www.bizcampus.

ro

Student – tranzi]ie
c`tre profesionalism Blogul, mai mult
decât un „jurnal“

s` fii
Ce \nseamn`mus? Posturile \ntr-o
student Eras agen]ie de PR

Voluntariatul = avantaj
la g`sirea unui job

Cele mai... sigure joburi |n 2010

Cum ating performan}a?
 Editorial
Pentru c` BizCampus a descoperit dedica]ia [i dorin]a tinerilor de a se
remarca [i de a avea succes pe plan profesional, dar [i pentru c` tot mai mul]i
speciali[ti vin \n ajutorul lor pentru a le oferi acel „bagaj de cuno[tin]e” necesar
\nainte de a se al`tura echipei unei companii, am lansat publica]ia lunar`
BizCampus Magazine, revista studentului bine informat, de pretutindeni!

Citind interviurile speciali[tilor din mari companii, precum: BRD, AVIVA,

STARFOODS, RENTROP, PERFORM HR, ai [ansa s` afli pre]ioase tips&tricks despre
succesul \n carier`, parcurgând articolele redactorilor BizCampus [i ale membrilor
din ONG-uri Studen]e[ti (precum: BOS, ADVICE, VIP), vei \n]elege, ca de la student
la student, viziunea asupra companiilor [i experien]a voluntariatului.

BizCampus Magazine este singura revist` care te ajut` s` descoperi

domeniile business: Marketing, PR, Advertising, Vânz`ri [i, cel mai important,
revista BizCampus se vrea a fi completarea portalului www.BizCampus.ro [i
al Ghidului BizCampus, facilitând informarea studen]ilor \n materie de: Carier`,
mediul Corporate, voluntariat [i etapele pentru atingerea performan]ei \n carier`!

Pentru c` primul pas este \ntotdeauna mai dificil, cite[te, descoper`, \nva]` [i pune
\n practic`, prin BizCampus Magazine!

Maria Nistor

BizCampus Magazine
Director proiect: Anca Matei • Director editorial: Maria Nistor • Director publicitate: Alina Anghel •
Publicitate: Daniela {tefan, Cristina Stanciu • Research executive: Lucian Nazarov • Layout: Liliana Bogdan •
Prelucrare foto & prepress: Aurel {erban • Produc]ie: Dan Mitroi • Tipografie: ???

O publica]ie S.C. BizCampus Network S.R.L. / e-mail: redactie@bizcampus.ro / web: www.bizcampus.ro

Articolele sunt copyright 2010 al BizCampus Network. Reproducerea |n orice fel,
|n |ntregime sau par}ial, f~r~ acordul scris prealabil al BizCampus Network este interzis~.
Toate drepturile sunt rezervate.

BizCampus Magazine 1
 Cum ating
performan]a?
Maria Nistor

Surprinz`tor, {i, oricât de ciudat ar suna, mul]i sunt cei care lucreaz` altfel decât
le place, care rezolv` situa]iile/rapoartele etc la serviciu prin alte me-
sunt pu]ini cei tode decât propriile lor metode. Pentru acei oameni care doresc s`
care [tiu cum ating` performan]a în ceea ce fac, o întrebare mai important` decât
“Care îmi sunt atuurile?” ar fi “Cum ating acea performan]a?”
s`-[i fac` treaba În cele mai multe cazuri, ]ine de propria personalitate! Fie c` perso‑
[i la timp [i bine nalitatea este o problem` de natur` sau de “manageriere personal`”,
este cu siguran]` format` înainte de a te duce la munc`! CUM o per-
[i cum s` o duc` soan` lucreaza este “un dat”, dar [i LA CE anume o persoan` se pri-
la bun-final. cepe/are talent sau nu, reprezint`, de asemenea,“un dat”.
Modul de performan]` al unei persoane poate fi usor modificat, insa este
Tot pu]ini putin probabil s` fie complet schimbat([i cu singuran]` destul de dificil).
sunt cei care {i este un ciclu logic: a[a cum oamenii acumuleaz` rezultate pozitive
f`când ceva la care sunt buni/se pricep, a[a ajung la rezultate [i lucrând
con[tientizeaz` prin modalit`]i proprii, care s` le permint` s` ating` performan]a.
faptul c` fiecare
Sunt un ascult`tor sau un “cititor printre r\nduri”?
persoan` are Un lucru important de stiut despre sine este dac` e[ti un ascult`tor sau
propriul mod de un cititor. Pu]ini sunt cei care [tiu \n care categorie se \ncadreaz` [i mult
mai pu]ini sunt cei care au câte pu]in din fiecare(ideal, nu?). \ns`, negli-
lucru [i lucreaz` jarea acestui aspect are [i un final nu tocmai \n avantajul t`u, pentru c`
dup` propriile exist` pu]ini buni ascult`tori [i sunt greu de \nclinat spre a deveni, a[a
cum pu]ini ascult`tori pot fi transforma]i \n buni cititori. Mai exact: “citi-
metode sau torul” care \ncearc` s` devin` “ascult`tor” sau vice-versa, nu va ajunge
urmând anumite niciodat` la performan]`, pentru c` fie un “ascult`tor” nu va fi capabil
s` citeasc` printre rânduri, fie un cititor nu va fi suficient de preg`tit
modele. pentru a auzi [i \n]elege \ntreb`rile/lucrurile cele mai importante care I
se comunic`. Depinde [i de capacitatea de concentrare, dar [i de tipul
persoanei – fie e[ti un “om al sunetelor”, fie un “om al cuvintelor”.
{i, ca s` nu mai lungesc aceste rânduri: \ncerca]i s` v` autocunoa[te-]i [i
nu \ncerca]i s` DEVENI}I CEVA CE NU SUNTE}I sau {TI}I C~ NU PUTE}I
FI, pentru c` vor fi [anse pu]ine s` reu[e[ti! Lucreaz`/Munce[te ca s`
urci/avansezi \n propriul mod de lucru [i s` ]i-l define[ti cu adev`rat!

2 www.BizCampus.ro
Ce \nseamn` s` fii
student Erasmus?
Tot mai mul]i studen]i români viseaz` s` studieze \n
str`in`tate. Fie c` sunt tenta]i de calitatea \nv`]`mântului
superior din alte ]`ri europene sau doresc s` cunoasc` un alt
mod de via]`, o alt` cultur`, tinerii v`d \n programul
Erasmus o modalitate de a-[i realiza visul.
Cât de preg`ti]i sunt studen]ii români
pentru o astfel de experien]`?
Programul Erasmus a fost conceput de Uniunea
European` cu scopul de a oferi
studen]ilor posibilitatea de a-[i
continua studiile pe o perioad`
determinat` de timp (cel mult
un an academic) \ntr-o alt` ]ar`
european`. Ace[tia sunt scuti]i de
plata taxelor [colare, care nu sunt deloc neglija-
bile. Mai mult, ei primesc [i o burs` lunar` pentru
acoperirea cheltuielilor personale, \ns` suma de
bani este diferit` de la o universitate român` la
alta. De exemplu, Academia de Studii Economice
Bucure[ti a oferit studen]ilor pe parcursul anului
universitar 2009-2010 suma de 350 Euro. Selec]ia
pentru acest program este destul de riguroas`.
Dac` vorbim de selec]ia de la Academia de Stu-
dii Economice, ponderea cea mai mare o au re-
zultatele academice- 50%, urmeaz` apoi testul
de limb` sau certificatele de limb` 30% [i inter-
viul 20%. . \n ceea ce prive[te interviul, acesta
\ncearc` s` determine motivul pentru care ai
optat pentru programul Erasmus, cuno[tintele
generale despre universitatea gazd`, cursurile
pe care le vei urma acolo.
Ce se \ntâmpl` dup` selec]ie?
Odat` selectat, preg`te[te-te de o ex­pe­­rien]`
uluitoare, mult` munc` [i sa­tis­fac]ii pe m`sur`.
\n calitate de student Erasmus \n cadrul Uni-
versit`]ii Amsterdam, pot spune c` mobilitatea
Erasmus este una dintre cele mai frumoase pe-
rioade ale studen]iei mele. Ai oportunitatea s` \n­‑
tâlne[ti studen]i din cele mai \ndep`rtate col]uri
ale lumii. Imagineaz`-]i numele t`u rostit de un
coleg chinez, un prânz al`turi de colegi italieni,
o \ncurajare din partea unei prietene japoneze.
Totul pare minunat, \ns` \n aceea[i m`sur`
trebuie s` fii preg`tit pentru un sistem
academic dur, unde accentul cade
cu prec`dere pe studiul indivi­
dual. Va trebui s` lucrezi mult, s`
realizezi proiecte [i s` le sus]ii \n
fa]a colegilor, s` \n]elegi teoria, dar s`
po]i s` o [i aplici, s` \]i exprimi propriile idei, \ns`
numai dup` ce te-ai documentat serios. Pe scurt,
fii preg`tit s` \mpaci: studiul, petrecerile [i ex‑
cursiile! Toate fac parte din frumuse]ea Erasmus.
Cât de greu poate fi?
Sunt nenum`rate greut`]ile pe care le vei \ntâlni,
indiferent de ]ara aleas` pentru programul Eras-
mus. Va trebui s` te descurci cu un buget limitat,
care devine tot mai limitat pe m`sur` ce pre]ul
manualelor, num`rul excursiile cresc exponen]
ial, va trebui s` comunici cu student din ]`ri cu
total alte culturi, religii. Uneori, un loc \n c`min nu
este asigurat de universitatea gazd`. De aceea,
poate fi nevoie s` \]i g`se[ti singur o camer`, lu-
cru deosebit de dificil \ntr-un ora[ mare.
|ntotdeauna exist` o solu]ie
Toate se pot rezolva \ns` dac` prive[ti lucrurile
\ncrez`tor. Mai mult, vei primi \ntotdeauna aju-
tor de la administra]ia universit`]ii gazd` sau
de la coordonatorul programului Erasmus din
acea ]ar`. |n m`sura \n care programul Eras-
mus este ceea ce \]i dore[ti, aceast` mobilitate
va deveni perioada \n care ai studiat poate cel
mai mult, dar ai avut totodat` parte de cele mai
frumoase moment al`turi de noi prieteni.
BizCampus Magazine 3
Blogul,
mai mult decat un „jurnal“
Oare câte firme au site?
Toate! Dar blog? Majoritatea!
Internetul ne ofer` un altfel
de ingredient, care tot evolu-
eaz` - comunicarea online -
Se pune accent tot mai mare
pe activitatea oamenilor din
comunicare ([i nu numai), în
sfera online.
Înainte de toate, s` vedem ce este un
blog?
Conform platformei Wikipedia, un blog (pres-
curtat de la expresia englez` „web log”, jurnal
pe Internet) este: „O publica]ie web ce con]
ine articole periodice sau cu actualizare neîn-
trerupt`, ce au de obicei caracter personal.
De regul`, actualizarea blogurilor const` nu
in modificarea textelor de pan` acum, ci \n
ad`ugiri de texte noi, asemenea unui jurnal,
toate contribu]iile fiind afi[ate \n ordine crono-
logic` invers`. Acest gen de publica]ii web sunt,
\n principiu, accesibile publicului larg”.
Scopul blogurilor variaz` foarte mult, de la
jurnale personale [i pan` la arme publicitare
ale campaniilor politice, ale programelor me-
dia sau ale diferitelor companii comerciale.
De asemenea, ele variaz[ [i \n func]ie de au-
tor - de la unul singur la o comunitate \ntreag`.
Blogurile pot constitui [i o surs` important` de
venituri pentru cei care le administreaz`. Totali-
tatea blogurilor(platformelor online) definesc
“lumea” WEB 2.0 .
BLOGUL - un „must have“ acum!
De ce?
1. Blogul este ca o „carte de vizit`“: angajatorul
ajunge s` te cunoasc` înainte s` existe interac]
iune face-to-face, [tie deja cum gânde[ti, ce
(nu)î]i place, ce domeniu te intereseaz`, chiar
de ce e[ti capabil – toate numai din: modul cum
scrii, cum te exprimi, ce oameni cuno[ti în on-
line. Un lucru la fel de important, la care se uit`
angajatorul este modul cum cercetezi, gestion-
ezi si folose[ti informa]iile – opinii, comentarii,
p`reri, critici - înve]i din ele, alegi ce e mai bun
pentru tine, le adaptezi conform a[tept`rilor [i
interesului t`u, toate reprezint` por]i c`tre cari-
era [i jobul pe care ]i-l dore[ti.
2. Blogul este o provocare - \ntr-adev`r, \n
prezent, blogurile, î[i fac tot mai mult sim]it`
prezen]a, mai ales în rândul jurnali[tilor, ai oa-
menilor din sfera comunic`rii, dar [i din via]a
studentului c`ruia ii place „scriitura“ sau care,
pur [i simplu, vrea [i este capabil s` se exprime
liber, \n mediul online.
3. Blogul este o surs` de informare - nimeni nu
poate nega faptul c` blogul este de mare folos,
întrucât fie c` este blog de filme, de muzic`,
blog al unei companii, blog de Marketing, de
Rela]ii Publice(PR), blogul unei persoane pub-
lice [i lista poate continua, într-o lume în care
viteza, comunicarea [i informa]ia sunt cele
mai bune „arme“, pe aceste portaluri g`se[ti
informa]ii care te intereseaz`, care te pot ajuta
personal, în via]a de zi cu zi, dar [i în carier`.
4. Blogul - „mâna dreapt`“ a marketing-ului.
Oricare bloger încearc` s` atrag` cât mai mul]
i „clien]i“ pe blogul s`u, vorbind în termeni
din mediul „online“ - s` fac` trafic pe blog, s`
adauge link-uri care pot crea mici sau chiar,mari
venituri, s-a trecut demult de la promovarea
produselor pe site - acum cei din sfera Market-
ing-ului [i Comunic`rii, promoveaz` blogul ca
instrument ce aduce profituri, prin internet.
5. Blogul - nu necesit` cuno[tin]e „speciale“
[i nu este greu de „între]inut“ - tot ce trebuie
este: s` ai p`reri/ gânduri/ idei, s`-]i exprimi
aceste p`reri în mod diplomat, s` fii deschis [i
s` accep]i eventuale critici, s` î]i faci timp s`
scrii, s` nu ui]i c` nu scrii numai pentru tine, ci
[i pentru public.
6. Pentru c` tot am men]ionat de „public“,
blogul se adreseaz` maselor mari de persoane.
Este adev`rat c` dac` este un blog de Market-
ing, se adresez` pasiona]ilor de acest domeniu,
dac` este un blog de muzic`, se va adresa, mai
ales, adep]ilor muzicii. Blogul î]i ofer` acest
avantaj - de a p`stra leg`tura cu diferite per-
soane, de a cunoa[te alte mentalit`]i [i p`reri,
de a-]i l`rgi orizontul de cunoa[tere.
BizCampus Magazine 5
 avantaj
Voluntariatul =

la g`sirea unui job

Sandu Dionisia, PR ADvice

„ Experien]a de voluntar pentru 6 sau mai multe luni reprezint` un avantaj” apare din ce \n ce mai
des \n cerin]ele unui job pentru tot mai multe companii din România. La citirea acestei propozi]ii
cei care au f`cut voluntariat sau fac parte dintr-un ONG zâmbesc \n col]ul gurii, iar cei care \nc` nu
au habar despre ce este vorba se gândesc imediat: „Oare mai pot s` mai fac asta acum? Ce presu-
pune?”. Care sunt \ns` calit`]ile care \i recomand` pe cei care au f`cut voluntariat pentru munca \n
interiorul unei companii [i de ce sunt interesate companiile de ele?

Sunt dou` lucruri care \mi vin \n minte ca ac-
tual voluntar [i care, cred eu, reprezint` puncte
de interes [i pentru companii: munca \n echip`
[i disciplina muncii. Aceste dou` caracteristici
sunt dezvoltate mai mult sau mai pu]in \n func]
ie de tipul de voluntariat desf`[urat (asocia]ie
studen]easc`, ONG social, ONG cultural etc),
\ns` sunt lucruri de care doritorul job-ului sin-
gur s-a lovit [i despre care a \nv`]at câte ceva
\n mod practic.
Voluntariatul atrage dup` sine munca \n echip`.
Nu po]i fi voluntar f`r` s` fii nevoit s` faci parte
dint-o echip`, fie c` este o echip` de proiect
sau echipa mare a ONG-ului. Dac` e[ti un bun
teamplayer, atunci voluntariatul te va ajuta s`-]
i dezvol]i aceast` calitate sau chiar s` deprinzi
calit`]i de lider, dar dac`, dimpotriv`, nu e[ti a[a
de \mp`cat cu munca \n echip`, volunta‑riatul
\]i va [lefui comportamentul astfel \ncât s` te
po]i adapta unei echipe [i s` \nve]i s`-i fii parte
component` cel pu]in pe parcursul lucrului la un
anumit task. S` ne mai \ntreb`m dac` o com-
panie caut` oameni de echip` este aproape ab-
surd. Este normal ca un manager s`-[i doreasc`
o echip` eficient`, \n care s` nu existe probleme
de comunicare sau vreun altfel de conflict; astfel
persoana care este con[tient` de valorile muncii
\n echip` are cu siguran]` un avantaj.
De[i pare un termen scor]os, disciplina muncii
se refer`, \n realitate, la modul \n care e[ti
obi[nuit s`-]i \ndepline[ti sarcinile, altfel spus,
capacitatea ta de a-]i prioritiza taskurile pentru
a te \ncadra \n deadline-uri [i a livra un produs
de calitate. A fi voluntar este echivalent pentru
mul]i ([i \n aceast` categorie intr` [i recrutorii
din companii) cu un management al timpului
foarte eficient, iar aceast` percep]ie nu este
departe de realitate. Atunci când \mpaci cu brio
activitatea de voluntar cu activitatea ta zilnic`
\nseamn` c` e[ti \ntr-adev`r capabil s` \]i pla‑
nifici timpul \ntr-un mod eficient. Un alt aspect
al disciplinei muncii pe care companiile vor s`-l
g`seasc` la un fost voluntar este ata[amentul
acestuia fa]` de un anumit proiect sau o anu-
mit` sarcin`. Altfel spus: cât de dedicat` poate
fi o persoan` \n job-ul pe care \l practic`?
R`spunsul companiilor la aceast` \ntrebare
pare s` graviteze \n jurul ideii c`, atâta timp
cât cineva lucreaz` ca voluntar f`r` s` pri-
measc` nimic \n schimb [i totu[i se dedic` aces-
tui lucru, este aproape normal ca atunci când va
fi r`spl`tit s` se implice cel pu]in la fel de mult.
Analizând pu]in cele dou` aspecte putem
foarte u[or s` \n]elegem de ce munca de
voluntar poate constitui un avantaj atunci când
\]i cau]i un job. Companiile prefer` oameni cu
orice fel de experien]` care i-ar ajuta s` se
\ncadreze mai bine \n organiza]ie [i s` lucreze
cât mai eficient, iar voluntariatul r`spunde per-
fect acestei nevoi.

6 www.BizCampus.ro
Posturile \ntr-o agen]ie de PR.
Care este cel mai important?
Dac` titlul acestui articol v-a atras aten]ia, \nseamn c` dori]i s` urma]i o carier` \n acest domeniu [i,
de ce nu, chiar \ntr-o agen]ie de PR. Indiferent dac` r`spunsurile voastre sunt „da” sau „nu”, sunt con-
vins` ca vre]i s` afla]i care este postul cel mai important \ntr-o agen]ie de PR. S` \ncepem, totu[i, cu \
nceputul [i anume: care sunt posturile \ntr-o agen]ie de PR, care este organigrama unei agen]ii de PR?
Daca a]i participat la conferin]ele de la edi]ia a IX-a a Olimpiadele Comunic`rii, din 2009, deja sunte]i
familiariza]i cu aceste lucruri, c`ci aceast` tema a fost prezentat` de c`tre Ioana Manoiu – GMP PR.
Daca nu, ave]i mai jos organigrama realizat` de dna.Manoiu pentru o firm` de PR:
GM - General Manager. What does he do?
• ia deciziile finale • vine cu idei noi, distribuind fiec`rui subordonat anumite task-uri, pentru noi afaceri. • se ocup` de clien]ii cei mai
importan]i ai agen]iei • particip`, ca reprezentant al agen]iei, la evenimente, la conferin]e

CS Director – Client Service Director. What’s his job ?

• rol important \n recrutare (Human Resources) [i evaluare • responsabil pentru g`sirea unor poten]iali clien]i • responsabil de partea
financiar` a agen]iei

PR Account Manager. And he has to…

• are \n responsabilitate maximum 5 clienti, men]inand rela]ia cu fiecare • coordoneaz` bugetele • este cel care dezvolt` strategiile
(realizate de c`tre PR Executive) • supravegheaz` atat procesul de implementare, cat [i oamenii: din agen]ie, clien]ii.

PR Executive. If you are an ‘Exec’, you should:

• implementeaz` proiectele • rol de suport pentru PR Manageri \n ceea ce prive[te dezvoltarea de strategii • duce [i men]ine rela]ia cu
maximum 2 clien]i

PR Assistant. First step into a PR Agency:

• intr` \n contact cu majoritatea clien]ilor(la fel ca [i General Managerul) • ofer` sprijin \n: implementarea proiectelor, organizarea
evenimentelor • se ocup` foarte mult de monitorizarea presei • realizeaz` rapoarte

Conform analizei doamnei Manoiu, cea mai important` pozitie \ntr-o agen]ie de PR este cea de PR execu-
tive. De ce? Pentru c` este elementul de legatur` dintre cel care vine cu ideile [i cel care le implemeteaz`,
dintre toate celelalte departamente, dar [i dintre organiza]ia, \n ansamblu [i public, se implic` \n fiecare
pas al unei strategii de PR: de la research p\n` la evaluare: „Activitatea agen]iei este afectat` atat \n sens
negativ, cat [i \n sens pozitiv, dac` ai PR Execi slabi sau, implicit, PR Execi buni. De ce? Aparent, e ciudat,
pentru c` PR Execul este cel care nu aduce clienti noi, nu are control financiar, nu se ocupa decat de putine
conturi, nu are suficient de multa experienta \ncat s` fac` strategii, nu dezvolt` nici m`car strategii de
comunicare, nu conduce oameni…” Da, citind aceste randuri, m` \ntreb de ce, \n opinia Ioanei Manoiu, este
cea mai important`, din punctul de vedere al func]iilor din agen]ie? R`spunsul este cat se poate de simplu:
Fiindca „materializeaz` toate proiectele agen]iei, pune \n aplicare tot ceea ce discut` clientul cu managerul,
el este omul care trebuie s` se asigure c` lucurile \n agen]ie se \ntampl` bine” .
Ce face un PR Executive bun?
• ia \n atribu]ie majoritatea „lucrurilor m`runte”pe care le are GM-ul de realizat, l`sand managerul cu suficient timp [i sufiecient` r`bdare
pentru a se concentra pe lucuri mai importante, sa gaseasca noi solutii, sa vina cu noi idei pentru proiecte, sa fie mereu „one step forward”
• implementeaza tacticile care erau initial la statutul de „idei”, dar le duce la bun-sfarsit cat mai bine posibil.
Rezultatul? Un client multumit, care sigur va deveni fidel agentiei.
Ce face un PR Executiv slab?
• intervine in munca Account Managerilor, in corectarea comunicatelor de presa sau a bazelor de date, ceea ce duce, implicit, la realizarea
unei munci de rutina, fara a indeplini cerintele clientilor
Aceste lucruri duc la dublarea efortului muncii Account Managerilor, a timpului petrecut pentru fiecare client, deci la dublarea activitatii
Luand in calcul cele prezentate mai sus, din punctul meu de vedere, postul de‘PR Executive’ nu o vad numai ca pe cea mai important pozitie
dintr-o agentie, ci si ca pe o pozitie ce iti permite sa intri in munca adevarata dintr-o firma de Relatii Publice, iti permite sa avansezi, sa
analizezi, sa te autoevaluezi, sa iti amintesti de unde ai plecat(PR Assistant) si incotro te indrepti, sa constientizezi daca esti potrivit pentru
postul pecare il tintesti.

Deci… care este pentru voi pozi}ia cea mai important~ dintr-o firm~ de PR?

BizCampus Magazine 7
 Student – tranzi}ie
c~tre profesionalism
Cât de important este s` fii profesionist in tot ceea ce faci?
Este o \ntrebare care ar trebui s` „bântuie” mintea tuturor
tinerilor. Într-o perioad` atât de
dificil` din punct de vedere economic, angajatorii pun accent
pe calitate [i pe preg`tire minu]ioas`.
Andrei STOIAN,
Managing Partner&Business Development Manager, Perform HR
Este adevarat c` [coala româneasc` nu dezvolt`
prea mult abilit`]ile practice, \ns` acest impedi-
ment poate fi dep`[it prin crearea unui sistem
propriu pentru dobândirea acestora. Pe lâng`
bagajul teoretic dobândit la finalizarea studiilor
universitare, trebuie s` \nv`]a]i s` „gândi]i” do-
meniul \n care dori]i s` activa]i.
Cum face]i asta?
|n primul rând nu evita]i stagiile de practic`.}ineti
minte c` acestea sunt concepute pentru a umple
un gol pe care \l au majoritatea tinerilor care ter-
min` o facultate – lipsa de preg`tire pentru pia]a
muncii. Chiar dac` unele stagii de practic` nu sunt
remunerate financiar, nu le ocoli]i. Este foarte im-
portant s` v` dedica]i unui internship \ntr-o com-
panie (indiferent de m`rirmea acesteia). Numai
acolo ve]i \nv`]a cum s` pune]i \n practic` tot
ceea ce a]i \nv`]at la facultate [i, mai ales, toate
elementele de care ave]i nevoie pentru a v` con-
strui o carier` de succes dup` absolvirea studiilor
universitare. Ve]i fi pu[i \n fa]a unor situa]ii reale
pe care trebuie s` le rezolva]i sub presiunea unui
deadline. V` ve]i stabili target-uri pe care trebuie
s` le atinge]i cu cât mai mult profesionalism. Ve]
i \nv`]a s` lucra]i \n echip` [i ve]i \n]elege mai
bine ce \nseamn` cultur` [i comunicare organiza]
ional` sau „business”. To]i ace[ti termeni pe care
poate i-a]i intalnit \n literatura de specialitate, vor
deveni realitate [i \i ve]i \n]elege mult mai bine
8 www.BizCampus.ro
decât exemplele furnizate de profesori \n cadrul
unui seminar sau chiar de trainer \n timpul unor
programe de carier` sau a unor training-uri pro-
fesionale.
Un alt aspect important este acela de a v` crea
un sistem de analiz` [i gândire comparativ`. Cum
face]i asta? Participând la diverse dezbateri [i
workshop-uri organizate de entit`]i specializate \n
diverse domenii, dar [i implicându-v` \n programe
de exchange. |n aceea[i m`sur`, citind constant
reviste de specialitate (din domeniile de interes
pentru dezvoltarea voastr` profesional`) atât din
]ar` cât [i din str`in`tate. Prelua]i exemple din
alte culturi organiza]ionale, române[ti [i interna]
ional [i identifica]i punctele for]e pe care le pute]
i propune [i chiar implementa \n cadrul organiza]
iei \n care activa]i, fie c` aveti calitatea de intern
sau de angajat.
Nu uitati c` profesionalismul este un termen
exigent care trebuie demonstrat prin activit`]i
concrete [i prin abilit`]i practice. Iar acestea pot
fi câ[tigate \n timp, \nc` din perioada studiilor, pas
cu pas. A[a \ncât primul lucru pe care trebuie s`-l
face]i este s` v` gândi]i foarte serios la un plan de
carier`, cât se poate de specific [i de concret, iar
apoi s` \ncerca]i s`-l programa]i [i s`-l \ndeplini]i,
\n etape clar determinate, pân` la punctul culmi-
nant al atingerii celui mai \nalt obiectiv profesional
\n cariera voastr`!

Interviu cu Anca Matei,
Director General BizCampus Network
Bun` Anca, m` bucur ca ai acceptat [i
c` ]i-ai f`cut timp s` r`spunzi
\ntreb`rilor, \n num`r de 5, \ntreb`ri
care mi-am propus s` urm`reasc`, pe
scurt, ascensiunea ta de la student la
Manager, dar [i ascensiunea companiei
BizCampus Network. S` \ncepem….
: De unde ai pornit
totul? Care/Cine a fost „promotorul”
implic`rii tale \n lumea business?
Anca MATEI: Totul a pornit de la
pasiunea mea pentru ONG-uri. Timp de
2 ani am activat in Advice Students, \n
departamentul de Resurse Umane.
Mi-a pl`cut la nebunie s` intru \n
contact cu atâ]ia studen]i creativi, cu
viziune [i care [tiu ce vor.
: Din câte [tiu, ai fost
[i \ntr-un ONG, in acea perioad`, deci:
Facultate, ONG [i Proiectul BizCampus!
]i-a fost dificil s` faci fa]` acestor trei
„actori”?
Anca MATEI: Da, a[a cum am mai spus
si mai sus, am fost \n Advice Students.
Uitându-m` \n urma \mi dau seama c`
acea perioad` a fost cea mai frumoas`
din via]a mea, a[ repeta-o oricând.
Deci... cred ca am r`spuns la \ntrebare,
nu?
: Care a fost secretul
t`u? Ai [tiut ce vrei de la via]` sau
pur [i simplu ai reu[it s` i]i organizezi
eficient timpul?
Anca MATEI: |n primul rând am [tiut ce
vreau de la via]` [i... de la mine.
Pe parcurs am \nv`]at ce \nseamn`
„time management” [i mai ales cum s`
cresc un proiect de la zero.
Interviu
De fapt, pasiunea pentru ceea ce faci
este secretul reu[itei profesionale.
: |mp`rt`[e[te, pe
scurt, cititorilor mai multe informa]ii
despre proiectul BizCampus,
de la \nceputuri pân` \n prezent.
Anca MATEI: BizCampus se define[te
prin 3 cuvinte: „PASIUNE” ,
„CUNOASTERE”, „CREATIVITATE”.
Cu mare drag \]i spun, ]ie, studentule:
vino s` ne cunoa[tem mai bine prin
intermediul portalului www.bizcampus.
ro, „Ghidul BizCampus de Carier` al
Studentului”, „evenimentul BizCamp”
[i, mai nou, prin„revista BizCampus
Magazine”!
: La final, câteva
sfaturi pentru studen]i, din experien]
a ta, din toate ariile: Studen]ie, ONG,
BizCampus.
Anca MATEI: Nu uita]i ca a fi student
este o adev`rat` provocare! A fi student
\ntr-o lume atât de dinamic` precum
cea \n care tr`im ast`zi este probabil o
provocare [i mai mare. Anii de facultate
trec foarte repede, \ncerca]i s` v`
bucura]i de ei: \nv`]a]i, ac]iona]i,
profita]i de ceea ce vi se ofer` [i cu
siguran]` nu ve]i trece neobserva]i.
|ntotdeauna s` fi]i ghida]i de urm`torul
lucru: Tot ceea ce ni se \ntâmpl` \n
via]`, ni se \ntâmpl` cu un scop!
BizCampus Magazine 9
 Interviu
Buna ziua! V` mu]umim c` a]i
acceptat [i c` v-a]i f`cut timp pentru a
acorda acest interviu revistei noastre.
A[adar, s` \ncepem!
Maria Nistor
: |ncepem printr-o \ntrebare
general`: cum vede]i dumneavoastr` afacer-
ile, \n acest moment, \n domeniul asigur`rilor?
AVIVA: Din p`cate pia]a asigur`rilor de via]`
din Romania este abia la \nceput [i m` refer \n
primul rând la nivelul de informare al popula]
iei [i apoi la gradul de penetrare al produselor
de asigur`ri de via]` \n rândul românilor - care
este unul dintre cele mai sc`zute din Uniunea
European` – 0,37% din PIB, comparativ cu
Ungaria (1,4%) sau Olanda (5%). Poate p`rea
ciudat, dar din p`cate asta este adev`rul; de[i
primii juc`tori interna]ionali au intrat pe pia]a
asigur`rilor din România \n anul 1997 ritmul
de cre[tere nu a fost cel asteptat sau dorit, iar
notorietatea produselor de asigurare este \nc`
surprinz`tor de mic`. {i toate astea \n condi­]i­‑
ile unei pie]e cu poten]ial incredibil – România
este a doua pia]` ca m`rime din Europa
Central` [i de Est (cu 22 milioane de locuitori).
Lucrurile au \nceput s` se schimbe \n 2007, \n
contextul reformei pensiilor private obligatorii
[i sunt \ncrez`tor c` pia]a de asigur`ri merge
\n direc]ia bun`. Aviva activeaz` pe pia]a din
România din anul 2000, prin intermediul a trei
canale de distribu]ie: for]a de vanz`ri direct`,
b`nci [i brokeri [i ne-am propus \nc` de la
intrarea pe pia]` s` le oferim românilor pros-
peritate [i lini[te sufleteasc` prin intermediul
unor produse la standarde europene.
: Care ar fi previziunile din
acest domeniu pentru anul 2010?
AVIVA: Anul 2009 a fost marcat de turbulen]e ale
pie]elor financiar– bancare, iar pia]a din România
nu a f`cut excep]ie. Din p`cate asta a adus o
10 www.BizCampus.ro
“doz` de ne\ncredere” \n serviciile financiare [i
astfel prima parte a anului 2009 a fost marcat`
de o cre[tere a num`rului de clien]i care au dorit
r`scumpararea poli]elor. |n a doua partea a
anului lucrurile s-au schimbat pentru c` datorit`
unor eforturi cumulate ale tuturor juc`torilor de
pe pia]`, clien]ii au \n]eles c` era cel mai prost
moment cu putin]` s` renun]e la planurile pe ter-
men lung pe care le-au agreat [i de care vor avea
nevoie mai tarziu. {i-au dat seama c` asigurarea
de via]` este un plan financiar pe termen lung [i
c` pentru ei este cu adev`rat important s` aib`
la dispozi]ie o sum` de bani pentru momentele \n
care chiar nu vor avea de unde s` fac` rost de ea.
|n 2009 Aviva se numara printre pu]inele orga-
niza]ii care \ntr-o perioad` dificil` a demonstrat
stabilitatea pozi]iei financiare [i integritate - Aviva
nu a avut nevoie s` \mprumute bani de la guvern
sau alt` organiza]ie, mai mult, \n prima jum`tate
a anului 2009 a raportat un profit de 1 miliard
Euro. |n Romania Aviva a reu[it s` creasc` cu 5%
primele brute subscrise (\n moned` na]ional`) [i
a urcat un loc \n Topul Companiilor de Asigur`ri
de Via]`, pân` pe locul 4. (\n condi]iile unei pie]
e care a sc`zut cu 13%). Portofoliul nostru de
produse acoper` \ntreaga gama de asigur`ri de
via]` [i pensii , iar planurile pe 2010 vizeaz` dez-
voltarea canalelor de distribu]ie, \n special for]a
proprie de vanz`ri, prin extindere teritorial` [i
dezvoltarea agen]iilor deja existente.
: Ce ar trebui s` fac` un tân`r
absolvent sau student al unei facult`]i, pentru
a se al`tura echipei AVIVA? Ce c`uta]i, mai
exact, la un viitor angajat ?
AVIVA: Aviva ofer` numeroase oportunitati de
dezvoltare, \n special pentru tinerii absolven]i.
De ce ? Pentru c` noi pentru cei afla]i la
\nceput de drum \n carier` este mult mai
simplu s` se perfec]ioneze \ntr-un astfel de
domeniu. Meseria de consultant financiar
nu este una u[oar`, dar este una dintre cele
mai pl`cute meserii [i cea care \]i ofer`
nenum`rate satisfac]ii.
|n acest business nu exist` carte de munc` [i
nici nu e[ti dependent de un program fix.
Ai nevoie \ns` de disciplin` s` po]i s` ajungi
acolo unde i]i dore[ti - s` fii propriul t`u [ef.
Aici câ[tigurile sunt nelimitate [i depind de
dorin]a [i puterea de munc` a fiec`ruia.
Este important de re]inut c` aici, spre deosebi-
re de alte industrii, instruirea se face “la locul
de munc`”. Nimeni nu a venit preg`tit. Cred c`
de multe ori tinerii absolven]i se lovesc exact
de acest argument “experien]a anterioar`”
care este un obstacol de netrecut.
Organiz`m frecvent sesiuni de recrutare pentru
for]a noastr` de vânz`ri [i pentru mai multe
detalii v` invit`m s` vizita]i site-ul nostru:
www.aviva.ro sau s` ne vizita]i \ntr-una din
agen]iile noastre. Candidatul ideal pentru a de-
veni consultant financiar trebuie s` aib` spirit
antreprenorial, s` accepte instruire / training
[i control, s` fie un juc`tor de echip`, s` \[i
doreasc` s` rela]ioneze frecvent cu oamenii
[i s` fie \n c`utarea unor câ[tiguri peste medie.
Dup` selec]ia CV-urilor urmeaz` interviuri cu
managerii care sunt mereu interesa]i sa aduc`
noi membri \n echip`. Odat` selectat, candi-
datul va participa la o serie de cursuri
sus]inute de c`tre traineri specializa]i \n
tehnici de vanzare a produselor de asigurare,
detalii tehnice ale produselor de asigurare [i
alte cursuri specifice industriei. Este important
de men]ionat c` toate costurile necesare
preg`tirii viitorilor consultan]i financiari sunt
BizCampus Magazine 11
 Interviu
sus]inute de companie.Tinerii absolven]i
interesa]i de o carier` cu Aviva se pot dezvolta
\n 2 direc]ii: carier` \n vânz`ri (diferite trepte
de dezvoltare [i c\[tiguri pe m`sur`) [i carier`
\n management (\]i po]i forma echipa proprie
care \]i va genera venituri).
: Care sunt acele lucruri care
diferen]iaz` compania AVIVA de celelalte
firme din domeniul \n care activa]i?
AVIVA: |n primul rand \ncrederea [i stabilitatea
financiar` pe care le oferim clientilor. Aviva
este o companie cu traditie si activam in do-
meniul serviciilor financiare inca din 1696 - [i
cred c` asta spune multe despre noi . La nivel
mondial Aviva desf`[oar` opera]iuni \n peste
28 de ]`ri, are 50 de milioane de clien]i
[i vânz`rile totale se cifreaz` 51,4 miliarde
lire sterline. |n România avem o echip` de
manageri [i consultan]i foarte experimentat`.
Suntem prezen]i \n cele mai importante ora[e
cu 23 de agen]ii [i echipe proprii aproape 800
consultan]i finaciari [i 125 manageri. Oferim
sprijin financiar pentru cei care decid s` \[i \
nceap` o carier` \n acest business, \n strans`
corela]ie cu performa]a [i realiz`rile fiec`ruia.
Iar aceste venituri sunt de departe mult mai
mari decat salariul unui proasp`t angajat \n
orice alt domeniu. Specific industriei \n care
activ`m este faptul c` portofoliul de clien]i \]i
va aduce venituri semnificative – pe toat`
durata contractului. Schema noastr` de
comisionare (plata) pentru vânz`rile noi, plata
re\nnoirilor din portofoliul (primele pl`tite de
clien]i pe parcursul contractului), bonusurile
de performan]` precum [i premiile oferite sunt
considerate \n acest moment extrem de atrac-
tive [i performante comparativ cu alte oferte
de pe pia]`.Sistemele performante de manage-
ment folosite \n managementul activit`]ii sunt
un alt punct forte pentru noi [i, \n plus, suntem
singura companie care folose[te un sistem
online [i care ofer` informa]ii [i sugestii pentru
\mbun`t`]irea activit`]ii [i rezultatelor.
: Care ar fi, pe scurt, pa[ii pe
care AVIVA \[i dore[te s` \i parcurg` \n anul
2010?Dar despre obiectivele AVIVA pe 2010
ce ne puteti \mp`rt`[i?
AVIVA: Vom aplica foarte mult ceea ce am
12 www.BizCampus.ro
\nv`]at \n ultimele 18 luni - nu facem compro-
misuri c\nd vine vorba de calitate [i s` alegem
modalitatea cea mai simpl` pentru client [i
nu \ntotdeauna cea mai eficient` pentru noi
ca [i companie. Ne-am propus ca anul 2010
s` fie anul \n care vom ajunge pe locul 3 \n
topul companiilor de asigur`ri de via]` [i acest
lucru depinde de performan]a noastr` ca [i
echip`. De aceea vom investi foarte mult \n
profesionalizarea [i dezvoltarea for]ei noastre
de vânz`ri, \n extinderea teritorial` prin
deschiderea de noi agen]ii [i noi parteneriate
de distribu]ie cu b`nci [i brokeri.
: Ce p`rere ave]i despre
ini]iativa BizCampus, de a lansa o Revist`
dedicat` studen]ilor [i tinerilor profesioni[ti?
Cum a]i “\mbr`]i[at” acest proiect, care este
la \nceput?
AVIVA: Cel mai bun feedback pe care \l pot oferi
este faptul c` am acceptat acest interviu [i am
acceptat s` prezint compania Aviva \n aceast`
revist`. |n alt` ordine de idei este una dintre cele
mai bune ini]iative \ndreptat` spre acest seg-
ment de tineri absolven]i, pentru c` venind de
pe b`ncile facult`]ii nu au experien]` [i nici nu
[tiu foarte multe despre pia]a muncii. {i sper`m
ca prin intermediul acestei reviste tinerii
studen]i s` afle informa]ii utile pentru
dezvoltarea personal` [i profesional`. Sunt
multe lucruri pe care trebuie s` le [tie un t\n`r
absolvent intrat \n pia]a muncii – [i poate un
exemplu extrem de gr`itor este faptul c` deja au
trecut aproape 2 ani de la zile de la \ncheierea
campaniei de pensii private obligatorii nici \n
prezent cei nou intra]i pe pia]a muncii nu [tiu c`
trebuie s` \[i aleag` un administrator de pensii
private obligatorii, c`tre care trebuie s` \[i redi-
rec]ioneze 2% din cotiza]ia sa c`tre CAS. Este
o alegere proprie [i obligatorie, pe care ei nu o
exercit` [i sfar[esc prin a fi repartiza]i de loterie
[i apoi peste ca\]iva ani \[i dau seama c` doresc
s` schimbe administratorul [i pl`tesc taxe [i
comisione care le cam anulez` contributiile [i
a[a extrem de mici. Mult succes în devenirea
unui punct de referin]` pentru \ndrumarea noilor
serii de absolven]i!
2010
Cele mai... sigure joburi \n

Nu, nu ve]i citi despre joburile care sunt „\n trend“

\n anul 2010, ci despre joburile care sunt cel mai bine
cotate, cele mai profitabile [i mai sigure \n 2010!
S` fie oare inginerii, informaticienii sau oamenii de
business? S` vedem...

Cei implica]i \n efecturea de statistici [i calculul probabilitatilor [i al riscului au

cea mai buna meserie \n 2010, conform unui studiu realizat de Career.Cast.com,
website specializat \n recrutarea de personal.
|n Statele Unite ale Americii un statistician c\stiga, in medie, 85.000 dolari pe an,
iar meseria lui implic` un efort fizic minim, o doz` redus` de stres, un mediu de
lucru pl`cut, perspective bune de avansare \n carier` [i cre[tere a salariului. Sun`
bine, nu crede]i?
Pe locurile urm`toare \n clasamentul Career.Cast.com figureaz`:
• inginerii de sisteme informatice
• analistii IT si biologii
\n „coada“ clasamentului sunt:
• muncitorii necalifica]i din industria petrolier`
• muncitorii forestieri
• siderurgistii
• fermierii [i sudorii.
Unele dintre cele mai de viitor posturi ale acestui an sunt cele:
• de inginer specializat \n energia reutilizabil`
• medic
• programator Java.
Agen]ia de recrutare de personal Adecco, una dintre cele mai cunoscute din
Spania, a anun]at c` printre profesiile care ofer` cea mai mare siguran]` a locului
de munc` \n anul 2010 se inscriu cele care pot contribui la redresarea economic` a
tarii, titreaza1”ABC”.
Speciali[tii \n energie reutilizabil`, inginerii aeronautici, directorii de dezvoltare a
afacerilor farmaceutice sau anali[tii speciali[ti \n fuziune [i preluare vor fi cei care
nu trebuie s` se team` pentru posturile lor, dar [i cel mai bine pl`ti]I \n 2010.
Printre nout`]ile anului 2010 se \nscrie consolidarea pozi]iei de]inute de manageri.
Printre suprizele nepl`cute ale acestui an pe pia]a muncii, r`m\n sc`derea salariilor [i
cre[terea ratei somajului, care ar putea dep`[i valoarea de 20%. Toate aceste activit`]i
sunt extrem de instabile [i remunerate cu mai pu]in de 30.000 de dolari pe an.

BizCampus Magazine 13
 v~zut
Voluntariatul de
companii

Raisa Beicu, PR officer VIP Romania

|ncerc`m mereu s` ne d`m seama cât de mult conteaz` voluntariatul \n realizarea

unui CV, dorim s` vedem dac` toate companiile sau m`car unele dintre ele iau \n
calcul acest tip de experien]` atunci când angajeaz` noi speciali[ti, dac` se merit`
s` te implici total, s` munce[ti enorm, s` dai tot ce ai mai bun pentru proiecte mari,
f`r` a fi, \ns`, r`spl`tit financiar.
Voluntariatul \nseamn` Partea bun` a acestor lucruri
ne\n]elese de c`tre unii este toc-
mai convingerea voluntarilor c`
transformarea fiecare pas f`cut de ei \ntr-un ONG devine el-

jobului hobby
ementul-cheie ce \i formeaz`,
ce le d` siguran]`, mul]umire,
\n , lini[te. {i pentru c` nu putem
s` ne desprindem de ceea ce
“cred” companiile despre ast-
iar companiile fel de activit`]i, ajungem s` vedem cum acestea
sprijin`, din ce \n ce mai mult, voluntariatul. Poate

zâmbesc uneori se crede c` e total neimportant` acea liniu]`

din cv, dar companiile doresc oameni cu un caracter mode‑
lat \n ceea ce prive[te partea lor spiritual`, companiile

oamenilor vor tineri care au dovedit c` important` este formarea

lor ca individ \naintea câ[tigului material. Totodat`,
cei care au \ncheiat un contract de voluntariat cap`t`

frumo[i. \ncrederea companiilor pentru c` au reu[it s` dobândeasc`

o preg`tire profesional` solid` (training-uri, debate-uri, proiecte
etc.), cunoscând deja ceea ce presupune [i munca \n echip`.
Voluntariatul \nseamn` experien]`, prieteni pe
via]`, petreceri, nop]i nedormite muncind la
proiecte, bun` dispozi]ie, stres, râs, r`suflu,
lacrimi, satisfac]ie. Faptul c`, \n urma unor
momente memorabile, ai ocazia s` mai scrii
un nou lucru \n CV - acesta este un extra bonus!
14 www.BizCampus.ro

Negocierea –
esen}a vânz~rilor?
: Mul]i spun c` este o provo-
care s` lucrezi \n domeniul vânz`rilor. Care
este p`rerea ta ?
Andrei STOIAN: Consider c` provoc`ri exista
\n orice domeniu de activitate. Provocarea
vânz`torilor este aceea de a \n]elege c` ei
nu vând, ci recomand`. Trebuie s` dispui
de numeroase calit`]i pentru a fi un om de
vânz`ri eficient : bun comunicator, dar [i un
foarte bun „ascult`tor“, bun negociator [i un
fin cunosc`tor al tehnicilor de body-language
[i, persuasiune, organizare minu]ioas`.
: Care consideri ca sunt
etapele ce trebuie parcurse \n negociere ?
Andrei STOIAN: Sfatul meu este s` prive[ti
negocierea ca pe un joc. Trebuie s` stabile[ti
de la bun \nceput care sunt „preocup`rile“
principale ale negocierii .Ca s` fiu mai clar, ne-
gocierea comport` 5 etape: etapa de preg`tire
(culegerea informa]iilor, \n]elegerea condi]iilor
de pia]` etc.), etapa de deschidere (atunci ve]i
folosi informa]iile adunate pentru construirea
celui mai persuasiv argument pentru a formula
ceea ce dori]i), etapa târguielilor (aici se pro-
duce jocul clasic de ofert` sau de respingere
al negocierii), etapa de \nchidere (semnarea
contractului, etapa de implementare.
: Inevitabil, \n cadrul unei \
ntâlniri de negociere, este posibil s` fi refuzat.
Cen fata unui refuz ?
Andrei STOIAN: In primul rând evalueaz`
procesul negocierii si identifica punctele slabe.
Culege toate informa]iile care au dus la refuz,
\[i modifica strategia de negociere si concepe
o alta oferta. Daca ai fost refuzat, cu siguran]`
exist` o eroare \n conceperea etapelor de
negociere. Odat` ajun[i in faza negocierii,
omului de vânz`ri ii este acordata o [ans` de a
prezenta oferta deci cealalt` parte are un oare-
care interes in a „bate palma“. Aici intervine
arta negocierii si anume materializarea ofertei.
Interviu
: Exista lucruri, destul de
multe, in lumea aceasta de care trebuie s` ne
ferim. Care ar fi, in opinia ta, lucrurile pe care
trebuie sa le evit`m \n domeniul Vânz`rilor,
pentru a da gre[ ?
Andrei STOIAN: O greseala comisa in mod
frecvent este aceea de a nu fi bine pregatiti
atunci cand vindem ceva. Ne concentram nu-
mai pe “trebuie sa castig”, “trebuie sa ma des-
curc mai bine decat la negocierea anterioara”
sau “trebuie sa rezolv asta mai repede”. Daca
nu ai obiective clar definite, vei avea sanse
mari sa nu vinzi. O alta greseala este faptul
ca formulam un rezultat dorit sau un obiectiv
de care ne agatam cu disperare, refuzand sa
facem un compromis sau sa il modificam in
functie de ceea ce doreste cealalta parte.
: F`r` doar si poate, in cadrul
unei intalniri de afaceri, in vederea negocierii,
este prezent` [i comunicare non-verbal`. Cât
de relevant` o consideri tu ?De ce ?
Andrei STOIAN: Comunicarea non-verbala
este importanta in negociere deoarece te
poate conduce catre succes. Parerea mea
este ca trebuie sa studiezi foarte atent stilul
persoanei cu care negociezi si sa treci printr-o
perioada de „acomodare“. In aceasta etapa,
foloseste strategia numita mirroring : incearca
sa te adaptezi persoanei cu care negociezi si
anume – nu folosi gesticulatia dinamica atunci
cand ai in fata ta o persoana linistita, molcoma.
|ncearca pe cat posibil sa stabilesti eye contact
cu persoana/persoanele cu care negociezi.
: Te invit s` adresezi câteva
cuvinte celor interesa]i de vanz`ril!
1. Tine minte ca nu vinzi, ci recomanzi !
2. Fii organizat si acorda atentie detaliilor !
3. Nu evita sa pui intrebari si invata sa asculti !
4. Concepe o strategie de negociere !
5. Fii in permanenta informat !
BizCampus Magazine 15
 Cam p a n i a d e
Rela]ii Publice
S` \ncepem profesionist, prin defini]iile exacte, ale speciali[tilor, a campaniei de Rela]ii Publice:
Robert Kendall: „Campania de rela]ii publice este un efort sus]inut al unei
organiza]ii pentru a construi rela]ii sociale demne de \ncredere, cu scopul
de a atinge anumite obiective (determinate \n urma unor cercet`ri), efort
bazat pe aplicarea unor strategii de comunicare [i evaluarea rezultatelor
sus]inute“
Newsom et al. dau urm`toarea defini]ie: „Campaniile sunt eforturi am-
ple, coordinate [i orientate c`tre realizarea unor obiective specifice sau a
unor ansambluri de obiective corelate, care vor permite unei organiza]ii
s`- [i ating` ]elurile fixate prin declara]ia de principii“.
Ce avem pân` acum \n conturarea “campaniei de PR”:
• efort sus}inut, amplu, coordonat
• cercetare
• atingerea unor obiective
• strategii de comunicare
• evaluarea rezultatelor

Practic, campania de Rela]ii Publice:

NU este: acela[i lucru cu o campanie de informare publica (care are un obiectiv determinat, limitat
si apeleaz` exclusiv la mijloacele mass-media), dar nici un eveniment sau un program. Nu punem
egal \ntre campania de PR - eveniment – program. Evenimentul [i programul pot fi parte din cam-
pania de Rela]ii Publice, \ns`, luate separate, nu au aceea[i structur`. Singurul lucru prin care se
aseam`n` este faptul c` fiecare dintre cele trei se constituie \n procesul de PR.

ESTE DE MAI MULTE TIPURI:

• de con[tientizare a unei/unor probleme
• informarea publicului : se anun]` existenta unei probleme, dar se asigur` [i \n]elegerea publicului
asupra problemei respective
• de schimbare a atitudinilor publicului: exemplu: campania \mpotriva drogurilor
• educarea publicului: scopul principal al acestui tip de campanie de PR este asigurarea ca pub-
licul-]int` ac]ioneaz` conform “spuselor” campaniei, adopt` comportamentul promovat de cam-
panie.(exemplu: campania \mpotriva cancerului)
• Schimbare a comportamentului: se dore[te ca publicul s` \[i schimbe total modul de ac]iune,
deci comportamentul, privind un anumit subiect din societate.

16 www.BizCampus.ro
Step by step
Buuuun! Am \n]eles care ar fi defini]ia campaniei de PR, ce NU \nseamn` o campanie de Rela]ii
Publice [i care sunt tipurile principale ale unei astfel de campanii. Dar, acum vine partea mai in-
teresanta [i mai dificil`, probabil. [tim ce s` facem, dar cum facem? Clar, ne trebuie un plan. One
step at a time…

1 6
Problema este… P~i, s-o definim! Tacticile - parte din strategie,
Nu trebuie s` ne gândim la “problem`” acestea se refera la:
ca la situa]ia negative din care trebuie ac]iunea [i canalul/canalele prin care
s` ie[im [i campania de PR este solu]ia. O comunicam(cu toate dot`rile tehnice si
problema poate fi [i o problema anticipat`, bugetele necesare)
care b`nuim c` poate ap`rea \n viitor, s`

7
analizam situa]ia din prezent [i s` vedem \n Calendarul campaniei de Rela}ii
perspectiv` - ce se \ntâmpl` “mai \ncolo” daca Publice: cuprinde: pa[ii campaniei, in ce
nu ac]ion`m acum. consta, când (in ce zi) se face actiunea X din
strategia de campanie – deadline-urile fiec`rei ac]

2
Am ajuns, a{adar {i la pasul
urm~tor - analiza situa}iei. Am
identificat problema, trebuie sa vedem
cine au influen]at apari]ia acesteia, deci:
factori interni [i factorii externi.
iuni. Cea mai cunoscut` [i eficient` metod`, din
punctul meu de vedere, este diagrama GANTT,
pentru c` astfel [tii exact când, ce, cine [i, eventual
cum face etapa X din programul campaniei.

8
Bugetul – aici, mare

3
Obiectivele urm~rite prin
campanie: Obiectivele unei campanii de
PR pot fi: informarea publicului despre un
produs/serviciu, despre o companie [.a.m.d,
fie s` determine publicul s` ac]io­neze, s` ia
aten}ie! Trebuie s` adapt`m campania
la resursele materiale pe care ni le
permitem. Se poate realiza, cu u[urin]`, o
campanie reu[it` [i cu un buget mai mic.

9
m`suri. Evaluarea campaniei – care
const` –consider eu - \n r`spunsurile la

4
Pentru c~ tot vorbim despre
public, ar fi cazul ca acum s~
stabilim {i publicul-}int~.
Analiz`m cui ne adres`m, dac` ceea ce dorim
s` comunic`m este \n interesul acelui segment
de public [i apoi stabilim mesajele [i canalele
de comunicare prin care putem atinge acea
categorie de public care ne intereseaz`.
urm`toarele \ntreb`ri:
• Am atins publicul-]int` stabilit?
• Am acoperit toate canalele de comunicare
propuse?
• Au fost preluate mesajele noastre de toate
canelele pe care le-am stabilit?

5
Strategia campaniei de PR:
aici se includ, practice, toate cele de • Feedback-ul publicului: câ]i au re]inut
mai sus: obiectivele, publicul [i canalele mesajul, câ]i au adoptat comportamentul
de comunicare, sincronizare intereselor [i promovat de ace mesaj?
a[tept`rilor publicului cu cele ale organiza]iei
ce ini]iaz` campania. • Ne-am \ncadrat \n buget?

Pare u[or? Sta]i s` v` apuca]i de realizarea unei astfel de campanie si apoi mai vorbim!
Note: Era sa uit – pe lâng` to]i ace[ti “baby steps” \n demersul unei campanii de PR, trebuie s`
p`str`m un loc(uneori ceva mai mare) pentru: r`bdare, calm, efort, multa munc`, dedica]ie [i timp
(our good old friend!).

BizCampus Magazine 17
Interviu cu Adela JANSEN
Director Executiv Resurse Umane -
BRD Groupe Societé Generale -
Bun` ziua! V` mul]umim c` a]i acceptat [i c`
v-a]i f`cut timp pentru a acorda un interviu \n
BizCampus Magazine. A[adar, s` \ncepem!

Tema pe care am ales s` o “atacam” \n seria

de \ntreb`ri - r`spunsuri este: Etapele dinaintea
angaj`rii! Mul]i dintre noi am trecut prin stresul
redact`rii primului CV, prin emo]iile primului
interviu, \ns`, la fel de mul]i, studen]i [i tineri
profesioni[ti nu au intrat \nc` \n contact cu cele
mai bune sfaturi, sugestii, surse de informare
prind to]i ace[ti pasi \nainte de angajare. Astfel,
vom \ncerca prin acest interviu s` facem pu]in
ordine \n “haos”!

: Majoritatea studen]ilor când

vor s` se angajeze - ce fac? - se pun pe treab`
s` completeze cât mai repede CV-ul, fie pentru
a-l trimite companiilor, fie pentru a-l uploada
pe site-urile de joburi. \n opinia dumneavoas-
tr`, care ar fi primul lucru pe care ar trebui s`
\l fac` studen]ii [i tinerii dornici de angajare
\nainte de a redacta CV-ul?
Adela JANSEN: Sfatul pe care \l adresez oric`rui
candidat este legat de stabilirea obiectivelor
personale. Cum? Primul pas este legat de iden-
tificarea acelor competen]e [i abilit`]i person-
ale pe care le consideri punctele tale forte. Este
avantajul pe care \l po]i exploata \n raport cu
poten]ialii competitori , dar [i \n fa]a angajato-
rului. Pasul urm`tor este legat de jobul pe care
]i-l dore[ti. [tii ce te motiveaz` [i ce activitate ]i
se potrive[te? Perfect! Stabile[te lista joburilor
pe care e[ti dispus s` le \ndepline[ti, dar lista
joburilor “neinteresante”. Acum [tii unde vrei
s`-]i transmi]i CV-ul.
Mai trebuie s` [tii [i cât timp e[ti dispus s`
aloci jobului. Cau]i un part-time? Un full-time?
E[ti interesat de un program flexibil? [i pentru
cât timp dore[ti s` te anjazi? 2 luni, un an, pân`
la terminarea studiilor, sau vrei s` continui \n
aceea[i companie?
Când [tii exact ce vrei este mult mai u[or s`-]i
redactezi CV-ul.
: Care ar fi, dup` p`rerea dume-
neavoastra, primele 3 lucruri care TREBUIE
men]ionate [i trecute \n CV? Dar primele 3 care
NU ar trebui trecute?
Adela JANSEN: O simpl` c`utare pe inter-
net permite reg`sirea formatelor standard de
CV-uri. Este suficient ca aceste modele s` fie
completate cu maxim` aten]ie [i, obligatoriu, \n
raport cu cerin]ele postului solicitat. De exem-
plu, dac` aplici pentru un post de curier, nu uit`
s` men]ionezi existen]a permisului auto anul
care l- ob]inut.
Nu uita sa completezi rubrica de “Nume/
prenume” si “Date de contact”. In lipsa lor,
Cv-ul devine inutilizabil pentru angajator. Nu
glumesc, se intâmpl` astfel de lucruri.
Ce nu trebuie trecut? La acest capitol a[ in-
clude: gre[elile de ortografie, afirma]iile false
[i omisiunile inten]ionate. Lipsa \ncredere [i
de sinceritate compromite rela]ia dintre can-
didat [i compania angajatoare. Nimeni nu \[i
dore[te un angajat incorect!

18 www.BizCampus.ro

: Odat` ob]inut [i programat in-
terviul, urmeaz` mult râvnitul interviu. Consid-
era]i c` [i pentru interviu este nevoie de o mic`
“pregatire” \nainte? \n ce anume ar consta?
Adela JANSEN: “Pregatirea” const` \n opinia
mea \n revederea atent` a obiectivelor perso­
nale, a punctelor forte, dar [i a aspectelor de
ame­liorat. Urmeaz` strângerea informa]iilor
relevante despre compania angajatoare. Sunt
aspecte obligatorii, ce te ajut` s` \n]elegi care
poate fi “valoarea adaugata” pe care o generezi
pentru angajator. Poate p`rea “dur`” aceast`
afirma]ie, dar realist vorbind, angajatorul vrea
s` se asigure c` noul angajat este cel mai
potrivit pentru a \ndeplini atribu]iunile postului
[i c` prin abilit`]ile [i comportamentele sale
contribuie la atingerea obiectivelor companiei.
Aceast` este valoarea ad`ugat` despre care
aminteam mai devreme.
: Se spune c` “Prima impresie
conteaza” - este adev`rat` [i, totodat` rele­
vant`, \n cazul unui interviu de angajare?De ce
da, de ce nu?
Adela JANSEN: Cred c` to]i suntem con[ti­en]i de
importan]a “primei impresii” pe care o exers`m
zi de zi \n rela]ia noastr` cu cei din jur. Ceea ce
nu \nseamn` c` interviul de angajare se reduce
la aceast` prima impresie.
Interviul este un moment de informare recip-
roc`, bazat` pe \ncredere [i sinceritate, dintre
candidat [i recrutor. Fiecare parte are \ntreb`ri
[i furnizeaz` r`spunsuri. Dac` recrutorul
trebuie s` evalueze motiva]ia [i capacitatea
candidatului de a face fa]` postului de ocupat,
candidatul, la rândul sau, trebuie s` primeasc`
informa]ii complete despre locul de munc`.
: Care sunt principalele aspecte
pe care le urm`re[te angajatorul s` afle/ob-
serve la cel din fa]a sa?
Adela JANSEN: Angajatorul este interesat s`
afle \n ce m`sur` candidatul va face fa]` cerin]
elor postului de ocupat.
|n cazul BRD, evalu`m competen]elor cheie
necesare postului, ata[ate valorilor noastre de
companie: Profesionalism, Spirit de Echip` [i
Inova]ie.
Alte aspecte esen]iale sunt motiva]ia candi-
datului [i poten]ialul sau de dezvoltare. Ne
gândim la viitor pentru c` ne-am propus s`
Interviu
oferim angaja]ilor no[tri mai mult decât un job,
ci perspectiva unei cariere profesionale, \ntr-o
organiza]ie dinamic` [i performant`.
: Care sunt punctele cheie
dintr-un CV la care angajatorul face apel [i \n
cadrul interviului - pe care este posibil s` le
aduc` \n discu]ie?
Adela JANSEN: Natura activit`]ii [i con]inutul
postului determin` punctele cheie din CV pe
care angajatorul le va aborda \n cursul inter-
viului. Dac` dore[ti, de exemplu, s` angajezi un
cunosc`tor de limbi str`ine, te raportezi \n prin-
cipal la diplomele [i certificatele de competen]`
lingvistic` [i nivelul de performan]` atins \n pe-
rioada de experien]` pe care a acumulat-o.
Dar aria aspectelor sondate de angajator poate
fi mai cuprinz`toare decât men]iunile din CV.
: \n ce m`sur` urm`re[te anga-
jatorul comunicarea non-verbal` \n cadrul unui
interviu?
Adela JANSEN: Cred c` to]i cei care acord` aten]
ie interac]iunii cu semenii lor, con[tientizeaz`
importan]a comunic`rii non-verbale. Pentru
recrutor, acest aspect vine evident \n comple-
tarea discursului ]inut de candidat.
Sfatul meu: fi]i voi-\n[iv` [i nu \ncerca]i s` tri[a]
i \n timpul unui interviu de recrutare. Procedând
astfel, v` cre[te]i [ansele de angajare [i de con-
firmare dup` perioada de prob`.
: La final, s` transmite]i câteva
sfaturi studen]ilor [i tinerilor profesioni[ti!
Adela JANSEN: Primul sfat : D` dovad` de flexi-
bilitate! Nu refuz` un job numai pentru c` nu
te-ai gândit la el. Adun` toate informa]iile rel-
evante [i identific` felul \n care po]i profita de
oportunit`]ile oferite. Al doilea sfat : Lucreaz`
“cu pofta”, cu entuziasm \n fiecare job!
Fii exemplar, curajos [i bun coechipier. Numai
a[a po]i s` dovede[ti, ]ie [i celor din jur, c` e[ti
alegerea bun`, c` po]i [i c` meri]i mai mult. {i
al treilea sfat: Alege compania care investe[te \n
dezvoltarea ta profesional`! Mai ales la \nceput
de carier` acest aspect este esen]ial! Salariul
este important, dar este un avantaj care te mul]
ume[te pe termen scurt. La aceast` vârst` este
mai important s` te gânde[ti la obiectivele de
carier` pe termen mediu [i lung.
BizCampus Magazine 19

Antreprenori.
Tineri antreprenori
Maria Nistor
Nu este mai u[or s` \ncepem
o afacere \ntr-un domeniu
\n care ne face pl`cere s`
lucr`m decât s` muncim \n
cadrul altor afaceri, iar apoi,
cu banii câ[tiga]i s` investim
\n pasiunile noastre?
O astfel de \ntrebare ar pune Vlad Nedelcu tine‑
rilor din zilele noastre.
Se [tie deja c` anul 2009 a fost un an de vârf
pentru temele, proiectele, evenimentele pe tema
Antreprenoriatului [i nu spre surprinderea mea [i,
probabil nici spre surprinderea multora dintre voi,
acesta reprezint` un domeniu pe care studen]ii [i
]inerii profesioni[ti \l savureaz`. De ce?
Pentru c` la vârsta studen]iei \]i permi]i s`
visezi c` lucrezi unde \]i dore[ti cu ardoare, un‑
de faci numai ceea ce \]i place [i, culmea, unde e[ti
propriul [ef! Pentru c` toate afacerile pornesc de la
vise, se dezvolt` din pasiune [i mai târziu ajunge
la ob]inerea banilor, programele de antreprenoriat
sunt explica]ia exact` pentru tineri c` proiectele de
investi]ii trebuie s` se bazeze pe idei consolidate [i
foarte bine \nchegate pentru c` o afacere s` poa‑
t` aduce profit pe viitor.
Se poate afirma, cu u[urin]`, c` antrepre‑
noriatul nu mai este un simplu domeniu busi‑
ness, o tendin]`, o aspira]ie a tinerilor profe‑
sioni[ti, ci a devenit un nou limbag al afacerilor.
[i cum mediul online merge foarte bine cu an‑
treprenoriatul, o foarte bun` investi]ie de timp,
o armonioas` \mbinare \ntre pasiune, pricepere
[i afaceri o reprezint` antreprenoriatul online.
[i pentru c` exemplele sunt multe, foarte multe
(de la Zoso -Vali Petcu - Manafu, Florin Grozea
- eok.ro, Bobby Voicu, Sorin Tudor - pr365.ro [i
pân` la cel mai vizitat blog de filme - filemetari.
com - Project Manager Florian Besnea) , vom
20 www.BizCampus.ro
urm`ri \n rândurile care urmeaz` preferin]e‑
le tinerilor \n ceea ce privesc antreprenorii
online. Astfel, citind un STUDIU, realizat de
Tineriantreprenori.ro, primul program de men-
torat pentru viitori antreprenori, organizat de
Junior Chamber International Bucure[ti, 92%
dintre cei 203 tineri care s-au \nscris \n program
vor s` \[i deschid` o afacere \n urm`toarele 6
luni. Responden]ii sunt tineri, absolven]i de liceu
sau de facultate, cu vârste \ntre 18 [i 35 de ani.
Doar 30% dintre ace[ti tineri au un model de
antreprenor la care se raporteaz`.
Ace[ti antreprenori sunt deopotriv` români:
Marius Ghenea (8 nominaliz`ri), tat`l meu
(4 nominaliz`ri), Radu Octavian, Radu Georges-
cu (3 nominaliz`ri) cât [i str`ini: Donald Trump
(7 nominaliz`ri), Robert Kiosaky (6 nominaliz`ri),
Bill Gates (3 nominaliz`ri).
”Num`rul covâr[itor de tineri care vor s` \[i \nfiin]
eze o companie ne-a suprins destul de tare ini]ial,
\ns`, dup` ce am cunoscut [i personal pe cei 40
de finali[ti ai selec]iei pentru program, suntem
optimi[ti \n ceea prive[te viitorul mediului de
afaceri românesc”, afirm` Mihai N`s`udean, re-
sponsabilul de marketing al JCI Bucure[ti.
Fiecare participant la programul tineriantre-
prenori.ro a beneficiat de un mentor personal
cu care va petrece dou` s`pt`mâni la biroul ce-
lui din urm`. Mentorii sunt antreprenori care au
dezvoltat start-up-uri (3-5 ani vechime), dornici
s` \mp`rt`[easc` din experien]` [i din succesul
personal, dar [i din gre[elile f`cute [i din difi-
cult`]ile prin care au trecut.
Misiunea proiectului a fost aceea de a contribui
la dezvoltarea antreprenoriatului \n rândul tin-
erilor din România [i de a-i sprijini pe ace[tia \n
ini]iativele lor, prin transfer de know-how, prin
mentorat [i prin training.
„Antreprenoriatul nu se pred`! Cum spunea
Rockefeller: „antreprenorii nu se creeaz`, se
nasc.” OARE?
 Abilit`]i
de prezentare
“There is only HR TEAM \mpreun` cu
one corner of the Asocia]iile Studen]e[ti BOS [i
universe you can ADVICE Students, organizeaz`:
be certain
of improving,
and that's your Zilnic prezent`m ceva unei audien]e, chiar dac` suntem
con[tien]i sau nu de acest lucru. Aici, vei \nv`]a cum s`
own self.” combini diverse elemente de specialitate cu ajutorul c`rora
vei sus]ine prezent`ri excelente. Cât de curând vei sus]ine
(Aldous Huxley)
lucrarea de licen]a \n PowerPoint \n fa]a unei audien]e. Vino
la training [i vei inv`]a cum s` \]i prezin]i lucrarea \n mod
“Training profesionist. Beneficiezi astfel de diploma care atesta \nsu[irea
is everything.” tehnicilor de realizare a unei prezent`ri de succes [i de ajutorul
profesioni[tilor HR Team care au dezvoltat acest program
(Mark Twain ) special pentru tine.

La sfâr[itul training-ului participan]ii vor:

on[tientiza importan]a comunic`rii atât \n via]a personal`,
C
cât [i profesional`;
\mbun`t`]i abilit`]ile de ascultare;
\n]elege importan]a preg`tirii unei prezent`ri;
Con[tientiza importan]a imaginilor \n prezent`ri;
Înscrieri la: |n]elege impactului non-verbalului [i paraverbalului asupra
auditoriului;
Maria Nistor
{ti cum s` \nceap` [i s` finalizeze o prezentare;

Phone:
onstientiza impactul alegerii cuvintelor
C
+4 0766 649 934 in functie de audienta;
E-mail: ti cum sa sustina o prezentare in anumite
S
maria.nistor89@ conditii predefinite.
gmail.com
Taxa
de participare: Data [i loca]ia
100 RON 10-11 februarie, \ntre orele 9.30—16.00
Locatia: Sediul BizCampus
Num`r participan]i: Str. Alexandru Moruzzi, nr 9C (vis-à-vis de Bucure[ti Mall Vitan)
20
Înscrierile se fac Un proiect sus]inut de
pân` LUNI, 15.02.2010
ora 17.00