se pot concretiza, eventual, în
comportamente discriminatorii sub influenţa unor factori interni (specifici persoanei care discriminează), sau
factori externi (cum ar fi competiţia, lupta pentru resurse limitate intre grupuri, anumite avantaje, etc.). Intenţia de a
discrimina se defineşte prin adoptarea unui/ unor comportamente discriminatorii de către o persoană/ un grup de
persoane (numit in-grup), faţă de altă persoană/ de un alt grup (numit exo-grup) perceput ca ameninţător, şi
devalorizat, desconsiderat pe baza prezenţei unor prejudecăţi negative.

De la prejudecăţi şi stereotipuri la discriminare

Prejudecăţile sunt atitudini negative, faţă de alte persoane, formate şi transmise de mediul social, cultural şi de
educaţia primită, fiind persistente şi dificil de schimbat. Prejudecăţile sunt o evaluare, adesea negativă a unei
persoane/ grup social şi reprezintă componenta emoţională a comportamentului discriminatoriu faţă de o persoană/
un grup.
Prejudecăţile legate de persoanele care trăiesc în sărăcie sunt la baza formării unor stereotipuri negative şi a
excluziunii sociale a acestora. Sunt legate de emoţii, ceea ce simţim faţă de o persoană, un grup care are o serie de
particularităţi date de situaţia de sărăcie.
Stereotipul se defineşte ca o imagine mentală, un mod de gândire simplificat, adesea neconştientizat, cum ar fi
credinţe, idei, convingeri despre caracteristicile unor grupuri şi membrii acestora (de exemplu, trăsături de
comportament, aspect fizic, trăsături psihologice, intelectuale, morale, fizice), favorabile sau nefavorabile.
Stereotipul este o judecată de valoare, adesea negativă, care favorizează atitudini şi comportamente negative şi
generalizate despre toţi membrii aparţinând unui grup. Stereotipul devine discriminator atunci când limitează
dezvoltarea expresiei sau exerciţiul unor drepturi ale persoanelor aparţinând unui grup social. Atunci când
stereotipurile se manifestă şi se repetă, riscul de a se transforma într-un act sau într-un comportament
discriminatoriu este crescut.
Actele şi comportamentele discriminatorii îşi au originea în stereotipurile discriminatorii, şi sunt sanacţionate prin
lege. Stereotipurile şi stereotipurile discriminatorii se pot organiza în sisteme de gândire rigide cum ar fi rasismul şi
xenofobia. Fiecare persoană are stereotipuri, pozitive şi negative, important este să fie conştientizate şi să nu se
manifeste ca acte sau comportamente discriminatorii. Efectele stereotipurilor faţă de persoane/ de un grup social au
229
un risc ridicat de stigmatizare, de devalorizare pe baza apartenenţei la un grup sau a unor caracteristici presupuse.
Stereotipurile aparţin proceselor cognitive, reprezentând componenta cognitivă a comportamentului
discriminatoriu.
Discriminarea se referă la comportamentele observabile ale individului/ grupului şi reprezintă componentă de
acţiune, comportamentală. Prejudecăţile implică obligatoriu existenţa stereotipurilor. Chiar dacă există şi
stereotipuri pozitive, cele mai des întâlnite sunt cele depreciative, bazate pe anumite convingeri formate în familie,
în şcoală sau asimilate din mas media.

De la categorizare la discriminări
Categorizarea constă în a clasifica informaţiile pe care le primim din mediul înconjurător pornind de la
caracteristicile acestora, pentru a simplifica şi a înţelege lumea în care trăim. Este un proces psihologic, automat şi
normal, de ordonare a lumii în care trăim în categorii, grupuri de persoane, obiecte, evenimente, fie prin trăsături
asemănătoare, fie prin caracteristicile care le diferenţiază. Se manifestă la nivelul individului prin acţiuni, intenţii
sau atitudini faţă de ceilalţi. Criteriile de regrupare sunt arbitrare, adesea aceste criterii sunt cele după care se
discriminează.
Persoanele care sunt victimele prejudecăţilor negative au un risc ridicat de a deveni victime ale discriminării şi, cel
mai des, aparţin unor grupuri vulnerabile, cu risc de excluziune socială şi marginalizare, aşa cum sunt persoanele
care trăiesc în sărăcie. Discriminarea este întotdeauna direct legată de dificultatea de a avea acces la exercitarea
drepturilor prevăzute în Ordonanţa nr.137/2000 *** Republicată privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor
de discriminare**), în domeniile politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.
Deşi în actele normative din România sărăcia/ precaritatea socială nu este un criteriu explicit de discriminare,
persoanele care trăiesc în sărăcie prezintă dificultăţi reale de a avea acces la unele drepturi (educaţie, sănătate,
locuire, etc) şi, implicit, sunt expuse unui risc crescut de a fi ţinta unor comportamente discriminatorii. Efectele
discriminării asupra persoanelor sunt întotdeauna negative, acestea devenind un grup vulnerabil din punct de
vedere economic şi cu risc de perpetuare a sărăciei; principalul motiv constă în dificultăţile de integrare pe piaţa
muncii (calificare la nivel inferior, educaţie incompletă).

Discriminarea se manifestă sub diverse forme, ca inegalităţi şi/ sau segregare şi pune în discuţie grupurile sociale
constituite pe baza etniei, religiei, limbii vorbite, etc. sau autosegregate rezidenţial (la marginea localităţii) şi care
sunt etichetate de comunitatea majoritară. Sărăcia limitează exercitarea unor drepturi, indirect manifestându-se
efecte cu potenţial de discriminare asupra persoanelor/ grupurilor care trăiesc în sărăcie. Prin transmiterea culturală
a sărăciei în procesul de socializare, sărăcia formează o subcultură în raport cu cultura colectivităţii globale, cu
valori, norme, moduri de a gândi şi de a se raporta la viaţă, care modelează comportamentul membrilor comunităţii
„sărace”. Cultura sărăciei are efecte asupra indivizilor, familiei şi comunităţii. Antropologul american Oscar Lewis,
pe baza studiilor efectuate asupra persoanelor sărace din mediul urban din Mexico şi Puerto Rico, a descris efectele
culturii sărăciei: “La nivelul individului: sentimente puternice de marginalitate, neajutorare, dependenţa şi
inferioritate; orientare temporală puternică spre prezent şi capacitate redusă de a amâna gratificaţiile, resemnare şi
fatalism. La nivelul familiei: tentaţia puternică spre concubinaj, incidenţa ridicată a abandonării de către bărbat a
mamei şi copiilor şi, ca rezultat al acesteia, tendinţa spre familia monoparentală, cu femeia cap de familie şi
autoritate sporită, tendinţa spre familia centrată matern, mult mai mare conştiinţă a rudeniei pe linie maternă.
La nivelul comunităţii: lipsa unei participări şi integrări efective în instituţiile majore ale societăţii globale: săracii
din mediul urban analizaţi de Lewis nu sunt, de regulă, membri ai sindicatelor, partidelor politice, diferitelor
asociaţii. Ei utilizează foarte puţin serviciile băncilor, spitalelor, marilor magazine, muzeelor sau galeriilor de artă.
Pentru mulţi dintre ei, familia reprezintă singura instituţie în care ei participă.”
Sărăcia nu se instalează şi nu se perpetuează doar prin dispariţia sau insuficienţa unor mijloace de viaţă,
transmiterea acestei culturi a sărăciei se realizeaza în mod constant prin socializare, favorizând menţinerea efectelor
negative pe parcursul generaţiilor prin asocierea dintre statutul socio-economic/ sărăcie/ şi posibilitatea de a-şi
exercită anumite drepturi.
Combaterea şi prevenirea formării prejudecăţilor legate de persoanele care trăiesc în sărăcie poate reduce riscul de
discriminare. Discriminarea persoanelor sărace rezulta din accesul dificil la exercitarea unor drepturi, cum ar fi
dreptul la educaţie, la sănătate, la locuire, participarea socială redusă fiind o consecinţă vizibilă în viaţa grupurilor
vulnerabile economic.
Deconstrucţia prejudecăţilor, implicit a stereotipurilor are efecte pozitive asupra reducerii actelor/
comportamentelor discriminatorii, educaţiei pe tot parcursul vieţii revenindu-i un rol important în acest sens.
Practicile proactive de deconstrucţie a prejudecăţilor prin promovarea egalităţii de şanse şi a diversităţii sunt

230
încurajate de Ordinul nr.5633/23.12.2019 pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare a segregării şcolare în
învăţământul preuniversitar.

Metode şi tehnici generale de prevenire şi combatere a discriminării, utilizate la nivel local şi regional sunt:
Prevenirea comportamentelor discriminatorii, prin organizarea de campanii de informare, de sensibilizare şi de
conştientizare pe temele drepturile omului, consecinţele discriminării asupra persoanelor şi asupra comunităţii,
egalitatea de şanse, promovarea diversităţii şi a toleranţei, beneficiile sociale ale egalităţii de tratament.
Realizarea unor cercetări privind discriminarea, grupurile vulnerabile şi situaţia economică a acestora.
Încurajarea dialogului între autorităţile administraţiei publice locale şi organizaţiile nonguvernamentale, partenerii
sociali activi la nivel regional şi local.
Informarea cetăţenilor privind discriminarea, formele discriminării, recunoaşterea faptelor de discriminare şi
modalităţile de acţiune în situaţia de discriminare, explicarea legislaţiei.

Autorităţile publice locale au rol important atât în identificarea persoanelor/ familiei aflate în sărăcie, precum şi a
celor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, cât şi în luarea de măsuri de reducere a efectelor negative ale
sărăciei în domeniile locuire, ocupare, sănătate, educaţie, participare socială. Strategiile antidiscriminatorii utilizate
de către autorităţile administraţiei publice locale şi de instituiile la nivel local (şcoli, spitale, agenţii de ocupare a
forţei de muncă) vor fi adaptate specificului local şi pot fi incluse în programul de dezvoltare comunitară.
Implementarea strategiilor antidiscriminare reprezintă un instrument important în influenţarea mentalităţii şi în
schimbarea prejudecăţilor, atât în nivelul generaţiei actuale, dar şi asupra generaţiilor viitoare. Recomandări pentru
stabilirea strategiei antidiscriminare şi promovaraea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile economic:
- dezvoltarea mecanismeleor de reprezentare a grupurilor defavorizate la nivel de decizie şi administrativ;
- formarea personalului din serviciile publice, din administraţia publică locală, reprezentanţi mass media în
domeniul discriminarea, egalitate de şanse, prejudecăţi, toleranţă, încurajarea diversităţii;
- informarea cetăţenilor privind discriminarea prin campanii de conştientizare derulate în şcoli, spitale,
biserici, agenţii de ocupare a forţei de muncă, instituţii publice la nivel local, servicii publice;
- informare publică privind cadrul legal şi instituţional al discriminării, combaterea şi prevenirea acesteia;
- oferirea de informaţii pozitive despre grupurile vulnerabile, defavorizate la nivel local, privind valorile şi
normele specifice acestuia şi a membrilor acestuia;
- motivarea cetăţenilor în sensul înţelegerii corecte a grupurilor vulnerabile, defavorizate de la nivel local,
comunicarea şi implicarea comunităţii locale în activităţi comune în vederea atingerii unor scopuri comune;
- promovarea participării sociale a grupurilor vulnerabile, dezavantajate identificate la nivel local;
- informarea periodică a cetăţenilor şi a angajaţilor din autorităţile administraţiei publice locale privind
măsuri de combatere a discriminării în domeniul sănătăţii, muncii, educaţiei, serviciilor publice, demnităţii
personale;
- promovarea unor măsuri care să faciliteze integrarea socială şi pe piaţa muncii, pentru persoanele cu risc de
excluziune socială;
- promovarea egalităţii de şanse, cu scopul de a creşte rata de angajare şi incluziunea socială a persoanelor
aflate în risc de excluziune socială din motive de sărăcie.

Sfaturi utile
1. Ce poate să facă o persoană care consideră că a fost discriminată?
Să depună o plângere în scris, în care reclamă că a fost supusă unui tratament de discriminare, solicitând tragerea
la răspundere a persoanei reclamate (pârâtul), în baza legală a Ordonanţei nr.137/2000 *** republicată privind
prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare**). La plângere, reclamantul trebuie să depună probe,
dovezi, înscrisuri. Plângerea se depunde direct la Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării sau la
judecătoria în raza cărei domiciliază pârâtul, prin poştă cu confirmare de primire, prin email, fax sau direct pe site-
ul www.cncd.ro. Termenul de depunere este de 1 an de la săvârşirea faptei de discriminare sau de la data la care
persoana putea lua la cunoştinţă de săvârşirea faptei.
Cine formulează plângerea? Persoana care se consideră victima discriminării, organizaţii nonguvernamentale care
au ca activitate protecţia drepturilor omului.

2.Legislaţia naţională în domeniul discriminării

231
Ordonanţa nr.137/2000 *** republicată privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare**) care
stabileşte cadrul legal general referitor la discriminare în România, procedura în faţa autorităţii competente,
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi sancţiunile faptelor de discriminare.
Hotărârea Guvernului nr.1194/2001 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Combaterea
Discriminării, stabileşte atribuţiile, componenta şi modul de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional pentru
Combaterea Discriminării.
Legea nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Instituţiei Avocatul Poporului.
Legea nr.202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.
Legea audiovizualului nr.504/2002.
Legea 544/2002 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Legea nr.677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera
circulaţie a acestor date.
Codul Civil, Codul Penal, Codul Muncii.

3.Instituţii cu competenţe în domeniul discriminării

Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării este o autoritate administrativ-jurisdicţională care are competenţa
de a investiga, constata şi sancţiona faptele de discriminare pe orice criteriu, cu excepţia situaţiilor în care o lege
specială prevede un alt mecanism de sancţionare.
Instanţa de Judecată. Persoanele care vor să obţină despăgubiri pentru discriminare, să fie restabilită situaţia
anterioară discriminării sau să se dispună anularea situaţiei create prin discriminare se pot adresa instanţei de
judecată.
Inspecţia Muncii asigură exercitarea controlului în domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi
supravegherii pieţei: nerespectarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă, discriminarea pe
criteriul sex în relaţiile de muncă, discriminarea care are legătură cu sarcina sau maternitatea, hărţuire sau hărţuire
sexuală la locul de muncă, victimizarea.
Poliţia/ parchetul, în cazul formelor de discriminare cu formă infracţională. Se poate depune la parchet/ poliţie o
sesizare penală, prin plângere (atunci când se reclamă încălcarea prin infracţiune a unui drept/ interes propriu) sau
denunţ (atunci când se reclamă încălcarea prin infracţiune a unui drept/ interes al altuia).
Consiliul Naţional al Audiovizualului, când un furnizor de programe radio sau tv încalcă prevederile legale,
normele de reglementare în domeniu ori obligaţiile înscrise în licenţa audiovizuală, inclusiv pentru difuzarea de
programe care conţin orice formă de incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex sau orientare
sexuală.
Avocatul Poporului are competenţe în soluţionarea petiţiilor formulate de persoanele fizice lezate prin încălcarea
drepturilor sau libertăţilor acestora de către autorităţile administraţiei publice (ministere, agenţii/ oficii/ structuri
guvernamentale, deconcentrate, consilii judeţene şi locale, primari, prefecţi etc).

5. Dreptul la locuire
Dreptul la locuire este parte din legislaţia privind drepturile fundamentale ale omului şi promovează accesul la
locuire. Dreptul la locuire înseamnă mai mult decât a avea o locuinţă (adecvată sau nu),implica dreptul de a nu fi
discriminat şi dreptul la tratament egal. Locuirea adecvată înseamnă că orice persoană/ familie trebuie să aibă atât o
locuinţă cât şi condiţii de locuire adecvată (spaţiile de locuit, utilităţile,bunurie locuinţei). Persoanele care nu au o
locuinţă şi/sau care nu au acces la o locuinţă adecvată trăiesc în starea de sărăcie extremă, asigurarea accesului la
locuire reprezentând un pilon al incluziunii sociale.

Persoanele care trăiesc în locuinţe cu condiţii inadecvate sau sunt excluse de la o locuire adecvată au aceleaşi
drepturi şi nevoi de locuire, mai mult decât a avea un adăpost au nevoie şi de condiţii de locuire corespunzătoare
(accesul la utilităţi - apă potabilă, electricitate, salubrizare, etc.),siguranţa şi securitatea locuinţei şi a zonei de
vecinătate.
Consecinţele nerespectării dreptului la locuire, inclusiv locuirea în condiţii inadecvate sunt marginalizarea şi
excluziunea socială a unor grupuri vulnerabile, „un eşec al integrării individului într-unul din sistemele” 130 :
Ø sistemul democratic şi legal, respectiv integrarea civică;
130
Dan, Adrian Nicolae, Locuirea in Romania. Dreptul la locuire, Calitatea Vietii, XVI, nr. 1–2, 2005, p. 3–20, p.3
232
 Ø piaţa muncii, care presupune integrarea economică;
Ø sistemul statului bunăstării, responsbail de integrarea socială;
Ø sistemul familial şi comunităţii, care promovează integrarea interpersonală.

Locuirea în condiţii improprii şi lipsa accesului la locuire adecvată are repercusiuni negative de lungă durată asupra
sănătății, educației, bunăstării, deținerii unui loc de muncă stabil sau participării sociale a cetățenilor, inclusiv unele
situaţii care pun în pericol viaţa. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au responsabilităţi în
asigurarea respectării dreptului la locuire pentru toţi cetăţenii, respectiv prin elaborarea unor politici economice,
sociale, de locuire (la nivel central) şi în rezolvarea problemelor locative ale persoanelor care sunt în dificultatea de
a accesa o locuință pe piața liberă (la nivel local- consiliul local şi primăria).

Încălcarea dreptului la locuire are mai multe forme: segregarea rezidenţială, evacuările forţate ilegale, condiţiile de
locuit precare, rasismul de mediu, accesul la locuinţe sociale, nelegalizarea aşezărilor de romi. Deprivarea locativă
are un impact negativ şi asupra dezvoltării copiilor: starea de sănătate precară, alimentaţia necorespunzătoare/
subnutriţia, îmbrăcăminte/încălţăminte insuficientă sau neadecavată anotimpurilor, lipsa rechizitelor, îmbolnăviri
frecvente şi acces dificil la medicamente/ la consultaţie medicală, igiena necorespunzătoare. A avea o locuinţă cu
condiţii adecvate de locuit creşte şansele persoanelor/familiilor de a depăşi situaţia de vulnerabilitate, de a avea un
loc de muncă şi de a depăşi problemele economice şi, pe termen lung de a se integra în societate. Exercitarea
dreptului la locuire al cetăţenilor, în special al celor cu venituri reduse este reglementat de o serie de acte
normative. Categoriile de persoane vulnerabile care au dreptul la locuinţe sociale sunt prezentate în tabelul 1.
Consiliul local şi primăria sunt responsabile pentru fondul de locuinţe sociale, atribuirea acestora şi primirea
dosarului pentru solicitarea locuinţei sociale.

Tabel 1. Categorii de persoane vulnerabile şi dreptul la locuire

Categoria de Definiţie “persoană Dreptul la: Acordare / Reglemen-

persoană vulnerabilă” Durată tare legală
vulnerabilă
Persoana care nu are stabilit Asigurarea de găzduire pe Gratuit. Legea
un domiciliu sau o reşedinţă, perioadă determinată, şi asistenţei
potrivit dispoziţiilor OUG nr. acordarea unor servicii de Autorităţile sociale nr.
97/2005 privind evidenţa, consiliere, de reinserţie sau administraţiei 292/2001.
domiciliul, reşedinţa şi actele reintegrare socială, în publice locale au
de identitate ale cetăţenilor concordanţă cu nevoile obligaţia de a Ordinul
români, republicată. individuale identificate. înfiinţa pe raza MMJS nr.
Găzduire în adăposturi de lor teritorială 29/2019,
Persoană fără Persoana care nu deţine o urgenţă pe timp de iarnă. servicii sociale Anexele 4 şi
locuinţă locuinţă principală sau, după Centre rezidenţiale pentru adecvate şi 5.
caz, o locuinţă secundară. persoane fără adăpost adaptate nevoilor
(perioada 1 an, prelungire 1 persoanelor fără Ordinul
Persoane fără adăpost: copiii an- maxim 2 ani). locuinţă. MMJS nr.
străzii, persoane vârstnice Adăpost de noapte. 25/2019,
singure sau fără copii, Centru de primire în regim de Perioadă Anexa 3.
persoane cu dizabilităţi care urgenţă pentru copiii străzii şi determinată.
trăiesc în stradă. adăpostul de noapte pentru
copiii străzii.

Copil - persoana care nu a Centre rezidenţiale pentru Gratuit. Legea nr.

Copii /tineri împlinit vârsta de 18 ani şi copilul separat temporar sau 272/2004
nici nu a dobândit capacitatea definitiv de părinţii săi. Perioadă
deplină de exerciţiu, potrivit determinată. Ordinul
legii. Centre de primire în regim de MMJS nr.
Copil în risc în familie, copil urgenţă pentru copilul abuzat, 25/2019
abandonat, copil care nu neglijat, sau exploatat. Anexele
poate fi lăsat în grija 1,2,4.
233
 părinţilor/familiei. Centru rezidenţial pentru
Copilul care a săvârşit fapte copilul care a săvârşit fapte Ordinul
penale şi nu răspunde penal. penale şi nu răspunde penal. MMJS nr.
Copil neglijat,abuzat, 81/2019
exploatat. Centru maternal pentru
Femei însărcinate, mama cu mama–copil, femei
copil/copii. însărcinate.

Tineri care au Tineri care au împlinit vârsta Centre rezidenţiale care Gratuit.
părăsit sistemul de 18 ani şi au părăsit asigura cazare, hrana şi Durata maxim 5 Ordin MMJS
de protecţie a sistemul de protecţie a servicii(educaţie,medica-le, ani. nr.29/2019A
copilului copilului. ocupare,etc.) pentru nexa 3
re/integrarea socială.
Infracțiunea de trafic de Găzduire în centrele Gratuit. Legea
persoane înseamnă recrutarea, rezidenţiale care asigură asistenţei
transportarea, transferarea, asistenţă, îngrijire şi Perioadă sociale
cazarea sau primirea unei protecţie. determinată: 292/2001
persoane, prin amenințare, -maxim 10 zile -3
violență sau prin alte forme Acordarea cu prioritate a luni sau, după caz Legea
de constrângere, prin răpire, locuinţelor sociale, de către pe perioada nr.678/ 2001
fraudă ori înșelăciune, abuz consiliile locale din procesului penal,
de autoritate sau profitând de localitatea de domiciliu. la solicitarea
imposibilitatea acelei organelor
persoane de a se apăra sau de judiciare.
Victimele a-și exprima voința, ori prin
traficului de oferirea, darea, acceptarea sau
persoane primirea de bani ori de alte
foloase pentru obținerea
consimțământului persoanei
care are autoritate asupra altei
persoane, în scopul
exploatării acestei persoane,
Violența domestică este un Centre rezidenţiale cu Gratuit. Legea
model de comporta -ment găzduire pe perioadă asistenţei
intenționat în care partenerul determinată sunt: Perioadă sociale nr.
de viaţa aplica violenţa fizică, a) centre de primire în regim determinată 292/2001
constran- gerea, ameninţările, de urgenţă a victimelor (3 luni-1 an).
intimidarea,izolarea,abu- violenţei în familie- Ordinul
Victimele zul(fizic,emoţional,eco- adaposturi; MMJS nr.
violenţei nomic,sexual) pentru a b) centre de recuperare 28/2019.
domestice controla sau schimba pentru victimele violenţei în Anexele 1-3
comportamentului celuilalt familie;
partener. c) locuinţe protejate,
Victimele violenţei domestice destintate victimelor care nu
sunt: au o locuinţă proprie şi se
a)adulţi victime ale violenţei pregătesc de reinserţie
domestice; socială, până la găsirea unei
b)cupluri părinte/ soluţii de locuire.
reprezentant legal – copii.
Persoane adulte cu dizabilităţi Numai în cazul în care Gratuit,dacă nu Legea
pentru care asistarea, îngrijirea, au venituri asistenţei
certificatele/deciziile de recuperarea sau protecţia /susţinători legali. sociale nr.
încadrare în grad de handicap persoanelor nu se pot realiza Contribuţie la 292/2011
sunt în termen de valabilitate la domiciliu ori în cadrul plată, în funcţie
centrelor de zi din comunitate de venituri. Legea nr.
(din localitatea /judeţul în a 448/2006
Persoanele cu handicap sunt cărei/cărui rază teritoria- lă
acele persoane cărora mediul îşi are domiciliul sau Durata:
social, neadaptat deficienţelor reşedinţa). Determinată
lor fizice, senzoriale, psihice, Tipuri de centre rezidenţiale: Nedeterminată Ordin MMJS

234
 mentale şi/sau asociate, le
împiedică total sau le
limitează accesul cu şanse
egale la viaţa societăţii,
Persoane cu necesitând măsuri de
handicap protecţie în sprijinul integrării
şi incluziunii sociale.
Persoanele care au împlinit
vârsta de pensionare stabilită
de lege, bătrâni ,bătrâni
bolnavi cronici.
Acces în cămine după criterii
Persoane de prioritate:
vârstnice a) necesită îngrijire medicală
permanentă deosebită, care nu
poate fi asigurată la
domiciliu;
b) nu se poate gospodări
singură;
c) este lipsită de susţinători
legali sau aceştia nu pot să îşi
îndeplinească obligaţiile
datorită stării de sănătate sau
situaţiei economice şi a
sarcinilor familiale;
d) nu are locuinţă şi nu
realizează venituri proprii.
a) centre de îngrijire şi nr. 82/2019
asistenţă; Criteriu de Anexele 1-3
b) centre de recuperare şi prioritate la
reabilitare; obţinerea unei
c) centre de integrare prin locuinţe,pentru
terapie ocupaţională; închirierea, la
d) centre respiro/centre de nivelurile
criză; inferioare, a
e) locuinţe protejate: locuinţelor care
f)centre pentru viaţă aparţin
independentă. domeniului public
al statului ori
Persoanele cu handicap grav unităţilor
beneficiază de următoarele administrativ-
drepturi: a)acordarea unei teritoriale ale
camere de locuit, suplimentar acestuia.
faţă de normele minimale de
locuit prevăzute de lege, pe
baza contractelor de
închiriere pentru locuinţele
care aparţin domeniului
public său privat al statului
ori al unităţilor administrativ-
teritoriale ale acestuia;
b)scutirea de la plata chiriei
pentru suprafeţele locative cu
destinaţie de locuinţe deţinute
de stat sau de unităţile
administrativ-teritoriale ale
acestuia şi care sunt în
folosinţa acestor persoane.
(3)Beneficiază de prevederile
alin. (2) şi familia sau
reprezentantul legal pe
perioada în care are în
îngrijire un copil ori un adult
cu handicap grav.
(4)Beneficiază de prevederile
alin. (2) lit. b) şi adultul cu
handicap accentuat.
Centrele rezidenţiale Gratuit,dacă nu Legea nr.
a) centre de îngrijire are venituri, nici 17/2000
temporară; susţinători legali.
b) centre de îngrijire pe Plăteşte o
perioadă nedeterminată, contribuţie, dacă Ordin MMJS
respectiv cămine pentru are venituri sau nr. 29/2019
persoane vârstnice susţinători legali.
(dependente,semidepen-
dente,nedependente); Perioada:
c) locuinţe protejate, complex Determinată
de servicii şi alte tipuri de Nedeterminata
centre.
Persoane vârstnice
dependente au acces în centre
rezidenţiale: camine pentru
persoane vârstnice, centre de
tip respiro şi centre de
criză,centre rezidenţiale de
îngrijire şi asistenta persoane
dependente.
235
Instituţii cu responsabilităţi în domeniul locuirii :
- consiliul judeţean şi consiliul general al muncipiului Bucureşti faciliteza accesul la locuinţe din sume obţinute din
bugetul public, administrează locuinţele sociale;
- consiliul local,primaria instrumentează dosarele pentru acces la locuinţa socială, repartizarea din fondul locativ a
locuinţelor sociale conform criteriilor şi priorităţilor stabilite.

Responsabilităţile consiliului local sunt prevăzute în Legea locuinţei nr.114/1996 Art. 7

(1) Consiliile locale pot realiza din depozitele special constituite locuinţe cu suprafeţele construite prevăzute în
anexa nr. 1 la prezenţa lege, exercitând controlul asupra preţului de vânzare, în vederea înlesnirii accesului la
proprietate pentru unele categorii de persoane, în următoarea ordine de prioritate:
a) tinerii căsătoriţi care, la data contractării locuinţei, au, fiecare, vârsta de până la 35 de ani;
b) persoanele care beneficiază de facilităţi la cumpărarea sau construirea unei locuinţe, potrivit prevederilor Legii
nr. 42/1990, republicată;
c) persoanele calificate din agricultură, învăţământ, sănătate, administraţie publică şi culte, care îşi stabilesc
domiciliul în mediul rural;
d) alte categorii de persoane stabilite de consiliile locale.

(2) Persoanele din categoriile menţionate la lit. a)-d) pot beneficia de o subvenţie de la bugetul de stat, în limitele
prevederilor bugetare anuale, în raport cu venitul mediu net lunar pe membru de familie, de până la 30% din
valoarea locuinţei calculată la valoarea finală a acesteia, precum şi de plată în rate lunare, pe termen de 20 de ani, a
diferenţei faţă de preţul final al locuinţei, după ce s-au scăzut subvenţia şi avansul minim obligatoriu de 10%
achitat de contractant, din valoarea locuinţelor calculată la data contractării.
Persoanele fizice prevăzute la art. 7 se vor adresa consiliilor locale, care vor analiza şi vor aproba, după caz,
cererile respective, stabilind, totodată, şi ordinea de prioritate.

În tabelul 2 sunt sintetizate tipurile de locuinţă şi criteriile de acordare a locuinţelor în scopul exercitării dreptului la
locuire.

Tabel 2. Categorii de locuinţă şi criterii de acordare

Tip de Reglementari Cine are dreptul ? Ce drepturi are? Ce este

locuinţă legale Criterii de acordare
Legea locuinţei nr.
144/1996 Toţi cetăţenii
(Individ/familei).
Locuinţa
Legea locuinţei nr. Familiile sau persoanele cu
144/1996 un venit mediu net lunar pe
persoană, realizat în ultimele
12 luni, sub nivelul
câştigului salarial mediu net
lunar pe total economie,
comunicat de Institutul
Naţional de Statistică în
ultimul Buletin statistic
anterior lunii în care se
Dreptul la o locuinţă Construcţie alcătuită
cu condiţii adecvate din una sau mai multe
de locuit. camere de locuit, cu
dependinţele, dotările şi
utilităţile necesare,care
satisface cerinţele de
locuit ale unei persoane
sau familii.
Se închiriază locuinţa Locuinţă care se
socială sau se atribuie cu chirie
susbventioneaza chiria. subvenţionată unor
persoane sau familii, a
Repartizate de către căror situaţie
autorităţile economică nu le
administraţiei publice permite accesul la o
locale care le au în locuinţă în proprietate
administrare pe baza sau închirierea unei
critriilor de prioritate. locuinţe în condiţiile

236
Locuinţa analizează cererea, precum pieţei.
socială şi anterior lunii în care se
repartizează locuinţa.

Pe baza criteriilor stabilite

annual, în ordinea de
prioritate stabilită potrivit
legii:
- persoanele şi familiile
evacuate sau care urmează a
fi evacuate din locuinţele
retrocedate foştilor
proprietari;
- tinerii care au vârsta de
până la 35 de ani;
-tinerii proveniţi din
instituţii de ocrotire socială
şi care au împlinit vârsta de
18 ani;
- invalizii de gradul I şi II;
-persoanele cu handicap;
-pensionarii;
-veteranii şi văduvele de
război, beneficiarii
prevederilor Legea nr.
341/2004, şi ai prevederilor
Decretului-lege nr.
118/1990,alte persoane sau
familii îndreptăţite.
Legea locuinţei nr. Se finanţează şi se realizează Se închiriază temporar Locuinţă destinată
144/1996 în condiţiile stabilite pentru persoanelor şi cazării temporare a
locuinţa socială. familiilor ale căror persoanelor şi
Persoane şi familii ale căror locuinţe au devenit familiilor ale căror
locuinţe au devenit inutilizabile, până la locuinţe au devenit
inutilizabile potrivit înlăturarea efectelor inutilizabile în urma
Locuinţa prevederilor art. 2 lit. f). din care au făcut unor catastrofe naturale
de necesitate Legea locuinţei nr. inutilizabile locuinţele. sau accidente sau ale
144/1996. căror locuinţe sunt
supuse demolării în
Locuinţele de necesitate vederea realizării de
libere se pot constitui lucrări de utilitate
temporar ca fond de locuinţe publică, precum şi
sociale. lucrărilor de reabilitare
ce nu se pot efectua în
clădiri ocupate de
locatari.
Legea locuinţei nr. Pot beneficia persoanele şi Se închiriază cu Locuinţă cu o suprafaţă
144/1996 familiile care urmează a fi beneficiarii stabiliţi de utilă de cel mult 100
evacuate sau au fost consiliul local, pe o mp, care se atribuie cu
evacuate prin proceduri de perioadă de 5 ani, cu chirie unor persoane
executare silită din locuinţe, posibilitatea prelungirii sau familii care au fost
în urma neachitării pe baza declaraţiei de evacuate prin proceduri
obligaţiilor derivate din venituri şi a actelor de executare silită din
contractele de credit doveditoare necesare locuinţele proprietate
ipotecar. conform prevederilor personală, în urma
legale. neachitării obligaţiilor
Locuinţa de Nivelul chiriei nu va contractuale prevăzute
sprijin depăşi 10% din venitul în contracte de credit
net lunar, calculat pe ipotecar, şi a căror
ultimele 12 luni, pe situaţie economică nu
familie. Diferenţa până le permite accesul la o

237
 la valoarea nominală a locuinţă în proprietate
chiriei va fi sau închirierea unei
subvenţionată de la locuinţe în condiţiile
bugetul local al unităţii pieţei.
administrativ-teritoriale
unde este situată
locuinţa de sprijin.
Legea asistenţei Persoane/familii care Îmbunătăţirea Locuinţa improvizată
sociale locuiesc în locuinţe cu condiţiilor de locuire. sau construcţia cu
Locuinţa cu 292/2011 condiţii improprii. destinaţie de locuinţă
condiţii care nu îndeplineşte
improprii Legea locuinţei nr. cerinţele minimale
114/1996 prevăzute la lit. A din
anexa nr. 1 la Legea nr.
114/1996.
Lege nr. 151 din Persoane/familii care Locuinţă socială. Aşezarea informală
2019 locuiesc în aşezările este o grupare de
informale, în locuinţe minimum 3 unităţi
Legea asistenţei inprovizate realizate din destinate locuirii,
Locuinţe sociale nr. materiale recuperate, şi/sau dezvoltate spontan,
improvizate 292/2011 locuinţe realizate din ocupate de
situate în materiale de persoane sau familii
aşezări construcţii convenţionale. care fac parte din
informale grupuri vulnerabile
definite conform Legii
asistenţei sociale
nr.292/2011 , şi care nu
au niciun drept asupra
imobilelor pe care le
ocupă.

Adaposturi Legea asistenţei Persoane fără adăpost, Găzduire temporară. Centre rezidenţiale cu
de urgenţă sociale nr. persoane care trăiesc în cazare pe durata
292/2011 stradă, victimele violenţei determinată.
domestice.
Centre Legea asistenţei Persoane vârstnice, persoane Găzduire temporară Centre rezidenţiale cu
rezidentiale sociale nr. cu disabilităţi, copii separaţi sau definitivă. cazare pe durata
292/2011 temporar sau definitiv de determinată sau
părinţi. nedeterminată.

Pentru a obţine o locuinţă din fondul locativ de stat, persoana/familia trebuie să depună un dosar însoţit de
documente justificative la primăria localităţii unde are domiciliul. Actele depuse de beneficiar pentru a solicita o
locuinţă socială sunt menţionate în Legea locuinţei 114/1996:
Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească solicitantul:
· are domiciliul pe raza localităţii respective, şi,
· familiile sau persoanele au un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul
câștigului salarial mediu net lunar pe total economie, comunicat de Institutul Național de Statistică în
ultimul Buletin statistic anterior lunii în care se analizează cererea, precum și anterior lunii în care se
repartizează locuința.
Nu pot beneficia de locuință socială cei care:
· au un venit mediu net lunar pe persoană peste venitul mediu stabilit de INS;
· dețin în proprietate o locuință;
· au înstrăinat o locuință după data de 1 ianuarie 1990;
· au beneficiat de sprijinul statului în credite și execuție pentru realizarea unei locuințe;
· dețin, în calitate de chiriaș o altă locuință din fond locativ de stat.
Persoanele care îndeplinesc condiţiile de mai sus depun la sediul primăriei un dosar care conţine :
-cerere tip pentru locuinţa socială, adresată primarului localităţii;
238
-acte doveditoare:
· memoriu explicativ cu situația familială și locativă;
· copie xerox – B.I. sau C.I. cu domiciliul stabil în localitatea rspectiva(pentru toți membrii care vor figura în
dosarul de locuință socială;
· copie xerox – certificate de naștere ale copiilor minori (dacă este cazul);
· copie xerox – certificat de căsătorie ( dacă este cazul);
· adeverință de salariu cu veniturile nete (defalcate) realizate în ultimele 12 luni sau după caz : taloane de
pensie, adeverințe ajutor social, sau o declarație notarială din care să rezulte că nu a realizat venituri;
· copie xerox act de proprietate, contract de închiriere al titularului locuinței de la adresa de domiciliu de pe
B.I. sau C.I. ;
· certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale;
· declarație notarială (în original) din care să rezulte că nu a deținut și nu a înstrăinat nici o locuință
proprietate/coproprietate după 1 ianuarie 1990 și până în prezent pe teritoriul țării (pentru toți membrii
majori);
· certificate medicale, pentru invalizi de gradul I sau II, sau pentru persoane cu handicap (după caz);
· copie după hotărârea de divorț rămasă definitivă (dacă este cazul);
· adeverință pentru tinerii instituționalizați;
· hotărârea judecătorească de evacuare rămasă definitivă (dacă este cazul);
· adeverință de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din care să reiasă perioada
pentru care beneficiază/a beneficiat de ajutor pentru plata chiriei;
· acte care să ateste că solicitantul este victimă a violenței domestice, respectiv, ordinul de protecție emis de
către instanța de judecată în condițiile prevăzute de Legea 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea
violenței în familie, cu modificările și completările ulterioare;
· certificat pentru beneficiarii Legii 42/1990 sau 118/1990 (după caz);
· diplomă studii superioare, legalizată, pentru titularul cererii.

Dacă cererea de locuințe din fondul locativ de stat depășește numărul de locuințe disponibile, modul de atribuire a
acestora este reglementat prin Legea Locuinței 114/1996 (cu modificările și completările ulterioare și Normele
metodologice).Procedura de atribuire a locuințelor sociale se realizează în patru etape:
1. Verificarea eligibilității dosarelor (dacă îndeplinesc criteriile stabilite prin lege);
2. Stabilirea de către Consiliul Local a unor criterii în funcție de care se stabilește cine are prioritate pe lista
de așteptare;
3. Analiza anuală a dosarelor în funcție de criteriile stabilite de către Consiliul Local și definitivarea listei de
priorități;
4. Locuințele pot fi atribuite doar dacă există un stoc valabil pentru circumstanțele aplicantului.

Atribuirea de locuințe din fondul locativ, conform O.G. nr. 19/1994 privind stimularea investițiilor pentru
realizarea unor lucrări publice și construcții de locuințe se referă la categoririle de beneficiari:
- Tinerii căsătoriți care la data contractării, precontractării sau repartiției locuinței au, fiecare, vârsta de până în 35
de ani;
- Persoanele cu invaliditate gradul I sau II;
- Persoanele cu handicap;
- Răniții, precum și familii și părinți ai celor decedați ca urmare a participării la victoria Revoluției din decembrie
1989;
- Persoanele și familiile care își schimbă domiciliul din orașe la sate și lucrează în agricultură sau silvicultură;
- Personalul calificat din învățământ și sănătate, care are sau își schimbă domiciliul la sate;

Acte necesare pentru întocmirea dosarului, dosar ce va fi depus la primăria localităţii de domiciliu a solicitantului:
- Cerere tip pentru înscriere pe lista de priorități,cu mențiunea sumei disponibile pentru plata avansului și nivelul
239
ratei lunare pe care solicitantul se angajează să o achite;
- Copie după certificate de căsătorie și după certificatul de naștere al copiilor minori;
- Adeverințe de venit pentru ambii soți (de la locul de muncă);
- Certificat de invaliditate (cu indicarea gradului I sau II) și/sau certificat de handicapat;
- Certificat de rănit în revoluție sau de urmaș erou conform Legii nr. 42/1990 (după caz);
- Certificate medicale (după caz);
- Acte doveditoare ale situației locative actuale;
- Declarație notarială din care să rezulte că niciunul dintre membrii majori ai familiei nu au deținut și nu au
înstrăinat nicio locuință proprietate personală după 1 ian.1990 și până în prezent;
- Copii după actele de identitate pentru ambii soți.

6. Instruire privind independența economică și/ sau terapie pentru probleme emoționale în legătură cu
gestionarea finanțelor și deciziilor pe termen lung pentru persoana/ familia care beneficiază de
suportul SCI

A. Michele în cartea Dickerson Financial Scarcity and Financial Decision-Marking, abordează problematica
luării deciziilor financiare și descrie modul în care deficitul financiar împiedică stabilirea obiectivelor, luarea
deciziilor raționale precum și gestionarea eficientă a resurselor financiare.

· Deciziile financiare
Ø Luarea deciziilor financiare vizează:

A) Întrebări de genul: Când, de ce și cum să cumperi un produs sau un serviciu?

B) Greșelile de cheltuit, concentrarea realizându-se pe urgențe, nu pe consecințele în viitor ale alegerilor
curente de cheltuieli.
Ø Etapele procesului de decizie atunci când oamenii cumpără ceva:
Oamenii cumpără în funcţie de informațiile primite de la rude, prieteni, apropiați, internet sau vizează un magazin
anume din comună la care sunt prețuri ridicate dar la care face el cumpărături.
După colectarea surselor și evaluarea opțiunilor decid anumite criterii său caracteristici ale produsului de care țin
cont (culoare, cantitate, tip, cost).
Iau o decizie cu privire la ce vor să cumpere.
Decid cum vor plăti pentru achiziționarea produsului/produselor – din salariu, împrumut la prieteni, credit bancar.
Ø Psihologia de luare a deciziei:

a) După ce oamenii au decis ce să cumpere și să plătească, trebuie să evalueze procesul decizional și să-și
confirme dacă au luat cea mai bună decizie.
b) Concentrându-se pe prezent oamenii iau decizii financiare pe termen scurt care îi deraiază de la planurile
lor pe termen lung.
c) Oamenii își subestimează propriul job și cheltuielile viitoare. Acționează în moduri care prioritizează
prezentul (exemplu chetuieli excesive azi) și lasă consecințele negative pentru viitor (datorii mai mari).
d) Oamenii iau decizii de cheltuieli pe baza modului în care își satisfac nevoile imediate, nu după modul în
care decizia îi poate ajută său îi poate afecta în viitor.
e) Oamenii care utilizează auto-controlul iau decizii financiare mai bune deoarece analizează cu atenție
deciziile de cheltuit. În acest fel economisesc mai mult și reușesc să cumpere mai multe lucruri pentru casă.
Utilizând auto-controlul pot stabili obiective pe termen lung și pot ține evidența a ceea ce au nevoie să facă
pentru a atinge aceste obiective.
f) Oamenii care folosesc auto-controlul îşi stabilesc obiective și planuri de cumpărare, acest lucru ducând la
decizii înțelepte de cumpărare (cheltuieli), evitând situațiile de a cumpăra pe bază impulsurilor.
g) Exercitând auto-controlul oamenii se concentrează asupra planurilor de viitor și evită toate impulsurile de a
cheltui în moduri care să le afecteze planurile de viitor.
h) Oamenii care au venituri lunare insuficiente întâmpină dificultăți în exercitarea auto-controlului, nu au
capacitatea de a se angaja la obiective stabilite și iau decizii proaste.
240
 i) Oamenii au mai mult tendința de a cheltui mai mult decât pe cea de a economisi pentru că nu pot prezice
cheltuielile viitoare. Nu înțeleg efectele benefice de economisire a sumelor mici în timp și nici efectele
nocive ale cheltuielor mici în timp.
j) Cercetările au arătat că persoanele care trăiesc în gospodării socio-economice mai scăzute, cu resurse
limitate, sunt mai impulsive, iau mai multe riscuri financiare și fac cumpărături în funcție de tentațiile de
moment, nu în raport cu necesitățile pe termen lung.
k) Oamenii care folosesesc un proces decizional deliberat pot evita impulsul de cumpărare și pot lua decizii
raționale.

Ø Timpul
1. Explorarea opțiunilor de achiziție și finanțare necesită timp. De aceea, oamenii se bazează pe sfatul prietenilor,
familiei, cunoscuților și iau în calcul doar câteva criterii în alegerea produsului în loc să folosească un proces
de luare a deciziilor. În loc să utilizeze un proces deliberat care evaluează toate opțiunile posibile, oamenii iau
adesea decizii financiare rapide și reflexive. Oamenii folosesc un proces decizional mai deliberat doar dacă
cumpără un produs mai costisitor.
2. Pentru a economisi timp, majoritatea cumpărătorilor iau decizii rapide și analizează doar câteva caracteristici
ale obiectului care dorește să îl cumpere (culoare, dimensiune, cost).
3. Oamenii folosesc rareori un proces decizional elaborat deoarece necesită timp și consum mintal.

2) Efectul deficitului asupra procesului decizional

Ø Deficitul financiar crește probabilitatea unei decizii iraționale.
Ø Deficitul financiar inconştient împiedică capacitatea de a se concentra la orice altceva.
Ø Obligă oamenii să se concentreze în mod constant pe o criză imediată, ceea ce îi determină să ia alte
decizii.
Ø Atunci când banii sunt puțini oamenii se gândesc în mod constant la bani. Ei sunt obligați să ia numeroase
decizii financiare și fiecare decizie de cheltuieli este presantă, fie că e mare sau mică.
Ø Deficitul financiar îi determină să ia decizii în mod constant compromise, să ia decizii legate doar de
situația de criză și aceste decizii financiare pot fi greșite.
Ø Persoanele cu deficit financiar nu stabilesc obiective pe termen lung, deoarece au luat multe decizii pe
termen scurt.
Ø Atunci când persoanele lipsite de resurse financiare sunt concentrate pe o nevoie urgentă (ex. obținerea de
bani pentru plata facturii de lumină), se pot afla în incapacitatea de a-și analiza cu atenție propriile decizii
financiare.
Ø Persoanele cu deficit financiar nu pot realiza și atinge obiective pe termen lung, deoarece se concentrează
în mod constant pe crize financiare pe termen scurt și găsesc modalități de plată pentru necesitățile lor
actuale și de bază. Exemplu – o persoană poate opta pentru plata facturii de lumină în detrimentul plății
facturii de telefonie care poate duce la sistare dar și la ratarea apelurilor de la posibili angajatori, deci
soluționarea unei crize și apariția alteia.
Ø Mai multe opțiuni de luat în calcul provoacă stres și necesită multă voință pentru a evalua în mod constant
fiecare decizie financiară.
Ø Oamenii cu deficit financiar par să ia decizii financiare iraționale pe termen scurt. Ei pot cumpăra doar un
produs, nu un pachet, iar în acest mod plătește per total mai mult. Ei cumpără de obicei produse ieftine, de
calitate inferioară (îmbrăcăminte, mobilier), care trebuie înlocuite mai repede, deoarece nu au bani
suficienți pentru a plăti mărfuri de calitate superioară. Pentru că cumpăra cantități mici și produse pe care le
vor înlocui mai repede, trebuie să facă cumpărături mai frecvent, ceea ce e mai puțin eficient și crește
costul de trasport.
Ø Persoanele cu deficit financiar iau adesea decizii financiare care par a fi iraționale pentru că trăiesc într-un
mediu în care banii sunt foarte importanți. Mulți împrumută bani de la rude, prieteni, cunoscuți, în funcție
de modelul de cheltuieli folosit în mediul de viață în care au trăit.
Ø Cei cu deficit financiar iau decizii financiare care înrăutățesc situația financiară precară (jocuri de noroc,
accesează credite cu dobânzi mari de nevoie, comoditate sau lipsa înțelegerii riscurilor asociate cu aceste
tranzacții, din lipsă de cunoştinţe).
Ø Oamenii cu mari lipsuri financiare uneori fac credite bancare dezavantajoase și reușesc să plătească doar
dobânda, deoarece nu și-au estimat bine cheltuielile ulterioare. Aceștia acceptă credite financiare cu cost
ridicat deoarece nu înțeleg termenii ipotecari și ratele ulterior cresc mult.

241
 Ø Oamenii cu deficit financiar apelează mai degrabă la servicii financiare de mare cost de tip carduri de
credit cu dobânzi mări, amanet, pentru asigurarea nevoilor imediate decât pentru învestiții pe termen lung.

Sfaturi utile
a) Încrederea nejustificată în sine poate duce la decizii financiare greșite.
b) Evitarea tentațiilor financiare care le-ar dăuna oamenilor pe viitor.
c) Informarea acestora cu privire la conceptele de bază legate de datorie și de gestionare a datoriei.
d) Înțelegerea complexității tranzacțiilor financiare pentru a beneficia de oportunități financiare.
e) Evitarea concentrării pe ceea ce trebuie să plătească în fiecare lună pentru a lua decizii financiare mai bune.
Oamenii se concentrează adesea pe o plată lunară (mai degrabă decât totală) deoarece sunt incapabili să
determine plată totală în timp și nu se simt confortabil concentrându-se pe sume mai mari.
f) Implicarea oamenilor cu lipsuri financiare în cursuri de educație financiară care să îi ajute să dobândească
autonomie financiară și să ia decizii pe termen lung.

Cursurile de educație financiară

1. Trebuie să facă mai mult decât să le spună oamenilor de ce ar trebui să-și plătească facturile său de ce să
adere la un buget .
2. Un buget poate spune oamenilor ce nu își pot permite, însă nu poate să-i împiedice să cumpere lucrurile pe
care nu și le pot permite.
3. Ar putea ajuta oamenii să înțeleagă că pot lua decizii financiare proaste (folosind servicii financiare cu
costuri ridicate).
4. Îi învață să înțeleagă importanța rezistenţei tendinței comportamentale de a se concentra asupra prezentului.
5. Arată de ce oamenii au tendința de a cheltui, nu de a economisi, de a subestima atât datoriile curente cât și
nevoile viitoare.
6. Îi ajută pe oameni să se concentreze pe sume mici (o plată minimă a cardului de credit) și să îi explice
consecințele pe termen lung ale acestui fapt.
7. Îi învață pe oameni să-și stabilească un număr mic de obiective.
8. Îi învață să facă bugete în care să aloce fonduri viitoare acestor obiective prestabilite.
9. Trebuie să îi ajute să evite tendința de a-ți subestima datoriile curente și cheltuielile viitoare, să înțeleagă
importanța de auto-control și economisire, să îi ajute să evite cel puțin unele tranzacții financiare
neaccesibile.

Instrument pentru obținerea independenței economice

În cadrul evaluării persoanei/familiei aflată în risc de sărăcie și excluziune socială, asistentul social poate
obține informații și ghidă familia în stabilirea unui plan de măsuri care să o ajute în identificarea unor surse de venit
care să o ajute să iasă din starea de sărăcie și excluziune socială. Un obiectiv în acest sens vă fi formulat și cuprins
în planul inițial de intervenție, scopul major al suportului ECI fiind obținerea independenței economice și
gestionarea echilibrată a finanțelor pe termen lung.

Evaluați gradul de satisfacție/insatisfacție al membrilor care trăiesc în situația de sărăcie

în ceea ce priveşte:
- Nivel de studii
- Serviciu
- Viața de familie
- Stare de sănătate
- Viață socială

Evaluarea costurilor
1. Ghidați persoana/familia în identificarea zonelor principale de cheltuieli actuale (de ex. Chirie, utilități,
îmbrăcăminte, rechizite, mâncare, transport, locuire, rate, activităţi recreative, servicii medicale) și modul
lor de achitare în prezent.

242
 2. Sprijiniți persoana său familia să evalueze costurile/cheltuielile care sunt necesare pentru asigurarea
nevoilor de bază și pentru a schimba nivelul de trăi actual pe termen scurt, mediu și lung. și verificați dacă
poate estima un venit lunar și poate creă un plan de cheltuieli realist pentru o lună.
3. Sprijiniți persoană/familia să face distincţia între nevoile şi dorinţele personale.
4. Verificați dacă persoană său familia cunoaşte şi înţelege modalitatea de a face cumpărături încadrându-se
într-un buget.

Impedimente în obținerea unei surse de venit constante (îngrijirea și educarea copiilor care le ocupă tot
timpul, munca casnică, lipsa calificării profesionale, incapacitatea femeilor de a influența procesul de luare
a deciziilor în familie, lipsa de încredere în sisteme care prestează diverse servicii).

Evaluarea nevoii și a motivației pentru schimbarea situației financiare

 Solicitați/Sprijiniți beneficiarul să enumereze punctele forte pe care le deține pentru a obține schimbarea
situației financiare (ex. Deține informații practice cu privire la accesarea unui loc de muncă, depune un
efort susținut în a-și găsi un loc de muncă, are competențe, are capacitatea de a face schimbări în modul de
organizare al responsabilităților în familie pentru a accesa un loc de muncă) și punctele slabe care îl
împiedica să evolueze (gen - nu există locuri de muncă în comunitate, prezintă anxietăți legate de accesarea
unui loc de muncă:“sigur nu mă angajează, sigur nu voi face față, sigur vor angaja alte persoane„ , nu știe
să obțină informații despre locurile de muncă, să realizeze pașii necesari pentru a accesa un loc de muncă,
nu are o calificare profesională, nu are vechime în muncă, nu are cu cine lasă copii pe durată zilei, are prea
multe sarcini de îndeplinit în gospodărie și nu își permite să frecventeze un loc de muncă, discriminări său
traume experimentate la un alt loc de muncă, lipsa resurselor financiare pentru a frecventa un curs sau a se
deplasa într-o altă zonă pentru a accesa un loc de muncă).
 Sprijiniți beneficiarul pentru a identifica nevoia de deprinderi noi în scopul realizării schimbării în plan
financiar.
 Sprijiniți beneficiarul să identifice și să enumere posibile surse de venit care să îl pot ajuta să depășească
situația de sărăcie și excluziune socială în care se află și care sunt pașii pe care îî are de îndeplinit.
 Ajutați beneficiarul să evalueze motivația care stă la bază realizării schimbării (îmbunătățirea condițiilor de
viață, să devină independent față de partenerul de viață, să capete experiență în muncă, să depășească
situația de depresie apărută din cauză lipsurilor sau a izolării sociale).

Înţelegerea importanței obținerii unei surse de venit constante/ efectele deficitului financiar

 Sprijină persoana/familia să descrie modul în care nevoile şi dorinţele se leagă de obținerea unei surse de
venit constante (angajare, deschiderea unei afaceri).
 Solicită persoanei/familiei să identifice două motive pentru care oamenii realizează o acțiune remunerată
(de ex. stabilitate, independenţă).
 Discutați cu persoană/familia despre consecințele și efectele deficitului financiar.

Istoricul angajărilor
Discutaţi cu beneficiarul despre istoricul angajărilor (dacă a mai avut locuri de muncă, de când este șomer, dacă
lucrează la negru și vrea să își schimbe situația, listarea locurilor de muncă avute și motivul schimbării lor, relațiile
avute cu colegii, satisfacții profesionale, caracteristici personale care au dus la demisie, concediere (caracter dificil,
agresivitate, conduite antisociale), traume suferite la alte locuri de muncă care îl împiedica să acceseze un loc de
muncă.

Evaluarea abilităților și aptitutidinilor pe care le deține

· Ştie cum să caute un loc de muncă?
· Poate participa la un interviu pentru un loc de muncă?
· Cunoaşte şi înţelege importanţa menţinerii contactului după interviu?
· Ştie cum să utilizeze tehnologia obişnuită de la locul de muncă?
· Cunoaşte şi înţelege deducerile, beneficiile şi drepturile salariale ale angajatului?
· Ştie cum să păstreze locul de muncă?
· Cunoaşte şi înţelege procesul de luare a deciziilor bine-gândite?

243
 · Poate utiliză un proces de luare a deciziilor bine-gândite într-o situaţie privitoare la independența financiară
și gestionarea veniturilor pe termen lung?

Încurajarea persoanelor în identificarea opțiunilor de angajare. Brainstorming-ul opţiunilor

h) Încurajaţi persoana în identificarea tututor opţiunilor de angajare
i) Adăugaţi ideile dumneavoastră numai după ce aţi obţinut implicarea persoanei.
j) Ajutaţi persoană să aleagă
k) Planul trebuie să aparţină persoanei.
l) Nu forţaţi opţiunile pe care le consideraţi cele mai bune

Plan de independență financiară

Ghidați beneficiarul în schițarea planului pe care dorește să îl facă pentru schimbarea situației în care se află,
asistați-l în îndeplinirea lui atunci când întâmpină probleme, monitorizați împreună cu beneficiarul îndeplinirea
activităților propuse.

Evaluarea schimbărilor/ Problemelor apărute în familie după angajare

Evaluați împreună schimbările/riscurile/problemele apărute în familie în situația obținerii unei forme de susținere
financiară (loc de muncă, contract de zilier, contract de ucenic, servicii sociale/beneficii accesate) în ceea ce
privește relația cu copiii, soțul/soția, alte persoane care locuiesc în gospodărie.

Gestionarea finanțelor
Ø Evaluați modul în care persoană/familia gestionează banii – arii de cheltuire (alimentație, educație, casă,
sănătate),
Ø Realizați împreună cu persoană/familia un plan cu privire la modul de cheltuire a banilor în primele 3 luni
pentru a deprinde folosirea lor eficientă.
Ø Evaluați împreună cu familia cum s-a îmbunătățit nivelul de trăi după primele 3 luni de la angajare.
Ø Care este starea de bunăstare a familiei în prezent (ce s-a îmbunătățit, ce mai poate fi îmbunătățit și în ce
mod).
Ø Ajutați familia să ia decizii pe termen lung în ceea ce priveşte independența economică și verificați după o
perioadă dacă nivelul de viață s-a îmbunătăţit (Ce să cumpere, cum să plătească pentru achizițiile făcute,
surse de împrumutat bani). Prezentați-i importanța autocontrolului în luarea deciziilor privind cheltuirea
banilor.

7. Instruire/ material resursă privind problematica probațiunii post custodie penală pentru
persoana/ familia care beneficiază de suportul ECI

1). DOMENIUL PROBAȚIUNII

ASPECTE GENERALE PRIVIND DOMENIUL PROBAȚIUNII

ȘI ATRIBUȚII ALE CONSILIERULUI DE PROBAȚIUNE
PRIVIND PERSOANELE AFLATE ÎN SUPRAVEGHERE,
CU INCIDENȚĂ ÎN DOMENIUL ASISTENȚEI SOCIALE

LEGISLAȚIE
a) Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune;
b) Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de
libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare;
c) Hotărârea de Guvern nr. 818/2018 privind aprobarea standardelor minime de lucru în probaţiune pentru
instituţiile din comunitate;
d) Legea nr. 2011/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor
infracțiunilor, cu modificările și completările ulterioare (prevederile Ordonanței de urgență nr. 24/2019)

244
Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune
Sistemul de probaţiune, ca serviciu public, contribuie la înfăptuirea actului de justiţie. Activitatea sistemului de
probaţiune se desfăşoară în interesul comunităţii, în scopul reabilitării sociale a infractorilor, al diminuării riscului
de săvârşire a unor noi infracţiuni şi al creşterii gradului de siguranţă în comunitate.

Promovarea sancţiunilor şi măsurilor comunitare urmăreşte reducerea costurilor sociale ale executării sancţiunilor şi
măsurilor penale prin diminuarea populaţiei din unităţile penitenciare, valorificarea potenţialului socio-economic al
infractorilor şi menţinerea siguranţei comunităţii.

- art. 35: Pentru obţinerea datelor necesare evaluării inculpatului minor, consilierul de probaţiune poate colabora
cu asistenţi sociali, psihologi, consilieri şcolari, pedagogi, medici sau alţi specialişti.
La solicitarea consilierului de probaţiune, instituţiile şi organizaţiile în evidenţa cărora s-a aflat sau se află minorul
pentru îngrijire, tratament sau protecţie socială ori educaţie pun la dispoziţia consilierului de probaţiune, în termen de
7 zile, informaţiile care prezintă relevanţă pentru procesul de evaluare.

- art. 48: Scopul procesului de supraveghere

Procesul de supraveghere cuprinde ansamblul activităţilor şi intervenţiilor derulate în mod direct de către serviciul de
probaţiune sau sub coordonarea acestuia, în scopul reabilitării sociale a persoanei supravegheate, al reparării
prejudiciului adus comunităţii prin săvârşirea faptei şi al creşterii gradului de siguranţă în comunitate.

- art. 49: Serviciul de probaţiune coordonează procesul de supraveghere a respectării măsurilor de supraveghere şi
executării obligaţiilor stabilite de instanţă în sarcina persoanelor adulte faţă de care s-a dispus:
a) amânarea aplicării pedepsei;
b) suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
c) liberarea condiţionată, dacă restul de pedeapsă rămas neexecutat la data liberării este de 2 ani sau mai mare.

- art. 69: Serviciul de probaţiune coordonează procesul de supraveghere a respectării măsurilor educative neprivative
de libertate şi a executării obligaţiilor impuse de instanţă în sarcina minorilor faţă de care s-a dispus:
a) stagiul de formare civică;
b) supravegherea;
c) consemnarea la sfârşit de săptămână;
d) asistarea zilnică

- art. 103: Asistarea în cadrul procesului de supraveghere

Asistarea persoanelor supravegheate poate fi realizată prin intermediul cursurilor de pregătire şcolară sau calificare
profesională, programelor de reintegrare socială, consultanţei, îndrumării vocaţionale şi al altor activităţi, fie
stabilite ca activităţi în conţinutul măsurii educative sau ca obligaţii în hotărârea judecătorească, fie stabilite de către
consilierul de probaţiune manager de caz, cu acordul persoanei, în scopul reabilitării sociale a acesteia.

- art. 107: Activitatea consilierului de probaţiune în legătură cu persoanele private de libertate constă în:
a) participarea la pregătirea pentru liberare a persoanelor private de libertate;
b) participarea la desfăşurarea lucrărilor comisiei pentru liberare condiţionată a persoanelor private de libertate,
potrivit Legii nr. 253/2013;
c) participarea la lucrările consiliului educativ organizat la nivelul centrului educativ, respectiv al comisiei din
centrul de detenţie, potrivit Legii nr. 253/2013.

- art. 115 : Colaborarea cu instituţiile din comunitate

În derularea activităţii de probaţiune, consilierii de probaţiune colaborează cu instituţiile din comunitate, iar prin
Direcţia Naţională de Probaţiune se încheie protocoale de colaborare la nivel naţional în vederea unei
colaborării eficiente.
În vederea abilitării instituţiilor din comunitate, la solicitarea judecătorului delegat cu executarea, Direcţia întocmeşte
un raport prin consultarea serviciului sau a serviciilor de probaţiune din raza teritorială pentru care instituţia solicită
abilitarea.
Raportul conţine concluzii referitoare la compatibilitatea activităţii ori serviciului pentru care este solicitată abilitarea
cu standardele minime de lucru în probaţiune pentru instituţiile din comunitate şi alte informaţii considerate relevante
sau solicitate de către judecătorul delegat cu executarea.
245
Judecătorul delegat cu executarea se pronunţă asupra abilitării în camera de consiliu, cu citarea persoanei care
solicită abilitarea şi a Direcţiei. Direcţia oferă informaţii suplimentare sau solicită judecătorului obligarea instituţiei
din comunitate de a comunica astfel de informaţii, dacă este cazul. Instituţia din comunitate abilitată, prin încheierea
judecătorului delegat, se înscrie în baza de date constituită în acest sens la nivel naţional.

- art. 116: (1) Instituţia din comunitate poate fi implicată în procesul de executare a pedepselor şi măsurilor
neprivative de libertate, în cazurile prevăzute de lege, prin decizie a consilierului de probaţiune.

Activităţile în care poate fi implicată instituţia din comunitate sunt:

- urmarea unui curs de pregătire şcolară ori calificare profesională;
- urmarea unui program de reintegrare socială;
- prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii;
- supunerea la unele măsuri de control, tratament sau îngrijire medicală;
- urmarea unor cursuri de formare civică;
- alte activităţi concrete stabilite în conţinutul măsurilor educative neprivative de libertate.

Instituţia din comunitate are obligaţia de a asigura derularea activităţii pentru care este responsabilă pe
perioada menţionată de consilierul de probaţiune în conţinutul deciziei.

- art. 117: Pe parcursul derulării activităţii pentru care este responsabilă, instituţia din comunitate are obligaţia de a
pune la dispoziţia consilierului de probaţiune orice informaţie solicitată de către acesta, considerată relevantă pentru
caz. La solicitarea instituţiilor din comunitate, consilierul de probaţiune pune la dispoziţia acestora informaţiile
necesare, în vederea îndeplinirii atribuţiilor pentru care este responsabilă.
Consilierul de probaţiune are dreptul de a exercita controlul asupra modului în care instituţia duce la îndeplinire
atribuţiile pentru care este responsabilă şi asupra respectării standardelor minime de lucru în probaţiune pentru
instituţiile din comunitate.
În situaţia în care constată că instituţia nu îşi îndeplineşte atribuţiile sau nu le îndeplineşte în mod corespunzător şi
aspectele constatate afectează procesul de supraveghere, consilierul de probaţiune, cu avizul şefului ierarhic superior,
sesizează judecătorul delegat cu executarea.

Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de
libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare
-art. 1: Legea reglementează modul şi condiţiile în care sunt executate:
a) pedeapsa amenzii;
b) pedeapsa accesorie;
c) pedepsele complementare: interzicerea exercitării unor drepturi, degradarea militară, publicarea hotărârii de
condamnare, dizolvarea persoanei juridice, suspendarea activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei
juridice, închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice, interzicerea de a participa la procedurile de
achiziţii publice, plasarea sub supraveghere judiciară, afişarea sau publicarea hotărârii de condamnare;
d) măsurile de supraveghere şi obligaţiile impuse de instanţă în cazul amânării aplicării pedepsei, suspendării
executării pedepsei sub supraveghere şi liberării condiţionate;
e) măsurile educative neprivative de libertate: stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârşit de
săptămână; asistarea zilnică;
f) obligaţiile impuse de instanţă în cazul liberării minorului din executarea unei măsuri educative privative de
libertate;
g) măsurile neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal: controlul judiciar,
controlul judiciar pe cauţiune;
h) obligaţiile impuse de instanţă în cazul acordării amânării sau întreruperii executării pedepsei;
i) obligaţiile impuse de procuror în cazul dispunerii renunţării la urmărirea penală.

- art. 2: Instituţiile din comunitate sunt autorităţile şi instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte
persoane juridice care participă la executarea pedepselor sau măsurilor neprivative de libertate prin colaborare la
nivelul comunităţii locale cu autorităţile direct responsabile de asigurarea executării acestor pedepse sau măsuri.

246
- art. 11 Informarea persoanei aflate în executarea pedepselor, măsurilor educative sau a altor măsuri prevăzute de
lege care nu vorbeşte, nu înţelege limba română ori nu se poate exprima, cu privire la conţinutul pedepsei sau măsurii
dispuse, precum şi cu privire la principalele acte efectuate în procedura de executare a acestora se face într-o limbă,
respectiv într-un limbaj pe care aceasta îl înţelege, prin intermediul unui traducător şi interpret autorizat sau prin
intermediul unui interpret de limbaj mimico-gestual, plătit din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiţiei.

-art. 12: Implicarea persoanei şi a comunităţii în executare

Executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri prevăzute la art. 1 dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal, neprivative de libertate, se bazează pe cooperarea persoanei aflate în executare şi implicarea
activă a instituţiilor din comunitate.
În vederea asigurării unei cooperări efective a persoanei aflate în executare, aceasta are dreptul de a solicita instituţiei
care asigură executarea măsurii în cauză lămuriri cu privire la conţinutul pedepsei sau al măsurii pe care o execută.
- art. 18: Colaborarea cu instituţiile din comunitate în executarea pedepselor şi a măsurilor neprivative de
libertate
Organizarea şi desfăşurarea executării pedepselor şi a măsurilor neprivative de libertate se face, în cazurile prevăzute
de lege, de către instituţii din comunitate, sub coordonarea serviciului de probaţiune.
Persoanele juridice de drept public pot fi implicate și pot participa la organizarea şi desfăşurarea executării
pedepselor şi a măsurilor neprivative de libertate, prin decizie a consilierului de probaţiune sau, după caz, prin
dispoziţie a judecătorului delegat cu executarea.
Persoana juridică de drept public nu poate refuza desfăşurarea unei activităţi ce nu implică suportarea unor
cheltuieli suplimentare, altele decât cele inerente activităţii respective. Refuzul nejustificat constituie abatere
judiciară şi se sancţionează potrivit Legii nr. 253/2013 (art. 19).

În cazul în care activitatea stabilită de către consilierul de probaţiune sau, după caz, de judecătorul delegat cu
executarea implică alocarea unor resurse bugetare suplimentare, altele decât cele inerente activităţii respective, de
către persoana juridică de drept public, desfăşurarea respectivei activităţi nu poate fi dispusă fără consimţământul
persoanei juridice în cauză.
Persoanele juridice de drept privat pot fi implicate în activităţile prevăzute mai sus dacă sunt abilitate potrivit Legii
nr. 253/2013.

- art. 19: Abateri judiciare

Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor stabilite în sarcina instituţiilor din comunitate care
participă la executarea pedepselor şi a măsurilor neprivative de libertate constituie abatere judiciară şi se
sancţionează cu amendă judiciară de la 500 lei la 5.000 lei.
Criteriile pe baza cărora se apreciază neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor stabilite în
sarcina instituţiilor din comunitate sunt stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi. Amenda judiciară
se aplică de către judecătorul delegat cu executarea. Sesizarea judecătorului delegat cu executarea se face de către
serviciul de probaţiune sau din oficiu.

-art. 20: Procedura de abilitare a asociaţiilor, fundaţiilor şi societăţilor comerciale

Abilitarea asociaţiilor, fundaţiilor şi societăţilor comerciale se acordă la cerere de către judecătorul delegat cu
executarea din cadrul tribunalului în circumscripţia căruia acestea îşi au sediul. Judecătorul delegat cu executarea
solicită Direcţiei de probaţiune întocmirea în termen de două luni a unui raport.

Abilitarea se acordă prin încheiere definitivă, pe o perioadă de 5 ani. O copie a încheierii prin care s-a admis
cererea de abilitare se comunică Direcţiei de probaţiune, în vederea înscrierii persoanei într-o bază de date constituită
la nivel naţional.

-art. 21: Abilitarea societăţilor comerciale

Pot solicita abilitarea pentru organizarea executării muncii neremunerate în folosul comunităţii doar societăţile
comerciale care au concesionat un serviciu public.
- art. 29 Punerea în executare a pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi
În cazul dispunerii pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, judecătorul delegat cu executarea trimite o
copie de pe dispozitivul hotărârii, în funcţie de drepturile a căror exercitare a fost interzisă, persoanei juridice de
drept public sau de drept privat autorizate să supravegheze exercitarea dreptului respectiv:

247
Ø pentru interzicerea drepturilor părinteşti, comunicarea se face consiliului local şi direcţiei generale de
asistenţă socială şi protecţia copilului în a căror circumscripţie îşi are domiciliul condamnatul, precum şi,
dacă este cazul, celor în care îşi are locuinţa condamnatul;
Ø pentru interzicerea dreptului de a fi tutore sau curator, comunicarea se face consiliului local în a cărui
circumscripţie îşi are domiciliul condamnatul, precum şi, dacă este cazul, celui în care îşi are locuinţa
condamnatul;

-art. 53: Supravegherea executării obligaţiei prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 286/2009
privind Codul penal (Notă: să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către
serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate)

Consilierul de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune în a cărui circumscripţie locuieşte persoana care
trebuie să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială, primind copia hotărârii
judecătoreşti, decide, pe baza evaluării iniţiale a persoanei, programul sau programele care trebuie urmate, precum
şi, dacă este cazul, instituţia, respectiv instituţiile din comunitate în care urmează să aibă loc acestea, comunicând
acestei instituţii copia de pe dispozitivul hotărârii, precum şi decizia sa.
Supravegherea şi controlul respectării obligaţiei de a urma unul sau mai multe programe de reintegrare socială, atât
cu privire la persoana supravegheată, cât şi cu privire la instituţia din comunitate stabilită, se efectuează de serviciul
de probaţiune competent din raza teritorială.

-art. 59: Supravegherea executării obligaţiei prevăzute la art. 101 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 286/2009
privind Codul penal să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către
serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate (Notă: să frecventeze unul
sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în
colaborare cu instituţii din comunitate)

Consilierul de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune în a cărui circumscripţie locuieşte persoana care
trebuie să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială, primind copia hotărârii
judecătoreşti, decide, pe baza evaluării iniţiale a persoanei, programul sau programele care trebuie urmate, precum
şi, dacă este cazul, instituţia, respectiv instituţiile din comunitate în care urmează să aibă loc acestea, comunicând
acestor instituţii o copie de pe dispozitivul hotărârii, precum şi decizia sa.

- art. 75: Colaborarea cu serviciul de probaţiune pe durata executării măsurilor educative neprivative de
libertate
Consilierul de probaţiune sau, după caz, persoana desemnată de acesta din cadrul unei instituţii din comunitate
colaborează îndeaproape cu părinţii, adoptatorul, tutorele, curatorul sau o altă persoană însărcinată cu
supravegherea minorului. Aceste persoane au obligaţia de a înştiinţa consilierul de probaţiune cu privire la
nerespectarea de către minor a oricăreia dintre obligaţiile şi interdicţiile stabilite pentru acesta.

-art. 80: Punerea în executare a obligaţiilor stabilite de instanţă se face prin trimiterea de către judecătorul
delegat cu executarea a unei copii de pe hotărârea organului de poliţie desemnat în cuprinsul hotărârii de amânare a
executării pedepsei închisorii, pentru a lua în evidenţă persoana, jandarmeriei, poliţiei de proximitate, organelor
competente să elibereze paşaportul, organelor de frontieră, precum şi altor instituţii.
O copie de pe dispozitivul hotărârii se comunică, dacă este cazul, şi unităţii sanitare în care urmează să se efectueze
tratamentul sau serviciului de asistenţă socială din cadrul primăriei, în cazul prevăzut la art. 589 alin. (1) lit. b) din
Legea nr. 135/2010 (Notă: Executarea pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă poate fi amânată în
următoarele cazuri: b) când o condamnată este gravidă sau are un copil mai mic de un an. În aceste cazuri,
executarea pedepsei se amână până la încetarea cauzei care a determinat amânarea).

Hotărârea de Guvern nr. 818/2018 privind aprobarea standardelor minime de lucru în probaţiune pentru
instituţiile din comunitate
Standardele minime de lucru în probaţiune sunt aplicabile instituţiilor din comunitate, care participă, potrivit art. 18
Legea nr. 253/2013, la executarea pedepselor şi a măsurilor neprivative de libertate, sub coordonarea serviciilor de
probaţiune.

248
- art. 3: În funcţie de măsurile şi obligaţiile stabilite de către instanţa de judecată, serviciul de probaţiune poate
încredinţa supravegherea executării, prin decizie a consilierului de probaţiune, emisă în temeiul Legii nr. 253/2013,
unor instituţii din comunitate, dintre cele incluse în baza instituţiilor din comunitate, constituită la nivel naţional.
- art. 4: În vederea punerii în executare a măsurilor şi pedepselor neprivative de libertate, serviciile de probaţiune
externalizează cursuri, stagii, tratamente, îngrijiri medicale ori alte activităţi stabilite ca obligaţii.
Serviciile de probaţiune pot externaliza programe în condiţiile în care volumul de activitate existent în cadrul lor
ori alte aspecte ce ţin de situaţia persoanei aflate în supraveghere nu permit derularea cu eficienţă a acestora în
termenul de supraveghere stabilit de către instanţă.

ANEXELE:
Ø Anexa 1 - STANDARDE MINIME DE LUCRU privind punerea în executare a muncii neremunerate
în folosul comunităţii
Ø Anexa 2 - STANDARDE MINIME DE LUCRU privind derularea programelor de reintegrare socială
şi alte activităţi specifice de asistenţă şi consiliere
Ø Anexa 3 - STANDARDE DE LUCRU privind stagiile de formare civică

Anexa 2 - STANDARDE MINIME DE LUCRU privind derularea programelor de reintegrare socială şi alte
activităţi specifice de asistenţă şi consiliere
Standardul nr. 1 - Intervenţia în cadrul procesului de supraveghere poate fi realizată prin intermediul programelor
de reintegrare socială, al cursurilor de pregătire şcolară sau calificare profesională, al măsurilor de control şi/sau
tratamente sau al altor tipuri de activităţi care pot fi stabilite în conţinutul măsurilor educative sau ca obligaţii în
hotărârea judecătorească.

Prin program de reintegrare socială se înţelege, în raport cu instituţia reglementată de Codul penal:
a) programul de intervenţie, centrat pe terapia cognitiv-comportamentală;
b) programe de intervenţie, precum cele centrate pe metoda Goldstein, pe metoda Moreno etc.;
c) psihoterapia;
d) tratamentul psihiatric;
e) terapia ocupaţională;
f) programul educativ, de prevenţie şi intervenţie de scurtă durată;
g) programe cu caracter informativ, inclusiv privind aspecte juridice;
h) consilierea psihologică;
i) consilierea vocaţională;
j) consilierea-suport;
k) consilierea relaţională;
l) consilierea motivaţională;
m) orice alt tip de activităţi de asistenţă şi consiliere, care are ca scop acoperirea adaptată a nevoilor
criminogene identificate.

Standardul nr. 4 - Programele de reintegrare socială dintre cele cuprinse la Standardul nr. 1 lit. e) - m) trebuie să fie
structurate pe minimum 4 şedinţe de lucru. Acestea au o frecvenţă de maximum două şedinţe pe săptămână, cu
excepţia programelor educative şi a celor cu caracter informativ, a căror frecvenţă poate fi mai mare.
Standardul nr. 5 - Persoanele care aplică programele de reintegrare socială prevăzute la Standardul nr. 1 lit. a) - e),
lit. h) - l) trebuie să fie specialişti cu experienţă de minimum 2 ani în domenii precum: psihologie, asistenţă
socială, pedagogie, psihiatrie, educaţie, sociologie.
Standardul nr. 7 - Programele de reintegrare socială/activităţile de asistenţă şi consiliere care se derulează în grup
trebuie să evite orice risc de discriminare, izolare sau punere în minoritate/inegalitate a participanţilor la acestea.

Legea nr. 2011/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor
infracțiunilor, cu modificările și completările ulterioare (prevederile Ordonanței de urgență nr. 24/2019)

ART. V
(1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, cazurile de asistenţă şi consiliere a victimelor
infracţiunilor aflate în lucru la nivelul serviciilor de probaţiune vor fi referite direcţiei generale de asistenţă socială
şi protecţie a copilului competentă, împreună cu o copie a documentelor întocmite în legătură cu gestionarea
cazului respectiv.
249
(2) În vederea oferirii unor servicii de calitate victimelor infracţiunilor, direcţiile generale de asistenţă socială şi
protecţie a copilului pot solicita sprijinul serviciilor de probaţiune în ceea ce priveşte furnizarea de informaţii
despre cazurile gestionate de consilierii de probaţiune, precum şi cu privire la metodele de lucru şi materialele
utilizate în acest scop.

· Domeniul Penitenciare – custodie post detenție

LEGISLAȚIE
a) Hotărârea de Guvern nr. 389/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale de reintegrare socială a
persoanelor private de libertate, 2015 – 2019;
b) Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul
procesului penal;
c) Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de
libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
d) Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată;
e) Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare
f) Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

DEFINIREA UNOR TERMENI ȘI EXPRESII în accepțiunea Strategiei naţionale de reintegrare socială a

persoanelor private de libertate 2015 - 2019

1. proces de reintegrare socială - succesiune de etape în asistenţa persoanelor private de libertate, ce are ca
finalitate reintegrarea socială a acestora, după cum urmează:
Ø etapa instituţională - debutează la încarcerare şi se derulează pe perioada executării pedepsei, într-
un interval temporal ce se finalizează cu aproximativ 90 de zile înainte de liberare;
Ø etapa de pregătire pentru liberare - debutează cu 90 de zile înainte de liberare şi durează până în
ziua liberării sau, după caz, a liberării la termen;
etapa post-detenţie - începe de la data liberării condiţionate sau a liberării la termen. În sensul
prezentei Strategii, prezintă elemente de relevanţă în primele 30 de zile, factorii criminogeni de tipul:
lipsa unui adăpost, lipsa unui loc de muncă, lipsa unui venit stabil, şi se poate evalua de către
instituţiile cu atribuţii în domeniu pe o perioadă de până la 2 ani după liberare sau până la data
împlinirii duratei pedepsei.
2. infrastructură instituţională - ansamblu al elementelor ce constituie baza tehnico-materială de susţinere a
activităţilor instituţiilor, cu relevanţă pentru procesul de reintegrare socială.
3. parteneri instituţionali - colaboratori implicaţi în procesul de reintegrare socială, de regulă, pe baza unor
protocoale de colaborare sau a unor acorduri de parteneriat, după caz, instituţii ale statului, organizaţii
neguvernamentale, de drept public sau privat.
4. personal de reintegrare socială - personal angajat în locuri de deţinere cu atribuţii în domeniul educaţiei,
asistenţei psihologice şi asistenţei sociale a persoanelor private de libertate.
5. alte categorii de personal - personal operativ, personal medical, personal din alte instituţii şi autorităţi publice
centrale şi locale cu atribuţii în domeniul reintegrării sociale a persoanelor private de libertate.
6. direcţie de specialitate în domeniul reintegrării sociale - structură specializată, constituită la nivelul
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care defineşte, coordonează, implementează şi evaluează direcţiile de
acţiune în vederea aplicării unitare a politicilor penale în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei
sociale a persoanelor custodiate în locurile de deţinere din sistemul administraţiei penitenciare
7. ofertă de activităţi şi programe - ofertă a activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi de
asistenţă socială destinate persoanelor private de libertate şi persoanelor care au executat pedepse/măsuri privative
de libertate, existentă la nivelul fiecărei instituţii şi autorităţi publice centrale şi locale cu responsabilităţi aferente
etapelor succesive ale procesului de reintegrare socială.
8. demersuri recuperative - demersuri educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, individuale sau de
grup, derulate în etapele succesive ale procesului de reintegrare socială.
9. program educativ, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială - demers structurat, constituit din ansamblul
activităţilor care utilizează metode şi tehnici specifice fiecărui domeniu de intervenţie, orientat spre compensarea
nevoilor sau riscurilor identificate, în contextul facilitării reintegrării sociale.

250
10. activităţi educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială - demersuri semistructurate de tipul
evaluare, consiliere şi informare, orientat spre cunoaştere, autocunoaştere, dezvoltare personală, stimulare
aptitudinală, vocaţională, petrecere a timpului liber sau creaţie.
11. centru de incluziune socială - centru rezidenţial, care asigură persoanelor care au executat o pedeapsă/măsură
privativă de libertate, condiţii de locuit şi de gospodărit, pe o perioadă determinată, în sistem integrat, cu acordarea
unor servicii de informare, consiliere şi reinserţie socială, în concordanţă cu nevoile individuale identificate.

SISTEMUL ADMINISTRAŢIEI PENITENCIARE, prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile

subordonate, ca instituţii publice de interes naţional, conform Strategiei naţionale de reintegrare socială a
persoanelor private de libertate, contribuie la apărarea ordinii publice şi a siguranţei naţionale prin asigurarea
pazei, escortării, supravegherii, aplicarea regimului de detenţie şi organizarea de activităţi educative, de
asistenţă psihologică şi asistenţă socială destinate reintegrării sociale a persoanelor private de libertate.
Penitenciarele sunt servicii publice responsabile cu aplicarea regimului de detenţie şi cu asigurarea intervenţiei
recuperative, în condiţii care garantează respectarea demnităţii umane, facilitând responsabilizarea şi reintegrarea în
societate a persoanelor private de libertate şi contribuind la creşterea gradului de siguranţă a comunităţii,
menţinerea ordinii publice şi securităţii naţionale.

Conform Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2015-2019, Ministerul
Muncii și Protecţiei Sociale şi, instituţiile aflate sub autoritatea sa, respectiv Agenţia Naţională pentru Ocuparea
Forţei de Muncă şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, se implică şi sprijină
procesul de reintegrare socială a persoanelor private de libertate şi a celor care au executat pedepse/măsuri privative
de libertate, prin organizarea cursurilor de calificare profesională şi facilitarea ocupării unui loc de muncă,
respectiv prin monitorizarea respectării drepturilor copilului în locurile de deţinere, precum şi în perioada
post-detenţie.

Activitatea recuperativă incumbă crearea şi dezvoltarea unui cadru de suport comunitar pentru facilitarea
reintegrării sociale, prin stabilirea de parteneriate între sectorul public şi privat. Colaborarea unităţilor
penitenciare cu instituţiile, autorităţile publice centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale cu atribuţii în
domeniul facilitării reintegrării sociale a persoanelor private de libertate se înscrie în liniile directoare ale
cadrului internaţional şi european.

Este necesară o nouă abordare orientată către continuarea şi concretizarea demersurilor de incluziune socială,
iniţiate încă din perioada detenţiei, prin contribuţia instituţiilor, autorităţile publice centrale, locale şi a
organizaţiilor neguvernamentale, care activează sau au vocaţia de a activa în domeniul asistenţei post-detenţie,
prin stabilirea clară a atribuţiilor şi responsabilităţilor actorilor sociali implicaţi.
Aceasta se referă și la creşterea gradului de conştientizare şi înlăturarea prejudecăţilor opiniei publice,
sprijinirea furnizorilor de servicii şi a altor persoane fizice şi juridice care pot fi receptive la munca cu această
categorie de beneficiari, indiferent de vârstă.

FACILITAREA ASISTENŢEI POST-DETENŢIE LA NIVEL SISTEMIC în perspectiva Strategiei naţionale

de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2015-2019 se referă la:
• absenţa unei platforme informaţionale, care să permită corelarea informaţiilor privind persoanele private de
libertate şi persoanele care au executat pedepse privative de libertate, accesul comun al instituţiilor şi autorităţilor
publice cu responsabilităţi privind reintegrarea socială, precum şi asigurarea unui flux informaţional optim prin
operarea, după caz, actualizarea datelor pentru toate cazurile asistate, aferent etapelor succesive ale procesului de
reintegrare socială;
• inconsecvenţa în asigurarea, la nivel integrat, a continuităţii demersurilor recuperative iniţiate în
perioada detenţiei, în contextul absenţei unui mecanism interinstituţional, articulat, care să asigure implicarea, la
nivel naţional, a actorilor sociali cu rol în facilitarea procesului de reintegrare socială;
• absenţa cadrului normativ, care să permită dezvoltarea întreprinderilor sociale, cu accent pe cele destinate
persoanelor care au executat pedepse privative de libertate;
• absenţa adaptării cadrului normativ, care să stimuleze implicarea autorităţilor publice locale, a agenţilor
economici, precum şi a altor persoane fizice, juridice, de drept public şi privat, în susţinerea reintegrării socio-
profesionale a persoanelor private de libertate;
• absenţa adaptării cadrului normativ, care să reglementeze funcţionarea şi administrarea centrelor de
incluziune socială de către furnizori publici sau privaţi de servicii sociale, în scopul de a oferi persoanelor care au
251
executat pedepse privative de libertate, în sistem integrat, găzduire temporară, servicii de informare, consiliere şi
de reintegrare socială, în etapa post-detenţie;
• insuficienta dezvoltare a serviciilor de suport social, în vederea facilitării accesului la programe de formare
profesională, precum şi la alte tipuri de servicii acordate pentru asistenţa în perioada post-detenţie (e.g. servicii
medicale, sociale), inclusiv privind medierea pentru reintegrare în familie şi comunitate;
• inconsecvenţă în promovarea sistematică a reintegrării sociale a persoanelor private de libertate , ca o
rezultantă a colaborării deficitare şi a reflectării distincte a contribuţiilor instituţiilor, autorităţilor publice centrale
şi locale, precum şi a organizaţiilor neguvernamentale privind acest proces.

MĂSURI/ACȚIUNI/OBIECTIVE COMUNE în vederea facilitării reintegrării sociale a persoanelor aflate

în etapa post-detenție, în perspectiva Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de
libertate 2015-2019

Comisia interministerială pentru coordonarea şi implementarea prevederilor Strategiei are rolul de a coordona
implementarea şi monitorizarea aplicării prevederilor Strategiei, prevăzute în Planul de acțiuni aferent. Pentru anul
2018 și în continuare sunt propuse ca priorități de actiune:
- Dezvoltarea şi consolidarea de parteneriate între instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale,
asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale, comunităţile locale, în vederea facilitării reintegrării
sociale a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate;
- Problematica înființării și funcționării centrelor de incluziune socială, după caz, a locuințelor
sociale pentru persoanele care s-au liberat din penitenciar, a reprezentat una dintre temele de referință
a lucrărilor Comisiei interministeriale, în anul 2018.
În acest sens, pe parcursul anului 2018, se desfășoară în prezent o activitate de documentare cu privire la
organizarea și funcționarea centrelor de incluziune socială, precum și a serviciilor sociale licențiate în baza Legii
nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, unitățile penitenciare, ca furnizori de servicii sociale, au continuat procesul de obținere a licențelor
de funcționare pentru serviciile sociale prestate. Astfel, conform Hotărârii de Guvern nr. 867/2015 pentru
aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a reglementărilor-cadru de organizare și funcționare a
serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare, Serviciile/Birourile de Asistență Psihosocială din
cadrul unităților penitenciare, se încadrează la poziția 66, cod 8899 CZ-PN-IV – Centru de zi integrare/reintegrare
socială; conform Registrului electronic unic al serviciilor sociale gestionat de MMJS, în prezent sunt 36 de
unități penitenciare care au obținut licență de funcționare cu valabilitate de 5 ani.
În anul 2018, la nivelul sistemului penitenciar (ANP și unități subordonate) s-a realizat, de asemenea, o analiză
privind centrele de incluziune socială, care funcționează în plan național.
Ulterior, informațiile centralizate au fost diseminate prin intermediul Portalului intern ANP (secțiunea Educație și
Asistență Psihosocială/Materiale Utile), fiind utilizate de către specialiștii asistenți sociali, în cadrul Programului
de pregătire pentru liberare/RRR.

Totodată, au fost susținute consultări cu reprezentanții asociațiilor administrațiilor publice locale (Uniunea
Națională a Consiliilor Județene din România-UNCJR, Asociația Municipiilor din România-AMR, Asociația
Orașelor din România-AOR și Asociația Comunelor din România-ACoR), în vederea identificării posibilităților
privind dezvoltarea centrelor de incluziune socială/a locuințelor sociale destinate persoanelor care au fost
sancționate penal.

Cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) și a Companiei Naționale de

Investiții (CNI) s-a discutat modalitatea de implementare a măsurilor care implică administrația publică
locală, în special din perspectiva analizării posibilităților de colaborare în vederea dezvoltării centrelor de
incluziune socială/a locuințelor sociale, destinate persoanelor care au fost sancționate penal.

Posibilitățile de dezvoltare, cu sprijinul autorităților publice locale, respectiv a MDRAP, a centrelor de

incluziune/locuințelor sociale, prin Programul național de construcții de interes public sau social, au făcut obiectul
unei adrese transmise de către MJ, în atenția MDRAP. Răspunsul MDRAP clarifică principalele direcții de
acțiune, aducând în prim plan rolul autorităților publice locale și, după caz, a organizațiilor neguvernamentale
pentru inițierea unui astfel de proiect.

252
Ținând cont de beneficiarul final al serviciilor – respectiv o persoană din comunitatea locală – soluția la îndemână
ar fi ca solicitantul să fie o autoritate publică locală, așadar prima etapă ar putea viza înființarea unui astfel de
așezământ (proiect-pilot), urmând ca, din experiența practică a funcționării acestuia, să rezulte informații de
interes care să fie fructificate, cu eficiență crescută, în a doua etapă, cea a dezvoltării acestor așezăminte și
constituirea unei rețele la nivel național. 14 /16

Dialogul structurilor responsabile pentru implementarea Strategiei, cu autoritățile publice locale va fi continuat și
în perspectiva anului 2019 șii următorii, având în vedere relevanța acestui obiectiv specific, în coordonatele
îndeplinirii finalităților anticipate prin promovarea și implementarea Strategiei naționale de reintegrare socială a
persoanelor private de libertate.

Exemple de bune practici pentru implementarea activităților subsecvente Strategiei, la nivelul anului 2018 au
fost evidențiate două astfel de instituții:
a) Centrul Creștin de Reintegrare Socială Onisim Bistrița (înființat în anul 2006);
b) Centrul rezidențial pentru adulți, destinat persoanelor liberate din penitenciar, cu nevoi de asistență
specializată pentru a trăi independent (amenajat în cursul anului 2018 și urmează să fie dat în folosință, în
anul 2019, de către Fundația Prison Fellowship;
În acest context, se urmărește actualizarea conținutului și prelungirea perioadei de implementare a Strategiei,
pentru încă 5 ani (2020-2024), având în vedere măsurile implementate în primii 4 ani (2015-2018), măsurile ce
necesită a fi reportate, precum și măsurile noi care au fost evidențiate în cursul perioadei de referință. În noul
proiect al Strategiei, se urmărește ca direcție prioritară cointeresarea autorităților administrației publice locale.

ROLUL ASISTENTULUI SOCIAL

a) identificarea și cunoașterea programelor și acțiunilor comunitare unde poate referi persoanele (minori și
adulți) în perioada post-detenție în județ/comunitate: programe de calificare, programe de reinserție,
evenimente de tip ”bursa locurilor de muncă”, etc.;
b) colaborarea cu personalul specializat și din cadrul Serviciilor/Birourilor de Asistență Psihosocială din
cadrul unităților penitenciare sau al Serviciilor de Probațiune de la nivel județean, în vederea continuării
concrete și eficente a programelor de reintegrare socială, elaborate pentru fiecare persoana aflată în
perioada de asistență post-penală;
c) identificarea furnizorilor de servicii sociale publici și privați cu care se pot iniția colaborări pentru
integrarea minorilor și adulților aflați în perioada de asistență post-detenție care oferă programe adecvate
acestei categorii vulnerabile;
d) informarea persoanei condamnate despre serviciile de care poate beneficia în procesul de reintegrare
socială la nivelul comunității;
e) formularea de opțiuni și alternative reale în vederea eficientizării procesului de reintegrare socială, ținând
cont de resursele existente la nivel comunitar/județean;
f) inițierea sau continuarea demersurilor inițiate de specialiști din cadrul Serviciilor/Birourilor de Asistență
Psihosocială din cadrul unităților penitenciare sau al Serviciilor de Probațiune de la nivel județean pentru
restabilirea relaţiilor cu familia, rudele, prietenii, comunitatea, inclusiv cu victima/victimele;
g) sprijin în găsirea unui loc de muncă (informare cu privire la angajarea în câmpul muncii, orientare
profesională, calificare/recalificare, reluare/menţinere loc de muncă etc);
h) informare/consiliere/sprijin în găsirea unei locuințe/serviciu de locuire, cand se identifică această nevoie
socială;
i) activități de mediere socială etc.

Material resursă - colaborarea cu structurile de poliție și rolul acestora în activitatea de asistență socială

ASPECTE GENERALE PRIVIND COLABORAREA CU STRUCTURILE DE POLIȚIE ȘI ROLUL

ACESTORA ÎN ACTIVITATEA ECI/UJSS ÎN DOMENIUL ASISTENȚEI SOCIALE

LEGISLAȚIE NAȚIONALĂ

253
 Legea nr. 218 /2002 privind organizarea si funcţionarea Poliţiei Române, republicată ;
 Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările și completările ulterioare;
 Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată;
 Ordinul ANPDCA nr. 95/2006 de aprobare a Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre direcțiile
generale de asistență socială și protecția copilului și serviciile publice de asistență socială/persoane cu atribuții
de asistență socială, în domeniul protecției drepturilor copilului
 Legea nr. 208/2019 privind aprobarea OUG nr. 24/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2004
privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, precum și a altor acte normative;
 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2004 privind
unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, precum și a altor acte normative;

CONTEXT
Poliţia Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne şi este instituţia specializată a statului, care exercită
atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice,
prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii (Legea nr. 218
/2002).
Activitatea Poliţiei Române constituie serviciu public specializat şi se realizează în interesul persoanei, al
comunităţii, precum şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii.

Prin completarea legii 218/2002, începând cu data de 26 ianuarie 2020 printr-o prevedere a Legii nr. 192/2019
poliția are rolul de a sesiza DGASPC în anumite situații privitoare la minori, respectiv: ”în toate situaţiile în care ia
cunoştinţă direct ori când este sesizat despre posibile cazuri de abuz, neglijare, exploatare şi orice formă de violenţă
asupra copilului, poliţistul este obligat să sesizeze DGASPC, pentru luarea măsurilor prevăzute de lege” (conform
art. IV).
Unităţi, instituţii şi structuri aflate în subordinea /în coordonarea /în cadrul Ministerului Afacerilor Interne cu care
poate colabora DGASPC-urile sau SPAS-urile în domeniul asistenței sociale sunt:
- Poliţia Română
- Jandarmeria Română
- Poliţia de Frontieră Română
- Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
- Inspectoratul General pentru Imigrări
- Instituţia Prefectului
- Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date
- Agenţia Naţională Antidrog
- Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane

Totodată, Legea nr 292/2011 privind asistenta sociala, cu modificările și completările ulterioare, la art. 6 face
mențiuni referitoare la activitatea structurilor comunitare consultative ca asocieri formale sau informale a unor
oameni de afaceri locali, preoţi, cadre didactice, medici, consilieri locali, poliţişti, alţi membri ai comunităţii, în
vederea sprijinirii autorităţilor administraţiei publice locale şi furnizorilor de servicii sociale în soluţionarea
nevoilor de servicii sociale ale comunităţii.
Domeniile de intervenție comună/de colaborare se pot identifica, fără a fi epuizate, sunt:
- Protecția copilului (inclusiv prevenirea cerșetoriei minorilor, fenomenului ”copiii străzii”);
- Prevenirea și combaterea violenței domestice;
- Prevenirea și combaterea traficului de persoane şi exploatării persoanelor vulnerabile;
- Prevenirea și combaterea consumului de droguri;
- Protecția persoanelor vârstnice sau altor persoane aflate în situații de vulnerabilitate (persoanelor fără
adăpost, persoane cu probleme psihice, persoane interzise, etc)
- Organizarea de campanii de prevenire a acestor fenomene în rândul populației.

Prin aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr.
211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, precum și a altor acte
normative, în structura organizatorică a fiecărei Direcţii Generale De Asistență Socială Și Protecția Copilului se
înfiinţează un compartiment pentru sprijinirea victimelor infracţiunilor, structură în cadrul căreia vor funcţiona cel

254
puţin trei specialişti (asistent social, psiholog, consilier juridic), în vederea acordării serviciilor de sprijin şi
protecţie pentru victimele infracţiunilor.

PROTECȚIA DREPTURILOR COPILULUI

Legea nr. 272/2004 oferă un cadru legal modern și cuprinzător în domeniul protecției drepturilor copiilor, bazat pe
convențiile internaționale la care România este parte. Ea definește drepturile copilului și identifică rolurile și
responsabilitățile a numeroși actori: Consiliile Județene/locale, DGASPC-uri, SPAS, instituțiile din domeniul
educației și sănătății, instanțele judecătorești, poliția, alte instituții/organizații.
De asemenea, în Metodologia de lucru privind colaborarea dintre direcțiile generale de asistență socială și
protecția copilului și serviciile publice de asistență socială/persoane cu atribuții de asistență socială, în domeniul
protecției drepturilor copilului aprobată prin Ordinul ANPDCA nr. 95/2006 se clarifică responsabilitățile ce revin
SPAS/persoanei cu atribuții de asistență socială și oferă și sugestii cu privire la modalitățile concrete de punere în
aplicare a legii. Metodologia prezintă de asemenea modul în care Consiliile Locale (CL) ar trebui să colaboreze cu
alte instituții a căror competență este strâns legată de a acestora.
După cum este prevăzut în Legea nr. 272/2004 responsabilitatea primară în îngrijirea copilului aparţine părinţilor
săi, dar toţi părinţii au uneori nevoie de sprijin şi ajutor. Metodologia subliniază rolul, Consiliului local, care,
împreună cu alte instituţii locale şi cu profesionişti cum ar fi medicii, profesorii, preoţii şi poliţiştii, trebuie să
acţioneze pentru a crea cel mai bun mediu posibil în care părinţii să-şi exercite rolul lor vital. De asemenea,
Consiliul local trebuie să fie gata să ofere consiliere şi asistenţă suplimentară familiilor, atunci când acestea au
nevoie.
Importanţa implicării comunităţii
Comunităţile sunt de obicei definite de membrii comunităţii care împărtăşesc o combinaţie de elemente ca poziţie
geografică, preocupări comune sau credinţa în anumite idei (valori, idealuri comune).
Copiii şi familiile trăiesc în comunităţi şi primesc, de cele mai multe ori, sprijinul şi asistenţa de care au nevoie de
la reţeaua lor locală formată din: prieteni, vecini, rude, preot, servicii generale (asistent medical/medic de familie,
asistent familial, mediator şcolar/sanitar, asistent social, poliţist, profesor/diriginte/director şcoală).
Exemple de responsabilităţi, în care se reflectă rolul organelor de poliţie în protecția copilului:
- în situațiile de adandon/ părăsire: desemnează persoanele responsabile cu demersurile în vederea stabilirii
identităţii
- în situațiile de abuz - este obligată să sprijine reprezentanții DGASPC pentru verificarea situațiilor privind
cazurile de abuz;
- în situațiile de înregistrare a nașterii, în urma sesizării primite din partea unităţii sanitare referitor la părăsirea
unui copil în maternitate, este obligată să întreprindă verificări specifice privind identitatea mamei și să
comunice rezultatul acestor verificări în termen de 30 zile și să semneze procesul verbal de constatare a
părăsirii copilului.
Primul pas în confirmarea existenţei unei situaţii de risc este realizarea unei evaluări. Atunci când asistentul social
de la nivel local primeşte o sesizare din partea altor instituţii, a membrilor comunităţii, a familiei sau a copiilor
înşişi, trebuie să întreprindă o evaluare detaliată pentru a identifica natura nevoilor şi ce acţiuni/măsuri sunt
necesare pentru a rezolva dificultăţile identificate pentru a sprijini familia.
Dacă rezultatul evaluării arată că nu există o situaţie de risc social şi că resursele comunităţii pot satisface nevoile
copilului şi familiei, atunci, cu acordul copilului/familiei, informaţiile relevante ar trebui comunicate serviciilor
comunitare relevante (de exemplu primărie, medic de familie, şcoală, biserică, poliţie) oferindu-se consilierea şi
sprijinul necesar.
Dacă evaluarea are drept concluzie existenţa unei situaţii de risc social atunci asistentul social de la nivel local
trebuie să treacă la faza următoare a pregătirii unui plan de servicii, în urma realizării anchetei sociale și a evaluării
de risc social.

PREVENIREA ŞI COMBATEREA VIOLENŢEI

Prevenirea şi combaterea violenţei în familie constituie o componentă a politicilor de protecţie şi asistenţă a
familiei. Serviciile sociale destinate victimelor violenţei în familie sunt acordate în sistem integrat cu celelalte
măsuri de protecţie legală, de asigurare a sănătăţii, de prevenire, identificare şi sancţionare a faptelor de violenţă în
familie, prevăzute de legislaţia specială în domeniu.
Poliţia are un rol important în identificarea și reducerea/eliminarea violenţei în familie. Poliţiştii pot identifica
diverse situaţii de risc şi pot informa asistentul social sau alți speiclialiști, facilitând astfel intervenţia specializată în
caz de producere a violenţei.

255
Conform unui studiu realizat în 2016 de către Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalități ”Studiul
privind violența domestică” una din principalele cauze care determină apariția violenței conjugale se referă la
atitudinile și stereotipurile sociale care legitimează rolul dominant al bărbatului și pe cel subordonat al femeii ;
mentalitatea privind superioritatea masculină reprezintă un principal factor responsabil în manifestarea
fenomenului de violență domestică. În România, mai ales în mediul rural, familia este văzută ca o sferă privată,
aflată sub controlul bărbaților, având la bază modelul patriarhal de relaționare, în care bărbatul decide și femeia
ascultă.
O altă cauză este cea a percepției asupra desfacerii căsătoriei, în perspectiva căreia divorțul este recunoașterea unui
eșec, de multe ori al femeii, considerată a fi principala responsabilă de unitatea familiei. În starea psihică de teamă
provocată de agresiunile partenerului, victima se îndreaptă, în primă instanță, către familia de proveniență și către
vecinătate.
Alte cauze majore care conduc la violență:
- permisivitatea socială față de violența în cuplu;
- violența este văzută ca o formă de soluționare a situațiilor tensionate/conflictuale, nu numai la nivelul
familiei/cuplului, ci și la nivel comunitar și în modul de abordare a altor tipuri de situații conflictuale. Prin
violență se încearcă impunerea unei viziunii proprii asupra unor aspecte care ridică divergențe.

CAMPANII DE PREVENIRE
Totodată, Poliția română se implică în campaniile de prevenire, cu importanță și incidență în domeniul social.
Exemple:
- campanie de prevenire și combatere a violenței domestice: Campania de prevenire a violenței intrafamiliale
ARIPI FRÂNTE are ca scop informarea publicului larg cu privire la consecințele grave ale comportamentului
abuziv manifestat în cuplu. Campania este prezentată în universități, licee, în spații publice intens circulate, iar
ghidurile cu informații utile sunt distribuite în toate secțiile de poliție, la nivel național.
- Codul Penal pe înțelesul copiilor - Copiii au dreptul să ştie ce se întâmplă cu ei dacă nu respectă legea. Ei au
nevoie de o minimă educaţie juridică. Să ştie că legea le arată drumul considerat normal de societatea
timpurilor în care trăiesc, și ştiindu-l, viaţa lor să devină mai bună, să greşească mai puţin în cunoştinţă de
cauză şi niciodată pe motiv că nu cunosc legea. Iar atunci când sunt victime, să ştie că sunt organe ale
statului în care pot avea încredere şi care îi vor pedepsi pe cei vinovaţi; Să ştie că legea îi protejează pe cei
corecţi.
- Campania de prevenire a consumului de alcool în rândul elevilor de liceu „Alcoolul nu te face mare” -
prevenirea delincvenţei juvenile şi a victimizării minorilor constituie o prioritate naţională a Poliţiei Române. În
acest domeniu, demersurile întreprinse sunt orientate către informarea tinerilor, prin diverse modalităţi adaptate
caracteristicilor unor astfel de beneficiari, pentru reducerea riscului de victimizare sau de adoptare a unor
comportamente antisociale.

Totodată, începând cu anul 2020 vor intra în vigoare și noile prevederi din completarea Legii 2018/2002 referitoare
la derularea de către Ministerul Afacerilor Interne, Poliţia Română şi Poliţia de Frontieră Română a unor actiuni de
informare populaţiei cu privire la drepturile şi obligaţiile persoanelor, drepturile şi obligaţiile organelor de aplicare
a legi.
Prevenirea delincvenţei juvenile şi a victimizării minorilor constituie o prioritate naţională a Poliţiei Române. În
acest domeniu, demersurile întreprinse sunt orientate către informarea tinerilor, prin diverse modalităţi adaptate
caracteristicilorvârstei, pentru reducerea riscului de victimizare sau de adoptare a unor comportamente antisociale.

BIBLIOGRAFIE și SURSE/RESURSE:
https://www.politiaromana.ro/ro/politia-romana
https://www.politiaromana.ro/ro/prevenire/violenta-domestica/cauzele-violentei-domestice
https://www.politiaromana.ro/ro/prevenire/campanii-proiecte

8. Modele mentale ale persoanelor afectate de sărăcie

Factori de influenţă în Locuire – condiţii de locuit improprii incluzând spaţiul personal, accesul la utilităţi
preluarea modelelor publice şi aparatură, hrană încălţăminte, îmbrăcăminte
256
mentale negative specifice
persoanelor afectate de Sănătate – starea de sănătate deficitară din multiple motive: lipsa accesului către servicii
sărăcie medicale de bază şi/ sau de specialitate; gradul de autonomie şi de funcţionalitate scăzut,
dependență faţă de familie, serviciile medicale; în cazul existenţei dizabilităţilor, accesul
greoi său imposibil al ajutorului de specialitate cu scopul recuperării şi reabilitării
persoanei, limitări de ordin fiziologic

Ocupare - Imposibilitatea accesării unui loc de muncă din cauză poziţionării geografice şi
a reţelei de intrafructura nedezvoltată la nivel de comunitate, care împiedica deplasarea;
Imposibilitatea integrării în piaţă muncii datorită nivelului scăzut educaţional cumulat cu
lipsa competenţelor profesionale şi a dificultăţii de achiziţie a informaţiilor noi.

Educaţie – nivel scăzut educaţional având multiple motive: inexistența la nivel local a
instituţiilor educaţionale sau lipsa de acces către acestea sau preluarea unor modele
transmise intergenerațional defectuoase prin care nu se cunoaşte/ înţelege utilitatea
accesării sistemului public de învăţământ.

Context familial - comportamente transmise intergenerațional cu preluarea de valori şi

credinţe implicite negative, lipsite de speranţă într-un viitor mai bun; Sisteme de principii
și valori intrinseci negativiste moştenite.

Relaţii sociale – în funcţie de rolul şi stătutul persoanei în comunitate, relaţiile sociale pot
fi de suport dar şi deviante, cu preluarea de comportamente toxice de la formatorii de
opinie, liderii din comunitate în scopul obținerea sentimentului de apartenență și datorită
atașamentelor.

Comunitate – inexistența infractructurii adecvate, comunitate izolată geografic, drumuri

impracticabile;
Servicii sociale inexistente;
Mediul de afaceri local nedezvoltat, cu insuficiente locuri de muncă;
Motive care stau la baza Schimbarea de atitudini și mentalități se poate produce cu mare dificultate, deoarece
modelelor mentale negative modelele mentale negative au și un rol pozitiv, funcționând în egală măsură și ca
mecanisme de auto-apărare; în acest sens, cel mai bun exemplu îl constituie
incapacitatea de planificare pe termen lung, concentrându-se doar pe acţiuni pe termen
scurt – acestea au un rezultat imediat chiar şi parţial care aduce cu sine o confirmare şi
validare a propriilor capacităţi.

NU ŞTIU – neputință provenită din lipsa achiziției pe parcursul vieții a deprinderilor,

cunoștințelor, competențelor necesare unei incluziuni sociale echilibrate;
NU POT – incapacitarea indusă prin stimă de sine scăzută, lipsă de încredere în propriile
forțe și în egală măsură mecanism de auto-apărare – ex: neputința dobândită, victimizarea;
NU VREAU – refuzul și retincenţa la schimbare provenite dintr-un fals confort al
siguranței și al comodității (întărirea zonei de confort personal) – ceea ce știu mă
înspăimântă mai puțin decât ceea ce nu știu. Procesul de schimbare aduce cu sine întâi
frică, anxietățile de rigoare aferente perioadei de adaptare;
În plus, justificarea este mai facilă decât asumarea și conștientizarea care presupun și o
acțiune cu orientare către soluții;

Efectul de influență în masă - opinii formate și controlate/ manipulate de către formatorii

de opinie din comunitate, de către liderii de grup;
Cerc vicios – inducerea unui nivel de stres permanentizat aduce cu sine imposibilitatea de
a prioritiza și planifică acțiunile, stabilirea unei ordini a urgențelor după capacitatea
personală de rezolvare – acțiuni directe cu rezolvare rapidă
Rezultat Toţi aceşti factori au o influenţa directă asupra setărilor mentale în sensul de percepţie
Model mental - setare alterată și deformată asupra dimensiunii realităţii și în egală măsură asupra sinelui, ceea
mentală ce, de ce mai multe ori, duce în timp către manifestări a unor comportamente de risc de tip
anti social și auto distructiv cu manifestare multiplă: delincvență juvenilă,
infracţionalitate, manifestări agresive faţă de sine sau faţă de alţii, violenţă domestică,
adicţii, neputinţă învăţată, victimizarea etc.
Trăirile negative reprezintă transpunerea în emoții a nemulțumirilor, grijilor, frustrărilor,
neputințelor, stresului aferent vulnerabilităţilor și se manifestă în exterior preluând în mod

257
 automat blocaje mentale/ toxicităţi de tip: neputinţa învăţată, victimizarea, cinismul, toate,
cumulate, arătând o lipsă de încredere totală atât în propriile forţe cât și în orice tip de
suport venit din afară – de ex. în obligaţia instituţiilor publice de a interveni și oferi
suporturi multiple.
Persoană este copleşită și depăşită de situaţia de viaţă.
Soluţii principiale în “resetare mentală”/ reconfigurarea traseului personal prin:
reconsolidarea și Acceptarea și toleranţa faţă de sine și faţă de alţii prin ancorarea într-o
reconstrucția modelelor dimensiune reală a prezentului, nu în trecut său în viitor;
mentale Detașarea, efectuarea “pasului lateral” care presupune schimbarea perspectivei, a
unghiului cu scopul obținerii unei imagini de ansamblu corectă;
Implicarea în activităţi de tip social, cultural, cu responsabilizare în conformitate
cu abilităţile personale în scopul creşterii valorizării resurselor – stabilirea/
restabilirea rostului, rolului persoanei, creşterea stimei de sine;
Împărtăşirea opiniei personale în faţă celorlalţi din comunitate, de la membrii
familiei, prieteni, vecini până la autorităţi pe principiul “nimic din ceea ce spui nu
este greşit și contează și poate aduce o schimbare benefică…”
Instrumente/ resurse Consiliere, Evaluare și autoevaluare, organizare acţiuni la nivel comunitar, cursuri de
utilizate în redresare formare de ţip “A două şansă”, calificare, reconversie profesionale….

9. Școala părinţilor şi cursuri pentru părinţi şi familie

Specialiştii în dezvoltarea umană au evidenţiat importanţa şi rolul familiei, cu precădere al părinţilor în formarea şi
dezvoltarea armonioasă a copilului precum şi dificultăţile în îndeplinirea rolurilor parentale generate de situaţia
socio-economica precară în care trăiesc. Familiile care trăiesc într-un mediu de viaţă marcat de lipsuri, de deprivări
multiple (lipsa unui sprijin economic, sărăcie, şomaj pe termen lung al părinţilor, dificultăţi majore în satisfacerea
nevoilor umane de bază) dezvoltă şi transmit copiilor un set de valori, de principii despre lume şi viaţa, diferit de
familiile care au resurse suficiente materiale, economice, educaţionale etc. Ruby K.Payne analizează un model
mental al sărăciei şi influenţele asupra vieţii de familie. De asemenea, situaţia precară a familiei si a persoanelor din
grupuri vulnerabile poate constitui un factor de risc pentru apariţia la copii a unor comportamente deviante, cu
tendinţe spre infracţionalitate juvenilă, consum de substanţe, abandon şcolar, parentalitate precoce, neglijare şi abuz
în familie şi pot conduce la formarea la copil a unor trăsături psiho-comportamentale (lipsa încrederii în sine,
timiditatea, neîncrederea în ceilalţi, dezvoltarea deficitară a inteligenţei, limbajului şi capacităţii de concentrare,
participarea redusă la viaţa socială sau chiar-in cazuri extreme-agresivitatea, abuzul de substanţe, alte
comportamente deviante şi inserţie socio-profesionalaa redusă la vârsta adultă.

Este benefică acţiunea preventivă de participare a părinţilor la un program de educaţie parentală adresat
familiilor/părinţilor din grupurile vulnerabile centrate pe imbuntatirea relaţiei cu copiii, dezvoltarea competentelor
parentale, corelată cu celelate măsuri şi acţiuni comunitare de combatere a sărăciei. Obiectivele pe termen mediu şi
lung sunt de a sprijini formarea personalităţii armonioase a copiilor, de a creştere şi a stimula gradul de integrare
socio-economica a următoarelor generaţii şi de a schimba modelul mental al sărăciei transmis de la o generaţia la
alta şi prin practicile parentale. Poate avea impact pozitiv pe termen lung asupra evoluţiei grupurilor vulnerabile,
prin susţinerea dezvoltării competenteilor parentale a adulţilor din grupul vulnerabil. Modelele mentale ale
parentalității se transmit de la o generaţie la alta, prin dezvoltarea competenţelor parentale se poate întrerupe acest
ciclu de transmitere transgeneraţională, pentru că a educa pe copii înseamnă a le transmite valori, modele de
comportament, stereotipuri, prejudecăţi, atât cu conotaţie pozitivă cât şi negativă. Acestea sunt transmise, preluate
şi puse în practică în mod inconştient, uneori fără rea intenţie însă a conştientiza ceea ce au transmis prin educaţie
părinţii copiilor este un pas important în schimbarea modelului mental al copiilor, al actualei generaţii. Relaţia
părinţi-copii sănătoasă are la baza competenţa parentală,definită ca „un sistem de cunoştinţe, priceperi, capacităţi,
deprinderi şi abilităţi susţinute de trăsături de personalitate specifice şi care îi permit părintelui să îndeplinească cu
succes responsabilităţile parentale, să prevină şi să depăşească situaţiile de criză în favoarea dezvoltării copilului şi,
astfel, să atingă obiectivele activităţilor educative” 131. Abilităţile şi competentele parentale se formează încă din
copilărie, fie după modelul părinţilor/familiei de origine fie prin respingere acestuia, însă modul în care părinţii îi
educă pe copii, metodele folosite uneori fără a fi contientizate releva un model mental al părinţilor, bazat pe valori
şi o filosofie despre lume şi viaţa.

131
Glăveanu, Simona Maria, Rezistenţa la stress,resursă a competenţei parentale, Revista de Psihologie, vol. 58, nr. 1, Ianuarie – Martie 2012, Bucureşti, pp 2
258
Prin dezvoltarea competenţelor parentale, se pun bazele unui mediu educativ care să favorizeze la copii (la
generaţia viitoare) formarea unui model mental bazat pe reuşită, pe depăşirea obstacolelor şi pe capabilităţile,pe
resursele pe care copiii şi părinţi le au deja. Formarea şi dezvoltarea competenţei parentale începe încă din
perdioada intrauterină, şi implică atât adulţii ca persoane, ca individualitate cât şi adulţii deveniţi părinţi (adulţii în
rolul de părinte) cu un set de abilităţi intelectuale, afective, sociale, un mod specific de interacţiune părinţi-copii si
un stil parental diferit. Rolurile parentale se formează o dată cu naşterea copiilor, la baza exercitării acestora se afla
comportamentele şi abilităţile părinţilor de a satisface adecvat nevoile de bază ale copilului (siguranţa, îngrijire,
control,afecţiune, disciplină, stimularea dezvoltării copilului). Gradul de dezvoltare a competenţelor parentale
influenţează în mare măsură formarea personalităţii copilului de-a lungul etapelor de dezvoltare şi maturizare şi
îndeplinirea responsabilităţilor parentale. Competenţa parentală include, după unii autori:
- ”abilități ale părinților de a încuraja în mod activ satisfacerea nevoilor copilului, de a facilita petrecerea timpului
personal și cu celălalt părinte, de a implica activ copiii în activități sociale și extrafamiliale cu scopul de a încuraja
dezvoltarea abilităților sociale și a competenței morale ale acestora și implicarea copilului în mod direct în
activitățile familiei recunoscându-i astfel poziția de membru dorit și special (Kelly & Emery, 2003),
-“abilitatea de a identifica și înțelege nevoile de dezvoltare și psihologice ale copilului și de a răspunde activ și
prioritar la satisfacerea acestora într-un mod adaptativ (Ackerman & Schondorf, 1994; Rohman, Saks & Lou, 1987;
Schutz et al., 1989),
- “abilitatea de a observa acurat comportamentele individuale ale copiilor și de a le corecta atunci când acestea sunt
dezadaptative, comunicând empatic și înțelegător” (Bray, 1991; Fisher & Fisher, 1986).
Dificultăţile sociale, economice, culturale şi de altă natură specifice mediului în care trăieşte familia, izolarea
geografică, apartenenta familiei la un gup vulnerabil, îşi pun amprenta asupra modului de viaţă, asupra relaţiilor de
familie şi a integrării în comunitate, favorizând manifestarea anumitor caracteristici psihosociale ale părinţilor.
Complementar acestor dificultati provenite din mediul de viaţă al familiei, competenţa parentală este influenţată şi
de o serie de factori comportamentali neadecvaţi, consideraţi factori de risc ai părinţilor faţă de copii:

1. Factorii sociali cu risc crescut de abuz ca urmare a stresului asociat sărăciei, parţial controlabili de către
persoană/familie:
-şomajul, nivelul scăzut de trai al familiei, lipsa statutului profesional al părinţilor,conflicte/violenţa în cuplu, nivel
scăzut de şcolarizare/educaţie;
- familia aparţine unui grup vulnerabil, ceea ce are consecinţe negative asupra integrării în comunitate, insecuritate
persoanla, izolare socială şi culturală, frustrare şi creşte posibilitatea apariţiei unor comportamente negative ale
adulţilor (consum de alcool sau de substanţe, violenţa, neglijarea şi abuzul asupra copiilor);
-schimbari în structura familiei, prin divorţ, separarea părinţilor, concubinaj, locuirea împreună a două generaţii de
familie, monoparentalitate ,familii recompuse;
-dificultăţi financiare majore, venituri insuficiente sau fluctuante, administrare ineficientă a bugetului;
- impedimente în accesarea serviciilor sociale comunitare sau lipsa acestor servicii în zonă.

2. Factorii psihologici, care ţin de părinţi sau de familie şi sunt în controlul persoanei/familiei:
- imaturitate emoţională, limitând exercitarea eficientă a rolului de părinte;
- preluarea de către părinţi a modelului de viaţă din familiile de origine (model abuziv, model mental de sărăcie,
neimplicare in educarea copiilor);
-parinţi rigizi,hiperautoritari sau hiperproctectori cu consecinţe asupra evoluţiei armonioase a copiilor;
- impulsivitate, control scăzut al impulsurilor, violenta inclusiv violenţa domestică;
- istoric de consum de alcool sau de substanţe;
-lipsa informaţiilor despre dezvoltarea normală a copilului, despre metode eficiente de educare a copilului.

3. Expunerea copiilor la modelele de comportament din anturaj .Comportamentele umane se învaţă, încă din primii
ani de viaţă copilul învaţa despre lume şi viaţa prin:
-observarea adulţilor/părinţilor sau a celorlalţi copii (fraţi, surori, colegi de grădiniţă/şcoală);
-prin imitarea comportamentelor persoanelor din mediul de viata, în principal părinţii/ membri familiei;
-prin modelul de comportament oferit de adulţi sau de ceilalţi copii din anturaj;
-prin consecinţele pe care un comportament le are asupra lui şi asupra persoanelor din anturajul său.

4. Stilul parental, definit ca “ansamblul strategiilor și acțiunilor utilizate de părinți în vederea creșterii și educării
copilului“ (Baumrind, 1991) reprezintă atât un factor de risc pentru dezvoltarea unor comportamente problematice
la copii cât şi un set de resurse ale părintelui, care pot fi folosite în modelarea interacţiunii cu copiii. Astfel,
259
conştientizarea stilului parental are o consecinţă pozitivă asupra interacţiunilor părinţi-copii şi oferă oportunitatea
de a îmbunătăţi strategiile de disciplinare a copilului, stilul de comunicare, controlul comportamental şi
disponibilitatea emoţională a părintelui în relaţie cu copiii. Stilurile parentale după tipologia lui Baumrind (1971)
sunt:

Stilul autoritar,restrictiv: părinţii oferă puţine explicaţii copilului, impune reguli stricte si are exigenţe mari,
practică metode punitive de disciplinare a copilului, limitează autonomia copilului, descurajează comunicarea şi
empatia cu copilul. Ca efecte, copiii îşi formează abilităţi sociale deficitare, pot adopta comportamente de risc la
adolescenţă (consum de alcool şi de droguri, fuga de acasă) şi pregăteşte copilul pentru confruntarea cu situaţiile
agresive în viitor.

Stil permisiv: părintele se consultă cu copilul în luarea deciziilor,îi oferă explicaţii despre regulile din familie, are
cerinţe şi responsabilităţi puţine de la copil, aplică în mică măsură disciplinarea şi impunerea de limite copilului,
evită să controleze copilul, permiţându-i să îşi coordoneze singur activităţile. Consecinţele pozitive asupra copilului
sunt încurajarea independenţei, a curajului, a dorinţei de a explora, iar cele negative pot fi imaturitatea emoţională,
dificultăţi în acceptarea regulilor şi a restricţiilor.

Stil ferm: părintele are aşteptări realiste şi mature de la copil, îl ajuta să îşi controleze emoţiile, să îşi dezvolte
independenta, stabileşte limite şi reguli de comportament clare, stimulează asumarea responsabilitatilor pentru
propriile acţiuni. Copiii educaţi în stil ferm, devin independenţi, curioşi, autonomi în viaţa adultă.

Stil neglijent: părintele stabileşte exigenţe puţine, se implică minim emoţional în relaţia cu copilul, este dezinteresat
faţă de părerile copilului, oferă suport material copilului dar suportul emoţional şi social este redus. Copiii devin
retraşi, nesiguri, cu nevoia de a fi acceptaţi şi de obţine atenţie din partea adulţilor, au aspiraţii scăzute şi pot
manifesta comportamente de risc.

Cunoscute sub diverse denumiri “şcoala părinţilor”, “cursuri pentru părinţi şi familie”, “program de dezvoltare a
abilitaţilor parentale”, “programele de educaţie parentală” au cunoscut în România o popularitate şi o participare pe
scară largă a părinţilor din mediul rural şi din mediul urban. Au proliferat atât programe de educaţie parentală
validate ştiinţific şi utilizate în multe tari (“Cercul Siguranţei”, “Triplu P”, Metoda “Eu pot”), cât şi programe
dezvoltate de specialiştii romani,pornind de la practica lor de consiliere cu părinţii şi copiii. Programele de educaţia
parentală au ca scop sprijinirea părinţilor şi a familiei în dezvoltarea unor comportamente parentale eficiente în
relaţia cu copilul/cu copiii, care să le ofere modele de acţiune în situaţii cotidiene sau problematice dar şi să reducă,
să elimine acele comportamente ale părintelui care influenţează negativ dezvoltarea copilului. Scopul educaţiei
parentale este “de a dezvolta relaţiile dintre părinţi şi copii prin încurajarea comportamentelor de sprijin ale
părinţilor şi modificarea comportamentelor nonproductive sau vătămătoare (Small, 1990) 132.” Small (1990)
consideră că părinţii pot fi susţinuţi în exercitarea resposabilităţilor parentale prin educaţie parentală şi sprijin
parental.

Educaţia parentală se adresează părinţilor, contribuind la îmbuntăţirea competenţelor parentale, prin oferta de
informaţii despre dezvoltarea copilului, cunoaşterea şi însuşirea unor metode eficiente de creştere a copiilor,
contribuind astfel la reducerea dificultăţilor întâmpinate de părinţi în viaţa de zi cu zi. Sprijinul parental are ca scop
creşterea capacităţii părinţilor de a utiliza şi accesa resurse exterioare familiei pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii în
familie. Este insuficient ca părinţii să participe la programele de educaţie parentală, să primească informaţii pentru
a-şi schimba un comportament, este necesar să se asigure cadrul unei învăţări comportamentale eficiente pentru
părinţi, să se susţină motivaţia pentru a aplica informaţiile primite la curs,să se stimuleze conştientizarea practicilor
parentale şi necesitatea schimbării acestora.

Când începe educaţia parentală ? Specialiştii în dezvoltarea copilului recomandă participarea viitorilor părinţi la
cursuri de pregătire pentru rolul de părinte. Participarea viitorilor părinţi la cursuri de pregătire susţine însuşirea şi
practicarea unor comportamente adecvate în creşterea şi educarea copilul, reduce riscul neglijării copilului şi stresul
parental. Un alt avantaj al participării viitorilor părinţi la cursuri de educaţie parentală este conştientizarea
modelului de educaţie pe care l-au primit de la părinţi şi a practicilor parentale. Cunoaşterea nevoilor copilului, a
reperelor dezvoltării psihosociale sprijină părinţii în a avea aşteptări realiste faţă de copil/de copii, focalizarea pe
132
Cojocaru, Ştefan, Cojocaru, Claudia, Educaţia parentală în România, Studiu realizat în cadrul proiectului „Centrul pentru Copilărie şi Parentalitate, Holt
România, Iaşi, 2011, pg.24-26.
260
nevoile copilului şi nu pe ale adultului în educarea copilului. Cursurile de educaţie parentală se adresează viitorilor
părinţi, părinţilor cu unul /mai mulţi copii, membrilor familiei copilului, bunicilor, persoanelor care au în îngrijire
copii (asistenţi maternali profesionişti, persoane/familii care au în plasament familial copii, părinţi adoptivi sau în
procedura de adopţie, persoane care au în îngrijire copii cu parinţi plecaţi la muncă în străinătate), părinţilor cu
copii cu probleme de dezvoltare.

Programele de dezvoltare a abilitailor parentale au la baza principiile133 de împuternicire a părinţilor /familiilor, de

a valorifica resursele pe care le deţin deja şi de a transmite mesajul că schimbarea comportamentelor este posibilă şi
se poate face cu succes:
ü competentele parentale sunt învăţate, nu înnăscute, şi pot fi îmbunătăţite;
ü nu exista părintele perfect, care nu face greşeli în educaţia copilului;
ü fiecare părinte are capacitatea de a fi un bun părinte pentru copii săi;
ü părinţii învaţă unii de la alţii;
ü fiecare părinte are nevoie de susţinere şi de ghidare în însuşirea abilitatilor noi;
ü părinţii deţin abilităţi si resurse valoroase ce pot fi dezvoltate;
ü fiecare copil este unic, fiecare familie este diferită şi are nevoie de soluţii diferite;
ü părinţii pot să se implice în conceperea programelor de educaţie parentală.

Serviciile de educaţie parentală sunt derulate la nivel judeţean şi/sau local de DGASPC /SPAS în cadrul unor centre
de zi pentru copii,centre de zi de sprijin şi consiliere pentru părinţi sau în alte structuri ca servicii pentru părinţii,
centre de consiliere pentru prevenirea separarii copilului de familie, pentru prevenirea si consilierea copilului si a
familiei in situatii de abuz, etc.
Forme de organizare şi desfăşurare:
ü cursuri/ateliere pentru părinţi pe etape de vârsta ale copilului: îngrijirea şi sănătatea copilului;dezvoltarea
copilului pe etape de vârstă (motric, intelectual, limbaj, social, timp liber,emoţional, joc), metode de
educare a copilului, dificultăţi specifice etapelor de vârstă şi recomandări de gestionare pentru părinţi,
preveneirea abuzului şi a neglijării asupra copilului, nevoile copilului , drepturile copilului;
ü organizarea unor grupuri de sprijin pentru anumite categorii de părinţi/familii cu risc de abandon al
copilului, de exemplu;
ü organizarea unor întâlniri cu specialişti (din domeniul medical, advocacy,),cu teme de discuţie prestabilite;
ü organizarea unor activităţi comune părinţi-copii în scopul consolidării relaţiei parentale (excursii,vizite la
muzee, parcuri, voluntariat, confecţionarea de obiecte decorative);
ü cursuri de educaţie prenatală;
ü grupuri de autocunoastre pentru părinţi,sau cu teme specifice(divort,adoptie,abuz,etc);

În România, o cercetare efectuată 134 asupra programelor de educare parentală a constatat că acestea au fost orientate
cu precădere către familiile vulnerabile şi defavorizate cu principalul argument că în aceste familii copilul /copii
prezintă un risc crescut de abuz, neglijare, exploatare prin muncă, separare de părinţi (munca în străinătate),
nerespectarea drepturilor fundamentale sunt mai numeroase în zonele rurale. Participarea părinţilor si a familiilor la
aceste programe a fost susţinută prin proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale şi prin servicii dezvoltate de
DGASPC-uri, cu rezultate pozitive. Deşi sunt incontestabile beneficiile educaţiei parentale pentru familiile
vulnerabile şi defavorizate, în situaţia familiilor care trăiesc în sărăcie, dezvoltarea competenţelor parentale este
benefică dar insuficientă, este necesar ca educaţia parentală să se coreleze cu alte servicii care să ţintească şi
integrarea părinţilor în activităţi producătoare de venit, calificarea profesională a părinţilor şi incluziunea socială.
Rezultatele programelor de educaţia parentală (respectiv schimbarea comportamentului părintelui faţă de copil)
sunt influenţate în mod direct de o serie de factori:

 mediul social, cultural de viaţă al părinţilor, educatia pe care părinţii au primit-o în copilărie;
 de concepţia despre viaţa, valorile, principiile de viaţă ale parintilor şi cele vehiculate în anturajul familei;
 prejudecăţi, stereotipuri;
 cunoştinţe anterioare despre educaţia si dezvoltarea copilului;

133
Boca, Cristina Ana Maria, Ulrich, Cătălina, Lică, Carmen,Ştefănescu, Doina Olga, Centre de resurse pentru educaţie şi dezvoltare. Ghid de organizare,
funcţionare şi implementare a serviciilor, Editura Centrul Step by Step, Bucureşti, 2009, p.50.
134
Cojocaru, Ştefan , Cojocaru, Claudia, Educaţia parentală în România, Studiu realizat în cadrul proiectului „Centrul pentru Copilărie şi Parentalitate, Holt
România, Iaşi, 2011
261
  starea de sănătate fizică şi psihică a părinţilor, conflicte între părinţi, conflicte între părinţi s şi bunicii
copiilor;
 factorii de stres la nivelul familie: lipsa locului de muncă, insuficienţa resurselor,boala;
 capacitatea părinţilor şi motivaţia de a însuşi şi aplica ce au învăţată la cursuri;
 nivelul de dezvoltare a unor abilităţi generale de relaţionare, de comunicare,de rezvolvare de conflicte.

Ce conţine un program de dezvoltare a abilităţilor parentale/ şcoala părintilor?

Programele de educaţie parentală, indiferent de denumirea lor şi de provenienţă, locală sau internaţională au o serie
de obiective comune:
ü stimularea responsabilitatii parentale, în mod egal la ambii părinţi;
ü comunicarea eficientă şi pozitivă cu copiii;
ü soluţionarea nonviolenta a conflictelor intre copii, şi între părinţi-copii;
ü implicarea copilului în luarea deciziilor;
ü însuşirea unor tehnici de gestionare a stresului părintelui;
ü conştientizează părinţii în legătură cu rolul lui în educaţia copilului;
ü sprjina părinţii în exercitarea eficientă a responsabilităţilor părinteşti;
ü oferă noi abilităţi părinţilor, relaţia bazată pe respect,apreciere reciprocă;
ü stimulează formarea unei relaţii de ataşament securizant părinte-copil;
ü a ajuta părintele să înveţe metode noi,neabuzive, de educare a copilului;
ü reducerea riscului de neglijare şi abuz asupra copilului.

Un program de dezvoltare a abilităţilor parentale “şcoala părinţilor”conţine informaţii de bază utile

părinţilor/viitorilor părinţi/ familiei în comunicarea cu copilul şi în a face faţă cu succes unor comportamante
provocatoare ale copilului, comportamente care sunt, de cele mai multe ori, normale pentru vârsta copilului, dar
dificile pentru familia copilului.
Cursurile pentru părinţi “scoala părinţilor” sunt concepute în acord cu etapele de dezvoltare a copilului şi cu :
a) Nevoile copilului, corespunzătoare fiecărei etape de dezvoltare(nevoile de hrană, de căldură, de somn, de
educaţie, de a fi iubit, de a comunica, de a socializa,etc.). Părinţii sunt îndrumaţi să cunoască şi să înţeleagă nevoile
copilului în funcţie de vârstă, să răspunde adecvat nevoilor copilului,să prevină neglijarea şi abuzul asupra copilului
(Legea nr.274/2004 actualizata 2019,privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului).
b) Reperele dezvoltării copilului (0-3 ani, 3-6 ani, 6-10 ani, 10-14 ani, 14-18 ani): dezvoltare intelectuală şi a
limbajului, dezvoltare socială, emoţională/afectivă, motorie, morală.
c) Interesele specifice: interese pentru joc (tipuri de joc, jucarii-cum şi cu ce se joacă un copil),interesle pentru
citit /lectură/ poveşti, interesele de socializare cu copiii şi cu adulţii, şi altele.
d) Cum pot să susţină părinţii dezvoltarea armonioasă a copilului? În funcţie de vârsta copilului, părinţii învaţă
cum să se joace cu copilul, cum şi ce să vorbească cu copilul, cum să aplaneze certurile între copii, cum să îl înveţe
să mănânce/ să se îmbrace singur, cum să îl pregătească pentru începerea şcolii/ a grădiniţei.
e) Motive de îngrijorare pentru părinte, sunt acele comportamente dificile ale copilului care necesită sfatul unui
specialist (medic,logoped,psiholog).
f) Sfaturi practie pentru părinţi referitoare la dificultăţile de comunicare cu copilul/copiii pe etape de vârstă.
g) Drepturile copilului - informaţii pentru părinţi şi copii prevăzute în Legea nr.274/2004 actualizata 2019,privind
protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

BIBLIOGRAFIE

Legislație şi resurse bibliografice specifice domeniului educației și formării profesionale din România;
a) Legislație de bază pentru implementarea serviciilor comunitare integrate:
 Ordinul comun nr. 393/MMJS/13.03.2017//630/MS/6.06.2017//4236/MEN/
27.06.2017 pentru aprobarea protocolului de colaborare în vederea implementarii serviciilor comunitare integrate
necesare prevenirii excluziunii sociale și combaterii sărăciei

262
b) Documente strategice:
 Programul Operațional Capital Uman 2014-2020; http://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014
 Programul Național de Reformă 2017;
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017-european-semester-national-reform-programme-romania-
ro_0.pdf
 Programul Național de Reformă 2018;
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2018-european-semester-national-reform-programme-romania-
ro.pdf
 Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 418/2015;
https://edu.ro/strategia-na%C8%9Bional%C4%83-de-%C3%AEnv%C4%83%C5%A3are-pe-tot-
parcursul-vie%C5%A3ii
 Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016 – 2020, aprobată prin
Hotărârea de Guvern nr.317/2016;
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2016/strategii/Strategia_VET
%2027%2004%202016.pdf
 Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015 – 2020, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr.
565/2015;
https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/Strategie_inv_tertiar_2015_2020.pdf
 Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr.
417/2015; https://edu.ro/strategia-privind-reducerea-p%C4%83r%C4%83sirii-timpurii-%C8%99colii-
%C3%AEn-rom%C3%A2nia
 Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru
perioada 2015-2020, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr.18/2015; http://www.fonduri-
ue.ro/images/files/transparenta/romi/Hot%C4%83r
%C3%A2rea_nr_18_pe_2015_pentru_aprobarea_Strategiei_Guvernului_Rom
%C3%A2niei_de_incluziune_a_cet%C4%83%C5%A3enilor_rom%C3%A2ni_apar%C5%A3in
%C3%A2nd_minorit%C4%83%C5%A3ii_rom.pdf
 Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014 - 2020 şi
Planul operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor
copilului 2014 – 2016, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1113/2014;
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/2014/2014-02-
03_Anexa1_HG_Strategie_protectia_copilului.pdf
 Strategia națională „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități” 2016-2020, aprobată prin
Hotărârea de Guvern nr.655/2016;
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Proiecte_in_dezbatere/2015/2015-10-08-proiecthg-strateg-
diz-anexa1.pdf
 Strategia națională în domeniul politicii de tineret 2015 – 2020; https://www.unicef.ro/publicatii/%EF
%BF%BCstrategia-nationala-in-domeniul-politicii-de-tineret-2015-2020/
 Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr.
877/2018;
https://www.edu.ro/sites/default/files/Strategia-nationala-pentru-dezvoltarea-durabila-a-Rom%C3%A2niei-
2030.pdf

c) Legislație specifică în domeniul educației

b) Legea Educației Naționale, Legea nr. 1/ 2011, cu modificările și completările ulterioare;
c) Legea nr. 272/2004 Republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările
și completările ulterioare;
d) Legea nr.151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate
persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate, modificată şi
completată prin Legea nr.200/2013.
e) Hotărârea de Guvern nr. 1251 din 13 octombrie 2005 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii
de învăţare, instruire, compensare, recuperare şi protecţie specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe
educative speciale din cadrul sistemului de învăţământ special şi special integrat;

263
 f) Hotărârea de Guvern nr. 564 din 4 august 2017, privind modalitatea de acordare a drepturilor copiilor
cu cerinţe educaţionale speciale şcolarizaţi în sistemul de învăţământ preuniversitar, cu modificările și
completările ulterioare;
g) Hotărârea de Guvern nr. 49 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind
prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului
şi de violenţă în familie şi a Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind
copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de
persoane, precum şi copiii români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state
h) Hotărârea de Guvern nr. 691 din 19 august 2015 pentru aprobarea Procedurii de monitorizare a
modului de creştere şi îngrijire a copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi a serviciilor de
care aceştia pot beneficia, precum şi pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre
direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă socială şi a
modelului standard al documentelor elaborate de către acestea;
i) Hotărârea de Guvern nr. 598/2017 din 23 august 2017 pentru aprobarea Metodologiei de acreditare,
evaluare periodică, organizare şi funcţionare a centrelor comunitare de învăţare permanentă;
j) Ordinul comun MMFPSPV, MS, MENCS nr. 1985/1305/5805/2016 din 4 octombrie 2016, privind
aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu
dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale
speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale
speciale, cu modificările și completările ulterioare;
k) Ordinul comun MS, MENCS, MMFPSPV, CNAS nr. 968/5194/1945/714/2016 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de
sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de
sănătate mintală asociate;
l) Ordinul ministrului educației națioanle și cerectării științifice nr. 5086/2016 din 31 august 2016 pentru
aprobarea Metodologiei – cadru privind şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de grupe/clase
în spitale, cu modificările și completările ulterioare;
m) Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1539 din 19 iulie 2007 privind normele de
încadrare și de activitate ale mediatorului școlar;
n) Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5555 din 7 octombrie 2011 pentru
aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului
Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, cu modificările și completările ulterioare;
o) Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr.5573 din 7 octombrie 2011 privind
aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a învăţământului special şi special integrat, cu
modificările și completările ulterioare;
p) Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5574 din 7 octombrie 2011 privind
aprobarea Metodologiei privind organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi
tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă, cu modificările și
completările ulterioare;
q) Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 1539/2007 privind normele de
încadrare și de activitate ale mediatorului școlar, cu modificările și completările ulterioare;
r) Ordinul ministrului educației naționale nr.3622/2018 privind aprobarea planurile – cadru pentru
învățământul special preșcolar, primar și gimnazial;
s) Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 6.134/21.12.2016 privind
interzicerea segregării școlare în unitățile de învățământ preuniversitar;
t) Ordinul ministrului educației naționale nr. 3480/26.03.2018 pentru modificarea anexei la Ordinul
ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 5576/2011 privind aprobarea Criteriilor
generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar de stat;
u) Ordinul comun MEN, MMJS nr. 3894/823/2019 din 15 aprilie 2019 pentru aprobarea Instrucţiunilor
specifice privind acreditarea şi evaluarea periodică a centrelor comunitare de învăţare permanentă.

d) Legislație specifică în domeniul calificărilor și formării profesionale

Legislație națională
A) Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile
reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare;

264
 B) Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările
și completările ulterioare;
C) Hotărârea Guvernului nr. 917/2018 privind aprobarea Registrului naţional al calificărilor profesionale din
România;
D) Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului Naţional al Calificărilor, cu modificările și
completările ulterioare;
E) Hotărârea Guvernului nr. 556/2011 privind organizarea, structura şi funcţionarea Autorităţii Naţionale
pentru Calificări, cu modificările și completările ulterioare.
F) Hotărârea Guvernului nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor;
G) Ordinul nr. 4007/2019 pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 3475/2017 pentru aprobarea
Metodologiei de înscriere și înregistrare în Registrul Național al Calificărilor din Învățământul Superior,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 11.06.2019;
H) Ordinul nr. 3770/2019 privind aprobarea Listei cuprinzând categoriile de informații secrete de serviciu,
elaborate și deținute de Ministerul Educației Naționale, în domeniul său de activitate, precum și de către
instituțiile aflate în subordinea sau în coordonarea acestuia și termenele de clasificare aferente acestora;
I) Ordinul nr. 3177/660/2019 privind aprobarea Metodologiei de elaborare, actualizare și gestionare a
Registrului national al calificărilor profesionale din România;
J) Ordinul nr. 3712/1721/2018 privind aprobarea Metodologiei de elaborare, validare, aprobare şi gestionare a
standardelor ocupaţionale şi a modelului de standard ocupațional.
K) Ordinul nr. 3629 din 2 mai 2018 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea criteriilor și procedurilor
de evaluare și certificare ale evaluatorilor de competențe profesionale, evaluatorilor de evaluatori și
evaluatorilor externi, cu modificările și completările ulterioare;
L) Ordinul nr. 3023/2018 privind controlul standardelor de pregătire profesională şi înregistrarea acestora în
Registrul Naţional al Calificărilor Profesionale din Educaţie (RNCPE);
M) Ordinul nr. 3475/2017 pentru aprobarea Metodologiei de înscriere şi înregistrare a calificărilor din
învăţământul superior în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (RNCIS), cu
modificările și completările ulterioare.
N) Ordinul nr. 5613/2015 privind aprobarea modelului certificatului de absolvire utilizat la finalizarea
programelor de educaţie permanentă de nivel postuniversitar, cu modificările și completările ulterioare.
O) Ordinul nr. 5160/2015 privind organizarea de programe de studii postuniversitare de educaţie permanentă
de către instituţiile de învăţământ superior acreditate.
P) Ordinul nr. 3973/2014 privind echivalarea nivelurilor de calificare obţinute prin sistemul naţional de
învăţământ şi formarea profesională a adulţilor, anterior momentului intrării în vigoare a Cadrului naţional
al calificărilor, cu nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul naţional al calificărilor.
Q) Ordinul comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei
nr. 4543/468/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale
obţinute pe alte căi decât cele formale, cu modificările și completările ulterioare.
R) Ordinul comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului educaţiei şi cercetării
nr. 35/3112/2004 pentru aprobarea Nomenclatorului calificărilor pentru care se pot organiza programe
finalizate cu certificate de calificare, cu modificările și completările ulterioare.
S) Ordinul comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului educaţiei şi cercetării
nr. 501/5253/2003 pentru aprobarea Metodologiei certificării formării profesionale a adulţilor, cu
modificările și completările ulterioare.
T) Ordinul comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului educaţiei şi cercetării
nr. 353/5202/2003 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesională a
adulţilor, cu modificările și completările ulterioare.
U) Ordinul nr. 270/273/2002 al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al preşedintelui Institutului
Naţional de Statistică pentru aprobarea Procedurii de actualizare a nomenclatorului Clasificarea Ocupaţiilor
din România (COR).

Legislație internațională
Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții;

265
  Recomandarea Consiliului din 20 noiembrie 2017 privind monitorizarea parcursului profesional al
absolvenților (2017/C 423/01);
 Recomandarea Consiliului din 22 mai 2017 privind Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot
parcursul vieții și de abrogare a Recomandării Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008
privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții (2017/C 189/03);
 Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi
oportunități pentru adulți (2016/C 484/01);
 Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2016 privind Programul național de reformă al României pentru
2016 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2016
(2016/C 299/18);
 Recomandarea Consiliului din 14 iulie 2015 privind Programul național de reformă al României pentru
2015 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2015
(2015/C 272/01);
 Recomandarea Consiliului din 8 iulie 2014 privind Programul național de reformă al României pentru 2014
și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2014;
 Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale
(2012/C 398/01);
 Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind stabilirea unui cadru
european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (2009/C 155/01);
 Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului
european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții (2008/C 111/01);
 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și
Comitetul Regiunilor – Construirea unei Europe mai puternice: rolul politicilor în domeniul tineretului,
educației și culturii;
 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și
Comitetul Regiunilor privind o nouă agendă a UE pentru învățământul superior (2017);
 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și
Comitetul Regiunilor – O nouă agendă pentru competențe în Europa. Să lucrăm împreună pentru
consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității (2016);
 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și
Comitetul Regiunilor - Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socio-economice
mai bune; Strasbourg, 20.11.2012;
 Comunicarea Comisiei – EUROPA 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și
favorabilă incluziunii (03.03.2010);
 Rezoluția Consiliului privind un plan european reînnoit pentru învățarea în rândul adulților (2011/C
372/01);
 Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană in
domeniul educației și formării profesionale (ET 2020).

Legislația care reglementează asistența medicală comunitară

 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară aprobată prin Legea
180 din 18 iulie 2017 si completata prin Legea 119/ 2019;
 Hotărârea Guvernului nr 324/2019 privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență
medicală comunitară
 HG 459/2010 pentru aprobarea standardului de cost/an pentru servicii acordate în unităţile de asistenţă
medico-sociale şi a unor normative privind personalul din unităţile de asistenţă medico-socială şi
personalul care desfăşoară activităţi de asistenţă medicală comunitară.
 Strategia Natională de Sănătate 2014- 2020

Legislația şi resurse bibliografice din domeniul asistenței sociale

 Planul strategic de acțiuni pentru perioada 2015-2020, Strategia naţională privind incluziunea socială şi
reducerea sărăciei pentru perioada 2015 – 2020;
 From Understanding Poverty to Developing Human Capacity, Ruby K Payne Ruby K Payne articles on
Transforming individuals, Families, Schools, Churches and Communities
 https://www.ahaprocess.com/bridges-mental-model-shares-big-picture-path-policy-change/

266
 Bridges Aut of Poverty Study Guide, based on Bridges aut of poverty: Strategies for Professionals and
Communities, by Ruby H. Payne, Philip E., DeVol and Terie Dreussi Smith;
 Dimensiunea socială a Europei, COM(2017), https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-
political/files/reflection-paper-social-dimension-europe_ro.pdf
 https://www.cmsuk.org/ Code of Ethics and Conduct in Case Management Practice, 2018
 Utopia for realists, Rutger Bergman;
 http://www.europarl.europa.eu/committees/en/deve/amendments.htm
 Social Work: Themes, Issues and Critical Debates: 3th edition;
https://www.macmillanihe.com/resources/sample-chapters/9780230218659_sample.pdf
 www.files.finantare.ro., POCU-Ghid specific CLLD, Obiectiv 5.2., Anexa 2. Informaţii generale şi
exemple privind combaterea segregării
 Ordinul nr.1540/2007 al Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice privind interzicerea
segregării școlare a copiilor romi și aprobarea metodologiei pentru prevenirea și eliminarea segregării
școlare a copiilor romi
 Ordinul 6134/2016 al Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice privind interzicerea
segregării şcolare în instituţiile de învăţământ preuniversitar.
 www.segregareurbana,blogspot.com. Segregare socială în mediul urban
 Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune;
 Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de
libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare;
 Hotărârea de Guvern nr. 818/2018 privind aprobarea standardelor minime de lucru în probaţiune pentru
instituţiile din comunitate;
 Legea nr. 2011/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor
infracțiunilor, cu modificările și completările ulterioare (prevederile Ordonanței de urgență nr. 24/2019)
 Hotărârea de Guvern nr. 389/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale de reintegrare socială a
persoanelor private de libertate, 2015 – 2019;
 Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul
procesului penal;
 Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de
libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
 Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată;
 Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare
 Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
 http://anp.gov.ro/wpcontent/uploads/rapoarte/ghid%20de%20bune%20practici%20pentru
%20asistentul%20social%20care%20lucreaz%C4%83%20%C3%AEn%20sistemul%20penitenciar.pdf
 Hotărârea de Guvern nr. 389/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale de reintegrare socială a
persoanelor private de libertate, 2015 – 2019
 Proiectul Ex-Offenders Community of Practice
 https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2019/04/MEMO-13.pdf
 MEMORANDUM - Raport de monitorizare a implementării Hotărârii Guvernului nr. 389/2015 pentru
aprobarea Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2015-2019,
pentru anul 2018
 Ordonanța nr. 19/1994 privind stimularea investițiilor pentru realizarea unor lucrări publice și construcții
de locuințe.
 Legea locuinţei nr.114/1996.
 Lege nr. 17 din 6 martie 2000 *** Republicată privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice
 Legea nr.678/2001 privind cocmbaterea traficului de persoane.
 Legea nr.116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, cu modificările și completările
ulterioare.
 Lege nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
 Legea asistenţei sociale nr.292 /2011, cu modificările și completările ulterioare.
 Legea nr.151 din 2019 pt completarea legii 350 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul nr.350/2001.
 Ordinul MMJS nr. 25/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de
tip rezidenţial destinate copiilor din sistemul de protecţie special.
 Ordinul MMJS nr. 26/2019 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de
tip familial destinate copiilor din sistemul de protecţie special.
267
 Ordinul MMJS nr. 27/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale de
zi destinate copiilor.
 Ordinul MMJS nr. 28/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor
sociale destinate prevenirii şi combaterii violenţei domestice.
 Ordinul MMJS nr. 29/2019 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor
sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de
protecție a copilului și altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum și pentru serviciile
acordate în comunitate, serviciile acordate în sistem integrat și cantinele sociale.
 Ordinul MMJS nr. 81/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale
organizate ca centre maternale.
 Ordinul MMJS nr.82/2019 privind aprobarea standardelor specifice minime de calitate obligatorii pentru
serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi.
 www.coe-romact.org.Criterii de atribuire a locuinţelor sociale. Ghid pentru autorități publice locale,accesat
la data de 03.12.2019,ora 15,30.
 Dan, Adrian-Nicolae, Locuirea în România. Dreptul la locuire, Calitatea Vieţii, XVI, nr. 1–2, 2005, p. 3–
20, p.3.
 Ghid de prevenție. Stil de viață sănătos și alte intervenții preventive prioritare pentru boli netransmisibile,
în asistența medicală primară. Vol 2, Intervenții preventive adresate stilului de viață. Consumul de alcool.
Fumatul. București, iunie, 2016
 Legea nr. 143 din 26 iulie 2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri;
 Legea nr. 339 din 5 decembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor
stupefiante şi psihotrope;
 Legea nr. 194 din 7 noiembrie 2011 republicată, privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile
de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de actele normative în vigoare;
 H.G. nr. 1915 din 22 decembrie 2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi
psihotrope, cu modificările şi completările ulterioare;
 H.G. nr.461 din 11.05.2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Antidrog ;
 H.G. nr. 784/09.10.2013 privind aprobarea Strategiei naţionale antidrog 2013-2020 şi a Planului de acţiune
în perioada 2013-2016 pentru implementarea Strategiei naţionale antidrog 2013-2020
 http://ana.gov.ro/
 http://ana.gov.ro/despre-institutie/reteaua-nationala/
 http://www.infodrog.ro/index.html
 http://www.unicef.ro/wp-content/uploads/Metodologia-de-lucru-cu-adolescen%C8%9Bii-la-risc-
%C8%99i-consumatori-de-droguri.pdf
 https://www.ce-re.ro/upload/carusel_studiu.pdf
 http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/Analiza-de-situatie-2019.pdf
 Hotărâre nr. 861/2018 pentru aprobarea Strategiei naţionale împotriva traficului de persoane pentru
perioada 2018-2022 şi a Planului naţional de acţiune 2018-2020 pentru implementarea Strategiei naţionale
împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022):
 Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu modificările şi completările
ulterioare;
 Legea nr. 208/2019 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2019 pentru modificarea
și completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor
infracțiunilor, precum și a altor acte normative;
 Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi
completările ulterioare;
 Legea nr. 286/2009 privind Codul penal al României, cu modificările și completările ulterioare;
 Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare;
 Hotărârea Guvernului nr.299/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr.
678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane;
 Hotărârea Guvernului nr.1238/2007 pentru aprobarea Standardelor naţionale specifice pentru serviciile
specializate de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de persoane;
 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2004
privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, precum și a altor acte normative;

268
 Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative, al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de
şanse, al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului, al ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui
Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, al procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al ministrului justiţiei
nr.335/2007/2881/2007/1990/2007/1072/2007/266/A 6880/409/C/2353/C/2008 pentru aprobarea
Mecanismului naţional de identificare şi referire a victimelor traficului de persoane.
 Legea 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane
 http://anitp.mai.gov.ro/alegeri-prezidentiale-2019/
 https://www.adpare.eu/ro/despre-noi/
 http://anitp.mai.gov.ro/ro/docs/Proiecte/ISF01/MNIR%20Lb%20Romana.pdf
 Boca, Cristina Ana Maria,Ulrich, Cătălina,Lică, Carmen,Ştefănescu,Doina Olga, Centre de resurse pentru
educaţie şi dezvoltare. Ghid de organizare,funcţionare şi implementare a serviciilor,Editura Centrul Step
by Step, Bucureşti,2009.
 Cojocaru, Ştefan (coordonator), Bunea, Ovidiu, Clicinschi Claudia, Galbin Alexandra, Zăgan Iulia, Ce este
educaţia parental? Ghid pentru încurajarea educaţiei parentale.Ghid elaborat de fundatia HotIS în cadrul
campaniei “Hai la şcoală!”,Editura Experts Projects, Iaşi,2015.
 Cojocaru, Ştefan ,Cojocaru, Claudia,Educaţia parentală în România,Studiu realizat în cadrul proiectului
„Centrul pentru Copilărie şi Parentalitate” implementat de Holt România – Filiala Iaşi,cu sprijinul
Reprezentanţei UNICEF în România,2011.
 Glăveanu, Simona Maria, Rezistenţa la stress,resursă a competenţei parentale, Revista de Psihologie, vol.
58, nr. 1, Ianuarie – Martie 2012, Bucureşti.
 Ghid pentru profesioniştii care organizează cursuri de educaţie parentală şi întâlniri cu părinţi ,Fundaţia
Copiii Noştri.
 Hartley, Elizabeth, Cum să creşti un copil fericit, Editura Sian Books,2015.
 România_2018-001-Summative_evaluation-Ro-EVALUAREA SUMATIVĂ A MODELULUI „ PRIMA
PRIORITATE: NICIUN COPIL ‘INVIZIBIL’!”2011-2015,RAPORT DE EVALUARE, UNICEF,
București, 2017.
 Studiu de cercetare cu privire la educaţia parentală şi nevoia de servicii de sprijin pentru părinţi,
Bucureşti, 2016, Fundaţia Copiii Noştri.
 Ordonanţa nr.137/2000 *** Republicată privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de
discriminare**).
 Ordin cadru nr 6134/ 2016 privind interzicerea segregării şcolare în unităţile de învăţământ preuniversitar.
 Ordinul nr.5633/23.12.2019 pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare a segregarii scolare in
invatamantul preuniversitar.
 Legea n° 2016-832 du 24 juin 2016 visant à lutter contre la discrimination à raison de la précarité sociale).
 www.cairn.info, Arnsperger, Christian,Pauvrete et droits humains:la question de la discrimination
economique systemique avec quelques propositions pratiques de reforme, Revue internationale des
sciences sociales, nr. 180, 2004, pages 323 à 333, site accesat la data de 29.11.2019.
 Asselin,Marie-Noelle,Fontaine,Alexandra, Entre le “eux” et le “nous”,la stigmatisation des personnes en
situation de pauvrete et d’assistance sociale, Rapport de recherche presente au Collectif pour un Quebec
sans pauvrete , 2018.
 Badea,Constantina, De la categorisation sociale a la discrimination:le role de l’identification au groupe,
www. researchgate.net, site accesat la data de 21.01.2020.
 Les prejuges a l’egard des personnes en situation de pauvrete et d’exclusion sociale:rapport de
documentation,Centre Integre Universitaire de Sante et de Servicea Sociaux de la Capitale Nationale,
Quebec,2017.
 Paraschiv,Elena, Problema sărăciei în comunităţile urbane şi rurale din România, Revista Română de
Sociologie, serie nouă, anul XIX, nr. 3–4, pp. 423–451, Bucureşti, 2008.
 Rapport sur la pauvrete en France, Observatoire des inegalites,2018.
 Zamfir, Elena,Sărăcia,o abordare psihosociologica, în Neculau,Adrian,.Psihologie Socială.Aspecte
contemporane,Editura Polirom,Iasi, 1996, pp.419-433.
 www.cncd.ro, www.apador.org,www.irdo.ro, www.crj.ro, www.antidiscriminare.ro,
www.romanaiacurata.ro
 Bourque, Sonia Le guide sur la supervision professionnelle des travailleuses sociales et leş travailleures
sociaux, Quebec, (2009).

269
 Brun, Jean-Pierre,Biron,Caroline,Martel,Josee,Ivers,Hans,Evaluation de la sante mental au travail :une
analyse des pratiques de gestion des ressources humaines, Rapport R-342, August, 2003, www.irsst.qc.ca,
site accesat în data de 13.11.2019.
 Canţer, Nicoletta, Monitorizare, evaluare și supervizare în asistența socială, note de curs on line,
Universitatea de Stat „Alecu Russo” , Bălți, 2014.
 Cojocaru, Ştefan, Metode apreciative în asistenta socială. Ancheta, supervizarea și managmentul de caz,
Iaşi, Polirom. (2005).
 Cole, Jonh, Reilly, Stephanie, Scieszinski, patricia, Surowiec, Samantha, Supervision and mentoring în
child welfare services, NEW Partenership for Childre and Families, University of Wisconsin-Green Bay
from the Federal Children's Bureau, (2003).
 Fortin, Cindy, Le vecu professionnel des intervenants de la relation d’aide.Les facteurs d’influence de la
fatigue de compassion et du traumatisme vicariant,Memoriu prezentat la Universitatea din Quebec la
Chicoutimi, Martie, 2014.
 Guvernul Republicii Moldova, Mecanismul de supervizare profesională în asistentă sociala, Ghid de
implementare practică, Aprobat prin ordinul Ministrului Muncii, Protecției Sociale și Familiei nr. 74 din
10.05.2017, Chișinău, 2017.
 Haynes, Robert, Corey, Gerarld, Moulton, Patrice Clinical Supervision în the helping professions: a
practical guide,Thomson Learning, Canada, (2003).
 Holunga, Lavinia, Evaluarea și supervizarea în servicii sociale, suport de curs, Universitatea de Stat
”Alecu Russo”, Balți, 2017.
 Koleck, M. et al. (M. Bruchon-Schweitzer, M.L. Bourgeois), Stress et coping:un modele integratif en
psychologie de la sante, Éditions Scientifiques et Médicales Elsevier SAS, Annales Medico
Psychologiques 161 (2003) pp.809-815, www.sciencedirect.com, site accesat în data de 27.11.2019.
 La détresse chez les intervenants,pp.17-19, www.coozook.com, site accesat în data de 04.11.2019.
 Lorsque compassion rime avec souffrance : l’épuisement professionnel, le stress vicariant et la
traumatisation secondaire chez les fournisseurs de services travaillant auprès des femmes enceintes et des
jeunes enfants, Centre de ressources Meilleur, Toronto, 2012.
 Muntean, Ana (coordonator), Supervizarea. Aspecte practice și tendințe actuale, Iași, Polirom, 2017.
 Neamţu, George, Tratat de asistență socială, Iași, Polirom (2011).
 Richardson, Jan I.,Guide sur le traumatisme vicariant:Solutions recommandées pour les personnes luttant
contre la violence,Centre for Research on Violence Against Women and Children à London, Ontario, 2001.
 Rijicova, Svetlana, Grigoraș, Stela Mecanismul de supervizare profesională în asistența socială, Ghid de
suport pentru aplicarea practică, Chișinău, 2017.
 https://virtualboard.ro/modelul-karasek-stres-profesional/
 https://cabpsi.ro/wp/problematica-stresului-la-nivelul-organizatiilor/

270